BIBLIOTECA 1RBAN1STICA" No. 34 I

Inginer GHEORGHE VIRTOSU

UN VECHI PROMPENTRU

SISTEMATIZAREA BUCURE$T1LOR

(1836)

INSTITUTUL URBANISTIC AL ROMANIEI, BUCURESTI 1.

STR. N. FILIPESCU 23.

1 11.0. R.

.

www.dacoromanica.ro

11. 0 R. BIBLIOTECA 1IRRANISTICA" No. 34

Inginer GHEORGHE VIRTOSU

UN VECHI PROECTPENTRU

SISTEMATIZAREA BOCURESTILOR

(1836)

INSTIITUTUL URBANISTIC AL ROMANIEI, BUCURESTI I.

STR. N. FILIPESCU 23.

I I

.

.

ot^r.'"

www.dacoromanica.ro

TIP. (BUCOVINA) I. E. TOROUTIU. BUCURESTI.

www.dacoromanica.ro

UN VECHI PROECT PENTRU SISTEMATIZAREABUCURE5TILOR (1836)

Sint cunoscute dispozitiile insatiate in RegulamentulOrganic, intre anii 1831-1833, pentru sistematizarea Ca-pitalei, spre o face in stare «a sa asemana en celelalte{wage ale Europii» 1). Nu se Vie, inSa, ca, potrivitzitiilor Regulamentului Organic, un ,proect articulat gicomplect de legiwire a fort alcatuit in 1836, legiuire dincare se poate vedea noel ritm de viata in care. Bucu-regtii intelegeau sa traiasca, dupa ce Tara Romineasca. igi.dobindise aproximativ o Constitulie. lar ,scum, la o sutade ani departare, «Luna Bucuregtilor», e un prilej mi-nunat pentru un popas urbanistic, adica pentru o con-fruntare a intentiilor gi realitatilor urbainistice de acumun veac, ou realizarile de pima astazi gi nazuintele codifi-cate pentru viitor. 5i nicicind, publicarea acestui proect desistematizarea Bucuregtilor nu era mai binevenita, cu atitmai mutt cu cit in dispozitiile gi intentige lui se potregasi oarecum Bucuregtii de astazi, Bucuregtii earl tend.gi trebuie sa devina nu numai capitala moderns a Romi-

1) Regulamentul Organic. Intrupat cu legiuirile din anii 1831,1842 oi 1843 oi adaogat la sfiroit au legiuirile de la anul 1844, plait'acorn, imparoite pe fiecare an, precum i cu o scars desluoVtil amateriilor. Acura a doua oars Bueure§ti. 1847. Pentru siste-matizarea Bueuregtilor, se vor consulta p. 517-534, 541-542,566-568.

a

.

-

At

www.dacoromanica.ro

4

niei, ci gi o mare metropola europeana, in care radial-rile spiritului gi confortabilitatea existentii sa theme ma-gic, stima gi admiratia veo:nilor, dar mai ales a celor 18milioane de Romini, gi foci din oragul patriarhalgi capricios de maim o seta de ani, metropola care sase impuna gi sa ia, in Sud -Estul Europei, locul pe careViena 1-a detinut cu stralucire pine la razboi. Si in a-ceasta anticipare asupra unui rviitor nu prea departat, ere-dem ca nu exagerarea este pacatul nostru...

Proectul dat mai departe, merit sa exemplifice, sa am-plifice at Boma in aplicare, codificind, dispozitiile prin-cipiale ale Regulamentului Organic, a fast precedat dealte citeva proecte, intocmite in anul 1830, odata cu in-fiintarea. «Comisii pentru infrumusetarea politii Bucu-regti». Unul a fost intocanit chiar de aceasta comisie, infrunte cu aga C. Cantacuzino, altul de Grigorie Baleanu.Interesante amindona se ocupa mai ales de sistemati-zarea.Dimbovitei, navigabilitatea gi curatirea murda-riilor din Bucuregti nici unul din aceste doui proecte(de pari ne vom ocupa altadata) nu izhutegte sa capeteforma ultima, articulata, care sa imbratigeze Coate aspec-tele problemei edilitare. Proectul nostru insumeaza o ex-perienta edilitara de aproape Base ani (1830-1836) aSfatului OrOgenesc, gi in virtutea acestei exporiente, pre-zinta pentru prima ..data un studiu de ansamblu a vieteide arum un ,.veac a Capitalei gi remediile card se impu-neau pentru solutionarea.neajunsurilor observate. Si e inacelag timp un proect oficial, care nu agtepta decit sanc-tionarea.

Dam deocamdata numai textul 'acestui proect, ineditpins ,astazi, ummind ca intr'un articol viitor sa scoatem inevidenta directivele capitals ale urhaniemului din Bucu-regtii anuini 1836, §i in leen4snra :seal* directive prinoi-

piale sint eau nu actuale, gi, mai ales, in ce mascara des-

sa

gi

e1

.

,

www.dacoromanica.ro

5

voltarea unui orag ca Bucure§tii a putut fi eorectati gidirijata de o lege urbanis

Probleme cari ramin interesante nu numai din puntde vedere special istoric, ci gi din punct de vedere al auto-

spiritului urbanistic gi a posibilitatilor lui deexistents autenticA.

Vom arata, pe de alts parte, cum in proectul edilitar deacum 100 de ani se gasesc preconizate doua principii deactualitate in preocaparile urbanistice ale 'Capitalei. A-nume, constatarea existentii dreptului de servitute edili-tara d. p., pentru retragerea caselor la aliniere ser-vitute expres indicate gi circumstantiata, iprecum gi obli-gatia locuitorilor ora§ului de a participa, lute° anumitaproportie, la efectuarea lucrarilor edilitare respective.Aoestea gi alte dispozitiuni clay vazatoare, de o deosebitavaloare din punt de vedere urbanistic, vor fi relevate gianalizate in articolul urmitor. Tot atunci vom arata in cemasura ,acest proect gi dispozitiile caprinse intr'insul aufost promulgate gi ,aplicate, sau au ramas numai pia desi-doria.

Proectul pe care it dam mai departe, se gase§te in cior-Ta in dosarul Nr. 20/1836 al PriMariei Capitalei.

La sfir§it adiugim, tot dup5 acelag dosar, proectul debuget al Capitalei, pe anul 1836, credem una din cele maivechi incercaa. cunoscute, nu de a echilibna initial venitu-rile gi cheltuelile viitoarei Capitale a Rominiei, ci de aaccepta un deficit bugetar, a-1 marturisi, cu intents, pro-babil, 'de a-1 remedia, cindva.

N. B. Sublinierile din textul proectului ne apartin.

I

verificiiii

www.dacoromanica.ro

PROECTasupra indeplinirii Si punerii in lucrare a articolelor Re-gulamentului infrumusegirii politii Blucure§ti, §i altele

cote s'au chibzuit de strebningi.

Sectia Ipentru hotarele politii, intrarile gi egirile sale.

Art. 1. Prin art. 1 gi 2 secsiia Ia din Regulament sahotAragte semnele coprinsului politii, i afara dinteinselesa fie poprit de a sa mai face once cladire eau zidire. Inurma prin chibzuirea facuta de catre o cranial° orinduitala leat 1833, s'au alcatuit harta oragului, gi dupa jurnalulincheiat de climatal Sfat Administrativ, cexeset&idn-sa decatre cinstita Obgteasca Adunare, s'au intarit cu poruncamarii sale lui voda, aunt nr. 378, gi s'au trimis Sfatului decinstita mare dvornicie a si face urmare. In care hartsnearatindu-se anume ocolul gi intinderea politii, s'aurut o asemenea ;deslugire de la cinstita Mare dvornicie,gi :prin porunca cu nr. 1042 s'au priimit lista anume cuMate cerutele deslugiri. Dupa care vazindu-se ca intinde-rea politii insemnata acum, sa departeaza mai mult pestecea hotitrita prin Regalement, au intrat Sfatul in cerceta-re, gi ,facind bagare de seams chiar la fata locului, an gasitca la unile parti sa departeaza foarte acea intindere, farcea fi trebuinta, pentru ca, cu cat sa departeaza intindereapolitii, en alit mai mult sa pricinuegte neindeminare-la a ei infrumusetare, gi la privegherea pazii celei intoc-mite, apoi potrivit cu trebuinta facindu-se chibzuire, s'aualcatuit de iznoava harts, prin care s'au insemnat inchi-puirea gi intinderea fiegcareia vopseli, cum gi ocolul poli-tii, preseurtandu-ea a ei intindere, cu cit au fost prin pu-

_

1-

,

intinderii

ce-e,

www.dacoromanica.ro

7

peste fiinta in care acum afla §i s'au osebit dinal ei ocol fragile ce eau vazut sa sint nefolositoare, cares'au lasat de foburguri, ca prin aceasta poprire la a eiintindere sa sa poata inbunatati §i infrutmuseta cu mai in-lesnire, care harts ea alatura pa linga aceasta impreunacu raportul arhitectonului ormului, d-lui Faiser, supt nr.25, spre a ea vedea alit a ei alcatuire, cit §i cele coprinsein raportul arhitectonului.

Art. 2. Intrarile §i egimle,politii sa hotarasc la art.3-lea din Regulament a fi prim zece bariere, apoi in urma,dupes trebuinta ce au cerut, s'au mai deschis trei, adica:

1) Dealul Spirii.2) Mindritul.3) Sarii Vechi.

Acum se vor statornici pentru totdeauna a fi in fiintaunsprezece bariere, adica:

1) Ulita Mogo§oi.2) Herestrau.3) Tirgului d'afara.4) Pantelimonului.5) Dudetitilor.6) Dobrotesii.7) sarbari-Voda.8)9) Spirii.

10) Podului de parnint.11) Tirgorvivi.

care vor fi curate la locurile inseminate in alaturataharts, iar doua ce s'au deschis in urma, adica: Mindritul,

Sarii vechi, sa vor inchide, pentru ca ficrindu-sa cumi-nicatia ocolului politii, sa pot sluji prea cu inlesnirep'acel ocol toti lacuitori, cum §1 cei dupa acele douaflea a fi trebuinta ca sa fie deschise prin bariere, spre

sa

1

=

Calitii.

gi

uliti,

tints,

www.dacoromanica.ro

8

pazi mai cu inlesnire §i mai sigur politienegtile pri-vegheri, §i a s5 popri mice necuviinte gi cheltueli de pri-son, imnultindu,sa prin aceasta nu numai folosurile stirpiniri, dar chiar §i ale lacuitorilor, §i spre poprirea in-trari gi egiri dopa oelelalte ulite ce vor fi deschise §i voravea cuminicatia drept afar din politie, sa va pune inlucrare art. 4 din Regulament, adica a se inchide unileasemenea ulite; gi care nu sa vor putea inchide peste tot,de vor avea e§iri pa dinsele, sa vor inchide numai la ci-pataiu de la margine, §i de nu vor fi trebuincioase acelelocuri a raminea slobode, sa vor vinde prin mezat in fo-losul casii Sfatului.

Art. 3. Prin porunca cinstitei Mari dvornicii cu nr.572 pa lines care s'au alaturat in copie jurnalul zis alcinstitului Sfat Administrativ de la 8 Maiu 1835, sa puneindatorire asupra Sfatului de a inchipui indata vopseliledupa harta alcituiti de comisia orinduita la leat 1833, §i1834, pentru inpartirea ora§ului in cinci deopotrivi parti,Spre a sa face dar aoeasta, este de trebuinta a se orinduidupi alegeria stapinirei cinci boeri cu §i vrednicipentru asemenea lucrare, cite unul de fiegcare vopsea, cainpreuna cu depotatul fiegcaria mahalale, sa intocmeascavopselile dupi alaturata harta, cu numeratiile caselor, gia adauga numeratii pe la casele ce s'au mai °Mitt in urmaarzarii tablitelor de acum, alcatuind catastige de toatecasele cu nr., numele proprietarilor mahalaoa, cum ase-menea §i de toate ulitele gi ulvcioarele, care vor sta inplstrarea sfatului, §i oricind sa vor cladi case din noupa locuri slobode, indata pa deoparte sa vor pune de sfatnumeratii gi la dinsele, iar pa de alta sa vor trece in acelecatasti§e.

aLsa

grunts

gi

0

T

www.dacoromanica.ro

9

Art. 4. Ocolul orasului eau facut prin liniile insem-nate pa harts, pazindu-sa pre cit au fort putinta, totdeo-data cu aligns iia cuveniti, ea ea nu cake si mult loc pro-prietaresc, pentru ca deli sa putea pazi mai bine liniaocolului, dar s'au poprit de a nu intimpina nici o zidire,ca ea sa deoarteze o foarte mare eheltuiala, prin care sapot rascumpara unile asemenea zidiri.

N. B. Linia ocolului s'au facut cu chip de a nu intim-,

pina nici o zidire.

Art. 5. Ocolul al orasului este de trebuinta casa faces cu sosea lucrata cu chipul aril:tat mai jos, dupescum si d. Faiser, arhitectonul orasului, arata prin al sauraport cu nr. 25 alaturat pa Bugg aceasta, adica:

A. Soseaua va avea largime de sapte stinjini, osebit desanturile ei, spre a putea umbla dog trasuri pa dime ne-poprit, fara a ,ealca marginea santurilor.

B. Santurile soselii vor fi la fund eel putin in largimede un stinjen, gi d'asupra in fats de doi, iar adincimeafor sa va face dupes pozitiia fiescariia parti de loc dupgcum navilatia va povitui, gi nu mai putin d'un stinjin,spre a ea putea scurge apele in Dimbovita gi a curata simurdalicnrile.

C. Pa marginea soselii alit pe o parte cit §n pe alta savor (Wadi pomi de teiu, cu departare unul de altul de treistinjeni.

D. Navigatia santurilor sa va face eapele d'intrinselesa sa scurga in Dimbovita, paretii for sa sa bats brine sisa sa acopere cu brazda, ca sa poata tinea mai multivreme.

E. Navilatia soseli sa ea dea dupes cuviinta, pamintul eifig bail bine si el sa acopere cu nisip ipietros de dank'palms

0

sa

*

www.dacoromanica.ro

10

Art. 6. Mai nainte de punerea in lucrare a faceriigoselii pa ocolul Gravid, sa va aradica un plan deosebital ei, gi sa va face masuratoare cu d'amaruntul locurilorce va cere neaparat trebuinta a sa lua din poprietati,§i ipretnirea lor, gi apoi dupa chibzuirea ce sa va face, in-temeiata §i ponrivita intocaniri hartii de acum, ea va :pureein lucrare.

Art. 7. Cu toate ca in proectul comisii orinduita labeat 1833 §i 1834 sa zice aceste §osele sa sa faca dupiplanul alcatuit de dinsa, prin agternere de piatra numaiprin mijloc in latime de trei stinjeni, dar pentru cuvintelede mai jos insenmate, adica:

a) ea facindu-sa caldarim numai pa trei stinjenime, gi ramiind celelalte parti cu p5mint, sa va afla tot-deauna goseaua en gropi §i ragaturi pa dinsa, cari vor pri-cinui inpiedicare trecatorilor, mai cu seams pa vreme deploaie, §i noroaie;

b) ea §oseaua de *6 va face cu caldarim de trei stinjenilargime, avind acea §osea lunginie de 6500 stinjeni, carecite trei stanjeni largime fac 19500 stinjeni cvadrati, vafi trebuinta a sa cheltui numai pa caldarim lei 624000,socotindu-sa pretul unui stinjen cvadrat po lei 32 cu tac-min, afara din cheltuiala §anturilor §i indreptarea par-tilor caldarimului !du:pa §osea, iar facindu-sacu nisip pietros pa toata suprafata §oselii diva socotealad-lui Faiser sa va cheltui peste tot lei 409499. Si va hotarica acum pentru intaia data sa sa faca dupa planul d-luiFaiser, attelnuta ea nisip pietros.

Art. 8. De a sa pu'tea face zisa §osea inpreuna cu§anturile ei, este ;de trebuinta ca ulitele ocolului °raw.lui sa sibs eel putin largime de 12 stinjeni, §i in potrivaacum aceste uliti nu au nici jumatate largimea carnal,

' ca

d'alaturea

Fati-

www.dacoromanica.ro

11

precum este gtiut, gi de a sa lua locurile trebuincioasepentru largimea gi lignatiia ei din alaturatele proprietati,va urma o foarte mare cheltuiala gi osebit pe la multeparti sa vor ivi gi ,alte inpiedicari inpotrivitoare; s'au chib-zuit ea nestind mijloc a sa intimpina mai sus pomeniteleneindeania tari, deocamdata sa sa puie in ucrare aceasta:

a) sa se inseanneze ocolul oragului dupe harts, la caresa sa pazeasca cit sa va putea mai bine alignatia, nu nu-mai ca prin alignatie sa dobindegte infrumusetare gi maiputina cheltuiala la facerea xaselii gi ganturilor pentruca sa prescurteaza oaregce drumul, in loc de a sa faceprin cotituri, dar sa adaoga gi inleenire la scurgerea apelor,fiindca facindu-sa pupal cu cotituri nu poate avea curge-re sloboda gi a sa intocmi navilatia ,cu.viincioasa de a sascurge apele in Damborvita.

b) Pain ace' ocol drept sa sa fats deocamdata numai ungant pentru eurgerea apelor, dupe cum eau vorbit mai sus,pentru ganturile goselilor.

c) Acest pant, pa unde va cere trebuinta a trace prinproprietati, sa fie slobod de a sa face, nefiind putinca de ase indreplini aceasta trebuinta prin alt chip, gi avind laaceasta drept pada cea pins acum urmare, ulnasa face caldarim pe vre o ulna gi cere trebuinta de a sada scurgere apelor prin vre o proprietate, sa face Earl dea sa putea inpotrivi, pazindu-se Irma, ca cu facerea gan-turilor sa nu sa pricinuiasca vre o vatamare incaperilorce vor fi cladite pa asemenea

d) Pima sa va putea infirinta goseauai zisa, care deo-ca.mdati nu sa poate face pentru prvcinile aratate, va ficuminicatia ocolului oragului prin ulitele ce sa afra acumjur inprejurul oragului, inlauntru de ganturile ce eauzis a sa face, cari uliti gi vor fi datori proprietarii for a bedrege, spre a putea fi cuminicatia for sloboda.

Art. 9. Pa noel ocolul oragului va fi poprit pa viitor

,

ca

b Bari.

.

r.

odic*

www.dacoromanica.ro

12

yen care din poprietari faro osebire de a face orioe felde cladiri din nou, sau a preface, cum gi imprejmuire indepartare de 20 stinjeni in lungime afara de ocol, soco-tindu-sa acegti 20 stinjeni din marginea gantului ce eauzis a ea face gi pina in cladirea ce va vrea sa faci, spre asa ,deosebi oragul de foburguri, care loc va raminea slo-bod, cum gi in launtrul oragului pa linga gant. Asemeneava fi poprit veri care de a face on oe fel de cladire giimprejmuire, sau a preface cu departare de doi stinjenidin marginea gantului pine cladirea-ce va voi sa faca(la care aceasta nu sa va intimpina vre o indeminare, pen-tru ca cele mai multe locuri dupe marginea politii saafla manastiregti gi date unile cu embaticuri) ca sa eapoati pazi ganturile in buns stare, gi a nu sa strica decladirile ce sa pot face pa marginea lui. Avind in vedereproprietarii oe vor raminea pa linia gantului cite folosuridobindesc prin infiintarea goselii zisa, intii ca vor avea uli-ta mare, pa linga ale for case, inpodobita en sadiri de co.pad, gi al doilea ca inbunatatindu.sa proprietatile for cuasemenea gosea gi aleiu, vor avea prilej a face cladiri cuvenituri, precum pravalii gi altele.

N. B. Proprietarii cei ce rvor raminea pa linga liniagantului, vor avea in vedere ca pe linga a for casa voravea ulita mare gi inpodobita cu sadiri, Inca gi prilejde cladiri cu venituri, precum pravalii gi altele.

Sectia 2.Asupra agernerii cu pious, sau dregerea elicitor

indreparii for Si curtifirea Dimbovici.

Art. 10. Prin art. 5 gi 6 din Regulament, sectia 2sa hotaragte chipul agterneri cu piatra a obligor politii,apoi luindu-sa in bigare de seams gi chibzuirea facutaprin jurnalul cinstitului Sfat Administrativ asupra dre-

..

politii,

_

1

www.dacoromanica.ro

13

geri §n agterneri cu piatra a ulitilor, sa vede ca bola-rave pentru tot ouprinsul din root dupa harts, gi pentrucele patru mari uliti sa sa fats caMarim prin cheltuialaproprietarilor, iar pa ulitele celorlalte bariere, i cele decuminicae gi pa toata Intinderea ocolubit oragului, sa safaces t,oselle chibzuite dupa proectul aleituit de comisiaorinduitg la leat 1833 §i 1833, a carora plata sa sa ras-punza 2 parti de cei ce lacuesc pa ulitele cele mari decuminicare, gi a treia parte de poprietari dupe alatural-nicele ulite, la care aoeasta avind Sfatul drept pilda laplata cerdarea facuta asupra facerii de caldfirim pa feluride ulite in patru .ani trecuti, pentru ca pa cele mai multe

sau mai bine a zice pa toate ulitele sa ivesc inpotri-viri din parka unor proprietarila plata, din cars unii pri-cinuesc neavere, iar altii alte pricinuiri, gi din asemeneapricini zatienindu-sa savirgirea loosed hotarita, sa intim-pla reclamatii asupra Sfatului din partea contracciilor,precum gi acum sa afla indestule asemenea pricini la Sfer,avind gi o sutra simtitoare de bani ramagita dupa calda-rimuri Inca de la leat 1831 gi ping acum, gi osebit de recla-matiile ce ea vede, sa inpiedica §i cuminicatia unor ase-menea uliti din nesavirgirea luerari, zice ca nu sa poateindeplini aceasta lucrare cu chipul hotgrit prin acel jur-nal, daces nu se va statornici o legiuire pentru cei inpo-trivitori la plata, care sa sa hotarasca odata pentru tot-deauna spre dapartarea pa viitor a once neindamingripoate intimpina Sfatul obgtea cu nesgvirgirea catldari-mului din pricina Inpotriviri proprietarilor la plata, §i desa va gasi cu tale BA va holari aoeasta legiuire, fiindcacaldarimul sau §oseaua ea face spre Inlesnirea trecatorilor,

chiar folosul proprietarilor, nu numai intru inlesnireaaducerii celor de trebuinta pe la lacuintele lor, dar §i eninaltarea preturilor aeareturilor ce le are, cad inbunata-tindu.-sia locul sa innalta atit pretul -lui, cit gi al ineape-

.

nlite,

gri

c-

.3

gi

www.dacoromanica.ro

14

rilor ce vor fi avind pi dinsul; sint datori proprietari aplati, apoi carele sa va inpotrivi la plata supt or ce felde pricinuire, sa nu fie nici cum ,ascultat, ci sa sa silea-sea pin mijloace polifienevi, la plata, gi care nici prin a-semenea mijloc nu va voi a ,plati §i va argta neputinci canu are stare, de nu sa va dovedi alt mijloc al eau princare sa sa poata indatora de a raspunde anlogon proprie-

ce va fi avind, §i sa va afla ci in adevir nu are altistre decit proprietatea, sa nu sa zaticneasoa lucrare §i sasa inpiedice cuminicatia call pa unde sa face caldarimul,sa sa angsaare din acel loc ce va avea aitiva stinjeni cit sava socoti de ajuns spre plata ce i sa va analoghisi a da, §isa sa stoats de stipinire la mezat, ca plg-teasca datoria

pentrucg unile din case sa afla cladite pg locuri su-puse la embatic, care nu pot fi in mei* indatorire ca celece sa folosesc de inbungtatirea locului prin facerea caldiri-mului, de aceia sa va hotari §i pentru aceste locuri cu em-batic, de sa va gain cu tale ea sa sa raspunzg plata caldarimului de proprietari locurilor carii prive§te folosul in-

dindu,sa drept la aceoi poprietari ca sit isin staplinirea for partea din acest loc, pre cit va fi de cu-

spre despagubirea plati ce au raspuns pentru cal-_ dArtni, care loc va fi in a sa despoZilie, ca on sa -1 vinesau eg-1 dea la altul cu embatic. Cu acest chip va incetape viitor neindgmingrile ce sa intimping din asemeneapricinuiri, §i Sfatul sa va despggubi de insemnata sumsde bani ce are cheltuitg pentru sgvir§irea a citeva calda-rimuri, pe care nu o poate inplini.

N. B. Unile case se afla pa pganin' t supus la embatichiu,§i nu pot fi in categoria odor ce sa folosesc din inbung-tatirea locului prin facerea podului ca aceia. Si. va lua§i aceasta inprejurare in bigare de seams.

Art. 11. Pa celorlalte bariere §i ode de cumi-

ati

.

viniindu-sa sa-sicaldirimului.

bunatatirilor,

. viirnta,

'

Willie_

in

Si

.

.

www.dacoromanica.ro

15

nicare, sa vor face §oselele chibzuite prin proectul comi-sii de la leat 1833 §i 1834, dupa coprinderea jurnaluluizis al cinstitului Sfat Administrativ, adica cu .agternere depiatra in ritime de trei stinjeni, §i cheltuiala for sa Iva rat3-,punde dort parti de proprietari ce lacuiesc pa acele§i a treia parte de mahalagii dupa ulitele laturalnice cuchipul aratat prin pomenitul jurnal; iar §oseasuoa ce s'auzis mai sus a sa face pa ocolul oraplui, fiindca pa din afa-ra de ocol proprietatile vor fi cu departare de dinsa, pre-cum s'au aratat, §i nu si vor putea supune gi aoeia a con-tribui la facerea §oseli, pentru ca raanin afara la fobur-guri, iar oei din launtru ei este curie putinta ea singuri sacontribudasca cheltuiala trebuincioasa pentru facerea ei,sa va plane iaceasta cheltuiala: o parte de proprietari cevor lacui pa aceasta §osea, in launtru ocolului, §i doa parti ,de stapinire sau de Maghistrat, de i se vor legiui venituripotrivite cu asemenea cheltueli.

Art. 12. Pentru ulitele laturalnice din mahalale §icare rispund in ulitele ocolului ro§u, in cele de cumini-catie, §1 in ocolul Bu,curelltilor, prin pomenitul jurnal sahotaragte ca sa sa dreaga de mahalagii dupa cum sa va in-leeni fiegeare innaintea sa, ea sa poata egi fara inpiedi-care; apoi fiindca asemenea dregeri nu pot fi te-meinice gi urmeaza ca adesea sa sa faca pricinuindu-saproprietarilor din vremi in vreani smacinari §1 pentru capa nitrite din asemenea ulite sa poate cu in1esnire facecaldarim de piatra, -de .sa va gasicu eale.sa se hotarasca asa priimi §i pa dinsele facere de caldirimuri din parteaproprietarilor, cu legiuire Inca de a sa pune in lucrare fa-cerea lui,atunci numai clod cei mai multi din proprietari,§i nu mai putin de doa pirti din cei ce au cadere pa acesulita, -sa vor uni la facerea caldarimului .§i vor priimi cadeodatii cu facerea lui sa sa aligneze §i citsva fipitting, Para frisk' sa sa stria ell-dirk de case temeinice,

'

.

.

'61

.

elite,

www.dacoromanica.ro

16

ci numai inprejmuiri, gi acelea de va fi trebuinta, dupalinia oe sa va trage de arhitectonu oragului spre indrep-

gi largintea ei de Base stinjeui, gi ceiIai i inpo-trivitori ea vor supune la asemenea indatorire prin mij-loacele ce s'au zis mai sus.

Art. 13. Plata caldarimului de facut pa asemeneaulite sa va raspunde de proprietari ce vor avea proprieatepe dinsele, dupa stinjenii ce fiegcare va avea.

Art. 14. oselile din punturile barierilor pins undesa intind prin jurnalul zis cinstitului Sfat Administra-tiv, zice a sa face din veniturile Sfatului, gi neajungind,ea sa rispunza cit va cere trebuinta din casa rezervii, iarprin ofisul miriei sale lui Voda de suet nr. 378, ce inta-regte aces[ jurnal, zice: ca aceasta de a sa da din casarezervii nu o gasegte de .cuviinca, apoi fiindea de a ea ti-nea aceste goseli in buns stare, cum gi a sa face altele ce,va cere trebuinta la celelalte bariere, cu cheltuiall dincasa Sfatului nu este mijloc, pentru ca nu are venituri cesa poata intimpina gi cheltuiala acegtii trebuinte, gi osebitca acum aceste gosele ramiind afara din ocolul oragului,nu este cu cuviin.ta a cheltui Maghistratul pentru dinsele,si va chibzui gi sa va hotari din ce bani sa sa cheltuiascala dinsele, gi de sa vor da iaragi .asupra Sfatului, sa i si le-gisuiasca. venituri, ca sa poata indeplini asemenea chel-tueli».

Art. 15. Nu ea va pune in lucrare facerea caldarimu-lui o ulita, alit din coprinsul rogu, cit gi dupicelelalte coped:, precum nici gosea, ping nu sa va asiguramai intai inplinirea banilor de la proprietari.

Art. 16. Inplinirea banilor du. pe la proprietari pen-tru facerea de caldarim gi gosea, on a ,celor ce sa cla-desc din nou, sau a celor ce sa prefac, sa va face prinpolitie, dupa lista ce i sa va trimite de la Sfat,interneiata pa masuratioarea arhiteetoruilui oragului pa

qtarea uliti,

als5

pi nici

-

www.dacoromanica.ro

17

stinjeni fiegcari .proprietati, gi pretul dupa Conliractulce sa va incheia prin mezatul facia in presusvia Sfatului,pentruca a sa face asemenea inpliniri de Sfat ,prin cinov-nicii sai, osabit ca sa intirziaza a for savirgire la cuvenitavreme, fiindca sfatul nu are nici cum mijloace politie-negti a intrebuinta catre cei inpotrivitori la plata, apoinici sa poate indeplini aceasta caci cinov-nicii ce-i are orinduit in slujba sa d'abiia sins deajunspentru ale sale trebuinte, trod Inca nu sa va priimi de a eaface aceste inpliniri de politie, atunci sa va hotari Sfa-tul sa orinduiasca in slujba gi alti cinovnici vremelnicegtedupa trebuinta inpliniri ce va fi in fiegcare vreme, caresa sa intrebuinteze numai la inplinire de bani penriru. °aledartmuri gi gosele, gi a carom leafs sa sa plateasca de pro-prietari ulitilor pa uncle va fi lucrare de caldarim saugosea, analoghisindu-sa la fiegcare stinjen cvadrat pestepretul ce va raminea la mezat de a sa face cald.&rim saugosea, gi leafa cinovnicului orinduit pentru inplinireabanilor.

Art. 17. Pentru tragerea ce sa hotaragte prin art. 7din Regulament a sa urma la yeti ce cladire sau zidire cesa va face, spre largirea ulitilorsa gi urmeaza intocmai,dar dupa cea ping acum urmare sa vede ca nu sa poateindeplini cugetul cu care s'au hotarit a sa face aceastatragere, ca adicii °data cu largirea ulitilor sa sa gi alig-neze. Deaceia este de trebuinta, ca indata, rang a sa maiperde vreme, sa sa alcatuiasca o comisie de doi inginericu destoinice gtiinte gi un ellen al Sfatului, care sa saincleletniceascii tru ardicarea planului oraplui, gi 'dupesacel plan va insemna toate alignatiile ulitilor, gi alte cesa vor chibzui a sa face, gi se va statornici c veri ore vadadi din nou, sau va prenoi oraclite, sa sa traga in linia ceva insemnata, precuan gi cite cladiri vor &idea in liniauliti, la a for prenoire, sa sa traga inlauntru la linie. Cu a-

fi

printr'insul,'

www.dacoromanica.ro

18

cent chip, numai, sa va putea cu vremea ulitele sa dobin-deasca gi alignatia, iar intr'alt chip urmind.u-sa la onceclAdire tragere de 4 palme, ilea a fi, insemnata liniain loc de a ea infrumuseta ,politia §i fi in ,curatenie, vorfi toate ulitele cu cotituri, care vor aduce uraciune in locde infrumusetare, §i pe care facindu-sa feluri de murdali-curi, vor pricinui vatamarea sartatatii obgtegti, preoumeste indestula pildi hinge urmari pins acum.

Art. 18. Asemenea §i prin art. 8 §i 9-lea 'din Regula-ment sa hotaia§te pentru Dimbovita, ca yeti care va dladidin nou, sau iva preface, sa sa traga inapoi cu 3 gi juma-tate stinjeni, curatindu-sa Dimbovita, ca sa-gi aiba riulcuxgere sloboda, gi largimea Damboviti sa fie de 10 stin-jeni in toata politia. Apoi nedeslugindu-sa prin acestearticole 'dace trebue sit sa insemneze intai largimea Dim-boviti de 10 etinjeni, gi apoi osebit sa sa faces pa mal tra-gere de 3,1/2 stinjeni pa fiegcare parte, ca 13i fie malul slo-bod de acesti stinjeni« sau sa ea face numai tragere de3,1/2 stinjeni §i sa ea is local trebuincios sprelargirea apii phea la 10 stinjeni, pentru ca de a fi largireaapii de 10 stinjeni, gi alti 7 malurile ei, Shea cite trei gijumatate pa fiegcare parte, ,atunci urmeaza ca de la uniiproprietari p'unde nu are rlu lasgimea de 10 stinjeni, pre-cum este in cea mai multi parte a politiei, sa saia stanjeniimai multi de acei 3,1/2 copringi in pomenitele articole aleRegulamentului, ea sa alba riul Dimbovita cu malurile lui17 stinjeni, s'au cerut aceasta deslugire de la cinstita Maredvornicie, §i prin porunca cu nr. 302, Aprilie 30, anul1835, raispunde ea sfirgitu pentru care sa indatoreazapoprietari ce au cladiri pe marginea Dimboviti a sa trageinapoi cu 3,1/2 stinjeni, este de a sa putea hotari in totcoprinsul politii matca Dimboviti peste tot in largime de10 stinjeni, ffind pilda la aceasta gi tragerea de 4 palmela cladirile ce ea fac pa uliti, ce sa botanist° numai spre

.

a

idintr'insii

www.dacoromanica.ro

19

a 8a putea aduce ulitele in largime de 6 stinjeni, apoiindca Dimbovita facindu-sa plotitoare este de neap& atatrebuinca ca afar din largime sa fie loc globoid pa amin-dort p5rtile sale, pa nude sa ,poata trage edecu; de aceiasa va chibzui §i pentru aceasta, a sa hatari spre urmare,§1 °snit ea sa hotarasca punerea 1ucrare a curacirii'Dimbovici, caci scum sa afla intr'o stare foarte urita,pentru ca dupa oe este pa la unile locuri strir ata cu totul,apoi §i din murdarlicurile §i gunoaile aruncate intr'insadin vreme in vreme, s'au facia pa cea mai multi parteprunturi, §i din aceasta pricina pentru ca nu este fireascaei crepezicinne eloboda, ci paprita, §i din strintoarrea match§i din prunturile ,dupa dinsa sa inneaca partile polled cecad cu apropiere pa linga dinsa, la intimplare de iiirsaride ape §1 pith multe, proem!' indestula pildA este intimplarea de estimp, clad cu toate ca apa la §anturi era popritacu total, dar din apa Ilfovetului i apele topirii zapeziis'au pricinuit innecaciune unei parti a §i data acu e.1trageau apele indata §i mai tinea numai alte doa trei zile,putea sa sa primejduiascA §i case. Apoi pentru ca de a salargi Dimbovita, dupa cum s'au zis mai sus, deocamdatipilling nu este, din pricing ca sint pa marginea ei acuteoladiri temeinice, care trebue sa treats o foarte indelun-gata vreme a sa darAma, Si sa prefaca §i sq sa tragainapoi spre largire, urmeaza neaparat ca sa sa adinceze,spre a putea curge apa slobod, §i cercetindu-sa mijloculprin care sa sa poata lucra adincirea ei, s'au g5sit o ma-§inil ce este in Evropa pentru asemenea lucrari, care pastecostisi pins la 2500 galbeni im,pAratelti sau 3000 Pisa ,poateaduce prea cu inlesnire cu vaporul. Tot deadata se vahotari §i pentru motile de la Foi§or, care va fi de marefolds a lipsi cu total, pentru ea §i ele fiind in josul apii,§1 in orals, pricinuesc poprire curgerii apei intimplainnecaciuni, iar stricindu-sa cu total acele mori, §i adin-

fi-

§i

in.

.

'

politii,

ea

gi sa

1 '

www.dacoromanica.ro

20

cindu-sa Dimbovita, sa ngdajdue§te oa apa va curgebod, gi va lipsi supgrarea ce cearcg oro§anii cu inneca-ciunea ce sa face, care pg line): alte vatamari ce aduce,,supgra gi sanatatea cu putorile ei ce izvorgsc din lacurilece rgmin dupg scurgerea apii.

Art. 19. = Va fi poprit ou totul pa viitor de a sa facein susul ,apii once lucrare sau fabrics pa marginea Dim -bovitii pricinuitoare de murdalic, apoi prin care sa va-tamg sanatatea, precum §i taere de vite gi lingrie, careasemenea pricinuesc murdalic vatamator sanatatii.

Art. 20. Prin art. 6 sa mai hotarg§te ca cite uliti vorfi prin mahalale de prisos gi netrebnice, sä sa inchiza,iar proectul comisii orinduita la feat 1833 gi 1834 coprin-de ca asemenea uliti s'au gasit in tot cuprinsul politii cincizeci gi nog; apoi eercetind. Sfatul a afla care anume sintaceste uliti gi ulicioare de inchis, nu au putut dovedi, ne-ggsindu-se nicaeri anume trecute, gi fiind ca asemenea ulitisint gi inchise citeva vremelnice§te ping la cea desgvir§itgchibzuire gi hotgrire, este de trebuinta sa sa ceroetezecare anume sint aceste uliti, gi sa sa puie in lucrare in-chiderea lor. De aceia comisia ce s'au zis mai sus a seintocmi pentru alcgtuirea planului oragului, sa va inda-tora cu a sa indeletnici gi intru aceastg cercetare de ulitilegi ulicioarele netrebnice, care iva lua in bagare de seamsca nu cu inchiderea vre waif asemenea uliti sau ulicioaresa sa pricinniasca neindeminare mahalagiilor la trebuin-tele lor; gi apoi, hotarindu,s5. anume ,aceste ulite, sa vapune indartg in lucrare inchiderea lor, ivinzandu-sa prinmezat in folosul casii Sfatului.

Art. 21. In tot ocolul rogu, pentru .asigurareamejdii focului, va fi poprit yeti care din .proprietari, farmosebire, de a-g face invalitorile a once fel de incgperi dinacest ocol, de lemn, intrebuintindu.se la invali§ olane,itigle, her, tinichea gi alte asemenea maters feri-

slo-

. .

,

,

pelt

,

www.dacoromanica.ro

21

tome intimplari focului, precum gi in celelalte 4 partiale oragului, va fi asemenea poprit de a ea mai face era-,din de gard, cum gi a sa invali cu trestle, ci gi in aceleparti, sa va face mice cladire pa yaw da zid, gitnrile carii nu vor voi a le face de materiile zise mai

sus, adica: olane, tigle gi celelalte, sa vor face de gindrila.

Sectia 3.Asupra scurgerii batacurilor diet politic.

Art. 22. Prin art. 10, 11 gi 12 din Regu lament sa ho-faragte chipul scurgerii lacurilor gi batacurilor din politic,cum asemenea gi prin proectul comisii de la leat 1833 §i1834; apoi fibadca d'odata ou sourgerea acestor lacuai gibatacuri, urmeaza a sa pone in lucrare gi scurgerea ape-lor dupe caldarimuri, ca sa" lipseasca haznelile gi*anturilece sint acum falcate prin mahalale, care fiind infund,atefara a avea scugere undevagi, adica sa ample gi balteaza,pricinuindu-sa cheltueli insemnate cu a for curAtire intoata vremea, gi osebit vecinilor proprietari pa unde sint

pagnba, gi obgtegtii sonata ii, vatamare, cu putereace izvorIgte 4:Vntr'insele. De aceia eerie de trebuinci Oa laplanul s'au zis mai sus a sa radica politii, sa sa ehibzu-iasca de area comisie ce sa va intoemi gi a:supra acesiiiscurgeri, prin ce chip sal poate face mai bine gi mai cu in-lesnire, intre care scurgeri sa va coprinde gi balta Clam,giulvui, prin care sa poate face cu inlesnire un canal pentru.scurgerea apelor dupa toaria Mica. Mogogoaei in. Dimbovita,gi osebit scurgindu-sa acea balta, sa ppata intoemi pa dinsao plata eau plimbare obgteasea, pentru ca gi. poprietari aceibalti sa pot indupleca a darui fierare partea.locului eauce-1 are coprins de balta, hotarindu-sa a sa scurge de sta.

caci prin asemenea urmare departeaza o mare vi-famare ce sufera despre putoarea gi innecaciunea ei.

invali-

,

ce

.

pinire,

eladite,

www.dacoromanica.ro

22

Art. 23. Aceastii lucrare zisa mai sus a scurgerii ha-tacurilor sa va da prin contract dupa mezatul ce sit va faceinnaintea cinstitei Obvetti Adunari, potrivit en planul cesa va alcatui, dupa chibzuirea ce sa va face de comisiazisa, iar ingrijirea lucrarilor intocmai dupa contract o vaavea Maghistratul.

Art. 24. Canalurile ce sa vor face pentru scurgereaapelor, sit sa cladeasea depiara, iar nu de lemn, care safie boltite can neboltite, dupii cum trebuinta va cere pen-tru inlesnire la ...tire, pentru ca facindu-sa de lemn nuvor fi statornice, gi in scurta vreme incepind a putrezilemnaria, va fi trebuinta de a ea preface, pricinuindu-saadesea cheltueli cu meremetul gi prefacerea lox, avindaceasta indestul pilda canalul Ulitei Nemtegti, carele in°urgent° de 5 ani de cind s'au °Relit, au inceput a putrezilemnaria, gi peste putin va cere neaparat prefacere.

Art. 25. Cite locuri se afla cuprinse de balti in co-prinsul politii, spre poprirea supirarii ce sufera obgteascasanatate din putoarea ce izvoragte dinteinsele, sa vor cu-

§i avind proprietari, de nu vor priori a le curate dinlor, cheltuiala dupa o euvenita analoghie sa vor curati dincasa Sfatului, vor raminea pa seama sa, care avind tre-buinta de &node, a clfidi eau a be face plata le va popri,iar in potriva le va vinde pain mezat, in folosul casii sale.

Art. 26. Prin jurnalul einstiturui Sfat Administrativce s'au aerostat de cinstita Obgteasca Adunare, sa zice cacanalurile gi podurile (dupa Dimbovita) chibzuite inproectul comisii, sa sa faces din veniturile Sfatului, §i nea-jungind acele venituri, sa sa raspunza ceia ce va cere tre-buinta din casa rezervii, iar prin ofisul marii sale lui Vo-

ce interest° acest jurnal, hotaragte ca aceasta propu-nere de a sa lua din casa rezervii, uncle nu vor ajunge ve-

rap,

g)i

da,

www.dacoromanica.ro

23

turile Sfatului, nu o gase§te de cuviinta; apoi fiincicaaceste canaluri sint foarte de neaparata trebuinta sapane in lucrare, spre a lipsi vatamarea ce sufere acumcea mai multi parte a orgfului din innecaciunea apelor,neavind scurgere, ce sint date prin mahalale gigi osebit ca gi haznelele gi §ansurile ce slut acute acumpentru scurgerea apelor dupe caldarimul ulitilor odormaxi, aflindu-se in.fundaste, gi neraspunse nicairi, sa um.-plu indata din mice ploaie, §i nu destul sa bintulaza. pacaldarim apele aducind uraciune, putoare gi vatarnare ob-gtegtii sanata.ti, dar facindu-sa resuflare pintrinsele, saunavalindapa pa d'asupra, inneaca curtile mahalagiilor deprin prejur, precum fiinta de acum este indestul pilda, gide prisos sa socotegte a sa mai arata gi alte deslu§iri, estede trebuinta ca gi aceste, unite sa sa mute din locurile undesint, fiindca put ran, allele sa sa meremetiseasca, gi al-tele sa sa preface, loam gi cele dupe ulita Mogogoaei dinpartea dtlfinga, sa ea mute, drupe ,chibzuirrea acute, toate inpartea dreapta, unde pot avea scurgere mai lesne, .§1 faresa aduca insemnata vatamare mahalagiilor, la care toateaceste va mama o insemnata chelturiala, gi de a sa prelungia for facere nu mai este putinta, pentraca' nefacindu-sanici in aceasta Nara, apoi va ajunge oragul intr'o foarteproasta stare din pricina apelor, gi lacuitorii vor cerca givor suferi pa Linea site suparari gi vatamare sanatltii fordin putoarea unor asemenea ape; de a sa face aceastacheltuiala de Sfat este peste putinta, neputind sluji nisicum veniturile sale la asemenea intrelluincari. De aceia sava chibzui *de uncle sa sa dea bath pentru aceasta gi sa sahotarasca ea sa puie in lucrare indata ce sa va pri-.mivara, neertind o asemenea trebuinta mai multa in-tirziere.

a

sa

nlip.,

www.dacoromanica.ro

24

Seccia 4.Asupra curafenii Si altele cite privesc la gait!' latea

ora§ului.

Art. 27. La art. 13, 14, 15 gi 16 din Regulament, co-prind chipul prin care sa sa faces curatirea gunoiului dupes

care dupa veniturile ce are Sfatul, neputindu-sa in-deplini cu cheltuiala din casa sa, pentruca cheltUelik co-vargesc veniturile ce are, nici s'au putut pone in lucrare,ci pins la Aprilie trecut fiind constractul lui Hartin al ce-lor 4 maxi caldarimuri, sa curete numai acele caldarimuricu chestuiala in socoteala acelui contract, iar curatireacelorlalte uliti au fort lasata in vointa gi indeletnicireaproprietarilor; apoi fiindca spre infrumusetarea politii,cea dintii trebuinta este curatenia, care departeaza nunumai uraciunea, dar gi vatImarea ce sa priciamegte dinmurdalic la obgteasca sanatate, este de trebuinta cu a sastatornici legiuire gi ,asupra curatirei gunoiului dupa0 asemenea dar indatorire neaparat privegte asupra pro-prietarilor, gi au dobindit prin curatenie aer curat gi in-de dingii urmeaza a sa indeplini, pentruca proprienatilece an dobindit prin curatenie aer curat gi infrumu-setare, depkteaza vatImarea sanata4ii lor, ce sa ive-gte numai din murdalic, gi prin asemenea dobindire safulosesc, gi fiindca- de a sa savirgi aceasta prin indatoririasupra proprietarilor, ea fiegcare sa-gi curete partea padinnaintea proprietatii ce are, gi a cars gunoiul prin aingilor care, pentruca multi proprietari avind casele in-chiriete, chiriagii nu dau ascultare gi supunere, cu prici-nuire ca nu slut proprietacri, din can unii aflindu-sa gisupugi streini, sa inpotrivesc, s'au chibzuit ca mijloculeel mai inlesnitor de a sa aduce la indeplinire, Para sapricinuiasca suparare nimanui, nisi neindeminateeste eel mutton

-1

uliti,

uliti.

_ ,

lucrarii.

www.dacoromanica.ro

25

Si sa orinduiasca la fie§care mahala cite un car cu doiboi, on la 2 mahalale un car, sau gi la o mahala 2 cars,dupa marl/ilea §i trebuinta ,fie§caria mahalale, cu toc-meala a sta na pristan in lucru supt ingrijirea epista-tului mahalalii, care car sa care in toata vremea gunoiu-rile dupa alit& acelei mahalale unde va fi orinduit, cuindatorire, insa, ca proiprietara, miturindu-gi fie§care gu-noiul dupi ulita pa dinnaintea sa, eel putin de doua antipa saptk'm'ana, sa-1 adune la un Joe, gi trecind card sa -1incarce, gi sa-1 &coach' afara lal ocul hotarit. Aceste cars savor intocmi de mahalagii impreuna cu deputatul maimlalii, en ce le vor putea gash, a carom plata sa varaspunde de care insu§i proprietari, cu analoghie introdingii pa fiegcare car, po casele ce sa vor afla- in fie§caremahala. Cu aceet chip sa nadajdue§te ci in toata vremeasa va putea pazi euratenia cuvenita, gi sa va depirtatoate vatamarile gi uraciunile ce acum sa pricinuesc dinmurdalicuri, gi obgtea nu va suferi greutate necuvenitaeu plata zisa, ci toti, vazind in Ennis folosul ce dobin-desc, vor raspunde cu multumitre o asemenea plata, easa vietuiasca, in .curatenie. Chid insa aceasta nu sa vagirl cu cale gi nu sa va primi a sa pune in lueram, sa ,

va hcxtari a sa da Sfatului mijloace de bani, ca sa poatiiindeplini curatirea, caci impotriva nu sa va putea facenimic.

Art. 28. Indata se va pune in lucrare, gi sa va in-semna locurile hotArite prin art. 15 din Regulament pen-tru aruncatul acestor gunoiuri, gi va popri cu totulde a sa arunca pa viaor in politie, pa °rice fel delocuri slobode, sau pa Dimbovita once murdalic.§i gu-nom, supuind.u-sa cei in potriva urmatori la pedeapsahal:arita prin art. 16 din Regutament.

Art. 29. In politie aflindu-se multe locuri slobode,neimprejmnite, precum asemenea gi cladiri striae,

&a

man

gi

13*

www.dacoromanica.ro

26

viranele, care pricinuesc nu numai uraciune infrumuse-politii, der adapostindu-se pe dinsele mandalicuri,

vatlana gi sanatatea, sa se indatoreze peroprietarii for casa le imprejmniasea" fara iutirziere, poprindu-sa pa vii..for cu totul de a fi asemenea locuri slobode neinprej-make.

Art. 30. Udatul ulitelor, dupa art. 17 din Regula-ment, deocaandata nu se va pune in lucrare, pentrucaiznaful sacagiilor, plitindu-sa de Sfat capitatia .dupes jaw.maul incheiat de cinstitul Sfat Administrativ la least 1833,s'au indaarat ca oricind va fi trebuinca de udat gi as vorchema, sa mearga cu saoalele, a uda.

Ar. 31. Prin art. 18 din Regulament sa hotaraltea sa face 4 piece ,afara din politie la capul celormad, la care sa se strings in toate Jeanie ce vorreni cu lentil, fin, orz, eirbuni, vain, gi orice fel de alteproducturi, gi lacuitorit ce vor .avea trebuinca, sa meargaacolo sa cumpere, gi apoi sa sa bage in politie d'adreptulla casele lor. Aceasta fiind foarte trebuincioasa a sa punein lucrare, pentruca printrinsa sa w a putea popri mur-dalicul dupes uliti, ce sa face mai molt de aceste cars,care viind pa uliti stau ping ce vor gasi mugterii, a vindeproductul ce au, gi pricinuesc nu numai murdalic pauldci dar gi inpiedicare Cnlni iaeatji, inbulzindu-sA oarmulte. Sa va hotari da locurilor orInduibe prin Re-gulament epic intoemirea piietilor, gi apoi intoomindu-sa.sa va popri indatai lacuitoiii de a infra cu carafe d'a-&vital in politic, gi vor trage in aceste piece.

Art. 32. Prin art. 19 din Regulament sa zice a sahotari in politie 6 piete pentru vinzarea de came, zar-zavaturi, poame, pegte, malai gi orice alts felurime deproducturi, cite privese la intimpinarea obgtii, careea cumpere, ca sa fie totdeauna obgtegti, poprindu.sa a

;aril

ulitilor

a sa

ail

f^ e

allele

www.dacoromanica.ro

27

sa mai face asemenea vinzare prin Ate locuri. Apoi cutoate ca asemenea piete sint acum intoramite trei:

1) Plata Maghistratului,2) » Niculescului,3) » Heraschii,

dar filaidea gi din ,acesta numai una este obgteasca, aSfatului, iar celelalte dona: a Nioulescului §i a Heraschiisint luat cu contract pi 10 ,ani, care soroc sa savirrrIte laanal 1840, chid ramin pa solaria peropaietaailor, inpreunacu cladirile dupa dinsele, dupa contractul ce este inche-iat, §1 atunci dupa soroc proprietarii for vor care pretmare in al folds, locurile hortarit' e pain Regula-ment, unile s'au vindut, este de trebuinta ca sa sa hota-rased cumparatoarea a asemenea locuri penult piete, cum§1 cu ce bani sa se cumpere, cad casa Maghistratului nueste in stare de a le putea infiinta ca bath de la dinsa,iar trebuinta care neaparat sa se intoemeasca ,asemeneapiece §i pentru a obtjtii inlesnire, §i pentru a A, puteaprAreghea paza curatethei cuvenita, §i calitatea unor ase-menea produeturi, ou a nu fir stricate sane proaste, din carepricing vatame sanatatea ob§tii (intre care pietaposte sluji gi local d-lui poloovnicului Salos, din malls-laoa Dudescului, pentru una fiind cu indeminare pentruPodul Calitii, Dealul Spirii §i invecinatele mahalale, Ca-rele prim adresul e an dart/la Sfat zice ca vinde acid loc)este trebuinta ca sa sa hotarasca a sa da Sfatului barnpentru cumparatoarea lor.

Art. 33. Facerea cite nu put la fierare din acestepiece dupa art. 20 ,din Regulament, intomnindu-sa. pie-tile zise, sa va insarcina maghistratu ca din casa sa safaces aceste ,pu.turi--darpa id aerni' lama ce va ave pa flag,-care an.

Art. 34. Prin art. 21 din Regulament sa hortaratteorinduiala ce sa cuvine al si pazi 'de precupeti, apoi

ingilor gi

.

sa era

www.dacoromanica.ro

28

fiindca uneltirea for au ajuns foarte nesuferita, priei-nuind Alta o mare neindeminare asupra indestulariitrebuincioaselor de hrana, pentru ca inpineazi wale

egind gi afara din bariere, inat:ntea lacuitorilor cevin du p'afara, gi tocmind asemenea produdturi, indata safac ei vinzatori, incit poa:e sa ajuuga in piete la matra-Pazele la cite trei gi patru ingi gi sa urea la un pret

Para 82 lase pa ceilalti orogani ca sa poata a cum-para cevagi d'adreptul de la lacuitori. De aceia es:e detrebuinta ca ea sa intocmeasca acele 6 piete gi sa sa sta-torniceasca ca la fiegcare din acele piete sa fie cite 10precupeti, sau mai multi, dupa cum trebuinta va cere,fiegcare cu pravalia sa, gi ceilalti dupa la uliti sau ma-balale, sa sa popreasca de a mai unelti aceasta meserie,ci numai cei hotariti du prin piece, pentru ea acum nuindestul ca Emma precupetilor este peste 200 de ingi, darfiegcare dinteingii osebit ca an cite unu gi doi tovaraga,apai au gi cite doa gi trei slugi, gi toti precupetesc, strag-nicindu-sa pe cei hotariti precupeti prin de aproape pri-veghere a politii, ca nimini 85 nu fie voinici acumpara inainte dupa §apte ciasuri turcegi, rind §iatunci numai du prin pieti sa cumpere, iar afara dinpieti sa nu fie nici cum slobozi a cumpara in once caz,sau a egi afara din bariere, ci lacuitori dupa afara sa viecu producturile d'adreptul in plata: oei cu carale in pie--tele dup'afara, gi cei pa jos cu pasari gi ,altele in pietiledin launtru, a be vinde obltii cum sa va putea invoi; gidupa gapte ciasuri, ceia ce va raminea sa fie slobozi pre-cupeti a le cumpara, atit diva la pietile dupA afar5, cumgi dupa la cele din launtru, cum asemenea gi nici unuldin lacuittori, fara sa fie precupeti, sa nu sa ingadmiasca asa negatatori_cu precupetie in once vreme, cu orice pro-duct de hrana, hotarindu4a pentru osinda oelor impo-triva urmatorii: pentru intiia data marfa ce va fi cumpa-

uli-tek,

ne-enteral,

dintr'in§ii

,

L .r:

www.dacoromanica.ro

29

rata, sa ea vinza in folosul cash Sfatului, eau straf lei 25;al doilea lei chneizeci, gi al treilea una gala sau bataie,dupa cum trebuinta va povatui.

Art. 35. Pentru taerea vitelor, de a sa popri cu a samai face in politie, sa orindueste, prin art. 22 din Regu---(Intent, lac pa marginea Dimbovitii. Apoi fiindea de mainainte Sfatul an inchiriat un loc pentru aceasta trebuinta,pa zece ani, po lei una mie cinci sute pa an, al caruiasome inplinegte la leat 1842, este de trebuinta ca maidin vreme sa sa hotarasca gi darea locului orinduit prinRegulament, cu plata hotarita de embatic, pentru a saintocmi pa dinsul taerea vitelor.

Art. 36. Pentru pescarii, fiindca pima warn nu s'aufacia nici o urmare, gi este de neaparata trebuinta ca ma-gazine pescarii sa sa mute din politie, ea va hatari gi da-rea locului orinduit prin art. 23 din Regulament, cu platade embatichiu, pentru a sa intoemi pa dinsul magazalede pegte.

Art. 37. Pentru sapunarii, asemenea sa va face ur-mare ca gi pentru pescarii, uncle sa vor muta gi lucrarealuminarilor de seu, hotarindu-sa locul orinduit prin art.24 din Regulament.

Art. 38. Ingroparea mortilor afara din politie, dupaart. 25, 26, 27, 28, 29 gi 30, famine a sa pune in lucraremai in urmi, cind casa Sfatului sa va indeletniei de bani,a putea face cheltuelile cuvenite.

Art. 39. Mutarea puscariii, dupa art. 31 din Regula-ment, na va ch:bzui fi sa va hatari cu ce bani sa sa tacit.

Art. 40. Prim art. 32 din Regulament sa vorbegtepentru cigmele. Apoi fiindca aerate este un lucrude mare folos obgtii, pentruca prin infiintarea for vasimti °been o mare mulynnire gi folos, departind prin-trinsele vatamarea ce acum sa pricinuegte din apa Dim-bovitii, care fiind plina de gunoaie gi murdalicuri ce sa

.

rei

www.dacoromanica.ro

30'

arunca inteinsa, supers sIniitatea, gi osabit sa va da o in-lesnire foarte mare lacuitorilor ce licuesc cu departarede apa Dambovitii, gi sa vor putea pazi totdeauna ulitelecele mari pa uncle sa vor cladi asemenea cigmele in cu-ratenie, prin inlesnirea ,apii de la din Bele, cum gi a &I in-timpina intimplarea primejdiei de foe Pa la asemenealocuri, este de trebuinta ca sa sa pule in lucrare; gi intrindSfatul in cercetare, au dovedit locuri ea apropiere de asa putea aduce apa indestura gi bunk', cum gi megteri 'dea sa imarclua ou a for facere, inert sa popregte punereafor in lucrare din pricina banilor, dupes cum s'auzis, casa Maghistratului nu sa cunoagte ici cum in starede a le putea infiinta cu bath de la dinsa. De aceia chib-zuinclu-sa folosurile ce s'au zis vor dobindi prin fa-cerea cigmelelor, gi neaparata trebuinta ce este de din-sele, va hotIri a sa da bani ,cuveniti spre a sa face,asupra cassia aceasta pirere a Sfatulut este, de sa va gasicu cale cele urarataare:

1) 0 din buna vointa dare din partea boenilor, a atreiaparte a banilor scutelnicilor unui an, afara din vaduvegi alte fete fill stare;

2) 0 contributie cu analoghie a tuturor manIstirilorPamintenegti gi streine, cum gi a eparhiilor;

3) 0 supscriptie de bane- voie a toate parti negutato-regti gi a toate gi ban;

4) Dona din cele slobode pamintenegti manas" tiri, caresa vor gash cu cale, sa sa legiuiasel venit al cigmelilorpolitii, Inuit gi pa viitor sa sa dobindeasca o cask' care safie pentru dregerile ce va sere trebuinta a sa face dupavremi.

5) Si se cerceteze dicta raposatului arhiereu Anthim,carele 'dupes cum s'aude ar fi heat pentru cigmele 1000galbeni

cad

ca sa

sa

pravalii

www.dacoromanica.ro

31

6) Figaduitul ajutor de 30000 lei din partea preatatului nostru damn, din ce casa nu grim;

7) Ori carele din poprietari va don a avea apes incurtea sa, va plati 'diva cum sa va gasi cu °ale, gi a§a sai .dea trebuincioasa masura de apes.

Seccia 5.Asupra infrumusegrii

Art. 41. Pentru luminarea politii prin felinare,&ilia art. 33 din Regulament, fiiwcica dupa inlesnirea ceau avut Sfatul, ping acum au infiintat o aura peste 450felinare pa uliti, gi este trebuinta au a sa a§eza gi atlele,iar .rasa sa nu sa indeletnicegte a le face de la dinsa pinsnu i sa va legiui venituri indestule, potrivit cu cheltuelile,de sa va gasi cu cale, sa se indatoreze proprietari aceloruntil unde va cere trebuinta cu a sa pune felinare, ca sale face cu ale ingilor eheltuiala, prin analoghie pa fieg-care, pa mina felinarilor ce va cere trebuinta a ea a§aza

o Mica, gi dupa proprietatea fiegcantia, gi Sfatul sa vainsarcina cu. a for aprindere gi tinere in buns stare pen-tru totd'auna.

Art. 42. Pentru plimbaale ob§te§ti, dupes art. 34 dinRegulament, sa va chibzui uncle sa ea faces, gi sa va hotaricu roe bani, pentruca (cafe Sfatului nu este in stare de aindeplini infiintarea for de la dinsa, nearvind venituriindestule.

Art. 43. Pxin art. 35 din Regulament sa hoitarktepentru intocmirea gi cladirea unui teatru, apoi sa va chib-zui gi sa va hotari cu ce bani sa sa facia, spre a eit pune inlucrare.

Art. 44. Pain Art. 36 din Regulament, sa hoar:acea fa orinduit un arhitect, apoi fiindca din cearearea ce pinesacum an avut Sfatul, vede ca nu sa poate pune-

innal-

'sa

politii.

pa

.

indeplini

) www.dacoromanica.ro

32

rea in luarare a articolelor Regulamentului, ce privedela a sa indatorire, Cum gi privegherea pazii lor, numai euun arhitect, gi osabit ca cea mai multi trelninfa ,deoearm-data la lucrari este de inginer, gi cu tuna numai, fie in..giner, fie arhitect, nu sa poate indeplini toate aceste in- /

datoriri, sa va hotari ca sa sa orinduiasca pa linga Sfat,osebit de arhitect gi un inginer cu buna gtanta, tare.melnicegte, pa eft va fi trebuinta a sa afla in slujba, cacite asemenea lucrari intrebuintate de inginerlic sa sadea in a sa insarcinare.

Art. 45. Prin anexul infrumusecarii politii, al Raga-lamentului Organic la tabla cu ttera A, 65 hotaragte a saface chid binale de gvardii in politie, cari aceste gvardiidegi era neaparata trebuinta a sa intocani, insa pentrucaSfatul nu s'au inlesnit de bani, nu eau putut face. Acumeau chibzuit ca sa sa, cladeasea deoeamdata la vapseaoarogie tactful comisii vopselii, gi d'asupra Jul sa fie foigorulde foc, gi dupa plan gi prefacerea facuta de arhitectuloragului, urmeaza a ea cheltui lei cincizeci gi patru de miinumai la zidrze, afara din lac, care lac fiind al manas:iriistintului Gheorghe-Nou, sa nadajduegte a sa kfrazi dedinsa pentru un asemenea obgiese taboo. Apoi cu toate caaceasta cladire este de neaparata trebuinta a ea face gifara zabava, ,precum gi in urma la celelalte vopseli, darlacragi sa inpiediea lucrarea lor, pentruca Sfatul, nu poatea le infiinta cu bani din easa sa, sa va chiiibzui dar, gi sava hotari a sa ,da Sfatalui bani gi pentru acestemail au seama pentru cea din vopseaaa rogie, care estefoarte trebuincioasa intru intimpinarea pazii politii gi atirgului de primejdia focului.

Art. 46. Din zi in zi inmultindu-se facerea cladirilorin orag, gi a caldarimurilor, s'au inmultit gi deschidereagropilor de nisip, unile pentru in parte trebuinta ale pro-prietarilor, gi altele pentru spieulatii; earl gi aduc vata-

cladiri, gi

www.dacoromanica.ro

33

maxi simtitoare, pentru ca gauxtindu-se unile asemenea lo-curi, sa erica, nemai purtindu-se in urma face temelii padinsele, gi osebit sa primejduegte gi viata oamenilor, pre-cum gi s'au urmat citeva asemenea intimplari de omori-turi in vary trecutO. Apoi Sfatul degi an volt ca sa popreas-

deschiderea unor asemenea gropi in oral, dar nu s'auputut, pentruca proprietari nevoind sa inteleaga pagubace vor suferi din deschiderea gropilor pa locurile ce au, gifolosul ce vor dobindi daci nu vor strica aceste locuri cudeschiderea gropilor, neincetat sa arata cu cerere de slo-bozenie pentru deschideri de gropi, dupa care gi s'au pusla cale a li sa da voie cu chipul urmator:

Liu. Nimini lark' osekre, in verice parte de loc in co-prinsul poliitu, sa nu fie slobod a deschide groapa de ni-sip, pentru once trebuinca, fara a cere vole de la Sfat,dupa care cerere nra merge la fa/a locului unul din cileniisai (sau comisarul vopselii) inpreuni cu arhiteotuloragutui, gi vazind ca cererea ce face nu este vataniatoareulitii obgtegti, sau vecinilor, cum gi chiar proprietatii sale,sa i sa dea voile a o deschide, au indatoririle de marl jos:

a) De jur inprejurul gropii ce va voi a deschide, sa salase loc slobod de cinci stinjeni, sau gi mai mutt de vacere trebuinta, departe de locurile vecinilor gi de ulitaobgteasca, cum gi de chiar cladirile acei poprietati.

b) Groapa sa se inprejmulasca de jur inprejur real in-prejmuire de gard sau uluce, indata cc va incepe a eilucrare.

c) Groapa sa sa faca in patru colturi, iar nn ratunda,gi pa o parte pa mule sa va lucra scoaterea nisipului afarasa sa sape piezig, iar pa celelalte parti sapinduea un stin-jen.adindane ,dupa raportul d.Faiser arhitectonul orargrului,cu nr. 20, sa sa lase cite un stinjen loc slobod jur in pre-jur in launtru ei; gi asemenea mai sOpindu-sa alt stinjenadincime, sa sa lase iaragi jur in prejur loc slobod in Faun-

3

ca

d-lui

_

www.dacoromanica.ro

34

tru, urinind §i inainte cu. asemenea chip la fierare stin-jen adincime, dupes cum sa arata prin alaturatul plan, acarora sapatura sa sa face dreapta, fara sa sa lauptoreascacit de putin inlauntru, ping cind va da de nisip, §i apoi easa sape in Mantra piezi§, ca intr'acest chip facindu-sagroapa §i mai adinca, sa se popreasca, departind vatama-rea ce poate pricinui.

d) Pupa savir§irea luerarii unii gropi de nisip ce sava deschide, sa Indatoreaza proprietarul ei a o astupa citsa va putea mai in grab, gi nu mai tirziu decit pins in treiani, dindu-sa soroc fieraruia pentru astuparea gropii dupemarimea ei, gnu osehit este dator proprietarul gropii ea intannin' sa o astupe en once va voi, iar in afara adincimede un stinjen sa sa astupe cu panda carat, ca prin ase-menea urmare sa sa popreasca orice vatamare sa poate pri-cinui sariatatii ob§te§ti de putoarea izvorita din gunoiugi mundane ce sa arunca in asemenea gropi.

e) sfir§it, sa va pazi baste aceste orinduieli intoc-mai precum s'au zis, sa indatoreaza a da ,cheza§ie destoi-nick' raspunzatoare pentru orice urmare inpotriva con -ditiilor cum §i pentru astuparea gropii, ca va lua stir-§it la sorecul hotarit.

2-lea) In vopseaua ro§ie, cum gi pe locurile ce cad cuapropiere de fata ulitilor celor maxi, va fi poprit de a sada voie ea sa sa mai face pa viitor gropi de nisip, §i maicu seams pentru spiculatie.

3-lea) Oriente, fara osebire, va indrazni a deschide groa-pa in cuprinsui fara a se cere voie, &a fie supus aplati §traf la casa Sfatului, lei. una snits.

Apoi pentruca folosul ce sa poate .dobindi din poprireadeschiderii lor, este mai presus, alit in parte entre aceiproprietari ai locului, ,cit §i de ob§te pentru asigurareaob§re§tii vietuiri, in vreme ce a for deschidere este foartevatamatoare, precum sa arata pe larg in alaturatul in co-

f

-

in

podirtiei,

.

Si

aim,

www.dacoromanica.ro

35

pie raport al diui FaCser, arhitectanul oragului, nr. 235,parerea Sfatadui este a sa popri deschiderea low cu totaldin launrru ocolului oragului, §i sa sa cdeschida gropi la lo-curi cuvenite afar, spre poprire pa viitor a tot felul denecuviinte izvorite gi =mate ping acum, din asemeneagropi.

Scotia 6.

Pentru magaziile de rezervii.

Art. 47. Politia Bucure§tilor; linga alte trebuintece are, este foarte intrebuintata de a avea doa magazii derezerva cu griu §i faina, prin care o asemenea infiintareEa va putea asigura in toata vremea de cea intiiu trebu-inta a indestularii articolului piinii gi vor lipsi pa viitorasemenea neindeminari ce .acum sa intimpina din pricinabrutarilor, carii fiind un foarte rau naravit iznaf, in toatavremea naseocesc tot felul de neindeminari, cu pricinuirirind ca n'u griu, cind ca au inghetat morile gi nu potmacina, gi alte asemenea, din care sa ,amerimeaza adeseain vremi neindeminatioe lipea in politic de pane; gi palinga toate aceste folosuri ce sa vor dobimdi, mai este gialtul, ca. aflindu sa acele magazii pline sn toata vremea, dezisele producturi, nu vor putea propane brutarii niciodataneindeminari la hotarirea, pretului graului, carind fitrecut la socoteala ce li sa face la sorocul hotarit cu maimalt pret de cel cu care sa va putea lua. caci in toatavremea avind Sfatul gata in magaziile sale sums indestulade griu gi faina, gi neputindu-sa invoi cu dingii la pretullor, le va putea da cu un prat mai cuviincios de cel, careal for cuget, pentru in parte-le folds, vor dori 4-1 avea.

Aceste magazii a it infiinta atit cu a for cladire, cum gicu pregatirea unii sunlit cuviincioase de producturile zise,este trebuinta de o insemnata mina de bani, gi nu mai

a

www.dacoromanica.ro

36

pun de lei 400000. Apoi, pentruca dupes veniturile cearum are Sfatul, nu poate nisi o data a sa socoti in starede a infiinta asemenea magazii, iar trebuinta cere neapa-rat a for infiintare faro nimic intirziere; deaceia luinduzain bagare de seams gi chibzuindu-sa trebuinta ce este dedinsele, gi ,folosul ce poate dobindi nu numai obgtea, darstapinirea, despre asigurarea acestui =deal de India treebuintAin orice vreme neindeminatica, gi totodata a-1 aveagi cu un mai ,auviincios pret sa va hotari a i sa migoa-oele de bani, soma zisa mai sus, oa sa poata indati punein lucrare infiintarea lor, gi cind nu va seta mijloc ca aceasta Gallia de bani sa sa legithasca veniit al Sfatului, sa vahotari ca cinstita vistierie sa inprumute pa Sfat cu acea-sta soma, ou indatorire ea pa fierare an dupa indeletni-cirea oe va avea Sfatul de bani, sa raspunza cite un oepinA la ,desavirgita ei plata, Para a plan insa gi dobinda.

Art. 48. Cladirea magaziilor sa va da cu contractprin mezat, dupa planul ce este faun gi trimis cinstitaMarea dvornicie, Inca de la anal 1834, prin raportul cunr. 270, sau de nu sa va gasi aceasta, cturiincios, sa va facealto& dupa cum sa va chibzui; ,asemenea gi cumpAratoareagriului gi a fainii, sa va da iaragi cu contract prin mezat,cu probe ho

Art. 49. Mezatul acestora ea va face la cinstita Ob-gteasca Adunare, gi Sfatului sa va da contracturile cu con.&pile, cum gi probele productelor, ca dupes dineele sa facesintocmai urmare.

Art. 50. Aceste magazii sa vor alai in dog parti:una in partea din sus, §i alta in partea de jos, ca &A nu viecu departare pc la mori, gala f aware sa va orindui cite unintr'adins cinovnie cu plata hotAriti, oameni vrednici gi

cu chezAgie destoinica, earl ea fie cu lacuinteleacolea, spre paza magazilor, ingircinai ou priimirea gidarea fainii gi a griului, supt a for mAspundere pentru oricerisipa sa va 'dovedi urmata.

gi

da

la

-

611660,

www.dacoromanica.ro

37

Seccia 7.Asupra intocmirii corporaciilor de orice me§te§ug §i

uneltire.

Art. 51. Pentruca corporatiile a feluri de megteguguctigi uneltiri nu slid supt priveghere, ca cei ce alcatuesc ace.Ste corporatii, fiegoare in aneltirea sa, sa aiba cuvethteleWide gi indeprinderi, izvoratiste o mare neerinduiala ladinsele, gi oricine, sä fie cunoscut de este destoinirc, in.tea in corporatia care voiegte, din care pricing nici sa poatedesvolta gi inainta industriile megtegugum!lor; apoi spredepart arrea viitor a asemenea neorindueli, din care nascgi nu patine abuzuri, suferind gi lacuitorii indestule pagu-be la invoelile ce fac cu vr'un megter, carele intimplandn-saa nu avea amide. Vilna de acea meserie pe care uneltegte, gi stricind lucru ce au toemiti ramine acela pagubag,negasind mijloc a sa despagubi de la meter, gi de multeon sa intimpla asemenea neorinduieli gi din pricina calf e-lor, ca nu dau supunerea ouviincioasa la megerii cari sinttoemiti, ci Indata ce nu mai .voiesc a mai sluji, fara sa fiinplinit sorocul nocaneliifug, gi sa bag la alt better, saudeschid Ingle pravalii. S'au socotit de neaparata trebuintaa ea intocmi gi pentru aceasta o orinduiali cu care sa fieintocmite corporatiile, Indira pentru ass departs neorin-duielile gi abuzurile de acum, al doilea pentru dezvoltareaindustriilor gi invatatura tinerimei, gi al treilea pentru po-litieneasca orinduiali.

Art. 52. Fiegice corpora* va avea staroste, cum §ialto rei sau patru epitropi, carii vor pretui, fares partiniregi in frica lui Dumnezeu, orice lucrare, la Imbuing de aea pretui, cererea ce vor face unii altii la feluri deintimplari pentru lucruri migcatoare gi nemiscat' care. Vorjudeca lucrarea unui megter, de s'au savirgit dupe tocmealace sa va fi facut prin inscris, sau prin grain, gi intimplin-

-

Mara

pa

'dupes

www.dacoromanica.ro

38

du-sa a nu fi facuta dupa tocmeala, vor supune pa acelmegter a o face, spre indestularea oelui ce au tocmit; vorcerceta asemenea §i prigoniri de socoteli ce vor urma intremegteri sau calfe; carei writ starostea cit §11 epitropii vor fidintre insugi me§terii cei ice alcatuesc corporatia, alegide obgtea fie§caaia corporatii, oameni cinstiti, de inteles,mai cu gtiinta la ,acea uneltire, §i mai cu stare.

Art. 53. Starostea ,acestor corporatii, pentru ca sintinsarcinati cu stringerea banilor patentelor, pentru ceiacesa atinge de inplinirea banilor dupa patente, vor fi supu§icinstitei Dvornicii a pared, jar la Coate eelelalte orinduielisa vor ocirmui de Sfatul Oralignesc, dupa poruncile stagpinirii ce sa vor da in aceasta pricing.

Art. 54. Nimini fara osebire, adica nici paminteannici strein, nu va putea deschide paravalie, on sa uneltea/sea vr'un megtegug, fara sa fife cunoscut corporatii lui, caeste vrednic a fi megter, on a fi in drept a deschide prava-lie spre vinzarea a once fel de marfa, §i fara a ave ade laMaghistrat bilet do slobozenie, gi oa-1:icarele gasindu-sa indestoinicie a ,deschide iorgvalle cu chipul zie mai sue; sa vaindrepta de ,catre starostie la Maghistrat, a i sa :da biletspre a fi cunoscut, §i va plaid un ce pa an negutalari §i me§-teri, cum gi calfele for la casa corporatii, carei sa vor intre-buinta spre ajutor celor carii nu vor putea unelti negotsau meseria for 'din pricing de 'Dada on nenorocire, §i savor afla in sogpatiVame, spre vietuire, care ajutor sa vaface dupa meritele persoanelor §i dupa analoghia contri-butiei oe va fi facut la case.

Art. 55. Orice megter sau mill din cei streini, ce vorveni in capinala, indata ce vor sosi sa se indrepteze de poi,Elite la starostia corporatii meseril sale, gi dupa ce sa vaceroeta de starostie asupra meserii ce uneltegte, gasindu-sadestoinic meter, i sa va ida voie a deschide pravalie dupa

, - _

_

www.dacoromanica.ro

39

art. 51, precum calla sa va da la stapin diva tocmealace va face, prin gtiinta starostii; iar fiind nedastoinic, sa vaintoarce inapoi la pelt*, spre cu.viincioasa urmare. Asemenea gi calfele gi ucenicii ce sa vor slobozi de stapinilor, vor fi tot prin gtiinta starostii, alit intrarealor la sta-pin cit gi slobazirea lor, ca prin asemenea orinduiala sapoarta gi politia a-i priveghea mai.bine, gi master% ce voravea trebuinte de calfe gi ucenki, sa pow la gasi cu inlesnireprin starostia lor.

Art. 56. Nimini din calfe gi ucenici nu va fi sloboda egi, de la stapinii lor, inaintea sorocului tocanelii, caretocmeala sa va face prin gtiinta starostii; precum aseme-nea gi un megter nu sta fi slobod a Ina calfa sau uce.nicul altui mester, ca indata ce vor lua calfe sau uceniciin slujbe, cum gi eind le vor slobozi, sa fuck' cunoscut sta

starostia va tinea catastih de toti metteria corpo-ratii sale, calfelor lor, ucenici ti alti oameni.

Art. 57. Starostia, la intimplarea de a i ea infatiga:aratare asupra vr'unuia mester, calla sau weenie, dupeceroetarea ce va face, va pedepsi pa cei care va dovediingalatori la uneltirea negatului, orli meserie Mind lucruprost, on s'au dat betii, cu un gtreaf in bani, care as vadepune la .casa comporatii; iar pentru gregali d'alta firegi vini, ramine asupra politii.

Art. 58. Cind vr'unul din orogani sau streini va tocmicu un mester a-ti face aeon, §i va veni la starostia corpora-tii .adeveri inscrisul pentru invoiala ce au facut, sCarostr!aeste datoare sa incredinta despre asigurarea acelui mcttercu chews destoinic, sau .alts asigurare asupra tocanelii ceou facut, ca sa sir pazeasca intocmai invoielile ce sir fae, tiapoi sir adivereze asemenea tocmeli, gi la once impotrimaintimplare de a nu indeplini Moral facut prin ,asemenea

gi

nig

_

gi

a

^A -

rodlii,

www.dacoromanica.ro

40

tiocaneala de &Are meter dupa tocmeala, Ea fie starostiain waspundere gi sa-1 despagubeasca, spre indeplinirea in-scrisului ce sa va fi facut supt adeverirea ei.

Art. 59. Peniau veniturile gi cheltuielile ce vor urmala corporatie, spa sa dea fiegearuia cite dolt condici nume-rarisite gi pecetluite cu pecetea Sfatului, ea &a sa treacain una veniturile gi in alta cheltuielile, care sa vor cercetala fiegcare sfirgil de lama de Sfat.

Art. 60. Cutia corporatii va fi in pastrarea starostigi supt ocirmuirea gi privegeherea atit a sa, eit gi a epitro-pilor, indatorindu-sa la raspundere perfra once risipa sava .dovedi facuta dintr'insa, sau 'dare fara orinduiala.

Art. 61. -- Once megter, gi de va fi de vr'o class dincele aparate de dajdie, gi nu va plati patents, la intoemi-rea insa a acestor orinduieli ale corporatii, sa fie supusfara osebire ca gi ceilalti, cum gi la toate celelalte orindu-ieli ale corporatiei.

Art. 62. Din zi in zi sa inmultegte neorinduiala slurgilor, cum gi a altor asemenea simbriagi, gi nesupunerea laai for stapini, pricinuindu,sa de obgte o indestura neplace:re pentru aceasta; spre dapartarea caria, de neaparata estetrebuinta a sa intocani gi pentru ,dingii o obgteasca orindu-lard', ca sa scape gi stapinli d'o asemenea neplacere ce su-fera mum, gi insugi acegti simbriagi sa sa indrepreze, apu-rind eel drept gi folositor pentru

Art, 63. Ginsiita Agie a oragului sa aleatuiasca cata-grafie pentru toate slugile, slujnice, vizitii gi alti ase-menea simbriagi, dind pa fiegcare supt chezagie, gi sa ledea bileturi pe la miini, a fi cunoscuti.

Art. 64. sa va da fiegearuia din acegti sim-brIagi sa aiba coprindere de numele gi porecla lui, nr. ca-

_

a

dingii.

Biler.41 ,ce

www.dacoromanica.ro

41

sii, vopseaua gi niahalaoa 15cuinlei sale, nornele cliezagu.lui sail, 6 la ce st5pin s5 415 slujind, precum asemeneasa fie trecut git in condica initacmit5 pentru (Thigh.

Art. 65. Veri care din asemenea simbriagi via voi aintra la stipn, eau a egi de la unul gi a intra la altul, ea fieclam- a 85 arata la cinstita Agie, uncle sa infatigeze biletulde la stapinul la care eau aflat mai, nainte slujind, gi g5-sindu-s5 c5 n'u egit on vile. o vina, ea sa -trona la condici,gi sa i sa dea bilet ca sa intre la stapinul ce va cere; iarneavand bilet de la stapinul la care au slujit, sa nu fie slo-bod a intra la alt stapnn, pin5 nu sa va oerceta pricina pen-tru care nu are bilet.

Art. 66. -- Nimini din sapid sa nu fie volnici a Inaslug5 eau alt asemenea simbriag, fIr5 ea* vie acel simbriag,cu r5vagul ,ciustitei Agii; sau urrn-Hd in po:riv5, oncepaguha ii s'ar intimpla din pricina acei elugi, nu va aveaascultare eind it»a reclamarisi despagubire.

Art. 67. -- Pentru toate aceste gi luciari a s5indeplini, este trebuinta de a se kgiaii Sfatului venituri in-destule gi potrivi:e cu a le face, c5ci veniturile ce ast5ziare, nu numai c5 slut foarte 'dintr'insele nu sa poa-et face nisi una din asemenea lucrgri, dar sa gi covirgesc decheltuelile ce acum are, precum sa va vedea alaturata soilcoteala suipt Were A, ca- veniturile shit lei 297867, iar chel-tuelile cede icunoscute lei 308757, cu prisos cheltuelilepeste vent mai mult lei 10890, din care pricing sa gi af1acasa sa datoare. Afars de aceste cheltueli .aratate prin a15-turata socoteal, este de neapirata unlacing uli-telor, de nu ea va ,g5si cu (sale a 05 punier in lucrare arq 26aratat in acest proect; haznelile caldarimurillor ulitelor ce-'or mari de a sa meremetisi' gi a s5 preface dupes trebuintace votr cere, cum gi a sa muta cede din ulita Mogogoai,

:

: ..

. .

cheintrieli

-; .

mici,

,

.

- .

61

www.dacoromanica.ro

42

din partea stings in partea dreaptili eau.' zis laart. 25; §anturile scurgerii apelor, cladirea foi§orului defoc in vopseaaa ro§ie, cumparatoarea locurilor pentru pie-

facerea magaziilor §i cumparatoarea .griului §i fainiide trezerve §i pentru care toate aceste sa va hotaridin ce haul sa sa face, spre a sa pu ea pune in lucrare,neertind trebuinta for intirziere.

Prezidentul Sfatului, Constandin SuluConstandinK.'AvaTvtliaTti

Hristofor MustacovNecule Theodoru

TABU CU LITERA A, DE. VENITURILE SI CHEL-TUELILE SFATULUI PE UN AN.

1) Venitul acsizurilor dupa vinzarea ce s'au facutipa un an de la 1 Septemvrie 1835 lei 155100

2) Chiriile Maghistratului pa un an cutacmin 24000

3) Zeciuiala capitatii pa un an, dupa cum s'auluat in anul trecut 39884

4) Export4la viLlelor §i a Zaherelilor dupa cums'au luat in anul trecut 78883

297867

le,allele,

Burchi

'

.1 . .

pieyii

. . .

www.dacoromanica.ro

43

[Cheltueli:

1) tatul ce sa plate§te la cinstita Agie pe totanul dupa cum in anul trecut s'au dat . 153667

2) Capitatia sacagiilor, asemenea 2832

3) Leafa engherilor orinduiti pentru °maritalciinilor 3318

4) Luminarea politii prin felinare, pa suma fe-linarelor ce acum sa afla, cu tacmin 24000

5) Leafa slujba§ilor casii Sfatului, dupa cumacum sa afla, afar. din adaosul ce este tre-buinta a sa face de slujha§i 42700

6) Leafa cantelerid arhite,ctonice, ce sa da dincasa Sfatului 7200

7) Leafa pitarului Niculi, cinovnicul orinduitin locul ,avocatului . . . . . . 3840

8) Leafa odagiului orinduit la casa d-lui dvor-nicului Romanet, uncle sa priinte§te jalbilede Maria Sa Voda . . . . 1200

9) Casa rezervii cu tacmin . . 50000

10) Pentru chiriile caselor inchiriate pentrucvartiranti ru§i, dupa porunca c'arti)oi MariDvornicii 20000

308757

Prezedentul sfatului, Constandin SlavConstandin BurchiK.'AvaTvukirri

Hristofor MustacovNecule Theodoru

..

. .

'

..

. .

.

. ." . .

. ..

,

"..

. . . .

.

.

www.dacoromanica.ro

44

RESUMEUN VIEUX PROJET DE SISTEMA.TISATION

DE LA VILLE DE BUCAREST (1836)

Par suite des invasions continuelles, tantot des Russeset taut& des Tures, a qui la Romnanie servant de champde bataille et de lieu de pillage, les vales roumaines onteu une evolution tres lente, on pourrait meme dine ine-xistante.

Les dispositions inserees dans le Reglement Organique(1831-1833) soot" le resultat des efforts deploy& pourles amener une vie nouvelle et fal*.re de Bucarest unevine ressemblant aux autres villes de l'Europe.

Le projet publie [lei nous donne les details surdispositions de .principe du Reglement Organique, etablisen 1836, alors que la mairie avait a sa tete ConstantinSulu.

On y trouve deja preconise ces deux prinoipes:1) Le- droit de servitude edilitaire, = construction en

retrait mesure aujourd'hui encore en vigueur.2) L'obligation pour les citadinS de participer dams

une certain proportion aux travaux edilitaires respectifs,obligation qui, si elle Wait ete appliquee plus serieuse-ment et pendant plus longtemps, aurait contribue a donna ra Bucarest un tout attire aspect.

Il y est mentiorniee egalement un projet de- budgetde la Capitale pour l'annee '1836, qui eat nous le croyons,un des plus anciens essais connus d'equilibre initial desrecettes (it des dapenses pour la capitale: de la Roumanie.

.

u.

.

. .

.

a

-

c's

.

...

.

.

:.,,' . .

.,

.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro