Nicolae Iorga Istoria Bucurestilor

Pecetile Bucure§tilor din accost& plane stilt luate dinIstoria BucureFtilor de Ionnescu-Gion.

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

ISTORIABUCURESTILOR

EDITIA MUNICIPIULUI BUCUREgI

BUCURETI1939

www.dacoromanica.ro

ISTORIA BUCURE$TILOR

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

Ce au fost BucurestiiTraim intr'un ora. l pe care nu-1 intelegem i de aceea nu-1 §tim

ingriji 0-1 indreptam adesea pe linii de desvoltare care ar fi trebuits'a raining totdeauna strain, stricindu-i astfel, prin adausurile §iprefacerile noastre de acum, acel caracter care, in ciuda multorlipsuri §i neglijente, ill facea totu0 simpatic odinioara strainilor carine vizitau. Grepla noasted, in ce prive0e masurile pe care le luamastazi fats de dansul, vine de sigur i din trista lipsa de gust cares'a intins asa de rapede in timpurile noastre, distrugind una dinmarile insuOri ale acestui popor, care are un instinctiv sims deceia ce se potrive0e, se cade i se cuvine. Dar in aceasta ratacire,o parte insemnata o are necuno0inta aproape totall a impreju-rarilor in care s'a ivit aceasta.' rqedinta domneasca, in concurentacu o alta mai veche §i care, inaintind necontenit i prin puterea lin-prejurarilor §i prin forta sa proprie de vitalitate, a ajuns sä se im-puna ca o Capita 1s unica, pentru ca asupra ei A. se reverse, la oanumita data, grija atenta a unor foarte buni gospodari, pe cariin fapta pe care au savir0t-o nu i-am inteles pe deplin nici IAAacum, pentru a li arata recuno0inta cuvenita.

Aceasta nu inseamna ca n'au fost oameni cari s'a nu se gan-deasca la istoria Bucure0ilor Si cari sa nu incerce a o scrie chiar,intr'un moment and orizontul era asa de ingust §i mijloacele deinformatie nesfar0t mai putine decal acelea care incetul cu.incetuls'au gramadit, formand astazi, chiar daces ele n'au fost adunatedeplin 9i presintate metodic, o imposanta masa de lamuriri.

Dupes cercetarile mai vechi ale lui Berindei, un ziarist foartecunoscut pe vremea lui, care era in acela0 timp 0 profesor de istorie0 a tratat, intr'un stil pe care voia sa-1 indrepte dupes. acela atiltde delicat inflorit al lui Odobescu, deosebite capitole din trecutulnostru, G. Ionnescu-.Dion, s'a incumetat sa presinte toga infa-t4area vietii de odinioara, 'intr'o intinsa lucrare luxoasa, cu-prinzind multe ilustratii pretioase, in general destul de binealese.

www.dacoromanica.ro

6 Istoria Bucure9tilor

Nu se poate tagadui acestei opere, despre care am facut ctndvao dare de seam*/ putintel glumeata in .1 L'independance roumainefolosul ce result*/ din cercetari personale sau cu ajutorul altora amaterialului destul de bogat care se afla r5spindit in deosebitecondice §i colectii de documente din Arhivele Statului.

Istoria Bucure§tilor a aparut insa pe o vreme dnd V. A.Ureche nu se gindise inca a publica, intovara§indu-le de comentariimai mult sau mai putin Intinse potrivite, numeroasele paginicare se cuprind in aceste condice, vadind, pins in cele mai miciamanunte, attt de atenta edilitate a acestor oameni, deprin§i cuingrijirea de drmuirea imparateasca otomana a Constantinopolului.

Lucrarea lui Ionnescu-Gion a voit s'o continue, inteo forma maiu§oara, potrivite pentru o epoca de tot noug, Frederic Dame,care, intrebuintInd §i el un material documentar important, acautat sa tina in curent aceasta presintare ping prin anii 1890.

Dar de aici inainte, nu s'a facut nimic pentru o nou5.' infa-ti§are a acestei

Trebuie sa spun mai ales ca in capitolele lui Ionnescu-Gionale continuatorului sau sent aspecte ale acestei vieti care se

intinde peste jumatate de mie de ani, dar subiectul insusi nueste inteles in liniile sale generale mai ales in desvoltarea aceiaorganics a unei vieti, adevarate care a inaintat, s'a retras, s'aamestecat, s'a lamurit din nou, ass cum se intimpla cu oncemanifestare a vietii, care nu poate sä fie infat4ata in bucati, cinumai pe o singura linie de desf4urare.

Fiinta material./ §i morals a BucurWilor, Inca de la primeleconstatari pe acest loc a unei vieti preistorice, aceasta n'a aparutniciodata inaintea cetitorilor, pentru a Inriuri asupra schim-barilor la care ora§ul poate fi supus Intr'o vreme urmatoare. Ceiace se incearca in aceasta noua istorie a BucurWilor este prinurmare inainte de toate a presinta desvoltarea acestui ora4 suptraportul unei izbucniri de viata, care, potrivit cu imprejurarilevremurilor schimbatoare, capata un caracter sau altul, toateplecind insa dela principiul de existent/ §i de la intaia menirepe care o avea aceasta alcatuire de populatie, menita unei soartea§a de schimbatoare, dar, in liniile generale, ass de maxi.

Avem a face la inceput cu o fortareara a Domniei.Domnia Tarii-Romaneqti, una din formele de viata trecuta a

poporului romanesc, s'a Intemeiat, dupe incercarea,foarte veche,a altei taxi rornanWi, a unei Vla§te, caci cuvintul slavon areacel* sens ca §i cuvintul romanesc pentru numirea Statului,pe malul Dunarii, in partea unde se pastreaza §i pina astazi acest-nume pentru un judet, in vecin5.tatea ilfoveans a caruia se aflade altminteri padurea V15siei, in partile de munte unde era

*,

qi

qi

si

www.dacoromanica.ro

INTRODUCE.

Vas din spoon romana.

7

.2.

0.

5,

5

a

www.dacoromanica.ro

8 Istoria Bucurestilor

vecinatatea cu regatul ungar, §i se poate stabili ca viata incaneorganisata politic a unui neam capata forma aceasta politicaprin puterea ce gilgiie inteinsa, dar §i prin vecinatatea unei taricare a capatat acest chip de injghebare mai desavir0ta.

Din Arge, trecind dealurile, s'a niers intfiu la Campulung,unde era o veche a§ezare de catolici coboriti din Ardeal, strtnslegati de biserica lor, linga care s'a ridicat, in proportii mai mari,ca semn de stapinire, ca mijloc de aparare prin zidurile inalte

ca multamita adusa lui Dumnezeu, Biserica Domneasca, im-preuna cu Curtea cu puternice mijloace de aparare.

Yn acest mediu lamas strain pins tirziu in secolul at XVII-lea,de §i localnicii deprinsesera limba rom5.neasca, dar pastrau vechiulfor 15.ca. $ de inchinare, in jurul caruia exists astazi o organisarea credintii latine, viata de Stat nu se putea desf4ura cu aceaputere pe care o da, ceia ce, cind a fost vorba de mutarea capi-talei la Fagara, nu se Linea in sena, numai existenta uneiputernice populatii, de aceia0 origine nationals. S'a parasit decicreatia, de un caracter a§a de amestecat §i de o durata a§a deprovisorie, care a fost aceasta cetate strains in mijlocul satelordintr'un Cimpulung romanesc. Deci, de la Cimpulung s'a facut co-borirea in jos catre Tirgovi§te, trecindu-se de pe malul RiuluiDoamnei Si at Riului Tirgului catre cursul mai larg at Ialomitei.Aici se gasia un vechiu tirg, care a dat numele sau ora.0.flui Tirgovi§te ;finala aceasta i§te, care inseamna, nu o existents in present, ci o mo§-tenire din trecut, cum este, de exemplu, in 4 porumb4te*, unde afost porumb, sau in t miri0e*, in casul acesta nu are sensul generalce s'a pastrat pang acum, cad pe aceasta lithe mult mai jos seintilne§te acea ap5. a Mosti§tei, venind de la cuvintul slavon most,care inseamna « pod* fire0e ca aici erau poduri actuale, nuamintirea singur5. a unor poduri care au fost pe vremuri.

De §i Ialomi #a poate sa insemne un mijloc de aparare, de §ide-asupra ei se ridica foarte sus dealul acoperit cu vii, in virfulcaruia a fost fad. indoiala o biserica mai veche, din care s'a formatpe urma frumoasa cladire de piatr5., dupa norme italo-dalmatine,a lui Radu-cel-Mare, Tirgovi§tea nu poate fi considerata inteadevarca o cetate. In vremuri grele, Domnia putea sa pastreze numaicu greutate acest cuib at ei, care, in desfa4urarea imprejurarilor,a ajuns sa fie numai un popas.

Cu totul alta era situatia noii formatii care fu Bucure0ii,§i pe locul unei a§ezari romane.

Odinioara un sat de pastori plugari, al mo§ului Bucur, deunde vine mo0a lui §i coboritorii lui, Bucure0ii, localitatea ins5.0nefiind decit mo0a Bucuretilor, a oamenilor coboriti din acestmcq care este Bucur. Aici Dimbovita este larga §i pe vremuri

i

§ii

§i

§i §i

§i

www.dacoromanica.ro

Introducere 9

ea facea pe amindoua malurile sale ochiuri de ape, care puteausä opreasca inaintarea rapede a unui navalitor.

Nu este o singura inaltime, ci pe malul de Sud mai multedealuri se insira, de la al Radului-Voda ping la al Spirii, al Mitro-poliei si la partile ridicate de Care Cotroceni. Resistenta se puteaface prin urmare din mai multe parti, cum, in cursul timpului,lupte s'au si dat pe aceste puncte mai inalte.

Dar infatisarea acestor locuri mai avea o inlesnire pentruaceste scopuri defensive: la Cotroceni, al carui nume chiar in-seamna un loc unde se cotroceste cineva, sau, cum se zice in Banat,se cotirseste, era marea padure in care, inainte de a ridica dreptmultamire catre Dumnezeu manastirea lui, erban Cantacuzino,acest vechiu iubitor al Doamnei Anastasia a lui Duca-Voda, ceiace de la o bucata de vreme a ajuns sa inteleaga si Vodaa izbutit sa gaseasca un adapost.

De jur imprejur se intindea codrul, care pastra numele Vlasieide odinioara si din care si pa na astazi au r5.mas pilcuri, careneaparat au trebuit sa fie curatate. Aceasta fara a mai pomeni delacurile samanate in dreapta si in stinga, care acestea tnsesiformau ca o cingatoare defensive pentru orasul ce rarninea sase intemeieze si pentru cetatuile menite s5.-1 apere.

Ceia ce a grabit insa asezarea Domniei la Bucuresti, macarpentru o bucata de vreme, a fost tendinta politicii lui Mircea I-iu,pe care not 11 numim cel Batrin, fara ca aceasta sa trebuiasca ane face sä credem intr'o vrasta tixzie, sau intr'o viata indelungataa lui, ca ci si u batrin » si « mare » nu inseamna altceva de cat « celvechiu », u cel », de a se intinde care Dunare, unde it chemamostenirea Statului bulgaresc desfiintat si alianta pe care a in-cheiat-o, pentru o bucata de vreme, cu unul din Sultanii tineriramasi de pe urma lui Baiezid I-iu, Musa. Acela care era sa stapi-neasca in Dobrogea, avind punctul de sprijin la Nord in Chilia-Veche sau Licostomo, iar la Sud in vechea cetate celto-geto-romansde la Durostorum, devenita Silistra, acela care mostenise de lainaintasul sau Vladislav Voevod drepturi asupra Nicopolului,Nicopoia i de odinioara, si asupra Vidinului, Diiul nostru, puternicul

Domn care a putut sa se intituleze stapin al cetatilor turcesti depe malul drept al Dunarii, s'a gindit sa-si asigure aceasta posesiune,pe care n'o va putea transmite urmasilor sai, mai slabi in impre-jurari mai grele, prin intarirea pe malul sting al Dunarii a cetatiidin Giurgiu, intemeiata si ea pe basa unui vechiu sat, al mosuluiGiurgiu, asa incit localitatea, menita unei mai man desvoltari,ar fi putut sa se cheme Giurgesti sau Giurgiulesti.

Pe cind lucra de zor, tragindu-si cheltuielile din blocurile desare pe care be vindea dincolo de Dunare, la infa'rirea Giurgiului,Mircea a simtit deci nevoia de a-si avea un popas la mijlocul

insusi,

www.dacoromanica.ro

.9.


4'4/4

Vase de sticla, de vechime dubioask aflate ling& Bucuresti,la Plumbuita.

www.dacoromanica.ro

Introducere 1/

drumului, intre regiunea de dealuri si intre fluviu, in acel loc atit debine asigurat din mai multe puncte de vedere care a fost Bucurestii.

Dar, linia Dunarii si stapinirea pe malul celalalt fiind parasitede la o bucata de vreme si Turcii, dupa asezarea lui Mohammed I-iuin Scaunul de stapinire al Otomanilor, avind ei capetele de poduripe termul sting, impreuna cu o intinsa rain, ce mergea pane: lamargenea p5.durii prin care ea era aparata mai departe in Nord,mutarea la Bucuresti putea sä fie mai putin indicata pentru acestistapinitori mai ttrzii. Ceva care era nu de natura militara, ci po-litics, a atras insa pe Domnii ceilalti din secolul al XV-lea catreaceasta Capita la de schimb.

Acest motiv politic a fost atirnarea in care s'au gasit acestiDomni mai slabi fat5. de acea Imparatie turceasca. Cum, in nesi-guranta mostenirii la tron, mice Domnie putea sa fie necontenitamenintata de un « domnisor *, pe care 1-ar fi ridicat un partidde boieri, refugiul la Turci devenia pentru cel din Scaun o ade-varata necesitate. Giurgiul, care determinase ridicarea Bucu-restilor, tragea acum care sine aceasta a doua Capitals a tarii,tinind-o legata de puterea otomana cuprinsa intre zidurile sale.

Asa s'a urmat 0 in tot secolul urmator, al XVI-lea, cu aceadeosebire ca intre cele doua ramuri ale dinastiei, una, de carese tine §i Mihaiu Viteazul, cu indreptarea ei dire crestinatate sicatre cultura apuseana, catre alianta dincolo de munti, prefersTirgovistea, iar aceia care prin Mircea Ciobanul venia din neamulaprigului Tepes se simtia, prin adevarate traditii de farnilie, mailegate'. de Bucuresti.

De la o bucata de vreme insa acela0 sentiment de alipire direcrestinatate, mostenit de la Mihai insusi, care era legat de Tir-goviste si prin faptul ca: la Sfintul Nicolae din Deal, fundatia luiRadu-cel-Mare, se afla ingropat parintele sau Petrascu, numit celBun pentru bunatate, dar poate si pentru a-1 deosebi de Petrascucel nou, zis si Nicolae, fiul lui Mihai, si acel bunic care era Radu,ctitorul insusi, a stapinit, dela un capat pans la celalalt, pe fos-tul ostas al « viteazului *, care era odinioara numai Aga Mateidin Brincoveni si care a rarnas in amintirea noastr5., dupa titlulluat mai tarziu, Matei Basarab, sau, in forma cea buns a numelui,Basaraba. Matei-Voda s'a temut necontenit de o lovitura dinpartea Turcilor, ajutati sau ba de raul vecin din Moldova, riv-nitor la stapinirea asupra amanduror tarilor si chiar si asupra Ar-dealului, care a fost Vasile Lupu. 0 surprindere din Turcia puteasa-1 ajunga oricind, si de aceia a fost mai asigurator pentrudinsul sa se tin5. de Scaunul cel vechiu al Tirgovistii.

Bucurestii era amenintat sa decada in aceasta parasire caren'a fost totals, dar pe care o putem constata, urmarind schim-barile din loc ale Domniei.

www.dacoromanica.ro


Aici insa, orayul el insu§i, prin puterea sa de viaid, ajunge ase desvolta, intiiu suet raportul locuitorilor, al comerNlui pe care ilfdcea, al elementelor strdine, mai ales din Rdsdrit, pe care le atrdgea,pentru ca pe urmd sd recheme Damnia aici.

De aceia urmasul lui Matei, care, prin legaturile cu GheorgheRalcoczy al II-lea din Ardeal, continua de fapt politica lui Matei,s'a intors la Bucuresti, cari atr5.sesera de alminteri tot mai multMitropolia tarii.

De aceia acest Constantin-Voda, fiul lui Radu erban, acladit pe una din inaltimile ocrotitoare ale orasului biserica sa,anume ca A. adaposteasc5. pe Vladica tarii. De aceia acteinsemnate din viata lui zbuciumata s'au petrecut aici, el fiind,de altfel, fiul unei preutese din Ilfov, care fusese iubita luiRadu-Voda, ceia ce iarasi putea s5.-1 indrepte in aceasta direc-tie. Cu politica sa, intaiu turceasca, apoi legates de acelasiArdeal al dinastiei unguresti si de ideia cruciatei, fares a rupepans la un anume moment legaturile cu Sultanul, Mihnea Radu,care a vrut sä imite pe Mihai Viteazul in nume si in fapte,a oscilat intre Bucuresti si intre Tirgoviste. Cind el a cazut,Turcii au impus pentru toti Domnii cari au venit pe urm5., pansla sfirsitul veacului, chiar pentru un asa de mindru stapinitorcum a fost erban Cantacuzino, resedinta Bucurestilor, in mar-genea caruia am vazut ca acest Cantacuzino a intemeiat frumoasamanastire a Cotrocenilor.

Aceiasi nevoie de politica dibaciu nesigura, timp de mai multde un sfert de veac, intre Turci, Austrieci si Rusi, a f5.cut pe Con-stantin Brincoveanu sa urmeze exemplul lui Matei. Bucurestiiii sent datori cu o multime de imbogatiri si infrumusetari, darel cauta sa invie acea Targoviste care pe vremea lui isi inmul-teste bisericile, pentru ca pe acolo, la un moment greu, era drumul,pe valea Ialomitei, catre Ardeal.

0 a treia perioada in istoria Bucurestilor incepe cu instalareaFanariotilor prin Nicolae Mavrocordat. Ea tine p5.n5.' la 1821.In toata aceasta vreme, Domnii, veniti din Constantinopol,se inspires din lumile cunoscute acolo din copi15.ria si tineretalor. Pentru dinsii nu pot fi doua Capitale si li este inchisa. caleaunei indoite politice. Sint, cu toata autonomia care s'a pastrat,doar vechilii Imparatului din Constantinopol, de care atirna intoate privintile. Gindul for cel mai ambitios este sä faces dinaceasta Ca.pita15. unica o icoan5. a acelui imparatesc Tarigrad.

Pentru aceasta, ei vor intrebuinta aceleasi metode pe careSultanii otomani be imprumutaser5. dela Imparatii bizantini, iaracestia dela predecesorii for roman.

Caracterul militar al cetatii a disparut de mult, autonomiaorals' eneasc5. este suprimata, judetii din Bucuresti, sefii acestei

www.dacoromanica.ro

Introducere

vechi municipalitati disparind: tot ce se face este din initiativaDomnului §i prin organele lui.

Este un regim de ordonante, de lucruri scrise, de masuri impuse.Ora§ul cre§te, vechile imprejmuiri trebuie s5. fie necontenit

Maturate, o imensa mahala se stringe in jurul centrului cuprin-zind strazile de comert, curtile boierilor §i re§edinta domneasca.Ceia ce lipse§te ins5., tocmai din causa acestei supravegheri deaproape, acestei tutelari domne§ti, este simtul ceatenesc.

El incercase sa se manifeste de la 1740 pines pe la 1770, cind sunaclopotul Mitropoliei, V15.dica se punea in fruntea or4enilor, chiarcu primejdia ca mai tirziu §efii mi§carii sä atirne in spinzura-toare, st5.pinitorul era silit sa dea drumul boierilor zurbagii,cari voiau sa faces pe Fanariot a intelege ca pe linga dinsul estetotu0 o tara, cu amintirile, vointa §i tendintile ei.

De la 1774 inainte, cu seria noua a Fanariotilor, strins legatide Constantinopol, aceasa vioiciune gata de tulburare a disparut.

In loc ramin, dupes obiceiul constantinopolitan, cirtirile dincafenele §i biletele neiscalite, cu critici amare, in romane§te §igrece§te, care se strecoaa pe supt poarta in curtile boierilor.Cronica unui Zilot Romanul nu face dedt sa dea expresie,intr'o opera literar5., acestui fel de a se arata nemultamirea, lacare se adauga, tot dupes obiceiul din Constantinopol, darea de foc.

Cu a§ezarea din nou a Domniei de tara, o era de occidentali-sare se deschide pentru amindoua Iarile noastre, prin urmarepentru Capita la munteana a BucurWilor. Nu se poate zice can'a fost o adevaraa iubire a acestor not sapanitori pentru reFdintalor: batrinul Grigore Ghica, fratele sau mai tinar, Alexandru,frajii Gheorghe Bibescu §i Barbu trebuie a§ezati intrebinefacatorii Bucure§tilor. A lipsit, inteadevar, celor doi din urmaintelegerea pentru o traditie pe care arhitectii adu0 din Austriaau c5.1cat-o in picioare, stricind caracterul vechilor biserici, pecare une on numai, cu multa greutate, it poate restabili ComisiaMonumentelor Istorice. Dar supt aceasa ob15.duire mai multpatriarhala nu se mai intilnesc scene asamanatoare cu acelea depe vremea unui Constantin Mavrocordat §i unui Stefan Racovita,in care simtiai ca este o lume populara in stare sa arate ce vrea.

Cind o noua generatie a vent, cu idei liberale in forma revo-lutionara, ea a impiedecat ivirea unei con§tiinte publice, tocmaiprin aceia ca a organisat o putere a « poporului », in forma declub. Cu ace§ti Bucure$i au avut a face, in momentele grele alecirmuirii lor, intiii Domni ai Unirii, Cuza-Voda §i Carol I-iu. Tra-ditia ceatenilor indignati inteadevar §i a falsilor « cetateniindignati », cum au fost botezati ironic, a acut ca aceia ce puteafi un spirit al Capitalei sa devina numai o simtire de club, ladispositia sapinitorilor primelor situatii in politica.

§i

§i

si

$tirbei,

www.dacoromanica.ro


Daca ar fi fost altfel, dac5. aceasta contiinta publics, din cein ce mai luminata §i mai legata de weaminte culturale, carenu s'a putut desvolta din lipsa unei atmosfere prielnice, ar fiexistat, de sigur ca gre§elile multor primari cari s'au succedatnu s'ar fi produs, n'am asista §i asfazi la prefacerea ()rapiddupa toate capriciile strainilor prip54iti aici, cari au stricat aspectulromanesc al unor cartiere 'intregi §i au f5.cut adesea din bisericini§te dadiri parasite menite ruinei. Nu prin voia BucurWenilorinsi§i, noua infati§are, nepotrivit5.' §i une on antipatica, a Bucu-re§tilor s'a produs.

Oameni de pretutindeni §i une on de toate natiile s'au na-pustit asupra banilor cari se puteau c4tiga aici. Ora§ul nu maieste de recunoscut pentru aceia cari au trait in el alt5. data..

A curata aceasta Capita la, despre care un strain spunea csintr'un singur deceniu ar putea ajunge una din cele mai frumoasedin Europa, crutindu-se resturile de gradini care mai sintimpiedecandu-se darimarea a ceia ce mai infat4eaza un trecutde arta, liberind-o de toate elementele pe care le-am primit, dar carenu folosesc la nimic, de la vagabondul venit de multe on din anu-mite sate basarabene nenorocite pins la represintantul fabricilor,cu capital strain metode de lucru neasamanatoare cu ale noastre,de la un capat al Ardealului la ce15.1 alt, a supune unei acDiunisociale §i culturale ceia ce famine, pentru a face dintr'in§ii cetateniadevarati ai unei adevarate ceta4i metropole romanWi, iata careeste programul vremurilor viitoare.

§i*i

i

i

§i

www.dacoromanica.ro

Introducere 15

Ornament pe o plad, de bronz din epoca romans.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL I

Cele mai depArtate origini

Bucurestii nu sant, la inceputurile lor, un simplu actmilitar al Domniei «a toata Tara-Romaneasca* inaintind,intr'un ritm fulgerator de grabit, peste intinderi presu-puse neorganisate si chiar slab locuite, catre linia de hotarpolitic firesc a Dunarii. Si astfel istoria for nu incepecu .cel d'intaiu document pe care 1-a dat din aceastacetate unul din acesti Voevozi ai presupusei « recuceriri »,asamanatoare cu aceia a Spaniolilor crestini coborindu-sepentru a-si lua inapoi Cara, de la Musulmani, din locurilede adapost ale Navarei si Asturiei basce.

Si acest punct de adunare a populatiei, ca si toatecelelalte din sesul muntean, facea parte din harta largaa celei mai vechi populatii pe aceste locuri, acei preisto-rici, al caror nume, de sigur tracic, de la inceput, trebuiesa-1 gacim, cari au desvoltat aici o mare si cu deosebireinteresanta civilisatie.

Doar pe malul chiar al fluviului, la Gumelnita, lingaOltenita de astazi, cu numele derivat dintr'o radacinastraveche, ca a Oltului si Oltetului, s'a gasit una dinvetrele acestei civilisatii. Mai sus, la Leh liu, care amin-teste, in forma turceasca, pe un Polon turcit, proprietarprin aceste locuri, sint marile lacuri in ale caror adin' curis'ar afla urmele de locuinta ale unei populatii de pescari,cu case lacustre. Toata valea Mostistii, al ca'rii nume,de la slavul most, aminteste legaturile unei regiunide continuu schimb economic, o cale de negot mile-nark in legatura si cu vadul dunarean de la Dristor

2

www.dacoromanica.ro


(Silistra) §i cu acela, tot de tirg pastoresc, de la Hir§ova,spre Dobrogea, a fost plina de a§ezari. A§ezari statorniceale acestor pescari, din cari au ramas numai cei de laTurtucaia, in fata Oltenitei Si in cea mai strinsa legatura.cu dtnsa, sau a§ezari trecatoare, popasuri, in calea neo-bositei for transhumante de basa, a acestor ciobani, intrutoate de o potriva cu Mocanii cari au urmat, cu acelea§irosturi, acelea§i drumuri. Ace§ti oameni ai pietrei mainoua au fost gasiti, prin fericitele sapaturi ale inteligen-tului §i harnicului « diletant » d. Dinu Vintila Rosetti,

la Vidra, la Strainii-Dobreni, la Pope§tii-Leordeni, laButimanu, la Caciulati, la Gurbane§ti, ca §i, mai sus, peArge§, la Pope§tii-Novaci, ba in cuprinsul chiar al orap-lui, la Arcuda, chiar in Dealul Spirei. Acelea§i movileacoperiau locul de odinioara al oamenilor cinchiti, cugenunchii la gura, cu oasele vapsite in ro§u ca rudelefor din stepa ruseasca pang departe, intre vasele cu orna-mentul in «§nur ». Alta data se afla numai cenu§a « stramo-§ilor». Ace§ti oameni au bordeie, dar Si case de vergi §i lut,intrebuinteaza pentru nevoile inve§mantarii tesutul fibrelordate de culturile lor, Si in rama§itele lasate de un focnimicitor s'au gasit boabe de gran arse, ceia ce se potri-ve§te cu povestirea greceasca a lanurilor de cereale gasitede Wile macedonene la trecerea Dunarii prin acesteparti ?le Ilfovului Si Ialomitei, ca §i stravechea aprovi-sionare din aceste parti roditoare a cetatilor elenice depe malurile Prutului. Nu lipsesc idolii grosolani ai uneistravechi religii 1.

Peste ace§ti intii Iii ai pamintului, dintre cari ceimai vechi vinau cerbi §i erau vecini cu elefantii, s'au arun-cat apoi, in epoca aproape istorica, biruindu-li neindes-tulatoarea aparare cu arma de bronz, oamenii fierului

1 V. Dinu Dumbrava, Streintofii Bucurestenilor, 1929; Dinu V. Rosetti,Din preistoria Bucure§tilor, Bucuresti 1929; Descoperiri paleolitice in preajmaBucure§tilor, Bucuresti 1934; Sdpdturile arheologice de la Snagov, etc., Bu-curesti 1935 (ambele 4n Publicaliile Museului Municipiului Bucuresti o). Cf.acelasi, Museul Municipiului Bucuresti, In revista Boabe de grin, 1931;Civilisalia din Bucuresti, Bucuresti 1936.

si

c

www.dacoromanica.ro

Cele mai deprtate origini 19

Vase preistorice din margenea Bucure§tilor.

2*

0 CI 4P-4

1

www.dacoromanica.ro


Vase din epoca romans

'1

.1

6

4 z-

www.dacoromanica.ro

Cele mai departate origini 21

din aceiasi stepa eurasica a Rasaritului, ale caror sagetise afla in acest lut infratite cu ale invinsilor, cari se pri-cepeau si la scrijelarea de chipuri de animale (un cerb)si pasari pe o Place de our 1.

Nici vremea romana. n'a putut sa lase fara intrebuin-tare, pentru hrana cetatilor de pe malul drept al Dunarii,acest rodnic pamant, de si nu s'au aflat aici, ca in Olte-nia, marturiile unei stapaniri de inalta civilisatie. S'augasit urme ale populatiei indigene, care si supt noii sta-pini isi pastra obiceiurile traditionale, in nemijlocita apro-piere a Bucurestilor, la Damaroaia, la Jilava, la laculcu Tei, la Bucurestii Noi, la Colentina, la Fundeni, la Ciu-rel (ceramica, piepteni, mori de mana) 2. Asa a trebuitsa fie si supt Imparatii Romei noua a Bizantului..Cutaregeograf arab arata cite lume de toate neamurile se adunape aici: barbarul ratacitor, razboinicul naimit, tura-nian sau german, venind aici la tirg, cu ce produse puteasa aduca spre vanzare, in schimb pentru fabricate saupentru pretuita moneda imparateasca. Si astfel e expli-cabin'. Incercarea unui Stat rudimentar, pe la Silistra siin Dobrogea, Inca Inainte de anul moo, Stat a caruiexistents, adeverita si de izvoare, nu se poate raspingedecit de cine n'are sensul realitatilor istorice, supuse uneilogice netnfrinte. Si fireste ca aceasta # Vlasca », Tara-Romaneasca, avindu-si, in «Vlasia# ei, si marea padurenestrabatuta, a atins si pamintul pe care erau sa se asezestrarnosii locuitorilor actuali ai capitalei Romaniei. Cumaceasta fundatiune a putut tinea un secol sau doua, siea a precedat si pregatit puternica viata umana ce erasa se desfasoare pe acelasi pamint.

1 V. o reproducere, de d. Rosetti, in ziarul Ramiinia pe Septembre. Maitarziu, numele in legatura cu Tatarii ca $i cele cu Jidovii (v. Ionnescu-Giono. c., p. 13) nu inseamnd altceva deceit mostenirea uriasilor stravecbi.

Dinu V. Rosetti, Siedlungen der Kaiserzeit and der Volkerwanderungs-reit bei Bukarest, In revista Germania din Berlin, XVIII, 3 Iulie 1934.

r r

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL II

Cetatea domneasca 1

Cind, in a doua juma'tate a secolului al XIV-lea, Tara-Romaneasca flind consolidate, Vladislav-Voda a patronsla Dunare spre Vidin Si Nicopol, nu se poate sa nu-i ficalcat Wile Si in aceste regiuni la Rasarit de Olt 2. Iar,dupe el, Mircea I-iu n'a putut sta'pini Dristorul-Silistra Mfgsa alba in acela§i timp drurnul intr'acolo §i ark' ca, pentruapararea acestui drum, cu noua amenintare a Turcilor, sänu adauge la marea cetate de granite, pe locul satului creatde Mocanul Giurgiu Si intaritura de pe dealul de-asuprasatului al carui ctitor a fost alt Mocan, Bucur 3. Am spusca Giurgiul s'ar fi putut chema patronimic: Giurge§ti, cumin locul numelui simplu al lui Bucur, la urma§ii acestui« mo§ », fundatia rurala s'a chemat « a Bucure§tilor ».

Dace legenda, vorbind de acest pastor, ii apaza lo-cuinta pe dealul de la Radu-Voda, numind « biserica luiBucur » paraclisul de cimitir al calugarilor manastirii luiAlexandru-Voda Mircea Si a nepotului de fiu, Radu,aceasta inseamna siguranta populara, pastrata prin viugraiu, de la o generatie la alta, ca acolo e leageinul cetatii.Aceasta se impunea §i din punct de vedere militar ; de

1 V. §i Tocilescu, Bucurectii sau cetatea Dambovitei, In revista TinerimeaRomdnii, noua serie, I.

I Alte sate cu acest nume; Ionnescu-Gion, o. c., pp. 19-2o. Un Bucure.5ti§i la Olt; Stoica Nicolaescu, in Buletinul oracului Bucurefti, I, pp. 310-12.

' 0 moneda a lui la Snagov; Dinu V. Rosetti, Scipciturile de la Snagov,p. 28. Numele lui Neg-ru-Voda, raspandit §i pe aid (Ionnescu-Gion, o. c., p.15), ml Inseamn5. deal traditia Domnului legendar.

www.dacoromanica.ro

Cetatea Domneasc5. 23

aceia, in 1595, acolo §i-a fg.cut Sinan-Pa§a « palanca ».Sgpa'turile ce s'ar face pe acest deal n'ar putea decit säintgreasca.' aceasta parere.

N'avem niciun act domnesc datat din « cetatea Dim-bovitei », care ar putea fi Bucure§tii, ping: in acel an1368, al trecgtoarei cuceriri de Vladislav-Voda a Vidi--nului, cind, pentru a-i pedepsi actul de du§mg.'nie fatg. deregele Ungariei, Voevodul Ardealului, Nicolae, cu vice-Voevodul Petru, pg.'trunse in Tara-Romaneascg §i, urmindcursul riului, ajunse la aceasta cetate. Pircglabul ei, Dra-gomir, §tiu s'o apere Si, 'intr'o lupla pe care o pomene§te,farce vre-un amgnunt, numai cronica ungara, navalitorii furlbgtuti Si siliti la o rgpede retragere. 0 cetate dimboviteang.In munti nu e admisibilg.: acolo sus, era numai vamci 1.La o « cetate a Ialomitei », care ar fi Tirgovi§tea, nu tre-buie gindit, niciun document nefiind dat de acolo ping.atunci 2, Capitala, Scaunul Domniei, Rind §i la 1385, pentruDan-Vocla, al doilea urma§ al lui Vladislav, tot Arge§ul,§i el infant pe dealul unde se ridicg Si azi ruinele bisericii,cu turn de veghe Si de lupta, inchinatg. Sfintului Nicoarg.3.

In acest timp, regiunea §esului la Rasarit de Olt nuse bucurg, cu tot negotul care neapgrat continua Si, fire§te,cu toate periodicele drumuri ale Mocanilor, de vre-o in-grijire deosebita a Domnilor. In adevgr nu intilnim peaid nicio mangstire veche. A Tinganului (de la verbula se tingui?) de linga Bucure§ti, u§oara injghebare menitas. dispara iute, nu e pomenitg in acest secol al XIV-lea,cind infloresc lacaprile larg claruite din pgrtile oltene,pietatea domneasca de ctitorie intinzindu-se la Rasa-rit de marele riu doar ping la Cotmeana arge§eang 4.

Miletici, Novi vlaho-balgarschi gramoti, In Sbornicul bulgar, XIII (1896),p. 56; I. Bogdan, Retail:lie Tarii-Romeine§ti cu Ardealul, I, pp. 27-8;Tocilescu, Documente, pp. 21-2.

1 Unul, nedatat, al lui Mircea-Vodk in Puscariu, Fragmente istorice,IV, PP- 45-9.

' N. Iorga, Istoria Rominilor, III.Man' astirile acestea aveau mosii pa.n5. la Dunase in jos, si la R5.sarit,

panA in apa Prabovei; Stoica Nicolaescu, 1. c., pp. 328-9.ei

www.dacoromanica.ro


Strugalea, tot a§a de efemera, pare a fi de pe aici 1. Darsate ca Obile§ti, de la stramo§ul Obi la, Tincabe§ti, de laTincaba 2, Chitila, de la Pitila, derivat din Pitu, de unde:Pite§tii, pans sus la Snagov, poate satul lui Snag 3, undein adevar m'anastirea-§i are amintiri §i din acest veac alXIV-lea, arata o locuire destul de deasa. 0 alts manastireera numai unde se leaga afluentii Arge§ului, Neajlovul§i Glavaciocul, §i unde era Inca de pe atunci o manastire,un sat vecin ffind numit, dupa calugari, Calugareni 4.Alte sate se chiama ciobiinqte, dupa infati§area lor, caValea, data Snagovului, cu morile de pe riu 5. Drumulspre Hir§ova urma Inca, Si astfel Mircea daruia Coziei WOde pe§te la Sapatul de la gura Ialomitei, fara a se pomenitIrgul de acolo al Mocanilor, cu Piva Petrei (a lui Petru) 6.

Numai odata cu secolul al XV-lea, Mircea, pe vremeacind, cu cheltuiall de multi drobi de sare, lucra la Intl-rirea Giurgiului, de unde data un document la 1399 'Inca',apare la Bucure$i, dupa ce, in 1400, statuse o clips laGherghita (satul Gherghitai, al lui Gherghita, din Gher-ghe) 8. Nu s'a publicat un al doilea act, tot de acolo e.

Cum Mircea mai da acte din Giurgiu la 1409, la 1413,deci pang. spre sfir§itul Domniei lui 10, aceasta a trebuit sa

1 Venelin, Vlaho-bolgarschia gramati, Petersburg, 1840, p. 19; Miletici siAgura, in Sbornicul bulgar, IX (1892), pp. 329-31.

V. §i numele lui Nan Udoaba Ingropat in Biserica. Domneasca de la Arges ;Hasdeu, Istoria critics, ed. a 2-a, I, pp. 13o-1.

Dar v. si Neajlov, Clocociov, Rifov.Ilie Minea. si T. Boga, Cum se mogteniau mogiile in Tara-Romeineascci,

in Cercetciri istorice, VIIIIX, no. 3, p. 177. Popa Lazar din Snagov cudanii de la Mircea. (Stoica Nicolaescu, Vechimeamaneistirii Snagov, pp. 1 ogII I)e egumenul. Satul Calugarul pus ling& Valea (Al. Vasilescu, Urmagii luiMircea, p. 35) e tot Calugareni.

N. Iorga, Operele lui Constantin Cantacuzino, pp. 21-2, no. 13.' Miletici si Agura 1. c., pp. 327-8. Cf. Marta Andronescu, in Buletinul Co-

misiei Istorice, 1937-8, no. 72, de la care se iau celelalte indicatii documentare.7 Sau 1409 ; Venelin, o. c., pp. 18-9, sau Miletici $i Agura, 1. c., pp.

329-31. Cf. Marta Andronescu, 1. c., n-le 67, 77.Ionnescu-Gion, o. c., p. 189. Cf. Hurmuzaki, XII, p. go.Ionnescu-Gion, o. c., p. 187.

10 V. §i mai sus.

7

www.dacoromanica.ro

Cetatea. Domneasa 25

consolideze popasul infant de la Bucure§ti. Dar, in legd-turd cu imprejuriirile create de incetarea la Dundre a alianteicu tincirul Sultan Musa, inlocuit cu clumanul care eraMohammed I-iu, deci cu pcircisirea stdpinirii, vasale, pemalul drept al Duncirii, cu centrul la Silistra, Domnia,suet Mihail sau Mihdild, fiul lui Mircea, se dd cdtre munte,dupd addpost sprijin din Ardeal. Mircea acordase, la1413, din Campulung privilegiul de comert catre Bra§o-veni 1, iar dupes aceia it gasim, in 1415, la Cozia, la vechiulArge§ 2. Mihaila e tot la Arge§, apoi la Tirgovi§te 3. Peacolo se poarta ve§nic nelini§titii Domni cari urmeazapang la jumatatea veacului al XV-lea 4. Giurgiul era acum,cu raiaua lui cu tot, al Turcilor, §i Bucure0ii nu vor puteafi un sdlas sigur decit cind se va statornici, nestrdmutatd,legdtura cu Sultanul. Nu mai e vorba de « cetatea Dimbo-vitei »; capitala e, pe mult timp, stability la Tirgovi§te 5,unde, totu§i, afara de biserica infanta de la Sf. Nicolaedin Deal, n'a fost niciodata o adevarata cetate, ci numaio aparare de vergi. In partile de jos, abia daces gasim,la 1437, in satul Bolintin o manastire 6.

E drept ca imprejura'rile luptelor invier§unate pentruDomnie aduc in §es dupa 1420 pe anume Domni, ca Basarabade la 1442'. Dar, in framintarile ce urmeaza, acela§i e,indata, in cuibul de la Arge§ 8. Cind insa Vlad Dracul vaapa'rea ca Domn luptator §i va lua Giurgiul, aceasalaltaregiune i§i va recapata insemn'atatea9. in atacurile luide singeroasa rasplata §i prada peste Dunare, Tepe§ a

1 Miletici, 1. c., pp. 47-8.Stoica. Nicolaescu, Doc. de la Mircea, pp. 320-1; I. Bogdan, Un

hrisov al lui Mircea, 4n Memoriile Academiei Roma'ne, seria a 2-a, XXVI,pp. 112-5.

Marta Andronescu, 1. c., n-le 91, 92, 94.4 Ibid., p. 4o §i 11/111.6 In 1439 acte din Arge; ibid., n-le

Iorga, Operele lui Constantin Cantacuzino, p. 24, no. 22.7 Marta Andronescu, 1. c., n-le 218-9.a Ibid., no. 234.o 1. Bogdan §i Tocilescu, 11. cc. Cf. povestirea lui Wavrin, 'In Bul. Com.

Istorice, VI (1927).

,Si,

218-9.

si

si

www.dacoromanica.ro


trebuit neapa'rat s5. calce prin aceste locuri, de §i el areca Scaun Tirgovi§tea Si mai face Si popasuri la manastirileoltene, ca Tismana 1.

Din nou Bucure0ii capcitci insd un rol militar, tot suptnumele de «Cetatea Dimbovitei », in aceastd Domnie. De §imai tirziu rqedinta din Bucure§ti inseamnci credinta Mil deTurci, supt Tepq, ca §i, odatci, supt Vladislav,lornit sereVidin §i Nicopot, §i subt Mircea, cetatea e un element dinofensiva romcineascci sere Sud.

Astfel, la 4 Iunie 1460, in mijlocul cruntelor lui ispravi,peste Dunare, dar Si peste Carpati, Vlad-Voda trimeteBrasovenilor din « cetatea riului Dimbovita », care nu poatefi, cum se va vedea din ce urmeaza, decit Bucurestii, peboierul sau Voicu Dobrita, adeca al lui Dobrita, pentrua cere ni§te pribegi, §i intelegem ce soarta, de pe atunci,li se pregatia. Se pomene§te, in sprijinul cererii, o invoialamai veche facuta de Sa§i cu «omul nostru Cristian».2E acela pe care-1 vom afla apoi ca pircalab al Tirgovi§tii.Foarte probabil tot de aici va fi fost scrisa o a douascrisoare care aceia§i, aratind ca el se porne§te cu oasteanumai impotriva neascultatorilor sai supu§i din TaraOltului ardeleana 3. Caci iata-1 tot in aceasta « cetate aDimbovitei », la Io August, cind, scriind Brasovenilor,se ocupa numai de afaceri de negot ale sale 4. De aicise rapede el, in Februar 1462, la Giurgiu 5.

Caderea fiorosului erou la 1462 chiar nu trebui saatinga rostul capitalei pe care el §i-o alesese. Caci inlocui-torul ii fu insu§i « frumosul » frate, Radu, §i acesta, cumse dovede§te din acte mai tirzii, pa'stra traditia parinteluisau in ce prive§te cetatea de Scaun 6. in adevar, la 28

1 Marta Andronescu, 1. c., no. 178. Dar si la Gherghita, la Ruca'r; ibid.,n -1e 279.81.

2 Iorga, in Hurmuzaki, XV1, p. 56, no. xcw.a Ibid., pp. 56-7, no. xcvi'.' Ibid., p. 57, no. xcvm.5 Scrisoarea descoperita de mine, pe care a tiparit-o I. Bogdan, in Vlad

Tepef, pp. 78-82.Chid Vlad, Invins si izgonit la Unguri, se 1ntoarce o clips,, el nu inain-

teaz5. decit labia la Rucar; Iorga, Studii fi documente, III, .p. xxxi.

www.dacoromanica.ro

Cetatea Domneasc5, 27

Octombre 1464, din Bucuresti el intaria manastirii Sna-govului, unde era acuma egumen Visan, un numar desate, intre care si Turbatii vecini, unde se facea slujbapentru lecuirea celor atinsi de turbare 1. Tot de aici, la14 Octombre 1465, el acorda o scutire manastirii Tismana 2.Din acelasi Scaun al Domniei, unde, grin vecindtatea Tur-cilor din Giurgiu, smuls, o clips, de teribilul Vlad, el, caren'avea cele mai bone relatii cu Ardealul, se sim(ia maisigur, acest Domn face scutiri si danii Coziei stramosesti,on daruieste moSii boierilor sai, la 14 April si 14 Octom-bre 1466, la 15 Ianuar sl II Iunie 1467, la 18 Maiu si 2Octombre 1468, la 4 Februar, 28 Iunie, 25 August si8 Novembre 1469 $. Une ori, mai ales poate in vremeacaldurilor de \Tara, el se retrage, cu Doamna Maria si fru-moasa lui fiica Maria-Voichita, in satele vecine Dridulsi Gherghita 4. Doar imprejurari de razboiu cu Moldovail due la Buzau. La 15 Novembre 1469, avem la Bucu-resti si o judecata, a Vornicului Neagu, dar el hotarasteun proces de la Tirgoviste, intre niste Greci si un Italian 5.

In marele razboiu din 1473 cu vecinul moldovean,pe care indraznise sä-1 atace, Radu, batut la Milcov, fugede se inchide in Bucuresti. «Cetatea Dimbovirei», e asediateiin toatii forma la 23 Novembre. Invinsul se poate strecuranoaptea, dar biruitorul prinde pe Doamna, pe fiica ei,din care va face apoi tovar5.sa sa din anii pans la moarte,

1 Minea Boga, o. c., in Cerceari istorice, VIIIIX, no. 2, pp. 169-7o.0 alts intarire pentru acelasi 15.cas, in 1465 ; Iorga, Operele lui C. Cantacuzino,pp. 25-6, no. 31.

Ionnescu-Gion, Bucureftii pins la 1500, p. 19o, $i alte indicatii bi-bliografice, la Marta Andronescu, /. c., p. 93, no. 315. Alte acte, Iorga,Studii §i Documents, VII, pp. 21-2, no. 1 (1472) ; ed. lui ConstantinCipitanul, pp. 24-5, nota 2 (1469).

y Documents slavo-romine, pp. 19-2o ; Ghib5.nescu, Surete fiizvoade, I, pp. 283-4 ; Venelin, o. c., pp. 95-6. Actul urmator al lui B5s5.-rab5., din April 1472 (pp. 11 -2), e rau datat. V. si Silviu Dragomir, Relafiilecu Sibiiul, p. ; Aricescu, Indice, no. 1224, la Marta Andronescu, 1. c.

4 Iorga, In Hurmuzaki, XVI, pp. 75-6. Cf. acelasi, Ist. Rominilor, IV.V. si In Hurmuzaki, XVI, pp. 78-9.

6 Ibid., p. 73, no. cxxvn.

si

.

'

.

II

www.dacoromanica.ro


dar §i steaguri, card. §i comoara 1. Aceasta cetate e « Sti-nedera* (sic acv ideav, « in Scaun despre care vorbesc §tiricontemporane cu privire la lupta 2.

A§ezat de Stefan-cel-Mare, Basaraba-cel-Mare (Laiota),represintantul celeilalte ramuri a dinastiei, nu se arata caflind la Bucure§ti , care, de un timp, se numeste asa, sinu « cetatea Dimbovitei », ceia ce inseamnd o intindere in jos,un simbure de oral decit in Iunie 14753. Dar acestae anal marilor lupte ale lui 5telan-cel-Mare cu Turcii.Biruitor, in Ianuar, lingd Vasluiu, Domnul Moldovei,astepta in aceasta yard o loviturd care cdzu insd asupraMangupului crimeian si a moil, cetati genovese,Ceva mai tirziu, la 15 Iulie, supt aceia§i amenintare, deo parte, Si puternica ocrotire, de alta, Basaraba-cel-Marese retrage la Tirgovi§te 4.

In acest timp Tepe§ statea in Ardeal, pe la Arghi§ 5,avind linga el pe vechiul credincios, fostul pircalab tirgo-vi§tean Cristian 6.

In cursul celui al doilea an de stra§nica vinzolire a luiStefan cu Turcii, Basaraba, care se gatia sa." fie Turcilorcalauza §i ajutator contra fostului sau binefacator dinMoldova, sta, in Ianuar, Februar, apoi Si in April-Maiu,tot la Gherghita, unde biserica, din secolul al XVII-lea,trebuie sal fie pe temeliile uneia, domne§ti, mai vechi 7.Nu se §tie de ce, dar nu de frica Turcilor, pe can era gataacum sa-i serveasca pang la capat, Bucure§tii fusesera

1 Cronicile slavone, In cele doua culegeri ale lui I. Bogdan, Vechile cronicimoldovene§ti pinii la Ureche §i Cronici inedite ; versiunea german& editatA, ded. Gorka (v. si Iorga, In Buletinul Comisiei Istorice, IX, pp. igo i).

Iorga, Acte fi fragments, III, pp. 58-9; 0 cronia munteand in gre-ce,sle pentru secolul al XV-lea?, In Mem. Acad. Rom., 1937.

a Ghibanescu, o. c., VI, pp. 162-3.4 Miletici Agura, I. c., p. 2o1; Docan, Elemente cronologice, tn. An. Ac..

Rom., Mem. sec. 1st., seria II, XXXII, p. 392. Cf. Marta Andronescu, I. c.,n-le 371-2.

' Iorga, In Hurmuzaki, XVI, pp. 84-6, n-leIbid., p. 87, n-le p. 89, n-leIbid., p. 89, n-le

*)

,Calla.

s bi.

si

=x1, cia,vm.' cr,---I; can rv.' cuurv.

www.dacoromanica.ro

cetatea Domneasca 29

parasiti, Si acolo, la Gherghita, se face o « cetate noua »,caci de acest sat pare sal fie vorba in scrisorile acelea dinApril-Maiu 1. Si la 4 Iunie din « cetatea noua » el cereBra§ovenilor sa se restituie averea oprita a unor negu-stori, « cetatenii » (concives) Dimitrie §i « tovara§ul * sau 2.

Peste putin, Stefan-Voda era « strop§it » de numarulTurcilor, comandati de insu§i Sultanul Mohammed alII-lea, in codrii Neamtului, dar el revenia pe urma du§-manilor siliti a se retrage, du§mani Intre can §i acestDomn muntean, Impotriva caruia se indreapta cu uraInsufletita inscriptia de la noua manastire a Razboienilor.El trebuia neaparat izgonit, ca un tradator al cre§tina-tatii, Si trupele ardelene ale comandantului aliat, StefanBathory, stateau gata sa ajute la aceasta contra celui carenumai tarziu i§i facuse pacea cu Craiul Matia§ Corvinul.

Aceasta expeditie moldo-ardeleana scoate din nou laiveala Bucure§tii. Se iea intaiu Tirgovi§tea, unde se supunboierii spi se a§eaza pircalabul cel vechiu, Cristian. La IINovembre, ai lui Vlad fiind acolo de la 8 3, Bathory eralinga cetatea bucure§teana, §i peste §ase zile Cristian insu§iputea sa scrie ca. Inca din ajun, la 16, Intr'o Simbata,s'a cucerit prin lupta, de §i acum toti boierii, afara de « doi»,se supusesera vechiului, temutului Domn, « cetatea Bucu-re§tilor ». Lupta e povestita §i de izvoare apusene, carevorbesc de 4 cetatea foarte putemica », §i chiar de regeleMatia§. Se afla acolo §i steaguri, Intre care sangeacul datde Sultan lui Basaraba, impreuna cu « cai turce§ti §i multecamile », din acela§i dar de Infeudare. Si aid se him jurii-mintul intre cei doi Domni infrciriti, cu primirea tuturorboierilor 4. Dar Vlad, acuma stapin asigurat, facea sa-i

I Ibid., pp. 91-92, no. cr.x.2 I. Bogdan, 0. C., pp. 97-8,

Hurmuzaki, XVI.a V. Marta Andronescu, 1. c.,

nescu-Gion, Ist. Buc., no. 193).' Xenopol, Istoria Rominilor,

data); Fraknoi., Matthiae CorviniAndronescu, 1. c.

$i Tocilescu, o. c., pp. 95-7; N. Iorga, In

no. 395 (psi dupes Xenopol, Id. Rom., §i Ion-

II, p. 355 (cf. Hurmuzaki, VIII, la aceastaepistolae, Budapesta 1891, p. 123, la Marta

www.dacoromanica.ro

3o Istoria Bucurestilor

vie dulgheri din Ardeal, nu pentru aceasta resedinta, cipentru « casa », Curti le, din Tirgoviste 1.

Nu treceau decit putine zile si Tepe§ era ucis prin tra-dare, in margenea Bucurestilor. Traditia crede ca fapta desinge s'a intamplat la Balteni si ca o piatra Idea inscriptieintr'una din bisericile de la Snagov acopere ramasitele lui.

Baseirabd revine §i se asyeazd, nu in Bucure0ii, de sigurpreida(i yi aryl, ci la Gherghita, caci aceasta e « cetateade care se vorbeste, in legatura.' cu Dumitru pe care 1-amintilnit mai sus, intr'o scrisoare nedatata a lui 2. Dar in1477, April, acela care se pare ca e la 5 ale lunii in Bucu-resti a, da un document din « Cetatea noua », a doua zichiar, in aceleasi serbatori ale Pastilor 4. Prin aceleasiparti, in April sau Julie, el isi creiaza un nou popasdomnesc la Floresti, satul lui Florea, in Prahova, pevremea bilciului care se pastreaza.' si pina asta'zi 5. De acolo,.in August, el se ridica si pana la Ploesti 6. Din unna itgonia, rasplatitor, Stefan -cel-Mare 7.

Noul Domn, din acelasi singe si cu acelasi nume,caruia i se dadu porecla de Tepelus (Laiota.' inseamna : « Ne-grul »), pentru apucaturi ca ale lui Tepes, sta, de la ince-put, in Bucuresti 8, mai tarziu si la Tirgoviste 9. De laBucuresti scrie el Brasovenilor, in Octombre 1478, ca aispravit cu « Laiota » si se poate incepe liber comertul 10.Un act de la « Cetatea noua » ni-1 arata acolo in Septem-bre at acestui an 11. Dupa atita trecere de vreme apare din

1 Iorga, In Hurmuzaki, XVI, p. 95.I. Bogdan, o. c., pp. 128-9; Tocilescu, o. c., pp. 94-5.

3 Ionnescu-Gion, Bucurotii kind la 150o, p. 192, §i Ist. Buc.I. Bogdan, o. c., pp. 334-5 ; Iorga, In Hurmuzaki, XVI, la aceiasi data_

5 Ibid., p. 97, no.Ibid., p. g8.

' V. Iorga, 1st. Rom., IV.Venelin, o. c., p. x x x ; Ionnescu-Gion, Ist. Buc., p. 193.Iorga, In Hurmuzaki, XVI, p. 97, no. cl,xxxx.

1° Ibid., p. 104, no. czxxxvi ; Marta Andronescu, 1. c., no. 45 ; cf. Miletici_Agura, 1. c., pp. 336-7.11 Xenopol, Lupta hare Drlicule§ti Deine§ti, in Mem. Acad. Rom., seria_

a 2-a, XXX, p. 216, la Marta Andronescu, 1. c.

'

cx,xxii.

www.dacoromanica.ro

Cetatea Domneasca 31

nou in Bucure§ti Neagu, acuma ca fost Vornic 1. Dar« Laiota » nu dispa'ruse, Si omonimul sau, de Si impacatcu Turcii, trebuia sa rasara in 1481 tocmai in vechiulScaun, de mult §i cu totul parasit, de la Arge§ 2.

In acest timp §esul muntean era plin de oameni, pepamintul domnesc, ca Si in raia. Aceasta, care a adusschimbarea esentialci a relatiilor, ce privqte Bucure#ii,nu impiedeca pe Domnul supus Sultanului, ca §i inain-ta§ii sai de la Tepe§ incoace, sa ieie sama pe toata liniaDunarii: §i la Braila Si la « Dristor unde se vor ridicaapoi, in fata.', pe basa unui vechiu sat: Lichire§ti (satullui Licherie, Glicherie) Calara§ii (de Ia calara§ii de Ta-rigrad, cu corespondenta domneasca), §i Ia Giurgiu, Si laSi§tov, la Nicopole Si la Cimbru- Palanca 3. Apare totatunci targul Mocanilor la Floci 4.

Pe cind ultimul document cunoscut de la acela pecare tefan-cel-Mare ajunsese a-1 numi: Tepelu§ 5, e dinBucure§ti 6, noul Domn pus de tefan, Vlad, caruia i s'azis, dupa ce fusese, de voie sau de nevoie, «Calugarul»,apare la Tirgovi§te7, in lupta cu Turcii cari trecusera'.Dunarea 8, pe cind adversarul sau ratacia pe la Pite§ti3,ca sd reaparci in Bucure§ti la 16 Novembre din acest antulburat 10. In Mart 1482 el trece apoi la Gherghita §i dade acolo cel mai larg act de danie pentru Snagov, docu-ment de cea mai mare insemnatate. Apar acolo, in acest

I I. Bogdan, o. c., tabla ; Tocilescu, o. c., pp. 394-5.3 Iorga, Hurmuzaki, XVI, p. zo8, no. cxcv.a Iorga, Operele lui Constantin Cantatuzino, pp. 26-7, no. 36. Pentru

Nicopol, Miletici, 1. c., p. 93. La Marta Andronescu, I. c., no. 483.' I. Bogdan, o. c., pp. 191-3; Tocilescu, o. c., pp. 157-8.5 Iorga, 4n Hurmuzaki, XVI, p. log, no. cxcvl (4 Februar 1481).5 I. Bogdan, o. c., pp. 169-7o; Tocilescu, o. c., pp. 140I.7 I. Bogdan, o. c., pp. 18o/ ; Tocilescu, o. c., pp. 145-6. In April 1481,

tefan Bathory 11 arata pe Vlad In Ardeal, amenintat s5, fie ucis de un omal lui Tepelus; Iorga, In Hurmuzaki, XVI, p. 114, no. ccv.

o I. Bogdan, o, c., pp. 18oi ; Tocilescu, o. c., pp. 145-6.o Miletici Agura, o. c., p. 34o; P. V. Nasturel, Nova Plantatio, p. 30

(facsimile). La Marta Andronescu, 1. c., no. 489.10 Iorga, In Hurmuzaki, XV', p. 116, no. ccix.

si in

www.dacoromanica.ro


tinut de linga Bucure§ti Si vechea mo§ie Velea cu morilede pe Neajlov, §i <c vama Ilfovului Si morile de la Dridif-Dridu, §i sate ca Tincabe§tii, Pope§tii, Turbatii 1. Dupauciderea la Glogova a lui «Tepelu§# §i impacarea lui Vladcu puternicul beg dunarean All Ischenderoglu 2, el se a§eazalini§tit la Tirgovi§te 3. Domnul paralitic4, care cere de laBrwveni un « leagan », adeca trasura pe arcuri 5, seocupa cu cladirea ma'nastirii Glavaciocul 6, dar trebuisa-§i care trupul bolnav pang la Sultanul, spre inchinare 7§i de aceia Baiezid al II-lea cita ca un model pe acestviteaz care se arata in stare sa-§i judece tara, ramind sta-tornic in vechea capitala 9.

De aici pleca el, in 1484, ca sa intovara§easca. pe Sul-tan la cucerirea Chiliei §i Ceta'tii-Albe ; aici se intoarse,dupa acest trist act de necre§tineasca Si neroma.'neascasupunere 9. Doar de merge sä vada ctitoria lui din Gin.-vacioc la 148610, poate chiar la Huhurezi-Hurez 11. La Bucu-re§ti it aflam doar la 3o Iunie din acest de pe urma an 12,

1 Miletici si Agura, o. c., pp. 338-9; Iorga, Studii documente, XVIII,pp. 71 -3. Pentru satele vlascene, lntre care si Gaesti (al lui Gae), MartaAndronescu, 1. c., no. 517.

Iorga, Hurmuzaki, XV1, p. 117, no. ccx.Cf. I. Bogdan, o. c., pp. 183-5 ; Tocilescu, o. c., pp. 152-3.V. Leunclavius, Historiae musulmanae Turcorum, Frankfurt 1591,

col. 675.5 Cf. I. Bogdan, o. c., pp. 184-5 ; Tocilescu, o. c., p. 153. Cererea de doftor

pentru boli de picioare ; I. Bogdan, o. c., pp. 301-2 ; Tocilescu, o. c.,P1).

' Al. Lapedatu, Vlad -Vodd Ccilugeirul (din Convorbiri literare, XXXVII,p. 619).

' Stoica Nicolaescu, Documente slavo-romdne, pp. 1-2 ; Tocilescu, o. c.,PP. 175-6.

Cf. Venelin, o. c., pp. 124-6 ; Miletici si Agura, 1. c., p. 340 ; Iorga, OPe-rele lui Constantin Cantacuzino, p. 27, no. 37; Filitti, Arhiva Cantacuzino,pp. 17-8 ; Lapedatu, o. c., p. 1148 ; pp. 1148-9, no. 7 ; I. Bogdan, o. C.,p. 191; Tocilescu, o. c., p. 156; Marta Andronescu, I. c., n-le 547-8.

9 GhlbaneSCU, O. C., 1, pp. 288-289; XVIII, pp. 81-83; Stefulescu,Doc. slavo-romine, pp. 26-27, la Marta Andronescu, I. c.

2° Columna lui Traian, VII (1876) pp. 468-9.11 Iorga, Studii §i doe., XIV, p. 1, nota I.

tefulescu, o. c., pp. 27-8 ; Ghibanescu, o. c., I, pp. 289--90.

»

fi

'

'

410 -0.

www.dacoromanica.ro


iar pe urma in 1487, cind hota'ra§te Si pentru vama de laBraila'. De acuma, it mai gasim, une ori, acolo, de la 1488inainte 2. De la Bucure§ti se ingrije§te de lucrul la policandrulCoziei, in 1492 3. Grija Dreicule§tilor pentru noua Capita ldse invedereazd astfel Lind la moartea atit de evlaviosuluiDomn. Dar, de la 1494, actele lui sint date din Tirgovi§te 4.Acolo va fi §i murit el, dar it vor fi dus pentru ingroparela ctitoria lui din Glavacioc.

Urma§ul, Radu, pe care clerul, acoperit de binefaceri,1-a intitulat : cel Mare, era in Ianuar 1495 la Craiova 3.Dar el se aeaza." statornic la Tirgovi§te 6, in margeneacareia ridica mareata biserica din Deal. Numai in Novembre1497 it aflam la Bucureti ca §i in April 1498 7, in Ianuar1499, apoi numai la 1505, Julie 8.

Venit de peste munti, Mihnea-Voda incepe, in Iunie1508, Cu un document din Arge§, prim popas 9. Dar inacela§i an el se coboara la Bucure§ti 10. E in luptacu Turcii Si, sprijinit din Ardeal, sta. la pinda spre

1 Iorga, Operele lui C. Cantaeuzino, p. 27, no. 39.tefulescu, o. c., pp. 28-30; Gorjul istoric, p. 159; GhilAnescu, o. c.,

I, pp. 291-4; Ionnescu Gion, Bucurefiii pind la 1500, p. 194; MileticiAgura, 1. c., pp. 341-3, etc. V. Marta Andronescu, 1. c., la aceste date.

Iorga, In Hurmuzaki, XV 1, p. 133, no. ccxr.r. V. si ibid., pi. 134, no.CCVLIII.

4 Ibid , p. 141, no. cci,vn; pp. 142-3, n-le cci.vinrx; Lapedatu, o. c.,p. 622, nota p. 1153, n-le 38, 42.

6 Miletici Agura, 1. c., p. 347; Ghiblnescu, Vlad Cdlugdrul, In Arhivadin Iasi, X, p. 138.

6 Marta Andronescu, 1. c.Ionnescu-Gion, Bucure0ii pita la 1500, p. 195; Docan, Studii privi-

toare la numismatica Tdrii-Romeine0i, In An. Ac. Rom., Mem. seq. ist.,ser. III, XXXII, p. 538. °data la Dilga; Iorga, In Hurmuzaki,p. 149, no. CCI,XXII.

Miletici, 1. c., pp. 59-6o; I. Bogdan, o. c., p. 219; Minea. si Boga,1. c., pp. 214-5; Ghiblnescu, o. c., I, pp. 316-7; *tefulescu, Doc.,pp. 57-6o; Marta Andronescu, 1. c. De aici ne p5x5seste aceas1.a pre-tioas5, c5.15.uz5., pe urma careia s'au restituit itinerariile domnesti demai sus.

Iorga, In Hurmuzaki, XVI, pp. 183-4, no. cccxxxxv." Ibid., p. 187, no. cccla,.

3

o

si

x;pi

www.dacoromanica.ro


Giurgiu 1. El califica aceasta reFdinta de o cetatein 1509 e tot acolo 2.

11 urmeaza, dupa detronarea crudului Domn §i izgo-nirea in Ardeal, unde-1 ucise partidul lui «Tepelup, tinarulVlad, zis Vladut, care scrie din aceasta capitala in 1510 3:Dad. in 1511 trece la Tirgovi§te 4, apoi §i in munti, laBoi§oara, supt amenintarea Turcilor, cari-1 vor rapune 5,pentru ca intelegerea cu Ungaria s5. fie datata din Dridu 6,el era sa sfir§easca scurta lui Domnie, ta'iat de begul duna-rean, du§manul sau linga Bucure§ti, supt un par »7.Lupta se da.'duse, dupa Cronica, la Vacareti, satul luiVacarea.

Pornind din Tirgovi§te, la 1512 8, Basarabul cel nou,odinioara boierul Neagoe, legat Inc. de la Inceput depara'situl Arge, unde-§i va ridica minunea 9, vine la Bucu-re§ti Inca din 151210. Dar Tirgovi§tea, unde era la 1519,ocupat cu cladirea puternicii Mitropolii, it va retinea peacest calator pentru ctitoriile frumoase 11. In tulbureirile ceurmard, lupte pentru trop grea apdrare contra Turcilor,nu mai poate vorba de o adevdratd Capitald. Dar Radu de laAfumati era im boier ilfovean, cu vatra linga Bucure§ti,§i o parte din luptele lui se poarta, ca la Glubavi Cle-

P.

P.

1 Ibid., pp. 188-89, n-le cccxuniv.Ibid., pp. 190I, no. CCCX1,V11; pp. 191-2, 00. CCC.211,LX ; p. 193, no. ccan ;

194, no. cccray. Acolo Logofatul Tudor; ibid., pp. 193-4, no. ccct,nr.Ibid., p. 206, no. cccrxxu; p. 207, n-le cca,xxlvv.

p. 210, no. cccr,xxix.5 Ibid., p. 212, no. cccr,xxxur.

Ibid., pp. 213-314, 110. CCCI.XXXV.' Cronicile arii, In Magazinul istoric, Iiol, no. 6; 1st. Rominilor, IV.8 lorga, In Hurmuzaki, XVI, p. 218, no.

234-235, no. ccccxxvin.9 Ibid., p. 221, no. cccc.

1° Ibid., p. 220, 110. CCCXCVIII; p. 221, no. ccca; p. 235, no. ccccxxxx.11 Ibid., pp. 240I, n-le ccccxxxvnvnr. Invitarea Brasovenilor la

sfintirea bisericii Inaltar' ii; ibid., pp. 243-4, no. CCCCXI,III. Acolo se Incheiesi delimitarea cu Ardealul ; ibid., pp. 244-7, no. ccccxxx. la Pitesti, Inleg5.tura, cu acela,si lucru ; ibid., pp. 237-8, no. ccccxxxm.

si IV. Cf. Iorga, Inscrip(ii, I,

CCXCIII. In 1516; ibid., pp.

§i

I

' Ibid.,

§iJi

qb

si

9i

www.dacoromanica.ro


jani, in partile Neajlovului 1, Numai la 1528, asiguratpentru moment, el se a§eaza, pentru putin timp, la Bu-cure§ti2. Loc de ingropare a Domnilor ram'ane, de laBasaraba-Neagoe, Arge§ul, cu noua biserica episcopala.

Supt Domnii de spre jumatatea secolului, Tirgovi§tease impune ca Scaun de Domnie 3. Vlad-Voda din 153oscrie insa din Bucure§ti 4. Acest Vlad-Voda, al carui urma§,Vlad-Vintila, va fi ucis, ca Gulielm-cel-Ro§u, regele An-gliei, in padure, la vinatoarea acelora cerbi cari erau prindesi§ul padurilor Si in epoca preistorica, piere el insu§i, caFrederic Barbarossa in riul Selef, la scaldatul in Dimbo-vita, linga satul Pope§ti, cu urme preistorice 5. La Tirgo-vi§te sta. Si Radu Paisie 6, Si aici se coboara °data §iratacitoarea nenorocita princesa sirbeasca, fara sot §i farafiu, vaduva lui Basarabl-Neagoe 7.

Day, cu atirnarea tot mai deplinci a (cirii de Tura,Bucureftii inldturci, pe mult timp, Tirgoviftea. Aceasta fi inDomnia « dreiculescului » Mircea Ciobanul fi in aceia aadversarului sciu din altd ramurci, Pdtralcu-cel-Bun 8. Celd'intiiu i§i ci§tigase Scaunul luptind chiar linga Bucure§ti,la Mane§ti, apoi Buftea , satul urma§ilor lui Manea,§i la Peri§ (ca §1 Peret, locul cu Peri, popas de ciobani) 9.

Acuma insci, impreunci cu .cetatea i Curtea, este Sioracul.

2 Iorga, Ist. Rominilor, IV. El scrie din T'irgovi,te la 1525; Iorga, Hurmu-zaki, XV% pp. 283-4, n-le Dx.rvv ; p. 285, DD. DICIX; p. 286, no. Dxx;p. 291, 110. DXXXI; p. 292, no. DXXXVI; p. 306, no. plant.

2 Ibid., pp. 302-4, n-le Duvv.V. *i ibid., p. 344, no. DCXXXXIX (de la Moise-Vod5., 22 Novembre

1529). El e inmonnintat in Bistrita.4 Ibid., p. 358, no. DCI,XVIII.5 Cronicile ta..'rii, 11. cc.

Iorga, Hurmuzaki, XV4, p. 404; no. DCCI,XI ; pp. 406-7, n-le DCCI,XIV.DCCI,XVI-VII.

Ibid., p. 408, no. DCCI,XVIII.8 Pentru acesta v. 0 ibid., pp. 511-2, no. DCCCCXI,V (14 Mart

1555).Cronicile Orli, //. cc. Pentru cei doi Mane*ti, bro§ura recenta a d-lui

I. C. Filitti. Ionnescu-Gion se Intreba dac5, nu e o legatura Intre MirceaCiobanul §i legenda ciobanului fundator; Ist. Buc., p. 39.

3*

3

'

'

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL III

Inceputurile oraqului Bucurwi

Nu exista in Bucure§ti nicio biserica domneasca inaintede Domnia lui Mircea Ciobanul, care n'a fost numai ne-satiosul macelar al boierilor sai Si, oricum, avea lingadinsul pe insa§i fiica lui Petru Rare§, nepoata de fiu a luiStefan-cel-Mare, acea Chiajna prin care a patruns inMuntenia, ca in paraclisul de la Cozia, sistemul de cladirealcatuit pe incetul in Moldova ei.

Dar fostul calugar Paisie de la Arge§, odinioara PetruVoevod, care, la suirea pe tron, impreuna cu fiica luiBasaraba-Neagoe, care aducea cu dinsa necesitatea ctito-riilor, §i s'a lucrat mai departe §i la Arge§ §i la Mitro-polia din Tirgovi§te , ridica, de sigur fi Cu SCOPU7i mill-tare, in margenea incapatorului ora§, pe un tap§an, in-cunjurat de gropi de lut, o frumoasa manastire, care, fiindacoperita cu piaci de plumb, a ramas pentru popor Plum-buita.

Mircea, Doamna, de la care a ramas §i « Crucea Doam-nei Mirceoaia », in amintirea vre unei lupte 1, Si cei treifii ai lor, dintre can unul, Petru, §ubreda fiinta, menitaa muri intr'un exil asiatic, urma, citiva ani, supt tutelamamei, pe parintele sau, ridicara dincolo de Dimbovitao Biserica a Curtii. Cercetarile asupra acestei zidiri, re-facuta la inceputul secolului al XVII-lea, au scos la iveala,impreuna cu torsade de caramida asemenea cu cele dela Snagov, unde biserica principals fu refacuta, dupa o

1 Ionnescu-Gion, o. c., p. 9.

www.dacoromanica.ro

2

0Acda)taUcd

a),c1

cd0a)cr,

V)

inceputurile ora§ului Bucure§ti 37

Biserica de la Curt. Domneasca.

www.dacoromanica.ro


intaie intarire de Basaraba-Neagoe, de aceia.,i parechedomneasca, o tesatura din patrate de ciment Incunjuratecu caramizi puse pe muche, Si au rasarit Si unele elementeale unei delicate picturi din aceasta jumatate a secoluluial XVI-lea.

Dar pang atunci n'avem nicio descriere a ora§uluicare se ridica pe Incetul, dar care fu ars de Turci la scoa-terea cu sila a lui Mircea, in 15541

Mircea-Voda apare, de altfel, ca intaiul care stabile0ehotarele cetcitii sale de Scaun 2. Patra§cu-Voda fu Ingropatla 1557 Intr'o biserica bucure§teana, care ar putea fi cti-toria inaintaplui du§man 8, de §i mai era §i biserica de-venita apoi a Banului Ghiorma, undeli avea noua pra-Valli puternicul Si bogatul Vornic Dragomir 4.

Pentru a intimpina descrierea la calatorii strain trebuiesa se mai a§tepte doua. decenii.

Cind se ispravi cu Domnia risipitoare de singe bole-resc, vcirsat aid in Bucure0i, a .« Ciobanului », §i cu tre-cerea in Scaun a copilandrului Petru, noul Domn fu fiulacelui pretendent Mircea, fiul lui Mihnea, care, scapindde du§manii lui, se stinsese in strainatate. Botezat Ale-xandru, ca vechiul Domn muntean de pe la 1430, Si aceststapinitor crescut intre straini, Si anume in Siria, printreGreci, cu can se asamana, era condus de o femeie cu sufletbarbatesc.

De §i nu era din neamul nostru, ci fiica unui GrecSi a unei Perote, Doamna Ecaterina, ctitora Si aiurea,ca, in margenea oraplui, la biserica lui Radu Paisie,

1 Cronicile -trarii.' Act din 1636; Mitropolia Bucurefti, pach. 17o, no. 6; citat Intiiu de

Ionnescu-Gion, Ist. Buc., p. 39.' Cronicile tarii. El ar fi mers, pe vremi de molima, si, prin sate, unele

destul de departe, cum e Cocorastii, cu biserica de la Matei Basarab, $iGrindul; ibid., p. 39. E la Gherghita in 1555; Iorga, in Hurmuzaki, XI,p. 888.

' Ionnescu-Gion, o. c., p. 41.

www.dacoromanica.ro

Ince

putu

rile

orap

lui

Buc

urqt

i

Foasta manastire Plumbuita (acum In reparatie). Clopotnita §i turnul slut din secolul al XVII-lea.

: eqtyrrf:74..1.1.°'. nc9C41-4516i, ' 017 ' 4.11 . AY. ,n!.

V.bid-

"

44,7 *AV":

11

:

mbt-4Afill111101,1

www.dacoromanica.ro


numita.' dupa acoperi§ul ei de metal, considerat ca urclucru nou Si minunat, Plumbuita 1, a indemnat la operede pietate Si de arta. Astfel pe locul unde fusese de sigurintaiul modest laca§ de inchinare, pe numele lui Ale-xandru-Voda celui de al doilea se inalta o solida biserica_de piatra, transformata de trei ori, la inceputul secoluluial XVII-lea, apoi la sfir§itul celui de al XVIII-lea Si infine acum vre-o suta de ani, in care un studiu atent aravea sa descopere, ca la Curtea Domneasca liniile de lainceput, topite in adausurile greoaie. E « Radu-Voda», incare singura clopotnita nu e din acel d'intaiu plan, ciun adaos al Domnului, nepot de fiu al lui Alexandru,dupa care bisericali iea numele.

Aici se inmormintara pe urma doi nepoti ai sotilor dom-ne§ti, supt micile lespezi impodobite care se vad §i astazi:Vlad Voevod Si domnita Elena, frate §i sort ffii acelui Mih-nea, prea-iubit fiu al Ecaterinei, ramasa regent5 pentru eldupa moartea lui Alexandru, care Mihnea, silit a trecela Islam, a ramas in gura poporului cu porecla de despret :« Turcul »: e curios ca-1 vedem pomenind, doi ani ina-inte de turcire, pe <emultii Turci care a venit in Tara-Romaneasc5.» 2. Alexandru insuO., care muri in 1577, §i-aaflat in ctitoria sa locul de odihna.

Aceasta re§edinta a lui a trebuit sa §i-o apere §i sa§i-o reci§tige. Ion-Voda-cel Cumplit al Moldovei veni la1574, ca rebel contra Sultanului, aducind cu el un Domnnou, Vintila, din neamul lui Patra§cu-cel-Bun. Izbandaacettui eroic desperat fu insa scurta. Dupa o noua luptade la BucurWi, aproape exact o suta de ani de la ceaimpotriva lui Radu-cel-Frumos, cetatea fu cucerita de-.boierii credincio§i, Vornicul Dragomir, Comisul Mitrea,Paharnicul Bratu Si insu§i pircalabul cetatii, Ioan 3, Sicapul lui Vintila, stapinitorul de citeva zile, rinjia, prins.in cuie, pe zidurile ei umile 4.

inaiu, Yn Iorga, Ospiti romeni in Venezia, Bucuresti 1931, la p. 8i...Iorga, In Hurmuzaki XI, p. 900.CronicileIorga, 1st. Rominilor, IV.

tariff.

www.dacoromanica.ro

Tnceputurile oraplui Bucure§ti 41

Biserica de la Plumbuita

www.dacoromanica.ro

al domnitei Elena, fiica lui Mihnea.

42Istoria B

ucurestilor

www.dacoromanica.ro

Tnceputurile orasului Bucure§ti 43

0-, 4,...?ogailigak-

001"+1;.014.70

..-

44440,riogm,40,40,,,344.#1344attill

,,;--oriarg-Says!-#1,.=..46s.441,4044.4:&iiPeeme*frawv.*11441

WAIMA',4t4.4930*4441.kkow-rrra4F-swdrix-sw.. ::',...7.,..04,1#4400e14401640414.

Fereastra de la Plumbuita.

I.oriff;;;102.521.21.P.5'7 "7:77-'1171-7!ffilIP "`" strs;th .

e,-, 7 "'" sted

1 ty.

www.dacoromanica.ro


Pe atunci ne intimpina o intaie presintare a Bucu-re§tilor ajun§i Capita la, avind o Curte domneasca, incare, in bubuitul tunurilor, se ridica de Domn, in fataboierilor mari, paharul, dupa o dating pe care Alexandru-Voda n'o putuse gasi aiurea, pentru « sanatatea luiDumnezeu ceia ce oaspetele, poftit Si el, inseamnain roma'ne§te chiar. Visitatorul e, la 1574, un Frances,avocatul Lescaloppier, venind din Ardeal, Si iata chiarrindurile lui:

« Plecasem inainte de ziu5. (6-7 Iunie) §i veniramla Bucure§ti, noaptea. Zidurile acestui ora§ sint dintrunchiuri mari de copaci infipti in pamint, unul razi-mindu-se pe altul, §i legate impreuna cu grinzi in curmezi§,prinse de acele trunchiuri cu legaturi (chevilles) de lemn ;ora§ul e podit cu trunchiuri de copac », pe o vreme cindpodirea multor ora§e europene era numai la inceput.« Prin Bucure§ti trece un riu care se chiama Dimbovita.

In acest ora§ gasiram pe Voevodul Alexandru, inajutorul caruia », dupa navalirea « cumplitului » Mol-dovean, « venisera boierii de capetenie ai tarii lui §iTurcii. Tinea paza bung in castelul sau », de la «Radu-Voda » « incunjurat de ziduri ca §i ora§u1; in carecastel ne inchinaram lui. A fost foarte greu sä se afle untalmaciu de latine§te pentru mine >> (§i totu§i erau in ora§Ragusani, §tiutori §i de latine§te Si de slavone§te).

« In sfir§it Domnul porunci sä ni se gaseasca o gazd5.§i sa ni se dea un tain, §i ni dadu cocia sa cu cai buni,impreuna cu un secretar al sau, ca sa ne ducts peste toatatara farts nicio cheltuiala » (acesta e obi§nuitul mehmendar).El primi cu placere ( gracieusement) scrisoarea domnuluiambasador » (al Franciei) « §i a fagaduit sa facts tot ce sedoria de la dinsul Si sä scrie din nou la Constantinopol,pentru ca, daca dumnealui fratele ambasadorului, veninddin Polonia » (Montluc), « ar trece pe acolo, sa-1 onorezeca pe un sol al unui rege al Franciei, pe care voia sa-1serveasca.

Palatul (pa/ais) lui era din pareti de scinduri, urn-pluti cu golomoate de noroiu avind in ele §i paie taiate_

»,

,

www.dacoromanica.ro

5i-777 -"ir

Sculpture de la scaunul domnesc la Plumbuita.

*...71;.. 4 '

. .

, , ` .

1-^

VsVs

5

www.dacoromanica.ro

46 Istoria Bucureqtilor

Furam dui ca sal 'vorbim cu dinsul 'intr'o sala mare aco-perita cu covoare turce§ti (tapissee de Turquie), cu partiridicate » (relieft : prispe) de jur 'imprejur, cam la treipicioare de inalte, ca la caravanseraiuri, La capatul salei,in fat. cu u§a, printul acesta era a§ezat intr'un Scaun(cluzire). Nimeni nu era pe aceasta parte ridicata decitel §i un copil de casa alaturea, care mi-a luat scrisoarea§i a dat-o printului. Citeva topoare de oaste sau buzdu-gane erau in mijlocul acestei sale.

Tah-naciul latin odata sosit, printul puse pe copilulde casa sa-i dea scrisoarea mea ca s'o ceteasca tare §is'o talmaceasca. Stiam cal nu era nimic tainuit, dar,cind a fost sal vorbeasca el, porunci ca toata lumea salse ducal in fundul incaperii, chiar Si acel copil de casaal sau, Si a jamas numai talmaciul, care parea sal deslu-§easca vorbele mele latine in lungi cuvintari. Printulmi-a vorbit in putine cuvinte.

Am ie§it din castel la lumina unei torte §i am fostdu§i in casa unui ora§ean, unde au fost apoi adu§i Arde-lenii no§tri », nobili unguri cu cari se negocia caritrasesera in gazda aiurea, pe cind eram tinut cu printul.Ni se gati un prinz bogat de un bucatar al printului, carefusese anume trimes.

A doua zi, la 19 Iunie, ne-am primblat prin ora§, unden'am va.'zut nicio cladire frumoasa. Douce biserici, unagreceasca, alta luterana (sic), erau de lemn, la toatecoperemtntul fiind de tigle, de §indila sau de stuf.

Tara e roditoare, dar nu e nici piatra nici ardesie. Dupaprinz Si cilia, am mers sal dormim la Pope§ti (Vopechta), unsat, unde vicontele de Tavannes, merg-ind din Poloniala Constantinopol, era sal fie ars, caci 'intr'o coliba tica-loasa focul se aprinse prin nebagarea de sama a unuiadintre ai sai, care, prinz'ind luminarea de paretele delemn §i pamint, a adormit. Taranii alergara la foc Si,crezind ca erau osta§i de-ai Domnului Moldovei, ii ata-cara §i-i ranira. D. de Tavannes a fugit in paduri, de unde,a doua zi, aflindu-se la Bucure§ti, Voevodul 1-a primitcu omenie, a trimes sal caute tot ce pierduse, a adus pe

, #

www.dacoromanica.ro

ince

putu

rile

orap

lui

Buc

ure$

i

Mormantul lui Vlad, fiul lui Mihnea-Voda.

www.dacoromanica.ro

U§a

de

la P

lum

buita

.

:47,40.:4,431kV

ti.L t

. .. .

48 Istoria Bucureltilor

e. .A.Wr_:

V.-

r1:=

. , r

41

A.

Mai

rl

Usa de la Plumbuita.

.., _,..a.

,rya

r

www.dacoromanica.ro

Doc

umen

t de

la A

lexa

ndru

-Vod

5. M

irce

a (1

577

1,1

Ali I

.r."-:-.1"..!?

. ,....../... ,11...... 1.-.1. -- 4.1..,..FY

1. .'""...' ..1' 7),...._'./') 7......(._....W '-7' V,f'-'. 9!\'''

,. ,,-, ea...it. rty,1.414,,- enecrY1.,...",:///

N' ..::-- `.2.--

"-e

1.31w.a.0- 13. we

'--- ..0 ,J,..1. ..:::), ,-re

..4 3. 4.11.1 114..1 Ks 41.. 4 .".....';: .,, ___L_,, s.

.) f. ")ru..101.o.,13, `'''''"!:

-

C-.\.', ,...C%7 /61

- 41-

P-13.( 1°f?

-Jo+

\

cr, ..;

nr,..Z.t

; 14.ce

Oso

.1:.0.21 1,lei' lc; -

,f1116.413144_4P.

,;,010

"r"..1 Li!

N ..L.4

.. ..Pv---"' .--.',),4,T7..., ,,"", ... ue L.,_ )1,

..312. 3, L.,, 1,13. P cA ..) i I 1 I r . . . . A. 4 . .:IL . ..... ,. ,,_,......,.., , '-re... , ".. .4.., )(- / P TP-2 -,.... (.

....1) .; ft) ....f....). rr, ft, rb- CD , 1, ,i),),.....,....... . _,.... fa- ........

-.4-, Nr,614), 'f..-.'n- " "..-." :I's" 1.) ' y-T--.16 LIT.o..,.,... MY Alf .1- ,x,\- 11);;,". ,1.-...

t

. . t.r...,........2_1,. ,11.s,

'-

4

...... .1,

,

-..:.

P i

. _ e , 7.Ir_

f.?"1/41- '..'..;":.!--' -,,-- .--.----

tuant,....._. tc/-. ,-.,

la.

-6 f)A- Ira

VikattsS:t.:

.4-

PTO

Ineeputurde oranultn. Ducureeti 49

Document de la Alexandru-Vodn Mimeo (0577)

www.dacoromanica.ro

5o Istoria. Bucurestilor

§i li-a dat un hirurg care i-a intovara0t pins laConstantinopol, ca ingrijeasca pe drum.

La 23 am ajuns la un ora§el, cel din urma din Va-lahia, unde Voevodul Linea o straja de putini osta0,cari, printr'o singura grinds ce inchide calea, impiedecade a trece far' carte de drum. Ei stau intr'un turn», laBran , «unde infra printr'o scars lungs, pe care o tragapoi dupes

Toata aceasta tares Si Moldova §i cea mai mare partedin Ardeal au fost impoporate cu colonii romane, pevremea lui Traian Imparatul. Capitanul se chema Flac-cus, §i el a dat acest mime nou Flacchia §i, primalunecarea graiului: Vlachia. Oarnenii tdrii 4i zic ade-veirati urma§i ai Romanilor, §i-§i numesc limba « roma-ne§te* (romanechte), adeca romans; cea mai mare partedin cuvintele for sint pe jumatate italiene §i pe juma-tate latine, amestecate cu grece§te §i cu alandala (bara-gouin).

Au mare scirba de Papa Si de Biserica romana'cinstesc ca pe Dumnezeu pe Voevozii lor; Si in oncefac §i la once rugaciune it pun totdeauna

Beau fares masura. Cel d'intaiu pahar e pentru 4 sang-tatea Domnului Dumnezeu (la sanitat da dna zou), aldoilea in sanatatea Voevodului, al treilea in sanatateaSultanului, al patrulea in sanatatea tuturor bunilorcre§tini, intre cari nu ne cuprind §i pe noi, al cincileapentru pace Si de la al §aselea incep cu cei de fata, fa-cind multe inchinari (ceremonies) §i rugaciuni de min-tuire, sanatate, drum bun 0 bun rotors, cu implinireatuturor dorintilor §i a§a mai departe. Grabind a§a cubamtura ((reschantz ainsi sur la vendange), se ridica inpicioare, tinind sus paharul, beau a§a fares sa se a§eze§i to pretuiesc mult daces faci ca dinsii. Beau din ni§testicle (f Toles) cu gitul lung, greu de intrebuintat pentrucine nu e obi§nuit.

Am aflat ca, atunci cind Voevodul e Si el de fata, aremasa lui foarte sus §i lhiga dinsa alta mult mai jos, undesint a§ezati cei ce maninca impreuna cu el, §i, cind vre

raniti,

dinsii.

intaiu.

Orli:

www.dacoromanica.ro

Inceputurile oraplui Bucureldi

(0,

ar,,:trolfTr ;

/Am. fArs 1 rret trtmea01 dfad, .LYfryN Ira-t--.) t-, J (-)

orrAc ii3O-717001 i. "--.-c

....C....1,, -.S. ...'. fi -r,,, ^ v, ' " C.- ' ' . ./2;''-ri '' r, , .;^,=-:741 ,ii.,,,,,errreiiittd 1.7ile"," 11,144;"4 V CPV571110177.10-1 we., ,,,,,,, ,N,

,ct,1,001%,:ertiritA;41erfr4recf4. a44 rife -711 14.,.

dy 2.., . I. ir? .....,.*V "..r.... -....----

1 -

'''' \ 'T. C/c S"Cr. S'qS4"14."C''c'rl'""''''."(S/T(:yt/,4sHOJ..."(.{-4--CC,C1':' /I'

' i

-1,1.1,e 7,7. Lid , 4'7 . /..1./. / OA/ , ,..,

X.1. I. ,,,.. a Ir d _,"" ._..../ ,,,,c , .., iva/m/."".'"... ..... ''''' et 7 ./ 4 - - "'" ' ,--- .' - --- .1crOtrr4 .1;,-,77, . ,,,,.; (.-T,,,,.i .3,,, e n. el 0 VI tTg e a VI C00 J7ff frrY,, {v

, \ --: .n / :, f ;

3.1 .1 1. .-.;.-7 1 . -i-; 'Is '4; ..-' 'h ' `'0 "---e-- ' --,-

{1,1',,,.."11/4 .44,41\07g Zirtte,mS : ,,i je?1,. VI 44,0 l v1,1 #..,1r,

\ .. .)

I ,.--

,. A , if , ./. It

a W. X, i e fr./D.7171ff ..."'.1/. Cr i in 'N1(71- -7tfer 0 %$s

cdo(stel

,

.,,,......, , k 7

...."-= ......., , I 1

.thcf,(.44. k ki ., JPII WA k VilVi/04'I ...11;et.frN V.I. CA't,4 V1,11 lii yl* 4.ter1. 4 *-0.1 /'', 1, ,,,

I

.1 -1 .../ \ --....

itv.

4 ,at " -

iv-tii ../,-1.0 , 0' .4 Eq.:ft:NV-I' frvs N.,,,y,"41 4r. . e .. 6.-4-0 ..111.1"'" 47.4s,\ \

Iro eqlo

n 14

Act de la judetul Stan (1578).

se

4*

51

' t'S

ictigine,A f f'",r 4.1

e

.17E""''c'

%n .

1,2,

. 401 A

J -3 3J

,1 '1 1.

fe.'"Of VA., ..Z.

.4 ANOW. . ...,,4. .-tlf 44.-4. ..c.-1 A..,4 0 110 .1/4, rue, \Ct. , a Ires,

A - 1ir ..,"

.. , ''' 4.. r'72, ..,,Ao .............- ........ ,--..p. ....,_,.,,

A.

i-.1 j .6"

va r,--''i. -0. ;:;-,

L'

s .- =

-.

, '1.11 ,.--ii..,

-7--.,,,,, 0 4,, ,p) af,.brp 1 IN

1.;

4

...1 4

.4.---.. _-

_, 4 .

to. 0

d1

-. ...... - ' A '..---

to .0 44 ifI

.1'1 i '

....1

,, ,.

1

-. 7 1 '

2 3 .......

,...

763 4..)

6/....--

www.dacoromanica.ro

9GLXXX/i

. r4,n tv:., . I ri, -ft(\i" 1 . ." fi,.....,....._ ,,r-,,........,---, ---___ ..-.4., ji 'I ... ,

..""'"fli. (.::".."..*C't":1;,.,...,e,"1115:"..,rfril,..C11.:::::::::;:(>1,-;71:-..7,j,:,....11,1,,,,,77'i

l 1 -, ii.--: .--, I P.,,, ....._ ..7.1k

, f rt$1.-T VS. e lilt fr41. . fr./toy...1r ,ron f r. fle_.,-.4.7,,(z.,,,

-I 51.

,..,... \::,,,,.,, "74: ..,t7,1,44

)

i r -..r; .r.;; .7.-.% .1 C'''''

row,' f yip' f, A ,A t; -s'4\t- ..e-,1 r.

4 evit. . « nerr4, //;:ri.,,t, 'vt M/10; k "6!.1`: '7". ...e.,,,. '" 1,:.,"..t.r. 14 r to rierpnim

r' -"'",. ....,,,---.. ._tea,.-4 ... -- SCoUlastr .-,.-=,-,k, A. ....)i k." i A 4, . .....,..,

- ---- -I "."- I,,,T , ., , ,..171-J",lt \L ,-.4

' 1' ,4- al 4 .-!,k v., . 7 k rt 1.!....." rn, 4 .14-7,-,

1 \

t

S.

Document de la Mihnea-VodS,

cn.

.1.101....)

60%,

.114 ;

"'"--)IV.

j "C

-t-strorbi

_ r71-

1 .

1 r'

Uirf

1,1149 rf.fr '1,

..-,'

', tt-r. .,--.....-.7 r-,

,I..

,...i.- 4 r" .

-7r1 ,4 ql 4. y.

1 .-4...--4-...4 6--7n.:"'n

U21:;":''ii,14 ,,r- .....1,-;,c..... g- °- eP",. ,,,...........:-.........r--

......__;__-...tg; ,s:..., a,,....,

ri

/..... ....., '...4.1.7 . .''

4 of 1,40 ,t .... y i

A

i

41'It* 0.,T6. .

-7". X

. , f4k, ,:.'

0..,p7/1(.,2, u .4 , i i.. k t..., % .--'"'"1

'''''''''' .-.

....,

(k:e...---...,,',--.-41"..

U.,.,

1-1 7

www.dacoromanica.ro

inceputurile oraplui Bucureqti 53

unul vrea sa beie, merge intaiu sa sarute picioarele Voe-vodului. maninca tot cu capul gol 1».

Pe atunci cad si cele mai vechi acte bucurestene,date, in 1578, de judetul Stan, cu cei doisprezece pirgariai lui, ca recunoastere a unei vinzari acute inaintea preo-tilor si inaintea «oamenilor buni si batrini », redactareaflind a gramaticului Dumitru 2. E interesant sa se stie,dupa al doilea document, numele acestor mai vechi Bucu-resteni: popa Bratul cel batrin si nepotul, popa Voicu, popaConstantin, popa Bratul cel tinar, fiul lui Dobreanu, popaTudor, diaconul Matei, Fiera « mirganariul », Joan Danciu,Minda, Radu, Manea Bitog, Grecul Craton, Gher-ghina, Manea, Miroslav, Stan Cocicoracica, Babachi, StoianPapusa, Petru, Caloian, Gheorghe a. Alte asemenea « carti »sint din 158o (judetul Caloian; nume si Joan al Danciului,Jitcu, Oprea Debel), din 1587 (judetul Baciu), din 1590(judetul Vilcan), din 1619 (judetul Dumitru ; marturi:popa Borcea Clisiarul, popii Dragu si Vlad, Dumitru.Tirnacopul, Nica Jupoitul, Stoica Butarul, Bratu; e vorbasi de barbierul Dobrisan), din 1628 (judetul Dumitru sipopa Borcea clisiarul, popii Dragul si Ivan, fostul judetSeman, Bratul logofat), din 1631 (judetul Dumitru alBahnei), din 1632 (judetul Gherghe; apar bacali, matasari,barbieri, cizmari, rachieri).

Trece numai putina vreme dupe: aceasta. Domn eacel tinar Mihnea, de care se ingrijeste cu atita iubire siintelepciune Doamna Ecaterina, vaduva.

Drumetul, care se coboara tot din Ardeal, e un om deinalta stiinta, adulator de inscriptii si viitorul editor alcronicilor despre cruciate, Jacques Bongars. ySi el merge laCurte, uncle e si Apuseanul Walter din Silesia, si un Marsilies,Bertrandy, si de aici capata el pasaportul, «cartea» lui

Edmond Claray, In Revue d'histoire diplomatique, XXXV (1921), pp.46-8.

Litre martori §i Grecul Babachi; tntAiu in Ionnescu-Gion, o. c., p. 719.(facsimile).

a Intaiu, ibid., pp. 723-4.

5i

www.dacoromanica.ro


Vodg, cu care va merge, primit in chiar caravana «carglordomne§ti », les «canes dominesques », spre Constantinopol.Jurnalul are acest scurt cuprins despre Bucure§ti:

«A doua zi, tot pe Dambovita, am plecat Si ne-amculcat la Bucure§ti, unde e Curtea, intr'o Joi. A douazi, chemati in Divan, am pres'intat scrisorile noastre luiMihnea... [Era acolo §i] Barthelemy Bertrandy, dinMarsilia. Domnul, in varsta cam de dougzeci §i cincide ani, a intrebat daca nu voim sa intra.'m in slujbasa, daca n'avem daruri de adus ; a poruncit sa ni sedea tain de la Curte. La I-iu Julie, a trimes sa necaute trupe§te prin Marele Postelnic, care a luat toatehartiile noastre, ca sa vadg ce este in ele. Cum alma-ciul for nu se pricepea, au fost intrebuintati ni§te nobiliragusani Si apoi fratii Sfantului Francisc. Seara ni s'audat inapoi.

«Marti, in 21, ni s'a adus o carte de trecere, in sax--be§te, pentru trecerea Dungrii ; pecetea era cu cernealg.Oricat ne-am fi trudit, n'am putut vorbi Domnului.Dar, dupa marile noastre staruinti, Postelnicul ni-a datun ticglos de Portar, ca sa ne ducg pang la Dungre,unde spunea el Ca vom prinde cargle domne§ti caremergeau la Stambul, fiind plecate cu o zi mai inainte...

« Yn toata tara nu e zidire de piatra cleat bisericile §imainastirile, care sint frumoase, Si Curtea din Bucure§ti 1».

Aceast'd pgrtenire pentru Bucure§ti a familiei Mir-ce§tilor din ramura « draculeasca » nu se intinde §i asuprascurtului, dar a§a de interesantului intermezzo al Domniei« italianisatului » §i <c francisatului » Petru-Vodg cu cer-celul in ureche, fiul « bunului » Patra§cu. Acesta, cugindul tot la legaturile sale cu Apusul, e un Donn de.Tirgovi0e. Bucure§tii, unde va fi apg'rut farg indoialamai mult decit odata, nu-i datore§te nimic ca zidiretatgl sh'u fusese ctitor numai la Rimnicul-Vilcii dar laTirgovi§te i§i face el, de-asupra vechii Curti a lui Mircea,

1 Iorga, In Hurmuzaki, XI, pp. 191-2.

,,

www.dacoromanica.ro

inceputurile orasului Bucuresti 55

§i palatul de moda apuseana, asa cum vazuse in lungilesale rataciri Si, alaturi, acea biserica, totu§i in neaparatulstil al Rasaritului, pe care a schimbat-o foarte multIntaiu Matei Basarab §i apoi un Fanariot de la sfir§itulsecolului.

Apoi, dupa intoarcerea lui Mihnea, dupa trecatoareaa§ezare a neinsemnatilor Domni de obir§ie moldoveneasca,Stefan, Alexandru, pe cari ace§ti Munteni ii impodobesccu porecle.urite: « cel Surd », « cel Rau », Mihai Viteazul,.de §i fiu al lui Patra§cu-cel Bun §i frate al lui Cercel,pfime§te, inainte de a incepe razboiul cu Turcii pe care-1avea de mult in gind, drept Scaun de Domnie Bucure§tii.

pe unul din dealurile stapanitoare se inalta pe nu-mele lui, peste temeliile celei mai vechi zidiri, din acei4legatura a cimentului cu cadrul de caramizi puse in lat,eleganta biserica ramasa legata de numele lui. Aici seface, Si cu descarcarea de tunuri, uciderea creditorilorturci, intre cari Si ieniceri. Si, astfel, din descrierealui Baltazar Walter, ruda curteanului lui Mihnea-Voda,aflam de casele de piatra cea d'intaiu locuinta boiereascapomenita aici, pe linga, pravaliile lui Dragomir Vorniculi ale Portarului Jipa i , ale Vistierului Dan, peste §i

mai veche ctitorie a jupanesei Caplea, de la inceputulveacului 2. E §i vremea cind in margene se ridica douamanastioare noi: a lui Marcu sau Marcuta, careia i s'azis Marcuta, §i Cernica, fundatia lui Cernica Stirbei 3.

Pentru apararea acestei Capitale, acum bine injghebata,se da lupta de la Calugareni, care e ci§tigata prin eroismullui Mihai, dar el nu poate tai. drumul marii armate tau.orinduite a Vizirului Sinan, care Si Intel in Bucure§tii pa-fasiti §i pradati de Ungurii din Curtea domneasca.4, cari

1 Ionnescu-Gion, Ist. Buc., p. 41.2 Ibid., p. 47. Cf. Iorga, Istoria lui Mihai Viteazul, I, p. 104.

Pentru care, vechiu Bucurestean, sojia Chiajna, v. Ionnescu-Gion,1st. Buc., p. 45. Cf. Iorga, 4n Hurmuzaki, XII, pp. 1,xxxvmIx, si P. P. Pa-naitescu, Documents, tabla. Vechea biserica de la Cernica nu mai pastreaza-nimic din prima ei forma.

Cf. Iorga, Hurmuzaki, XII, pp. 61, 63, 91, no. cr,I. Se asteptase resi-stenta, gatindu-se tunurile; ibid., p. 123.

Si

'

www.dacoromanica.ro

56 Istoria Bucure§tilor

Biserica MArcuta

14

. 1

6

r

a

-e- 4 -

www.dacoromanica.ro

Inceputurile orasului Bucuresti 57

erau sal fie acum Capita la unei noi provincii turce§ti, Pa§aavind supt dffisul begi §i suba§i. Si iata ce raporteazadespre palanca ridicata pe dealul de la Radu-Voda intri-gantul calugar grec Nichifor Dascalul, care, pe la noi,rasbatea §i 'Ana in Polonia, unde i se inchisera dru-murile.

Oravil intreg fusese incunjurat cu un Sant adinc,dincolo de care se injghebase in grabs o indoita linie depari, umplindu-se spatiul dintre ei cu pamint ; noulba§ti trebuiau sa.' cuprinda tunurile. Palanca insa era pelocul bisericii lui Alexandru-Voda §i a lui Mihnea, acumabeiul Mehemed de la Nicopol, doritor de ali pune inScaunul stramoesc istetul copil din flori, Radu. Ea fuseseprefacuta in moscheie, « strigase hogea » din turnul ei.Bisericuta bolnitei, pe care traditia a voit-o sä fie « bise-rica lui Bucur », fu cuprinsa in acest incunjur, ridicindu-se,cu aceia§i grabs, numai 'intr'o saptamina, prin locuitorii,de sigur, minati la aceasta havalea, alte cinci-§apteba§ti 1.

Dar toate acestea n'avura nicio da.'inuire. Din muntise cobori Mihai cu asociatul sau ardelean. SigismundBathory, §i li se alipira §i putinii Moldoveni ai lui StefanRazvan 2, mai molt un pribeag decit un Domn. Dupa cese relua, cu lupta, Tirgov4tea, §i ea inta,"rita dupa acela§isistem, de fapt nu turcesc, ci de Cara, Bucure§tii, parasiti§i ar§i, nimicindu-se total, « din cuiburi pins in temelie »,spune un document contemporan, ctitoria lui Alexandru§i Mihnea, pe care trebui s'o refaca fiul acestuia din urma,maretul Radu, format la Venetia epocei lui Veronese,furs lasati la o parte, fiMd parasiti de Turci §i ar§i deoastea cresting, in care erau §i Italieni trime§i de MareleDuce de Toscana 2. Se prind din drumul fugii tunurile

1 Hurmuzaki, P, p. 363 ; I. Bogdan, In Hurmuzaki, Supl. II.2 Biserica Razvan, nu Razvan-Voda, atribuitl lui, trebue sa fie numai

ctitoria unui Rsizvan al doilea Vornic, pomenit In Bucuresti la 1620; I. Bianu,Documente romeinefti, I, Bucure§ti 1907, p. 54.

Multe stiri In i jurnalele contemporane c ,Si In Iorga, Ade fi fragment&I, p. 146, no. i, p. 149, no. 2.

www.dacoromanica.ro

Joip

4ain

3ng

vpo4

si

Biserica Bucur, de fapt bolnita cAlugarilor de la Radu-Vod5,. Gravnra de Maria Radianu (1882).

U'00

-..1"..e4CIA'

On!. .4

H.1-

ir f 1141.-

!:At.or' ;gilt

f.

www.dacoromanica.ro


§i munitille 1. Intre robii dusi de Turci in retragerea fordesordonatal spre Dunare Si pe cari-i liberaral ni§te cales-reti ardeleni din avangard5. 2, vor fi fost §i Bucure§teniiprefacuti pang atunci in salahori ai cuceritorului. Cuacest prilej, Italienii parta§i ai campaniei inseamnaca Bucure§tii sint un « ora§ mare §i insemnat » (riguar-devole) 3.

Domnul Moldovei era la Bucure§ti, de unde scria cre-dincio§ilor'sai ca s5.-i imba'rbateze, la 12 Octombre 4. Mihaitrebuia sal fie in aceastal zi in ceia ce nu mai era decit ogramada de mine.

Se va fi putut face ceva pentru ridicarea din nou acetatii §i a oraplui, pastrindu-se multa vreme palancalui Sinan pentru ce putea sal se mai intimple. Dar in1597 Tatarii ajunsera cu prada for cea mare pang la Bucu-re§ti, unde in toamna Mihai i§i relua re§edinta5. Acolosta el Si o parte din anul urmator 8.

Norocul lui it duse apoi in Ardeal, in Moldova. Invechea Capitala a lui stalea acuma, cu unii dintre boieri,fiul Patra§cu, devenit Nicolae-Voda 7. Avem Si acte de-alelui, date de aici. El nu putu sä apere Bucure§tii, unde,pe la inceputul anului 1600, patrunsesera. Turcii cari afla-.sera ca. Mihai ar fi mort, dar, cum se desminti §tirea, ei,can vor fi adus un nou Domn, se §i retrasera 8.

Dupes caderea tragical a lui Mihai Viteazul urinal un§ir de lupte intre candidatii la mo§tenirea lui: SimionMovila, venit cu Polonii biruitori din Moldova, §i cei doi

7 Ibid., p. 146, no. r.Iorga, Hurmuzaki, XII, pp. 124, 154, no. ccxxix.

3 Ibid., p. 85.4 Ibid., p. 214, nota I.5 Ibid., p. 332.

p. 343.7 Fat' de marile Incercari, pe atit de nesigure, pe cit de IndarItnice, de a

preface In sens de scadere rosturile lui Mihai Viteazul, trebuie se spuiec5, numele de Nicolae-Vodd a fost dat In legatura cu evlavia luiMihai fati, de biserica de la Dealu cu acest hram.

lorga, In Hurmuzaki, XII, pp. 608-9. Teama de un alt atac o aveau, InMart, comisarii imperiali din Ardeal; ibid., p. 752, no. MCXX.

6 Ibid.,

safamilial

°

www.dacoromanica.ro

6o Istoria Bucure§tilor

Radu: fiul lui Mihnea, sprijinit de Turci, Si fostul boier*erban, care fusese proclamat supt munte de boieriiosta§i. Simion da de unde se intimpla, in rata',cirile lui,terminate cu o totala neizbinda, simplele sale documente,redactate in romane§te din lipsa pisarului slavon 1. Darin Novembre 1601 el era la Tirgovi§te, asigurat prin stea-gul trimes de Sultan 2, §i famine in vechea Capita la §ila inceputul anului urmator 3. Acolo ii sosi ordinul Sultanu-lui de a face loc tinarului Radu Mihnea 4, atunci in Oltenia,pentru a-i fi insa restituit Scaunul pe urma 5. Biruitor inlupta, Simion trebui aparat apoi contra lui Radu Serban.Dar el era in toamna un fugar la Tirgul-Frumos 6, Si, cindadusera inapoi Tatarii, el nu avu noroc in ciocnirea cuboierii Si cu ajutorul ardelean. Acuma, in 1603, la Tirgo-vi§te sta acestalalt Radu. Intre fugarii can erau pe lingadinsul in 1604, la Iasi, era §i Mitropolitul Efrem §i egu-menul de la Sfinta Troita din Bucure§ti (viitoarea «Radu-Voda », calugarii fiind adapostiti la manastirea lui Mihai),Teodosie 7.

In tot acest timp, Bucure§tii sint lasati ruinelor. Tre-bui ca Radu Mihnea, care, in mindria §i invatatura sa,i§i zicea Si Corvinul, sa se intemeieze in Scaunul muntean,pe care-1 va schimba §i cu al Moldovei, dar izbuti sa a§ezeacolo pe « coconul » Alexandru, supt regenta DoamneiArghira, cum fusese tatal lui, Mihnea, supt aceia a Doam-nei Ecaterina, pentru ca ora§ul, a§a de strins legat defamilia acestui bogat Si ambitios Domn, sa se ridice. Astfelnoul Radu-V odd ajunse, dupd inainkqii din neamul luiTepay dupd Mircea Ciobanul, ctitor al BucureOlor.

1 Hasdeu, Cuvente den batriini, I.Bogdan, o. c., II, p. 74, no. may. De acolo vine ajutitorul lui,

loan Potocki ; ibid., p. 77.s Ibid., P. 94, no. Lin.4 Ibid., pp. 95-6, no. ix,.6 Ibid., pp. 114, 117, 120. Alta lupta fn April steaguri duse la Tfrgovilte;Ibid., p. 146. La 4 Maiu, Simion fn TIrgovkte; ibid., p. 150.

ibid., p. 210.' P. 333

$i

si

Ibid.,

www.dacoromanica.ro


El incununa aceasta opera a lui refacind, in mult maisolid §i mai bogat, manastirea Sfintei Troite, care, precumcea de pe dealul vecin luase numele lui Mihai Viteazul,se numi de acum « Radu-Voda ».

Aici, la 1625, Radu, mort in re§edinta sa moldoveneascadin Hirlau, fu adus cu alaiu mare in ora§ul care-i datoriaa§a de mult Si a§ezat in fundatia sa, supt lespedea de mar-mura pe care se pomenesc in romane§te rosturile §i ispra-vile lui 1.

In acest ora§ se adunau acum, supt Domnul cu ori-zont cosmopolit, deprins cu viata in Apus prin largapatrecere venetiank in grija matu§ii catolice, Marietta(Marioara) Adorno Vallarga, oaspeti §i din acea latini-tate occidentals. Putin timp dupa moartea lui Radugasim o intreaga colonie de lege latina, avind pentru grijaei sufleteasca Franciscani §i stind une on in legaturaSi cu episcopi din Sofia ; ei erau destul de numero§ipentru ca principalul aparator al catolicismului in Orient,ambasadorul Franciei, Harlay de Cesy, sä li scrie pentrua pune capat la certele dintre clerici2. Tcitu§i, cind acesta,intorcindu-se spre Cara sa, va trece prin Bucure§ti, fiindceremonios primit la Curte, el gasi ea aceasta §i alcatui-rea de case d'imprejur represinta ceva « de nimica toata »(miserable) 3.

Nu era aceia§i §i pa'rerea lui Paul Strassburgh, trimesulregelui Suediei, care se bucurk de o §i mai stralucita pri-mire din partea Domnului din 1632. Leon-Voda, caruiai se zicea de popor: « Alion ». Si acesta era un prieten alora§ului, caruia i se adause o slobozie, cu oameni veniti depretutindeni, carora li se ierte un timp birul, ca sa se refacapopulatia. Cind avu sä se lupte cu pribegii can aduceau pevechiul osta§ al lui Mihai Viteazul, Aga Matei din Brinco-veni, ca pe un nou Matei-Voda, razboiul se dete aici, in

1 Iorga, inscripiii, I, p., 246 no. 552.1 Iorga, Acte §i fragmente, I, p. 74, no. 2; p. 76, no. 2. Cf. ibid., pp. 77-8.3 Odobescu si Tocilescu, in Hurmuzaki, Sup/. I', p. 185.

www.dacoromanica.ro


Clopotnita de la Radu-Vod5, ,

Jr, "' r

www.dacoromanica.ro

inceputurile oragului Bucureqti

63

PRCe

0)ce

acd

www.dacoromanica.ro


Slobozie, si se pastreaza crucea de biruinta care-1 pome-neste 1.

in acea visits din Mart 1632, Suedesul afla un maresi foarte intins oral (vastum et ingens oppidum), undeCurtea domneasca, veche, darapanata, dar bine strajuita detrabanti, putea face cu greu cinstea unui musafir. Alaturi,drumuri, piete, negustori de toate natiile: Greci, Armeni,chiar Turci, pe linga Italieni legati de « ba.'ratia » for fran-ciscana (bdrdt = # frate *). i predicatorul Curtii, Bene-dict, fireste ortodox, era din Creta si Meuse studii inde-lungate la protestantii din Wittenberg. Se repeta pentrudinsul ospatul pe care-1 daduse Alexandru-Voda Mirceape vremea lui Lescaloppier. Strassburgh fu petrecut adoua zi de Domnul insusi, in fruntea garzii sale, suptsteaguri, intre care si al Sultanului 2.

Cind Matei, intors dupa infringere, lua prin lupta delinga Plumbuita si Marcuta, Scaunul, pe care-1 cumparaapoi de la Turci, el mai apare pe la Bucuresti, unde,mai tarziu, a ridicat biserica Sarindarului, basilica larga,cu trei navi, din nenorocire disparuta. Il gasim acoloastfel, trei ani dupa asezarea sa, in 1636 3. Dar, cu gandulde a se putea mai bine apa'ra de amenintarea Turcilor,care, si cu indemnarea vecinului dusman, Vasile-Voda alMoldovei, 1-a pindit pins la sfirsitul unei lungi, bogatesi glorioase Domnii, el isi alese ca obisnuita resedintaTirgovistea, unde a refacut Curtea si biserica lui PetruCercel, a ridicat ziduri de imprejmuire si a indemnat peboierii sai la frumoasele ctitorii care sint pretutindenisamanate acolo. Un informator catolic pomeneste si denoua forma a Mitropoliei lui Neagoe-Basaraba si a luiRadu Paisie. Cu cele 1.500 de case ale lor, Bucurestiierau intrecuti de 8.000 de case care se adunasera in rese-dinta reluata a vechilor Domni 4.

' Iorga, /nscripiii, I, p. 258 si urm.' Cipariu, Archivu, I, pp. II-6.3 I. Bogdan, 1. c., p. 614.4 Archiva din Iasi, V, pp. 113-6.

www.dacoromanica.ro

Inceputurile ormului Bucure§ti 65

Biserica Slobozia

5

www.dacoromanica.ro


Crucea de la Slobozia

www.dacoromanica.ro

inceputurile orasului Bucuresti 67

Biserica Sarindarul.

5

( I

IIIII ,g .rrrrrrir or,

L-LctiErW4In-c,

in IIIItt; rr ?7,T1 Tin: IT

'Mai ifillilf,

1 =...671177 VIT ' Fic 104

0.°- Z....

'a-

'9-111C7!111-,' : .46 ""*- " - -4

www.dacoromanica.ro


La BucurWi, acela0 calator, misionarul afla,intre vii Si hele§tee pentru hrana de post a calugarilordin manastiri, un mare ora.,, cu poduri de lemn: al Bra-§ovului sau al Mogo§oaii, in legatura, nu cu o binefaca-toare, ci, dupa un obiceiu care se intilne§te in acestjudet, de a numi satul dupa proprietar (v. d. ex. Dama-roaia), cu satul, care poate fi cel ce, dupa acela0 obiceiu,s'a numit Baneasa, apoi Podul Calitei (0 data aceastadupa numele unei jupanese: Ca lea% Podul Tirgului-de-afara pentru sateni. Curtea nu fusese refacuta; o incun-jurau uluci de lemn; gradina, via treceau Dimbovita;poate inca de atunci era Si « ciutaria» lui Voda. Se aflauacolo Si o inchisoare, pe locul unde se tineau tunuriledomne§ti, de unde numele de « Pu§carie ». Cu acest prilejse ridica numa'rul locuitorilor la 20.000, cu o suta debiserici §i manastiri, calugarii abusind prea mult de da-rul viilor. Catolicii se imputinasera, °data cu plecareaDomnului 2.

1 Mai thrziu s'a Inteles Podul Calicilor. Grecii, In scrisorile lor, pastreaza,vechiul nume.

Fermendiin, In Ada spectantia historiam Slavorum meridionalium, XVIII,P. 95 ci urm. Cf. Iorga, Calatori, ambasadori misionari, din Bul. Soc.Geografice . Lucreazi un Anton Mathaei, un Gian-Antonio de Via, un Lo-cadelli. Matei Ba'saraba ajutind la cladirea Baratiei; Veress, Documente, X,Bucurecti, 1938, no. 2.

Bacsici,

s

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL IV

Bucureqtii centru de negot qi reedinta a Mitropo-litului

Vechii Bucure§ti fusesera o creatiune militara a Dom-niei: contra Turcilor, pe drumul spre Giurgiu, pentruTurci, in atirnare de a§ezarea for in Giurgiu, Si din nou,supt Radu Mihnea, in atirnare de acea sta'pinire dunareanaa stapinilor. Istoria for se in§ira pe linia bisericilor dom-ne§ti care inseamna aceasta ocrotire. C'ind ea fu insaretrasa de Matei Basaraba 1, ora.5u1, din care disparusecetatea, trebui sd facei dovada vitaliatil sale. i ea searata destul de puternica pentru ca de odata sa se impuiedin nou ca Scaun domnesc.

Urma§ul lui Voda-Matei, care revazuse §i privilegiuldat la 1632 de Mitropolitul Grigorie, care, « Grec §i deneam, Si de limba », dupa treizeci de ani de parasire de lafocul lui Sinan-Pa§a, refacuse manastirea lui Stelea Spa-tarul 2 Si o inchinase la Ivir, manastirea athonica pre-facuta de Radu Mihnea, era un Ilfovean prin originile sale:flind doar fiul lui Radu erban, ale carui origini fuseserade sigur allele, cu sotia unui preot din Dobreni, i el nus'a sfiit sa insemne care-i era mama prin inscriptia de pemormintul ei in biserica ridicata anume intru pomenirea ei.

1 Scrisori de-ale lui de aici, 1645-46, in Iorga, Hurmuzaki, XV,p. 1142, no. I/MODEM ; pp. 1155-6, n-le MMCSI,ITITI-IX ; pp. 1139-40, no.imam; pp. 1157-9, n-le MISICI,II-III, MMCI,VI.

' Iorga, Hurmuzaki, XIX', p. 725, no. Dccu, Grigorie spune a refa-cerea s'a ficut numai cu milostenia de la negutatori §i de la cmtini $ cupatrahirul*; v. ibid., pp. 726-7, no. DCCV. Biserica a dispgrut.

www.dacoromanica.ro


Era un timp cind in cuprinsul judetului se ridicau si alteCurti boieresti: neamul Nasturel, din care venise Doamnalui Matei, Elina, si invatatul, harnicul de scris frate al ei,Udriste, Oreste sau Uriil, cum ii placea sa-si treaca nu-mele in greceste si in ebraica, era de la Herasti sau Fie-resti, « satul lui Fiera ». i la Varasti se afla, cu o frumoasaCurte descris5, de diaconul Pavel din Alep, o semintieboiereasca. Puternicii boieri Cantacuzini isi avura si eibiserica prin aceste parti.

Dupa ce Matei si boierii lui umplusera de bisericiTirgovistea, noul Constantin-Voda ridica la Bucuresti, de-asupra singurului deal care nu era impodobit cu un lacasde inchinare, o noua biserica si Curti domnesti linga dinsa.De si aceasta trebuia sä fie peste citva timp resedintaVladicai, pe atunci Varlaam, venit de la mandstirea Gla-vacioc, trecind prin episcopia Rimnicului, cu o ctitorie laTrivale, linga Pitesti, dar tipografia Mitropoliei lucreazapang in 1678 in Tirgoviste, unde era mutata de vre-odouazeci de ani.

Pana atunci insa Capitala fusese mutata. Aici, la Bu-curesti, se adusera, dindu-li-se proprietati ca acelea pecare le avusera la Tirgoviste, seimenii sirbi. Inca deacolo ei se deprinsesera a se ridica impotriva Domnuluisi ei voiau sa trimeata la manastire pe batrina for cape-tenie. In noul mediu popular ei se incuscrira, ca si tova-rasii lor, darabantii, cu lumea vioaie, neastimparata deacolo, unde erau si corporatii puternice, ca a tabacilor, siastfel se ajunse la o rascoala contra lui Constantin-Voda,care, pentru succesiunea lui la tron, primejduita, ii inva-lase intaiu asemenea miscari. Deci, in 1655, dupa citevaluni numai de stapinire a acestuia, ei prabusiau din dealulnoii Mitropolii pe boierii socotiti ca dusmani, si intredinsii era si acea ruda a lui Matei, Papa, fiul lui Preda dinBrincoveni, si pe locul unde cazu se va ridica in Domnialui Constantin-Voda cel nou, fiul lui Papa, de alt Con-stantin, fiul acestui din urma, crucea de pomenire care,la locul stropit cu singe, unde a fost pusa, se vede si pinaacum.

www.dacoromanica.ro

Buc

ureq

tiice

ntru

dene

got

§ire

edin

t5.

aM

itrop

olitu

lui

1

:+-rL.e_Jr!--

f

r z.,b.

' .ww.w.."'''::'''''-':'7-;-'44,21i.S.......,..,.._

.".- .?"' ''. . 7o-' '.:V----- q ,,

*' 't ;' '0, 'i

fi,pIgA r 9 ",; t°21

it4 ' ;W ." ' °7i .c rl'.ii T. °-.''r 1,1; , , Ril ,,.,4 W,7 F , F :A .' ' 11.- A

. . H , . q. - - 1; . - --A FA.

F. '.: ..; w 1 *..

,,, ...0, . .., .. ',,, u...,, 4,:! .4'. 14-.'VI

. 5:Ce-,:' 7.1 - 7 '.. '..040 ....... , i . mIc,

ler . ., ''........._ .. -,,,-)..z."..,..,,"' '!' r'.: s...

i,:?:;?..i ,.i-51,1,

!. Zr: .. ..I'. r.:. ;41,` 2

. 7

"r It. 77'..."-rAli'lk q . ,0 .. ,... A ..,"' ov, .1. 1 ,'

,:e:il- ::. r

NJ.1::.. ...... .,' . i'l,

,,:..T.Ih .,0~,' .,::-&,'

I* ar.....~- 2ra...ra. 4.916.4...,.............a...t

chi

, -ft"P':TE,

' - '

so. r : , '' ' R°

=.

Mitropolia.

rim

www.dacoromanica.ro

Para

clis

ul M

itrop

olie

i.

atA, I k,111.4,,Fot, il

A4',...,v4,-.,,;'...,",`,'...-',.-., /,.


Paraclisul Mitropoliei.

www.dacoromanica.ro

Bucurqtii centre de negof §i receding a Mitropolitului

Crncea lei Papa Brancoveanu.

73

*..

r:t

°

AP" et 4

11

1°4 F

,rftif 8%1 .

www.dacoromanica.ro


Zdrobind pe rasculati cu ajutorul puternic al luiGheorghe Ralcoczy al II-lea, « Craiul » ardelean, Con-stantin se intoarse in Scaunul sau bucurestean. Aiciprimi, dupe amestecul in politica aventuroasa a ocroti-torului, in 1658, vestea maziliei, si aici se aseza roman-ticul lui urmas, trimes de Turci, Mihnea, fiul lui Radu,care lua, pentru un sir de lovituri fara socoteall, riumelelui Mihai Viteazul 1.

Biruitor fara man silinti, el isi facuse intrarea in Tir-govistea, total pradata si arse, oasele lui Matei-Vodainsusi fiind aruncate afara din gropnita lui, asa incit, sasi fi vrut, el nu putea sa-si ieie acolo resedinta. Se intoarsedeci la Bucuresti, si cel d'intaiu lucru pe care-1 facu celdeprins cu viata constantinopolitana, asa de vie, fu saintroduce normele de comert pe care Turcii le mosteniseradela Imparatli bizantini, cu stabilirea oficiala a pretu-rilor. Totusi numarul negustorilor, si musulmani, crescusi mai mult supt protectia lui 2. In acelasi timp cel banuitde turcire, cu gindul si la bunicul omonim, isprdvia islintia cicidirea bisericeascd, in care numai acum putea scise mute Mitropolitul 3; acolo se si sfinti el, de catre Pa-triarhul de Antiohia, cu o imparateasca pompa'..

Dar boierii ramasera la Tirgoviste, si aici ii calla indoua rinduri pofta ciudatului Domn de a inoi prin jertfafor zilele lui Mircea Ciobanul. Dar, rasculat impotrivaTurcilor, luptele, in care nu el avu comanda, ca Mihai,pe care-1 imita, se dadura intre Giurgiu si Bucuresti.Aici adusera biruitorii lui pe batrinul si pasnicul nouDomn, Gheorghe Ghica. Nici acesta, nici fiul, Grigore,nici Radu, fiul lui Leon-Voda, nici Antonie-Voda, care eradin Popestii Ilfovului, de si inoieste in Prahova manastireade la Tirsor a lui Vlad Tepes, de aceia fiul lui Neagoe,fiu el insusi al lui Antonie, Pana, facu biserica sa in Bu-curesti, ca si sora, Marica, sotie a lui Constantin Brin-

1 Al. Ciothnescu, Domnia lui Mihnea III, In Buletinul Cmnisiei Istorice,XIV (x935), p. 75 si urm.

I Ibid., pp. 102-3.3 Ibid., pp. 107n.

www.dacoromanica.ro

Bucurestii centru de negot si resedinta a Mitropolitului 75

Biserica dintr'o zi.

J

rb --....;...-:-...--_,. _. __ ,- - -- ,, . -, --; : .c.__AAm-fil t-i!Yisla., -t ... --t

7:.i_2

71,

s

WO

,

1w 1 cryincS.

www.dacoromanica.ro


1.,.6:1'113e.

:4,,,rreaVr.)--.1ler E

`Or c7-4

.11r ""n°zTe... nor. ttnw 0 C.'.

1-cre ast l: ulF

cimt11,,,c,A. tee 111, 1.-Jef en1:.:Ap,or"

cn

m11' Tf Al F rrif

7

14.'

--'7,7,1.'1Ft.r17----rn-

(1:11,- .

,J

rtui -en fel Xar(

.

?fi..kt

r1401,

b 4.`,4 wfit-r.1ST

737 rre'1/4-0 rrdarifni. *a/

y1.1rt: '

In

Yn.r.t *if

,

Cr.

.

.1414(

14

Act de la judeful Stan (x578).

e

c "

3.

-7 .

<A- -s,11:-.0 .1

,.............;e1 ttae:70 .I. T.

1 _6747.14." *

r i .,', 177-ie.74-7"...*-- .S t ....el '

Tr in (e , .....? 4 , ,..........

IS Ts.-1-14

{ .q'

, 7, " erfr'f /44 ( ref rrr.f,. rr o - rni77 7 . Os , weial,"'f i ,i MI, # n

'II; *4 ...I j, ---'

Icl ,-,-- , ,--- ri" 'n IS r'1 .

SS ei17,,,(1174(.rri7iLa %144".i fill 1 W 044 14 y11411".' "7.

irie ..... . b' .... ", 0 ...j. ...... ....)

r cs.

: ....L. ,,, i 4...r.. J t. J.iriliri P"'ta rri,,,

,..F ....,--- --.V.--- ^" ,i

.14at.

si "Ati. '.f.tr,' 0, TE

'1. d : ,-.7-

anei Xf.4"n0

r--, .. A ,..

:417

..47.1"; is"; ..1

.

c,Prr- i :11 P". .....,

rsi e v/t ;., , (\,/2) 4.1 .. 7"- ry ^-ri fr., :#0 110

I II *i 0" ' --''.--0 ir-7. ,..7;:-*T-i--

"*Gwt ,. -----,47,8;77-7-7...."Elh

.14.0T(

-21

I' . .., . r.1

t , -,'i:I V.p n 7

l '0 .5 24..zi 6

i ; .

r'

., II 11 AL-'pi -Virr Mt I di *. :

,.......

'...., - -*,.. : ,,

:: : fffil.3 11.: r ''

_

-3- - . 47

111 i.. 1

,, - ;r+ teAs re

ft.?"7- "---ft-

P.,

YI

www.dacoromanica.ro

Bucuregtii centru de negot 0 revedinta a Mitropolitului 77

coveanu, Biserica dintr'o zi , nu se mai clintira din Bu-cure§ti.

Ii silia situatia in care erau fats de Turci, dar §i, cumam spus, marea insemnatate a locului, fall de care,multa vreme, Tirgov4tea nu mai putea fi o rivara.

Bucurqtii erau,in-adeveir, un mare centru al negotuluirasdritean. El fusese legat, dintru inceput, de economiameincistireascci. Manastirile, §i tot afa # bisericile, 41 aveaucele mai insemnate prdvdlii, fi dupd dinsele se luard §1boierii.i manastiri din alte parti ale tarii, ca, de exemplu,Bradul, cautau sä aiba aici izvoare de ci§tig ca acestea, §ise gasia, cine, ca negustorul Isac, sa li le inchine 1. Cummeincistirile incepuserd a se inchina la Locurile Sfinte dinRdsdrit, a§a se facuse de Radu Mihnea insu§i 2, Cu ctito-ria lui , egumenii greci erau ispititi sd aducd pentruexploatarea acestor prdvdlii oameni din neamul lor.

Dupd exemplul egumenilor feiceau # preotii, cart, pentrupomenirea lor, ridicau biserici in margenea orayului, carese tot ldrgia astfel, fi pe aceastd cale se alatuiau mahalalele,purtdnd numele ctitorilor. Peste tot se intindea insa, inanume domenii, autoritatea judetului Si pirgarilor, la canse puteau adaugi oriciti « ora§ani cane vor fi oamenibuni». Li se dadeau supt acela§i Radu Mihnea spre cer-cetare Si pricini ale oamenilor din ora§, in leg'atura cumo§ii de afara8. Dupa vechiul Stan, la 1626 judet eraDumitru, care da un zapis intro afacere care une§te peDumitru calara§ul cu Mu§at Biglariul (de la Pt*, veghe?),cu un Bran fiul lui Craciun Vinat macelarul §i un zlatar,plus curiosul strain Taia Bula (Bulat) 4.

1 Iorga, In Buletinul Comisiei Istorice, XI (1932), pp. 32-3.a Pe acest Bucure§tean * U. aflam odat5. In 1622 la Gherghita; I. Bianu,

Doc. Romanefti, I, pp. 77-8, no. 87. Fiul d5. un privilegiu Bisericii Domne#ibucurestene (1629) ; Bianu §i Caracas, Cat. mss. rom,inoti, II, p. 504 (ms.403, fol. i8 V°). Un loc al 4 bisericil Doamnei Stanii * (1633) ; ms. 403, fol.19 V° al Bibliotecii Academiei.

s I. Bianu, o. c., p. 20, DO. 22.4 Ibid., pp. 124-5, no. 142. 0 donatie atre mitropolitul Grigorie (1629) ;

ibid, pp. 159-6o, no. 176.

www.dacoromanica.ro

78 Istoria BucurWilor

Apoi, pe vremea lui Alexandru Coconul, deci in plingera de restaurare a lui Radu Mihnea, gram la Bucure§ti,cu pravalia linga a lui <c Marta iconomul », ceia ce in-seamna un cleric administrind in numele manastirii sale,pe un Sima Sargheri, fiu al Grecului Ene, deci Iani, Sialgturea un Italian, Gaspar Mata, Mazza, al carui numede familie it aflam in legatura cu afacerile surorilor Eca-terina §i Marietta, supt Domnii Alexandru Si Mihnea.Cum era un « iconom » pe acolo, astfel ggsim §i pravaliilemanastirii Plumbuita, ale manastirii lui Mihai-Vodg, alemanastirii zise a Arhimandritului.

Dintre negustorii strgini, unii se ridicau la boierli suptpatriarcala oblgduire a lui Matei. Astfel un Ghinea zisTucala, Tzukalas, deci Olarul, linga un Ghinea zis Var.-zarul, din causa negotului cu varza. E de crezut ca « Isarnegutatoriul » §i Isar Camgra§ul lui Matei sint una Si aceia§ipersoana: ca origine romaineasca, era dintr'un sat cu JaneCazacopul, « fiu de Cazac », semnind grece§te: «Cazacul», Sicu un Mindru. Fiica lui Isar lug pe fata unui foarte im-portant om de afaceri, avind leggturi cu Venetia §i prietenal lui Constantin Cantacuzino Stolnicul, care-i tradusetestamentul, Pang PepanO, care cumpgrase pravaliile luiIsar. Complect romanisat, fiul lui PepanO, numit tot ap.,ajunge a fi « vgtahul de copii din casg », la Domn 2. EraSi o biserica a Grecilor, foarte solid construita, care adispgrut numai in vandalismul secolului al XIX-lea.Alaturi de ace§ti Pepane, Pang §i Donea, se intilnesc de-alungul acestui secol: Ghionea Mustafa, Grec, care iea pea-valiile Herg§tilor de la Logofatul Radu, Defta, care-0da fata dupg Harvat Izvoranul, « cupetii » Petru §i Ghica,frati, Porfir, Atanase; Proca, un « Manu cel batrin

1 Pentru circiume erau pivniti. V. actul din 1626, cu marturia qi aunui cojocar, unui Rus, 4n Bianu, 1. c., pp. 124-5, no. 129. Act din 3 Main1589 de la Stan judetul §i cei doisprezece pa,rgari pentru un Ianachi ciz-marul, care cumpar5., un loc de la Trifan pivnicerul, ceia ce inseamna car-ciumarul, ckciumele fiind pe atunci pivniti; doc. 96/cxx,. la AcademiaRomina.

Iorga, Doc. Bucure§tene, In Bul. Comisiei Istorice, 1. c. p. 3x, no.

1

'

a,

u.

www.dacoromanica.ro

Buc

ure§

tiice

ntru

dene

got

§ire

§edi

nta

aM

itrop

olitu

lui

Grupul de la Radu-Vocla §i Dimbovita.

. s -

I

s .,, .1f.-. 1,, ,o i....

rl

4,,, ......... .,t'

-.v.

6.s,-......,

41 ' 1 .

-.,11

i -1,1.."%.4 ...-' .44 el .. ' " 41'1 ° . ,` 1L---,4. I', 1, 4,

.,..

1, fr'il. fll ti t _i r --,1 n A, . Joe...L.- di '--. s s., .- In I. 'r.i t .*.. iaostti i itl.,_____-/--'-ii.E0.4.

Ar.t...- -...... ,..C....1-11.,....... ''' rr -A- ' 't.t, i, ,

11 2.- f..c . ":. 1=1

1 ,s_

m1 U °we. 71. A

ta.+.

. . _

e0°

- k.

_

- .c--No

5

www.dacoromanica.ro

Biserica Grecilor (a lui Ghiorma Banul). Gravura de Raffet la 1836.

$o

www.dacoromanica.ro

Bucure9tii centru de negot 9i re§edinta a Mitropolitului 8i

Luca Farimita Si ciudatul 4 priaten iubit » at Brincovea-nului, Dumitru Nona din Bra§ov 1.

Un zapis, redactat in satul Dude§ti, alaturea, deOprea Dudescu, pomene§te pe « ulita cea mare » « clopot--nita Sfetii Gheorghie », « gardul calugarilor Sfinta Troita »,

beseareca Ghiormei Banul » 2.

Bisericile se Inmultisera uimitor, §i in acte apar nunumai cliserul de la « biserica domneasca », deci CurteaVeche, pe linga care, Inca de atunci, e Si o Biserica aDoamnei dar §i popi can sint staro0i, ca Stanciul, alcarui fiu, popa Stoica, apare ca martur Intr'un act din1669-70, dupa cei aratati mai sus. Se in§ira linga preotivi diaconi. Alaturi logofeti, cutare « profesor », ca «panDima Spudeul », iscalind grece§te, apare la aceia§i data. Apoizlatari, cari-§i vor avea o biserica a lor, ca Si alte bresle,n.egustorii cladindu-§i biserici de toata frumusetacizmari, chivarari, tabaci 3, impreuna cu boieri de toatamina. Iar, la 163o, o vinzare de loc, cu douaintre care o <c uliciora de au trecut cu calul incarcat »,catre un postelnic Stamate din Pite§ti, aduce inainte,pe linga doi clerici §i un boier, doi croitori, doi plapumari§i un cantaragiu 4.

E o intrebare, daca « mahalaua », at carii nume e tur-cesc, cu « mahalagiii » ei, s'a format de la sine, impru-mutind numai denumirea, sau daca.' nu cumva e vorba deo orinduire a Domniei, influentata de viata constantino-politana, capitala Imperiului fiind astfel impartita, sistem,de altfel, mo§tenit, Si el, de la vechiul Imperiu bizantin,cad el se intilne§te §i la Venetia, unde socoteala §i Indrep-

1 Ionnescu-Gion, Ist. Buc., p. 450. Un Enache Nona, polcovnic, se ht--tinapin5. la 1745; Iorga, Doc. bucureftene, p. 35, no. 8.

Bianu, Doc. romcimfti, I, pp. 66-7, no. 75 (0 t dealul Bucureltilor*,cu vii).

Ionnescu-Gion, Ist. Buc., pp. 730-1.Bianu, Doc. romeinefti, I, pp. 172-3, no. 189. Se wind apoi Postal-

nicului Constantin Cantacuzino.

6

.«

,,

pravalii,

'''

www.dacoromanica.ro


tarea caselor se face dupa « parohli » cu biserica in centru,pe cind in adevarata Italie, ca la Sienna, despartirilesint contrade, flea caracter religios, insemnate dupa o tote-muri*, dupa animalele representative, cum e, de exemplu,contrada dell Occa, «a Gistii»1.

Dar elementul rural se pastreaza multa vreme acolo.Astfel cind o femeie vinde casa ei « jupinului ApostolTelliul » (= deliul, « viteazul 'Ana la nebunie »), se spuneca aceasta s'a facut «cu stirea vecinilor si a maha-lagiilor »2.

In fruntea orasului 8, cum o arata un act bucuresteandin 1669-70, redactat dupa o mai veche datina, careact s'a pastrat numai in copie, deci gra pecete, ceadata intaiu de Ionnescu-Gion, in a sa Istorie a Bucure§-tilor, e cu Maica Domnului si inscriptia slavona, veche:mull capow RSKSpetpi4 (« pecetea orasului Bucuresti »), sta.« judetul », sau cea noua cu Buna-Vestire 5, in acestcas un Dragota, « cu 12 pargari, cu preoti i negutatori >>(deci preotii, si aici, in frunte) si, ca la sate, « cu toti ba-trinii orasului ». El margeneste stapinirile, cu «vecinii ».El consemneaza, inregistreaza si confirma once schimbarede proprietate printr'o « carte a orasului ». Se chiama« mahalagii dupa 'mprejur si oamenii batrini », ca sä in-cerce a recunoaste, a «dezvoalbe », rar si frumos cuvint,adevarul. Pang si Grecii de pripas sint priviti, in contrac-tele ce incheie, ca niste « mosneni ». « Ca'rtile » se scriu,ca in documentul care ni serveste aici, de «grarnaticul dela Biserica Domneasca», in stare sa adauge citeva cuvinte,dupa vechea datina, in slavoneste.

Un document al judetului Gherghina din 1666 lamu-reste si asupra topografiei de atunci a orasului.

1 Mahalaua parintelui popii Manii, la Biserica dintr'o zi D, care, In ve-chea ei form5, e deci anterioar& ctitoriei Doamnei Marica BrAncoveanu ; v.Iorga, Documente bucureftene, p. 31, no. I.

' Iorga, 1. c.3 Iorga, 1. a.. pp. 31-4.' Ionnescu-Gion, Ist. Buc., pp. 133, 724-725.3 Ibid., pp. 730. Inscriptiile shit rugaciuni slavone.

www.dacoromanica.ro

Bucure centru de negot §i receding a Mitropolitului 83

Sterna familiei Palaceanu" aflata in casa:din Str. erban -VodA

6*

www.dacoromanica.ro


Ca aspect general al oraplui, . acuma larg marit,gasim, supt cirmuirea acestui judet manastirea SfintuluiIoan, a « marelui prooroc Si Inainte-Alergcitoriu Ioan »,la care e egumen Atanasie, mahalaua, stramutata deaiurea, unde supara pe vecini, a Tabacilor, Curtea de sus§i « podul ce trecea Dimbovita spre manastirea lui Mihai-Voda », unul din capete flind socotit a fi « de spre ora§»:lumea de dincolo ii sta in fata acestuia, ca o rived, careva darima, supt Brincoveanu, autonomia, caci dincolo dejudetii Toma (1675-7) Si' Serban (1639) nu se mai intil-nesc astfel de capetenii ale ora'§enilor 1. De cealalta parte,de unde s'au scos acei tabaci, supt vatahul lor 2, ei i§iaveau Si biserica Sf. Nicolae 3. Podul fund unul singur,Dimbovita se trecea pe la Vadul Cailor.

Privilegiul de supt Brincoveanu al Sarindarului amin-te§te §i el o judecata supt judetul Gherghina. in masu-ratoarea de atunci apare, Huge'. egumenul Dionisie Si ling5.Simion, « popa cel batrin », negustorul Dura4.

De sigur ca negustorii, i§i pastreaza, ca §i manastirile §ibisericile, ca Si boierii, pravaliile lor, dar acuma se vorbe§te§i de curfile boiere0i, cu gradinile lor, facute duper a luiVoda insu§i: a lui Papa Comisul, a lui Pana Spatarul,acel Para Filipescu pe care Mihnea-1 trimesese contraTurcilor §i care se lauda cu o biruinta, apoi, Mel indoiala,§i a Balacenilor, in prepeleacul careia, peste vre-o treizecide ani, din ordinul Brincoveanului, se va 'infige capul luiConstantin Bala'ceanu, om cu « vinturi de Domnie », cazutsupt steagul imparatesc al Habsburgilor in batalia de laZirne§ti 5.

1 Ibid., p. 732.I Ibid., pp. 730I.' Ibid., p. 204. Cf. §i ibid., p. 380.Ionnescu-Gion socoate drept ctitori pe un Andronachi p/ralabul (o.

c., pp. 212-213), deci al BucureOilor.' Ipetrut], Condica Brincoveneascci, In Revista noud, III, pp. 395-6.

Originalul s'a dat apoi de d. Dimitrie Ionescu, In Rev. 1st., XVIII, pp.263-5. Cf. Iorga, Doc. bucure§tene, pp. 6o-1.

3 Documentul gi In facsimile; Ionnescu-Gion, o. c., pp. 728-9. V. qiibid., p. 189. Si Elina Plraoaia; ibid., p. 731.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro


Balacenii aveau §i biserica lor, inchinata SfintuluiGheorghe (Sf. Gheorghe Vechiu) 1, ctitorie a VorniculuiNedelcu de supt Mircea Ciobanul. Urma§ul lui Nedelcu,Badea, lucrase la biserica Sf. Dumitru, unde se faceaujuramintele s. Vacare§tii, cari vor servi pe Brincoveanu,until pierzindu-§i capul pentru dinsul, i§i aveau livedea,deci §i curtea for 8.

Un document de la 1669 inseamna, ling. Crucea luiAlexandru-Voda Mircea, pomenind vre-o lupta, « caleaMehedintilor » 4. Ca §i Moldovenii, colonisati poate deMatei Basaraba. 5, Stroe Leurdeanu-§i avea casa, ling.biserica Sf. Joan cel Mare 6. Sirbii ocupau mahalaua, incare un Potocea « ridica biserica Sf. Nicolae la 1652'.

in aka parte, mahalaua Oltenilor, aka «slobozie », i§ifacu biserica 8.

De Flore§ti ar fi legata. bisericuta Sf. Spiridon Vechiu 9.Traia la 1691 Alexandru, Mare Logofat, fiul lui GhiormaBanul, intemeietorul bisericii cu acest nume 1°.

intre bisericile vechi se mai in§ira, pe linga cele aratatemai sus, aceia a Sfintului Sava, cu chilli de manastire,patronul fund strbesc, ne-am putea gindi la o fundatie a« Mircioaii » , a Sfintei Ecaterina, care purta numele luiPana Vistierul, cel care, in prima lupta de la Brasov,ucisese pe « Craiul» ardelean, Moise Szekely, in fuga, apoi aStelei (= Stelian), Spatarul supt Mihnea Turcul, arsa de Si-nan-Pa§a §i ref Scull, la 1632, de Mitropolitul Grigorie u, aGorganului, pe care n'o cred numita dupa biata modilca

1 V. Iorga, it:scrip/2:i, I, pp. 264-5, 110. 612.' Ionnescu-Gion, o. c., pp. 185-6.' Ibid., p. 148.' Ibid., p. 202.6 Ibid., p. 342.' Ibid., p. 197.7 Ibid., p. 204. Ulit.a. Turcilor de la 1625 e In legatura cu ace4ti negustori

musulmani; ibid., p. 345.' Ibid., p. 209.6 Ibid., p. 217.10 Bibl. Ac. Romlne, 15/CLIX.11 Ionnescu Gion, o. c., pp. 221-3.

$i

www.dacoromanica.ro

Bucure§tii centru de negot §i re9edintS. a Mitropolitului 87

Biserica:_Sf.' Gheorghe Vechiu.

. -

www.dacoromanica.ro


Biserica Sf. Nicolae Sarbi.

gr

i ' -- ,.." _ , ---7.--.' ..-- .......N14,

3.'" ''), Ilt '4.,, ,

M...1 ..... -, " ,147 -;.4.4.Rte. arr - . p ....- 0 :',.P.-..Z....

4.

Iketari PSfa_

www.dacoromanica.ro

Bucure§tii centre de negot si receding a Mitropolitului 89

Biserica Meth.

t

I- -:"

.11

;. .

LI\`°. .

. ---,.-..-- .""'T"'"

= °'

"M.

www.dacoromanica.ro


de pamint pe care e cladita, ci de acel Gorgan Spatarul,cumnatul lui Matei-Voda, care-1 ajuta credincios in ras-coala §i izbinda lui , cercetari tehnice ar lamuri dataIntemeierii acestui laca§, care nu se pomene§te Inainte deaceste prime decenii ale secolului al XVII-lea Pacase vorbete pentru Batiste de un obscur ctitor de la 17641,numele ei aminte§te de sigur pe foarte influentul sfetniccretan al lui Radu Mihnea, Constantin sau Batiste(Battista, loan Botezatorul) Vevelli, care cazu pradamtniei norodului 2.

Un vechiu Coltea, Clucer, Comis, Tidied, pe la 1660,o bisericuta menita unei marl straluciri 3. S'ar puteafoarte bine ca Dobroteasa, care se va reface la inceputulveacului urmator, sa fie facuta spre pomenire de sotiavre unui Dobrota, Inca din aceasta vremp.

De la socrul lui Preda Buzescu, Andrei Vistierul,biserica Sf. Joan cel Mare, §i ea cazuta jertfa a anti-clericalismului din secolul trecut4, fusese inchinata mana-stirii Zitza (Zita) din Epir. Un shimonah Teofan facea obisericuta a Sfintului Nicolae, carui dant i se inchingcele mai multe biserici, Inca din acest timp, in ce se numiauprundul Dimbovitei »5. Popa Fierea e fundatorul bisericiicu Sibilele zugravite in afara, pe care cuno§tinta popo-rului o numi Biserica cu Sfinti: ea fiinta inca la 1696pe 4 ulita » care se zicea: a Tirgului-de-afara4. Prin breaslaSapunarilor se ridica biserica Scaunele Vechi, dupa pea.-valiile ce li se ingaduisera pe la 1675 in aceasta parteaoraplui 7.

Zlatarii, me§terii argintari 8, au dat re§edintei domne§ti,Inca din aceasta vreme, un laca§ potrivit cu averea lor.

1 Ibid., p. 176.1 Ibid., pp. 321-2. Dar un Batiste ceasornicarul,8 Ibid., pp. 179-80.4 Ibid., p. 197.' Ibid., p. 204.' Ibid., pp. 209I0.7 Ibid., p. 21o.8 ySi nu tiganii aurari; v. ibid., p. 226.

1734; ibid., p. 336.

www.dacoromanica.ro

Biserica Batistei.

Bucure§tii centru de negot §i re§eding a M

itropolitului91

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro


Biserica Scaune: Tamp la.

701'.:M° 7-

04474.r

A -

, ru, 9

,A,,... 'I 17 : :,- '- , : '''' ,r7

. ';., "%,"

i :7:- . 4,..1

v.;S 7IV :1: '1 11:3 tri:771.;..4.1-e., ,...,,, .., a,,,1,41,,,,,,,,,,. .............

trzlz.7-70rAN

1 '08:. , - *4,i

V; ' ; ......KL ift, iPli XL_ ,,,.. ° AiL ;,.4.........,., Yr-e.ite..._ -.... 23.

t. , ' D

, ' ° 1.' ..=.1-, t.q.f4 ..: c : 0.1. :', le-..A . P .° .4 Fli ° '

40, .

a, 1 t . PZ , i E t 4 ta..74 1, IL .. Er It-....., --,...-,........,,,,,*C4, ...., 31- -1,,M=. ..-

11

,..,.a.,::-.411#01:17:44t4:17.11.. '; . ,RW-S

... 1

.., ". . .."'.; 7", ?iL S7fr 17 i,..4 -. ....., A

..;-s ~Pritfilact-CN1/2..' 4'

A

o

44.

v . r

-..1.',1 11';C

...Pt-.

"7.7 d ?- 4r

-

www.dacoromanica.ro

Bucurestii centru de negot si resedintA a Mitropolitului 95

Biserica Brezoianu.

77"--77'777-7- 7' 7 7-7-7

1 d

/11

1. 7

. ti

www.dacoromanica.ro

g6 Istoria Bucurestilor

In sfir§it, Si altii se Inscriu Intre ctitori. Popi « ca popaStoica », Intemeietorul laca§ului care, dupa vecinatatea boie-reasca, s'a numit al Brezoianului, un boier cu acestmime fiind osindit la moarte, pentru traidare, de NicolaeVoda Mavrocordat 1: zidirea exista insa de mai multavreme.

In forma cea veche, ca biserica a «Coconilor », a« fiilor de Domn », ceia ce ar trimete poate la Domnia« coconului » Alexandru, fiul lui Radu Mihnea , Sarin-darul, a§a de mult marit de Matei Basaraba, era pomenit§i la 1622 2. La Sfinta Vinerl, luata apoi supt ingrijireaboierilor. Hefa§ti, se pastreaza amintirea ctitoriei unuiAga Nita, care ar fi Inca din 1645 8: o intreaga mahala senumia dupa acest boierina§.

Inca supt Constantin-Voda, Pavel de Alep, intovarl§indpe Patriarhul de Antiohia, Macarie, socotia 6.000 de casela Bucure§ti, pentru Io.000 de locuitori. Insemna Curtea,refacuta de Matei mai frumos decit cea din Tirgovi§techiar, biserica Sf. Constantin, tot dupa tipul de la Arge§,man'astirile Sf. Ecaterina, Sf. Ioan-cel-Mare, bisericileSfintii Apostoli, atribuita lui Matei, Sf. Sava §i Sarindarul.

Ei puteau sa, gaseasca in Bucure§ti §i Asiatici de-ai lor,cre§tini sau trecuti la credinta 'cre§tina: astfel acel cojocarCirstea din 1662, care era fiul unui Persan de origine, caruiai se §i zicea Dumitru Cazalba§ul (= Persan ; «cap ro§u *) ;el i§i avea locul linga at feciorilor lui Ghiorma Banu14.

V enirea pe tron a lui 5erban Cantacuzino 5, dintr'unneam de mult legat cu Bucurqtii, fu fi ea prielnicei

1 Ibid.' Ibid., p. 2/1.a Ibid., pp. 224, 226.4 Bibl. Acad. Rom., doc. 107 /CLVI.' Un Stan tinichigiul la 1669; ibid., 2o/CLXIII.5 Sofia lui, de origine bulgaa, Maria, care reface numai Biserica Doam-

nei, cump5.11., la 1684, P.Pte privalii de la Pitarul Grajdan Prejbeanu; Bibl.Acad. Rom., doc. 23/CLXIII. Alta cumpar5tur5., a unui loc de pravAlie;ibid., no. 24.

www.dacoromanica.ro

ma

a un

ui n

e: s

tor

ucur

e te

anin

sec

o u

a'I

- ea

Bucure§tii centru de negot §i resedinta a Mitropolituluil 97

Urea a unui negustor bucure§tean din secolul al XVII-lea.

7

0.44: 'Mee-'4''Vf ; - ° . c

L

.

,t1gca.-

-.. ,,: ,..,

.......;,.. F. ^:.,

7 *-7,. .

- F. ., 'o. - °07 `±4

f*, ,

°. '1.

www.dacoromanica.ro

1

2

98

.ft

Istoria. Bucurestilor

t.oe

r °

-1:4.;1141

.

Fia,ig+-g' WV-de =

. .°

PIMP.I

. .

a itAr, kr

.

Biserica Sf. Constantin.

A

"'". "4-

www.dacoromanica.ro

Bucurestii centre de negof si resedinta a Mitropolitului

desvoltdrii afa de rcipezi a oraftdui. E chiar celDomn mai nou care, urmind exemplul lui Mircea-

Ciobanul, stabilitorul de hotare al re§edintii sale, s'aocupat de-a dreptul de dinsa. Astfel de la el vine §i« podul » §i hanul lui erban-Voda, acesta din urmadupa noua moda turceasca, din ce in ce mai nava-litoare, potrivit cu care moscheile se tineau prin astfeT.de ospatarii pentru oameni §i vite: chiar planul dupacare ele se vor face la Bucure§ti e acela intni toate 'impru-mutat de dincolo de Dunare ; apoi §i hele§teul lui Serban:

Biserica Cotroceni.

Voda 1. In sfir§it, pe cind Capitala cea noua se inve§minta,tot mai bogat, in biserici, el ridica in padurea vecina,uncle aflase ascunzatoarea in zilele de prigonire, la Cotro-ceni (de la a se cotrcici, in Banat a cotirfi, a « acoperi », a

ascunde »), una din cele mai frumoase biserici din acesteparti, cu acei stilpi de pridvor pe cari-i vazuse la Biserica,Episcopal din Arge§, reparata de dfilsul, §i cu ajutorulsculptorului moldovean, Cornescu, al carui nume se ce-te§te §i azi pe fatada. inchinata §i ea la Locurile Sfintedin Rasarit 2, trebuia sa fie, dupa tipicul de fundatie,.

Ionnescu-Gion, o. c., p. 9.Iorga, Documente grece,cti, In Hurmuzaki, XIV, p. 211-8 urm.

de la 1667, Sfintii Apostoli, ctitorie prima a lui Matei-Voda, fusese InchinattPatriarhiei constantinopolitane, ca stavropighie ; ibid., pp. 217-8, no. scut.

7

d'in-tliu

. ,

r

J.L.4.41 r

«

Inc&

99'

1

' qi

www.dacoromanica.ro

Bis

eric

a D

oam

nei.

00I.


- ".52;;--"t-T-,-4-crAi

Biserica Doamnei.

www.dacoromanica.ro

Bucurestii centru de nego i resedinta a Mitropolitului lox

:MIXViriTIRAIL,_. . 1,47146ii.11:;,:fii:2;

Fl Pi' lI'ljt, v N

S''' Teiiusratiptirm, 1.1

''f.. Intfurfitureirs, ,

A. tEgiailktntEklaTalliaZdp---- -,,--S1112.1011/tritgaltitillIr'lliiiiilli.VViinr,rigall:Litiffliall111011111101iKi[111';,,iiil

-"

Biserica Doamnei, Bucuresti: inscriptia pe fatada.

Wil="):42Atrairtgo,

4411'

71,

b

gaggirdICIWARAI

,i,,,,71,:t.,-,i;:ip,-1");-.: -,r=,-

11?-..AP,fir4 W'r'''.--.. . ..

.., `..1.. i,.__-:

L, .... . ,

IT -- .v.!.

p

=

- ;A=

1 -...- litidArlrati?;;,- ,- , t

: -)-o- v,....

viiii,uilliv,Ifmr:';;bri:

'-.v.- 7; : :-

}"" -

t r;s

L

www.dacoromanica.ro


un model de viata. harnica §i pioasa, intr'o vreme in caremulte pa.cate se introdusesera in manastirile celelalte.

Biserica Doamnei: fresca.

oprit de a trichina la Athos Vierosul, nefiind aceasta voia ctitorilor ; UrechiS.,Libera era biserica Arhimandritului; ibid. p. 281; poate trebuie cetit:dad roll 'Aergavoetrov. La 1675 se intareste inchinarea, fa'cut5. de AndreiVistierul ,Si ginerele, Preda Buzescu, a Sfintului Ioan la Zitza (Sf. Joan)din Ianina; ibid., pp. 738--40, no. DCCCXXII. i supt Brincoveanu, intiirire;ibid., pp. 749-51, no. Dccxxxit Supt Fanarioti, Logoatul Golescu fu

www.dacoromanica.ro

Bucurestii centru de negot si resedint5, a Mitropolitului 103

In Bucure§ti, mama lui erban, Domnita Elina, fiicalui erban-Voda, recurgea, in orinduirile ei de avereprin care cauta sa favoriseze pe ceilalti fii ai ei, la uncalugar de la manastirea Arhimandritului 1.

erban-Voda cel nou nu se atinse de vechea organisatie

Biserica Doamnei: fresc5..

patriarhala, de caracter popular, a Bucure§tilor. Altfel alost cu urma§ul sau in 1688, nepotul Constantin Brin-coveanu.

Istoria Rainfall, VI, p. 33. Asa cerusera boierii, invocind masura lui Matei-Voda contra inchinkilor la stealth $i Infarirea de Constantin erban ; ibid.,Pp. 34-5. La 168o ei dau legaturi intre Sf. Spiridon $i manastirea Brodet dela Policiana; ibid., pp. 140-2, no. DCCXXV.

Ibid., p. 277 $i urm.

- a /- A.Iri,-, :). .

, = ,- ..'''''' , . '1. -...' ,4

. ' P ':. .

..

1,,i'-

1

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL V

Curtea i orapl in lupta supt ConstantinBrancoveanu

Noul stapinitor muntean nu s'a hotarit intre Bucu-re§tii, can nu puteau sä mai fie parasiti, Si Tirgovi§tea,pe care, de la inceput, cu multa iubire, a incercat s'oridice din ruinele ei, facind sä se lucreze, dupa.' noul stil,mai bogat, daces nu §i la Biserica Domneasca, linga carecurtile lui Cercel §i lui Matei-Vocla fury fundamentalprefacute, la Mitropolie, unde, impreuna cu membri dinfamilia lui, sint inmormintati atitia dintre demnitarii, civili§i militari, ai Curtii, pe linga un Patriarh constantino-politan, adapostit, ca mazil §i pribeag, in cea d'intaiudintre tarile ortodoxiei. Si re§edintile lui de tart la Doi-ceti, la Potlogi, sint in aceste parti.

Inca de cind era numai boier, Constantin Brincoveanulucrase rivnitor la acea fundatie a invatatului §i influen-tatului dragoman al Portii, Panaioti Nikusios, purtat §iprin locurile noastre §i bine cunoscut §i in Moldova, carea facut sä se ridice, cu pravalii §i han, noua biserica aSfintului Gheorghe, tot apes de larg conceputa ca §i fun-datia lui Serban-Voda de la Cotroceni1, prima forma,

1 Nikusios nu era multamit, la 1671, de incetineala lucrului. Voia o cladireco acea de la Stenimachos. Spatarul cu zabava e Serban Cantacuzino ; Iorga,Hurmuzaki, XIV1, pp. 207-8; Cronica lui Radu Greceanu, p. 87; Iorga,Inscripfil, I, p. 305. Refacerea chiliilor In 1693 ; Iorga, Hurmuzaki, XIV1,p. 292. La ziduri se lucreaza in 1695 ; ibid., pp. 918-9. 0 interventie a Pa-triarhului de Ierusalim; ibid., p. 332 §i urm., no. cccxcn. V. §i ibid., p. 387§i urm. Paraclisul, linga lucrul la Sf. Sava; ibid., p. 649.

www.dacoromanica.ro

Curtea si crawl in lupt5. supt Constantin Br&ncoveanu ros

de o perfecta armonie, care abia daca se mai poate gicidupa nepotrivitele prefaceri Si adaugiri din neintelega-toarea perioada a secolului al XIX-lea. Splendida cladirefu inchinata Patriarhului din Ierusalim 1. Doamna Maricaiea asupra-§i, pentru refacerea in piatra, Biserica dintr'o zi.Ceau§ul David Corbea, om de casa al Domnului, dintr'ofamilie intrebuintata Si in misiuni diplomatice ping laMoscova, face biserica numita mult timp dupa el, ca saprimeasca apoi designarea icoanei facatoare de minuni

Sf. Gheorghe Nou (vechea forma).

ce se descoperise intr'insa. Mihai Spatarul Cantacuzino,unchiul Domnului, reface Coltea adauge spitalul, pecind fratele lui, Constantin Stolnicul, clade§te numai afara,la Afumati 2; lui Mihai i se datore§te in aceste imprejurimibiserica de la Fundenii Doamnei, cu delicate podoabeexterioare de stuc, in stil persan.

Ace la care pretutindeni, de la Cozia pana departe in§esul muntean, a refacut Si prefacut, atribuinduli une ori,flea drept, ctitoria din temelii, din <( paji§te », zidirile

1 Iorga, Hurmuzaki, XIX', p. 332 si urm., p. cccxcrr. V. si ibid., p. 387urm.

Iorga, In Bul. Comisiei Mon. Isl., 1931, p. 33 $i urm.

...

74,.;., :.:.';''

.. at ,_.....

:1;.41 ..14.2

r.:.

.,,;,.z.

1 :4"

,....-,.,.e.-, w .4 "' F.1, ,.rT1..g741r paVi4.1:itai: firma 4_ ,3, AiSkix '7 ..'.7 rAPrisl.lri-.-7471

![.

§i-i

siI

www.dacoromanica.ro


Clopotnita bisericii Antim.

1.4

. . .

-2L

.

, ?al

. '

s.

- ". f

. p. .

4-. ;

r. ....EfttV4%E

, .

...r.:

www.dacoromanica.ro

Curtea §i. ora.iul in lupta subt Constantin Brancoveanu 107

Biserica Antim.

www.dacoromanica.ro

Bis

eric

a di

n Fu

nden

ii D

oam

nei.

I o8 Istoria. Bucure§tilor

11,

? 'I"; t 4.1.7 4.-j,!ais: 7° .; P.': ue.

;

a, g, -," r2..mit:,,-::., .

--E.F.e....-,...f. ,,,,

,9 6- t-- 1- _ - .

. 7. er ' ' lyLT ar 't 1 "

,.,.. iS A N., ,. ^., . , ' n ....1 ._'.. ,r -9. `E.;"...

,t° 1

44114,

I!.; . ,0.1'

91'4: '

.0 °.o

riv

1., 1.fl4:.

',4P7= 1,

4; v.

, 36.4tf

)* h5VtL

1

0c -

0

0

r 4'

fts,

E..

. ts- e

L' ..41-1114_

p

E

,"

7:4t.

=Ap'615

Biserica din Fundenii Doamnei.

www.dacoromanica.ro

Curtea orasul In lupta supt Constantin Brancoveanu 109

datorite Domnilor inainta§i, §i-a lasat amintirea §i in acesteparti. Dar mai ales, din nou, pe planul de la Biserica Epis-copala din Arge§, copiat §i la Cotroceni, inalta manastireacare-i poarta numele, Mitropolitul, de origine georgiana,Antim, ale carui predici contra relelor obiceiuri Si mo-ravurilor stricate §i indemnuri spre viata curata le-auascultat, ca odata, Constantinopolitanii predicile Sfin-tului loan Gura-de-aur, Bucure§tenii din vremea Brinco-veanului 1.

Aproape de locul unde patimise parintele, Papa Brinco-veanu 2, se inalta curti pentru Constantin, omonimul fiumai mare al Domnului din Scaun, Si in margenea chiar aoraplui, la Mogo§oaia, ling. o modesta bisericuta facutatot de dinsul, un palat de stil venetian, ca §i acela, pomenitmai sus, al unchiului, Constantin Stolnicul Cantacuzino,fostul student la Venetia, in satul Afumati; foi§oarele pestilpi delicat lucrati, zugravelile interioare, in locul orna-mentelor de stuc, ca la Filipe§tii-de-tirg, la Potlogi, cascena calatoriei silnice, dar terminate cu izbinda, la Adria-nopol, represinta, inainte de elementele corespunzatoare dinnecropola de la Hurezi, culmea pang la care se ridicasearhitectura munteana., influentata de arta Apusului italian.

Biserica Sf. Than cel nou datori lui Brancoveanu totalarefacere 3. Dintre rudele Domnului, doar varul cantacu-zinesc Mihai reface elegant biserica zisa a Coltii (a luiColtea), cu dopotnita azi darimata, pastrindu-se numai,la Museul de arta religioasa, mindra inscriptie legatade amintirea suedesilor lui Carol al XII-lea, deveniti zi-dari 4, §i erban Vornicul Cantacuzino adauge ceva la ocladire bisericeasca mai veche, Sf. Nicolae din elari 5.

La Sfintii Apostoli refacerea cantacuzineasca e cevamai noul decit aceasta Domnie, ctitorul find varul

1 Gramata patriarhal1 pentru bisericA (1714); Iorga, Hurmuzaki, XIX1,p. 629 si urm.; cf. ibid., p. 66o urm.; XIX', p. 818 lsi urm.

Ionnescu-Gion, o. c., pp. 197-8.' Ibid., p. 205.4 Iorga, Inscrip(ii, I, partea a 2-a.5 Inscriptii.

si

,

si'

www.dacoromanica.ro

1 TOIstoria lEsocureOlor

Biserica St. Islicome elari

w.

. ..= ' a

A ".11- l'''' \il ';,

0,1.,0

- ,ga .5;:::a6,

www.dacoromanica.ro

Curtea orasul In lupt5. subt Constantin Brancoveanu x i r

duFnan §i urma§ul, care i-a uneltit moartea, tefan, fiulsfetnicului Constantin 1.

Sf. Sava se invrednici de o deosebita grij5. a Domnului,un prieten de cartii, care ocroti §coala, cu un viitor mare,de acolo vechea biserica a lui Sterie lumanararul «o au sur-pat de tot », facand alta, «iscusita Si frumoasa, care fu in-chinata manastirii cu acela§i nume de la Ierusalim, un Arab,Daniil Arapul fiind egumen la 1709 2. Dintre cei de aproapeai Domniei, ceau§ul David Corbea darui biserica numitaintaiu dupa dansul, apoi a Icoanei. Boieri mai mari, ManailaMaracineanu §i Patracu Brezoianu, fac biserica numitadupa al doilea 3. Dar unui Tirnovean i se datore§te fru-moasa biserica a Scaunelor vechi (de macelari) 4. Vecheabiserica Negustori, arsa, va fi refacuta numai in 17265,e plina de morminte pe cind la Sf Nicolae din Jignita(1711-2) e ctitor un capitan de lefecii al Brincoveanului 6.

Yn Sirbi, biserica o face inca de la 1699 o familie denegustori, supt scutul arhiereului Ioanichie de Stavropole7.

Dar inainte de toate Brdncoveanu ridicd peste viataordoneascci, de acum lipsita de presidentia « democraticcio ajudetului, Curtea, care std, ca alcatuire, intre Seraiul Sul-tanului strdlucirile apusene ale regalitatii, pretutindeniimitatci, a unui Ludovic al XIV-lea.

Un cala'tor engles, Chishull, cleric in legatura cu amba-sada Angliei la Constantinopol, ne ajuta." sa vedem ce erain cuprinsul zidurilor, din nou refacute largite cu mult,ale acestei re§edinte.

1 Ibid., I, pp. 277-7. Biserica 4nta.iu, peste cea de lean, era de la Ma-tei-Voda ; ibid., p. 266, no. 615.

Iorga, In Rev. Ist., XVIII, p. 274, no. II. Pentru scoala de acolo la 1745i dasalul Alexandru, ibid., XIX, p. 251. Pentru egumenul din i68o piesa

lui 'Arretiet 4Grajdul* ; ibid., p. 253, dupa. Istoria literaturii neogrece de Nicolai.a Iorga, ItzscriNii I, pp. 293-4.

Iorga, Inscripfii, I, pp. 319-2o.' Ibid., p. 321.° Ibid., PP. 341-3.I Ibid., pp. 343-6. Si biserica Staicu, farl ctitori cunoscuti, e de pe

atunci ; ibid., P. 346.

$i

si

6i

www.dacoromanica.ro

/12 Istoria Bucurestilor

Biserica si Turnul Coltei.

prtederm.laroorrrr Aroriecr;- r f,,Yrr. L. .-77-77,7-rq17.°

r.

, . .

www.dacoromanica.ro

Curtea §i oraqul In lupta supt Constantin Brancoveanu 113

Biserica Sf. Apostoli.

8

-71

!

.'..-,*Q; u

s'

-'rt---. 4c I ,

7-S

www.dacoromanica.ro

Bis

eric

a Ic

oane

i.

I14 Istoria Bucurestilor

K.

hu

(At..., 17-41>"

Oc'1'".

I

"F., ...-",.-...._ _AL,---.--

1-1.11- ----.........3...;"`":,:'2. ... '1'. i

i..1A '''''''-,-,...._'`

.I -!-).1.%ti ,-----z--.--,--jot. -4''''.._ --

I.-3.,,,,,,,-.. -......... __....- ..__-- . - .r.:*

.1t -,

1 -41

,..*.

Ir,irr..4

_-" ru

- e ic,s' :... BIT't lpail

Biserica Icoanei.

0

www.dacoromanica.ro

O

ad

PCI

f41-

Curtea si orasul In lupti, supt Constantin Br'a. .1' acoveanu 115

---r.----.---. wrar Itz4,A.T...fir - -,, ..-14"v -.Ay:Ef : ii ' =G.:Al

- rz

:"41

u,!,02:arr.

- -' _

Biserica Mihai-Voda, restaurata.

6

www.dacoromanica.ro

I 16 Istoria Bucurestilor

El vede, la 1702, Curtea noua a lui Brincoveanu,linga care este §i casa oaspetilor, « frumoasa §i eleganta,facuta din piatra, acoperita, dupa datina locului, cu§indill »: « cu incaperi dupa moda cre§tinilor, putea fisocotita ca mareata in alaturare cu barbarele cladiri aleTurcilor din vecinatate ; in fats e o larga grading, la dreaptaalta, ceva mai mica, amindoua pla'cute §i dind destulaumbra §i verdeata c pe aici vine Voda sa-§i cunoascamusafirul §i apoi, neaparat, tutorul lui, Stolnicul Con-stantin. A doua zi, obi§nuitul ospat, cu fiii Domnului, cuginerii, cu varul Toma Cantacuzino, cu boierii, bindu-se§i pentru regina Maria a Angliei, dupa Sultan §i Imparat.4 Palatul printului, cu apartamentele §i gradinile alipitee cu adevarat nobil §i maret, §i, cu toate Cal nu poatefi comparat cu unele din ale altor printi cre§tini, stamult inaintea celor in care a§a de ambitios se complacTurcii ignoranti ». La Hanul de la Sf. Gheorghe-Noue, atunci Patriarhul de Ierusalim, invatatul HrisantNotara 1.

Pe visitator il intereseaza produsele tipografiei, pen-tru care plate§te si bogatul, rivnitorul de §coli boier epirotGheorghe Castriotul. El cumpara un Liturghieriu grec(§i arab ; 1701) ; vedem cum se lucreaza la un « Chiriaco-dromion » al lui Maxim Peloponesianul (poate o noua editiedin Enchiridiu, care e insa o carte de polemics impotrivaLatinilor) §i la una din cartile arabe pentru Patriarhul deAntiohia (poate Psaltirea, ie§ita la 1706).

La Cotroceni se admira biserica, in care se pastreazatuiuri §i un steag, care trebuie sä fie ale ctitorului, erbanCantacuzino.

Casele boierWi, cu uluci de stejar incunjurind §i gra-ding, coperi§ul de sindila rasarind intre pomi, intereseazape Engles, ca §i « multele biserici §i manastiri ». De de-parte e placuta vederea totalului 2.

1 Cf. V. Draghiceanu, Pulatul lui Constantin-Vodd Brincoveanu din Rucu-refti, In Bul. Comisiei Mon. Istorice, XIX, p. X si urm.

' Travels in Turkey and back to England, 1747; 9i In Revue historiquedu Sud-Est europden, I.

www.dacoromanica.ro

Pise

rica

Neg

usto

ri,

Curtea In luptk supt Constantin Brancoveanu n7

www.dacoromanica.ro


Yn fata sta descrierea, mai tirzie, a Bucure§tilor cu50.000 de locuitori, dupa peirea lui Brincoveanu, a se-cretarului italian Del Chiaro. El vorbe§te de mahalale,de poduri, de casele « bolovanite », al ca'ror stil nu-i place,de §i pretuie§te curatenia celor de la tara, de minunatelelivezi. Se scoate apa din puturi. Dintre biserici presintaRadu-Voda, Mihai-Voda §i Mitropolia, pe linga cea ca-tolica, reparata de curteanul Stefan Sisti conteleBartolomeu Ferrati i§i are casele in Bucure§ti). 1 Nu uitahanurile: al lui Serban 0 al bisericii Sf. Gheorghe.

Ni se pomene§te Curtea, ce apare a§a: scara de mar-mur5. duce in camari. boltite. Cea a tronului se sprijina pecoloane. Urmeaza Camara audientelor, Spa-Carla cu stelele,iatacurile: al Domnului, al Doamnei §i alte vre-o doulodai, pe ling5; foi§orul din grading, pentru odihna Si uneon §i pentru prinzul lui Voda. Mai tirziu, Stefan-VodaCantacuzino clade§te in acelea0 gradini un mic palat delocuinta cu opt camere.

Cind Englesul La Motraye, dupa 1711, vine la Bucu-re§ti, el judeca ora§ul « foarte intins, bine locuit, darmurdar », « rau cladit », Curtea. « mai comoda decit fru-moasa », strazile pline de jupanese imbricate dupa modaconstantinopolitana Si de femei din popor pastrinduli por-tul. Dar ii place palatul din Mogo§oaia, cu frescele de acolo§i plafoanele sculptate: « cladire mare, destul de mareata.Mari gradini merg pang la girla, cuprinzind §i un hele§teu.Dar dupa caderea §i a lui Stefan-Voda zidirea pustie eradeschisa oaspetilor, cari trebuiau sä-§i gateasca singur 2,

Intr'o bogata lume de lux oriental, copiat dupa alBizantului otoman, se desfa§oara stralucitoarele alaiuride imparateasca imitatie, ospetele la care vin boierii cucapul ras, lasindu-se numai §uvita de care ingerii tre-buiau sa apuce pentru a-i duce in Raiu pe credincio0i,cazuti in lupte, ai credintii Islamului, Si li fluturau.minecile largi ale mantiilor de-asupra anteriilor de stofe

1 Inedit In Biblioteca Ac. Rom.Voyages. Cf. descrierea data de Radu Grecianu, ed. fit. Grecianu, Bu-

..curesti 1936, P. iii $i urn.

(§i

www.dacoromanica.ro

Curtea ci orasul in lung supt Constantin Brancoveanu "9

Palatul de la Mogosoaia.

J

www.dacoromanica.ro

120 Istoria. Bucure§tilor

scumpe. Oastea, cu ingrijire urmarita de un Domn carenu doria s'o scoata la razboiu, dar fu silit, totu§i, °datas'o faca, trecea in sunet de trimbite, era Si o uli a atrimbita§ilor §i de tobe. Copiii din casa strabat ietacu-rile Si salile de primire Si judecata ale Curtii 1. Oaspetide pretutindeni, ambasadori, ca Englesul Paget, generalica Marsigli, negociatori, spioni, clerici catolici, ca An-.tonio Stefani Si Francesul Antide Dunod, se perindau_la Curte, bine primiti, §i plecau cu sentimente de respect§i recuno§tinta pentru primitorul Domn, care amintiaprin magnificenta sa pe imparatii Constantinopoluluicretin de odinioara. Patriarhi din Bizant, la ceasuri desaracie §i viata pribeaga, cei din Ierusalim, din Antiohia §iAlexandria, episcopi de peste Dunare, ca Joan, care-§izicea Comnenul, dela Dristor, luau parte la larile cere-monii din bisericile bucure§tene. Carturari greci i§i cautau.aici o pine, venind din partile supuse Sultanului, ca §idin Venetia, care dadu pe Ioan Abrami, preceptorul« coconilor » lui Constantin-Voda, carora li se zicea, peturce§te, «beizadele », Si, cu ace§ti Orientali, gata sa inchinelui Voda traducerile lor, erau oameni de-ai Apusului, acelBartolomeo Ferrati, apoi cutare Ungur de neam mare Simai ales acel Evreu florentin del Chiaro, amestecat Si prin.Venetia, care infati§a rostul domnesc, dar Si viata insa§i

dupa singeroasele tragedii ale Voevozilor celor noi,in pretioasa carte italian5. despre « revolutiile Valahiei ».

Negotul intr'un loc unde se faceau necontenit a§a demaxi cheltuieli era fire§te la acela§i nivel. Atunci se a§eazain fruntea tuturor negustorilor din Bucure§ti acel NikonPapa zaraful, ale carui socoteli, in legatura Si cu Venetia,unde era un musafir pretuit; le cunoa§tem Si prin testa-mentul sau, pastrat in Arhivele de acolo 2. Registrele de.

I V. Iorga, Doc. bucurqtene, 1. c., p. 35, no. 8. Dar unii shit Insurati; ibid.,.pp. 36-7, no. 12 (NegoitA Hintescu, la 1754).

a Iorga, Studii fi doe., IV, pp. 75-6, no. 1,xxu; pp. 76-9, no. i.xxin;pp. 79-80, no. Lxxiv ; p. 83, no. 1,xxvii ; pp. 84-5, no. 1,xxx, qi mai alesp. 85, nota. Are case in mahalaua Sf. Gheorghe, langa ale amara§ului,Asan, §i cumpara §i pe ale cantaretului Serafim al Mitropolitului Antim..

www.dacoromanica.ro

Curtea orasul in lupti supt Constantin BrAncoveanu 121

cheltuieli ale Domniei presinta o intreaga lume amestecatain serviciul acestei Curti care doming. orapl §i-1 §i hra-nete 1. Nesfir§ite amanunte se pot culege de acolo, ca §idin Cartea de conturi a lui Voda, numita, tot dupa acelmodel turcesc, anatefter 2, Si chiar din acea Condica decarti domne§ti care Si ea a fost, din fericire, scutita dedistrugere 3.

In ce prive§te pe ceilalti locuitori, aceia§i lume sepresinta, in care, pe linga oameni ce vin din sate ca sase a§eze definitiv prin mahalalele numite dupa biserici,gasim pe me§terii din bresle, za'tari, margelari, abagii,croitori, cizmari, macelari, sapunari, scortari, formindu-seSi o mahala a Scortarului 4, §elari, olari, otetari, lacatu§i,fierari, din locul unde se <c fringe fierul ».

1 V. Aricescu, o. c.' IOrga, Siudii fi doe., V, p. 335 si urm.3 [Patrutl, in Revista noud, III, I. c.

Ionnescu-Gion, o. c., p. 1gg.

li

'

www.dacoromanica.ro

Man

astir

ea V

acar

e§ti:

inte

rior.

0

n1 a;.

-A0nenutuk,

0

cd

,cd


.

, ;°.

.1A '7

: 1.4 143V =7

.

° N.

al

9

4 .,'

' '' Lltf.fiv"'.

Manistirea Vacaresti: interior.

,

I.

oo1.4

0oaPI

NNN

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL VI.

Bucurestii de stil tarigradean

Nicolae-Voda Mavrocordat, intaiul dintre #Fanarioti))1,n'a facut decit sä continue in toate privintile cirmuirea luiBrincoveanu.

Astfel, dupa cele mai bune datini ale tarii, cu tendintaambitioasa de a intrece tot ce s'a facut pans atunci inarhitectura ei, ridica acest nou Domn, legat prin origine§i multe interese de dinastiile romane§ti, manastirea, me-nita a cuprinde Si marea biblioteca de carti Si manuscripterare ce adunase el §i tatal sau, Alexandra Exaporitul 2,din satul de pans atunci Vacare§ti 3, cu biserica in carelucrul coloanelor din pridvor e de o bogatie neajunsapang atunci. i, la sfintirea acestui pretios dar facutlui Dumnezeu, Nicolae-Voda tine sä se adune un soborde arhierei, de tara §i strain, care sa nu fie mai putinnumeros Si stralucit decit acei can impodobisera Domnialui Brincoveanu. Biblioteca VacarWilor se adauge la aleSfintului Sava §i Sfintului Gheorghe, cu cele doua §coli 4.

1 Pentru legaturile lui cu dr. Schendus Vanderbeck, care face gi o colectiede minerale la noi, §i cu Stefan Bergler, v. §i Epistolario scelto di ApostoloZeno, Venetia, 1729, pp. 104, 152, 163; cf. 0 Rev. Ist., XIX, p. Io2.

' Iorga, 411 Mem. Ac. Rom., seria a 2-a, XXXVII.' De la mopl Vacarea.4 Iorga, Hurmuzaki, XIX", p. 782, no. tocci,xxi ; p. 909, nle. DCCCI,XXXIV.

La Sf. Gheorghe fusese inmormintata Stanca, fiica Brincoveanului; ibid.,P. 844 0 urm. Ispravirea Vacare§tilor ; Radu Popescu, in Magazinul istoric,IV, p. 126. Lucrar" i la Sf. Gheorghe; Iorga, 1. c., p. 908, no. ncca,xxxiv.Cf. ibid., p. 915, no. ncccxt. Casele patrieeti de Ierusalim; Radu Popescu,

www.dacoromanica.ro


Bucure§tii nu suferira prea mult de pe urma raz-boiului deschis la 1716 'intre Imperialii austrieci §i Turci,de §i scene populare, pe care le descrie un martur grec,se desfasurara violent pe strazile ora§ului atunci cind.Domnul, putin iubit din causa caracterului sau strain,.trebui sa se retraga spre Dunare Si Mitropolitul Antim,care-§i pregati astfel peirea, incerca, impreuna cu citivaboieri, o mi§care in folosul crestinilor 1. Presenta Wilorgermane nu fu de lunga durata.

Prins de Germanii lui Pivoda, cu ajutorul acelor ne-multamiti, Nicolae Mavrocordat fu Inlocuit prin omul bun§i blind care a fost fratele sau, Joan. Dupa o stapinirecare-§i cautase sprijinul in boierimea tariff §i chiar in va.-duva §i rudele lui Brincoveanu 2, el muri de cium5. Si i sefacu loc de odihna tot la Sf. Gheorghe-Nou, unde Doamna.Marica adusese, dupa multe staruinti, a§ezindu-le suptfrumoasa candela de argint, care singura putea spune-cine e mortul dedesupt, ram4itile trupului taiat al luiConstantin-Voda.

Dup5. intoarcerea Domnului retinut atita vreme la.Sibiiu 3, Bucure§tii avura, un Intreg deceniu, o desavir§ita.pace, care ingadui Si reluarea invatamintului. In adevarvedem, Si supt Constantin-Voda, fiul lui Nicolae 4, pe §co-larii de la Sarindar, cu dascalii, urma§ii lui Sevastos.Kymenitul din vremea Brincoveanului, Si lui Gheorghe din.Trapezunt, ai lui Panaiot Byzantios, lui Stefan Daponte,.

1. c., pp. 152-3. Cf. Iorga, 1, c., pp. 942-4, no. DCCCXV. Acolo sta sideparte vestitul Patriarh Hrisant Notara; ibid., p. 949, nota 1. Alte onVladica de Betleem. La Mihai-Voda se alAtea, In 168o, Patriarhul de Ale-xandria; ibid., III, p. 37 urm. Mitrofan tipograful, viitorul Mitropolit,.era asezat, In 1716, la Sf. Spiridon; ibid., p. 121.

D. Russo, in Revista istoricd romind, p. Cf. N. Iorga, In Rev. Ist.,1936, pp.

s Iorga, Ist. Rom., VI,' La 1718 arsese Curtea si Sf. Gheorghe; Iorga, Hurmuzaki, XIX', pa

831, no. DCCXXXII. Nicolae-Voda trebui sä steie, un timp, la Mogosoaia;.ibid., pp. 848-9, no. DCCCXXX.

E ctitorul nou de la Sf. Spiridon Vechiu, V. Iorga, In Bul. ComisieiMon. Isl., 1929, p. 97 si urm.

mat

qi

www.dacoromanica.ro

Bis

eric

a zi

sa c

u Sf

inti.

tr.,N,-I

Bucurestii de stil tarigrAdean

: .

125

Biserica zisl cu Sfinti.

www.dacoromanica.ro

ioul

ain3

na s

liols

i

Diserica Stavropoleos (tnainte de repar4ie),

-,--.

.

,

4VOt

04,2

f*.t,-, 51.1r 1

tii....''..

"

149 N{f RI 4 r: '1";::). 1 , A.. P.. r,1c--A7.

,;,...-...V :-744-...' ,..-7.

' ''-' : ..:= ., za, , `,Z 4 P...;.7 .f. .

-. '.' .Z i . :....gy,..11....j... .-. ..= .....,...00......r?) *

Ft.7 '.'-''', :.4r..; ..". ,, Lao , A, . r, ' ..

;,.., AMA'".417P!",....0",:!`-,. -Tdetr,livt4v-i'.-:=04-4:,.., - -fi, .....__

rP

ttlt,1

www.dacoromanica.ro

Bucurestii de stil tarigradean127

Biserica Stavropoleos (dup5, reparatie).

r4

f.

: ---."1-X

... .. =. ... . " '-'Z- v._ 11*----1%' .2.--,13`.

4. .

'

fa , ,1 Ni1N-IFAI$V.IVI71..r

'°

11Pf%'161.1iW.1

www.dacoromanica.ro

128 Istoria. Bucureftilor

care se intituleaza cetitor 1 al « consulului Marii Anglii »(sic) venind de Sfantul Constantin cu discursuri inainteaDomnului 2. In acest timp numarul bisericilor creste,pastrindu-se aceiasi grip. de arta, dusa pang la rafinareaamanuntelor, in lacasul datorit arhiereului de Stavropolis,dupa care ea se numeste « Stavropoleos » 3.

Biserica zisa cu Sfinti e ref amid.' de MitropolitulDania, precum o alta se datoreste si Mitropolitului NeofitCretanu14, iar biserica din mahalaua Barbatescului luiGrigorie al II-lea 5.

Cernica, reunita cu Zlatarii, se leaga de ScaunulAlexandriei 6.

Numai supt noua cirmuire fanariota-si zideste bisericafamiliei, impodobind-o si cu frumoase fresce, in noul stilInriurit de Venetia, ginerele lui Brincoveanu, IordachiCretulescu, si tot in aceste imprejurari alta fiica a fostuluiDomn, Balasa, maritata cu Grecul Vlaste, da lacasul cares'a numit dupa dinsa.

Dar, dupa moartea sotului ei, Doamna Smaranda, alui Mihai-Vodl, cheltuieste pentru biserica Foisorului,chioscului de « priveall » 7. Bisericuta Stejarul, facuta deun boierinas, e din 1717.

Lui Staico Logofatul i se datoreste, la 1725, bisericanumita astfel 2.

Dintre bresle, negustorli intemeiaza, la 1726, 'Inca obiserica pe numele for 9, si la Jignita domneasca se inaltaInca un lacas ".

La Obor, numit apoi Oborul Vechiu, fundatia, din1718-9, e a lui Matei Mogos, care cauta sa imblinzeasca.

1 'Avalnktiortig.8 Rev. Ist., XIX, pp. 100-2.' Nedioglu, In But. Comisiei Mon. Istorice, 1924, FL 74 §i um.4 Ionnescu-Gion, o. c., p. 187.5 Ibid., p. 148.4 Iorga, Hurmuzaki, XIX', p. 136. Cf. ibid., p. 198, no. cxxxvn.7 Ionnescu-Gion, o. c., pp. 188-9.8 Ibid., pp. 219, 221.' Iorga, inscripiii, I, p. 321, no. 780. Cea veche arsese la 1718.

10 Dup5. Ionnescu-Gion, o. c.

www.dacoromanica.ro

Bucurestii de stil tarigradean 129

Biserica Crefulescu (dup5. reparatie).

ritaiirl'; -e-77"Z 77.-7"3724LWA ,"--'- .:- -7;-;,----;M`W7..:.°'7717?:'? °-2- ° - .01-?Z!,,' & '. -

.. ,,

;=°

'.i.i.

0 g'1;:lj-AH"'" .

11

"i .: :, t.,

,....-,-......7',.,k. rou-

.,..4

4g, .

4....,:. :firiFfirrr-7: ,icel-k, .: ___,*.--":":4.4

..

i 1 eI r- ke, 1

tr =

:1

www.dacoromanica.ro


Biserica Cretulescu: fresco,.

I I ii.,:....i41,.. ,-t

,-.1

V

k4.. ',, y' .' l'.

el 4' it iDa. oi 1.

'-"p "L'e,`: -.

=,,.AD. S 1*

,'

? .,,.,

K;

°`

.., T

,,y.6

,' - ; , :

ta- .°

t-ry49' I IL-. - ::1.:4

r-,1 714-kfr- 'K'''

' ,24` ,. 44/%4 'Ye{

,..,- ,, n.: i'

.70,

Ia "1- ' L___.,,,_;-.16,,,, 3 , ,' P "I'

gi ..,..,

( ..-i'i 1 3 1, li.:Ait 1 l ,

:3

hei'lil ' VI t,.. .. -Fml

G

k :11. '11=1" fp° , ! ' s- . ..p1."' -... '

43.1141

ix45rOjigstz,,,rr,71-1W

A 2tit -

!. kti.4 J

0 .1.

.,-

E \ i

°!\ fk%

M ..1%!or,'Ve ih 114

:Jt

111f.,-4. 4.

www.dacoromanica.ro

Bucurestii de stil tarigradean I 3 l

Biserica Cretulescu: altl fresca.

9..

www.dacoromanica.ro

;

,pc\r6'

.

.6z.60'

1,4

--C., '

.;

Ale

t

S

www.dacoromanica.ro

Bucure§tii de stil tarigradean 133

astfel mina dumnezeiasca a ciumei, de care nu scapaseDomnul insu§i 1.

Un boierina§, Udrican, cheltui din greu, pentru biserica,de la 1734-5, numita dupa el 2, precum i§i aminte§tectitorul, de la 1725, biserica Vergului, refacuta de Mi-tropolitul Daniil, la 1724, la care a ajutat §i o fiica depreot, Ancuta 3.

De§i se chiarna dupa un preot, biserica Popa Soaree cladita de negustorul buzoian Jane, la 1744 4.

Sf. Dumitru, a unui boierina§, e din 1753 5, Flamindadin 1766 6, Silivestru, zidita, la inceput, de un abagiu, din176o 7. Refacerea bisericii Bati§tei e din acela§ timp. De la1765 a doctorului Spirea 8 §i de la 1763, dar al unuicapitan §i al unui vataf de brutari, biserica Stejarului 9,pe la 1768, biserica Sf. Stefan 10.

Pala ce regimul fanariot iese din traditiile indigenepentru a urma strict linia constantinopolitand, adeca pang.la razboiul ruso-tiirc din 1774 §i ocuparea Bucure§tilorde ni§te aventurieri, ajutati de spiritul din ce in ce maivioiu Si pornit sere luptcl al mahalalelor, se completeazainzestrarea Capitalei cu biserici de stil vechiu din anii1730-74. .Pentru Patriarhul de Antiohia, ConstantinMavrocordat reface, cu o inscriptie greco-siriana, miculSf. Spiridon.

Dar mai ales marile biserici ale Ghicule§tilor in mar-genea oraplui. Grigore Ghica, ctitor Si al lacaplui

1 Ibid., pp. 2o6-7., Iorga; inscriptii, I, pp. 330-1.Ibid., p. 223.

a Ibid. pp. 223-4; Iorga, inscriptii, I, p. 326, no. 803.4 Ibid., p. 331, no. 824.6 Ionnescu-Gion, o. c., p. 186.6 Ibid., p. 188.7 Ibid., pp. 215-6.

Iorga, Ittscriplii, I, p. 336, no. 846.Ibid., pp. 337-8.

10 Ibid., p. 334. biserica Popei Nan e pe la 1706; ibid., p. 335,no. 84t.

'i

www.dacoromanica.ro


Biserica Oborul-Vechiu .(refacuta).

t. .

1:44"1"%k413%,,.

'4FIA

I'=vv.,

Ve

..0

keti?

ij

I

0 4;,,-t

c

° . "P" A

. .. +IN =N. I r EP... -

www.dacoromanica.ro

Biserica Flamtnda.

www.dacoromanica.ro

ioul

aino

ng v

pols

i

-;'7;"

piserica Batigtei, refacuti,

2/

i4

V it . : i LC' ...

,tit: . as .: .

:;.'4 51 I '`":,..1%,....X....-=, . ...1 . . =-.. -4,',...-- - . : _.,..a.S..sM.....g..,L..........w .-. S.4.. P.77. '" "=aier,...... ......11.4,4, .

1 4 C "; L i.., --..- '--. .$4*-f....-",tr-.4.i.Wt , ...-...? .. -4.,, .. r I. i

: ,,. F `I1

RE,, .. ' 1.41;:. .-... ,..kine...... i_

....I. -v t44 .-'C s '' ! ,,.. .. . ....4%)..

hr. .:/' faVATOM I '..

4..i.-'ilitt-..---,

4 p,1 r 1 v- .,,...... ,.. 1'17 ,......,_,,

. ,.....,.... 4.....,,..___.......................... , ....--- 1 .....,i,s ' ,.. LI-

I. -.1,-.--, . , _/...,i

- -1. 1-...1 ,,../- ....... ..r.. ;0 . .:.Ir t

,

::_t ,, "' .'"!, '4.3,,5

4:, "A 41'.

. ...--__ ...........

ef

1 . '/. j. .,. ....-------,.'=- ; 1 7* e-41,`- i- .p t "- i ,-,

i,,, . rag:---f.,::,,k,..,,t. ........,...-V- 4/.- - ..t4ii,.. ..

8 0% .,--

tbP.-- .4,4 _ ' -32;r..r.- ''''' Nriakl.-,,V,,. ._94. .' 7 a .1) ... ,. t...., PP's.; -61.E a P E. .

,.:4i .

-4 . ....,, red. . .."; . . I , ic l'i

ma.. ... 411., 4.07, 0.0.... ... V, ...L c . . ..11.6.1114.4.:`,..1....... , .;:. ',7,-A.k.",i.. . ,. 4.)E,11 ,i1 ..: 42, ,_ , _:',4,.,..,_.,,,,,,..;',, Jill _.:

.4411,- . 404(44 PfriP

V

kfrks; : 4

'4

ir b. Z.

4,

X)

F

,

www.dacoromanica.ro

uraP

V-T

2Tre

i I9s

0P

1I#3

.1no

ng

Biserica Silivestru,wrefAcuta.

-oZ

7

id

II I1.

11.

r47,471-'0..t.°

,..-iN . _,:it

,.f.., er--, ...,.., eila : 1' .i.

t 4 I n

.-,

4

www.dacoromanica.ro

138 Istoria. Bucureqtilor

dela Livedea Vacare§tilor*1, acest stapinitor, cu intre-ruperi, linga ruda sa Constantin Mavrocordat, de la 1730pans la 1750, clade§te pentru odihna trupului sau ma-nastirea cu spital de la Pantelimon a.

La 1752 se reclk'de§te Sfinta Paraschiva, facuta deConstantin Brir icoveanu 8. Dou'azeci de ani mai tirziu,fiul lui Grigore Ghica, Scarlat, adauge in ora. chiar, peun plan de marete proportii, noul Sfint Spiridon, pentruindepartarea bolilor de catre milostivul sfint lecuitor, §iacolo se ingroapa trupul fiului sau Alexandru 4. DintreRacovite§ti, numai Stefan, fiul lui Mihai Racovita, zide§te,cu Doamna sa, Teodora, o biserica pe numele sfintuluie hram 5.

De la cei doi frati Cantacuzini, prieteni ai Ru§ilor,vin apoi: biserica, ref acuta de Pirvu, a lui *erban-Voda 6,§i aceia, pe locul uneia de lemn, datorita MagureanuluiMihai, Ban muntean, apoi general rus in pribegie. Elpreface bisericuta, care lu'a apoi numele lui Popa Tatul,careia i se zicea Fintina Boului, fiind vorba probabil deboierul moldovean cu acest nume, din vremea lui RaduMihnea 7.

Din acela§i timp e bisericuta zisa a Apostolului 5.Ofiteri, cum e Radul Ceau§ul, Nicolae Ceau§ul dela

Caimata (=Nenorocita, in grece§te), fac lacapri mai ma-runte 9. Un preot face Biserica Alba (1727) Dobro-teasa, ispravita de Constantin Nasturel (1736) 11, Mantu-leasa (1732), ale sotiilor lui Dobrota §i Manta, ctitoria

Ibid., p. 233.* Ibid., pp. 223-4.3 Iorga, Hurmuzaki, XIX!, p. 1131, no. man.4 IOrga, Inscripfii, pp. 262 -4.5 Ionnescu-Gion, o. c., p. 221.6 Ibid., p. 199.' Ibid., p. 188.

Ibid., p. 174.o Ibid., pp. 178-9. Biserica nu mai exista.

1° lorga, /I:scrip/1i, I, p. 327.11 Ibid., p. 353. Biserica din Caramidarii-de-jos era cladita de Heresti,

la 1744-5; ibid., pp. 355, no. 909.

1

8

www.dacoromanica.ro

Bucurestii de stiff tarigradean 139

Biserica Sf. Spiridon Nou si Incunjurimea.

www.dacoromanica.ro

Ali

q7-7,--6n7-7.1 .tr7c,f3f;r,

$ O

M* 9.

("t1.a

d

rit

./

; .

A"1- opt

...h..-4* ,

0er

12ve. ett k -102. r.y ,074. 7.01a

.

1

:)

'4r74..01I-4.

- roar4,301-1,03 :

r.

1110IND


Biserica Pantelimon.

e I.! ItIL

www.dacoromanica.ro

i

.

Bucurestii de stil tarigradean

, . ..

Biserica Sf. Stefan.

Ft 5

1,ild'

ds

.41

?...i....a ,45°

0 .

-. .

b011rl°114 U'1'

i .,-:- -----V,L.21' 1. .

411--i

v./VA!:: _11,

11 A

n kikt , .6'` B. - 0 r

-Mt 1 ' --

".

°

15.4 g:------7r;2 .1' '7

°

040

www.dacoromanica.ro

aorg

4aan

ong

vuol

si

Yechea biserica a Mapreanului,

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro


Timofteii lui Hagi-Dima (1731) sint daruri ale vaduve-lor. Biserica Olari lor, la care un ba'can urmeaz5. ctitorialui Dumitrascu Racovita, e din 17581. Fratii Miulet sint,Ia 176o, ctitori la biserica Boteanu, facuta de lemn,supt Matei Basaraba poate, de jupan Mihul. D-rului Si-livestru Filiti i se datoreste biserica numita dupa dansul.

In sfarsit, Otetarii 10 fac biserica for la 1753, pestecele de lemn din 168o--1 si 1691-2 2.

E vremea cind clasele acestea populare devin iuti,gata de rascoala. Un spirit politic bucurestean s'a format.In luptele dintre Racovitesti si boierii Cantacuzini, Dudesti,Valcaresti si altii, dintre can unii deosebit de intrigatisi indaratnici, aceasta multime, cu breslele in frunte sicistigindu-si sprijinul cite unui Mitropolit care, de siGrec, e deplin romanisat, infelege a porunci, cumfaceau, la Iasi, pe acelasi timp, prin anii 176o, fratii mol-doveni. Se trage clopotul de la Mitropolie, si cetele popu-lare, care se tulburasera si in 1753, se Indreapta spreCurte, cerind liberarea intemnitatilor politici. Domnultrebuie sä se supuie, chiar clack', apoi, face, ca StefanRacovita, care a spinzurat in vederea tuturora pe unStefan Medelnicerul si pe tovarasii lui $. Acesti aparatoriai drepatii samAna, de altfel, cu acel popor al Tarigra-dului, deprins sä rastoame Vizirii si sä aduca la moartepe Sultanii ei Insisi.

Cu o deosebia plIcere Mihai Cantacuzino Magureanuldescrie, in cronica pe care o intercaleaza in a sa Genea-logia Cantacuzinilor, aceste ispeavi ale prietenilor saipopulari.

' Ionnescu-Gion, o. c. p. 208.a Iorga, Inscripfii, I, pp. 283-7. Pentru Olari, ibid., pp. 287-8. Pentru

Boteanu, ibid., pp. 292-3. A lui Ceaus Radu exista Ia 1757; ibid., p. 328.Pentru Schitul Magureanu, ibid., pp. 297-8. Pentru Batiste, refacuta deun vitaf la 1769, ibid., pp. 301-2. Pentru Mantuleasa, ibid., pp. 324-6.Iancu Vechiu flint& la 1767 -8; ibid., p. 351, no. 897.

8 Genea/ogia Cantacuzinilor, ed. Iorga, pp. 122-3, 137, 142-3. Cf.acelasi, 1st. Romtnilor, VII.

www.dacoromanica.ro

Bis

eric

a M

antu

leas

l.

Bucurestii de slit tarigradean 145

Biserica Mantuleasl.

10

I

I 'd

.

www.dacoromanica.ro

Joinkinona

9i'z

epour

www.dacoromanica.ro


Se vede acum, in acest mediu, pe care4 strabat Greci,ca medicul Dumitru Pamperis, « Pamberis », ca negustorulAtanasie Theodor, de linga biserica Ianii » 1, sau ZotaDan 2, cum grija negustorilor o are starostele lor, ramasRomin, ca erban de pe la 17308. In ce priveste pe acestiGreci, neamul prietenului lui Constantin-Vod6 Brincoveanu,Nona, se continua, cu Ianachi Nona, care e insa pol-covnic, cu Ionita si Constantin, al caror unchiu se chiamaAtanasachi Teodoru si semneaza greceste 4, cu Matei Nona 5.

0 mina de acte ne ajuta a vedea pe atunci viatade toate zilele in acest oral, a carui vlaga era Inca vie.

Boierii stapinesc terenul. Se pomeneste astfel la 1747locul lui Radu Vacarescu, al lui Raducanu, Marele Logofat,a carui sotie, nascuta la Venetia, se chema Venetiana6,acelea lasate de Zamfira tirbei, de Despa Popescu, de FaunaCocorescu, de locul lui erban Pitarul, al lui ConstantinPostelnicul Caramanlaul, al lui Scarlat si al HindiGrecean-u.7, al lui Mihalachi Caragea Vornicul 8, al luiMihai Barbatescu Stolnicul, dintr'o familie care numestemahalaua Barbatescului 9.

Preotii, si proprietari de locuri, apar ca martori: ceide la « biserica Ianii », dela biserica Vergului, de la Bise-rica dintr'o zi 1°, de la Biserica Alba 11.

1 Ibid., p. 36, no. ro.' Ibid., p. 37, no. 12.3 Iorga, Doc. bucure§tene, 1. c., p. 35, no. 7. Se citeaza o carte de hoar-

nicie a judetului tisgului Bucurestilor *, care trebuie sa fie mai veche.4 Ibid., p. 36, no. 10 (1752) ; p. 37, no. 14 (1763).5 Ibid., p. 37, no. 15.

Ibid., p. 37, no. 16. Ea isaleste. Ispravi, foarte UM:rank ucisa de hoti,§i rAutatea unora dintre boieri atribuie o complicitate, imposibilk poetuluiAlexandru Vadrescu. V. I. Vartosu, Corespondenla intre Nicolae ,ci Alexan-dra Vcicarescu, Bucuresti 1938.

7 Iorga, Doc. Bucureftene, 1. c., pp. 35-36.a Ibid., p. 37, no. 15.9 Ibid., pp. 37-8, no. 16.

" Ibid., pp. 36-7, no. 11-12.11 Ibid., p. 38, no. 17.

70*

6

a

t

www.dacoromanica.ro


1111,

III IIIIII

Biserica BarbItescu Nou.

.7r ." rye i- eCf. ^ °.sue°:tea .:." r-71

If

V

I

.111;;.-,111111;11

Lj- 1111111 I

?= °.

_9b -

. 7 .

"11 14 -zys-k- - '-

www.dacoromanica.ro


Biserica Alba_

I.

- 1

4,F7-...--;.,t) .-,,.i

1 '

.

-

www.dacoromanica.ro


Dar egumenii, la Radu-Voda, la Mihai-Voda, la Sf.Gheorghe, la Stavropoleos, sant Greci, Si se adauga citeun Vladica in partibus, ca acela de Mire 1. Ei inchiriazapravaliile pe taleri §i tulti 2. Ca proprietari apar §i me§terii,ca un Dragnea abagiu13. Lefecii, soldati par sä fi avutobiceiul de a-§i face actele de proprietate intre ei. Astfel,unul din 1730, cu privire la un loc in mahalaua «Bate§tii >>,pomene§te numai pe omahalagii §i preotii clan mahala»,fara vre-o alta interventie 4.

Proprieta'tile se pretuiesc, de comisiuni, pe care le alegeMarele Vornic, Si, astfel, la 1755, pentru o casa cumparatade Radu Vacarescu de la un « unchia§ Lupa§co » §isotia, Stamata, yin « Ivan vtori vornic i Socol vtorivornic », ca vornicii de poarta din Moldova, cari se imitaastfel, impreuna cu « Stanciul capitan », represintind, amzice: politia, « §i cu doi me§teri de lemn i cu un zidar *:o astfel de casa simpla poate fi pretuita la 65 de taleri 5.Se respecta Si acum dreptul de vecinatate la cum-parare 6.

0 bung casa boiereasca, precum e aceia de linga bise-rica Ienei, pe care Raducanu §i Venetiana Vacarescu,« Vinetiana », cum i se zicea, 0 vind lui Mihai Barbatescu, sepresinta astfel: « cu graj d, cu cuhnie, cu .§opron, cu casada jos, cu o casa mai mica, cu poarta bunk cu put incurte, cu curtea de uluci, cu gradina asemenea, cu caselede sus toate grijite, cu paturi, cu lavite, cu paticine »(cear§afuri) «a.' macaturi, cu u§i la toate casele, captu§ite,cu ferestre da o stecla pe toate casele, incuetori la toateu§ile, asemenea §i beciurile iara§ cu paturi, cu laviti, cuu§i, a§ijderea cu o ca§cioara ce este din dosul gradinii,cu loc§orul ei, cu put in curte » 7.

1 Ibid., p. 38, no. i8.' Ibid., p. 43.3 Ibid., p. 36, no. 12.' Iorga, in Rev. Ist., XVIII, p. 155, no. 1.5 Iorga, Doc. Buzumtene, 1. c., p. 37, no. 13.' Ibid., p. 39, no. 22.' Ibid., pp. 37-8, no. 22.

www.dacoromanica.ro

Bucurestii de stil tarigr5.dean 15i

Negustorii pastreaza in afacerile for « orinduiala negu-tatoriei », cu « pretuirea marfii * in cas de faliment, cer-cettndu-se « zapisul tirgului ». In acest cas se face de cre-ditori plingere Cara Domn, pentru ca, din ordinul acestuia,« sa se iea in scris toata marfa, dinpreuna cu starostea deneguta'tori, « impartindu-se la fiecare dupa dreptul luiSe pedepsesc de negustorii chemati pentru aceasta cei cecu de la sine putere « fac zapt » marfa din pravalie.

Putem §ti ce se afla in pravalia unui negustor « cuputere » la 1775: « 8 talpi mari, 4 talpi mici, 37 stilpi, 55proptele, 28 capriori, 40 grinzi i cosoroave, 3.000 podine,16 grinzi i cosoroave, 3 fere§ti, 3 u§i, 15.000 podini d'asu-pra, Io.000 olane,.40 scinduri da teiu, 52 scinduri da teiu,12 grinzi da pat, 300 scinduri da pat, 15o lati, 4o scindurida teiu, 500 cuie de lati, 24 scinduri stejar, 24 fiare dau§i i la tarabi, 22.000 cuie de uluce, Io.000 piroane, L000piroane jos, 2.000 cuie la podit, L000 uluce, L000 Cara-mida cu nisip,pravalia da lemn ». Pravalia era facuta cubezmen pe locul Sf. Gheorghe, §i din chiria Armeanuluise luau 39 de taleri de stapinul ei Si II de egumen, cahavaet al lui 1. Suditii n'au voie sä stapaneasca pamantSi case in tara, §i vedem astfel cum i se is cumparaturaunui Ungurean 2.

Sint Armeni, §i pe o Ulita Armeneasca, se afla negustoridin Balcani; Chiproviceni, din Chiprovat, catolici, Gabro-veni, din Gabrova, ortodoc§i, pe linga un numar de Apu-seni, can deocamdata nu joaca un mare rol. Un procesdin 1775 presinta, inaintea starostelui de negustori Iorga,pe « Ionita botezatu din Armeni », fiul lui Moise, pe Gara-bet Armeanul, fiul lui Hagi Cabet (poate tot Garabet),pe Ambrun Armeanul, cumnatul primului unchiul celuide-al doilea. Ei au popa Si starostea for 3. Une on plead.in hagealic, lasind pravalia in sama nevestei, care nu ein stare s'o apere, §i se observa: « cind merge cineva lahagealic, sa bizue§te sirmealii lui, iar nu cu datorie ».

Ibid., pp. 41-2, no. 240; p. 43, no. 28. .

V. A. Urechik Istoria Romdnilor, VI, pp. 290-I.Iorga, 1. tilt. cit., p. 38, no. 17.

§i

s.

www.dacoromanica.ro


Armenii au raporturi de afaceri cu Turcii, ca in casul lui« Gaspar din Foc§ani, zet (ginere), Malhazu lui HagiDavid §i lui Hagi Iacov, plus Bogdan §i Izdrail, « cel delinga Hanul lui *erban-Voda », unde are vecin pe « jupinHusein » 1.

Paminturile for sint amestecate cu ale boierilor mari,ca Dumitrachi Ghica, fiu Si frate de Domn, ffind Si « inteunvali§ » 2.

Bra§ovenii incep s5. se a§eze, inteo colonie a lor, carese va bucura apoi de protectia noului consul imparatesc 3.

insemna'ri locale arata cum in 1766 s'a aprins foculde la « pravaliile Herescului, in Tirgul Cucului »: Domnul,Scarlat Ghica, alearg5. acolo §i de emotie se imbolnave§te,murind in re§edinta sa din « casele Brincoveanului » §ifund ingropat la « besearica Marii Sale pe Podul lui

a.rban-Voda », dupa ce fusese depus la Sf. Spiridon,« besearica cea noao » 4. *1 cu acest prilej avem o insta-lare domneasca, a urrna§ului, Alexandru Ghica : « 1766,Dichemvrie 3, Dumineca dimineata, inaintea sfintei litur-ghii, flind adunati toti arhierei §i boerimea, man Si aidoilea, deci, pogorindu-se Mania Sa Alexandru Ghica-Voda,i-au e§it innaintea Marii Sale Mitropolitul Grigorie cuSfinta Evanghelie Si patru diiaconi cu trichelile Si cu sfa§-nicele, §i 1-au luat de mana §i 1-au dus in sfintul oltari §i 1 -auhirotonit dupa obiciaiul Domnilor, cintind « Isaia horeve » 5,§i, sarutind sfintul prestol la patru cornuri, §i apoi 1-auingenunchiat innaintea sfintului preastol Si i-au cetit mo-lifta, apoi i-au dat dar de Domnie cre§tineasca §i i-au cintat

1 Ibid., p. 40, no. 23.* Ibid., pp. 42-3, no. 26.8 Lista for fn 1715, In Iorga, Brafovul ROMinii, pp. 413-6, no. 14.

Supusi la ajutorinta Bucumtenilor, ei protestau, cincisprezece la numa'r, in179o; Iorga, In Hurmuzaki, XV', p. 1798, no. mmmcca,xxxn. Discutie cu eifn ce priveste vinderea cu noul cot, la 1791; ibid., p. 1793, no. mnimccexcu.Pentru pastorii mocani, la 1794; ibid.; p. 1805, no. MMMCCCCXXIX.

4 Nicolae-Anastase Gheorghiu, in Revista Ist., XX, pp. 21-2.5 s Isaia dantuieste.*

»,

,ci

www.dacoromanica.ro

Bucurestii de stil tarigradean 1.53

aghios dupa obicei 1-au pus in Scaunul Marii Sale insfinta biserica domneasca ».

Deocamdata, calatorii nu vorbesc, de Cara §i de capi-tala ei. Doar cutare Turc, caruia Bucure§tii ii par #ora§vechiu, frumos, cu case marete », la 1742 2.

Vechiu han bucurestean

Legatura cu trecutul slabe§te °data cu sfir§itul raz-boiului de cucerire al Ecaterinei a II-a, care, rascolindsufletele calugarilor Si boierilor, atitind §i acea populatiemarunta a mahalalelor bucure§tene care lua parte lalovitura din 1768, credea ca va putea preface in provinciiruse§ti intiiele taxi ale ortodoxiei intilnite in drumulspre Tarigrad.

1 Ibid.LazAr Saineanu, III Revista noud, III. Pentru catagrafia zestrei biseri-

cilor bucurestene In 1762, ms. go7 al Acad. Rom. V. Bianu Si NicolLiasa, Cat.mss. romdnefti, III, pp. 117-8. La x8o6, a SArindarului; ms. 908.

1

i

www.dacoromanica.ro


Grigore-Voda Ghica se ascunse in Hanul lui Serban-Voda §i fu dus de acolo la Sf. Gheorghe Nou 1.

Bucure§tii fura ocupati §i exploatati timp de patruani de zile. Locuitorii, parasiti de o mare parte din boie-rime, priviau cu Ingrijorare la luptele ce se dadeau nudeparte de ora§, ca aceia de la Comana, in care peri PirvuCantacuzino. Ei sperau, la pacea din Chiuciuc-Cainargi,in 1774, prin trezirea sentimentului national, sa alba unDomn de tars in Stefan Parscoveanu, c'ind, Impotrivafagaduielilor ce se dadusera Ru§ilor, Domnia fu daruitaunui Grec, purtat, ce e drept, prin dregatoriile romane§ti,dar ramas Constantinopolitan de formatie Si directie,Alexandru Ipsilanti, casatorit cu o femeie, din alt neamde Tarigrad, care nu ajunsese Inca la un Scaun domnesc,Ecaterina Moruzi.

Amindoi aduceau, pe linga admiratia pentru celecunoscute in Capita la Turcilor, cu a caror putere Ipsilanti aurmarit sä uneasca, pentru stapinirea asupra altor neamuri,de§teptaciunea Grecilor, cari-§i intariau con§tiinta de eiinsi§i, §i intelegerea pentru acea civilisatie francesa aApusului, care strabatea tot mai molt impa'ratia, sta-bilindu-§i o adevarata colonie in acel cartier al Perei,Inca plin de amintirile genovese din evul mediu. Copiiilui furl crescuti de Occidentali, un Raicevich, din Ragusa,un Panzini, din Neapole. Noua pareche domneasca a iubitacest ora§ de re§edinta, pe care a cautat sa-1 infrumuseteze,

Lui Alexandru-Vodci cel nou i se datorqte insc4istabilirea razei oraplui. Ni« dete pliroforie dumnealuibiv Vel Clucer Dimitrache », scrie, peste vre-o douadecenii, urma§ul §i imitatorul Alexandru-Voda Moruzi,« cum a in Domnia Mariei Sale Alexandru-Voda Ipsi-lant din porunca s'au fcicut hotcirnicie, dindu-se ocoloraplui politiei acqtia, puindu-se i hotare crud pe mar-ginea BucureVilor, ca sa nu se intinza nimeni a face mana-stiri afara din hotare, §i [in] drumul nou ce urmeaza de lacapatiiul Podului Tirgului de afara Inainte s'au lasat §i in

1 Comnen Ipsilanti, In Iorga, Hurmuzaki, XIX2, p. 1207, no. ktcan.

www.dacoromanica.ro

Bucure§tii de stil tarigradean 1.55

dreapta Si in stinga maidanuri de cite 2 de stinjen, ca sanu urdine 1 norod tot printr'un loc, sa se manince pamintul§i sa se faca noroiu, ci sa aiba loc larg, sa dea cu careleprin mai multe locuri » 2. Dar o mutare a « crucilor » se vaface Inca din 1784 3. Douce fantani i se datoresc lui Ipsilanti 4.Fabricile lui de postav Si de hirtie au fost pastrate sau re-luate de urma§i, mai mult timp 5. Urma§ul, Nicolae Caragea,care-§i ma'rita una din fete cu, Ienachita Vacarescu, iea pri-mele masuri pentru dregerea podurilor, a caror grija se lasa§i margina§ilor, zapciii avind «sä sileasca pre fiecare §i pretoti de ob§te a curati podul cit tine fata casei, a curtii §i apravaliei lui »; un « polcovnic de pod » era dator « sa nulase nicaieri ga'uri sau podinele rari» Oamenii trebuiau saaduca tufe, paie, cenu§a §i alte sfaramaturi ca A, astupebait acurile 6.

Carale ta.'fane§ti cu cherestea, lemne Si fin sint admisenumai la anume locuri 7. Se desfiinteaza precupetii, cuvataful for cu tot, « ci fiecare locuitor taran cu aceleace au de vinzare sä fie slobod de a veni drept InainteaBucure§tilor la tirg, §i insu§i sä-§i vinza marfa la Bucu-re§ti ». Dar in 1773 un preot calugar §i un urma§ de sei-meni ridicau biserica for 8.

In ce prive§te legatura cu un trecut care va fi adanc res-pectat, vedem pe Ipsilanti Ingrijindu -se de Biserica dintr'ozi, # ce este zidita de Maria Sa raposatul Constantin-VodaBrincoveanu #, fiind « foarte lipsita da toate cele trebuin-

1 a Sa. nu tot umble.a2 Urechi5, o. c., VI, pp. 91-2. Acum se taie garduri t pentru a urdina

ob§tea Eixce de necaz §i discordie *. Pentru altele, mai tirziu, ibid., III,p. 72. El clb.de§te Turcilor beilicul; ibid., I, p. 119.

3 Ibid., pP. 497-8.a Ibid., pp. 120I.5 Privilegiul pentru a harturghie D, 4 me§te§ug de fala t.5xii, foarte tre-

buincios atit politiei, cu trebuinta scrisorilor, cit §i Bisericii, cu tip5.ritulcartilor *; ibid., p. 95, nota 2.

6 Ibid., pp. 293-4. Cf. ibid., p. 501, nota §i urm.2 Ibid., pp. 294, 512 §i urm., nota.' Urechia, 1. c., p. 437, nota. Pentru biserica, Iorga, Inscrip(ii, I, pp.

302-3, no. 757.

www.dacoromanica.ro

Bis

eric

a Pr

ecup

etii

Vec

hi.


.161. .15p)

I t3

. :ffi., . ar

. ..

' Ell 1=1

4I. 9.L'

re-- r.;x:#-- 7.1

E Li

la

Biserica Precupetii Vechi.

Ika-4-.

:M111.V.0.4teit

1.1i - 4..4, .`...,101704.1...ary#1661012.191:4.

.?4.4Ift44.I:444A

, .1;; ,,

www.dacoromanica.ro

Bucure*tii de stil tarigadean 157

Biserica Doamnei: fresca.

Biserica Doamnei: fresco.,

-- ..t.... ,.. _s.:,_4 el WW- 4:--- 77_,Ir4VIErtS11.-..,:,-wr,,digKz.,194-10*-...124. aV ..-t- a

'''' '2-.1:;r4.4A i214,11e.::".117".---,?".

''r7..." '' aor ..5....`,y, .'.,.:Ar - ,.. .. % ,,N . . .... _ .. ., .t. : ;r - - --'''''''r';''...,7L

It ,'. ";,:`'';'...

_2. fe.c., il.

, °'f'=-1-...' :'

-.''' "-.-, -- -

A. 'C' a. 4: I°I,

0 0 ,''

o '3

f.

ftsk

n.

kz,

,, a

'54. 'AZ" Argrrir jr7 s,,,...4Farr, --ril ,rits, a. 6 ' ° 1,, ''',-- f: A Lig-7^S,

.. . .,.., ... - ..,.. ,...... , ....--..,. .. - .

..... .... - -' '2' q '

E c 717611

.. .._., r """1.5- 7-'

www.dacoromanica.ro


cioase, neavind nicio enorie ». Se face deci, acolo « ctitor nouSi- Inchina ce va fi ramas din vinariciul judetului Ilfov 1.Doamna Ecaterina, care ridica biserica inchinata sfintei eipatroane 2, gasia placere sa se primble seara prin gradinilema'nastirii Sf. Elefterie sau, cum ii zice un documentdin 1777, « Sfete Lefterie »3. « La vale de Mitropolie »se face din nou, la 1768, biserica din Tiganie cu hramul

biserica Sf. Elefterie.

Sf. Nicolae, care exista de lemn 'Inca. din 1704. La Marcutase inoieste biserica, incunjuthid-o ziduri pecetluite cutimbrul ctitorului.

Pe un timp cind gasim la Bucure§ti pe un Vasile«Vineteanul »4, Alexandru-Voda chiama pe un Grec initiat

1 Ibid., pp. 43-4, no. 29 (1773).C. Bobulescu, Cronica bisericii Ecaterina din Bucure§ti, Bucurevti 1927.Ibid., p. 43, no. 28. s Morile Sf?ntului Elefterie s; ibid., p. 47, no. 38.

Inscriptia la Iorga, inscripiii, I, p. 317, no. 766. Ctitori, pe la 1740,Mitropolitul Neofit, un negustor un zaraf.

4 Urechia, 1. c., p, 47, no. 38.

»,

Sf.

§i

'

www.dacoromanica.ro


in rosturi de arta europene,pe un anume Spiridon, ca sa-ifaca noua Curte 1, unde Intinde o parada copiata dUpaa capitalei stapinilor, cu demnitari, man si mici, pentrutoate servicule si alaiurile, toti purtind nume turcesti,putin obisnuite pins atunci. In garda domneasca se aflatot felul de «Cazaci agesti », linga aprozi supt ceausii lor,Arnauti, scutelnici spataresti si alte tagme 2. Acolo e sinoua biserica a Doamnei lui.

Caracterul grecesc al acestei stapaniri fanariote sesimte doar in numele citorva boieri: cumnatul IanachiMoruzi, ginerele Manu, Dimitrachi Fotachi, Iordachi Ca-raga, Pantazi din Seres, Divanul urmasului, NicolaeCaragea, flind mult mai romanesc 3, sau in presenta unorepiscopi flea. diecesa: «Vladica Sidis », de Side, in AsiaMica, « Vladica Sardeon », de Sarde 4. Cite un boier, cum eConstantin Cimpineanu, se mindreste a iscali in limbastapinului, pe o vreme cind din nou infloreste scoala deelenica, supt un invatat ca Lambru Fotiadi 5.

Se Intilnesc Inca breslasi de moda veche. De oamenide acestia marunti, ca si de boierinasi si preoti, se ridica,de acum inainte pans la sfirsitul unui veac in care maistapinesc cite un Sutu si un Moruzi, un sir de altebiserici modeste, pe un timp cind succesorii lui Ipsi-lanti fac doar, in rapedea for trecere pe tron, foisoare, caacela de la Pantelimon singur. Dar pretentiosul NicolaeMavrogheni, insular, Fanariot si dusman din principiu alFanariotilor, ostas si nu om de Curte, avand ceva venetiandin a sa insula Paros cu marmorele antice, cheltui dinlarg pentru biserica sa, cu spital, Zoodochos Pighi, « iz-

1 Iorga, Ist. lit. rom., III, p. 21.2 Iorga, Doc. bucuregene, p. 43, no. 28; P. 45, n-le 3o, 32; p. 46, no. 33 ; p.

48, n-le 41-43. Acolo, la 1781, popa Stan duhovnicul; ibid., p. 45, no. 32 ;P. 46, no. 35. Popa Nicolae ; ibid., p. 48, no. 42. Cf. Iorga, Rev. Ist., XI,p. 316. Se Mouth garduri; V. A. Urechia, o. c., III, p. 69. $i pentru rnaturatcosurile, pentru putina cu apa inaintea caselor oprirea depositului de fin;ibid., pp. 295, 507-508. Mai tarziu, oprirea intern trasurilor ; ibid., p. 74.

Ibid., p. 44.Ibid., P. 47, no. 4o.

6 Ibid., p. 48, no. 4o.4

a

www.dacoromanica.ro

t 6o Istoria Bucureltilor

vorul datator de viata *, pe care Bucure§tenii o numiauIzvorul Tama'duirii ctitorul o inching unei mana-

stioare de la el de acasa, urma§a cine stie carui templuelenic, prectim era obiceiul, cea de la « o suta de porti »,in saracia de atunci, « Ecatonpyliani »1. Pentru a-i crea oavere, i se dadura mo§iile Cimpinenilor, cari trecusera laNemti, in razboiul ce se deschisese 2. Pe acel timp, suptun Domn ra'sboinic, se umplu ulitile oraplui de osta§iiincercarii militare cu «Romani de Cara », « opincari > aiunei actiuni « eroice Fluturau supt ochii celor deprin§inumai cu uniforme straine steagurile noua, cu sfintii osta§iGheorghe, Dimitrie §i Teodor Tiron 4. in aceste timpurigrele un brutar, Manea, §i un Bulgar fac biserica numitadupa cel d'intaiu.

Bisericile acestei perioade de vre-o treizeci de ani, carese intinde, de altfel, §i asupra primelor doul decenii dinsecolul urmator, cind insa influenta Apusului incepe a sesimti, sint destule: cea din Tirchile§ti (Dichiu) 5, Lucaci,din 1736, cu ctitorul, poate de peste munti, necunoscut,Iancu-Vechiu, cladita de un macelar la 1775 6, a lui ManeaBrut arul 7, a lui Pitar Mosul 9, a lui Popa Dirvar, Sf. Constan-tin, a unui Bilcescu din 1785 9, apoi Delea-Veche §iDelea

Biserica Flaminda fu refacuta de zid la 178211. in 1774,la Metohul Episcopiei de Rimnic, cu hramul Celor patru-

1 Ibid., XII, p. 78.Iorga, Doc. Cantacuzinilor, p. 309 §i urm.; inscriptii, I, pp. 282-3;

Ionnescu-Gion, o. c., p. 199.Cf. Manolachi Persian §i Pitarul Hristachi. Pentru aceste izvoare,

Iorga, Ist. lit. ram., III.4 Cf. Furtunk Insemniiri de la Curtea Veche, In Rev. Ist., V, pp.

/87-91.6 IOnneSCU-Ginn, O. c., p. 223; Iorga, Inscrip(ii, I, p. 353.o Ionnescu-Gion, o. c., p. r96.7 Ibid., pp. 199-206.

Ibid., p. 210 (1795).a Ibid., p. 183.

10 Ibid., p. 184.Iorga, inscripiii, I, p. 355.

4

3.

No-uan.

'§i

4

11

www.dacoromanica.ro


Biserica Mavrogheni.

II

. s., f

www.dacoromanica.ro


Biserica Manea Brutarul.

-.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

1-%01-

g0

nr

/4rdt 41116.441/

.1

la

.

\

11.: r

4,

4' 11/44-: .

1.-,4441.;

°

d'e

.,47,:;..4., .a.437

5A 41_.144/14,7'.-1 11 ,1

w io ° Atm «IA

. )..;

:, tf'

-1.,....',,/, 1H, .,..,,,,...,;..

8

.i.4

164 Istoria Bucureetilor

Biserica Luoaci,

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Joig

aino

na tv

olsi

Biserica Darvari.

II

9 VW,V I' --'icek

f1

rr

9' !

r,'------

.........

§'

www.dacoromanica.ro


, UPSWinz

Biserica De lea Veche.

iY

o

- -

1

www.dacoromanica.ro

w =

t : r

2 D

e lea

Nou

i.

o0Z

0

.7"': '`'gX

., .

':, 's .6

Kiro

_ .

1' F.;:i1'.3'A168 Istoria Bucureetilor

Biserica Dees Noel.

www.dacoromanica.ro

Bucure§tii de stil tarigradean 169

zeci de mucenici, se ingroapa marele ctitor bisericesc decarte, episcopul Chesarie 1.

E interesanta pentru viata ce era in bresle cladireabisericu Izvorului de un salvaragiu, un p15.pomar, un croi-tor, doi protopopi si doi mici boieri, pe locul unei bisericutede lemn: « au facut-o d-lor spre vesnica pomenire si aaltora care au ajutat » (i794) 2. Tot asa la Sf. Constantinse unesc in ctitorie un cojocar, un croitor si un selar 3.

Dar acum norma farigrddeanci cuprinde §i refine,inchide pe oricine. Breslele devin iznafuri 4, fiecare cu unregulament osebit, fixind hotare bine trase. Ordonanteledomnesti hotaresc totul. Vechile initiative au disparut.Totul trebuie sä se face in aceiasi forma.

Aceasta are o influenta si asupra vietii politice. Oncese poate petrece intre boieri sau supt influenta strainilor ;orasul insusi nu se misca. Puterea lui de manifestarepopulara e, pe decenii intregi, total zdrobita. Cind se vaincepe ra'zboiul cel nou contra Turcilor, Tara-Romaneascafiind in socoteala Austriecilor, Moldova singura a Rusilor,nu numai aspra discipline a teroristului domnesc Mavro-gheni va retinea pe locuitori in cuvenita ascultare fatede once stapin, on de unde ar veni. Oamenii s'au deprinssa asculte. C'ind Austriecii printului Josias de Coburginfra in oral, 4i primeste clerul si boieru, pentru ceilaltiaceasta aparitie a « Nemtilor cu coada » fiind numaiun obiect de curiositate si un prilej de glume. Boieriitineri, ca Loan Cantacuzino, vor apara drepturile tariifata de tendintile de complete reducere la supusenie dinpartea cuceritorilor.

Trecerea pe un alt drum catre Constantinopol decitacela prin Belgad face sa avem de la calatorii straini aiacestui timp note despre Bucuresti care sint une on de-

1 Bianu §i Caraca§, Cat. mss. romdne§ti, II, p. 373. Pentru biserica Lucaci,Iorga, Inscripfii, I, pp. 291-2. Pentru Manea Brutarul, ibid., pp. 318-9.

Ibid., I, pp. 335-6.Ibid., I, pp. 298, no. 734 ; PP. 335-6.M5sgelarii la 177o ; Iorga, Brafovul fi Rominii, pp. 53-4, no. 2.

1

www.dacoromanica.ro


Biserica Izvorului.

4

1.^ ief4 1 V.

r- ":L*".

f.

E

a

.1 1.141:4,7:

www.dacoromanica.ro

Bucurestii de stil tarigradean i7I

-ceptionant de scurte. Astfel invatatul italian Spallanzanigase§te, in 1786, numai ca ora§ul e murdar 1. Pe numis-matul Sestini, venit sa-§i caute o situatie, nu-1 intere-seaza amanuntele pitore§ti pe care le-am dori. Dar, che-mat pentru educatia beizadelelor, Lionardo Panzini, princare Ipsilanti cauta legaturi §i cu cel mai pretuit poetitalian al timpului, oprit, hranit Si admirat §i in Vienaimparatului, Metastasio, care va primi o scrisoare dom-.neasca §i-i va raspunde cu cele mai mari complimente,nu se multame§te, in corespondenta sa cu un prieten 2,a schita portretele Domnului Si familiei lui, laudindpe acela care, tolerant, in spiritul apusean al epocei,-ocrote§te pe toti locuitorii fa'ra deosebire de credinta,impiedecind darimarea, ceruta, a sinagogei bucure§tene,ci se opre§te asupra Capitalei muntene inse§i, 'insem-nind cu competenta ca in cele 7.000 de case sintvre-o 20.000 de locuitori. Felul de mare sat al Bucure§tilorjigne§te pe cel deprins cu cetati adunate, cash de cash.Bucure§tii, spune el, « sint alcatuiti intr'un chip de carenu-§i poate face ideie cineva. Afars de un carrier in caresint strin§i toti negustorii §i care e cladit nemte§te, totrestul are infati§are sateasca prin biel§ugul gradinilor.Nu-1 incinta nici hurducatura pe buturugile podurilor, desa se cutremure matele cuiva. Tot a§a de putin §i micimeabisericilor, de ar trebui vre-o douazeci ca sa cuprindaatita loc cit o manastire nu prea mare din Italia 3.

Spuind atitea lucruri despre tars §i locuitorii s5.i, unalt candidat la un loc de mare profesor, Si chiar de omde afaceri, la noi, Elvetianul Franz - Joseph von Sulzer,fost « auditor >> judecatoresc in armata imperia15., da doarpomenirea manastirii Sf. Ecaterina §i a primblarilor Doam-nei 4, cu un plan al Bucure§tilor din ace§ti ani 17805.

Iorga, Ist. Rom. 12rin cdlittori, II, p. 43.2 Nino Cortese, In Europa Orientals, 1922, II, no. 3.

Ibid., p. 166.Geschiehte des transalpinischen Darien, 3 vol. Partea istorid. ramag.

ineditl, la Gimnasiul sisesc din Brasov, copie la Academie Romtna.11 Prima planA din vol. I.

>>,

2

*

'

www.dacoromanica.ro


Nu aflam mai mult de la Raicevich, in a§a de rkspin-ditele lui Osservazioni asupra Principatelor.

Numai placerii de a afla multe §i de a le povesti petoate a vestitei Englese, sotie a markgraului de Ans-pach, lady Craven, imitatoare a lui lady Montague, call-toare in Turcia, dar nu pe la noi, la inceputul secoluluial XVIII-lea, u datorim o larga presintare a vietiibucure§tene in 17831.

E prirnita ceremonios, cu carata domneasca, de Nicolae-Vodk Mavrogheni, pe care-1 privise in Constantinopol, lanumirea lui. Prin ea vedem Curtea innoita, creatiunea, pedeal la Mihai-Vod5., a lui Alexandru Ipsilanti, deci inckpA-toare zidire noul, in stil oarecum apusean 2. Patrundem cuea printre Arnauti §i alti osta§i, cal nu despretuiesc bac§i§ul,pans in odaia de primire a Domnului, care o a§teapta culcatturce§te pe Divan. Visitatoarea trece apoi la frumoasaDoamna, incunjurata de fetele din cask, dintre care Romin-cele pastreaza, supt caciulite de blank 3 care costau trei sutede pungi de bani, dupa Atanasie Comnen Ipsilanti, iar, dupacalktorul Bartholdy, unele, brodate, Si pink la 2.000 piaWi,ark pietrele scumpe Si mkrgaritarele, vechiul port din se-colul al XVII-lea. Mergem acasa la Dudescu, in mijloculgradinii de stil engles : din cerdac ne uitam cu ladyCraven la zarile ce se deschid. Sintem poftiti la masa deceremonie, servita de nouk femei, a lui Vodk, cu talerelede argint Si sfe§nicul de alabastru, impodobit cu rubineSi smaralde. Lkutarii incinta pe invitati. Mergem din noula Doamna §i ascultkm o conversatie despre acele danturi

I Voyage en Crimea et a Constantinople en 1786, Paris 1789. Cf. si notiteledin Thomas Hope, care a fost prin Bucuresti, In romanul istoric Anastasius.

Pentru ea v. Al. Busuioceanu, 4n Bul. Comisiei Mon. Ist., 1929, p. 123si urm.

De petits bonnets brodes, pas plus grands que le creux de la main,que les dames portent quelque lois aux Cours de Jassi et de Bucharest, cou-taut jusqu'a 24m piastres, uniquement pour la finesse et le grand travailde la broderie, sans y comprendre les perles et les pierres precieuses dont onles enrichit assez souvent Bartholdy, Voyage en Grece, II, p. g6. V.

Beschreilung von Bender, Bucarest and Orsova (citat de UrechiA, o. c.,II, p. 202).

1

'

it;si

e

www.dacoromanica.ro

Intrarea printului de Saxa-Coburg In Bucure§ti, la io Novembre 1789.

1;',.Ticr-7'7"T

i tA1 . r 14,4,,,,,,:i 1 . ,ia.,

, ,-11%.01114A1 ;r :°,11,.' 7, 4*,

.v.,'

.

,. ire4.0 oe -!»,,,. ,4 ..

....i., 7 ii

tv."1,," 73''m '

tq

a

v

"

,0 1 Affli, A , 1, A.,

-4E4*i±.

.

to00030.

(1th

i.1g

Tflifiji

www.dacoromanica.ro

174 Istoria Bucuregtilor

ale Apusului pe care tocmai pe atunci le vor deprindeMoldovencele la Curtea « regelui Daciei » in spe care ePatiomchin, fostul amant al Tarinei, Curte ie§eana pre-sidata de nepoata Si amanta lui, contesa polona Branicka..La urinal, dupa complimente politice pentru marele mi-nistru austriac Kaunitz, cel care luase Moldovei Bucovina,,Englesa, petrecuta cu musica tiganeasca Si cea turceasca,duce cu dinsa ca amintire naframi de pret.

Pe vremea ocupatiei austriece, Francesul Salaberry,un emigrat, ajunse la 1791 §i in Bucure§ti, unde crede capoate numara trei sute §aizeci §i cinci de biserici. El seintilne§te cu Ioan Cantacuzino, aparatorul fate de ocupantial drepturilor tarii, pe Vistier Si pe unul din Cimpinenii cuaverea confiscate de Mavrogheni, dar acum restituita,care din Ardeal trecuse la Viena Si de acolo i§i cautase-sanatatea cel d'intadu Rom'in la Mile din Apusla Spa. Linga boierii de mode veche el vede pe fru-moasele §i vioaiele femei cu ca de pisica », de-prinzindu-se in tovara§ia oaspetilor militari cu astfel deviata.' 1.

Cind, dupa ce Austria trebui sa incheie « pacea alba »-de la Svi§tov, Ru§ii furl adu§i sa semneze tratatul de laIasi, von Reimer, care vine cu ambasada solemna a Ta-rinei, avind in frunte pe Cutuzov, la Constantinopol, in1793 2, trece prin Bucure§tii cu 50-60.000 de locuitori.Ambasadorul trase la un han in Ulita Mare, iar suita undeva,pe Podul Vechiu, la Pitareasa Argetoianca, impunatoare-supt caciula ei de blana, care apara.' de seductii ruse§tipe nepoata ei. Noul Domn vine el intaiu sa visiteze pe

Reprodus de Iorga, In Mem. Acad. Rom., XXXIII, p. 239 urm. Yncalatoria, contemporana, a unui Frederic Murhard mu e nimic de cules (v.Iorga, Ist. Rom. prin cdldtori, II, p. zoo urm.), ca si In Reise von Buca-rest (1789), Landshut 1812, a Grecului germanisat Gugomos si In a UnguruluiKaraczay (Iorga, o. c., p. 275 urm.).

Reise der russisch-kaiserlichen ausserordentlichen Gesandtschaft an dieothomanische Plorte im Jahr 1793, 3 vol., Petersburg 1793. Cf. Un jeune-Russe (Struve), Voyage en Krimee, suivi de la relation de l'ambassade envoy& de Pertersbourg a Constantinople en z793, Paris 18o2 (dupa editia germane,Gotha 18o1). Cf. Iorga, In Arhiva din Iasi, III, p. 136 9i urm,

mi§cari

si

si

si

.

si

www.dacoromanica.ro


importantul personagiu. Banchetul ce se dä e urmat debalul la care vine Doamna Si chiar fiica ei. La un altul,jupanesele joaca polonesa, dar declara cu parere de eauca. nu §tiu §i « englesa », pe care o §i incearca totu§i. Secauta §i m'nastirile, in margene, unde e §i un « cerdacal lui Patiomchin ». Nu se uita Tiganimea de pe de laturi,Si nici femeile din anume case, care chiama cu « mititico,vino incoa ».

Printr'unul din insotitorii lui Cutuzov, Struve, avemportretul acelui istet Domn muntean, deprins cu obiceiu-rile Apusului, Alexandru Moruzi. Tot el vorbe§te insa pelarg de Curtea lui Alexandru Ipsilanti, acuma distrusa,«Curtea Arsa »1, a§a ca re§edinta domneasca e la un boier.De aierul ra.'u al oraplui se cauta sc'aparea in livezile din«insula » de la Sf. Elefterie, plink de tineret.

Prin scriitorul engles sir Robert Ainslie, intovara§indpe calatorul Wiliam Hunter la 1792, avem in sfir§it Si ve-derea Domnului in Scaun primind pe acest oaspete dedistinctie, intre tuiuri Si boierimea cu toiegele de ceremo-nie 2. Calatorul vorbe§te despre casele de mod. turceasclale boierilor §i negustorilor, despre adevarate sau presu-puse ginecee inchise §i fara fere§ti, despre casutele acope-rite cu stuf §i despre bordeie, despre ba.5icele de porc lafere§tile saracilor, despre crucik la raspintii, despre podu-rile de lemn, pe care le masoarl, despre hanul dela Sf.Gheorghe al Patriarhului de la Ierusalim, despre tipo-grafiile boiere§ti, despre placutele primblari de-a lungulDimbovitei.

1 Cf. V. A. Urechia, o. c., V, pp. 14-5: XIX, P. 64.1 V. 0. Lugosianu, In Bul. Corn. Mon. 1st., fasc. V, p. 79 $i urm.; H.

Stahl, ibid., fasc. VII, pp. 35-8; Const. I. Karadja, In Rev. Ist. VIII, pp.188-90; Bul. Corn. Mon. 1st., XVII, p. 65.

www.dacoromanica.ro


Bucure§tii pe la 185o

Podul Mihai-Voa(Reproducerea germana dupa Luigi Mayer)

',EC,- ,

.., 114111.111j4,dzill s1..1,1;1.1,fir.

64/1111 IMP la It 111 I byffsisitu s

-s.11t-z

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL VII

Zorile occidentalismului in Bucuresti

Viata de caracter impus turcesc al Capita lei muntene,mergind pang acolo incit, la venirea sa, in 1783, Mihai-Voda Sutu dadu un ordin care episcopi sä duca o viatastrains de «femei, cacti de joc §i lux»1, aceasta noundating a§a cum au a§ezat-o Fanariotii din epoca a doua,a caror opera de reglementare despotica, asemenea cua Tarigradului, e cuprinsa in atitea registre de ordonantecare ni ingaduie a cunoa§te toate amanuntele, pitoresci,dar idea putinta de initiative Si desvoltare, incepuse demult a fi strabatuta de influentele Occidentului.

Am intiLnit sfatuitori Si ajutatori din aceastalalta lume§i la Brincoveanu. Mavrocordatii, Ghicule§tii,

cele trei dinastii care se amesteca la cirmuire incursul primelor §apte decenii din secolul al XVIII-lea,au fost complect lipsiti de aceasta colaborare, daca seinlatura chemarea pe linga Nicolae-Voda a invatatuluiclasicist sas Stefan Bergler din Braviv, editor §i al

1 I. Nistor, Yn Hurmuzaki, XVIII, p. 127. Se opreste la 1783 a, gmblasanii tare In alergatura cailor pe ulitile Bucurestilor, unde nelipsit se af1.1norod de oameni imblatori ; Urechil, o. c., I, p. 515, nota. Tot aqa impusc5.--turile; ibid., pp. 516-7. Curatirea de omizi a pomilor din mahalale; ibid.,pp. 515-6. Pentru felinarul fiecaruia; ibid., p. 517, nota. Nicolae Caragease geza o clips la Cotroceni (1783); ibid., p. 291. Se creiaza si bresle noi,n legatura cu noua mods: §alvaragii, zahunarii; ibid., P. 438. I§licarierau §i fnainte, dar avem acuma cojocari ; ibid., PP. 439-40.Dar i§licarilor li se reservi a facet aciuli cazaclie§ti sau boznesti *; ibid. Tota,sa papugiii; ibid., p. 44 §i urm. Astaragiii; P. 449. Cuiumgiii; ibid., II,p. 177. Cavafii; ibid., pp. 178-9.

2

Racovi--te§tii,

si herald

t

c

www.dacoromanica.ro


# Iliadei », i schimbatoarele legaturi cu un SchendiusVanderbeck on straduinta lui Constantin, fiul primuluiMavrocordat. de a-§i vedea recunoscute la Paris reformelesociale, presenta la Curtea lui §i a pictorului elvetianLiotard, care, devenit citva timp un boier cu barba, i-apastrat chipul, §i a cutarui scriitor din Lyon, Flachat,care-1 califica de un adevarat Petru-cel-Mare, dar pe oscena a§a de mica 1. Constantin Racovita s'a multamitsa inchida Si sa chinuiasca pe medicul italian care nu i-aputut scapa sotia iubita.' 2.

Altfel cu Domnii de la 1774 Inainte. Am va'zut carierau in casa lui Ipsilanti preceptorii copiilor, pe o vremecind vechiul invatarnint, de slavone§te pentru documente,la Sf. Gheorghe Nou, de filologie elenica la Sf. Sava,.incepea sä capete o bass de §tiinti Si de limbi apusene:latina, francesa, greaca, pe linga italiana pe care o §tiaIenachita Vacarescu Si care se preda la Curte beizade-lelor. Sestini a gasit _in acela* timp ca bucatar domnescpe Francesul Louis-Etienne Meynard Si Reimer a pututsal priveasca spectacolele de linga Bucure§ti ale circuluiMahieux, probabil o mo§tenire din vremea ocupatieiaustriece. Din ce in ce mai mult astfel de influente vorpatrunde. In ultimul timp Ipsilanti avuse ca preceptoral fiilor pe fostul Iesuit spaniol Emanuel d'Arrieta yBerrio. Secretarul lui Nicolae-Voda Caragea era de laRoche, apoi, la 1756, un Weber 3, intrebuintat Si ca pre-ceptor ; un abate loren e pomenit ca secretar in 1783 4..Medicul e un Sas, Schafent 5. Mavrogheni va face din.

1 V. Iorga, .toiti noud despre biblioteca Mavrocordatilor ,ci despre virile:.munteneasth in timpul lui Constantin -Yodel Mavrocordat, in Mem. Acad. Rom.,seria a 3-a, VI, p. 146 si urm. El vorbeste de lumina proasta, case joase,arhitectura foarte comuna si manastiri care n'aveau nimic de lnsemnatder-at marimea lor. Se descriu pe scurt Vacarestii.

2 V. Mihordea, In Rev. Ist., 1936; Politica orientald francesd fi fcirile-romeine in secolul al XVIII-lea, 1749-1763, Bucuresti 1937, pp. 246-9..

Iorga, Acte fi fragm., II, p. 202, no. 3; I. Nistor, o. c., XVIII, p. 23,no. xxrr; pp. 36, 106-9, 113, no. XCVna ; pp. 116, 127, 131, /10. CXVIII.

g Ibid., p. III, no. xcvz.s jaft., p. 54, no. 1.1v.

*

www.dacoromanica.ro

Zorile occidentalismului in Bucuresti 179

Franciscanul Antonio Mozzi comandantul artilieriei sale 1.Se cunosc institutorii francesi de la Curtea lui Alexandru-Voda Moruzi, fratii Martinot.

La 1782 o rud5. a Cantacuzinilor trecuti in Rusia,Mihai Calinescu, plea pe fur4 in strainatate ca sa studiezemedicina in Germania 2, dar fu oprit in Ardeal, adus laBucure§ti Si batut la falanga 3.

Cetirea in limba francesa se generalisa. Domnii co-mandau jurnale. Agentia austriaca se va insarcina saprocure §i asemenea mijloace de informatie Si carti, se-rioase, in mare numar, Si pang la operele clasice dinsecolul al XVII-lea, §i glumete, pan5. §i la cele de scandal,dar doamnele din Ia§i cetiau Corinne ou l'Italie a d-nei deStag, publicului boieresc.

Consulatul pe care-1 avuse Rusia in 1774, la in-cheierea pacii de la Chiuciuc-Cainargi, pentru scopuripolitice, caci interese de comert lipsiau facu ca §ialte Puteri, care acestea aveau ce vinde §i chiar doriaucumparaturi sä ceara a li se admite agentii. Vienafacu sä fie recunoscut in aceasta calitate Raicevich 4.Urma Franta, care nu-§i gasi u§or represintantii, §ichiar Prusia, care se multami cu un biet profesor parti-cular, pripa§it la Ia§i, Konig, care disparu in ultimul

1 Ibid., p. 335.2 Ibid., p. 37, no. xxxvru ; p. 51, no. ix ; p. 81, no. cxvi. Un medic vene-

tian Volterra in 1787; ibid., p. 326.° Cum fratele care-1 Indemnase, Toma, fost vataf de PahArnicei, cercetat,

s indelzni a grai cu graiu neInfrAnat cAtre d-lor orInduitii veliti boieri *, et batut In vileag si inchis pe viata la Snagov, ca e un netrebnic turburatorsi amestecator si mai v2rtos dusman si de ran voitor la linistita buna petrecerea obstiei UrechiA, o. c., I, p. 206. El si Mihai, 4 Mincu sin Calineasca o, eraufiii Pitarului Toma Calinescu, care li daduse ca Invatator pe cineva in ceartapentru bani cu t Mise Giorge Sacazilul * adicA t messer Giorgio o din Chios,Genoves din Chios ; V. ibid., p. 81 si urm., nota. E t Iosif dascalul * de lafostul SpAtar, care nu este decit vestitul geograf Moesiodacul. Mihai, socotitvrednic de mare pedeapsa, facand-se fugariu si tradator patriei lui *, etrimes la Snagov.

Brasoveni suditi la 1774 (Vasile si Dimitrie Vlad) ; Bibl. Acad. Rom.,inedit.

22*

t

www.dacoromanica.ro

z 8o Istoria Bucurestilor

razboiu, pentru ca, mai tirziu numai, postul, desfiintat, säse acorde unui baron silesian, cu talent pentru pictura,Kreuchely-Schwerdtberg 1. Intre consulii englesi se vaintilni la inceputul noului secol un observator Si scriitorde valoarea lui Wilkinson. In jurul for se crea o intreagamica societate de functionari, §i de ocrotiti, de # sudili »§i « tirtani », can doriau sa se sustraga autoritalii Si juris-dictiei functionarilor domne§ti. Inca de pe la 1787 era §iun resident saxon, Francesul Clement 2.

Cu toate silintile ce se facura, Agentia chesaro-craiascanu putu sa creasca acel negot cu Ardealul care scazuseprin imputinarea vitalitatii in cetatile sase§ti, ea neputindfi substituita prin micile afaceri de taraba ale grupului deSa§i din Bucure§ti on prin ce relatii intretinea §i in Prin-cipate infloritoarea Companie greceasca din BrasovSibiiu a. Dar tirgul cel mare de la Lipsca atrage de mult§i pe Romini 4.

Grecul Saphir Dumitru era socotit ca un rau platnicprintre ace§ti Lipscani, la 1773 5. Linga el, in proceseletimpului, « Demeter Peter » Si « Demeter Loiss cari seaflau la Brasov la 1770 6. Apoi, tot atunci, 4 Johann De-meter » §i u Johan Alexi ». Neputinta for de a pla'ti seexplica prin aceia ca boierii refusau a-i satisface 7. Peun Lipscan romin de ace§tia, §i in curind va fi inBucure§ti o strada a for gasim la 1775, « NeagulLiptcanul » 8, aducator de postavuri apusene, ca u anglla »,alAturi de un bogasier care vindea vechea bogasie, bocca-

1 Acte §i fragm., II, p. 212 §i urm.; Hurmuzaki, X, Prefa%a. Cf.pentru venirea lui la Bucuresti, Nistor, o. c., pp. 319-20. Locul 11 ceruse, In1791, negustorul olandes falit van der Schroff un anume Gross; Iorga,Acte fragm., II, pp. 333-4.

I Nistor, in Hurmuzaki, XVIII, pp. 313, 346.a V. Iorga, Documente romanefti # in parte grece§ti, 1934.' Gheron Netta, Die Handelsbezielhungen zwischen Leipzig und Ost- und

Siidosteuropa, Zurich 1920.' Iorga, Acte fragm., II, p. 99, nota. I.o Ibid.1 Ibid.

Iorga, Doc. buouregtene, p. 42, no. 25.

§i

»,

Iorga,

sifi

, 11

;4

www.dacoromanica.ro

Zorile occidentalismulni in Buctire§ti i81

sino, produsa de tesatorii asiatici 1. indata ei se intimpingin numar mare, mai mult Greci, facind Si comert de boipe vremea razboaielor europene 2. inteo lista de marfuridin Lipsca, se cuprind Si, ca stofe, citarii, canavate, tulpane,lucruri de matasa, pe linger ace Si carti de joc 3.

Alaturi, in legatura apoi cu Ardealul, §i chiar agent laViena 4, era bancherul Hagi-Moscu 5. Dar afaceri marl sepregatiau atunci in aceste parti, de firma germang. Wil-lishofen, de un Bilistein, care venia cu un proiect francesde exploatare a minelor, §i, cu o harta, se fixau §ilocurile unde ar fi sa inceapa sapaturile, in 1782 B. Sicontele Festetics, recomandat de Kaunitz insu§i, ve-nind pe Dungre pang. la Zimnicea, cu marfuri, in 1784,voia sa deschida, in tovarg§ie cu Ardeleanul Bozen-hard, o Casa de comert la Bucure§ti 7. Afacerile luiFestetics, care lucra §i la Galati, sint pomenite, la1784, de calatorul german Jenne 8: el avea in depositla Bucure§ti vre-o patruzeci de cale§te de Viena, cu pretde 2.000 de florini bucata, precum §i altele mai mici ;aducea marfuri din Austria, Boemia, Ungaria §i Trieste.El se §i stabili aici, vinzind zahar §i cafea ; cind izbucniun foe la dinsul, Voda-Mavrogheni alerga sa-1 mingiie §isa-1 ajute 9. Tot ga ga'sim pe fabricantul de sticlg. SimonKohany, din Eger, in Boemia 10. 0 fabrica de fide. fu

Iorga, Acts # fragm., II, p. 329, no. 4; p. 334, no. 2; p. 339, no. I.2 Ibid. Istoria comer(ului, II, passim.

Iorga, Acts # fragm., II, pp. 181-82. Pentru biserica. Aseasca 1, ms. 357al Acad. Rom., fol. 211 Va.

4 Nistor, 1. c., p. 776, no. cell.5 Ibid., p. 56, no. Lyn. El is antreprisa sarii in Bulgaria; ibid, pp. 717-8,

no. DCXXI.Ibid., p. 853. reclamatii ale unui negustor Martha fad, de boieri;

ibid., p. 116. intre ei bogatul Brincoveauu; ibid., p. 132.7 Ibid., p. 238, no. ccxi. In acel moment cauta sa se fixeze acolo me-

dicul grec Eliad, recomandat de Cobenzl; ibid., pp. 238-9, no. ccxm.a Reisen mach St. Petersburg, die Moldau, Wallachei, Siebenburgen and

Ungarn, Pesta 1788 (cf. Karadja, in Rev. Ist., X, pp. 49-50).o Nistor, 1. c., p. 268. Pentru fabrica de postav, si Urechia, o. c., I, p. 454 qi

urm. not' ; Iorga, Istoria industriilor la Romdni, Bucure§ti 1927, p. 166 §i urm.10 Nistor, 1. c. p. 243, no. CCXVIII.

si

$isi

www.dacoromanica.ro


cumparata la 1798 de Hatmanul Costachi 1. Dupa ce Ipsi-lanti intemeiase fabrica de postav de la Afumati §i <c har-turghia » , de unde « hardughia » fabrica sa de hirtie 2,dupa care vine a lui Alexandru-Voda Moruzi, pe Sabar 3,se adaugi fabrica de lumina'ri a lui Danut 4.

Domnia lui Mavrogheni aduse insa o intoarcere catreOrient. In acest timp Domnul face foi§orul de la Obor, casä 4 mearga la zilele de tug pentru a cerceta Si intreba pelocuitorii tarii dupre gall: cum petrec §i ce fel se poarta,ispravnicii §i zapciii judetului» 5. Il vedem daruind sobela biserici, « fiindca partea locului acestuia din firea pa-mintului sail face raceli §i geruri strapice in vreme deiarna » 6. Se fixeaza §i lefile slugilor 7.

In ce prive§te pe Rasariteni, nou-veniti, ca Hagi Du-mitrachi Papazoglu, inainta§ul ofiterului care ni-a lasatdescrierea Bucure§tilor, aduna rapede o mare avere. Papa-zoglu, care la 1780 avea locuri in mahalaua Sf. Gheorghe,apare in anul urmator cu hanul sau Si doua mo§ii, pe carevoie§te sa le lase fratelui Fotie Si lui Diamandi, fiulacestuia 8. Evreii, concurati de Greci §i de suditi, ramineaucu citeva indeletniciri, avind §i poverne de rachiu lingOsinagoga" 9.

Razboiul din 1788-91 ruing pe negustorii de tara §iizgoni pe cei strain. Loctiitorul de agent, Merkelius, re-fugiat la Bra§ov, credea ca.', la intrarea Imperialilor in

1 Bianu, Cat. mss. romans0i, I, p. 578. V. Iorga, /st. industriilor, pp. 208-9.2 V. ibid., pp. 164-5.3 Ibid., pp. 165, 176-9.' Urechik o. c., I. P. 459.6 Ibid., III, P. 35. Oprirea fumatului la judecAtori; ibid., P. 43.

Ibid., p. 47, nota. Anuntarea cu tunul a ceasului stajii; ibid., p. 67.7 Ibid, p. 73.o Bibl. Acad. Rom., I- 2 /cI.xxvI. La 18o1 el redacteaza interesanta

diat8.; Cregerea Cokqiilor, XXVI (1915), p. 68. V. si Bibl. Acad. Rom., doc.56/cr,xv. Dumitrachi avea legAturi cu egumenul din Patmos; Creftereacolecliilor, 1. c., P. 74 (an. 1788).

Urechii, o. c., I, p. 451.

,

Itsi

www.dacoromanica.ro

Zorile occidentalismului in Bucure9ti 183

BucurWi, locuitorii in§ii, sa'tui de stoarceri, li-ar da peMavrogheni 1.

Dar ocupatia austriaca razima toata c'irmuirea pe Divanulboieresc, care se arata intelegator pentru nevoile Capita leiSi ale tarii. il vedem odata dind un privilegiu pentru «a seface la Radu-Voda dulapul cel obicinuit la serbatorileSfintelor Pa§ti ale Invierii Domnului, ce tine trei zilede rind 2». «Printipul» (Coburg) dadu personal ordinulde a se scoate gunoiul din curti de doua on pe saptarnina. Sehotari taliarea vitelor afara din ora§, ca Si indepart area fabri-cilor de luminari de sa'u§i de sapun, a pravaliilor boiangiilor.Se fixa locul de oprire a carelor, §i pe «multele virane des-chise » de pe Podul Mogo§oaii. Se reglementara §i masurilecirciumarilor Si cotul negustorilor 3.

Stapanirii acesteia straine i se datore§te o cre§tere anumarului Evreilor: ii vedem facindu-§i o sinagoga noua,in Hanul Nicolescului de linga. biserica RAzvan, pe lingacea din mahala, Si lovind, cu amestecul unui coreligionarsudit, pe preot, pentru care sint osinditi §i pina la 15o detoiege vinovatii. Mahalagiii aratau ca. « acea mahala s'auimplut toata de Evrei, dind pe pravalii indoit pret chirie 4».

Cu acest prilej se afla de doua alte incercari evreie§ti:una imediat inainte de razboiu, linga Hanul Sf. Gheorghe,darimindu-se cu blastam de la Patriarhul de IerusalimEfrem, §i alta linga casa lui Stefan Pirscoveanu 5.

La 1792, cind Englesul William Hunter e primitde Mihai-Voda Sutu, al carui secretar e Carra, apoiautor al unei cacti despre Moldova, inteo manastire (Sf.Sava?), Curtea fiind arsa 6, §i un calator german vorbe§te

1 Nistor, 1. c., p. 514.' UreChia, 0. C., III, p. 375, nota I.' Ibid., p. 405 9i urm., cu notele. Atunci apar trahtirurile .4 Ibid., V, p. 41 nota 1. nisura e din 1793, dar sinagoga noug era de patru ani.6 Ocupatia for cu 4 taierea banilor vechi ; ibid., pp. 359-60.' Travels in the year 1792 through France, Turkey and Hungaryn, Londra

1796; 0. Lugo9ianu, in Bul. Corn. Mon. 1st., V, p. 79 9i urm. (dupa, traducereagermana) ; Viafa Romdneascd, XV (1923) ; Karadja, In Arhivele Olteniei, II,p. 104 9i urm.

s

www.dacoromanica.ro


cu despret despre aceasta Curte « saraca §i pretentioasa »,cu 3 400 de slugi i, afacerile se reluau. Astfel, din Ardealvenia negustorul romin Todoran Cioncu sau Ciurcu 2. Erau§i Greci, ca Gheorghe Cristu, pe linga Dimitrie PuFaru, inlegatura cu Viena. Gasim acolo, ocupindu-se de mo§tenirealui Nicolae-Voda Mavrogheni, §i pe alt sudit romin dinArdeal, Teodose Ciocardec, care iscale§te: Czekerdecky 3.Deci §i unii dintre Romini se inscrisesera in lista acestor

4LEMITIETTNYI. fRPNY1M"Vr

Vederea dealului de la Mihai-Voda.

supu§i imperiali in timpul razboiului, din causa tiraniei luiMavrogheni, §i noul Domn, Mihai Sulu, u reclama 4. Bra-§ovenii aveau §i viile for scutite de pogonarit 5.

Dar vremea era neprielnica refacerii unui oral caresuferise a§a de mult. in 1792 aparuse din nou ciuma, §iDomnul insu§i trebui sa se retraga la Colintina, n fru-moasele case, §i pina acum pastrate, de sigur dupa planurile

1 Iorga, Mdrunfi,suri din Ungaria; Ist. Rom. grin cdldtori, III, p. 35.Nistor, o. c., p. 586, no. coccxxxxlv.Ibid., pp. 6o9--to, no. DI.

4 Ibid., p. 611, no. DII.Ibid., p. 618. Pentru Bozenhard, pomenit si mai sus, ibid., p. 639.

. a

it.

r"e'.1.77

obitI

Is

sr,f.

I,

g

IF4A

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro


de atunci, ale Marelui Ban Dumitrachi Ghica 1. Cad jerfesi Franciscanii de la Baratie, care e parasita, pecetluin-du-se de Agentie: calugarii atirnau acum, nu, ca in secolulal XVIII-lea, de misiunea din Bulgaria, ci de provincialulde la Alba-Iulia, devenita, odata cu stapinirea austriaca,o Carlsburg 2. Pentru primirea bolnavilor se hotarise spitalulghiculesc de la Pantelimon 3. Moartea subita a mitropoli-tului Cosma fund poate si ea ba.'nuita, inmormin' tarea sefacu in biserica metropolitans flea obisnuita ceremonie 4.

Pentru imblinzirea miniei lui Dumnezeu se aduse de laDusco, in Balcani, capul Sfintului Visarion aparatorul, ca-ruia i s'a ridicat o noua.' biserica, de o buns arhitecturatraditionala, pe care enoriasii o numesc si azi: Visarion fleaa se g-indi nici la sfintul care-si va fi facut datoria, nici latristele irnprejurari care au hotarit aceasta ctitorie 5.

Dar, alaturi de slujbele pentru aceste venerate moaste,duse de la Cotroceni la Sf. Spiridon, nume pe carebietul Agent Merkelius, g-indindu-se la o spirit », it traduceao Geist-Kirche , se desfasura, dar in conditii reduse, capentru o astfel de vreme, ceremonia nuntii celei de-apatra face a lui Mihai-Voda 6.

1 Ibid., pp. 615-6, no. Dm. Atunci se face Biserica Sfantului TamA-duitor, Pantelimon; Iorga Inscripiii, I, p. 329, no. 812. Ctitori: un preotde la Silvestru $i boierinasii Baranescu, Caramzulea Manciulescu.

2 Nistor, 1. c., p. 617, no. DX.Ibid.

' Ibid., pp. 648-9, no. DX1.117; p. 673, no. ncxx; p. 679, no. DI,XXVIII.Mesteri ttmplari gi fierari suditi; ibid., p. 745, no. Der,v1; P. 746.

5 Ibid., p. 623, no. Dxvn; pp. 639, 742, no. DCI.I (gre.5it puss la 1795) ;Inscriptia aici, la apendice.

6 Nistor, o. c., p. 624, no. DXVIII. La Inceputul volumului VI din Isto-ria Romfnilor, V. A. Urechiri, dA privilegiile acordate de Alexandru-VodA Mo-ruzi bisericilor bucurestene. Pan& la 1806, chid vine o noul ocupatie ru-seascl, apar putine biserici nepomenite pans atunci. Astfel a Bradului(cf. a Stejarului), cu un mormtnt din 1804; Iorga, Inscripfii, I p. 328.Biserica. Silivestru se reface tnainte de 179o; ibid., p. 303. Din 1802 Sf.Die: ibid., pp. 348-9 (ocrotitA de familia tirbeilor). Sf. Ionia la 1795,ziditi de un Darascu; ibid., p. 294, no. 723. Biserica. Amzei (=Hamza,ctitorul, poate vechiu) era la i800; ibid., p. 351.

si

www.dacoromanica.ro

Zorile occidentalismului In Bucuresti 187

In acest timp Revolutia francesa punea in flacariEuropa apuseana §i centrala, dar influenta asupra socie-tatii bucure§tene nu putea sä fie decit foarte slaba, de Siboierii, marl Si mici, erau in stare sä inteleaga ce lucrumare se petrecea in acele locuri atit de departate Si nu-§iInchipuiau acest hotaritor moment in forma naive pe careo gasim la bietul eclesiarh rimnicean Si bucure§tean Dio-nisie, care e martorul modest al acestor schimbari.

inceputurile revolutionare 1 se petrecusera in timpul raz-boiului Si al ocupatiei austriece, care tinea, fire§te, pazabung fata de orice molipsiri, cu atit mai mult, cu cit boieritineri ca Ioan Cantacuzino judecau §i situatia tarii dinpunctul de vedere al noilor conceptii « nationale * care ie§i-sera la iveala. 0 burghesie de mai multe neamuri fusesepuss la parnint §i in mare parte impra§tiata de aprigileie§iri ale lui Voda. Mavrogheni.

De §i pacea se Incheiase cu Austriecii Inca din 1791,ei ramasera in tare cit putura mai mult. Dar acela§i spi-rit nou trebuie sa fie la basa ve§tii care se raspindi, Incain vremea cind urmau negociatiile la Svi§tov, in Februar,ca e vorba de o « revolutie a boierilor din Bucure§ti contragarnisoanei austriece », represintantul regelui Prusiei lacongres, Italianul Lucchesini, gindindu-se la inceput c5.Austriecii cauta." doar un pretext ca sa trirneata trupenot 2. Generalul Mitrowski, care se credea c5. vrea sä izgo-neasca prisosul Turcilor, lug., §i fata de lipsa mijloacelorde hrana, ma'suri care asigurara lini§tea compromis5.3.

1 De ssarturi*, dupes chartes, se vorbia Inca din 1795; ibid., VI,P- 47. Nu era pornire revolutionara, ci simplA, anarhie, In acte ca acela alslujirii liturghiei farce hirotonisire; ibid. p. 19. Egumenul de la Balamucie dat In sam celuia de la Cernica; ibid., p. 29. Fusese trimes la CAldarusani,4 unde mAnastirea e cu Ingradi9 tare de zid $i poate fi mai cu bunA path*,ibid., p. 28. Un protopop de Ilfov li avea sama.

De alminterea clerul era In asa stare, Incit VodA Moruzi scria ca 4 nicieste doar Cara aceasta de la Dumnezeu la attta stare, de a nu se putea gasiatItea ipochimene cu carte citi trebuesc pentru protopopie r; ibid., p. 24.

2 lOrga, Acte fi fragm., II, pp. 319-20.a Ibid., p. 324, no. 2; p. 325, no. 2. El asigura el tine la reluarea rela-

tiilor de cornett cu partile turcesti.

www.dacoromanica.ro

188 Istoria Bucureftilor

Inainte de a pleca, el cerea boierilor o noua contributiede razboiu in sums de 500.000 de lei 1.

Ca se fierbea ceva la Bucure$i, unde era vechiu obi-ceiul, pentru care se orinduiau Si « §pioni », ca sä afle-« halturile », «scornirile de cuvinte», # vorbe de celea ce nu se-cade # 2, e sigur. Inca de la 1784 se introdusese un fel de.censura. « Se cuvine », scria Mihai-Voda Sutu Mitropo-litului, u a §ti Domnia Mea cele ce se dau in tipariu latipografia greceasca, atit de aici din Bucure§ti, cit §i de-afara »: deci K far' de a nu se da voia noastra sa nu se-cuteze tipografii nici vre un vivlion, nici macar alt feliu_de scrisoare sau hir' tie vericum a da in tipariu * 3.

La 1790 Divanul ingaduia cu greu deschiderea cafe-nelelor numai, §i dupa asigurarea ca nu se vor vorbidn.u§aaverele sau alte vorbe» 4.

Mitrowski va'zu ca. Ienachita Vacarescu, atotputernicsupt Domnia lui Caragea, apoi aspru prigonit de Mavro-gheni, sosind la Bucure§ti, face planuri marl ca acela de-a asigura aprovisionarea Turcilor, cari trebuiau sal vie, prinmarl magazine de grine. El socoti deci CI trebuie sa. tri-meata inapoi peste Dunare pe acela, cu va'dite sentimente-de du§manie, care mai Si vorbe§te «lucruri indiscrete. »-

Tata cal, acuma, in Novembre 1792, dupa.' plecarea §i aultimului « Neamt cu coada »6, Voda Sutu7 iea asupra.-§iideia lui Vacarescu, §i prin inginerul prusian Richter, inserviciul lui, urea sa faca astfel de deposite la Braila,.Silistra, Giurgiu §i alte cetati turce§ti de peste Dunare,evitind deci necontenita venire de agenti ai Pa§ilor pen-

1 Ibid., p. 326, no. 3.2 Ibid., p. 307.5 UreCha, 0. c., I, p. 400.4 Ibid., p. 510.5 Iorga, Acte f i fragm., II p. 326, no. 3 ; p.

Devastarea de ei a casei Ghiculeltilor de la1794, Pali Morritt of Rokeby (Letters, LondraVIII, p. 184.

I Pentru sosirea lui in Bucure§ti, in August,p. 20, no. 92.

327, no. 3.Colintina, pe care o afla, la.1914) ; Karadja, Rev. Ist.,.

Iorga, Studii f i Doc., VIII,.

www.dacoromanica.ro

Zorile occidentalismului in Bucure§ti 189

tru a tot cere astfel de contributii in natura. Planul fusesefacut §i trebuia aprobat la Constantinopol, c'ind aparurala BucurWi doi Francesi, Fronton (probabil: Fonton) §iKauffer, cel d'int''iu se oferi sa faca lucru cumai putina cheltuiala, ceia ce §i fu admis de Domn, care-1darui cu un ceasornic de our 1. Nu se poate rostulacestei calatorii: cei doi oaspeti trecatori ai Bucure§tilor,pe cari-i ocoli marele sol al Poloniei revolutionate, Potocki,mergind catre acela§i Constantinopol, aduceau cu din§ii§i flori pentru Turcii de acolo 2.

Dar ca ace14 spirit dainuia in societatea bucure4teanao arata acusatia continua contra lui Todoran Cincu caar fi rostit cuvinte de impietate, provocate de episcopulde Tirnova, cu care avea a face din causa proprietatilorde la Arbanaq (Arvanitochori), loc de §edere provisorieal boierilor exilati de Mavrogheni3.

De altfel la 1793 paza era stricta in Bucure§ti, prinslujitori cu « sope » (bete), Domnul insu§i facind inspectiiincognito, tiptil. Se luau §i masuri pentru a fi tinut curatora§ul prin truda locuitorilor4: «Poruncim dumitale VelSpatar sa rindue§ti zapcii de ai dumitale ca sa pue pemahalagii, cu voe sau fara voe, sa dreaga, drumurile §itacurile ce sint atit la capatiiele podurilor mari, cum §iprin ulitele mahalalelor, sa astupe bine cu tufe, cu pietre,cu sfarimaturi de vas, caramida Si altele ca acestea, la caresa aibi §i dumneata a da mina de ajutor, cu oameni dinbreasla dumitale §i cara, ca, negre§it, dimpreuna cu maha-lagiii, in putine zLe sä se dreaga toate drumurile §i sa. se

Nistor, o. c., p. 627, no. nxxn. Magazine se §i facur5.; ibid., p. 639.Planul celei din Galati, ibid., p. 682. Dar §i Vod5.-Moruzi trebuia apoi sase ocupe de ele; p. 642, no. nxxxvir. El cauta pentru aceasta un inginerdin Germania; ibid., p. 643, no. DXXXVIII,

I Ibid. In Moldova fusese tocmit ca secretar pentru limba franceza Po-lonul Wengerski; ibid p. 628. hi curfnd sosi la Iasi, cu lauda marilorlucrurilor revolutionare ce stau sa se fad. In Polonia, alt sol, contele Gra-bowski; ibid., p. 638, no. nxxxiir.

3 Ibid., p. 638, no. nxxxlv.V. Urechik o. c., V, p. 376 §i urm. Pentru s urdinarea la curte *,

-ibid., p. 386, nota.

acela§i

desh*

bal-

1

I si

si

www.dacoromanica.ro

igo Istoria Bucure#ilor

astupe noroaiele bine, de temeiu, astfel cit sa nu se strice-in scurta vreme. Iar, cind se va mai strica, sä alba datoriamahalagiii si cu oamenii breslelor dumitale a purta grijatotdeauna ca sä le dreaga si sä le Intemeieze peste than._vremea MIA' de a mai astepta atunci alte porunci »1.Cu felinarul indatinat si putina cu apes la fiecare pra-vne, se prevede ca, in «ulitile de tirg », « fiestecared'inaintea lui sa curete, sa mature si sa" ra'neasca tot-deauna, iar podurile cele marl sal se curete totdeauna depodari». Se luau masuri de « a se astupa cu pari, nuielesi maracini » refugiul de « oameni raa » de la Curtea Veche 2..

Dar erau negustori greci, prielnici causei francese, cari,Inca din 1792, anuntau aplecarea Prusiei la isc5.lirea paciicu acei Iacobini, ceia ce facea pe Moruzi sa se intereseze,prin gramaticul sau, la Merkelius, care, in nevinovatia lui,declara el nu §tie nimic 3.

Cu mutarea, la Inceputul anului urmator, a batrinuluiSutu in Moldova, Tara-Romaneasca dobindi ca Domn peAlexandru Moruzi, foarte favorabil Francesilor, cu ideile.for cu tot 4. Fostul Domn, care Ingrijise cu iubire de tarsasupra careia stapinise acum a doua oath, si era decisimpatisat de boieri, ii aduse pentru o prietenoasa despar-tire la cismeaua de langa Bucuresti, unde se facuse urnfoisor 5. De altfel Moruzi-si facu, potrivit cu noul spirit, un_Divan numai de boieri romini 6.

1 Ibid., pp. 272-5. s Strajnici §i raspintia#* Inca din 1782; ibid., I,.245.2 Ibid., V, p. 313. nisuri pentru a nu se construi de oricine asa incit sa

se strimteze stradele; ibid., p. 695 §i urm. Si mentiunea lui Paler Neamtul ribid., p. 699. Paza se d5, qefului arhitect, maimar-bala. Se sp5,1au cu dou5.tulumbe strazile; ibid., p. 762. M5.suri dupes 1800, ibid., VIII, p. x to urm.Pentru taierea vitelor, ibid., p. 11g §i urm. Pentru usurpari pe malul Dam-bovitei, ibid., p. 127 §i urm. (mentiunea Ontarilor b). V. §i ibid., p. 676

urm. Cf. suplimentul acelui volum qi ibid., XI, p. 408 si urm., pp. 474urm., 862 §1 WM., 932 # urm.

Nistor, 0. c., p. 724, LIO, DCXXIX.El trimetea la Viena pe intimul sau, medicul venetian, sosit din Con-

stantinopol; ibid., p. 642, no. DXXXVII.Ibid., p. 635, /10. DXXXI.Ibid., p. 639.

gi#

s'8

'

P.

r

www.dacoromanica.ro

Zorile occidentalismului in Bucuresti zgr

Astfel la 1796 se vazu in Bucure§ti, unde-1 primi in tainaDomnul, un ofiter frances purtind cocarda, venit cu altulpoloni. De infringerile austriece curtenii rideau cu Francesii2.Aceasta.' stare de spirit nu inceta, in acela§i an, cu numirealui Alexandru Ipsilanti, care veni insa cu consulul Parents.

Erau Iacobini Si in Bucurqti, unde, cum am vazut-o,se semnalasera inca la 1782 « halturile » din cafenele 4,Si asupra revolutionarilor Internuntiul de la Constan-tinopol, Herbert-Rathkeal, cerea lui Merkelius, speriatde aceasta'. « semintie de napirci, vrednica de oroaresa aiba o deosebita. Brij a 5. in curind el putu sa vadaa§ezarea la BucurWi, ca represintant al Casei Pelletdin Adrianopol 6, mare negustor, oferind piata francesa,mai ales pentru ceara Si pentru agri§e, a unui Horto-Ian, care, Iacobin declarat, anunta ca va fi numit con-sul 7. Inca din 1795 insa el era sa fie rechemat la

EmileEmileSi inlocuit prin alt spion 8. De fapt aparuGaudin cu suita sa, in calitate de consul ; se a§eza la Hor-tolan §i fu primit de francofilul Spatar Manu §i de Domnin calitate oficiala 9, a§a ca el Incepu cu banchete 10.

Dar Agentul austriac insu§i, menit a spiona oncenu§care revolutionara, era in strinse legaturi cu acel

Ibid., p. 792, no. DCCXIX ; p. 793, no. Dccxx.Ibid., p. 797, no. Dccxxvr.

3 Ibid., pp. 807, 81o, 815-6.4 Urechia, 0. c., I, p. 245.5 Nistor, o. c., p. 68o, no. DI,XXIX. Cf. si ibid., p. 698, no. DXCIV. Un

hirurg Mesici 4n serviciul Domnului; ibid., pp. 704-5, 110. DCIII.Odobescu Tocilescu, 1. c., II, pp. 157-60.Nistor, o. c., p. 710 (August 1794). Cf. qi ibid., p. 713, no. DCXV./bid., P. 734, no. DCXT,III; p. 739, no. Dcx1,vx. Las& In loc, pentru

negot, pe Armeanul Garabet.9 Ibid., p. 75r, no. Dcx,xv ; p. 759, n-rele Da,xxvnvin Otetea, 1. c.,

In Bucuresti era atunci generalul Bonvoila, lucrind cu niste ingineri laplanuri; Nistor, o. c., p, 81o. Avem lista cartilor francese trimese din Vienala tipografii macedoneni Marchide Puliu; ibid., pp. 815-6.

1° Ibid., p. 766, no. DCI,XXXVIII. Trecere a acelui Thomas Hope dinAmsterdam, care va scrie romanul, pomenit mai sus, Anastasius, descriindepoca lui Mavrogheni; ibid., p. 785, no DCCXIV ; pp. 795-6, no. Dccxxiv.

Con-stantinopol

qi

I

§i

1

www.dacoromanica.ro

r92 Istoria Bucurestilor

4 oarecare Rigai *1, intrebuintat in casa boierului Brinco-veanu 2, care hrania Inca de atunci, fiind « mare prietenal Francesilor )), pe basa ideilor revolutionare, marele sauplan de a libera intregul Orient cretin supus Turcilor.Totu0 Merkelius it pirA§te pentru ideile acestea, cind Rigamerge la Viena sa-§i tipareasca harta acestor locuri 8.

Peste aceste trecatoare inriuriri ale unor idei rau inte-lese, o noua administratie bung cauta sa readuca la pros-peritatea de odinioara Incercata Capitals. indata dupaa.ezarea sa, Moruzi incearca sä recheme la viata Si fabricade postav de la Afumati a lui Alexandru Ipsilanti, de moltparasita: cauta me§teri din strainatatea germana 4. Mer-kelius socotia ca prin aceasta s'ar aduce paguba negotuluicu postavuri importate din tarile imparate§ti 5. Dar seajunse la Inceperea lucrului, supt conducerea lui Hagi-Chiriac Arbut a Si a acelui Teodor Arcuda, al carui numea lamas in Imprejurimile Bucure§tilor: ei puteau sa Intre-buinteze anual 40-50.000 de oca de ling, avind intentiade a exporta prisosul productiei nationale, socotit peatunci, in 1793, la un milion de oca 7. Se relua tipografia,oprindu-se Intrarea banuitelor carti ardelene 8. Se pro-puse intreprinzatorului Domn §i intemeierea unui adeva-

1 Ibid., p. 720, no. DCXXIV. V. si Filitti, Frcimintdrile politize fi sociale, p. 8.Iorga, In revista Literaturd fi and remind, an. igloo. El apare ca man-

(laths al mahalalei In 1795: s Riga gramaticuls; Urechi5,, o, c., VI, p. 798p. 789, no. Dccxvz; Odobescu $i Tocilescu, 1., c., III, p. 484-

Nistor, o. c., p. 65o, no. MUNI; Urechil, o. c., VIII, 86 $i urm. Pentrulumlnararie In 1799, ibid., pp. 93-4; pentru fabrica de testemeluri, ibid.p. 282 urm.; cea a lui Grigore Ghica.; ibid., p. 659 si urm.; de basmale;ibid., p. 8o1 urm.; Iorga, Ist. industriilor, pp. i68-9 (pentru testemeluri,p. 71 urm.). e Unde au fost fabrica de postavuri ; ibid., p 897.

5 Ibid., p. 698, no. Dxay. Acolo e intrebuintat posta-varul WilhelmFranz, din Aachen, care avuse de gind sa mearga. in Rusia. Rau tratat, pleac,;1;ibid., pp. 785-8, no. DCCXIV; p. 8or. Oprirea exportului de ling;PP. 834-5, no. Dca,xv; pp. 843-4, no. Dce.1,xx111; p. 845, no. DCC.I,XXV,PP. 849-50, no. DCCI,XXXII.

Era $i capanliu, negustor de of pentru Constantinopol; Urechik o. c.,VIII, p. 143, nota.

Nistor, o. c., p. 704, no. Dar; Urec.hia, o. c., V, p. 291 urm.Ibid., p. 16, nota.

Ibid.,'

si

sisi

si

ibid.,

sio

www.dacoromanica.ro

Zorile occidentalismului In Bucure§ti 193

rat arsenal, pentru pu§ti Si topitorie de tunuri: interesantaoferta venia de la un « ecuier » spaniol pntru cumparareade cai, pe care Merkelius it nume§te der PlerdebereiterMahijen: el nu e altul decit insu§i directorul circuluivisitat de membrii misiunii ruse§ti la Constantinopol,de care vorbe§te descrierea de calatorie a lui von Reimer,deci Francesul Mahieux 1. In acela§i stil de afaceri maigasim, pe linga negotul lui Hagi Moscu cu sare in Bulgaria,Incercarea unui negustor « Mangiarly » de a face ca pro-dusul ocnelor muntene sä treaca Si in Wile austriece(1795) 2. Se trimetea Si de Moruzi insu§i Comisul DimitrieHangerli la Belgrad pentru acest export Si cel de grine 3.El oferia sa se construiasca la Oltenita caice pentru acestexport 4.

In acest timp apar ca negustori cu Moldova, de laFoc§ani pang la Folticeni, Evreii Iacob Getack, Haim§i Herschel, can au daravere cu vame§ii moldoveni, in1793, plingindu-se, ca « tirtani », suditi, la Agentia dinBucure§ti 6. Un Markus Patschok, nascut in Brody, aveala 1797, in Bucurqti, un proces cu Teodor Chiriac Ciocandin Viena 6. Il vedem rabdind bataia mai bine decitrecunoasca datoria, §i un Liborius Gottingen declar5. ca aauzit cum sotia lui u zicea: « Raba. Si nu spune nimic 7 ».Statea in legaturi cu bogasierul Teodorachi Si cu croitorulGheorghe Dirstoreanu, cu Mihai pecetarul, cu VasilachiBra§oveanul de la Sf. Gheorghe, chiar cu Hagi-Moscu. Infruntea Evreilor era un staroste 8.

1 Nistor, o. c., p. 707, no. DCVI. Se opria de Domn luxul trasurilor dinViena; ibid., p. 771, no. Dcxxvi: pp. 774-5, no. Dec.

2 Ibid., pp. 724-5, no. DCXXX.3 Ibid., p. 741.' Ibid., P. 743, no. Dcum Era vorba sa se a§eze In Bucure§ti la 1736

juvaergiul german Schlitter; ibid., p. 820. Acolo moare supusul venetianPetru Stranitcovici; ibid., p. 840.

5 Ibid., pp. 707-8, no. DCVII.Ibid., p. 828 urm.

7 Ibid., p. 838.Primele tulburari antisemite, provenite de zvonul unui omor ritual;

CI,V111.ibid., XIX', p. 92, n-rele czt i (April 18o1). V. §i ibid.,p. 95, no.18

s'a-§i

o

www.dacoromanica.ro


indata, Inca din 1794, o alts epoca de incercari, §ipentru multa vreme, Incepu pentru Bucure§teni §i pent rutoata tars prin rascoala Pa§ei din Vidin, Pasvantoglu 1.In zadar fu insarcinat batrinul Domn muntean AlexandraIpsilanti sa Impace pe vajnicul tulburator, trimetindu-ipe priceputul Dumitru Turnavitul 2. Inca din acest an1797 era visibil cal rebelul cauta pricing in Tara-Roma-neasca 3. Incepea SI se ceara nu numai de boieri ca taressa treaca la Austrieci 4.

Dupes. mazilirea bolnavului Ipsilanti, supt care unlogofat de taina Berhecianu §i « popa Petre referindariu,protopop Bucure§tilor », fac biserica inchinata tuturor sfin-tilor lecuitori: Visarion, Haralamb §i Mina 6, §i moartea.lui Voda-Hangerli 6 a ca'nii executare de Turci, zvirlindu-icadavrul in curtea Palatului, nu stirni nicio mi§careIntr'o lume deprinsa sa asculte 7, Alexandru Moruzi, Intors

Asupra lui Gheorghe Conduragiul, care, parInd $i pe un Stoian Sirbul,tabac, pretindea ca are ordin de la Domnie ca sa sarl, cu totii, cari eaarme, cart cu ciomege, asupra Ovreilor, rapue s, Urechik o. c., VIII,pp. 21-2, nota. E condamnat la ocna r fa.ra soroc s. Se amestecasera.soldati, neferi, tufeccii. Evrei Inprumutau pe copii; o. c., p. 22-3.Turburari se fac si de calugari ci zugravi ruci; ibid., p. 40. V. si ibid., pp.226-7, nota. Rebelionul Ovreilor s; ibid, XI, p. 497.

1 In aceste Imprejurari grele moare In Bucurecti Ienachita V5,c5xescu;ibid., p. 845, no. Dca,xxv. Pentru sotia lui, fiica lui Nicolae Caragea,Urechik o. c., VIII, p. 74 ri urm. Pentru legaturile fiului Alexandru cubiserica Sf. Dumitru, ibid, p. 114, nota..

Nistor, o. c., XIX, p. 847, no. Dca.xxrx. Cf. Elian, In Rev. Ist., 1935.P. 364 §1 urm.

' Nistor, 1. c., p. 852 si urm.Ibid., p. 859.

5 Iorga, Rev. Isl., VI, p. 123. 0 catagrafie a Bucurestilor la 1798; Bianu,Cat. rms. romeinefti, I, p. 128, no. 52 (ins. 52 al Bibl. Acad. Rom., fol.88). Pe atunci trece la noi, ca s5. se turceasa la Giurgiu, nemecul ungurHalmagy (stiri de la Bra,soveanul Nicolae Ciolac); I. Nistor, In Hurmuza ki,XIX', p. 5, no. yin.

' El chemase prin Hagi-Moscu pe Austrieci contra hordelor lui Pasvan-toglu ; ibid. pp. 1-2, no. II.

7 V. Dionisie Eclesiarhul, In Papiu, Tesaur. Relatiuni ale acestuia cuscriitorul grec Polizoi Lampanitziotul (din Labanita) si Venetia, In Iorga,Rev. Ist., X, pp. 304-5. Cf. Busuioceanu, 1. c., unde toate izvoarele.

sl-i

gi

gt

www.dacoromanica.ro


In Cara de care ingrijise a§a de bine, continua silintilede a o pastra impotriva nemiloaselor bande contra carorai§i trimese o oaste improvisata, la 1801. La biruitoriiCazaci se adausera §i oameni de-ai lui Pasvantogluchiar 1. Cirjaiiii lui Manaf-Ibrahim Si ai lui Chiuciuc-Ali rami-neau totu§i la granita. Yn Maiu 1801 se a§teptau laBucuresti trupe turce§ti de paza Si se luau masuri ca, atitatimp cit vor sta ele, sal nu se mai vad5. circiumarese, sä numai iasa nimeni seara fara felinar 2. in anul urmator,prin Maiu, Capitala trebue aparata de trupele domne§ti,la care s'ar fi adaus voluntari §i Turci, can erau sa sea§eze in manastirile vecine 8. Dar hotarkea de resistentanu duel.

Mihai-Voda Sutu, cu fiul sau, rugau pe Agentul austriac,in numele lui Dumnezeu, sa se iea Tara in aparare 4. Pecind Turcii ajungeau 'Ana la Pite§ti 5, Domnul fugi (30Maiu 1802) 6, cu el boierii, negustorii, o parte din ora§eni.Bucure§tii ramasera in sama vagabonzilor cutezatori, aceiCrai sau K Crai de Curtea Veche », dupa locul unde seoplo§iau, de can vorbe§te cronicarul contemporan 7. «Unom nu se vedea pe drum, Si zidurile inse§i pareau salbatece§i infrico§au pe privitori. Doar cinii se aratau, Si aceiasperiati, cari, zi Si noapte urlind, tulburau pe fiecare. »Curtea fu pra'dat5. Si semnele Domniei, ca in rascoalelevechiului Bizant, se purtau in batjocura pe strazi, ping-rindu-se tuiuri §i steag-uri; un Arnaut, Malamos bozagiul(vinzator de brags) purta pe cap cuca. Anarhia fu opritapeste doua zile de un be§leaga turc aflator la Cotroceni.Hotii se suie in spinzura'tori. Turcul facu Spatar pe un

1 Iorga, Acte §i fragm., II, p. 364, no. 2.Nistor, 1. ult. cit., p. 112, no. ci.xxxiv.Ibid., p. 194, no. cx,xxviir.

4 Ibid., p. I 16, no. cxci. Una din fiice ginerele trebuisera s5, se r5scumpere.5 Ibid., p. 366; Zilot Romtnul, In Col. lui Traian, 1882, p. 499 $i urm.

V. Nistor, I. c., pp. 116-7, no. cxcir.Fotinb, 'Iaroeta sibs nci2as tlaxlac, II, p. 419 $i urm.; Odobescu $i

Tocilescu, II, p. 233; Zilot Rominul, I. c., p. 536 si urm. Se atribui aceast5,hotkrire sfaturilor agentului rus Barozzi; Hodos, 4o Hurmuzaki, XV, p. 678;cf. Nistor, 1. c., p. 123, no. CC.

13

SI

p

www.dacoromanica.ro

196 Istoria Bueurestilor

Guliano §i Aga pe un polcovnic Ionita 1. Domnul, reche-mat de Hasan-Pa§a, care venise la Cotroceni 2, se indrep-tali in adevar prin aceia ca osta§ii lui, nepla'titi, nu voiserasa iasa impotriva Turcilor pradalnici 3. Turcii faceau peNicolae Brincoveanu, oprit in cale, caimacam 4.

In drum, Voda fu oprit de bimba5a Sava, care comandagarda de i.600 de oameni, Si, ca sa scape, ordona la Bucu-re§ti fiilor, Grigore §i Iancu, a-i plati solda 5. Cu prilejulacestei fugi, aflarn can erau creditorii suditi ai fugarului.Recunoa§tem pe Pencovici, Polizachi, care a cerut Siconsulatul prusian, Teodor Cincu, Ross, Atanasie, Con-stantin Lazar §i Evreul Selig Perl 6.

La 3o Iunie st. n., Mihai-Voda era inlocuit cu nepotulAlexandru 7.

Un martur dintre negustori scrie despre aceste cum-plite imprejura'ri: «Din mare primej die au ie§it Bucure5tii ;dar n'a fost nimic alta decat o ingrijire dumnezeiasca.', deoare ce a stat atatea zile fara cirmuitor §i fara oameni,decat numai dintre crai, hoti §i desperatii ; sa. ramlieBucure5tii precum era fara a se strica vre-o cash onpravalie ! La 28 ale lunii a venit Si Domnul din Moldova, §icred in Dumnezeu sfintul ca nu mai e nici o frica acum 8 ».

Urma§ul lui Alexandru Sutu fu, in August, fiul batri-nului Ipsilanti Si ginerele lui Alexandru Callimachi, inaintede a lua pe o Vacareasca, ambitiosul Constantin-Voda, careera Si un mare amator de tablouri 9. Noul comisariu frances,

1 Fotinb, 1. c.* Nistor, 1. c., pp. 126-7, no. ccv.3 Iorga, Acte fragmente, II, p. 367, no. 1.

Instiintarea lui despre aceasta, Urechik 1. c., p. 254 si urm. Se cautaun fmprumut si la orasul Brawv; ibid., p. 293 si urm. Pentru t rgsvatireaBucurestilor In 18o2; ibid., XI, p. 135. 5i Nistor, 1. c., p. 249 sl urm.

Hodos, In Hurmuzaki, XVI, p. 658.Ibid., p. 124, no. ca.Ibid., p. 131, no. ccxr. Cf. si Iorga, Studii si Doc., VII, pp. 121-2,

n-rele 56-7.Iorga, Studii si Doc., VIII, p. 122, no. 59.Odobescu Tocilescu, o. c., II, pp. 293-4, no. col; p. 723, no.

crocxxrx.

5i

,si

'a

'4

7

'. i

www.dacoromanica.ro

Zorile oceidentalismului In Bucuresti 197

in era lui Bonaparte, devenit Napoleon I-iu, de S-teLuce, 11 vazu la Bucuresti in April 1803, fiind primit, si desecretarul pentru Afaceri Straine al Domnului, Gaspary deBelleval. Ipsilanti fusese crescut de Raicevich, de Panzini sitocmia pentru copiii sai, intre can Alexandru, seful revolutieigrecesti din 1821 in Principate, pe acel de Beaupoil deS-te Aulaire, inaintasul ministrului Franciei in Romaniape vremea ra'zboiului unitatii nationale 1 (in acest timp,Gaspary de Belleval facea si negot, aducind din Parisjuvaiere si pusti si asociindu-se cu Thornton, cunoscutautor, pentru vindere de lin5.1a Galati) 2. Constantin-Voda.'vorbia curent frantuzeste. Arata, la patruzeci si noua de ani,cu figura-i fnimoasa, un om in stare, si pe basa concesiei,smulsa Portii de Rusi, a Domniei pe sapte ani cu oasteace-si Meuse si de care era asa de mindru, apereCapitala de o noua aparitie a jafuitorilor de peste Dunare.

Dar comisarul frances 3 &este ca Bucurestii, in mij-locul acestorlalte griji, e « intr'o trista stare » 4. Cutremuruldin 1802 ii daduse jos clopotnitile 5, §i urmatorul din 1804,

El face din acest preceptor un ministru al &au; ibid., p. 296, I20. CDV.Dar In 1804, om at Rusilor, el lucreaza cu patima contra intereselor francese ;ibid., p. 298. Pentru celalt sfatuitor frances, Belleval, si ibid., p. 299, no.CDX. El plead. In Franta; ibid., p. 3o1; p. 302, no. croxv. 4 Recomanda*ca preceptor la Costachi Ghica, unde fusese un abbe Fontaine, pe Fran-cesul Bonnet Pavillon, venit din Constantinopol, care se pltnge de ce locuintii s'a dat (si fa.ra, perdele) si de cearta cu t madama domniei sale*, fiindoprit de a da lectii ci tinerilor Filipescu fiului Hatmanului Cozoni, carear putea fi ruda mamei lui V. Alecsandri. El cazu la it melanhonie* sipodagrie* ; Urechia, o. c., VIII, p. 456 urm. Pentru Clemaron, preceptor

la Alexandru Moruzi, ibid. XI, p. 9, nota. Un enigmatic boier MonsieurCocs ; ibid., IX, p. 136. Pentru Polizoi Contu, editorul de curti grecesti,un Gheorghe Costandi, 4 crescut la Fontainebleau *, cari purtau la Bucuresti,fara drept, Legiunea de Onoare; Odobeicu si Tocilescu, 1. c., pp. 318-9,no. cnxxxv. 0 tnmormtntare la Sarindar, cu o mare multime; cerdaculcade; ibid., p. 96, no. cx,ix.

1 Nistor, 1. c. p. 119, no. cxcv; Hodos, In Hurmuzaki, XVI, p. 658.3 Nistor, o. c p. jig, no. cxcv.

Masurile obisnuite de edilitate reapar In 18o1; Urechik o. c., VIII,p. urm.

Nistor, 1. c., pp. 214-5, no. cccxxvm, alte doul biserici, Baratia,1000 pravalii, 200 curti; no. cccxxxi.

sa-si

1

ci

e

ci

110 §i

www.dacoromanica.ro


desavar§i pagubele. in acest timp ni se arata arzind Sf.Gheorghe cu marfurile Bra§ovenilor 1.

Multi boieri ramalsesera. Inca in Ardeal. La teama de Turcise adciugia o comtiintli nationalci, tot mai lcimuritii: fruntasii(aril nu mai voiau un Domn grec. In momentul cind deS-te Luce era primit cu cea mai mare solemnitate, elscria ca Inaintea lui Manaf-Ibrahim e posibil sa se producao noua fuga generall ca in anul precedent 2. Manaf-Ibrahim,cu 1.3oo de oameni, face sa tremure toata Tara-Roma-neasca. Domnul va fi silit sa. capituleze §i sä plateasca 2.

Cutare mare boier, Constantin Ghica, cerea chiar sa i seingaduie a se a§eza la Paris 4. Aceasta pe cind tinarulIpsilanti, care va dori, dupa izbucnirea rascoalei in Serbia,sa fie §i o hospodar » sub, pe linga situatia de Domn inambele taxi, staruia pe linga ambasadorul Angliei sa seadmits de Poarta dinastia sa, cu plata de citeva milioanela ambasade 5.

Turcii mazilira, dupa indemnul frances, pe cei doiDomni favorabili Ru§ilor 6, iar Alexandru I-iu facu, intoamna anului 1806, ca trupele sale sa treaca Prutul.Peste cateva saptamini ele-§i vor face intrarea in Bucu-re§ti 7.

Gindul lui era ca, in marea Impartire de locuitori aepocei napoleoniene, sa-§i intinda hotarul pang la Dunare.Deocamdata insa nu numai ca fu pastrat vechiul agentcare era Ipsilanti cel tinar, al carui tats fu ucis in chi-nuri la Constantinopol, pentru tradarea fiului dar elfu a§ezat §i pentru Moldova, ca un adevarat « regeal Daciei », §i el nu dadea documente cu titlul ose-bit, dupa cum era vorba de o tara §i de cealalta, ci ca

1 Ibid., p. 125, no. cm'.Odobescu $i Tocilescu, /. c., pp. 281-3, no. ccc.1,xxxm.

* Ibid4 Ibid., p. 289 $i urns.3 Ibid., pp. 292-3, n-le CD-I,

La Bucuresti, Mitropolitul facuse slujbal in Ianuar pentru intrareaRusilor la Paris, Francesii avind a fi trimesi in Siberia; Hodos, 1. c., p. 698.

Naum Rimniceanu, in Erbiceanu, Cronicarii greci, p. 269.

,4

4

'

www.dacoromanica.ro

Veche cash, bucureqteana.

.S

www.dacoromanica.ro

loR

4ain

ong

slim

s'

7, 7 e7.:77.7717-7-

Bucurestii la Inceputul secolului al XIX-lea.

N00

; ---infirtntrprW g;.4-.7,,,-r,

.

-

-' . Ld!

ak... .. g

1,, '4!:' 44i A

r°.t .: , 'c!,.. ' L.° '

t .{,1. 4 1. .Il:7' ,,C1 rti5. k. 4..14.1.1.:41iiiil*il' ....-..... L........"

l':'''''''

..li 'Lk c,i, -'..t.18E....r....":"4,4=g0.= -: ' 4.-...-:'"*; Pia'rAl.4.111114:.e.41:411.';...

c's ' i A

A7P4.,a .

°W.,.

....° .,....... ° PY:...'"..n.. .....;:-..et'.:.,,,,,..;''

.r4., ..: ....., .....

:;.Z''''.. --4......4.Jaii=,.._. . -"3

:'1,,, '4.1 . 1,,,^.... ''''''''' .- ... : ;6' '' ..;."°

- ... n I .0.- -..

C.......

. gL-"--..:-4.,...-. ...-.....-,,, . ..: . -

q Cci ;X 1..-141r, It..0° ':' ° '.. . '''77".."7°

1. --. , .r. ...... 11....Gdy ,.....7

_, , M ,. ::.!

=.

.. '''''D'° 71 e.;.* ' -1..'.4.10, : ....,_-:;'. .5.1

-44";.,

'tV-\

,

www.dacoromanica.ro

Zorile occidentalismului In Bucuresti 20r

stapinitor al Tarii-Romane§ti Si al Moldovei. Din aceastasituatie, la care credea ca ar putea adaugi §i pe aceia de« hospodar » al Sirbilor, cu cari pastrase cele mai strinselegaturi, pregatinduli §i o armata de tara, cu Greci §i cuRomini, asemenea cu a lui Mavrogheni 1, el se prabu§icind fu rechemat in Rusia, §i cirmuirea ramase a genera-lilor cari se succedara: Michelson, Prozorovschi 2, Ca-menschi, care trecu prin arcuri de triumf 3, cu trei zile deiluminatie, Bagration, care infra, in sunetul clopotelor Sibubuitul tunurilor, ca un Suveran 4, Mayendorf, Milora-dovici, Engelhardt, Cu§nicov fund, mai tirziu, pre§edinteal ambelor Divanuri.

Intrarea Ri.iilor la Bucure§ti se facu in iarna lui1806. Ipsilanti, care va fi readus, plecase, Si in hanulRadu-Voda 300 de Dalmatini din Cattaro statusera gata,cu trei tunuri, sa resiste pans la capat Turcilor 5. Milora-dovici in§tiintase pe Pa§ii cari ocupau ora§ul ca vine« ca prieten ». Unul din ei striga ca mai bine moare lup-tind. Dar multimea inse4i goni pe Turd. Clopotele sunara ;se auzira descarcari de tunuri ; se tragea de pe fere§ti de pecoperi§uri. Nu lipsira acte de cruzime, pans ce in ziva Craciu-nului catolic aparu comandantul rus. Boierii fugisera inArdeal. Inca de la 15 /27 Decembre sosi Ipsilanti, in tovara§iageneralului Michelson. ii primir5. acei viteji Dalmatini 6.

La io Ianuar 1807, st.v. se ceru juramint general laMitro-polie pentru Taru17. Urma, in Februar, acela al Caza-cilor domne§ti 8. Se planuia, cu tipar din Viena, un ziaral lui Lenoir Dubignon, fost amic al lui Pichegru Si

1 V s1 Urechia, a. c., XI, p. 721 si urm.SI Organisarea Bucurestilor pentru nevoile armatei rusesti (Septembre

1806); Nistor, o. c., pp. 458-9, no. DI,XXII.$ Ibid., p. 881, no. MDCCI,XXXIX; Odobescu si Tocilescu, 1. c., III,

p. 3r6.4 HOd0§, 1. c., p. 850. Boierilor li se trupartiau cruci Sf. Vladimir; Nistor,

1. c., p. 867, no. linccr,xxn.5 Nistor, 1. c., p. 362.

Ibid., pp. 364-7, n-le CDUCIII.7 Ibid., p. 378.4 Ibid., pp. 393-4.

www.dacoromanica.ro

202 Istoria Bucuraltilor

ziarist la Paris, apoi preceptor la Moruzi, in fine la boieridin Bucuresti 1.

Dar in Iunie Domnul, generalul §i citi puteau fugi parl-siau Bucurestii 2. Orasul cazu iar pe mina « crailor »,supt un nazir, dreptatea fiind impartita de starostea pes-carilor, iar Spatar fund vataful lui Filipescu 3.

De fapt, a fost, indata dupa plecarea Domnului Si dupaarmistitiu, un guvern al boierimii maxi, infratita cu gene-ralii si adaugindu-se si cite un aventurier strain, ca medicul

Veche cases bucureqteanA.

Bogliaco, al carui fiu fu revolutionarul §i poetul, ziaristulCesar Boliac.

Raporturile cu ofiterimea ruseasca erau cele mai strinse,si de acolo resultara i legaturi de familie, precum a fostcasatoria lui Miloradovici cu o Filipescu, a lui Bagrationcu o Vacareasca, a carii familie banuita de legaturi cuTurcii, fu exilata in Rusia 4, sau patima lui Cutuzov

1 Ibid., p. 398, no. cnxc. Sose§te, In legaturi cu Ruqii, un Frances Boyer;ibid., p. 403, no. coact,

s Ibid., p. 422 §i urm. ; PP- 434-435, no. DXXXIX ; Erbiceanu, o. c., P. 273.' Nistor, o. C., pp. 426-7, no. room. Pentru o garda national& cu §ef

rus, In 1809; ibid., p. 547, no. DCI,XXVII.' Hodo, 1. c., pp. 851-2, no. mncci,iv ; Odobescu si Tocilescu, 1. c., III,

pp. 184-5, 186-8, 19o, 199, 200, 216.

I

o Ar,

r

rrr

n n

. .1". .

tr. ,

°,t

www.dacoromanica.ro


pentru o frumoasa jupaneasa, stapina pe batrinetele lui 1.Cu toate emotiile ce dadeau, ca in 1769-74, succeselearmatei turceti, balurile se urmau minind cdtre occidenta-lisarea deseivirsitii lumea femeiasca din Bucuresti2. Titlulde sauveur de Bucarest, dat lui Michelson pentru ca rals-pinsese pe Turci, fu prefacut de glumeti in sauteur deBucarest 3.

Ca visitator strain in acel moment, avem pe Egip-teanul, Mamelucul, All-bei el Abbassi, care trecu la i8o8

Veche case, bucure§teana.

prin Capita la munteana. Era ocrotit de consulul rus, Lucade Chiriko, de generalul Bahmetiev §i de Inca un general rus ;infra in legaturi cu Mitropolitul Dosoftei Filiti cu Cai-macamii lui Voda Ipsilanti, cu membrii Divanului. I separe ca ar fi 6o-7o.000 de locuitori. tncolo atinge doarpodurile, Curtile cu porti mari, bisericile, dintre care aMitropoliei ii place 4.

1 Ibid., p. 382.In Urechil, o. c., VIII, p. 454, nota, e vorba de un didascal de

clavir *.a Odobescu Tocilescu, 1. c., III, pp. 141, 186, nota x.

Viaggi di Ali-bey el-Abbassi in.Africa ed in Asia dall'anno 1803 a tuttoit 1807, tradotti dal dottore Stefano Ticozzi, III, Milano 1817.

',... - ',es --V` w,. ,.."":-.7"'"--41:-.77-1-1-17.,m0==,...rh,t- , : , -.

9

§i

. I

41

www.dacoromanica.ro


Regimul vechiu dainuia in toate resorturile lui, dar,cind Miloradovici se adresa, cu tot « respectul », Divanuluipentru a-i spune Ca s'a facut cutare lucru dupa 4 mavolonte», impotrivirea era zadarnica.

Nu trebuie sä se creada deci CA toti ace§ti ajutatoriboiere§ti ai regimului rusesc erau ni§te capete plecate Sini§te vulgari profitori neone§ti, ca atit de criticatul VistierConstantin Varlam, de altfel un « om nou », fail legaturicu vechile familii 1. Acesta era un fost ofiter din armataruseasca in 1769-74: cei can 1-au cunoscut asigura ca, eauincunjurat, era personal onest 2.

Li se parea acestor membri ai vechii protipendade Caltara li e data in adevar pe mina in forma, obi§nuita§i in alte ocupatii, a « Divanului ocirmuitor », supt pre-sidentia, poruncitoare, dar fire§te cu totul incompetents,a generalului comandant. Cind se incerca a se atingedrepturi consfintite de vreme, ei furs in stare a organisao adevarata «opositie nationals ». Astfel atunci cind segasira in fata Grecului grecisant §i conspirator, maitirziu amestecat in mi§carea revolutionara, Ignatie deArta, a§ezat, prin nu §tim ce legaturi cu cei ce porun-ciau, ca Mitropolit al Ungrovlahiei. In zadar voira Ru§iisa-i sperie printr'o cercetare al carii proces-verbal ni s'apastrat ; ei staruira in declaratia ca sint acasa la din§ii§i au datoria de a pastra privilegiile indatinate alepatriei 3.

Din causa razboiului european, Francesii cari eraula Bucure§ti furs somati sa plece, §i Agentia austriacacrezu ca-i poate atrage luindu-i in sama ei §i impartindu-li

' El trecu apoi In Rusia, si consulul rusesc ceru Domnului A i se pastrezemosiile; ibid., p. 704, no. necccxix. Pentru expedierea lui In Crimeia, Ho-dos, 1. c., p. 940; p. 942, no. MDCCCI,VI. La 183o e vorba de via de la Bobua generalului Varlam ; Bibl. Acad. Rom., doc. 39/cxv. Cariera familiei incepuseInca de pe la 1784, and era Paharnic Dumitrachi Varlaam; ibid., 5o/c1,xnr.

a Odobescu si Tocilescu, o. c., III, pp. 133-4.3 Asupra acestui conflict cu Rusii, Iorga, In Biserica Ortodoxci, 1936.

www.dacoromanica.ro


cocarda galbena-neagra a celuilalt Imparat 1. Si consululengles Summerer ramase in Capita la munteana 2. Darconsulul frances Ledoulx se intoarse dupes armistitiulruso-turc de la Slobozia.

De alminterea in cursul razboiului nu °data se intil-nesc manifestatii ale populatiei. Ea se interesa de schim-barile petrecute sau anuntate. Spiritul de acrd critica,neincrezatoare in once bunavointa sau initiative, se vede§i din tonul ce intrebuinteaza anonimu « Romin zelos »

Veche cases. bucuresteana.

(Zilot Romanul), cind judeca purtarea Domnilor §i a boie-rilor. Cu toata lunga indiferenta datorita apasarii era uninceput, deocamdata numai sporadic, de trezire la o viatiicolectivci 3.

Lunga ocupatie, in cursul careia insa functionau §co-lile §i Mitropolitul Ignatie impartia premii la « Liceu *,

1 Nistor, 1. c., pp. 383-4.' Ibid., pp. 30oI, no. nxxxvii. Un negustor frances Nadeaud; Hodos

1. c., pp. 886-7, no. EIDCCXCIV.3 Pentru sentimentele boierilor, Dumitrachi Falcoianu scria to 1793:

t La aceste madele ale noastre pa Domnu nu-1 amestecam, Ca iaste unstrein : astazi iaste, maine nu iaste t; Iorga, Studii §i Doc., VIII, p. z6,no. 127.

' "Mil0

r .; A. .

I

waxatav,;.drotroa.t..,,

www.dacoromanica.ro


in 1810 1, nu fu §i flea urmari bune pentru lumea afacerilor.Aceasta, de §i, la inceputul anului 1808, Prozorovschi refusavoia de comert cu negustorii din Turcia, ceruta de Agentie 2.

La afaceri se imparta§iau §i suditii austrieci, a caror listerpentru 1804 o avem. Linger doctori (Schaffend, Marco,Rizu, Gheorghiadi, Constantin Caracas ; hirurgii Kollmeyer,Meschitz-Mesici, Krebs), cei patrusprezece spiteri, bar-bierii, friserul Rosenheim, brutarii (*tefan §i Serafim Babic),lega'torul Stroe Neagoe, macelarii, cei doisprezece gra-dinari, geamgiul, juvaergiul evreu Eliazar Samdangiul,bacanii (Kramer), clopotarii, timplarii, olarii, dulgherii,vizitiii, brutarii (opt Unguri §i un Romin),§elarii, fierarii, lacatu§ii, croitorii (§aisprezece), cizmarii(nouasprezece), §indilarii, argintarii (Go lea din Fagara§ §iVenetianul Angelo Sforza), ceasornicarii (un Sas, Jeke-lius, un German, Fuchs, Venetianul Vincenzo Savonier),caruta§ii (nouasprezece), tinichigiii, cofetarii (Sirbul Pa-naioti Gheorghevici din Neoplanta §i Venetianul AntonioBurelli), zidarii, zugravii (Top ler, Uhr, Petrovici, VasileRadu 3, Nicolae Pabin) 4, musicantii (§ase, Unguri, Cehi,Bra§oveanul Kopony), dascalii (un Vienes, Bozenhard,un Grec din Archipelag, doi Unguri, un Sirb §i doi Bul-gari ortodoc§i, Vasile Popp §i cunoscutul Ladislau Erdeli),negustorii, optzeci §i §ase : Ardeleni, Banateni, Arvani-tohoriti, Macedoneni, Vienesi, Greci, un Triestin, Bulgari,Albanesi §i un Dalmatin. Se adauga cincizeci de Evrei 5..

Iorga, Rev. 1st., VI, p. 273. Rusii Incercasera a-i Interzice lui Ignatieorice legaturi cu Patriarhul Ecumenic; Odobescu si Tocilescu, 1. c., p. 532.no. Dexcvn. V. si colectia de carti grecesti, In 1814, a lui Constantin But-culescu; Iorga, Studii gi Doc., VI. p. 277.

2 O strada a buengiilor In 1793; V. A. UrechiA, o. c., VI, p. 452.s El ajunse apoi maitre d'hôtel al lui Grigore-VodA Ghica In 1822; v.

Iorga, Hurmuzaki, X, p. 635.' Odobescu i Tocilescu, 1. G., pp. 431-2, no. DCIII,' Nistor, 1. c., pp. 220- 9. Urmeaza cei din tars. Belleval adusese

postAvari prusieni, can nu prospereaza; ibid., p. 243, no. cccxxxv. Ce maraaveau suditii se poate vedea din bogatul inventariu de la Urechia, o. c., VI,P. 490 urm. (1794). Polizoi Kontu, editorul, voia sA facer o fabrics de muse-lina si se ocupase de cea de hIrtie ; ibid., p. 249. Cf. ibid., p. 616, no. DCCCXVIU.

ci

blanarii,

t

80

www.dacoromanica.ro


La 1818 negustorii din Bucuresti erau, in mare parteGreci, dar si Slavi de peste Dunare (un Cealicovici, unPavlovici), Armeni (Dilanoglu, Avedov, Garabet, Melico-vici), Evrei (Abraham de Lion, Isaac Elias Kohen, MosesZisu, Efraim Nahmias) si Francesul Marchand'.

Un sudit rus, cu « cin de cavalerie», care-1 punea la

Veche cast bucuresteanA cu cerdac.

adapost de urmariri, Bronstein, lua antreprisa cartilorde joc 2. E vremea cind isi dobindi o mare avere care-iva ingadui sa duca o viata in adevar de print, acel mareArmean Manuc-beiu, ridicat prin favoarea comandan-tului turc Mustafa-Pala: boier muntean cu mosii, el aveacele mai strinse legaturi dincolo de Dunare in lagarul

1 Iorga, Studii fi doc., VIII, p. 85, no. 6o.1 Urechia, o. c., XI, p. 841.

.141. as

-

-

www.dacoromanica.ro


turcesc 1. El capata insa de la Ruvi antreprisa ocnelormuntene 2.

Inca din 1811 incepura, de altfel, la Bucurevti, nego-cierile acelei paci pe care o impuse in Maiu 1812 apropierearazboiului dintre Tar vi imparatul Francesilor. Atentiatoata se indrepta asupra lor, vi administratia suferiaava de mult, incit se prada, de hoti din tara vi de desertoriruvi, la doi pavi de Bucurevti 8. Ruvii pareau strimtoratiin vara anului 1811, Si se anunta astfel cu toba ca lumeae indemnata a imprumuta pe trei ani comandantului, cudobinda de 6 % 4. Iluminatiile poruncite nu ajungeaupentru a linivti o populatie care de vase ani de zile erasupusa zguduirii tuturor zvonurilor 5. Din nou se reveniaasupra impnimutului vi se dadea o lupta intre politiaruseasca, pedepsind pe recalcitranti cu pecetluirea pra-valiilor, vi dirzenia negustorilor, can le inchideau ei sin-guri 6. Se vazu acest lucru extraordinar: 800 de negustorican venira sa proteste, cu amenintari, inaintea MareluiVistier. Nu se mai presintau doritori de a incheia contractecu armata care parea ca nu mai poate invinge 7. DarMilavevici, Sirb ca Si Miloradovici, punea, in toamna, o con-tributie de 1.000.000 de piastri asupra boierimii Si clerului 8.Se credea in genere ca Ruvii vor trebui A. se retraga 8.

Inainte de plecarea lui Cutuzov, linguvitorii ii oferirao cutie de aur, pe care Muntenia ca o nimfa it incorona.Un intreg vir de boieri, cu membrii Divanului in frunte,

1 Odobescu si Tocilescu, I. c., p. 517, no. DCI.XXIII ; Hodos, 1. c., p. 968,no. MDCCCXCVI.

I Odobescu si Tocilescu 1. c. V. $i ibid., p, 536, no. Deer. Pentrudinsul mai ales Iorga, Studii ,vi doc., VIII, p. 124 si urm.

' Odobescu si Tocilescu, 1. c., p. 612, no. ncccrt.' Ibid., pp. 618-9, no. DCCCIX. Ideia fu parasites; v. no. urmator. Cf.

Hodos,l.c., pp. 913-4, no. mucccxin; pp. 916-7, no. MDCCCXXI §i pp. urm.' Nistor, 1. c., n. 621, no. DCCCXII.8 Ibid.'' Ibid., p. 622.8 Ibid., p. 624, no. ncccxvi.° Ibid., p. 626, no. ncccxix. Care cu raniti; ibid., no. urmatol. Se opri

catagrafia locuitorilor tariff; ibid., p. 673, no. ncca,xxv.

www.dacoromanica.ro

Zorile occidentalismului In Bucure§ti 209

merse sa i-o presinte, §i ei impinsesera naivitatea pans lainvitarea delegatilor turci pentru pace. Urma la Hera's-trau o mare petrecere cu focuri de artificii 1. Pacea eraacum de mult incheiata, dar lumea raminea nehotarita.Caci ocupatia ruseasca se prelungi, in a§teptarea resulta-tului campaniei lui Napoleon, §i consulul frances fu ex-

P4,77777

.1011V

tionNOW Uz.

tutu gulf ,eoreRYhCi0

"14"/44101.0 ,t$4

)

Veche casa boiereascil din Bucure§ti.

pulsat, in Iulie, de amiralul Ciceagov, inlocuitorul luiCutuzov 2.

La 'incheierea acestei paci din 1812 3 boierii muntenicrezura ca vor capata, dupa vechea for dorinta, un Domn

1 Ibid., p. 685, no. Decexa ; p. 689, no. DCCCXCVII, Se faceau recruariruselti cu sila; ibid., p. 694, no. Deccan.

Ibid., p. 698, no. nccccx. Fu represintat provisoriu de Barbier.* indat5. dup5, aceasta se Intoarce din Brasov Mitropolitul Nectarie, §i

Ignatie II pirate cd a venit sa intrigheze contra lui; Academia Romans,

14

a 111.

iii tillill

..P. . tr

,,,....___: ! E' ..1

......--, - ,...4.7.-el-.......- --4,-''...."......V.---.. nr. 7'..-. ' '31; - :711' ': .

SI

1'TO

^

_

r.RAi.

°

1

51

www.dacoromanica.ro


romin: in schimb ei avura pe Fanariotul tipic care a fostIoan Caragea. Supt el Si supt urma§ul lui, destul debatrinul Si mai ales obositul Alexandru Sutu, vor traiBucure§tii timp de aproape zece ani.

Panes atunci, in taierea prin anarhie a drumurilor prinBalcani, nu se abat pe aici alti calatori ale calor descrierisa ne ajute a vedea realitatile din Capita la munteana.Avem sä ne multamim cu memoriile de ofiteri, intrebuin-tate aici. La ei se adauga trimesul Tarului pentru ime-diata Incheiere a pacii, amiralul Ciceagov, slab ofiterdupa camaradul sau Langeron, dar care, om foarte onest,venia cu intentia de a curati ora§ul care, dupa expresialui, era o noul Capua, la dispositia stricatului Cutuzov:insemnarile lui, aratind ma'surile luate, nu adauga insa nimicla cunoa§terea insa§i a localitatii1. Dar; din partea France-silor, comisarul special al lui Napoleon venia cu inteligentalui sotie, care, in scrisorile ei 2, ni des visiunea mult a§teptata.

Primiti de consulul frances de Ste-Luce Si de secre-tarul, apoi urma§ul lui, Ledoulx, fiu de cofetar de laMoscova 3, sotfi sant gazduiti la un boier, Si doamnei

displac divanurile, Imbulzeala slugilor, lipsa de onceconfort. La Herastrau, cu dzvoarele» 4, prive§te cu curio-sitate pe jupanesele care se primbla in rochii imblanite,dar cu fi§uuri la piept. Se descrie obi§nuita audienta laDoamna, Inca frumoasa, participind Si ministrul. Nu se

Crefterea Coleciiilor, 1915, p. 279. El era la 1813 In leg5tur5. cu MitropolitulDosoftei Filiti; ibid., p. 180. La i-iu Maiu 1819 abia Alexandru-Vod5. Suttrchiama pe boieri pentru a alege alt Mitropolit In locul lui Nectarie, care s'a..retras ; ibid., p. 180. La 1822 noul Domn Grigore Ghica poftia pe acesta särevie din Brasov pentru a se odihni In Cara ; ibid., p. 182. Pentru starea.Bucurestilor atunci, si cumpararea de Hagi Moscu a casei lui Ienachit.5. Vara.-rescu ; Bibl. Acad. Rom., doc. 9I/a,xxv.

1 Memoires, editii 1855, 1886, 1860 (in acest an $i In Bibliotheque Russedin Paris), 1909 (de d. Scarlat Gr. Lahovari, Paris, Bucuresti).

Une femme de diplomate, Lettres de Madame Reinhard a sa mare (z798z-815), Paris 1900.

Odobescu si Tocilescu, o. c , III, pp. 146, 147, nota 2.4 Pentru chio§cul a de acolo, cu p5.zitor, Urechi5., o. c., X, p. 57, not5...3

ti

si

r

www.dacoromanica.ro

Ertliewy brdepliiOat atudailatairdit

dolofiu.Caalis0und.firthe digBaikaid ad nileordInheitjipurewienfiqluttelbwal3.4iiiskelso pO#irilwitr.Datt lawVoir Vocis Aadut

illiVataresr Pen:teltIrSrind'Ailati

Frarmitrans.t acit": pre_Aleibr

III/freted 14stalsrehal:M0oo/T.

.f t.q. clu du Oita

4iieachr.Cdiepouptudy lire he:tali,. r.rgE

loci If au gle,Git.98 wt.*64,ea tiro&

-andlAderAfelsoni

els, Vein ?Ade.

eFaikutsalrey3...x.res. d. darAuto ..01/64plutsswalrell.trouoserTawfr,Gsbriar& We

ydmitt 4 le


Planul Bucurestilor de Sulzer (c. 178o).

Bucuresti la 1797.

14*

j

Liu i

4271.0 (Ix

IAdb.f. .Ppiribm

I

www.dacoromanica.ro


poate Injgheba o conversatie. A doua zi se vorbeste,la ospat, italieneste matusei Doamnei, traditie in fa-milia Vacarestilor , frantuzeste Domnului, de cea maisimpatica infatisare. Ipsilanti, care guvernase si Moldova,observa ca la Iasi se vede mai mult Europa apuseana:o totul aminteste Europa civilisata ». Daca, la presintareadarurilor, Reinhard refusa tabacherea cu diamante, au-toarea Scrisorilor e placut impresionata de cele douasaluri de Casmir, care sint partea ei.

In sfirsit cartea, pretioasa, a negustorului Thornton,consul la Odesa, de care am mai vorbit, Starea de fatda Turciei, care a aparut in multe editii si traduceri, Intrecare cea romaneasca publicata la Buda in 1826, ni pre-sinta Bucurestii numai ca un oras murdar, plin de bisericicare-1 umplu de zvonul clopotelor si cu strazile cutreieratede Arnautii din oastea lui Ipsilanti, gata sa loveasca peoricine, si dintre boieri, ar voi sa li Impiedece anarhia(1804).

Linistea de un deceniu care Incepe la 1812 ingaduiealtor visitatori sa fie mai vorbareti.

Astfel contele de Lagarde, cunosca'tor al petrecerilordin Viena Congresului si, indata, devenit, in cursul uneicalatorii, o fratele de cruce », cu formele traditionale, alrisipitorului 1 boier Dudescu, Indreptat spre Paris, nu semultameste a descrie impresionanta ucidere, dupa ordinulPortii, executat de Domn, a lui Ramlh-Pala, revenit dinRusia, unde se refugiase. Ga'seste Inca, 'intr'o societatecare vorbeste si frantuzeste si nemteste, si la femei pito-rescul vechiului port. Vede pe Caragea judec'ind in Divansi atingind cu buzduganul pe un boier care nu fusesedestul de politicos fata de domnita Ralii. Nu scapa.' pri-virii sale nici grupul de femei din jurul Doamnei, cu pri-lejul audientei solemne a lui Ledoulx, care, Intrind inconflict aprig cu Domnul, va fi trimes la Rodos: Inca de

1 V. Urechia, o. C. VIII, p. 151, nota 7. Un act domnesc, ocupandu-sede averea lui, II numeste s conte * ; ibid., X. p. 586, nota.

www.dacoromanica.ro

occi

dent

alis

mul

uiIn

Buc

ures

ti

yeche vedere a BucureOilor,

N04=cv

Zorlie occidentalismulni In Bueure§ti 113

www.dacoromanica.ro


atunci se observa receala. E si un bal la Curte, un cadrilfrances, contradant engles, valt si mazurca, plus o hoed,in sunetele unei musici unguresti1. Daces la Banul Brinco-veanu, 2 cu avere de patru milioane, se afla vechile obiceiuripierdute, fetele lui data din gura, din harps si din pianosi cunosc danturile Apusului. Nu lipseste primblarea, nunumai la Hera'stra'u, ci si la Baneasa Vacarescului 3. Seara,se joaca pharaonul, joc de carti invatat de la ofiterii nisi.Se adauge infatisarea unei nunti dupes traditie, aceia ajocului turcesc, geridul, cu o suta de tineri cari aruncalanta scurta inaintea Domnului, a 50o de boieri, a o miede calesti.

Un filelen, contele de Marcellus 4, oprit pentru o clipsla Bucuresti, unde si-a cumparat o caleasca nemteascapentru drumul mai departe, povesteste numai despreaudienta si petrecerile de la Curtea desteptului si bineinformatului Alexandru-Voda Sutu. Se serbeaza acolopatru nunti in aceeasi zi: una a domnitei Ralii (nu4 Ruxandra*) cu Emanoil Arghiropol. Ospatul pentrudoul sute de persoane presinta si constructia de zaharla mods din care, cind o atinge iataganul Arnautilor, iesepasari calatoare, avind la git felicitari in greceste. Alaturide obisnuitii lautari e si o orchestra italiana.

Cam tot atita cuprins, dar cu alte stiri, e in descriereade calatorie a lui Frederic von Stiirmer, fiul Internuntiului,la 1816.

Aceiasi scirba pentru starea podurilor 5, de supt caretisneste noroiul, pentru circiumele din pivniti si cafenelele

1 Voyage de Moscou a Vienne . . ., ou lettres adressies 4 Jules Griffith, Paris1824. V. si editia engles?i, Journal of a nobleman, Londra 1831, 2 vol., des-crisa de d. C. Karadja, Rev. Ist., IX, pp. 6io.

2 E vorba de tnvatatul In cele elenice Grigore. Inaintasul lui, Caima-camul Nicolae, tsi zicea, de sigur nu far& anume intentii: e Nicolai Basarab *;Urechia..", o. c., VII, p. 301.

' Pentru averea familiei, ibid., P. 348 si urm.' Souvenirs d'Orient, Paris, 1839 (alte editii: 1853 si 1861). V. Karadja,

to Rev. Ist., X, pp. 124-6.5 Pentru e polcovnicul de poduri *, Urechik o. c., VII, pp. 57 si urm.,

129 Vi urm. Pentru . podurile rusesti*, ibid., X, p. 397, notes. MAsuri

www.dacoromanica.ro


pline de clienti dubiosi, aceiasi neintelegere pentru sfintii« grotesci » ai artei bizantino-romanesti. Se semnaleazaTurnul Coltei, cu chipul celor doi ostasi, socotiti ca Suedesi,Mitropolia, intre ziduri, cu casa de locuinta a Vladicai.Calatorul vorbeste respectuos de dascalii vestiti ai marii scolielenice, pe atunci cu oameni ca Neofit Duca, apoi tovarasiisi inlocuitorii lui 1; e si o biblioteca deschisa. Catolicul isicauta biserica, ocrotita acum de Imperiali si atirnind deepiscopal din Nicopol: avem in acte contemporane 2 lamu-riri asupra situatiei Baratiei. Protestantii au o capelaasupra careia se intinde protectia Prusiei 3. Nu se uitasinagoga Evreilor.

Audienta la Caragea.-1 presinta intr'o Camara de lucrua Curtii scriind pe genunchi ; prin nu stim ce simpatii,acela care-i striga lui Ledoulx, de care izbuti sa scape,pentru podurile cele marl ale politiei, ajunse la o stare foarteiar mai vartos Podul Mogosoaii, carele este cel mai trebuincios*; nazirera loan Moscu (cu 150 de podari); ibid., X, p. 697 si urm., not5.. Se punla contributie negustorii. Se iau Ca model cele din Ia0, cu parmaclicuri pemargeni; ibid., p. 901. Evrei cari aduseri a murdalicuri In curtea bisericiivecine, Razvan; ibid., p. 708 si urm., nota. In vremea ciumei se observesca ; cea mai multi zmreduire se intampla intre Ovrei si pricina negresit secunoaste c5, nu este alta deat numai necuritenia*; ibid., p. 960. Felinarela ate seapte case; ibid., p. 710, urm., nota. Se doria a si fie luminareaPodului Mogosoaiei totdeauna sloboda spre inlesnirea treatorilor * ibid.,p. 716, nota.. Cf. ibid., p. 797 si urm.

1 Iorga, 1st. inveitelmfntului, dupes studiile din Mem. Acad. Rom., XXXVIIIsi XXXIX a Elisaveta Filip Dascalul, nepoata dasc5lului Lambru, ce amurit *, era fiica unuia care s'au e aflat aici, In politia Bucurestilor, dascilcu Invititura si procopseala copiilor * (1814); Urechil, o. c., X, p. 351,nota. Pentru Neofit Duca, arhimandrit, care e ales de boieri la 1815,Domnul, care intareste, declares cu naivitate, c5, r persoana-i e necunoscutasi In ce priveste cultura sl to ce priveste moralitatea si ca nu-si poate dasama de ele din cartile ce a scris, cid nu i s'a Intimplat nici odinioarisä le strabata*; ibid., p. 363, nota. Boierii 4i arati ca A eminentul profesor *sta.' si vie In tares cere ca, ajutor pe Stefan Kommita; ibid., pp. 363-4,nota. Pentru al treilea dasal, Veniamin din Lesbos, ibid., pp. 381-2. Acolo,p. 383 si urm., noul program. Masini electrica pentru scoali; ibid., p. 421,nota. 1. Cla..dirile dela Sf. Sava erau inchiriate la fierari nemti; ibid., pp.41r-2, nota. Vornicul Slitineanu tsi trimetea acolo copiii; ibid., p. 846.

2 Iorga, Studii $i doc., I, p. 327.3 V. Iorga, to Hurmuzaki, X, p. 637 si urm.

r p=asta...,

si

www.dacoromanica.ro


ca nu mai e ca pe vremea lui Napoleon, are pe paredfamilia domnitoare bavaresa impreuna cu ginerele regelui,printul Eugeniu de Beauharnais, Si cu alts rudateasca a lui Francisc de Austria. Domnul, bine informatSi de§tept, vorbe§te frantuze§te. Afars, slujba§ii lacomi debac§i§ §i garda de 200 de oameni.

Boierimea de i§licari e descrisa cu infati§ari §i apuca-turi vechi pe care le cunoa§tem. S'a revenit la moda,odinioara oprita de un Alexandru Moruzi, a cale§telor deViena, cu care se merge tot la Herastrau, cu foi§orul, sat'la Colintina unde « ciute §i caprioare pascpaji§tea verde 1, §i la Ci§meaua lui Mavrogheni, pome-nita in acte domne§ti mai vechi ca « Hasnaua apelor » 2,de unde se va trage apoi oseaua 3.

Mai bogate inca sint §tirile Englesului Mac-Michael,trimes al Universitatii din Oxford, la 1817.

Se area cal Domnul, dupa arderea in 1813, a Curtiidin viile dela Mihai-Voda 4, statea in doua foarte mo-deste case boiere§ti, Intre care se Intinsese un cerdac delemn: audienta, presintata pe scurt, n'are nimic intere-sant. Invatatul visitator se ocupa mai mult de Mitropolie§i de Grecul Nectarie care tine cirja, om de viata buns,canna putin ii pass de colectia, importanta, de carti, aFrancesului Sonnini de Mannoncourt §i de ce mai se aflaca manuscripte grece§ti §i slavone.

E dus la Club, local de baluri 5, unde joaca o trupa ger-mana urma§6. a Franco-Italienilor cu «me §te §ug de pehli-vanii §i comediani »3, Inaintea Doamnei Si a fiicei ei, Ralt,

1 Comedia in a fapte pentru tarafurile ce a§ami Domnia, in Urechia, o. c.,VII, p. 36o $i

8 Ibid., VI, p. 75.J. Jack, Taschenbibliothek .der wichtigsten Reisen, LXX.II ; traducere

frances5. de Iorga, in Scenes et histoires du passé roumain, Bucure sti 1902,p. 3o $i urn.

totusi erau cosari cu plata ; Urechia o. c., VII, p. 137. Ibid., X,p.

Pentru oprirea jocului de c54i, ibid., VII, p. 143 §i urm., nota.Theodore Bleriot (t Blesiret ), Francesco Bevilacqua si Giovanni

Mueni ( ?) ; ibid., P. 459. V. pentru si alti actori stealth, Dimitrie C. 011nescu,

impara-

urm.

Ghicule8tilor,

8i

www.dacoromanica.ro


mare iubitoare §i ins4i creatoare de teatru, dar supturma§ul lui Caragea, Alexandru Sutu, se luau m''suripentru ca la « teatru » §i « epistatul german al melodramei,comediei §i al tragediei germane)) (Gergy) §i « intreprin-zatorul asociatiei grece§ti dramatice » sa.' respecte « re-ligia Statului §i morala publics ,«. In publicul femeiesc n'abiruit cu totul moda Apusului ; tinerii, ca stricatul fiual Domnului, sint mindri daca li se ingaduie a se imbracaturce§te 2. Voda opre§te a se purta atlazuri albe de altiidec'at membrii familiei sale, dar ordinul se calca de Tar-sita Filipescu, care e « neghioaba neintelegatoare ». Ea« a indraznit nu numai a purta asupra-§i salup de atlasalb, ci inca a §i trece cu acest fel de haina, gra citu§ide putina sfiala, pe la domneasca noastra Curte ». Si po-runca adresata, capeteniei agentilor puterii e neinduratoare :«o vei incunjura prin politie §i, veriunde pe drum vei gasi peaceasta far de ru§ine §i far de sfiala femeie cu acel saluppurtindu-1, numai decit luindu-i-1 din spinare §i farimin-du-i-1 bucati, sa-1 aduca a§a rupt innaintea Domniei MeleSi negustorii sint in§tiintati 3.

Alt Engles, sir Robert Ker Porter, e un cunoscut ex-plorator in vechea Mesopotamie (1820) 4.

Si el merge la Domn, acuma batrinul Sutu, in tovara§iaconsulului Wilkinson, autorul cartii An Account of theprincipalities of Wallachia and Moldavia b : aceia§i Curtede injghebare provisorie, cu. acela§i mediu de slugi cer§i-toare, dupa obiceiul Stambulului. Si acestalalt musafir§tie de primblarea la Herastran, uncle afla pans la 6 loode persoane din boierime.

Teatrul la Ron:dui, in Mem. A. C. Rom., seria a 2-a, XX (1898), p.29 9i urm. (psi dup5, §tirile din Filimon, Ciocoii vechi ;i noi, cu foarte pre-tioase amintiri din acest timp).

011nescu, 1. c. pp. 39-48; Urechi5., o. c., XII, pp. 471-2.Travels; traducere de N. Iorga, In Archiva din Iasi, VII, p. urm.Urechia, o. c., X'. p. 298.Travels in Georgia, Persia, Armenia, Ancient Babylonia, II, Londra.

3 V. Iorga, 1st. Rom. prin cdldtori, III, p. 96 §i urm.

>>.

i' io $i''

www.dacoromanica.ro


iery11.100.X6,46.4,01723:0&qtrnli144,p1/13,Ntit441,61.43-tre, ii,99,1448 aim

BE 0 C META KAP OA INA ITAITKEP Trulr.,z area, arm6 rhicrize cvns ap&araga,oem ?taupe

ica- pang ape

doluzaxtzpaalazwariere; maatiznoad;,cacin/6 .hez frapaoyvzz apririret; yekrzpb.

azinairsunea,epar-yl, adeitA de mace aoci asosuopf.esn/druifrawapo, zr,orpeAori ovvecieceacsoei,..aper. a ea/a styrrui 177/ 3J DeatAate,op atrium cemilt.sezecvnhinor ef.a.trize.y..ftematricpc votureeliz5ap

ggaprna,,punloiscamin..94agii.azipoli%

a 7"deli-aPeeeizzoPaaaz cb.e4LcePalvAt A...6t, G6 yintailcaat 4,..e3retarrn,CA'a°,9CaZeaea -Aaar,a,74Y,4.4-ri maneir-Nr

grpaia2opri ar'cia -alto atea:cevo .a4aze awcraniy.4,4rbethivt Orin kengt

Y4.`:

Anunt de spectacol la Bucure.,ti: fuga mare de la straja poduluiMogopaiei a piny la straja Tlrgului de afara a Carolinei Paukert.

of

r

-17a111% T3'da/

Juz

iizepei_dice. tearrfivi-azaptt iyA-rtio-cricion.go.

It

:47';t . 77-7," ..="Z-- -6. ry I

,

1

-

s

www.dacoromanica.ro


A asistat la un concert, intr'o casa boiereasca, de fataflind Doamna, sora Domnului §i cele patru beizadele,intre care acela care va fi statisticianul, stabilit in Mol-dova, Nicolae Sutu. Publicul de boieri e laudat pentrufrumuseta §i moravuri blinde ; femeile sint ca ni§te « bellesdin Paris ». Se joaca danturi rasaritene, la care iau partebarbatii in veFninte orientale §i apusene. Violoni§ti, intrecari Si amatori, sint in program, dar jocul de carti urmeazaalaturi. Se bea punch, dar este §i un bufet apusean.

Cind Domnul salutes, la 1820, pe ambasadorul regeluila Poarta, von Schladen, Nicolae Mavros, secretar laAfacerile Straine, duce la audienta pe atit de importantuloaspete, inaintea ca.'ruia iese acelasi Domn, urmat de treidin fiii sad ; este §i o convorbire intima despre politica. A douazi se primesc visite: ambasadorul prime§te pe a lui Ar-ghiropulo, ginerele lui Caragea, pe a Logoatului Filipescu,pe a scriitorului Iacovachi Rizu-Nerulos, Postelnic, pe ainfluentului consul rus, Pini; sotia lui, pe Catinca, sotialui Nicolae Sutu, fiica a lui Cantacuzino-Pa§canu dinMoldova, pe sotia lui Rizu-Nerulos, nepoata lui Voda, §ipe vara acestuia (este §i o cuscra, d-na Moruzi1). La balulde la Curte joaca elegant tinara doamna Sutu surorilesotului ei ; se mai pastreaza §i traditia danturilor orientale 2.

Wilkinson insu0 va da, intr'o carte larg alcatuita, acestecifre pentru Bucure§ti: 80.000 de locuitori ; 20 de mama-stiri, 361 de biserici, 3o de hanuri. El va insemna Si noulotel german 3.

1 0 Raluca Moruzi era la 1816 sotia lui beizadeb. Costachi Caragea s,icerea divortul; Urechil o. c., X2, p. 257. Domnul e silit a-si urmari fiulpentru datoriile fata de marele negustor Ivan B5.1taretul; ibid., p, 288 siurm., nota. Cf, si ibid., p. 305, nota.

2 Iorga, 4n Hurmuzaki, X, p. 85 si urm. La Wilkinson, aceiasi curte detnjghebare provisorie, acelasi teatru, acelasi joc de carti la r Clubul Nobil s.Se adaug5. baluri mascate de trei, patru on pe saptamlina si serate, aceleasi

D. Manfred Eggermann a presintat, la 1931, in Die Schweizerholonienin Rumanien, Bucuresti, 1931, lista Elvetienilor din Bucuresti, Incepind cucei din sec.olele al XVI-leaXVII-lea. Ling5, Laurencon, de care va fi vorbatndata, e, ca preceptor In, casa lui Constantin-WO. Ipsilanti, acel E. Bordier,

plimblartr

www.dacoromanica.ro

220 Istoria Bucureptilor

Mai favorabil, Elvetianul Francois Recordon, din Vaud,.fost profesor impreuna cu Bordier, la 1820 1, la o §coala.de « frantuze§te, nemte§te, italiene§te cu latine§te» §i cuintentie de « anatrofion», internat, autor al operei Lettressur la V alachie . . . , &rites de 1815 et 1821, a fost secretar, din1815, al lui Caragea, caruia-i dedica, in exilul lui, carti-cica. Bucure§tii, in care a asistat la atitea momente istoricepins la fuga spre Ardeal, la Mart 1821, inaintea revolutiei,a Banului Brincoveanu, pomenind §i slujbele pe strada,pentru ploaie, cu moa§tele Sfintului Dumitru din Basa-rabov, lauda, cu simt pentru pitoresc, livezile, salcimii infloare, aspectul superior celui din ora§ele turcqti, podu-rile bine tinute, casele boiere§ti frumoase; cu largile curti§i portile solide, cu cerdacele aerate: acelea ale lui Brinco-veanu insuO, ale lui Dinu Golescu, unde va fi Palat domnesc§i regal, ale lui Romaniti, lui Filip Len, lui Cantacuzinode la Rifov, lui Vellara, care « merita sa atraga §i privi-rile persoanelor mai de departe, atit prin bogatia §i mare-tia ce se descopere, cit §i 'prin cladirea lor, deosebita infiecare din ele ». Doar frescele din biserici daces -i raminneintelese. Linga cele trei bai turce§ti sint acum cafeneleeuropene. Ca §i la Lagarde, e jocul geridului in fata viilordin jur de Mitropolie, cu foi§orul §i ci§meaua. La Hera.s-trau s'au 'inoit copacii in jurul lacului §i bisericutii. Maideparte sint Cotrocenii, Marcuta §i Pantelimonul. Se men-tioneaza ospetele, balul de la Club, jocul de carti, actoriigermani saptaminali din « frumu§elul teatru » ca pentru

asociatul lui, care moare calluptator la Draglpani In 1821. in Mem. Acad. Rom.,seria 3, V, am analisat lucarile lui Rey pi Kohly de Guggsberg. Gradinarii Ley-vrez In 1839. Supt Bibescu, pentru apes, Louis Keller, profesorii Jakob Kull SiSimon Buvelot, arhitectul Schlatter. Dupes 1848, armurierii Durieu, negustorulGubler, importatorul Baumgarten, un Jean Staub, cu memorii; p 38 piurm. Elvetiana e si familia Faraudo. Cf. Essai sur l'etablissement des co-lonies suisses en Valachie, presente et &die a Son Altesse Serdnissime lePrince Regnant de Valachie, Alexandre D. Ghika, par Men* Buvelot,Bucurepti 1838; Nouvelles idles sur la colonisation en Valachie, 1841: acesta,In ms.; Bianu pi Nicolaiasa, Cat. mss. romdne01, III, p. 81 (ms. 831).

1 Urechia, o. c., XII, p. 93, nota. Pentru colegii greci Psomachi pi Galatis,ibid., pp. 58-9, nota.

www.dacoromanica.ro

Zor

ileoc

cide

ntal

ism

ului

inB

ucur

esti

Dant popular la Bucure§ti.Nt4H

4

.ne

a

FeE .sue

0. 151...::1.,

=et

1';,iut.t .0.`V

.1105

s

AP'.A

n: a -..4i4N:

fnt.V T7- r y ..: 4, . . ,

. 6: ."11"zu 71, 11. °

M.k001.

474,4&EM144.4 -4-44%4

. A

tr; .

www.dacoromanica.ro


o mie de persoane, cu piese traduse in grece§te (dinindemnul Domnitei Rain, care aduna o mie de galbeniprin subscriptie) Si cu &dul de trupa italiana in 1821.

Se inseamna 30o de elevi la Gimnasiul grec, cu dascaliprea des schimbati. Ca moravuri, se critics acei observa-tori superficiali cari generaliseaza prea mult pacatele uneisocietati mai curind upratece 1.

Dar pentru aceasta vreme, pe la 1826, avem intere-santul carnet al unui negustor bucure§tean necunoscut,care inseamna §i imprejurarile fugii lui Voda-Caragea,plcat ca pentru primblare. E un om aplecat spre ideilerevolutionare, care-§i ride, nu numai de Mitropolit, dar§i de cei

chemati puteri divine,Popii sfintei noastre Biserici crestine,

cu sfaturi in ce prive§te ispitele femeie§ti. Are legaturi cuRusia, prin fratele sail, a§ezat acolo. Se tine cu « chiriapr'vgliflor din mahalaua Sf. Gheorghe cel Vechiu », undestau un argintar, un mallier, un caldarar, un croitor, inbeciu, un precupet (in «pravalia de uluce », de lemn), unfierar, un circiumar, apoi cu cea de la hanul Coltii, «laPodul de piatra », Si avem §i preturile, pentru repa-ratii, pentru imbracaminte. Il vedem pe dinsul cu fes,dar §i cu i§lic Si, apusenWe, §apca §i palarie, giubeaua ra-miind permanents, nu insa fermeneaua, scurteica, dulama§i ceac§irii, cari se schimba cu «pantalonii ». Face drumurila Slatina, la Fundeni, la Hir§ova, ba pins la §umla,de o parte, la Brasov, de alta. Supt ocupatia ruseasca,dindu-se dupa noile obiceiuri Si luind Ru§i in serviciu,el i0 continua afacerile 2.

1 Ruptasii din toate mahalalele, in Bianu, Cat. mss. romiinefti, I, pp.744-5, no. 247. Supt Caragea era profesor de rom5.115., dar $i latin5.,la Gimnasiul domnesc Francesul Meunier; Urechia, o. c., X, p. 375, nota.Erdeli, pomenit mai sus la suditi, avea para atunci singur catedra delatin5.; ibid., p. 38oI, nota.

' Iorga, in Rev. Ist., VI, pp. 201-6. Caragea avuse in grij5. deosebitA,Capitala sa. Urmasul, Alexandru Sutu, nu avu ragaz sa urmeze lucarile

www.dacoromanica.ro


Astfel se presinta inainte de 1821 Cetatea de Scaun»a Tarii-Romalne§ti. Ceia ce nu vad sau nu cred ca trebuiesal spuie cei mai multi calatori e frumuseta gradinilor §ifarmecul inprejurimilor. intre altele, la Baneasa, dumbravapoetului Nicolae Vacarescu pe care, plingindu-se Ca pre-supu§i oameni domne§ti i-o taie, el o presinta, cu acel adincsimt de natural ce deosebe§te tot acest neam de cintareti,ca « sadita §i pazital cu multal osteneala Si cheltuiala », fiind« §i ca o podoaba politiei in ochii tuturor », §i el se plingeduios ca, (ide nu va avea §i de acum inainte aceia§i pazaSi ferire. in adevar este ca indata se va sfir§i »: mi§cat,Domnul hotara§te la 1813 tuturor dregatorilor u ca saldati mina de ajutor orinduitului, spre a fi ferit5. §ipazital aceasta dumbrava de earl toti, sal nu tae, nici salstrice dinteaceastal dumbrava cu niciun fel de numire sautrebuintal, ci sal fie totdeauna aparat5.1».

Abia se Meuse cu pompal inmormintarea, in Februar,a lui Alexandru-Voda Sutu, la Sf. Spiridon Nou 2, undemai fusese inmormintat Si Hangerliu, Domnul asasinatde Turci, cind se produse, in legatura cu scopurile Eterieiortodoxe a Grecilor, mi§carea lui Tudor din Vladimiri.

E caracteristic cal nu s'a cautat pentru revolutia pla-nuita sprijinul acestei lumi bucure§tene, in care doar cutareNeamt pusese la cale, cu citiva ani inainte, un complotcontra lui Caragea. 3. Menita sal fie taraneasca, dupal mode-lul aceleia a lui Caragheorghe, ea incepu in Oltenia, cupandurii cunoscuti §efului §i cu satenii din aceste partiale Mehedintilor §i Gorjului.

Si totu§i §i aici era o fierbere. Se gasiau libele, foitede critical §i batjocura, care se strecurau prin curtile

lncepute. Cf. UrechiA, o. C., XII, p. 277 si urm. El ordonA sal se ridice pla-nul In harts mare, cu aratare de toate podurile cele marl, de toate ulitiletirgului, de toate mahalalele, de toate ulitile mahalalelor a.

1 Ibid., X1, p. 177.I V. George D. Florescu, Alaiul fnmorminarii lui Alexandru N. Sufis

Voevod la 20 121114arie 1821, BUCUre§11 1932.Nistor, I. c.

«

'

www.dacoromanica.ro

Bis

eric

a B

rae

u B

otea

nu.


Biserica Breda Boteanu.

Si

'-'.: '''."-- . ' 5.i-- T.:A -I -::-` : -

: .'"2:. .. . , :,,,,,,, ' . :

4"4.'=.,?.

4S%.

41. : -

:7

r

`' , .:'. 0 .g

,n lir .,

r.

..;L,

n a1#%-;"t?':

-e r

I'`/r. P. , "

tit 3 3 , °

jC*

4 ' "9 N :

. ,

° 'M

11 °

Pu ,

173

'I

*Pi

*;:rtkst--

-7.51ttri'

www.dacoromanica.ro


boierilor 1. Se adusera la Curte, de agenti in haine schim-bate, can disparura, allele, care vorbiau de nedreptatilesavir§ite de raposatul Domn contra Tirgovi§tenilor, depatima lui de a stringe galbeni ; se ada'ugia Si cite o cari-cature 2. In acel minut se §tia ca « Slugerul Teodor » seafla Intre zidurile manastirii Tismana, fare a i se cunoa§teInca intentiile. Din partea sa, beizadeaua Alexandru Ipsi-lanti, general rus in retragere, trecuse Prutul.

Indata se produse, ca in 1802, o mi§care de pribegie,mergir' id Si ping la saraci 3. « Craii * pa'rea ca se vorivi, caci, cu exagerare, consulul prusian vorbia de « 20.000de vagabonzi », gata sa se arunce asupra averilor. Pre-senta Arnautilor impiedeca singura instapinirea anar-hiei 4. Caimacamii noului Domn, Scarlat Callimachi, fostin Moldova, se retrageau la Giurgiu.

Se vorbia de sosirea Domnului « popular » la casa detara a lui Dinicu Golescu, zisa Belvedere, dar el i§i a§eza,Inca din Mart, lagarul pur tara'nesc la Cotroceni in mana.'s-tire. Nimic nu se mi§ca in Bucure§ti, §i Tudor insu§i nu cautasä alba, nici atunci, nici pe urma, vre-o legatura cu sara.'-cimea sau macar cu negustorii: g-indul ii era numai laboierii cei « buni », cu cari intelegea sa se uneasca. Pro-misiunile lui de scaderea birului la cinci lei Si de desfiin-tarea vacaritului, vinariciului Si altor dijme era potri-vita pentru populatia de la tara 5.

Cind in sfar§it el infra in Bucure§ti, calare, Intre unpreot, un simplu preot de sat de-ai lui, cu toate legaturilece avea cu episcopul de Arge§, Ilarion, §i capetenia bul-gara Machedonschi, Arnautul Farmachi urmind, « dealulMitropoliei era plin de curio§i, mai ales straini » 6. In zadar

1 Iorga, in Hurmuzald, X, p. 97, no. cxxvr.2 Ibid., pp. 103-4, ILO. CXXXVII,3 Ibid., pp. 112-3, no. cxux.4 Ibid., p. 119, no. ci,xvu. La 14 Februar st. v. Caimacamii iau m5suri

pentru paza orasului ; Urechi5., o. c., XIII, p. 55, nota 1. Pentru Inlaturareaunor ciudate e care i ; ibid. p. 58, nota. Pentru toate acestea, v. mai departe,Memoriile lui Papazoglu, p. 172 §i urm.

' Laurencon, Nouvelles observations sur la Valachie, p. 66.6 Ibid., pp. 76, 78.

15

i

www.dacoromanica.ro

Biserica de la Mogowaia.

N14Os." ..e."`

; ,4 I . '

. :

9

V

4 'VN:ce ;444'

1' ''

6 ;, :4t r 371:11.,

r I

0 ,

:

L

.. . 1.4,

d. r'br

www.dacoromanica.ro

Zorile occidentalismului fn Bucuresti 227

se cete§te la raspintii proclamatia lui, cu rugaciuni §idescareari de pistoale. Grija noului st'apin al Bucure§tilorera numai sa tie acea ordine al carii fanatic era: mergeapina: acolo, incit ruga pe « fratii oameni 1 ai Adunarii »,sa nu se atinga de familia lui Alexandru Vellara 2. Ceia cenu impiedeca pe unii dintre panduri sä scoata la ivealaprada for de tot felul, culeasA in drum, pang ceasornice 3.

Cind Ipsilanti, viind din Moldova, se opri la frumoasacasA ghiculeascl din Colintina, el Wepta acolo pe boieriiinitiati, fara sa" incerce vre-un apel la Bucure§teni. Ace§tiararnasera impasibili §i inaintea primblarii mavroforilor luiin ve§minte negre Si cu capul de mort la caciula, dupaexemplul luptatorilor prusieni contra lui Napoleon, §iinaintea §colarilor de la gimnasiu defilind supt conducereaunu tinAr profesor poet, Costachi Aristia, cu acela§i strigat,dar in Oa limbs, cAtre libertate. Se m4ca doar elementeticAloase, scapate din inchisori, care dau foc palatului brin-covenesc parasit de la Mogo§oaia 4.

La un moment dat, singur bimba§a Sava era cu pazaora§ului, pe cind cele doua o§ti care nu voiau sa seuneasca stateau in margenea Capitalei.

Trecerea Dunarii de Turci aduse evacuarea Bucure-§tilor. Caminarul Sava, Grec Si el, care tinuse Mitropolia,cu AmAutii sai, innaltind un steag deosebit, ii into-Vara.* in urmarirea rebelilor de toate categoriile. Cindse intoarse in August, loctiitorul Pa§ei de Silistra,Chehaia-beiu, nu crezu ca trebuie sa-1 crute. Sava fuucis prin tradare, impreunI cu aghiotantii sai, bul-gari, Ghenciu §i Mihali 5. Se urmarira pretutindeniArnAutii, cari incercaserA sa resiste. 'Biserica Oltenilor,

Indreptarea cuvintului s'a facut de d. Virtos.e Nicio marl: sa va Indrasni a A. apropia cu cuget /Au de aceastA familie

veri de seimenii care Yi are spre pazasi ajutor, cumplit sa va pedepsi a; GheorghePotra, In Rev. Ist., XIX, p. 231, no. Ir.

3 Laurencon, o. c., pp. 79-80.4 Ibid., p. 85.5 Cea. mai sigura descriere, de consulul Kreuchely, in Iorga, Hurmuzaki,

X, Pp. 344-5, no. cixv.

15

i

1

www.dacoromanica.ro


Casa lui Grigore -VodA Ghica de la Colintina.

- poi

www.dacoromanica.ro


batuta cu tunurile, unde alergase sa se apere un capitan,Tanase Chimariotul, de la Adriatica, fost, odata, in serviciulviteazului rege al Neapolei, Ioachim Murat, fu arsa de foculcare se stirnise in aceasta lupta. Aproape era casa lui Fili-pescu Buzatul, care fu atinsa de flacari. Spuindu-se Cazacilorzaporojeni ca sint Inca rasculati in biserica Protopopului,§i ea disparu in foc. 800 de trupuri decapitate zaceau pestrazile pustiite. Lumea, Ingrozita, se temea de un macelgeneral 1.« Alergau pe uliti », spune un martur roman,o in toate directiile dangalacii desculti, cu capetele goale§i cu iataganele in mina, Si, unde intalniau om, supt pre-pus macar, de ai lui Sava, pe loc it oborau, it desbracau,ii talau capul, pentru care aveau un premiu, Si alergaula altul. Aceasta zarva a durat trei zile, in care multinevinovati au perit » 2.

Chehaia-beiu i§i dadu toate silintile sa tie bunadar, §i pina in toamna, once viata Incetase 3.

biserica luterana fu jafuit'a, cu lazile Nemtilor 4. Curtileboierilor pribegi ramasera despoiate de toata lemnaria 5.Dupa mai multe incerca'ri se arse §i biserica Sf. Spiridon 6.

Se putea scrie in primavara anului urmator : « 0 mareparte din cele mai frumoase case ale boierilor sint cu totulruinate, precum §i locuintile domne§ti, cele mai frumoasevile din jurul oraplui, cele mai splendide gradini in ora§§i afara, cum §i marile, foarte bogatele circiumi, mai toatedistruse 7. » Turcii facura grajd din insa§i Curtea domneasca,formata din doua case ghicule§ti, a lui Grigore §i a luiAlexandru, la care se adausese casa Sl'atineanu 8. Ramase

V. si ibid., pp. 184I, no. ca.,n; p. 56, no. xxv.2 Dascalescu, In Iorga, Mem. Acad. Rom., 1932-3, p. 29. Cf. Memo -

riile Voinescu, In Revista Carpalilor, Maiu 1860.3 Iorga, Hurmuzaki, X, p. 130, no. cr.xxu; p. 135 urm.

Ibid., p. 139, no. cr,xxxm. Pentru recladire, ibid., p. 372, no. eccuir.5 Ibid., pp. 135-6, no. ci,xxvir.

Ibid., p. 171, no. ccxxxi; Hodos, 1. c., pp. 1055-6, no. mmix.7 Ibid., p. 140, no. ci.xxxvr.8 Reparatiile In 1822 scoaserg la lumina, cadavrele a saptesprezece femei

ucise; Hodos, 1. c., p. 1068, no. binixvir.

rin-duiall,

1

lui$i

4

www.dacoromanica.ro

zon4§oinortg

vuol

si

Macelul bimba§ei Sava §i a Arnautilor lui, dupa o veche stamps.

,, ... , I

, .. ° s,

°

Sr

www.dacoromanica.ro

Zorile occidentalismului In Bucure0i 231

in picioare numai marea casa a boierului Romaniti 1. Curti lede la Colentina, cu biserica, suferira si de la unii si de laaltii 2. Copiii ajunsesera.' sa se joace in strada, dupa jafulpandurilor, cu literele tipografiei Ra'ducanu si Clinceanu,asezata la foisorul lui Mavrogheni. Disparura fabricile deghermesut, de stambul-sali, de farfurii, de hirtie, cu arti-cole pe care negustorii, mai bucurosi de cistig, din strai-natate, le dusmaniau ; Turcii nimicira pe cea de testemelede la Marcuta 3.

De jur imprejurul capitalei sufla un vant de anarhiefurioasa. Tarancele de la Colentina, aflind ca arendas-ul luiGrigore Ghica, viitorul Domn, a fost ucis de Turci pentruo actiune tradatoare, alergara sa zvirle parale in fatacadavrului, strigind ca « destul li-a luat, cit era viu ; acumsa primeasca si aceasta » 4. Pe drumurile spre Bucurestise ucideau negustorii, intre altii Brasovenii, can incer-casera a-si relua comertul 6. Se facu insa la 1822 obisnuitulTirg al Mosilor, de si cu putini Brasoveni 6.

Cind se numi Domn de tara, dupa asa de vechea do-rinta, care reusi numai din causa tradarii Grecilor fata deTurci, Grigore Ghica trebui sa vie, in Novembre 1822, tiptil,si el se aseza in propria lui locuinta de boier. Dar, ca prinininune, prin secretele vitalit'atii romanesti, viata fu reluatain pang atunci asa de tristul oral. Unii boieri se grabira sase intoarca. « Poporul si-a recapatat veselia si in toate strazile

1 Iorga, Hurmuzaki, X, pp. 181-2. Un plan din acel timp arati. In susde PodulMogo§oaii bisericile Sf. Vasile §i Popa Cosma, In jos Curtile lui Len,lui Alecu Filipescu, lui Grigore Romaniti §i lui Barbu Vack-escu, apoi bisericaSf. Voevozi; ibid., p. 191, no. cci,x. Un mare foc in Ianuar 1823 prin TIrgulCucului; ibid., p, 206, no. ca.,xxvni. Focuri la Hanul Beilicului, la Sina-gogA., la Hanul Sf. Ecaterina; ibid., pp. 227 228, no. ccxcvn. V. §i Bianu,Cat. mss. romdnefti, I, p. 106 (ard 600 de case). Lucari la Pantelimon,Iorga, 1. c., p. 237. Tulburari antisemite; ibid., p. 208. Mamie negustorKohen ; ibid., p. 280. Reparatii In Vacare0i 0 Cotroceni; Hodo9, 1. c., p. io61.

' Iorga, Hurmuzaki, X, p. 192.6 Fotino, III, './aroeta ails ileadag, p. 255; Iorga, 1. c., p. 513, nota 5.4 Iorga, Hurmuzaki, X, p. 137, no. ci,xxix.5 Ibid., p. 163, no. ccxxu ; Hodcq, 1. c., p. 1045 (se expune un hot span-

zurat §i unele capete).6 CL ibid., p. 743, no. cx.xxxvin.

www.dacoromanica.ro

232 Istoria Bucure§dlor

se and prin circiume lautarii tigani 1. » Lipscanii reve-niau 2. Voda-Ghica fu primit la biserica Sf. Spiri-don, abia refacuta, si la Curtea Veche, unde primi sfintulmir 3.

Pe cind sora Domnului, Pulcheria, Profirita, sta incasa Greceanu, Voda se aseaza in casa lui Caragea, daraceasta arde in August 1825, si el se mut5. la Beilic, apoila Banul Dinu Cretulescu (cu birourile tot la Beilic) 4. Rese-dinta domneasca fu luata cu pompa in ziva de 20 Novem-bre 5, la Mihai-Voda.

0 grija deosebita se dadu, supt noua Domnie, a unuiMtran boier de tara, foarte evlavios, bisericilor 6: Sarin-darul, a Grecilor, Colentina 7. i, cu toata lipsa DoamneiMaria, nascuta Hanger'', pe care sotul nu voi s'o primeasca.'in tara, petreceri reincepeau, precum a fost in 1823 mareanunta a fetei lui Barbu Vacarescu, care 1u5. pe AlexandruBelu, fiul favoritului de odinioark asa de impopular, allui Caragea. Domnul si fiii luara parte la stralucitul °spat 8.Se relua si intrecerea cu giridu19. 0 « Companie franto-zasca » represinta fantasmagorii 10.

Se vazu chiar aceasta ceremonie populara a Domniei.Dupa o petrecere la tara, pe luna, plink Voda cu sora saPulheria si Inca o jupaneask impreuna cu beizadelele sio suma de boieri, inaintau, precedati de Arnauti si incun-jurati de lautari ; cine era intilnit, fail deosebire, se adaugia

1 Ibid., p. 182.Ibid., p. 194, no. cc.T.,xin.

3 Ibid.Dup.& InsemnArile lui Costacbi Creteanu, Iorga, in Mem. Acad. Rom..

1928. pp. 242, 246. Pentru lucruri furate la foc, Iorga, Hurmuzaki, p. 646,no. xvi. Cf. Hodol, In Hurmuzaki, XVII, p. 25, no. xxv.

5 Iorga, /. c., p. 246. In mem. Ac. Rom.Pentru cele In rea stare dup5. cutremur: Coltea, S5.rindarul, Urechi5..

o. c., X, p. 1072. Se pomenesc tot acolo hanul lui .5erban-Voda i al lui Scufu,.7 Iorga, Hurmuzaki, X, pp. 191-3, no. cc1,x1; p. 1g8.

Ibid., pp. 213-4, no. cc.Lxxxv. Dar Arnautul Agentului sparge cu o.farfurie capul iuzba§ului domnesc.

Ibid., p. 24o, no. CCCXIII.1 Ibid., P. 344, no. ccccvm, §i nota I.

'

a

www.dacoromanica.ro

Zorile occidentabsmului In Bucuresti 233

Si el la veselul alaiu (1826) 1. « Mamie Club » se redeschi-sese 2.

Se fncepeau lucyciri pentru impodobirea oraplui. Astfel,la 1824 se hotari, dupa contractul incheiat de AlexandruSutu cu arhitectul Freywald, socrul loctiitorului de AgentUdritzki 3, reluindu-se vechiul proiect al lui AlexandruMoruzi, care daduse Bucurqtilor, apa sanatoasa dinfintinile sale 4, inlocuirea podurilor atit de criticate 5. Seincheie un nou contract cu Freywald §i Hartel 8, pentrupavarea marilor strazi in curs de doisprezece ani, urminda se face de pe Podul Mogo§oaii o §osea pan5. la Colentina,pe calea Foc§anilor 7. Se lucra in 1826 la aceasta strada decapetenie la Podul a Calicilor», la Podul Tirgului-de-Afara §i alPodul Beilicului 8. Se luau masuri ca fiecare sa curate in fatacasei sale podul, care altfel putreze§te 9. In sfar§it pentrufintinile lui Moruzi se vorbi, la 1824, cu un Saxon, ErnestMeyer, afacerea flind reluata la 1827, cind se incheiecontractul 10 .

Totu§i nemultamirile nu lipsiau, §i din nou apareaupamflete. In ele era amenintat Domnul §i cei din jurulsau cu ceva mai rau decit Ipsilanti §i Tudor Si panduriicari « nu §tiau ce vreau ». Se vor ridica « 7.000 de cio-mege n ».

Alaturi de aceste observatii pitorqti §i critice trebuiepuse datele statistice ale lui Kreuchely, §i dup5. isto-ricul Fourth : i6.000 de case, 100.000 de locuitori,intre can 1.5oo de familii ale suditilor. Nou5. manastiri

1 Ibid., p. 460, no. CCCCXXXIV.2 Ibid., p. 400.3 Era de supt Caragea. 4n tarii.; Urechil, o. c., X, p. 727.' Iorga, Hurmuzaki, X, P. 374.5 Ibid., pp. 275-6, no. cccrvI.

Pentru aceasta Italianul Giulini, Urechia, o. c., X, p. 421.7 Iorga, o. c., pp. 275-6.B Ibid., pp. 373-5, no. cccca,v. Era amestecat bancherul Meitani.o Iorga, 1. c., p. 645, no. xrv.

10 p. 433, no. Dxxi,11 Ibid., p. 318, no. cca,xxxvx; pp. 321-2, no. CCCI,XxxvIII ; p. 326

§i

' si

si

Ibid..

WM.

www.dacoromanica.ro

234 Istoria. Bucurestilor

domne§ti: Coltea, Sarindarul, Radu-Voda, Mitropolia, An-tim, Sf. Spiridon Nou, Doamna Bala§a, Mihai-Voda,Sfintii Apostoli, pe ling alte nou5. acelea cu hanuri:Coltea, Stavropoleos, $erban-Voda, a Grecilor, Zlatari, Sf.Joan cel Mare, Sf. Gheorghe Nou, Sf. Spiridon Vechiu,Cretulescu. in at trelea rind se a.eaza, neavind hanuri:Sf. Sava, Ste lea, Razvan, Sf. Elefterie, Udricani, Sf.Ecaterina, Spirea, Schitul Hagi-Dima, Schitul Maicilor.Biserici de mir sint §aptezeci Si doua, plus la vre-o doua-zeci Si cinci de lemn Si optsprezece paradise. La cele orto-doxe se ada'usese, pentru Unguri, cea calving 1.

Ca hanuri faith' atirnare bisericeasca, ale boierilor §inegustorilor : hanul Filipescu, hanul Golescu, al lui Manuc,al lui Papazoglu, hanul Constantin-Voda, hanul ZamfirSi hanul Gabrovenilor, hanul lui Scufu, pe linga douazeci Siopt pang la treizeci mai mici. Sint douazeci Si doua fintiniSi patru bai la spitale, pe linga, cunoscutele al Coltei SiPantelimonul : spitalul Filantropiei, datorit lui Mavrogheni,§i al Sfintului Visarion, fundatie a lui Alexandru Moruzi. $iacest informator, de altfel, va vorbi de podurile puturoase,de haosul din cladirile manastire§ti cu scarile de lemn,de amestecul populatiei, de lipsa monumentelor publice 2.

In acela§i timp singurul calator apusean din acesttimp, consilierul de Legatie Clausewitz, vorbe§te, in 1824,de 8ogo.000 de locuitori, intre cari 4.000 de Nemti §inumai 6.000 de Evrei. $i el, care lauds podurile reparate,atinge primblarile de cite pang la §ase sute de cale§ti laHerastrau, neuitind §i pe Tiganii zdrento§i cari sint vizitiii.

La Curte, el e primit de Domn care, cinchit turce§te,vorbe§te in limba italiana, iar Pulheria Mavros, care,

in lipsa Doamnei, tine casa, frantuze§te. Apar ca occi-dentalisati fratii lui Voda: Alexandru, §ef at militiei ce seformeaza, §i Mihai, care cre§te admirabil, cu preceptoristrain ale§i, pe fiica sa, care, despartita de Rusul Coltov-

Pastorul Szuhay o incepe supt Alexandru-Voda Sutu; Iorga, Hur-muzaki, X, p. 369, no. cccoa,vr.

Ibid., p. 5 13, nota 5.

si

ii

.

www.dacoromanica.ro

Zorile occidentalismului in Bucure0i 235

Planul Bucure.stilor de consulul prusian Krenchely-Schwerdtberg(1822).

5o. Biserica Sf. Vasile.51. Popa Cosma.52. Casa Vornicului Iordachi Golescu.53. * Banului Barbu Vicarescu.54. * Logofatului Alecu Filipescu.57. * Vornicului Grigore Romanit.

zoo. Biserica Sf. Voevozi.a) Casa ama."rasului Filip Len§.b) Atenansele casei precedente.

www.dacoromanica.ro


Masalschi, i§i va ci§tiga in Apus o mare reputatie literaraprin universalitatea interesului ei, Dora d'Istria.

Apoi, in casa Creteanu 1, cu patru saloane europene §io mare sala de dant, femei frumoase, vorbind frantu-ze§te §i intelegatoare pentru musical; nu se joaca aicicartile, §i boierii leapada.' giubelele pentru a danta polonesa,valtul, danturi englese 2.

Dar avem pentru intreaga viat5, bucure§teana inaintede 1830 bogatele §tiri date de un fiu al ora§ului, crescutla hanul parintesc, in fatal cu biserica Grecilor, viitorullocotenent-colonel Papazoglu, §i mi se va ingadui sal re-produc, cu adaugiri, din cartea in care el voi sal presinteinsa§i istoria ora§ului, infati§area sintetica pe care o da-deam aiurea3: mi-ar fi fost greu sal gasesc o Oa forma..

Despre tata, zaraf bogat, ii place a vorbi: la MetoculRimnicului « Andrei Pappasoglu-Slatineanu », « directorde Vistierie la Mavrogheni », ar fi fost chemat de printulde Coburg, la 1789, pentru a afla situatia financiar5. atarii: « printul sarutindu-1 pe frunte ( !), tatal mieu a sä-rutat steaua ce purta la piept » 4. Din acest izvor va fiaflat c5. 1trupul lui Voda Hangerli, ucis de Turci in Bucu-re§ti, a fost cumparat, in acea zi de tnviere, de episcopulde Pogoniana ca sal fie ingropat « la Sf. Spiridon, pe PodulBeilicului ». Din acela§i arsenal, dar Si, cum se poate vedeadin descrierea de mai sus, sint ve§tile, mai vechi, despreBucure§tii de la 1769, dupa prinderea de Ru§i a lui Grigore-Vod5. Ghica, despre guvernul din 1802, al « crailor de CurteaVeche », al « apelpisitilor », supt « un Grec anume Melanosbocceagiul », care prada §i beau, « navalind §i la palatuldomnesc, cu un magar dupa ei », purtind Melanos « cuca

1 V. Iorga, In Mem. Acad. Rom., 1928-9, 1. c.' Molbeck, Nordisk Tidskrift for Historie, Literatur og Kunst, 1828; Ka-

radja, In Rev. 1st., 1928.a Revista Fundafiilor Regale, II, no. 1.' 'aorta funddrii oraplui Bucurefti, Bucure0i 1881, p. 71. Cf., pentru

Coburg, pp. 109-110.

www.dacoromanica.ro


domneasca §i cabanita, topuzul domnesc in mina §i stea-guri domne§ti », la strigatul « SI traie§ti, Maria Ta, animulti §i fericiti », unit cu injuraturi. «Aceasta a tinut douazile §i doua nopti, §i, de mai tinea Si a treia zi, betiviiar fi dat foc ora§ului ». Dar negustorii se adreseaza labe§leaga turc ce se afla Inca la Cotroceni, §i acesta spin-zura pe banditi: « pe nenorocitul Melanos 1-au spinzuratin mijlocul tirgului, intr'un colt de raspintie, iar gateliledomne§ti le-au adus pe toate la palat Si le-au dat in sama,boierilor ce tineau loc de Domn » 1. Dar ce §tia mai binebatrinul erau lucrurile despre Voda Mavrogheni, la care,cum am vazut, servise. Astfel, praznicul acestui Domn,la care se plinge preotul trimis cu caraturi la Dunarepentru oastea turceasca 2, « gabrioleta cu doua tunurimici, unul in dreapta §i altul in stinga caprei vizitiului,acolo unde se pun felinarele », imbracarnintea cu « unilic ro§u cusut cu fir §i pe cap cealma turceasca verde,cusuta cu mendele in felii, incaltamintea cu iminei ro§iiin cari i§i baga picioarele goale, flea ciorapi, §alvarii cariajungeau numai papa la genunchi, de i se vedeau pulpelecu picioarele goale, fara ciorapi, §i pe picioare avea parnegru, flind §i el oache§, cu barbs neagra », cei doi cerbimari Inhamati la cabriolets, cu coarnele mari, din muntiino§tri » 3.

De sigur, din copilaria batrinului militar e luata prive-li§tea vechilor petreceri din Bucure§ti: nu numai orientala«giumala», desfiintata in epoca Regulamentului Organic 4,dar Si plimbarile din Dumbrava Banesei (a lui DumitrachiGhica), cea pe care o Ingrijia Nicolae Vacarescu, la«intaiu Maiu »: «Acolo se desfata de odata cu sosireaprimaverii junii §i junele Bucure§tilor, cu doua coditelasate pe spate, iar caciulitele pe sprinceana, cu basmauaSi tistimelul, cu conte§ul §i maloteaua ; mai tirziu cu

1 P. 123. Cf. descrierea de mai sus, dupe, Fotine i rapoarte diplomatice.2 Papazoglu, o. c., pp. 120, 122.5 Ibid., p. 122. 0 gravur5. contemporani£ au striaa 11 presint,i aqa. V.

Iorga, Portretek Domnilor.' Papazoglu, o. c., p. ig.

www.dacoromanica.ro


i§lic Si fes (cefte-caic), cu antiriu de sevai, ciac§irro§u de lahuri (Lahora) sau enghiur§al (Sal de Angora),me§ii cu papuci galbeni Si ro§ii cusuti de ciac§ir, Si in urma.'cu fracul, capela Si pardesiul. Acolo se Intreceau Bucu-re§tenii cu caii lor, cu cociile, butcile Si mai tirziu cudro§tele Si cabrioletele ; i§i Incurau taranul bidiviul Sicocona§ul armasarul de Viena, iar mai tirziu domni§oruliapa englezeasca. In fine, pe acea dumbrava se faceaupoesiile cele mai amoroase : « frunza verde §i-o lalea »,cuculet penita sura », « faretra yell », « psichl athlialuna e lumina lumii « nu ma pedepsi, stapina », « to -mi

ziceai °data », « bir, oita, bir », Si, mai tirziu: « de-a§ fi,iubito, ginga§a floare », valsurile de Lanner Si Straus, polcaSi, in fine, cancanull! Dar Voda Caragea coboara, cum amvazut, din cale§tile de Viena pe nevestele de cojocari cu tur-bane Si fes ro§u cu ciucuri alba§tri 2. De acolo Si amintireainvatamintului cu « Chrisolora sau Esop », adeveritepentru §coala domneasca Inca din vremea lui ConstantinBrincoveanu « la Comita sau Omer » manualul luiStefan Kommitas, « Enciclopedia » lui fund o lucrare re-centa pe vremea copilariei autorului « gramatica Las-careos sau Terpsithea », vestita gramatica a lui Laskaris,,pastrindu-§i, trei secole, popularitatea 3. hi aminte§te de.dascalii Vardallah, Velisarie, Psomachi, arhimandrit-ul.Neofit Duca, Mitilineu, Ioanide Si « domnul Pavlidi, zisPitagora », acesta trecut apoi la Gheorghe Lazar , de-« marele profesor I. Giuvara » de la Sf. Sava 4. Tot a§ain§irarea pedepselor din acea vreme, pentru «mofluzi »,« calpuzani » Si alti vinovati, cu descrierea tirgurilor5.

Daca n'a suferit groaza ciumei din 1815, cu comitetulcompus din Topliceanu, Mitescu Si Chirculescu, Si cu spitalullui Alexandru Moruzi, « intre satul Catelu Si Dude§ti cu

P. 2o. Cf. qi pp. 51-2. V. §i descrierea Tlrgului Mo§ilor, p. 30.alte petreceri, p. 48. Alaiurile, pp. 54-60.

Foarte bine povestit la pp. 91-2.P. 24.

' Pp. 51-2. Numele stilt tiparite acolo stilcit, la tipografia de ziar..5 Pp. 27, 35-36.

»,

« »,

,

a,

8's

°

www.dacoromanica.ro

Zorile occidentalismului 4n Bucuresti 239

§tirile despre carantinel, daca n'a urmarit cu ochi mirati ri-dicarea de ni§te 4 straini » a balonului care a cazut la Cioplea,lasind amintirea « ba§icii lui Caragea », care ar fi prevestit ar-derea Palatului (Curtea Arsa), apoi cutremurul cel mare §ifuga Domnului, cu « douazeci de milioane », copilul a privitalaiul de ingropare, in 1821, al lui Alexandru-Voda Sutu 2.

Indata apoi i§i aminte§te de revolutia greceasca : steagulei se ridica « in casele lui Dumitrachi Belu ». Dimitrie Ipsi-lanti vine cu eteri§tii din Moldova la Colintina, inconjurat deCaravia, doctorul Christari §i Dimitrie Duca, luind locuinta« in saloanele de la Ci§meaua lui Mavrogheni » 3. Baiatula vazut pe Tudor, cu cei doi capitani strain, cu Ciupagea§i cu « bravul comandant al artileriei de patru tunuri,Carcaleteanu ». Garda sta in casele brincovene§ti de pemalul Dimbovitei, « Domnul » insu§i se a§eaza « in caselelui Ora§anu, tot supt Mitropolie (astazi Strada Poetului) »,la un vechiu prieten. In prima noapte chiar, Arnautiidin Mitropolie trag asupra Oltenilor de la Brincoveanu,cari raspund. A doua zi, negustorii iau de la eclesiarhmoa§tele Sfintului Dimitrie §i le depun la Sf. Dumitrual i§licarilor. La intrevederea cu « Domnul Tudorin » a luiAlexandru Ipsilanti, cel d'intaiu, g-indindu-se la costumulnegru « cu e§arpa tricolors de matas5. » al eteri§tilor luiSutu-Chebap, ar fi pomenit proverbul ca « inalbitorul nupoate §edea la un loc cu carbunarul » 4. Papazoglu §tie caintre aghiotantii beizadelei era un « Grig. Maiorescu ( ?),ce avea un deget la mina dreapta, de our », ca lui Ipsilantii se zicea, ffind ciung, « monohir k: « avea mina stings deargint » 5. De soarta lui Tudor nu mai poate §ti decit Ca,ffind ucis, « i-au aruncat trupul intr'una din marile privatiale Mitropoliei. A§a au marturisit Tirgovi§tenii de atunci,can se aflau in curtea Mitropoliei, unde lucrau, amestecati

1 P. z33.2 P. 71.3 Se pomeneste, la Arnauti, pe ling& numele cunoscute, si un a c5.pitan

Franguli, pronumit Bizanti *; p. 72.4 P. 74.5 P. 75.

www.dacoromanica.ro


cu Evreii tinichigii, la fabricarea ghiulelelor de tinicheaumplute cu sticla, pietricele Si cuie pentru cele patru guride tunuri romane§ti care fusesera ridicate de la Cotrocenidupa plecarea lui Tudor ». El afla de macelarirea la Draga-§ani a « sa'rmanilor tineri, toti fii de negustori, profesori§i gramatici de pe contuare ; cavaleria lui Caravia erabeata de vinul din pivniti » 1.

§i sosirea lui Chehaia-bei, « Gingir-Efendi », cu Gava-nosoglu cel bogat, Tahir-Aga §i Rusul Macovei, coman-dind Zaporojenii, e povestita cu bogate amanunte: intim-pinarea la Leurdeni de Vornicul Mihail Manu, proprietaracolo, de Logofatul Samurca, -de Negri Si prietenul Tur-cului, marele negustor Baltaretul. Comandantul trupelorde represiune opre§te ca ostateci pe fiii lui Manu: Costachi§i Iancu. Turcul e gazduit in casele Belu (azi Prager),Strada Carol fiind atunci a i§licarilor ; osta§ii se a§eazape aceasta strada, «in casa Draganeaschii», sau la Antim.Se prime§te visita consulilor §i notabilitatilor. Cum, infats cu Gavanosoglu, gazduit la Alecu Ghica Barba-Ro§ie,pe Podul Beilicului, se serba, cu obloanele inchise, nuntafetei unui barbier, Gavanosoglu cere « sa se deschidaobloanele §i sa-§i petreaca nunta in tihna toate noaptea,cum ii va placea », poftind §i pe eful sail §i alti comandanti« ca sa priveasca din ferestre nunta barbierului §i pemireasa cu beteala pe cap, jucind hora in cintecul lauta-rilor ; dupa ce se adunara Pa§ii §i privira nunta roma-neasca, trimisera miresei zece mii de lei, multamind dinparte-li §i urind viata buns noilor soti ». De oare ce oparte din trupe erau linga manastirea Cernica Si se zvoniseca sint acolo eteri§ti, fiind de fapt negustori cu familiile,patru tunuri se indreapta spre manastire: patru duhov-nici, intre cari Pimen, fost la Athos §i §tiind turce§te,spun adevarul. Staretul Calinic prime§te cu pompa peteribilul oaspe, in sunetul clopotelor ; §i aici purtarea Tur-cilor a fost marinimoasa: Pa§a a trimes douazeci de carsde peste pentru hrana refugiatilor. Vrind sa mearga la

1 Ibid.

www.dacoromanica.ro

Zorile occidentalismului In Bucuresti 24!

maicile dela Pasarea, un servitor al lui, Bulgar, temindu-sede necinstiri, trage in el cu pistolul ; glontele se oprestein7chimirul cu « vreo cinci sute de mahmudele » de aur,§i 'Turculle imparte intre cele doug. manastiri.

Bimbasa Sava e iertat si soseste la Ciorogirla cu vre-osuta din ai sai, calari, cu arme scumpe, furate, tragindin curtea caselor acestuia (Spitalul Xenocrat), « intr'o zide Simba'ta dupa prinz ». Voind sa se presinte lui Chehaia-beiu atunci, i se da un ceas a doua zi. La sosire, calul luiSava se poticneste de doua ori. Ce s'a petrecut acolo, espus de vataful de curte al lui Belu, « raposatui VistierulMihai din Pitesti », pe care Chehaia-beiu 1-ar fi sfatuit sa.'se ascunda. Bimbasa e ucis chiar pe prag, si povestireaamintita e de o adevarata valoare literara. Se arat5. fugacelor ramasi in lagar, Capitanul Iordachi, « Olimbie »,ajungind pang in Moldova.

La zece ani, viitorul ofiter romin a vazut insusi distru-gerea ostasilor celorlalti, cu acel Tanase Chimariotul. Seimpartasisera, inainte, de viteaza for resistenta la bisericaOlteni 1. I-a trecut pe dinainte tinarului manaful carealerga cu un cap de Amaut in mina sa-si is tariful, de unbeslic 2. Se incepuse un macel general, si a trebuit inter-ventia amenintatoare a Agentului austriac ca sa inceteze.

Papazoglu a vazut in alaiuri pe cele « sase beizadele » aleIui Grigore-Voda Ghica 3. ceva si despre pribegii dinBrasov, carora li se daduse un supraveghetor dintre ai lor,Iordachi Florescu.

El vede pe Grigore-Voda, obisnuit a se « biserici » inziva cetirii sfintului acatist, in postul cel mare, impreunacu toti boierii, la Sarindar, asezind acolo oasele tatalui,Banul Dumitrachi. « Era toata boierimea dimpreuna cuVoda la serviciul funebru, si, cind a fost la sarutarea oa-selor, s'a coborit Voda din tronul sau domnesc de a im-bratisat cosciugurile cu oasele parintilor sai, si le-a sarutatcu lacramile in ochi. !n acea zi s'au facut milostenii la

' P. 32.2 P. 84.3 P. 55.

16

tie

www.dacoromanica.ro


saraci, s'a trimes Si vinovatilor din pu§carii de mincare §iluminari; s'au iertat cei cu vini ware ».

arheologul ce este va deplinge soarta bisericii, a§a demare, «lucrata pe dinauntru dupa modelul bisericii Sf. Sofiidin Constantinopol, cu doua rinduri de loji pe sus §i douarinduri de jeturi pe jos », cu icoana Maicii Domnului avindsmaragde Si rubine in coroana, pretuita 5.000 de galbeni,§i pe care egumenul a trimes-o pe furi§ la Patriarhia dinConstantinopol, Si invinuie§te pe ministrul Al. Golescu-Afgpill, care MI' nicio ordine a executat secularisarea 1.

« Timpul acestei Domnii se nume§te pang azi de totiDomnia de aur, Domnia de fericire pentru toat5.

Romania. Atunci s'a pazit dreptatea, lini§tea §i pacea, eacia §tiut batrinul Domn a fi bun parinte catre toata lumea.Nu dojenia cu asprime, nu osindia pe nimeni pang ceinsu§i nu se incredinta de chestia fiecaruia. » Cercetapravaliile, pedepsia pe cei ce petreceau noaptea. « Eraurit du§man pe tinerii fii de boieri can se tineau de ber-bantlicuri Si orgii, incit intro zi a batut pe unul la scarapalatului. » Bunul Domn e presintat merg-ind « totdeaunadupa prinz singur in calea§ca care era cu tabliile su-flate in argint, iar cu arcurile de curea de lac 2 », cu arma§ulPu§cariei Si cu cafegi-ba§a, la amicul sau « batrinul Ro-manit », Constantinopolitan.

Se mai inseamna din aceast5. Domnie procesiuneapentru ploaie, cu moa§tele Sfintului Dimitrie Basarabov,la 15 Maiu, 1827, tinarul fiind de fata: « Voda. Si boierii§i toti ceilalti furam udati pang la piele ; eram ca muiatiin galeti de apa, insa nimeni nu se gra'bia... Maria Sa,fiind in frunte, calare, cu boierii, ne tinea tot la pas.Astfel, sosind la biserica Sfintei Mitropolii din deal, a des-calecat Voda §i boierii au intrat in biserica leoarca de apaploii. Mitropolitul a facut atunci molitfele de multamire,cu coFiugul deschis : toti au inceput a face matanii §i a

1 PAn5. la 1802 erau In curte nebunii In lanturi, mutati apoi la bisericaIcoanei, unde-i tineau In a butuci r; p. 68. Ghica locuise pana la 182/ laMetohul Ehnnicului (unde e Ateneul) ; p. 69.

I lamuriri asupra vizitiilor, In corporatia t biciga§ilor p.

i

Rominii:

ySi s; 9'.

www.dacoromanica.ro


saruta pe sfint, de la Domn pang la cel de pe urmaasistent >> 1.

Din acest timp Papazoglu culege Si alte amanunte :« tinerii de negustori » cari, la nunti Si ospete, suprave-ghiati de « §eful cuptoarelor domne§ti » Si de « fusta§ii lui »,paziau argintaria 2.

Dintre tipurile de atunci se schiteaza Manuc-beiu, laal earth palat din Constantinopol cuiele ar fi fost petrecuteprin cite o moneta de aur, iar lemnaria ar fi fost dechiparos. Parasind casa Si masa, el trece la Paris 3.

Papazoglu a asistat la plecarea, in April 1828, a aceluia§iGrigore-Voda-Ghica spre Campina, in momentul invasiei ru-

se§ti. < Plecarea sa a fost o j ale in toata Capitala, care pierdusepe domnitorul cel blind, cel milostiv, pe parintele saracilor,pe infrumusetatorul Capitalei»4 : e condus de vinatorii calariai lui Costachi Cornescu Si Alecu Filipescu de la Drajna, caSi de Arnauti, sub tufecci-ba§a Iancu Negrescu, poposindla Tir§or, care era inca manastire. Palin §i Wittgestein,§efii armatei de invasie, it invites sa se intoarca, Si fostulDomn e readus la Colintina, mo§ia sa, cu o escorta dezoo de Cazaci ; de acolo trece la casa din Bucure§ti (foastaLahovari, pe locul Fundatiei Carol I-iu). Apoi el ar fi ajutatSi la alcatuirea Regulamentului Organic, discutind cuMavros, sotul surorii lui, Profirita (apoi d-na Blaremberg) 5,« respectabila. Si mult caritabila doamna », Si, zapacit deelocventa Grecului, ar fi spus lui. Chiselev : « Fa-1 sä inte-leaga §i s5. nu nacajeasca, ca e mult de la mine pang la el,fiindca el este sluga tmparatului, iar eu sint iuciutuiulun-pa$6 §i fost Domn al tarii mele ».

Generalul Michelson se a§eaza la « Otelul de France,in casele atunci ale « Ipsilantoaii », sau < Darnaroaii »,cavaleria flind la Zlatari, in casa unde copilaria Papa-

1 P. /Ix.8 V. p. 144 §i urm.8 P. 130.4 P. 61.5 Alta sore: is pe Zefcari, tatal generalului din 1877-8; p. 62.8 a Pa.,1 cu trei tuiuri. a

is

www.dacoromanica.ro


zoglu. « De acolo, de la ferestrele incaperilor noastre amputut privi toate evenimentele ce s'au petrecut in Capi-tals pana la ie§irea din casa parintilor §i intrarea in Wirearomaneasca, la anul 83o, Maiu 5 ».

In fats era Inca manastirea Sfintului Joan, cu « cei maide frunte negustori Si zarafi greci, anume: Chiurciba§aAnesti, cojocarul lui Voda, Scarlat Scanavi, comersant de§aluri, Psalida, Pondichi, Hagi-Ianu§, Temell, Gudiu Sialtii ; acetia toti erau bancheri bogati §i ajutau Si sus-tineau frumoasa for biserica, ale carii coridoare se vadpana in ziva de astazi, cu frumoasele for sculpturi ». Sepomenesc Mitropolitul Dositei ca egumen, Ilarion deArge§, crescut acolo, §i fratele, doctorul Manolachi. Inlaca§, se faceau minuni de tamaduire cu mir §i cu « §iretulde bumbac » cu « rugaciuni §i evanghelii » de prins la g-itulbolnavilor, in afara de « tarnaduirea §i de brinc5., scriindpeste umflatura cu cerneala sfinta cruce », pe o vremecind parohul catolic de la Baratie, « doctorul Baratul »,« tamaduia pe oftico§i cu broa§te testoase »: « avea intr'oincapere cincizeci pana la o suta de broa§te, pe care lehrania numai cu dulceata de trandafiri ; la un caz deoftica li taia capetele §i picioarele, iar trunchiurile befierbea, zeama o dadea drept decoct §i carnea o usca Sio ardea, facind-o prafuri, §i o dadea pe urma supt aceastaforma la bolnavi »1.

Avem pentru acest timp Si contractul Incheiat la1819 de Costandie Filiti, episcop de Buzau, cu me§terulungur, Maurermeister, Iosif sau Ioja Weltz, pentru nouabiserica bucure§tean5. a Sf. Dumitru. Turnul era sa fiede lemn, dar « tencuit pe din launtru Si pe din afara »,tencuiala fund « cu me§te§ugul nemtesc ». Se prevad « co-loane* §i « ciubuce », dar Si acestea « ciubuce frumoasenemte§ti ». Fire§te ca se noteaza §i. «un frontispiti nemtesc ».Weltz lucreaza §i cele « II ferestre de pietrarie ». El isasupra-§i grija celor « trei cruci man de fier », una pe

1 Pp. 66-7. Lista medicilor cu studii, cari yin atunci; p. 67.

www.dacoromanica.ro

Zorile occidentalismului In Bucureqti 245

cupola, numita turce§te «cubea », cu «sorii ce se inchipuescla cite trele colturile de sus §i alaturea crucii, razele soa-relui din mijloc », cu «lanturile lor» (sau cu « zale») « §i cu§urupuri la radacina ». Dar controlul e la «arhitecton»,care e « jupin Ionita. arhitectonul », §i acesta a ales stilulantic cu coloane (ca la Cernauti), ca Si la « maimarba§a ».Se zugrave§te deocamdata « pantocratora §i platitera Sievanghel4tii », vestitul episcop Chesarie orinduind pentrurest. inveli§ul e §i aici de tinichea. Biserica era o ctitoriea lui Badea Balaceanu, apoi a lui Stroe Rimniceanu, §i,din nou, a lui Costandie Filiti, episcop de Buzau 1.

Caci, in noua inflorire a unei vieti catva timp netur-burate, e un avant catre intemeiarea Si refacerea debiserici, Si toate din partea elementelor mai umileale societatii, pe care le tinea impreuna §i le indemnacatre creatiuni, care, altfel, ar fi intrecut, in general,mijloacele cite unui singur particular, organisarea vechestransa Si fr.'teasca a breslelor.

Pe langa biserica Izvorului, din 1823, ce a, poate maiveche, a Caramidarilor-de-jos, are o icoana din 1813 2; a luiManea Brutarul, care e din 1787, prime§te necontenitdaruri dela ctitor, vataf al breslei sale, care, de la o vreme,un urma unui pelerinagiu, se poate intitula Hagi-Manea 3.Unde un « popa rus » facuse inainte de 1796 cladirea sade lemn, la care slujia un protopop, la 1813 se inalta ceade zid, prin tovara§ia dintre preotul Andrei Si vatafulharabagiilor, Manolachi 4. Din acela§i timp sant bisericilefara inscriptii lamuritoare care amintesc on un vechiu cuibde berze (« Cuibul cu barza ») 5, on un hagiu («Hagiul») 6,sau chiar biserica Sf. Voevozi spre oseaua cea noua 7,

1 V. Filitti, Biserica Sf. Dumitru din Bucurefli, 1932; Ceva mai mulldespre biserica Sf. Dumitru din Bucure,sti (Str. Carol), Bucureqti 1938. Cf.Iorga rnscriptii, I, p. 339 si urm.

2 Ibid., p. 353, no. 908.a Ibid., pp. 318-9.' Ibid., p. 289.5 Un ctitor din 183o, la refacere; ibid., p. 29o, no. 71o.8 Ibid., p. 335, no. 84o.7 ibid., p. 337.

www.dacoromanica.ro


al carii pomelnic e din 1817. Biserica Gorganului, in-scriptia spune: « movila Gorganului» 1, e recladita demarele Pa'harnic Manolachi Hrisoscoleu, cu doi Voinestisi un Sluger ArtinO, la 1814-5 2, dar intre cei ingropatiacolo e si Dobre Costantin, «blanarul cel cunoscut, ascultatde toti », la 1814 8. De atunci inoirea celor doua bisericidin mahalaua Barbatescului 4. Nu se poate sä nu fie deoarecare vechime lacasul breslei cavafilor, pe numele,popei Chitu » (din Chivu si Paraschiv) 5.

Dar, odata cu anul 1828, se capata incredintarea ca vafi un nou razboiu ruso-turc, si vechea panics reaparu:se credea ca raufacatori vreau sa arda Curtea domneasca 6.La 12 Maiu avangarda ruseasca, supt o veche cunostintg,generalul Geismar, apoi trupele generalului Roth apa-reau la Colintina, si la 16 se facea intrarea solemna, car-tierul general fiind asezat in casa lui Romaniti 7.

0 noua era de grele suferinti incepea astfel, macarpang ce administratia tarilor romanesti va fi incredintataomului de inima care a fost generalul Chiselev, regimcare nu se opreste pang in 1834 8.

Viata interioara a Bucurestilor intereseaza in acesttimp prea putin pe informatori, pe linga marile evenimenteale razboiului. Nu numai consulul Franciei, Hugot, preo-cupat de anecdote si despretuitor fata de tara pe carede la inceput o socotia cu totul 4idiotisata » supt un Domnstupid, dar Kreuchely Prusianul, pe care-1 interesase pangatunci orice amariunt de viata, nu da vre-o informatie,si pang. destul de tarziu dupa incheierea pacii din 1829

1 5i t of Gorgan *, e de la Gorgan .; Ibid., pp. 300I, n-le 749-50.2 Ibid., p. 298 si urm.' Ibid., p. 299, no. 742, Daruri scent si din 1792.

Ibid., p. 336.3 Ibid., p. 302, no. 756.

Iorga, Hurtnuzaki, X, p. 445, no. Dxxxvm.7 Ibid., P. 447. Cf. rapoartele francese, fn Hodos, Hurmuzald, XVI, P-

62 si urm.Sasl, la 1827; Bul. Acad. Rom., doc. 94/c1.xxvm 4144 9i, ci.xxvm.

4

'

'

www.dacoromanica.ro


n'avem nicio informatie de calatori. Tace, de la o vreme,si gura vorbareta a lui Papazoglu pentru tot acest timp.

Englesul Charles Colville Frank land, gazduit, in 1825,la Hotel de l'Europe, afla 70-80.000 de locuitori. Vedepe Voda-Ghica, dar nu si pe sora lui. Cind, in casa la Grif-fith, corespondentul lui Lagarde, intalneste pe MariaBalaceanu, « gazela a pustiului », « statuie a Eladei », isidal sama c5. orasul e periculos 1.

doar ca inca din 1828 incepura bolile molipsitoare 2 :un al doilea fiu al lui Grigore Ghica, tinar de douazeci sitrei de ani, muri 8. Totul era cerut pentru armata ruseasca:dulgheri pentru podul de la Oltenita, salahori pentru da-rimarea cetatii Braila. Scoala intemeiata de Lazar si acumin sama lui Ioan Eliad, ucenicul apostolului ardelean, fuprefacuta in spital pentru ranitii rusi 4. Altii erau asezatiprin manastirile vecine, pustiite si fara acoperis 5. Cumtotusi mai erau oameni can cintau, cintec si musical fueloprite, sub pedeapsa bastonarii, de presidentul rus Pahlen,furios ca merg asa de rau operatiile militare 6. Se ordonarefacerea imediata a tuturor caselor stricate, pentru a lepune in serviciul armatei 7. Se evacuara trei din marilehanuri 8. In marea neorinduiala incepura sal lipseasca ar-ticolele de hrana 9.

In Maiu 1829, sosirea brutalului Jeltuhin 10 nu adusevre-o schimbare. El gasi o crestere a ciumei: muriau doc-

1 Travels to and from Constantinople, Londra. 1829; Karadja, in Ar-hivele Olteniei, III, p. 109.

2 Hodn 1. c., p. 72, no. xc; p. 75, no. xcvr.' Ibid., p. 84, no. CXIII.

Ibid., p. 102, no. cr.u.5 Ibid., p. 114.o Ibid., p. 115, no. cx,xxx.7 Ibid., no. cr.xx. Se Ingroapl un conte de Choiseul la catolici; ibid.,

p. 116.8 Ibid., pp. 149-50, no. ccxxxi.

Ibid., p. 147, no. ccxxvii. Cf. Samarian, Ciuma in trecutul romdnesc,p. 239 urm.; Medicina fi farmacia in trecutul romdnesc, II, p. 185 i urm.

1° Asupra metodelor lui Jeltuhin, ibid., p. 19o, no. ccxcrv; p. 205, no.cce.xvr.

si

Stim

www.dacoromanica.ro


torii, Panaiotachi, Mesici, Cocon 1. Din douazeci Si §asede medici ramasesera cinci, intre cari Francesul Marsille.Eliad pierduse pe ambii parinti §i doi frati, dar foaia lui,Curierul, care chema pe panduri sä lupte pentru Tar, n'aveavoie sa numeasca boala 2. In aceste imprejurari se lucrainsa, Si de frica, la alcatuirea noii Constitutii a Regula-mentului Organic.

Pacea fu primita cu demonstratii de strada, oprite cubiciul, de guvernator 3. Bestia muri, de altfel, inainte desfir§itul anului: bolnav de piatra, se adausese Si galbi-narea 4.

Hugot, fugar de ciuma la Sibiiu, presinta pe Chiselev,rechemat de la oaste pentru a ocupa aceasta functie, cape un om 4 fara carte §i de altfel foarte dese on beat s 5-Se in§ela cu totul: spirit luminat, format la §coala fran-cesa, minte clara Si vointa ferm5,, el era sa lucreze cinciani la intremarea unei cari complect ruinate, asupra ca-reia se invier§una acum §i holera 6. Si astazi i se pomene§tenumele prin frumoasa Sosea care se trase pe drumulPloe§tilor §i care va inlocui ca loc de primblare Herastraul.

Situatia in care ocupatia rasa Capita la principatuluimuntean e caracterisata exact de trimesul special francesin 1834, Bois-le-Comte 7:

4 Bucure§tii, pustiiti de razboaie, de tulburarile civile§i de focuri, se restabile§te rapede. Amestec de frumoasepalate §i de sarace colibe, cind supt infati§area unui maresat §i cind supt aceia a unei cetati europene, acest ora4-are, in totalul sau, toata aparenta Si apucaturile uneiCapitale. Luxul, care a lamas foarte insemnat, s'a des-poiat de formele sale asiatice i e mai apropiat de mora-

1 Hodos, 1. c., p. 164, no. ccur.2 Ibid., p. 197, no. ccarr.' Ibid., p. 214, no. cccxxxvx.a Ibid., pp. 167, no. ecr.,v; 222-3, n-le cccxx,vivir.' Ibid., p. 229, no. cceLvi. Pentru asezarea lui 'In casa Meitani (23

Novembre 1829), ibid., p. 23o no. eccux.' Ibid., p. 252 si urni.7 Hodos, 1. c., pp. 358-9, 110. DRIV.

www.dacoromanica.ro

Zorile occidentalismului in Bucure§ti 249

vurile noastre ». Aceasta de §i a saracit boierimea, darse poate vorbi de « progresele bogatiei nationale ».

Ca stare de spirit, « nu s'ar putea spune ca un adevaratspirit public exists in capitala Munteniei. E un amestecde principii, de idei Si de moravuri opuse. E icoana tarcata,a unei epoce de transitie, ca sa ajunga la o opinie domi-nants, la idei presente, la o regula generals de predare Siexpresie ; e o nesiguranta generals asupra drepturilor, in-datoririlor §i datoriilor, un amestec de idei francese §i deidei ruse§ti, de independents §i de slugarnicie, de liberalismSi de privilegii boiere§ti, pe linga citeva idei turce§ti, intoata brutalitatea lor ... Tonul ora§ului e, de altfel, cutotul frances: limbagiul, tinuta societatii, ve§mintele, mo-dele §i pans Si la putinele carti ce au §i la gazetele ce seprimesc din strainatate ».

Cind, la 1833, F. S. Chrismas, German, intra in Bucure§ti(50.000 de locuitori, din 100.000 supt Alexandru Ipsi-lanti), el observa contrastul de imbracaminte intre barbati§i frumoasele femei luxoase in cale§ti de Viena, amestecul depetrecere desfrinata §i de apasare a saracilor. E un loc deviata rafinata §i foarte scumpa §i de murdarie care ar ficerut cincisprezece ani ca sa fie curatita, ca graj durile luiAugias, daca n'ar fi poruncit, de frica bolilor, Cazacii.Ru§ii erau acum singurul element de petrecere 1,

Numai la 1835, insu0 marele strateg Moltke, pe atunciun final- ofiter prusian, luat in serviciul Turciei « europeni-sate », va strabate, venind prin Banat, Tara-Romaneasca,in tovara§ia baronului von Bergh. La Bucure§ti, cunoscin-du-i-se misiunea, e primit de Voda Alexandru Ghica,care-1 invita la prinz Si voia sa-i presinte soldatii, alecaror casarmi macar sint visitate de priceputul oaspete,care infra Si in unele familii boiereqti.

Asupra celor vazute calatorul nu se opre§te §i judecata§i-o roste§te, in acela§i sens ca Si celalt German trecutprin Capitala munteana, in aceste cuvinte lapidare:

1 Skizzen einer Reise durch Hungarn in die Tiirkei, Pesta 1834. Resumatde Gh. Carda§, In Rev. 1st., XVIII, pp. 136-8.

www.dacoromanica.ro


« In Bucure§ti se vad cele mai pacatoase colibe lingapalate in stilul cel mai nou si linga vechi biserici de stilbizantin e intaiul cercetator care nu-§i ride de din-sele. « Cea mai amara saracie se arata linga luxul cel maitriumfator, §i Asia cu Europa par ca se ating in acestora. 1.

Hotelul Dacia.

In 1839, misionarii scotieni Andrew A. Bonar §i RobertMc. Cheyne 2 se coboara la Hanul lui Manuc, dupa ce

1 Briefe fiber Zustande und Begebenheiten in der Tiirkei aus den Jahren1835 bis 1839, ca vol. VIII din Gesammelte Schriften und Denkwardigkeiten,ed. a 6-a, Berlin 1893, p. 4.

2 Narrative of a mission of inquiry to the Jews from the church of Scotland,Edinburg 1843. De la doctorul Stefan (Episcopescu) avem la 1817, InCondica de chezdfii soroace (ms. al Institutului de istorie universals) aceast5.invoia15.:

Dau a mea leg5.tura In condica cinstitei Hatmanii ca sä sä cunoasc5.cä In soroc de o luny m'am Indatorat sa es negresit din casa lui LeibuOvreiu ce o are cumparatA de la sultan-mezat si ma aflu cu qaderea In-

»,

»

- -

IF, .0

raia;p7=- ? Ifi41441: , .

o

fi

www.dacoromanica.ro

To(

te

z22:

aaz

a

T 1

3-01

0

1

.0,1

'4.

dx.

68.2

Li

oyOo

_!

v

IV /tA

(30/

.

1'/

V.....

eft,

...........,..,

a-a-Celan/aX ,An ale'll Z .,eave eiteafrP6-, We51.

ea22.1t_

.

t,if .

q,3.

k

a Xi/rm.:tog Le-Jet7074.-e lice ca,r ei41,-00 .

4 4.67/ffia.i07:444..c.c.ce;w2e.

agw.,a4CarZaae. 46: at.caayle-et

1

,=,,,de,v;

a

'It'4

hA

3

ti

ZA

'''.i'

e'er 4,a.44,9,

41. ,tiVida

.4 x.c.ca

v:I.

(Auer eltitec.ie9Q..a.,:,2;feej'es*W.

-..c

cr.e.eopez:eie .a.e.:6a;41,

.

414 1

1

II 1

.1

t.,4' a

''a

, 4

\.

'. A,

N.u,

I

',Z

-1

...-,,,,...

a, 4

;,, ki

',4

.4'4

,

Z%

1I%?

.A.,1 13

f4

4 . .

FAABEN13'\4

.sssN%NNN.

'''ih

kk\Th

NN33'\ .A(ZS

tN \ \N %

.4`iXN,

' N .''ih1

%.-..

Zj\,-,..

NN

Z"4X'%

A .0\icl

4N

,

BEPDE's

\-, \..nz'A-k,%:%.sic,,,,,,,,t.,6,,,k

N

NN .' c)i%°.-<;%'%;<,\\ -.)%k-NNhh S

k,\,..N '`.s<,:,j-A,,-.N''. `-'S'''.:%-,..i,

.'''),..,

._<.,

%

POIIII13

4%Nk

.,',-4.'-N

'4%X.4A:b.%N.''''",t,tztV'-''..o,

N.NNh N

-it'.iA.th*4.J-

4,)%\-N4\k%\

A 'A:Nk-,',%''\\

4k'\t''`A.N.\%.0 N.

A.

'''''4 4 ,

N NN. .

h4.j\t

.%.?

AALACTP

NA,'\, .k4h h \

INk'.,- N . - ),

4,1

\. N

,i,\, , '\.%. ,z,.,,,,,,,% Q.,

n t\%

N

A%

%s

c

k

.,\I-,,,,,

NEAITI, % \ N'''' 4

%- '"S

\\ "6A \i%1 \ 1,,NA.

4''

A:\.3 N

.0;,ik

'Si%N'.k%N,

won rzrcucae

,ev A%%'t\N

N. \N

NVI\h .k.

\..,6%c%A*

%\k'O''.x,'`bZ'.'k3N\' N

A4,k-`\\1'

wh''''k% q N N.

4 '-- 6\t.-'-'k.'4N%.1,'%%4\$ h''%Ah"N \N

N,,..:'.''4\(\l',.N4t1'.'0

.-i ,,,,4:-: bkt

4

<;c14

%\

a-P.0" De Cazace. a Cottoirraer e d cg cleat& an ,no..aazza X:Vezae.,&f2//:,50906, 6211.c.ccce6 inure ,":9azareache, JIll .27.96Pele; juiceacza., trzerneeffrezrzA 0.2/24ttr.citz ez,.e.a.ear41227( la/40w 7 trio g CJ'aca karkeraUf 1.;fer n-3.' not= .e,rfer,o-ruic.,:zsaiza a a zinc .94.zet

..tee riezazrze a:cc:me =coca egAjaaa e/a er.,2zz a:Ave.-rig/a actof0"fra/rile.ec;

AfeW-00. .04;ec-cerz

4,2aye i7get: oyalf` eta,- thnz' ce a4 4226,..'1 yerocezte.y; TO, el,FaW)7/1d, 296./2.ranc: 2z2c.f..4, ewr.a.r.ez.Ct coiavaelz a a '4T7 4,1.41"-.2"P% haec,Z6a-e-,micAric,pd;aecc9wu`..a,yeygizzed:eo 22w: c'oer)nt tv.a.ene-aera, X:0,27.4.ai.e,22u;

e'eae-e6, xvnaece lyieeca .goccenze5( a cc Vac( /aa/c?N"te: a ofuz d ace .44agro De Se rae4r., Tae waa,;/eae gaziae quee, 7SenzscareietOa ge .a#4ptc,

/ge,w4nztra"i; gewd, .0e natter1z Re airaeg we .0c.o4716.. 2za 2. ae czaelva ya 9..-ziee/z,;, 2. dfeyoet,,' ,zzzazet; a ,-"leietacycy4 ant; o

411 am ad/ co' apivavr ahievez reae.nens did Afre.att, mama, esape Y.: . .4-7e s&a222Za /6 4ozatauzaer ->dr! .eneways xreatteArrota i2/PciAzanc

Statistica populatiei Bucurestilor.

Sfif' U V / ttt

. .

C

.%

.i.N

1

,.z.....at -Ea,

4t.

.,

;..

4

,.0 .

--,

,.1

-.. , %

4

,

.

a....9.:4,-.44c. .k. *i

'. g <1

.:_i

g-

.-.:

%,

t, .,t

z..

% .4

t %

,1"g

0

m

`,..

....

iit SI I.

--

'T--

t cy.-0

.

I, ti

i

1 it;

1 '

1

.., %

.) ;t,i---

N'-it.,N. 1 NI.: %. by.,,.,,

._

cz,\ - p ,i%s'N

4, t'

V1

I

.

qJ N.

.

\% N.

):A

, . " q. c.i tz)

.1kl

.1 ntv N.

%ti

..t,

TOAT1,6\

<.Z

..t' ).

\''

'4.; ,z,, .

1

. .;. . .'.' ,,

,.... -,

i

ic-11, ,

. I.. 1

,

re54./a6e: lifiF_91a .r-rttirec . e./.z,t,.,,,fyd- $e,:410qtoszp, i, ce -/a.

....Ali 6 /Z. ...eic . 2z.gei.,,..4..alta .

.tad aaw,o.. 1 4..7. ,211z

a . e .9,4 . )7, .

2. ...tiar.yz.g7.Ve 4n -adereet iii.

i

2;794 W IV a a ,...2)

...>

1

.

tg

4

,.NT

.,-

k I

4 1 :,

t

q

t%

,1

t

. i

.

4

4 . A

.s'

t

N

s

.

, 1 '

i) o

ts

% 1,1 oiA Qj

'"

N.

r-s-------- CmT11672) z

4,

igir1

www.dacoromanica.ro

Zorile occidentalismului fn Bucuresti 251

Incercasera la cel Rusesc §i la Casinoul lui Martini, pentru atrece la Hanul lui Simion, unde-i cauta consulul englesColquhoun, care li da lamuriri statistice despre ora§(120:000 locuitori, 366 de biserici). Merg la Mitropoliede ziva Na§terii lui Alexandru-Voda Ghica §i afla acolo pefostul cneaz sub Milos, adapostit in tara, in plina uniforms,cu fiul sau, care va domni apoi cu stralucire, Mihail. Ocu-pindu-se de posibilitatea unei cunoa§teri a Evreilor,

socot numarul for in Bucure§ti: 2.800 dupa Col-quhoun, iar dupa altii 5.000 sau chiar 7.000 ; au trei si-nagoge. Visiteaza pe un Evreu spaniol foarte bogat §i apoipe bancherul Samuel Hillel, al carui fiu e cu totul « mo-dern », pe cind tatal ii duce la un oaspete, rabinul deCorft 1.

tr'insa, iar, judecata de voi voi sa mi-o caut, chip . ce mai inta.i u voi slobozicasele la acel soroc, dar s5. fiu dator, cum zic, a esi flea', de alts prelungiredin cas5,.

817, Iunie 12. .,Stefan dohtoru.1 Resumat de Al. 1.5.pedatu, In Mem. Acad. Rom., XV, pp. 182-4.

Populatia era, dupa tabloul tiparit ce anexam, pus la dispositie de d. G.Florescu, de 58.791 locuitori, afara. de 10- 12.000 in treacat. Evreii senumarau abia 5.166.

cala-torii

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL VIII.

Bucurestii romantismului frances

Bois-le-Comte vazuse bine. Capita la munteana,odinioara, Apusul fusese represintat numai prin secretari§i prin preceptori, mai mult de speta aventuroasa, darune on capabili de a lasa despre Romani §i problemeleromaneti lucrari originale §i interesante 1, se francisaseca stil al caselor not boiere§ti, ca mobilare, ca imbra-caminte, ca furnisori ai luxului in stil de Paris, ca limbade salon, in locul grece§tii acum oropsite, ca lectura,ca idei dominante.

Pe aceasta noua linie ea se desvolta." de la sine. Domniacea noua, pe viata, a lui Alexandru Ghica, §i el un exemplaviu al acestei prefaceri din ziva cind prietenul contesei deSuchtelen 2 lepacla giubeaua de Spatar pentru a imbracao uniforma de taietura ruseasca §i-§i potrivi barba dupafelul cum o purta, ca favorite, Tarul Nicolae, Domnia,urmatoare, a lui Gheorghe Bibescu, doctor in drept de laParis, care nu purtase niciodata alta haina Si care eradeprins a se exprima frantuze§te, nu aduse o prefacereoficiall a vietii bucure§tene 3. Ocupati cu aplicarea, foarte

1 Conte le Ayala da la 1792, o carte De la liberte et de l'igalite des hommeset des citoyens avec des considerations sur quelques nouveaux dogmes politiques,Viena 1792.

2 Pentru presenta in tars a acestei sotii de general rus in timpul rAzboiului, v. Hodos, o. c., p. 170, no. ccLxi.

a Pentru palatul ce-$i incepuse la Baneasa ci a carui solid& cheresteaa resistat in pArasire aproape o suts de ani, v. Virgil DrAghiceanu, Palatullui Bibescu -Vodd de la Baneasa, in Bul. Corn. Mon. 1st., VII (1914), pp._174-9.

uncle,.

www.dacoromanica.ro

Bucurestii romantismului francez 253

Brea, a Regulamentului Organic, cu crearea in toata Caraa organelor unei vieti moderne §i mai ales continuu urma-riti de o opositie egoista a clasei boiere§ti, la care se adaugapentru primul greutatile provocate de consulul rus Ruck-mann, ace§ti avura mai putina grija de Capita la for decitGrigore Ghica, decit chiar Alexandru Sutu, Caragea §iAlexandru Moruzi.

Ruinele palatului Bibescu.

Neinsurat, Alexandru-Voda cel nou nu avea Curte §inu dadea receptii 1. 4Nu mai sint nici baluri, nici adunariin aceasta vreme a anului, cind erau atitea », scrie, in Ia-nuar 1835, noul consul al Franciei, Cochelet 2. Cind primiape boieri, acest om inchis ii impartia in saloane dupa rang§i nu vorbia decit cu cei din primele rinduri 3. In Ianuar1838 un nou cutremur zgudui serios multe din zidirile bucu-

1 Ibid., p. 444, no. DXLIV.2 Ibid., P. 447.3 Ibid., p. 468.

r'1

www.dacoromanica.ro


re§tene, Domnul trebuind sä se refugieze la fratele sau-Constantin1. Se Inchise teatrul unde-i placea sä apara;serbarile carnavalului furl oprite2. Plecarea, dupa desti-tuire, a aceluia care-§i iubise Cara se facu flea nicio ma-nifestatie de simpatie din partea nimanui.

Abia peste cItiva ani de la a§ezarea sa in Scaun, Bi-bescu se Ingriji de Bucuresti 3, §i astfel in 1841-5 II vedemcreind frumoasa grading de linga lacul cismegiului. UnFrances, Marsillon, fu angajat pentru lucrul fintinilor. Seivia preocupatia cladirii Teatrului, care era sä fie, dupaplanuri germane, realisat numai dupa caderea acestuiDomn 4. Dar marele foc din April 1847, in chiar zivade Pa§ti, facu pagube de 5.000.000 de galbeni sauioo.000.000 de franci francesi. Presenta vitejeasca a Dom-nului zi §i noapte nu putu sa Inlature desastrul: arserapeste 2.000 de case, tocmai in partile cu pravAliile. Baratiaperi in flacki. Cladirile manastirii Sf. Gheorghe §i aleSf. Gheorghe Vechiu fuel pustiite, ca §i biserica Bati-§tei. Inca din 1835 arse biserica Pu§ca'riei Sf. Anton, dela care a ramas doar o veche icoana, Sf. Dumitru §i CurteaVeche, Sf. Mina, Udricanii §i Stelea, Lucaciu §i CeauRadu, Sf. Stefan 5. Domnul observa consulului francesca, in acest nou parjol, Fanariotii ziceau, dupa turce§te:

1 Ibid., pp. 688 -9o, no. DCI,XXVIII.I Ibid., p. 689.' Pentru lucrarile din acest timp, Emil Vtrtosu, Ion Vtrtosu si Horia

Oprescu, inceputuri edilitare, 1830-1832, I. Documente pentru istoriaBucure§tilor ( Arhivele Bucarestilor s, 2), Bucuresti 1936. Acolo desprenoul plan, no. it Lucreaza inginerul Moritz von Ott IMO, arhitectul Hartl,cApitanul de ingineri Blarambercu ; p. 1o8, no. xciv. Noul pavaj ; p. 22

si urm. Primele procese-verbale de la Sfatul Oelsenesc ; p. 88 si urm. Laurml, lista complecti a breslasilor.

' Hodos. 1. 6., p. 1043,10. cao.xxxur Francesi erau tot mai multi: pentrufalsificare de monedi turceasa furl condamnafi la moarte un Tendel si doiSaget, tatil si fiul; ibid., p. 1049, no. oaxe. Gratiare; ibid., p. 1089, no.xxxvur. Se Incepea si o mare exploatare de priduri; c£ and., pp. 1084-5,no. btxxx.

5 Frederic Dame, Bucarest en 1906, Bucuresti 1908, p. 77. Acolo, pp.76-7, si mentionarea altor focuti.

a

www.dacoromanica.ro

Buc

ure0

iiro

man

tism

ului

fran

cez

Biserica Sf. Gheorghe in Mari.tJILit

N

www.dacoromanica.ro

aom

§ain

ona

ruol

si

Focul din 1847 In Bucure§ti (cu vechile forme ale bisericilor).

701'o '

r 07,0

11.4

www.dacoromanica.ro


tiangan», « anga'n », daca s'ar fi inceput noaptea, ora§ulintreg ar fi perit 1.

Pe acest timp e cercetat oraqul de invatatul istoricrus Porfirie Uspenschi, cautatorul, Si insu§itorul, de manu-scripte, 'Ana la Muntele Athos. intors din Orientla 1846, el trage la otelul german al lui Brenner. Potri-vit cu preocupatiile sale, el cerceteaza bisericile : Zlatarii,unde se da'ximau zidurile, Radu-Voda, Mitropolia, carenu-i place, dar vede in ea frescele, disparute la ogrosolana restauratie, ale ctitorilor, metohul Episcopieide Rimnic, Sfintii Arhangheli, Sarindarul, Coltea, Sf.Sava, Sf. Ecaterina, cu corul domnesc, purtind sternat 'Orli pe anterie albastre. Apoi : Mihai-Voda, unde ra-masese, in casele domne§ti ale lui Grigore Ghica, spitaluldin vremea Ru§ilor, Si Plumbuita. Fire§te cauta Semina-riul, cu optzeci de §colari, in care preda Dionisie Romani!),viitorul episcop de Buzau. Ii displace vicariul Nifon,format la Cernica, slab vorbitor de frantuze§te, §i Rusulcritics pe alti clerici cu moravuri rele. PrimWe informatiide istorie de la Eliad, desilusionat, in a carui tipografieafla cu nepla.cere limba latina 2.

Yn schimb, Anatol Demidov, fostul sot al Matildei Bona-parte, se intinde larg, in 1837, Si asupra Bucure§tilor cu436.000 locuitori de rind, 3.598 boieri Si 5.757 clienti ai lor,256 clerici, plus 137 calugari, 1.058 clienti ai lor, 2.583 Evrei,1.795 suditi, cu totii in 10.074 de case. intre care, trei tipogra-fii $, tot Gazduit la « Clubul Nobil », linga Teatru, elarunca o privire despretuitoare asupra oraplui in care ob-serva totu§i Museul de istorie naturals, Biblioteca, de abia7.000 de volume, Colegiul, coala de me§tquguri pentru

1 Hodos, o. c., XIX, pp. 12-4, n-le vxuxx. V. si ibid., p. 15, no. x ;pp. 16-7, no. xu; p. 19, no. xv. Guvernul frances contribuie la refacereabisericii catolice; ibid., pp. 21-2, no. xvu.

2 Berechet, In Neamul Romlinesc Literar, 1921; si extras.Voyage dans la Russie mdridionale et la Grim& par la Hongrie, la Va-

lachie et la Moldavie, Paris 1840. In tabloul litografiat, 10.074 de case,numai 1.795 suditi.

'7

i

t.'

www.dacoromanica.ro


soldati 1, spitalul Pantelimon §i al d-rului Mayer. A ascul-ta:t la Teatru Semiramis Si Flegme et ruse.

41cie

:if 8=2HE Holm morolimi KUPTEA TE:ATP 611.70

'0 . APE 9INCTE A PEKOMANIA

.161, tit. a

(" ko tiup en Is.

cs

Anuntul litografiei lui Bilk si Burelli

aici e mare lauda lui Alexandru Ghica, care-1 pri-me§te in casa de Cara, precum §i a celor doi frati. Cindcerceteaza balul, de la Banul Filipescu, el striga: « Nucunosc ora.5 din Europa unde sa: se poata aduna o socie-

I koala de fete a d-nei Becerescu; Hodos, Hurmuzaki., XVII, pp. 5-6.

-

*.

:';4 /I

a. ikc it " N`b,4.4111ie

"1.'1 I. \-.6\-; -;--1

.

; (44.1 111-4,1,st

_ ,

a_zd.IN

kl.-%

§i

4.

www.dacoromanica.ro

259Bncureltii ROMa.utisraului francez

r

Biserica Sc,aune.

IV"

www.dacoromanica.ro


tate mai desavir§it placuta, unde cel mai bun ton searata necontenit impreuna cu cea mai dulce veselie »,tc Nicio societate europeana n'a fost mai harnica in a-§iface calea spre bine, peste toate piedecile de care eraingramadita... Cei ce au plata ospitalitatea Bucure§tilorcu moneda spiritualui for sarcasm, nu vor tagadui, cacidoar §tiu destul de bine istoria, ca sint natii care dateazade patruzeci de ani regenerarea for politic5. Si morala Sicare nu sint de loc mai bogate in principii. Conversatiapoliticoasa se observa §i in Adunare, unde, in fata apatruzeci Si trei de membri, vorbe§te Barbu Stirbei i.

De la Sirbul Vuici, a§ezat in manastirea basarabean5.Hirjauca, afla'm aceste cifre, care se par sigure: la Bucu-re§ti 10.889 case, cu 80.000 de locuitori mireni, dintrecan 3.173 suditi, 4.609 Tigani, 2.500 de Evrei, acum cudoul sinagoge. E vorba Si de cinci man spitale, de zecehanuri §i de o suta de « fabrici »2.

Daca, dintre Francesi, Saint-Marc Girardin §i EdouardThouvenel nu se opresc asupra Bucure§tilor. Raoul Perrin 3it descrie la 1839, cu cele 1.500 de strazi pline de cani Si cucei 130.000 (sic) de locuitori administrati de noua politie aRegulamentului Organic. pe acest om desgustat de totce vede it intereseaza statistica: noua manastiri, nouazeci

§apte de biserici, opt cu hramuri, zece mai mici. Se defi-nesc locuitorii : boierii inca in vechiul port, negustorii detoate natiile, Evreii « cu barba creata Si unsuroasa, cucaciuli de blana patate, cu anteriul de pielea dracului lucios,cu minile carligate §i pamintii ». Dar cu o deosebita sim-patie e presintat aici Domnul muntean, pe care visita-torul declara ca a avut prilej sa-1 cunoasca bine.

Ace§tia sint calatorii cari-§i au un rost. Unul care nu §i1-a gasit e acel cautator de pove§ti neobipuite §i de lucrarihazlii care cerceteaza Bucure§tii in 1836, Stanislas Bellanger,a carui carte, in doul mici volume, se chiama, cu g-indulla zghihuitoarea caruta de po§ta, «Le (sic) Keroutza

1 Se noteaz5. lnsa usuratate In conversatie si negligenta, ling& lux.In Omagiu Nicolai Iorga In Spicuitor £n ogor strain.Coup d'oeil sur la Valachie et la Moldavie.

$i

Si

qi

si

a.

www.dacoromanica.ro

Bucurestii romantismului francez 26z

Statistica lui, cu cei 30.000 (sic) de locuitori, 94 debiserici, 12 curti boieresti, 722 felinare cu luminari desau, 7-800 de maturatori scosi de la inchisori, 70o de stra-jeri si 5o de vardisti, nu e din cele mai asiguratoare. Des-crierile, a Mitropoliei, a bisericilor si spitalelor, a scolilor sibibliotecii nu sint mai precise. In petreceri e mai tare:la boieri ca Lens, tirbei, colonelul Gheorghe Filipescu,Mihai Ghica, Filipescu, sotul unei Bals, Dumitrachi Fili-pescu, Alecu Belu si aka boierime, de fapt el cunoastesi noteaza toata societatea timpului, alcatuita aproapenumai din marile familii , la Teatru, care represinta,pe linga piese romanesti, si francese, de Scribe, si chiargermane, la baluri, intre care si cele mascate.

Totusi e nepotul consulului Parant, ale carui memorii,publicate inteun in-12 la Ledentu, in 1819, altfel necu-noscute, ii sint pomenite de Alexandru Ghica, infatisatca un om de o aleasa politeta, cu femeile mai ales,de si a refusat casatoria, ce i se oferise, cu fiica banche-rului Hagi-Moscu ; de la amabilul Domn a mai aflat dememoriile consulului Emile Gaudin, care se aseaza lingaopusculul lui Cochelet, Itiniraire des principautes du Vala-chie et de Moldaviel. i a cautat si societatea unor oa-meni ca Petru Poenaru, a carui «raceala. » nu -1 face sa-itagacluiasca marile calitati.

Interesanta in aceasta difusa vorbarie e enumerareamultor Francesi amestecati in viata Capitalei noastre :colonelul Grammont, adiutant princiar, Henri de Mon-doville, vechiu oaspete de un sfert de veac, Xavier Villa-crosse, arhitect, al carui nume s'a pastrat intr'un pasagiu,Burgundul Eugene Chatelain, profesor particular, baronulde Coubertin, fost cadet in armata austriac5., un Adolphede Simond, un safacit Kerbelen 2, Breton.

1 Vol. II, pp. 96-1o3, 3". Pentru cartea lui Cochelet v. Apendicele.a Un Suedes, Johan Hedenborg, In Turkiska Nationen Seder, Bruk och

Kliidedriikter, Stockholm, 1839 (v. Karadja, In Rev. 1st., VI, p. 51), d5, l3u-curestenilor zoo.000 de locuitori. Suedesul I. Berggren, Reisen in Europaand in Morgenlande, Lipsca-Darmstadt 1834 (cf. Karadja, In Rev. 1st., 1X,pp. 121-3), vorbeste numai de biserica luteranl autorisata la 1751: e tnce-

www.dacoromanica.ro

Jop4

§ain

3ng

vuol

sj

Adunarea muntean5, In 1831.

.

.- 1

7, p I,;:: . 7Itil :... -- .7, l'. ,,,E.- ulA,, .

....1. , -'%-,- -........=i:s ,....a

4

NOl

www.dacoromanica.ro

c,/,' sir

Adunarea munteana din 1837 (dupa Raffet).

tdC

C

dA

51.

0

CC

I.

.0,-. ',""da.

044r iteP

.t :,g_ \ -r...4°".1% k \ .` h f

."t3-1-.v" . --;L"° 51'

,

i ,..

,,..-\-, .2 .--,- -,4- 4...:2.-..,,.. i..I A .! ."a, ,r.--,- 7.7,____Iiii --

4..,,,.., .-;

r ; . 4

,,.

.1

.

4.,1 °itC lla

i i,

rrt '

r-

2-3

0

www.dacoromanica.ro

264 Ist Oria Bucurestilor

Cartea e scrisa cu simpatie, pe cind adinci jigniri seoglindesc in aceia a fostului consul, rechemat pentru con,fusiile si greselile unui temperament ambitios, Billecocq,La principautd de V alachie sous le Hospodar Bibesko 1.Domnul ii apare nehotarit, Joan Cimpineanu, seful opo-sitiei prin 1840, e desaprobat, tinerilor li se spune ca n'aufolosit din studiile facute la Paris, ci joaca roluri de dandies§i de lions; literatura e « puerile si vans », idealul deUnire o ilusie. Nu-i place, ca si lui Uspenschi, niciintroducerea literelor latine, din simple pretentie. Ro-minii fac parte, dupe el, din « popoarele moarte la oriceideie de ordine si de legalitate, zacind in miseria celeimai grosolane ignorante, si simtitoare numai la infrin-gerea puterilor brutale ». De aceasta nemiloasa critics aunui om care a ispravit cu desechilibrul mental nu scap5.nici Francesii: alaturi de Grammont, de doctorul Taver-nier, amestecat in multe aventuri, de inginerul Condemine,cel cu cautarea stejarilor in sesul muntean, de d-na deGrandpre, care intemeiase o scoala de fete, se citeazal,pentru a da o impresie comics, «M. de St. Andre, comted'Aubrial *, si «M. de la Maisonfort, lieutenant-general duroi de Lahore », si se schiteaza in fund o adunatura de altiaventurieri, preoti raspopiti, invatatori vitiosi, actori de Tea-tru fare talent si o lume intreaga de slugi si de parveniti 2.

Unele lucruri se explica mai bine prin marea lu-crare a profesorului si complotistului Vaillant, care insa,in partea descriptive din La Romanie, nu da nimic noudespre Bucuresti.

La 1836, trei printi persani 3 fugari vad Bucurestii:ei furs primiti solemn de Alexandru-Voda Ghica. JamesputA de preotul Gbldner, cu bani de subscriptie, IntreruptA de razboiu, ispr5.-vitA la 1775 si sfintit5. numai In 1778, de pastorul Klockner, care trli pan&peste optzeci de ani. Cf. Iorga, Hurmuzaki, X. p. 637 si urm.

1 Bruxelles 1847; apoi, cu initiale, supt titlul Le mie prigioni, In 1848.1 V. si analise din Iorga, Histoire des relations franco-roumaines, 2 editii.

Acolo si despre numarul special Inchinat de l'Illustration Romanilor In 1849.(Album moldo- valaque). Cf. si revista Floarea Darurilor, II, pp. 327-8, 344.

8 Narrative of the residence of the Persian princes in London, Londra 1832,(cf. Karadja, Rev. Ist., XVII, p. 77).

www.dacoromanica.ro


Bailie Fraser, care-i intovara0a din insarcinarea Gu-vernului engles, vorbe§te §i el de haosul locuintilorde toat5. mina de-a-lungul strazilor noroioase, unelenefiind decit deposite de murdarii ; putine sint pavate, incelelalte podurile flind un izvor de nesanatate. « Niciunora§ nu poate face o impresie mai deprimanta, desnadaj-duita §i miserabila ca Bucure§tii », spune cel ce n'a avutprilejul de a cunoa.§te stralucirea saloanelor boiere§ti, de §i§tie de politeta acestor nobili §i de frumuseta femeilor.

In acest mediu se produsera evenimentele bucure§teneale anului revolutionar 18481.

Ca §i Tudor din Vladimiri, uneltitorii mi§carii n'avuranicio incredere in aceasta lume din Capitala taxii. Citivatineri trasera nebune§te asupra lui Vod.1-Bibescu, care nuera omul sä se impotriveasca, pe cind Eliad, care aveatotu0 prieteni §i admiratori in lumea negustoreasca §iera, cum s'a spus, pentru cei trecuti prin §coli, « Dumne-zeul. Gramaticei for », se dusesera in regiunile unde izbuc-nise revolutia din 1821 pentru a porni de acolo, nu cumii de sateni, caci satele nu se lasara cucerite, ci numaicu citeva elemente militare ci§tigate prin cite un tinarofiter, mi§carea 2.

Domnul se temea insa de ridicarea taranilor can ar pomiasupra Capitalei sale. Dar la II Iunie o multime a ariicompunere n'a fost niciodata definita se indrepta, laoarele 8 seara, spre Curte, aclamind o Constitutie care li-arfi fost cetita, 0 care._ nu era decit proclamatia de la Islaza lui Eliad, §i o « libertate » de care ar fi simtit nevoie.Trebuie presupusa uneltirea mai in.delungata, din parteaagitatorilor veniti de curind din Parisul revolutionar.

« Constitutia » fusese cetita de iuncarul Magheru §i depatru tineri in civil de pe scara de la pravalia Lipscanului

1 In 1845 un act de inchiriere a casei din mahalaua Batistei, apartinandunei Manciulesti, de loan ampineanu ; Iorga, In Rev. Ist., XVIII, pp. 164-5.

Pregatirea Intre intelectuali o aratA o bucatA de versuri tiparitA la ParisIn 1828, In care e vorba de Roma si de fratele roman, oriunde 1-ati afla *;Iorga, Rev. Isl., XI, p. 299.

s

www.dacoromanica.ro


Arderea Regulamentului Organic (comunicata de d. G. Florescu).

www.dacoromanica.ro

Bucureqtii romantismului francez 267

Danielopol, care era, de sigur, initiat in planul revolu-tionar, Rind probabil el insu§i franc-mason. « P'ana a nuse ispravi de cetit, au inceput din poporul ce se adunase,sal zical: ca este bung. » Dintre din' §ii se gasira cari sä con-fectioneze steagul supt care plecara. Dar §tirea trimeasaGazetei Transilvaniei adauge Ca « §i dupa alte ulite venirain urma alte steaguri »1. Erau atitia, incit « din od'ailePalatului Si pana in casele Falcoianului nu putea cinevasä strabata ». In acelea§i strigate Voda era « rugat » aprimi regimul constitutional, pe care, de alminterea, dei in alts forma, aceasta societate it avea, cu forme

parlamentare destul de largi pentru gradul ei de desvol-tare, in Regulamentul Organic. Se adusesera §i ta.'rani,«Mel acme, fara nimic, cu merindea numai in traista2»,obiceiu care se va pastra pana in luptele dintre partideieri Inca.

Dupa iscalirea actului de catre Domn, care nu intilnise,dimineata, in casarma atmosfera necesara resistentei, ci,din potriva, ofiterii venisera in demonstratie la Palat cuvre-o treizeci de trasuri 3, Nicolae Golescu, acum ministrude Interne, fu dus cu musical pana acasa la dinsul, Si deacolo inainte, afara.' de pietrele aruncate in ferestrele mi-n4trilor Vellara. §i Iancu Manu, n'a fost decit un ,sir dedemonstratii, cu imbrati§ari in sunetele clopotelor §i alemusicii militare 4. Se imprayiasera.' tiparituri §i cocarde.Dar un desemn contemporan arata in jurul steagului doarun numar de tineri in costume de modal. Numai un par-tisan al mi§carii putea sal numeasca acest lucru < aranjat »o « glorioasa revolutie ».

Ceia ce urma, abdicarea lui Bibescu §i plecarea lui,ramase fara rasunet. Numai din cercurile initiate porniGuvernul Provisoriu, fara a se intreba Eliad. De altfelholera facea victime, Si curtile boierilor, ca §i multe pea-valii, ramineau inchise. Nu se vor fi 'inscris multe ele-

1 Alma 1848, I, pp. 544-5.a Ibid., pp. 542-3. Marturia istoricului Florian Aaron.

Ibid., p. 55o. Corespondent& a i Gazetei a din Augsburg.4 Ibid., pp. 544-5-$

www.dacoromanica.ro


Serata la Curte supt Regulamentul Organic (dITA Doussault).

Hanul Iui Manuc.

www.dacoromanica.ro

Bucumtii romantismului francez 269

mente de isprava in garda nationals care se anunta pestecinci zile 1. Pentru a ci§tiga clasa mijlocie se facu dinmijlocul ei politaiul, Ardeleanul Margarit Mo§oiu 2. Ii ce-reau pentru apararea ordinii negustorii fara deosebire denatie, linga Romini fiind un Caravelov, un Chirilov, unPencovici, Bulgari, un Manole Armeanul, Garabet Sefer,Genabet Anuset, Avedic Mahimoglu, de aceia§i natie §imai multi Greci, dar niciun Evreu 3.

Ca scene populare, cautindu-se a se incalzi un 6 popor »Indoielnic, se recurse la sfintirea steagurilor in ziva de15, §i la juramintul osta§ilor, care, fire§te, aduna multalume 4. Erau de fata Si Evrei spanioli, cari aveau ni se spu-nea cu entusiasm, lacrimile'n ochi, Si, cum Mitropolitulstatea in fruntea Guvernului Provisoriu, se ingramadirasa-i sarute mina 5. Dintre Armeni era arhitectul Melic,care se distinse §i ca scriitor in limba francesa 6.

Se Incercase §i punerea in mi§care a corporatiilor, §i seadusera cu un car simbolic lucratorii tipografiilor, dintrecare a lui Rosetti insu§i 7. Literatura indigena de agitatielipsind, se impartiau in multime exemplare din cartea,revolutionary in alt sens, a abatelui de Lamennais, tra-dusa de Dionisie Romano 8.

Din aka parte, se incerca mi§carea de la 18 Iuniepentru rastumarea cirmuitorilor, §i Odobescu §i Solomon,intele§i cu Clubul proprietarilor abia format, trasera asu-pra unei multimi desordonate §i desorientate, care spri-j inia guvernul 9. Aceasta multime, fara conducatori, incerca

1 Ar fi avut 1.500 de oameni; ibid., p. 626, no. 402. La alegerea §efuluigarzii se ivi o cearta.

I Ibid., pp. 623-624, no. 400.3 Ibid., Pentru oprirea lui Bibescu, cind ie§ia In civil din Pa1at, de catre

gard4ti qi visa ce trebui A i se puie pe pa§aport, C. A. Rosetti, ibid., pp.640I, no. 419.

' Ibid., p. 625.5 Ibid., p. 641.6 Ibid., p. 642, no. 419.7 Ibid., pp. 670r, no. 451.' Acad. Rom., Crefterea cokciiilor, XXVI, 1915, facsimile.' Ibid., p. 660, no. 438; pp. 665, 666. no- 446; p. 668, no. 449.

www.dacoromanica.ro


ieie pal din garduri Si pietre pentru basicade 1.A fost, de fapt, numai un s'ingeros imbroglio faia ade-varata semnificatie politica Si a§a de confus, incit abiapoate fi povestit.

Nu lipsise pe strada, pe linga conflictul infanteriei cucavaleria 2, determinat de rivalitatile dintre ofiteri, ociocnire intre soldatii maiorului Locusteanu §i garda na-tionala 3.

Se incercase §i o rasbunare populara, cu atacarea casar-mii infanteriei 4. Cadetii din §coall erau §i ei pentru revo-lutionari. inmormin' tarea victimelor se facu solemn, cuparticiparea a o suta de preoti, Si Eliad se incerca inrolul de dictator prin cuvint 5 : i se raspunse, cind ceruamnistie, cu strigatele: « a ocna », « la manastire », pen-tru ca totul sa se termine cu iertare din partea unui«popor» de cre§tineasca bunatate.

Era, totu§i, in ace§ti oameni, fibra politica. Astfel,cind pe urma, speriat de zvonul ca vin Guvernulrevolutionar fugi spre munte, populatia nu urma exem-plele de odinioara risipindu-se. Ea sili apoi pe Mitro-polit, care, facind apel Si la populatie 6, instalase un regimreactionar, sa revie, dupa. dorinta « poporului romin », la rolulcare-i fusese impus in Iunie 7.

Dar, peste citeva luni, cind aparura trupele turce§tigata de lupta, aceia§i u§or revolutionati locuitori ai Bucu-re§tilor se multamira sa faca o demonstratie de implorareinaintea lui Soliman-Pa§a Si, cind pu§tile trosnira in

1 Ibid., p. 7o2." Ibid., p. 702. $i aparitia Anical Ip5.te.scu ca zeita, a revolutiei. Cf. $i

p. 704. Un cofetar facu sa i se dea de a popor a un certificat de civism pentrurolul ce jucase; ibid., p. 708.

Memoriile lui Locusteanu, In Revista fundafiilor regale, 1933, publi-cate de I. C. Filitti.

Ibid., p. 674 urm., no. 436 Corespondenta s Gazetei * din Augsburg..Cf. cea din s Gazeta * de la Brasov, p. 700 urm.

Ibid., pp. 695-7, no. 473.V. si Hodos, 1. c., XIX, p. 63, no. xr.v. V. si n. urm5.tor.

7 Ibid., p. 64, no. xr,vn. Cf proclamatia Guvenmlui; ibid., pp. 67-8,.no. u.

sa-§i

Ruii,

ibid.,.

'' §i

§iO

1

www.dacoromanica.ro

BATALIA POMPIERILOR CU OSTIREA OTTOMANA LA ANUL 1848 SEPT: 13. AN DEALU SPIREI.

Lupta din Dealul Spirei.

od

0

Et"

CD

.1' c.

Itrliefr

. -

4c,AV '# ,,,

.......,I ;

7,41, - - ....

'77-s....,i;;.." 7,, der, 1.. Iji

i4N.-14:: '''---':: -'-'-'17147!-T, 'N, Mt. '. , 1. -ti, - : ' '%, , P,' '

i ,., : ", uf 1:Yie-i '-'::' -vi.\... ..'.1g. ,.r, Lt'. . . ..,, fi ..4e. . .. . '-. / .'

d itf': ''.:. . . . .,.,

o

.-..4^1.:.I''

ti 0:

T

www.dacoromanica.ro

(dupes Bouquet).

272Istoria B

ucurestilor

g.

4,

www.dacoromanica.ro

Bucure§tii romantismului francez 273

Dealul Spirei, varsindu-se singele pompierilor 1, niciunfenomen popular de resistenta, nicio pornire de rasbunarenu se produse.

Incd de atunci sufletele multimii fuseserd ispitite cdtreclubul ro§u, §i aceastd obi§nuintd, indatd perfect organisatd,supraveghiatd cu atentie fi intrebuintatd la' zilele marl, aImpiedecat, fi va impiedeca, fi peinei azi, trezirea unei opiniipublice capabild de initiativd fi, de orientare a guvernelor.

Tinarul Theodor Konig, la 1849, trata mi§carea de la1848 ca o « gluing de copii * §i burghesia bucuratoare ca4( o colectie de cizmari, de croitori Si de vinzatori de sta-fide », ca Si educatia francesa a tineretului, trimes la Paris 2.

De aceia se putu instala in lin4te Caimacamia in sensboieresc oligarhic a lui Constantin Cantacuzino §i Domnia-unei bune obladuiri, dar in forme strict birocratice, sta--pinitorul insu§i, Barbu Stirbei, cu grija sa, de dosarul fie-carii chestiuni; fiind mai ales intaiul functionar al tarii. Deaceia rabdarea fatal de abusurile unei noi, Si 'indoite ocu-patii, turceasca §i ruseasca, la care se vor adaugi, dupa1854, pretentioasele rechisitii austriece.

Daca de la aceasta data inainte se avu grija unui oralars Si in parte pradat, nu se facea decat continuarea-nenumaratelor masuri luate , de urgisiti Fanarioti 3.

Inca din anul mi§carilor revolutionare, pre§edinteleIlunicipalitatii vorbia §i comisarului rus Duhamel devechea nevoie a refacerii pavagiului, a intinderii felinarelor,a§ezarii unei mori cu aburi, cad, iarna, cele cu apa sintoprite de inghet 4.

Opera aceasta de prefacere, in sens tot mai occidental,a oraplui, urmata de un Domn gospodar, se vede Si dindescrierile calatorilor in timpul razboiului Crimeii §i dupaincheierea pa'cii de la Paris.

1 V. escelenta descriere a lui A. Melik, L'Orient devant l'Occident, resumat,de N. Iorga, Rev. Ist., V, pp. 232-3. Cf. ibid., VIII, p. 92 si 111111.

' Lebens- und Reisebilder aus Ost und West, Breslau 1852.' Pentru evacuarea bisericii Si. Sava, Iorga, Rev. Isl., IV, p. x3.' Anus 1848, p. 98.

18

www.dacoromanica.ro


Inca din 1853 filantropul frances Appert, ocupat dereformarea sistemului penitenciar, gase§te ca Bucure§tiise impun prin « maretia palatelor, bisericilor, parcului(Ci§megiul), plimbarilor (oseaua lui Chiselev) acestuiora§ atit de interesant §i plin de nobile amintiri istorice ,.

chiar §i Mitropolia parindu-i «interesanta. » 1. Dar privirealui cauta mai ales cele doua spitale Si noua Maternitate:« in general sint tot a§a de bine ca §i acelea, analoage, aleunui mare numar de ora§e din Germania Si de sigur multmai bune decit cea mai mare parte din spitalele UngarieiSi ale bogatului Hamburg »; lauda nu se intinde insa Siasupra Pantelimonului §i a casei de nebuni. Filantropulfrances nu uita. §colile, care aveau acuma Si un curs univer-sitar, §i pensioane ca al lul Monty §i al lui Mitilineu; §timde aiurea ca mai era §i acela, care s'a pastrat trecand laalt Elvetian, Thierrin, al Elvetianului Schewitz 2.

Un arhitect, al oraplui Paris, Pigeory, i§i face §i el,in 1854, observatiile asupra Capitalei muntene 3. Il far-meca de departe « grupele de acoperi§uri ascutite, cap-tu§ite cu tinichea », inca de atunci se introduce in.locul §indilei acest nepotrivit sistem de acoperire« Si care, de departe, scinteie supt focurile zorilor ca ni§teplaci de argint » (Inca nu se .vapsia, odata in verde, apoiin urita coloare ro§u-inchis, metalul). De Si, la o cunoa§-tere mai serioasa, nu se mentin aceste impresii, ora§ulit intereseaza prin acea parte francesa pe care o represintanu numai oameni ca Villacrosse, ca Poujade, noul consul,.care lua indata o Ghica §i facu in rapoartele sale politickghiculeasca, on consulul Huet, dar Si o intreaga lume franci-sata, intre care Doamna Mkrioara Hangerli-Ghica, la aleCara receptii de la palatul din Tell Colentinei a luat §i elparte.

Dar prin Henoque-Maleville, care vine in acela§i anafla.'m ca in ora§ul acum de 130.000 de locuitori nu s'au.

1 Voyage dans les Principautes danubiennes, Maienta.V. si Boucher de Perthes, Voyage a Constantinople (1853), Paris 1855.Les Pelerins d'Orient, din Revue des beaux-arts r.

,

3

'

www.dacoromanica.ro

Bucuresti romantismului francez 275

Copii Cu steaua.

Is

?_^..._,N ., 1-5.-I'E.L..r= --.-F..-__,-..---rt..m_.....- _.,_,:.-"_'_-.-:.;-__ _.=10Y ;____:41-,--t-tz-,...,---,.-. -.--------_----=_.: ;_-_-. ._-,__,_ 7-,-: 7 r-- -- --:--

-.! --..,-----__ -

5 4,..... _

-, _. , 4

:-.+_..-:-----------1,__L-.-----

---,--..-

I.'

t!.

-4.

;'

www.dacoromanica.ro


Biserica Sf. Gheorghe, (In forma nouS).

Al- "e..

714.4; -

..e.

7:r

V

16(11

r

I. .

. --

. . .

www.dacoromanica.ro

Bucurestii romantismului:francez 277

lecuit Inca ranile focului din 1847. Curatenia se gase§tenumai la Sosea Si in gradinile de lux. De Si uimit de aurul§i marmura bisericilor, §i el arata acea totall neintelegerepentru o arts religioasa care, de altfel, nu era Inca pretuitain lumea apuseana. Prefers Teatrul, unde se dau spectacolede opera italiana, dar care gazduie§te §i cite o actrita fran-cesa, foarte aplaudata, ca M-lle Corbery ; alaturi, vechiulteatru al lui Millo i§i are credincio§ii. Saloanele, cu totulfrancese, n'au, observa el, o distinctie de arta.

Tot pe atunci, autorul frances care a dat o bogata cartede statistics Si economie politica. asupra « Valahiei », Thi-bault-Lefebvre, avocat la Curtea de Casatie Si la Consiliulde Stat 1, vorbe§te, in ce prive§te Capitala, numai de rela-tiile sale, mai mult in lumea generalilor ru§i. Strainul numai are nevoie sal caute hanuri, ca al lui Manuc, tip decaravanseraiu, caci s'au Inmultit otelurile, restaurantelede caracter occidental, despre care va fi vorba mai departe,cind, din lucrarea ce am consacrat Domniei lui Stirbei-Voda, se vor reproduce paginile care, dupa izvoare de Sara,dau aspectul ora§ului.

Tot pe vremea razboiului Crimeii, un Jouve 1, careconstata impopularitatea Austriecilor, ale caror spectacolemilitare nu atrag multimea, ei cer pentru ofiterii forboo de case, pentru soldati 2.000, apreciaza numai bise-ricile, aceste « charmants petits edifices », §i acelea dintrecurtile boiere§ti care-i amintesc castelele din Franta. AltfelBucure§tii sint numai « o adunatura informs de bogatemagazine, de miserabile baraci, de locuin %i private, degradini, de maidane §i de baltoace, care ocup5. un locaproape tot a§a de intins ca Si Parisul §i cuprinde totatitia locuitori cit peninsula Lyonului ». Rau pavagiu,rea luminare, murdarie « cu bivoli, Tigani §i porci Inainteabordeielor vecine cu palatele », dar o mi§care extraordi-nara. Nu-i place calatorului nici spoiala de francisare.

Si lui Poujade insu§i, naturalisat, cum am spus, princasatorie, i se pare,. in notele publicate in 1869 nurnai,

I La V alachie au point de vue economique et diplomatique, Paris 1858,

www.dacoromanica.ro


0 strada din BucurWi (dupes Doussault).

www.dacoromanica.ro

Tur

nui C

olte

i.


?i;

I I]

-

....-1- i.. '..'.4. ..i."'..:.,- : :46' 4- .. 1s_....

_... _

L. - -- .7.4.,....13417'."--',f..", ...I.:, -- ''''.!- '.--.- :. .: .-/. .

1 0 ..... e- ,, - -.....-- -2, ...... ,..7,0o,..-s , .-

o- :.:.... ---, .,,e, _,".."."z ___K..-.i.foO;_5,.±.....,ri/-

:. trio / -:-

N '

.y.k al

.

,IC? Pr

Turnul Coltei.

www.dacoromanica.ro

Intrarea In Bucuresti a trupelor austriace, la 6 Septembre 1854,

. ,

www.dacoromanica.ro

Bucure§tii romantismului francez 2 8 t

ca impresia generall e de desarmonie §i dese chilibru: lingatrasurile de la Binder sau Clochez, linga cofetariile luiBoissier sau Potel de Chabot, carale mocane§ti, 4( arceale lui Noe », bivolii, bragagiii, carciumele cu lautari 1.

Din paginile lui Eugene Woestyn 2 se vede doar atata:cu ce entusiasm, ca o demonstratie contra Ru§ilor, a fostprimit la Bucure§ti Osman-Pa§a.

Cel Mai bun cunoscator al orapilui, §i nu numai deatunci, ci din toate timpurile, e insa acel Ulysse de Mar-sillac, care-§i publica la 1869 amintirile, apoi adause, aleunei prime calatorii, din 1859, in Cara unde era sa ramlie 3.Pe linga atitea alte larnuriri asupra curtilor (a lui Colfescu,a lui Dinicu Golescu, apoi a consulului prusian, baronulSakellario, a lui tirb-ei, dar e pustie casa Dudescului 4, §itot a§a cea de la Colentina), prin el- gram §i intindei eaacelei pripite opere de modernisare a cladirilor istoricecare e marele pacat al epocei lui Bibesci Si tirbei, van-dalismul pretentios flind oprit numai de gustul Si masuralui Alexandru Ghica, revenit in calitate de Caimacam dupapace. Mitropolia fusese prefacuta grosolan, distrugindu -sechipurile ctitorilor, Inca din prima perioada a Regula-mentului Organic, dar acuma se reface prost Sf. GheorgheNou. Sf. Nicolae din *elan se invrednice§te de aceia§istingace ingrijire. Sf. Spiridon Nou nu mai are nimicdin trecut. E alta, acum, Si biserica Zla'tarilor. Bati§teafusese arsa la 1847 dupa refacerea de la 1812 ; ea fu su-pusa acelei4 transformari. Biserica Olteni fusese ref a.'cutain stil bun de Grigore Ghica Si Biserica dintr'ozi tot a§a,dupa focul din 1825, la 1828 Inca, de un Stolnic Stan.

Pe langa acoperirea frumoaselor linii de la inceput aleunei arhitecturi nepriceput, dar pretentios modernisate,in acelea§i biserici, pe care nu s'a gasit cine sä le apere,

I Guerre d'Orient, Voyage a la suite des armies alliies en Turquie, en Va-lachie et en Crimie, Paris 1855.

8 Guerre d'Orient, Paris, 1856, 2 vol.- 8 De Pesth a Bucarest, Notes de voyage, Bucure§ti.

4 Pentru casa Dudescului, Virgil Dr5ghiceanu, in Bul. Com. Mon. 1st.,VIII (1916).

www.dacoromanica.ro


§i pictura noua se introduce prin tinerii trime§i in still-natate : astfel nobila veche fresca de la biserica Cretulescu,acum din nou scoasa la lumina, ca §i aceia, salbatec do-canita in partile de jos, mai la indemana profanatorilor,de la Biserica Doamnei, fusese inlocuita prin recile §isecile « academii » de stil italian « Guido Reni» ale lui Ta-tarascu, pictorul la moda, care el lucreaza §i la Sf. Spi-ridon Nou, la Zia.' tari.

Impresiile strainilor de alts origine sent insa acelea§ica pang atunci. Astfel d-rul Quitzmann 1, care vede §i ofrumoasa parada, spune ca, i se par « de zahar » caseleboierimii, §i bisericile nu-1 multamesc, laudele lui indrep-tindu-se doar spre spitalele care, §i dupa socotinta lui,« nu stau in nicio privinta in urma institutelor simi-lare ale Statelor celor mai liberale, ba chiar le Intrecprin noutatea for §i potrivita organisare », §i spre §colile pecare i le arata Poenaru, om « de fins cultura §i de spirit ».

Apoi, caracterul frances al Teatrului, uncle lauds operaitaliana §i balul mascat, spre balul de la generalul rus,comandant al armatei de ocupatie, Lfiders. E tolerantpentru patima de placeri a populatiei, « vioaie §i onesta »,§i el o judeca, in genere, a§a : « caracterul romanic are un fondbun, §i, daca lipsurile ce i le-a altoit dominatia strainsse desradacineaza pe Incetul, de sigur ii a§teapta un vii-tor frumos ». Dar it bucura mai ales ctti Germani au pa-truns in viata socials: Brenner, din Viena, cu stilul incadin vremea precedentei ocupatii ruse§ti, profesorii Kladn.y,Schwesler, Babies. Este acum Si o gazeta a lor, de §i, un mo-ment, intrerupta. Pe un exemplar din editia cu chirilice a# Doinelor » lui Alecsandri se afla aceasta insemnare de pe la1850 -60: « La vadul sacagiilor peste drum de bisericaCurtea Arsa, langa gura pietei, este o bacanie nemteascaa domnului Riz» (Ritz).

Pe la 1854, fostul osta§ austriac Julius F. Schreiber, dinWaldeck, invitat, din Brasov, de o boieroaica, afla la sotul

1 Quitzman (Ernest Anton), Deutsche Briefe uber den Orient. Stuttgart,1848; Reisebriefe aus Ungarn, dem Banat, Siebenbtirgen, den Donau-fiirstenthiinern, der Europaischen Tiirkei send Griecheniand:Stuttgartz85o.

www.dacoromanica.ro

Bucuresti rom

antismului francez

283(.4:4a0.ti....

www.dacoromanica.ro


Biserica Man5stirii Vacaresti.

ero

° a

L.

,!-). sof.. . d= 4 c, , t -

'Aar' o

.ct.t

4;

wart".a "r",6*

' -, - -°

:.40 .1-7

Wftelosicriel. ,

rt,"`:cro.n..;;;;'

www.dacoromanica.ro

Inin

msN

uum

oa m

g.no

ng41'

-`

"`:;:edil""ftgrZ,

Bucure§tii pe la 1859.

AS7,

%,

I*.k / if....., .... - ,,- l

7 . ir.... :,.1.-f

V.. I. .4. .

I kfk

---------...,- ..

,. _.... -....._ _a: .

----__

... .

° 1116e1 "kl-" .1601. 5.

1' 1",.

.

''21171J

-

tdG

Nco

-cna...:8gPa0

505.4'ca0

N

www.dacoromanica.ro


ei in Bucure§ti numai joc de carti §i ospete cu paharele de§ampanie sfa'rimate in bucati. Soseaua-i place, dargiul ii pare gol. Se intereseaza de gicitul Tigancelor dinmahalale. Si el califica ansamblul de « cilindru pe capulunui barbar ».

Nepotrivirea intre mahalalele ca ni§te sate, Lipscaniiin decadere §i luxu din partea suprarafinata, cu maga-zine europene, gradini de vara Si cale§te, cu Teatru §iOpera, cu Soseaua primblarilor pazita de soldati de cava-lerie, tinind in cumpana sulitile, cu lumea aleasa din Ci§-megiu, unde aproape sint casele lui Costachi Ghica, sesemnaleaza §i in notele de drum ale lui Richard Kunisch 1,care, vorbe§te de inmormintarea unui ofiter, cu partici-parea lui Alexandru Ghica, caci visita e de pe vremeaCaimacamiei acestuia 2.

In alta forma literara §i cu alt spirit vorbe§te deBucure§ti la 1857, g-inditorul Si agitatorul socialist iudeo-german Ferdinand Lassalle, venit cu un German carevrea sa introduca in Capitala munteana gazul aerian s.

Intr'un stil stralucitor se presinta toate discrepanteleie§ite dintr'o imitatie grabita: « salbatec valma§ag »,« haos turbat Si pitoresc ». Soseaua-1 incinta: «Am ramasuimit : defilau cel putin patru sute de trasuri, Si intre elece stralucitoare echipagii! Si Arnauti muiati in our ! Sicostumele Grecilor ! Si lacheii in ro§u, cu barbi albe pansla briul Si cocoanele, cocoanele, cocoanele . . . ». Tot a§aCi§megiul, care « intrece mult ce ar putea oferi Germania »:ce admirabile salcii plingatoare ! Si la Teatru, « splen-doarea salii §i stralucirea costumelor intrec tot cepoti vedea la teatrele germane, afara de Opera dinBerlin, Dresda, Si alte multe nu se pot asa'mana. Fo-

1 Meine Reise durchs Leben, eine Selbstbiographie, Dresda 1909.1 Bukarest und Stambul, Skizzen aus Ungarn, Rumlinien und der Turkel,

1861 (la 1869 subt titlul: Eine Fahrt mach dem Orient; Reisebilder ausUngarn, Rumlinien und der Turkel. V. §i Iorga, In Mem. Ac. Rom. seriaa 3-a, V).

Revue hist. du S.E. eur., II, pp. 363-9; trad. de d-na Lucia Bogdan,In Calendarul Ligii Culturale pe anul 1926, pp. 37-43.

Ci§mil-

'

www.dacoromanica.ro


yerul insa covir§e§te pe al Operei din Berlin. E multamitde oteluri: o de Londres « de France », de gradina Waren-berg, o cu luminatia splendida », « mult mai frumoasaaecit oricare de la not », de gradina Tivoli, cu café chantant« ca la Champs Elysees ».

Dintre Englesi, la 1850 -1, Skene 1, presintat de con-sulul engles Effingham Grant, vede pe Voda-Stirbei, de oa§a de placuta conversatie francesa. Ora§ul insu§i, cu ote-luri scumpe Si strazi grozave, gunoioase, dar cu atiteamijloace de a petrece pentru cei de sus, se adauga Sicercuri, e un model de contraste. La intoarcere, a cautatnumai societatea §efului armatei turce§ti, nu §i pe aRu§ilor, can au spurcat Colegiul Sf. Sava.

Mai tarziu W. Beatty-Kingston 2, care a fost primit,in 1865-6, de Voda-Cuza, vorbindu-i-se cu o francheta §i cuun spirit satiric pe care nu le intelege, pentru a reveni apoisupt Carol I-iu, care fu tot a§a de deschis fats de dinsul,la 1877, dal mai mult §tiri istorice, a§a cum i§i poateaduce aminte §i cum le poate judeca. tl vom intilni §imai tarziu.

Si iata acuma felul cum reiese acest ora§, cu in-su§irile §i pacatele sale, acestea din urma viind dinfaptul ca nu era o card, ci douci, §i cea de desupt nu sepresinta in curata-i hainci de card, ci in caricature ma-halalelor chiar in centru, erau incci rdmdcgele copieiTarigradului decadentei, din cercetarea informatiei localeinse§i 3 :

Reproduc paginile in care, presintind « Viata §iDomnia lui Barbu Dimitrie Stirbei »4, am adunat §ti-rile razlete :

« In ora§ul de peste 100.000 de locuitori, se deschi-sesera strade noun, ca acelea de linga Teatru ; ye-

Frontierlands of the Christian and the Turk, Londra 1853.Monarchs I have met, Londra 1887. Cf. Iorga, Rev. Ist., XVI, p. 219

§1 urn.3 V. examenul planului din 1852, in Dame, o. c., pp. 102-4.4 V5.1enii-de-Munte, 1910 (reproducere din Mem. Ac. Rom.).

1

www.dacoromanica.ro

Join

§am

on a

sla

w/

oseaua pe la 185o (comunicatA de d. G. Florescu).

{-

c)

. _`1./

k

t

ca

bd

R.

2O

www.dacoromanica.ro

Bucure§tii to 1878.

Bucurestii rom

antismului francez

289

19

www.dacoromanica.ro

zgo Istoria Bucurestilor

chiul pod al Beilicului se prefacuse in strada Stirbei-Vodg,Soseaua lui Chiselev, gradina Ci§megiului, care se ziceaacum « gradina lui Stirbei-Voda » 1, se bucurau de o ingri-jire deosebitg: in acestea cintau musici militare §i tarafuride Tigani, dar lumea, care trebuia sa fie poftitg a venila balurile de trei sfanti numai « in imbracaminte cuviin-cioasa o, acea lume bucure§teana din anii 185o, caren'avea citu§i de putin cre§terea civilisatiei celei noug,obi§nuia sa faca scandal in mijlocul cintecelor militare§i tigane§ti. Deci, « tiindu-se seama ea selaceau zgomotoaseaplause §i bisari repetate musicilor, cu un ton §i manierefoarte inconvenabile », se hotari de cgtre Primarie CI numai e ingaduit « sä aplaude §i sa bisuiasca. musicilor »2.Un pod nou fu intins pe Dimbovita 2. Cimitirul fu scosafarg din oral 4. 0 comisiune speciall se alca'tui pentruinfrumusetarea Capitalei 5.

In toate partile se deschideau, mai intaiu pentru Ru§i§i Austrieci, dar apoi §i pentru localnici, grAdinile de varg,ca acea gradina Warenberg sau a Castripaii, luatg inintreprindere pe rind de Polonul Pruczynski, de cona-tionalul sau, noul cofetar Fialkowski, care a avut noroc,§i, in sfir§it, de Rominul Marinescu. Linga casele Bala-ceanu, cintau lautarii la « Gradina de Lipsca ». Herastraulramine un loc de plimbare placuta.

Pe rind veniau in Capitala munteang prestidigi-tatori ca « profesorul Buren », teatre de maimute dinViena, circuri vestite, ca Pazziani-Smolinski §i Beranek,cintareti cunoscuti: Kossewski, Fols, Maria Petri, Terschak,tinarul violonist W. Humpel, sosit atunci din Constan-tinopol, « prof esorul » Eduard Rasimi, cu gimnasticii en-glesi, §i Berger, cu « seradele spirituale », fel de fel de trupestraine. Lumea de rind, care « bisuia o precum s'a vazutavea petrecerea serbgrilor oficiale, in care, ca la Iasi in

1 Bukarester deutsche Zeitung pe 1856, n-1 12.' Vestitorul romeinesc pe 1852, n-1 80.6 Buk. d. Zeit., pe 1852, n-1 27.' Ibid., pe 185o, n-1 63._3 Ibid.

www.dacoromanica.ro

Vederea Hamra Odor (dup5, Ilustratia Spanio15). vp

BucurWii romantismului francez 291

1 9*

_____z"rsgmare.r.,,,,,;.asaaggegoleflardiar160

www.dacoromanica.ro


ziva intra'rii ca Domn a lui Grigore Ghica, se faceau« jocuri acrobatice, arbori de cocagnia §i un mare foc deartificii », pe cind lumea bung avea represintatiile celortrei teatre, ale operei §i ale « celebritatilor » stra'ine, careune ori, ca Buren, aduceau respectuos « la cuno§tintad-lor boieri ca poate da seara, la domiciliul persoanelor cedoresc, represintatii de una sau de alta din materiilecurioase cu care se ocupa ». Teatrul Fontin intemeiazaun 4 Tivoli » la Gradina cu cai in 1856. Sint berarii, ca a luiK. Roth, « restaurante italiene §i parisiene », cu antre-prenori strain din strainatate sau Evrei din tars, cafenelevienese, ca « zum Mohren » a lui Schedwitz, cofetarii occi-dentale, ca a lui Gh. Dertmann. Se cladesc oteluri mari,in stil apusean, ca acel « Hotel de France », care a ramas parsin zilele noastre, «Hotel zur Stadt Wien », al lui Horaczek,« Hotel de Londres », Otel St.-Petersburg. Elegantele secoafeaza la friserii, ca M-me Wagner « aus Wien», seimbraca la modiste vienese, ca Amalia Eckerbach sau« demoazel Maria, directrita de mar§anderie »; sint par-fumerii, ca a Madalenei Marcovici in Hanul Villacrosse, §igradinarii de lux ca a lui Balmain. Croitori nemti:Klenk, Singer, Frank, care lucreaza §i vinde, dupa pros-pectul sau insu§i, « pantaloni neglije » §i « manu0 deJacman », servesc pe eleganti. Manu§er strain e Si unSchakowski.

Casele in stil nou se cladesc de arhitecti francesi, caIuliu Villacrosse §i Tillaye. Montresor, Gackstatter daulectii ..de musics, Si Guvernul se ginde§te sä deschida o§coard; de gimnastica 1. Fotografii Wilhelmina Dorner,Bindei; i( a. la galerie vitree » (Hotel de France), AugustFrederic Hock, dau clientilor « daghereotipii ».

Dr. Turner a deschis bai nemte§ti la Sf. Elefterie,pe cind « Oberdoktorul» Hatschek de la Telega intemeiazaun institut de hidroterapie la Cimpina. Se anunta prinziare Max Alexander, « optic din Bavaria ».

Dantul se invata de dame la Emilia Petrovici.

1 Vest. YOM. pe 1852, n-1 69.

www.dacoromanica.ro

Bucure.5tii romantismului francez 293

Avocatul Neugeboren, German, avocatul Atanasiu,Grec nascut in Romania, unde se intoarce, se deed pentruapararea In procese dupes legile cele noul. Librariile C. A.Rosetti-Winterhalter, Danielopol Si Ioanid, apoi VentelSocec vend §i carti straine ; libraria Ioanid §i-a facut ospecialitate din editarea de traduceri dupes romane franceseproaste, pe care une on le cumpara insa Si Eforia Scolilor.

Pentru nevoi mai materiale s'a deschis bacaniaWilhelm Thiiringer, magazinul de vinuri al lui Massenza.Marcovici din Podul Mogo§oaii vinde lucruri scumpe §ifine, obiecte de arta. « Negutatorul de Viena », represintatSi prin D. Barbulovici, apare. Ba gase§ti §i un MagazinAnglais.

Mai multe strade sint pietruite, de Si li se mai zicepoduri », dupes vremea cind erau imbricate cu lemn.

Ele sint luminate cu « gaz », adeca petrol, §i antre-prenorii sau « contracciii eclerarii ulitelor Capitalei culampe » primiau a lumina §i gangurile, curtile particula-rilor, dar §i intr'un cas §i in altul se aprinde « gazul »numai in noptile cu totul intunecate: « pe noptile hotarite,adeca pe intunerec » 1. In 1852 se mai adaugira doua-zeci Si cinci de felinare, « iluminarea Ulitei Mogo§oaiivazindu-se oarecum mai intunecoasa » 2. E impus pro-prietarilor sa-§i inchida maidanele, supt amenzi, vechiulcintec Mfg. rasunet ; negustorii trebuie sa mature ina-intea pravaliei for 3. Podul Mogo§oaii, Soseaua, unde Siatunci e marea plimbare cu musici militare « §i zgomo;toasa murmura de havuzuri », se stropesc. Opt sute desergenti de ora§ pazesc lini§tea sau impodobesc, ca Si,pans mai ieri, curtile celor mari4; pentru paza de noaptese infiinteaza apoi in 1856 un alt corp de 50o de sergenti 5.

1 Ibid., pe 1851, n-1 18. Pentru luminarea Craiovei, ibid. pe 1852,n-1 77. 0 Companie negocia pentru luminarea cu gaz In 1850 (inedite

c5.1.1toria lui Lassalle).Vest. non. pe 1852, n-1 48.Buk. d. Zeit. pe 1853, n-1 63.Journal de Bucarest, n-1 109.

6 Buk. d. Zeit. pe 1856, n-1 31.

4

si'''

www.dacoromanica.ro


Birjele, in numar de 400, trec, cu felinare ro§ii, albe §inegre, pentru ca sä se vada astfel clack' sint de clasa intAia,a doua, sau a treia, de trei sfanti, de doi sau de unulsingur 1. Dumineca, e repaus impus pentru negot, §i chiarEvreii sint datori ali inchide pravAliile 2 Brutarii erausiliti a da drept la cintar ; altfel, pinea albs se vindeaca neagra Si cea neagra se confisca 3.

1 Buk. d. Zeit. pe 1856, n-1 44. Cf. ibid., n-1 14.1 Ibid., pe 1853, n-1 37. Era pe atunci multi evlavie, si Politia pu-

blics, prin n-1 6 al Vest. rom. din 185o, cum s'a lecuit de surdomutiac3patat5. accidental MarM sin Stan, care visase In noaptea de la Boboteaz5.spre Sf. loan t trei baieti imbrAcati in alb t.

' Buk. d. Zeit. pe 1856, n-1 18; Vest. rom. pe 1852, n-1 49.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL IX

Bucureqtii dominati de noua viata politica

Epoca Unirii, de la 1854 la 1859, avea alte griji decitale edilitatii Si, cind se alese Cuza-Voda, atentia lui eraretinuta de alte probleme Si tulburata de alte greutati.

Ceia ce se spune deci de calatori despre Bucure§tiidin acest timp nu e decit continuarea a ce am vazut Siping acum, in acea epoca de romantism disparat §istrident.

Germanul V. Derblich, in 1863 1, afla de la intrareprin 0 Cimpul libertatii >> de la 1848, maidanele cu bivoli§i alte dobitoace. Mitropolia, intr'o epoca de anticlerica-lism, e rau ingrijita. Malurile Dimbovitei sint rapanoase§i apa murdara. Place doar Ci§migiul, despre care se in-seamna ca 1 -a facut un German, Wilhelm Mayer, «Casinulcetatenesc » din Strada elari §i otelul «La ora§ul Viena ».Mai sint, pe linga hanuri, Otelu, de Paris, de Franta, «desPrinces », National, de Londra, de Viena, de Europa(Brenner). Pretutindeni, un desfrinat joc de carti. Pe liTigagradina Warenberg, pe care am mai intilnit-o, acumcu teatru de vara, « Mireasa din Messina » fiind jucataalaturi de « Ursul §i Pa§a », Gradina cu cai §i GradinaMimi, unde a gasit femei ware.

Dar ce-1 reeking mai mult sint spitalele: Coltea, cu dr.Grunau, Filantropia, Spitalul Brincovenesc, Maternitatea,cu dr. Cap§a, de formatie vienesa, Spitalul german Si celisraelit, casele de nebuni, care-i par inapoiate.

1 Land und Leute der Moldau und Walachei, Praga 1863.

www.dacoromanica.ro

296 Istoria Bucnrestilor

Ca §i ceilalti visitatori de neamul sau, acest Germannationalist critics superficiala cultures francesa, cu lecturifemeie§ti intre Alexandru Dumas pere §i Paul de Kock 1.

Scriind dupes detronarea lui Cuza-Voda,, M. A. Rittervon Zerbioni und Spasettil nu se ocupa numai de coloniagermane, sfa§iata de certe, cu otelele, gradinile, musicile,societatile, teatrele, balurile, librariile Si ziarul ei, cumedici, spiteri, pictori, fotografi, zidari, cu despretul ge-neral ce hrane§te fates de localnici. Acest despret it im-parta§e§te §i el: « moarte, putreziciune, caricatura uneisocietati, umbre fall. fiinta... Vechiul ora§ boieresc adevenit in exterior scena parisianismului modern, pe cindinteriorul e rascolit pustiitor de aspra barbarie, nespusaimoralitate, de mania jocului, luata de la Ru§i, §i altemonstruositati. Niciun cuprins, nicio seriositate a vietii. »Dupes parerea generals a strainilor, « societatea romaneascaneaparat va fi izgonita de pe scena Si va disparea cu totul,fie Si prin aceia ca elemente reformatoare inca viabiles'ar desvolta in ea, §i-ar face calea §i i-ar da alt aspect »,Si el semnaleaza chiar inceputurile facute de liberali. Patimaluxului stapine§te femeile pang la ultimele clase. Culturessuperficiala, ireligiositate. Ca locuinti, « un adevarat haossatesc », strabatut de hanuri, ca al lui Manuc, de « palatelein miniature » ale boierilor. Colonia francesa, cu o trupade teatru Si o loja masonica, ar avea o foaie saptaminala,La voix de la Roumaniel.

Din partea Francesilor 2, Ghidul Joanne §i Isambertdin 1861 a, redactat, pentru aceasta parte, probabil deUbicini, califica Bucure§tii de « ora§ cu totul oriental, inciuda unor aspecte moderne ». Opt zeci de mahalale §i,rasarind din gradini §i livezi, 627, se adauga: 4 nu365 D , de biserici §i curtile boiere§ti. In mijloc, « un amestecde strati cotite, strimte, noroioase, fail trotoare ». Doaroseaua §i Ci§migiul pot rivalisa cu cele mai frumoase prim-

1 Die vereinigten Friirstenthiimer Moldau und Walachei.2 V. ci, pentru mai tarziu, Montferrier, Voyage d'un fantaisiste politique

en Autriche-Hongrie, en Serbie et en Bulgarie.3 Itineraire descriptif, historique et archeologique de l'Orient.

www.dacoromanica.ro

Bucurestii dominati de noua vied politica 297

blari ale Capitalelor europene *. Dar, sus, un t farmec ales,sociabilitatea locuitorilor, insu§iri mai ales apreciabile pen-tru calatorii francesi, cari se pot mira ca afla in saloaneleunui ora§ din Orient », se numesc palatele tirbei,Bibescu, Ghica, Sutu, Oteteli§anu, Brincoveanu, N limba,obiceiurile §i cresterea celei mai bune societati din Paris » 1.

Casa Sutu.

La 1864, batranul Valliant va reveni asupra amintirilorsale, in La lanterne magique ou passé, present, avenir de laRoumanie 2, dar el nu dal decit elemente razlete de trecut,opuse caricaturii presentului.

P. 438.La 1869, Heinrich Filek von Wittinghausen (Das Kdnigreich Rumli-

nien, Viena 1881; a 2-a editie) socoate 120.000 de locuitori, In 16.000 de case.Adauge: 40.000 de cai boieresti $i 12.000 de trasuri al lor. Cf. Iorga, InMem. Ac. Rom. seria a 3-a, XIV, no. x.

Cf. Iorga, ibid., XVI, p. 331 si urm.

solt.7=.

A, .

1;

Li: Ior

;NO-- ,r 7,

4 -

17. 1AilItY1 iiMPI

a

www.dacoromanica.ro


In fata modelor straine, un Bucure§tean, avocatul Ion M.Bujoreanu, a incercat, dupa comedioarele Fata supt epitrop(1855), Cuconul Zamfirache (acela§i an), in romanul, de marlproportii, Misterele din Bucure0i (1863 ; la 1864, Judecatalui Brindiq, comedie cu elemente din roman), sa dea icoanaBucure§tilor can fuseser5.. Reproducem din icoana ceam desfalcut de acolo aceste pagini 1:

4 Vedem, astfel, Gorganii, cu frumoasele gradini, cucasele modeste in care Si tinerii i§i indulcesc vremea fumindca Si boierii batrini, mcWenitori ai unui mai indepartattrecut, din « ciubuce lungi de lemn de iasomie », luindu-§i desde dimineata cafeaua. Soseaua cu bufetul ei, « izvorul de-pravatiilor », §i cu doamnele batrine cetind in carets oromanta francesa. Padurea Baneasa, unde se poate luadejunul in mijlocul verdetei, linga « mica finting dinvale » Si « pavilionul » plin de inscriptii necuviincioase.Herastraul, unde un Grec monopolisator stoarce de bathparechile clandestine, intre care strainele, mai ales Fran-cesele, care comanda « supeuri » 2. Tineri cu « manu§i desacme », « punga§i zdrento§i », femei. In general, mai alespe de laturi, « gropi man §i hele§taie permanente »3: optani, cat a lipsit eroul romantic, n'au adus nido schimbare.Se mai pomene§te Ulita Francesa, Ci§megiul. Poporulnu umbra pe acolo, ci bea « must de la Filaret » 4.

Iata acum, un tribunal: « O cladire cu un etaj, situataalaturi cu incaperile Ministerului Justitiei §i isolata de cele-lalte incaperi din curtea judecatoreasca, era laca.,u1 unde sejudecau toate pricinile criminale §i corectionale din cea maimare parte a Tarii-Roma'ne§ti. 0 scars cu patru trepte ce seclatina supt picioare §i printre care se vedea tot goluldedesuptul lor, servia de intrare generall intr'un condor acarui dimensiune era de doi stinjeni cvadrati. Din parteastings a coridorului se vedea o sall ingusta." §i lung5., a§a deveche, cit §i ruinata, iar in partea dreapta se presintau

2 Ibid., XVI, pp. 166-8.4 I, pp. 2-3.' I, p. xi.4 II, p. 72.

www.dacoromanica.ro

Bucure§tii dominati de noua via politica 299

laterale, din care una avea intrare in pretoriu,iar cea din stinga ei in cancelaria tribunalului 1. » Se vedeca avocatul, care e autorul, cunoa§te bine locurile.

Viata oarecum apuseana e la « birturile », la « otelurilenemt e§ti », cu chelnerii cari servesc incet, cu gazetele ger-mane si francese, cu masa de biliard, ca la « Europa »sau « Brenner » 2. « La birturile nemte§ti se serve§te cineva

Casa veche din Bucure§ti.

foarte anevoie, §i chelnerii trebuie sa puna cite zece minutede interval ca sa aduca un fel de bucate . . . In sala biliar-dului se afla o multime de Greci, Nemti, §i Romini putini.Unii cetiau jurnale nemte§ti, cad numai de acestea se aflauacolo ; multi jucau table, domino, carti, §i doi in§i biliard.*E rar sä se vada « un fecior de boier intro cafenea » $.

Toaletele timpului se descriu astfel. Pentru clasa de sus,mergind pins la ultima treapta a unei boierimi de functii,piing de parveniti, « mantile », «bonete albe cu funte math,coafuri incarcate de pompoane §i de flori, a caror greutate

1 I, p. 307.I, p. 80.

3 II, p. z8.

doua usi

t7,01-

, 411

-

7-...-qu-.5.7200-fg

1.:

4s ttt4ikaiebkpez--zazgrofii-Xl-Aitrqval4-Zaistikia

«

'

www.dacoromanica.ro

300 Istoria Bucurectilor

e in cumpana cu capul», la femeile «pomponate §i inflo-rate », « impopotonate, malacovate §i gurgutate * 1, lingdomni in « jileta supt 4 frac sau cvecher », cu guleremari §i « lorneta de git », a§a cum se \Tad in tablourilepictorului epocei, atit de « adevaratul » Teodor Aman B..Pentru o batrina din clasa meseria§ilor se cuvine « unbinet foarte simplu », o « rochie de bare coloare inchisa§i pe de-asupra o boccea neagra cu flori de matasa verdepe la colturi ». Pentru una tinara: « o palarie de matasaverde inchis, rochie de matasa suptire inchisa, pelerina.de matasa neagra » 8.

Ca distractii, serate de « loton », cu « caternele » §i4 caniotele » lor, in care cine poate in§eala Si furl, impru-muta §i nu da inapoi, pans la respectabilele doainne,curarisindu-se cu « hapurile lui Morizon », care-§i aducpentru mariti§ fete a ca'ror virsta se ascunde §i care vorfi mamele acelor pe care cu atita desgust le infati§eaza,tragic, prin anii 188o-189o, Delavrancea, in IancuMoroiu, cea mai cumplita satira a burghesiei §i functio-narimii bucure§tene in anii de triumf exterior ai Dom-niei regelui Carol I, §i in oribila fresca, de un realismfustigator, Parasitii. Alaturi se face cate un « burlot destos », cu carti « not §i pontorci »4. Se aude: «bane »,talie », « cine taie? Un sfant ochiul, parole §i el mazo;

este cartea mea »5. Se poarta « farfuriutele de dulceti ».Conversatia trece prin grosolanie §i ajunge ping la sin-geroasa insulta, care opre§te doar un minut jocul: « Teintindeau », spune una « craii la Ci§megiu Si prostul deba'rbata-tau minca smintina cu cartofi la mo§ie» 6 Sau,cind cutareia i se zice de adversari: 4 madama »: « ma-dame sink numai la hanul Zamfirescului »7. Se vorbe§te

1 I, p. 51.I, pp. 29, 31, 36, 51. V. si ibid., p. to&

a II, p. 35.4 I, p. 54.5 I, p. 55.I I, p. 44.

I, p. 51.

albs »,

4

www.dacoromanica.ro

Buc

ure§

tiido

min

ati

deno

uavi

ata

polit

ics

Procesiune cu moastele Sfantului Dumitru.

4:FALI.; `7741:7712.174W- ":71

. ;

.40 , ;*

.7,..1r 14

Nil

"_ J.:0'1 - - -

41 1/sr

ewe N T79 r= 77ggc,..14ak'

.:7r

27, 1,4

Ld_ , -C77:.

", la "141

S.t

www.dacoromanica.ro

302Istoria Bueurestilor

de t un noroc cit Coltea *1. Dar se recunoa§te ca se afla.case care se Inchid inaintea persoanelor patate 2.

Teatrul e insa plin §i, afara, Evreii fac specula cubiletele : in loja se injghiaba legaturile obi§nuite Intre femeimai in virsta §i tineri cari vreau sä traiasca bine, fata delinga mama vaduva privind in sal. ca s'a-§i afle un rost 3.

0 sears de bal mascat in sala Slatineanu sau Momolue presintata cu vioiciune §i coloare. Lumea n'are tinuta Sin'are spirit, ajungind une on la ultimele grosolanii adre-sate femeii care nu ingaduie o anume « curte »: « Ativenit cu rochiile sumese din mahalaua Dobrotesei ca sagasiti in-qterii? La hirdau mi-ai invatat sal dai asemenearaspunsuri? », ca auda doar acest raspuns de lacinstita fata de meseria§: « Plead. §i ne lass ; e§ti nesu-ferit I... Cazi pe lume ca iarna grea! » 4.

Pentru lumea mai saraca, pe linga cafenele, sint §icasine », unde pot lua dulceti §i cafea 5.

Yn toata Domnia lui Cuza, clubul liberal decide mi§ca..-rile. Macelarii, uniti cu tarani adu§i din imprejurimi,demonstreaza in Dealul Mitropoliei inaintea alegerii Dom-nului Moldovei 5. Cind se organises in 1865 0 « revolutiecontra Domnului, se intrebuintara Oltenii precupeti, nemul-tamiti de o masura a Primariei, al carii local e atacat demultime §i de un numar de curio§i, cu cari se incaieralupta, ca aceia cu un secol inainte. Cind se d'adu lovitura denoapte contra lui Cuza-Voda, lumea, cu toate proclamatiilelui Rosetti §i musicile de pe uliti, ra'mase indiferenta.

Cu toate prefacerile determinate de adunarea in Ca-pitala munteana a Intregii vieti politice a celor doultaxi unite, trecutul se pastra Inca foarte visibil. Din el

Doamna Bruneasca din causa i imoralei sale conduite nu mai fuLprimita 4n nicio cas5. onestA ; p. 114.

s I, p. io6 urm.$ I, p. i8.4 I, p. 306.5 V. §i Em. Hagi Moscu, in Rev. Id., vn pp. 83-4

sä-§i

«

*

o

1 4

si

www.dacoromanica.ro

Cuza-Voda la inmormantarea lui Alexandru-Voda Ghica.GI0CA

Tty

1Vr; 7 "

- - ik u!Xs

riFS ,410,c1q4151,4,0

ft.14,X144AP.r, wRert"?.1.),-71,:e; "

"1EL . .

41014S, ..I.C1X-J3.4626.11etwit..,.

_jjtik.-VHAteliaNM .ra141 v

, " "0. w. ;10

,

err

www.dacoromanica.ro


desfacea V. A. Urechia, ca martur, in tinereta, al aceleivremi, icoana strazilor de comert, alcatuite dupes aleConstantinopolului. « Aproape fiece magazin, afara doarde a§a-zisele bolti, incalca asupra strazii prin tarabi manpe care se in§irau, printr'o randuiala de bazar, feluritemarfuri, pe cand de sus atarnau cercuri cu lumanari desau, capatani de zahar, ramuri de cositor, curele, briieviu colorate . . ., putini cu 'Acura, impra§tiind un mirosinecacios §i langa care cu pa'rnatuful de carpa i§i ungeauosia carelor §i cizmele taranii §i carau§ii, platind cate oletcaie, doua turce§ti » 1.

Pentru a crea o adevarata Capitala in locul aceleia pecare, cu desgust, o descrie §i Frederic Dame 2, se cerea o mareDomnie de autoritate, neimpiedecata de intrigile politice§i, din partea Domnului de la 1866, un print german plin decele mai nobile aspiratii culturale, Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, cuno§tinta adincita a intregii datine istorice §iartistice, un adevarat tesaur, a tarii. Dar imprejurarile eraua§a, incit aceste doul conditii au lipsit prea mult.

Francesul Le Cler8 semnala, in 1867, in « nemargenitulsat » al Bucure§tilor, cu chichinete, ca bordeiele, cu unslugarit superfluu, 'Ana la 30.000, cu obiceiuri barbareorientale, ca taierea vitelor in strada, °data', cu deceniiinainte, oprita totu§i de gospodarii Domni fanarioti,« atita prisos §i atita lipsa desavir§ita, atita lux §i atitamiserie ... , de se umple sufletul de jale ». Carol I-iu descrie,

cum s'a observat de atatea ori, pentru a invedera con-trastul cu ceia ce, nu farai multa greutate §i reveniri, s'a facutpe urma, piata d'inaintea Palatului trebuind sä fie inchisacu grilaj ca sä se impiedece atit de necuviincioasele mani-festatii ale agentilor de cluburi politice, 0 el cum a gasitPalatul sail: intre maidane cu animale §i Tigani.

1 Isl. Rom., X, pp. 715-6.2 0. c., pp. 114-15. CL si lucrarea, pitoresa a d-lui H. Stahl, Bucu-

re§tii cari se duc.a La Moldo-Valachie, ce qu'elle a eie, ce qu'elle est, ce qu'elle pourrait etre,

Paris 1867.

www.dacoromanica.ro

Buc

ure§

tiido

min

ati

deno

uavi

ata

polit

ic5.

If ..1 I:111ii 11(9

l i

1;

1, "Hiernum!

Casa Cantacuzino. 0t.n

P:

'T

417,7-7-7I-71377- CPT .;;111,....7777.4:17,49k4-7,7,777

.1; 6"a. .

,[t

9,

.7. °)1(1111

"11thzhilf

.q f

I a III lk

. . ....

.r]

f=r4IrS7.1

7,C-= °

vidaio: .... Oa. Lk)* :.V7773gIpeifta

.41,1

ap.

p.

1;:' ;7 °fAtYitItek.P.,.. *At, 91tirlca.".°*?Altii * I . :Li.s,tc;

NO

6//, ## IV!" i

t

;41 ?,41:11 Go.a4:1p1

/ liti ' I' Hi Ai; :It,

,_ ,,?Otiintalfil 111411111

Pg' IIIIII liP1'.11' 1;1II ,.., ,..io ,..

i. tt ;ill VI (ono ro

www.dacoromanica.ro


Leon Hugonnet, in 1871, se intereseaza doar de CaféBressol pentru Francesi, de teatrul din Sala Bossel, darel afla placere in jocurile populare 1, dintre care de multdisparusera in centru « dulapurile » 5i # geamala » turceasca,pe care le reglementau aceia5i Fanarioti 2. Felix Martin,venit pe la 18733, gase5te doar, ca semne noua, halelefacute de un Frances Si viata devenita scumpa.

Dar mai vechiul calator Englesul W. Beatty-Kingstone multamit de bucataria vienesa de la « Grand Hotel », decea francesa de la « Hugues » 5i « Concordia » 5i-i placesa asculte Tiganii.

Ofiterul danes Flood 4 era Inca din 1876 la Bucure5ti,pe care-1 descrie 5i el ca atit de deosebit intre centru 5i maha-lalele, sarace 5i noroioase, pe care le cerceteaza, gasind insaoameni asemenea ca pescarii de la el, din tara, dar maiinalti Si mai voinici. Cerceteaza Asilul Elena Doamna,Spitalul, curat, Mitropolia, cimitirele, biserica luterana,Societatea de gimnastica, 5i chiar Camera Deputatilor,dar 11 intereseaz5. mai mult, fire5te, rosturile militare.Are audienta la Domn, care-i recomanda sa vada Museul5i Teatrul.

Cind razboiul din 1877-78 aduse calatori de tot felulin tara, ei se opresc, cum o face cutare Spaniol, la gradinaRa5ca (Hrela), unde cinta violonistul Wiest Si « adorabilaKeller, cintareata alsaciana », apreciata de octogenarulcancelar rus Gorceacov, d-ra Mora, Rolland., dar 5tiind 5iarii romnie5ti, apoi, la otele ca Brofft, Hugues, Grand Hotel,Concordia, Boulevard, Neubauer, Rusia, Cerni, Fieschi (carestaurant: Guichard), pe linga hanuri Si gradini populare,pentru localnici 5, dar se noteaza Si petrecerile poporuluila Filaret, la Mo5i 6. Evreul Kohn-Abrest, in Zig-zags en.

1 Six mois en Roumanie, Paris 1875.5 Urechia, o. c., X, p. 554.' Le Bas-Danube et les Principautis danubiennes.a R. Rosetti, In Mem. Acad. Rom., VIII, p. 204 si urm.5 V. §i Marsillac, Guide de Bucarest.' Valle de Toje, In foaia Imparcial din Madrid.

www.dacoromanica.ro

B5.

1aa

(rec

onst

ruita

la 1

881)

.

Bucurestii dominati de noua vial' politic' 307

Biserica Doamna Ba lass, (reconstruit5, la 1881).

20

N.0en

8

.2

I:

www.dacoromanica.ro


Bulgarie (apanita in 1879), semnaleaza.', nu cu prea maremultamire aparitia noului stil, importat mai molt dinViena decit din Paris, pentru cladirile oficiale, ce seingramadesc: « casa.rmi de inchiriat, cu cinci on Salerinduri ». Ora§ « pentru marile serbari publice », care sedesfa§ura mai in voie decit in Italia. E vremea cind §inumele strazilor se schimba: Podul Mogo§oaii e CaleaVictoriei, Podul Tirgovi§tii devine Calea Grivitei, alt PodCalea Rahovei, o Strada e Smirdan, in amintirea recen-telor biruinti. Mlochowski de Belina, in acela§i timp pre-sinta impreuna cu evenimentele istorice, otelurile, loca-lurile de petrecere, cu cantareti de arii apusene inthrziate,spectacole ruse§ti in margene: restul nu-1 poate interesal.

Dar, dupa acest razboiu, diplomatul fra4es de Moiiy 2,om de gust, nu afla, cu dreptate, in ora§ul care aratatotal prefa'cut, « coloarea particulars », in « elementelece par reunite la intimplare ». « Ordin composit, facutdin bucati..., nicairi o forma caracteristica, o socie-tate distincta », cu toata. «puterea Si vitalitatea, foartevisibile ». Mai ingaduitor e marele ziarist de Blowitz 3,grabit ca totdeauna in goana dupa §tiri inedite, cind vede,la 1884, « Capitala in cre§tere a unui Regat care se na§te».

Pentru Charles Bizot 4, §i alinierea noug, ramasa totu§ia§a de insuficienta, dupa capriciul pasurilor politice,birjile luxoase, tramvaiele cu cai, Teatrul, oteluri caLouvre §i Grand-Hotel, magazinele, cafenelele, inlocuind

1 V. largul resumat din Rev. Isl., 1938, Octombre-Decembre.' Lettres du Bosphore : Bucarest, Constantinople, Athens, 1879.' Une course a Constantinople.4 Grece, Turquie, Danube, 1886. Cf. El libro del Viagero (1890) al Argen-

tinianului Antonio B. Marriott. Bergner, Siebenburgen, Breslau 1887, laudsgratia si virtutea femeilor ), totusi vApsite si bucuroase de petreceri. V.Iorga, Mem. Acad. Rom., XIV (1933) pp. 12, 17.. Vorbeste de biserica DoamnaBalasa, refacuta, de Sarindarul ruinat, de Calea Dudesti, de circul care aars, de Coloseul Opler, ca si de asilul Elena Doamna, de Museu, de Sala Bossel.Sint 30.s00 de Germani. De cladirea primei biserici si de Asil vorbeste, ca side ceremonia Bobotezei si de Mori, Adelheid Bandau, in Bilder aus Rumii-nien, Berlin 1882. Kraner, in Aber Land and Meer, 1884 (v. si Cuget clar pe1932-3) e important numai pentru desemnuri.

www.dacoromanica.ro

Lucrari pentru canalizarea Dambovitei.,7

www.dacoromanica.ro

3zo Istoria Bucurestilor

pe cele orientale, de zvonuri si afaceri, ca a vechiuluiAltintop 1, si in asteptarea cafenelelor de moda austriacapentru strainii si Evreii ce se ingramadesc, se infatiseazasingure, in chip multamitor. Dar lucrari indraznete, grelesi scumpe prefac fundamental orasul fa'ra lumina §i apa,taiat de o garla infecta, care nici pans acum nu-§i aretoate malurile acoperite, on pietruite sau prefacute, capentru Elba la Dresda, in partere de flori.

Dar in acest timp, la 1867-7o, Alfred Gottereauintroducea luminarea cu gaz si, la 1871, canalisarea 2. Seresolvi chestia alimentarii cu apa de la Arcuda 3 vechiuluipostavar si de la Bicu 4 (planul Guilloux, apoisi Callman din Zurich, in fine Lindley si Thiem, cu ajutorullui Ilie Radu si Cucu-Starostescu). Trebui sa se asteptedouazeci de ani pentru a se deschide pe rind Bulevardeledintre Cotroceni si Mosi (Elisabeta, Carol), supt primarulProtopopescu-Pake, apoi, supt Nicolae Filipescu, cea de-adoua line de bulevard. Soseaua Bonaparte, apoi oseauaJianu, paralela cu a lui Chiselev, au adus degajari in parteade catre Nord, incotro se desvolta orasul. N'a lipsit nici ideiaunei Dimbovite navigabile. Duper Bulevardele Ferdinandsi Maria, Independenta, singur Bulevardul Dada, cu totulnou, nu e margenit cu casutele de odinioara5. Abia in ulti-mul timp, la 1931-2, in locul circiumelor infame din fatacladirii, de loc monumentale, de si bine aranjata tehnicin anii mai noi, a Garii de Nord s'a deschis o noua. ar-tera larger.

Pe c'ind lucrau de zor arhitecti strain, deprinsi cucladirile din Monarhia Austro-Ungara, ca sa distruga gra-dinile si sa dea la pamant frumoasele locuinti cu ceardacale boierilor si mahalagiilor, strazile laterale, cu case

1 Urechia, o. c., X, p. 632.2 V. Marsillac, Guide, pp. 209-13.3 un Teodor Arcuda Medelnicer la 18°6; I. Bianu, Cat. mss. romanefti,

I, p. 538. Cf. Urechi5., o. c., VII, p. 519.6 Dame, o. c., p. 229 si 111131.

Datari, $i pentru case, ibid., pp. 135-6.

Biirkli-Ziegler

www.dacoromanica.ro

Bucurestii dominati de noua viat5. politica 311

Casa Al. Filipescu.

Asilul Elena Doamna.

, .i.' r' dieie5111- :°i.'''' --.r.

.r;" ... i

.......e.....,,Ir,T ...erfoygr .,--,..._.= ,,E,..,....,4--.- .

g;-1'

F,'P..,

[ .'.... . ------ntrifrrlierW, . T

-7-7----E,---,-------...rICA_

li,,,,4

La ......sti

ni

www.dacoromanica.ro


frumoase ca a lui Alexandru Florescu, despagubiau adeseade banalitatea restului 1.

Ceia ce se desface din toate aceste inoiri ambitioasedatorite Statului mandru de ce a realisat, ca §i uneiclase de not bogati, de functionari cu economii de maimulte feluri, e tendinta de a « monumentalisa », Si prinkzidirile Ministerelor (Finante, Agriculture, dace nu Razboiu,a§ezat intr'o veche case boiereasca din fata Ci§megiului),un ora§ menit a raminea in gradinile §i livezile sale, cu.piete in jurul nenumaratelor biserici, in sensul acelor« ora§e-gradini », a§a de recomandate azi, §i la care, edrept, nimeni nu se gindia pe atunci. Pentru aceastamodelul vienes putea veni, sigur de o buns primiregenerall : de-asupra « caselor-tramvaiu», cu catul la strada,pe cind casa romaneasca se presinta cu fata cerdaculuiinflorit, se malts banalele zidiri scumpe supt meschinelecupole care le incununa. Bisericutele se pierd astfel inumbra §i adesea in murdariile vecinilor.

Parea ca pasiunea liberalilor contra trecutului urma-re§te anume tot ceia ce-1 aminte§te, preferindu-se chiar§i largile maidane pustii, care erau o ni§ine. Pe Tangaarterele care celebrau cu multamire noile victorii, seatacara Si mai departe numele mai tuturor strazilor: dupecele « nationa1e » (Calea Dorobantilor, Strada Romans),puindu-se cele mai de§antate §i mai ridicule. Lipscaniiau rarnas, dar ne intrebarn de ce Strada Polona.', de altfelmai veche Strada Frantuzeasc5. deveni Strada Carol.

Urmele altei lumi se desfiintara cu un suspin de ne-inteligenta uprare, pe care o scusa numai nevoile epoceicontemporane. Pe locul pitorescului Han *erban-Voda s'aridicat zidirea, nu fare oarecare armonie, a Ba.'ncii Na-tionale 2. Hanul Manuc deveni Hotelul Dacia, al intru-nirilor care ocupa viata. publics.

V. Ibid., pp. 180 urm., 242 urm., 253, 284-5, 562 urm. 624.urm., V. interesanta. cast Al. Filipescu, ibid., p. 150. Casa Procopoaii, ibid.,

pp. i58, 176; cf. ibid., p. 186.Reproduceri 4n Dame, o. c., pp. 102-3.

si $i§i

si

www.dacoromanica.ro

Bucure§tii dominati de noua viata politica 313

Institutul de Istorie Universals.

Ministerul de Finante.

-I 1

4%

. . .

I 111111111111

I. I.:1:111Ri

.

°

;

I.

_ I I I,

IIII

11111 1

I

www.dacoromanica.ro


Universitatea.

Vechiul Palat Regal.

.. 1 l'..-.

t ,

tri*,....44-,;=.---.- ;-' :77 :.:2"' 7

_

.........

t 1!4o=01if

.

Ili

twrte,:

-.

or

.- t-.-I4

_ _ _ 7-1'k 17.4

Tr

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro


Pe cind se « modernisau » bisericile Schitul Magu-reanu Si Bradu Boteanu, ca §i, de altfel, biserica Brezoia-nului, a lui Pitar Mop, biserica Sf. Ionics, biserica Sf.Voevozi, Sf. Dumitru, Vergu, devenita o imensa.' rotonda,numai grija lui Mincu pa'strfild Stavropoleos pentrudelicateta de lucru a amanuntelor, Si, de prin 189o, ComisiaMonumentelor Istorice purcede la restaurari intelepte (ca.la Mihai-Voda.', la Curtea Veche, la Sf. Stefan, la Sf.Spiridon Vechiu, la Sf. Elefterie), pe locul MitoculuiRimnicului, de la care nu s'a pastrat nicio reproducere,se inalta, prin ostenelile lui C. Esarcu, frumoasa cladirea Ateneului Romin, datorita lui Gottereau. BisericaScaune e in mina. Biserica Grecilor disparuse, ca Si Sf.Sava, pentru a face loc unui liceu. Fara a se lua planuldzu Sa'rindarul, pe al carui loc e un impunator CercMilitar Si o recenta redactie modernists. Pe langa aka deuritele biserici din partea de Nord a arterei principale,biserica Radu-Voda a fost uritita Si prin nepotrivita zidirea Internatului teologic, a Spirei a fost inlocuita prin noileproportii pretentioase ; cu mindrie s'a dada, de un arhitectitalian ridicul de pretentiosul l'aca§ de la Zlatari, rectifidn-du-se strada peste interesantul zid zugravit de odinioara.

Din curtile boiere§ti, pline de farmec, au ramas inpicioare, pe Calea Victoriei, doar casele Manu, Cantacuzino,Moruzi, cum §i Palatul Stirbei, apoi, in centru, PalatulSutu, condamnat Si el la moarte. Ceva din vechea forma.a casei lui Dinicu Golescu, care declarase ca « zide§tepentru viitor », s'a pastrat in mareata zidire, cu aripilelarg intinse, a Palatului Regal. Dintre cladirile not « mo-numentale », la care Grigore Sturdza a tinut sa-§i adaugePalatul, in multe stiluri, cu ciudata pecete maurk darcu o maretie de ansamblu care putea sa-1 apere deosinda ce apask in aceasta clips, asupra lui, doar Liceul.Lazar (1889), apoi azi manta Imprimerie a Statului (1882),Palatul Po§telor Si al Casei de Depuneri, Universitateaarhitectului Orascu, Baile Eforiei Si Hotelul Boulevard,.Spitalul Coltea, Otelul de France daca pot pretinde la.originalitate.

www.dacoromanica.ro

Bucureqtii dominati de noua viata politica 317

Vechiul Palat Regal (alts vedere).

Palatul Sturdza.

47; ELMW-1:11-

Kb!

t;'mP.fr'

-im1\, '-'77

.,' ,fni

,.:0-J;,

. .---

.,i-t.i...,,Z-.. .,

t.

m', 1

f'. .

Y.,

°

9:

-1

r

Vr.

.

1.--

_aipoot.(1,.

f --°9yo

. .

41 1147

..'' . .. "g141. L

.

c. 1."."

3

www.dacoromanica.ro


L1111' 11;Iirtjt

Vechea cladire a Imprimeriilor Statului.

Palatul Po*telor.

'f'.,..1.:'. . . .

www.dacoromanica.ro

Bucurestii dominati de noua viata politic, 379

Institutul Geologic.

;IAN%ifrN

ry

f

I

i,

'. =:77, . 4-

. '

'

rs3

4

1- ". .L r...,_,

rr,

.2.._..- 1: 1.

www.dacoromanica.ro

320 Istoria, Bucure§tilor

Dar, ca institute cu grija, s'au facut Museul de tiinteNaturale pi cel de Zoologie, frumosul Museu de artapopulara, Facultatea de Medicina pi cea de Drept (deP. Antonescu), Facultatea de Litere pi cea de tiinte,Institutul de bacteriologie pi cel de Agronomie, cel de Is-torie universals (de Petre Antonescu).

Dar arhitectul Maimaroglu a strivit brutal cladirile bise-ricepti ale Mitropoliei cu rnasiva Camera a Deputatilor ; dinfericire nu s'a putut ispravi Senatul, 'inceput pe aceapiscars. S'a ingaduit, daunazi chiar, linga frumosul TeatruNational, ispravit supt tirbei-Voda, de un excelent arhi-tect german, piramida american5. a Palatului Telefoanelor.

Din complexul halelor puse in vecinatatea DealuluiMitropoliei s'a reupit a se face un haos, din fericire desfiin-tat astazi.

0 pcoala de arhitectura nationala, legata de numele d-luiPetre Antonescu a introdus o nota simpatica in aceastavanitoasa pretentie Mrs gust, dar de sigur s'a exagerat,de urmapii acestui om de ptiinta Si de gust, facind case=cula sau case-cetati, fara lumina pi aier. Alaturi, incer-carile de sintesa, apa de mult laudate de un Delavrancea,ale unui Mincu nu pot fi considerate ca izbutite, cu toatamarea pricepere ce se vadepte in aranjamentul interior,ca la Palatul Justitiei, cu aspra fatada goals. i cu totulinstrainate apar cladirile, de stil nou frances, ale lui Berin-dei, ca Palatul Cantacuzino.

Cind aceasta era, care s'ar putea numi « a oficiilorpublice >, ca Si a pcolilor, s'a incheiat cu Razboiul de uni-tate nationala, Capitala cea noua a unei taxi cu mai multemilioane de straini pi cu toate posibilitatile unor afaceriinternationale promitand imbogatiri subite, a adus inchip firesc sky-scraper-urile de New-York, block-housurile,cuptile de sticla cu zece rhiduri, pentru intreprinderi Sipentru cei cari inteleg sa ramiie toata viata for chiriapi.

Se pregiitayte astfel uciderea totalci, supt forme moarte, aunui vechiu oral care a lost o viatci.

www.dacoromanica.ro

Bucurestii dominati de noua viata politicd 321

Bufetul de la osea.

Museul Zoo logic.

21

www.dacoromanica.ro


Universitatea.

1 11111,4 4 'I.

11' 1

1111,/Appetit.

Facultatea de Drept.

-

L© . ,____

------;! vi.v.---.4.---to -tv,-- .,-1-&,..--........._..,.,_,....... .,,, Ii. ... NW -I,,........____,.....!,, I'. --..-.12---

. . G.

ri1.-'-

r.,,'

www.dacoromanica.ro

Bucure§tii dominati de noua vista politics 323

Vechea vedere a drumului la Mitropolie.

Vederea drumului de azi la Mitropolie.

21*

.. '1.4.114.

71'.4gPe

+ ' .2":?';' ;F'"

Tht

log.

`1*:; 1, 4.

-n--"71-"1,111i

"-6-14: I higiipt

;,

;

=4)7. ,.&*erdre" -

www.dacoromanica.ro


Inceptnd cu Primaria d-lui Dobrescu, se cauta celodata cu deschiderea celui de-al treilea bulevard, din PiataLascar Catargiu spre Mitropolie, unde abia in 193o s'aprefacut din initiativa, rapede oprita de intrigile politice,a cui scrie aceste randuri, cararea napadita de buruienicare suia dealul, sa se dea aier oraplui ingramadit. Lu-cra'rile continuard, multa.'mita impulsului curagios al regeluiCarol al II-lea, supt Primaria, urmatoare, a d-lui Donescu.Pe o parte din centrul bucure§tean urita prapastie a Dim-bovitei fusese acoperita, restul ra.'minind de pamint na-padit de ierburi Si acoperit une on cu ce arunca margi-na§ii unor strazi care ar fi putut deveni o podoaba a ora-§ului. Suburbiilor numai in ultimele decenii ii s'a pututda ceva din avantagiile edilitatii moderne, dar, cum lucra-rile s'au facut de primarii de sectoare, creati prin noualege comunala, nu s'a putut urmari un plan de ansamblu.

Dar cingatoarea de vii a disparut cu totul §i, gindin-du-se la vecinatatea imediata a Bucure§tilor, un Francescare a iubit ora§ul a putut scrie: « Azi, Bucure§tii numai au Imprejurimi ». Amenajarea padurii de la Mogo-§oaia Si admirabila opera a asanarii lacurilor §i a prefaceriiin pare a. inlocuit pe o parte numai aceasta lipsa. Ini-tiativa particularilor a facut ca ridicarea frumoaselorvile, cu livezi §i vii, de la Otopeni in sus sa creeze opitoreasca prelungire spre Ploe§ti a Capitalei.

Bucure§tii, cari datoresc munificentei lui Carol I-iubiblioteca pentru studenti a Fundatiei sale §i trudei luiD. A. Sturdza pe a Academiei, care a capatat de curIndfrumosul deposit (dupa planurile lui Gh. Bal§), dar nuInca, in locul a doug cladiri boiere§ti disparate, maretulPalat, de mult planuit in proportii ambitioase, dar carinu au §i o Biblioteca Nationala, cartile din vechea culegerecu acest nume ffind depositate la Academie, §i-a tinut co-morile de arta antics §i arts religioasa in ni§te camarutedin vechea Universitate, Si sa se permits a se aminti caa trebuit ca autorul acestei lucrari sa lupte contra releivointe pentru ca primele sa fie a§ezate in casa Macca,

putin,

www.dacoromanica.ro

Buc

ure§

tiido

min

ati

deno

uavi

ata

polit

ic&

Ca lea Victoriei: Palatal Imobiliarau.

9...1........-- 7 .-.1:........ E.... ....-4 ....We. 10i1P -'s. '-'7-.---',-7..." ' ''.., "4' :; t''Ziri.'..;f?'%. r r.1.,!.r: ' l'-ja' i W ''. t 4. -.... C4%... -y. . :4 %. . I... r.,,, :

ill T.:. 4.1. 4' ' J 4 ; ",-, -t;r.

SiI.._ It , -4 O 1

A'

,- ' Lllr

E.RigtTo

, '04.t.-.- %T.,.

1-0.0'r,.

".,

0 0 .4

t ., I

iy

t ,

4:4;tir,T4V1-4

""

Z- kit t. A.2 1? -;

s: tt ,11X. z,-16 c ,\E:...;

%

,..0--4.----4_;

,:. ". .1. .

,, ,, 1..,.t......

111 ar I

i 44,

" ...*::: gS--1.%1,... . . c74, ...1,

r- 400: 1.. , '

1

4,7.4.

I

..qt.:1 ._

www.dacoromanica.ro


Baneasa de alta data.

Lacul §i parcul Regele Carol 11.

=14.. "*.

. '41 ga

_ _ 74

5, °.

.4

.-, ---s

tyge,=.=:.7...tc,,,L - -.;;" ri?

- .

-c- ,514-441

C/4 fk%

: ' ; 14,

, 1

,; " ,;gI

4:1

.-

www.dacoromanica.ro

Bucurestii dominati de noua viata politica 327

Casa Bisericii Cretulescu (azi daramata).

% --$:1:11

'111Li

U LISP

,

17., 1.,

9

.1.11.0_,"---,'772...9I°

q

K

HIE-t

.=.4-p

.

-

- - 7.-

77a 7 r,

-o - - qtkkaPt

.4j

;.C..5, V.

..e

. .

www.dacoromanica.ro

328 Istoria BucureOilor

iar celelalte in casa Cretulescu. Particulari au daruitMuseul Aman, consacrat amintirii unui singur artist, .siMuseul Simu (de arta moderns), Museul Kalinderu (decolectii amestecate), care se adauga la un Museu de pictureromaneasca, oplosit in subsolul Ateneului Romin (cu obiblioteca, de curind redeschisa). Colectiile particulare nusint Inca deschise ca in alte Capita le.

Aici sintem in domeniul sufletului.Expositiile de pictura Incep inca din 187o, cind prima

se organiseaza in sala Pinacotecei (Palatul Academiei), deAman, care voia sa atrag5. si pe artistii din Ardeal si Banat :succesul e mare. Apar batrinul Leca, Tatarescu, Szatmary,Stanescu, Trenk, Em. $tefanescu si nepremiatul N. Grigo-rescu, « nascut in Bucuresti ; locuinta Pasagiul Romin,no. 7 »1. Din nenorocire o indulgenta terorisata de unanume tineret a ingaduit toate monstruositatile modeicare trec. Munificenta profesorului Stelian a daruit Bucu-restilor comoara de arty cuprinsa in frumoasa locuinta,asezata Intre vile acute cum a vrut fiecare dintre bogatiicari au cautat aierul bun al $oselei.

Statuile, Incepute ca datorie de recunostinta fata deMihai Viteazul, Lazar si Eliade, urmate cu omagiul na-tional fata de I. C. Bratianu, apoi si fata de Rosetti,dar nu fata de prigonitul Cuza-Voda si de uitatii Carol I-iusi Ferdinand I-iu, se pierdura in domeniul reclamelor declub, din care sint a se osebi foarte putin ale unor oamenicari, la un moment dat, ca Take Ionescu (lipseste statuialui N. Filipescu, si lui Mestrovici, marele sculptor iugoslavi s'a cerut a lui I. I. Bratianu), au dat directie politiceitarii. Pe dreptate Dr. Davila are o statuie, dar nu au pe afor si Alecsandri si Eminescu. Citeva statui de gratitudinecolectiva pentru ostasi au ras'rit dupe razboiu. Linga apompierilor de la 1848, lipseste insa a dorobantilor raz-boiului de independents. Numai in ultimul timp sculp-

1 Explicafiunea operelor de pictuid, sculpturd, architecturd a art4tilorin via fd, Bucure0i, Tipografia Statului, Hotel Serban-Vocla, 187o. Cf. Iorga,Rev. Ist., V, pp. 136-37.

www.dacoromanica.ro

vogr

rod

viri

n w

on o

p !t

eupa

op 1

1.16

aino

ng

Cas5. veche bucureltean5,.

'14447'""`",i 4

n °°

..;,,,' .4g: 1

1

',I7::::7:,..'c.,. ',.: .',:.

kiZt,..--,.,-. ..- -47'

": 4:- r A ; -:.,.: .

c.....i.,,A.,

..:1:..-4;,Sv41.,,,,- 1. V ;Par,:

-9 .::44 st...-:".;:` ':..11. V

'......:'''. .. '"*'...

-

.".-15"'

, ; - . :171.1.

. . ---A . , , .. . a in

. ."- ?r, --,-.....i.z......

.;- P.' '-----..7 -

t1

. r.

r,

e {MM..,

. .2. .

www.dacoromanica.ro

330 Istoria Bucureqti

Statuia lui I. C. Br5.tianu.

0 $01941Al- AL'i jA;

Ministeriul de Interne (vechea cladire).

iI

kin eTZ,

APPOP.1111.

I,. :, --..

:

- , ......

41015*#1 tiiWi

L

_.4.1.1111. IL 4k.'alr' -ff kilV # irtirl( ..

1 1

1' i ell I L III,,,,,, 4, ,._

iti r-A-iL...,..i.:iii:.....,...

...1.0.- '.

:',07

www.dacoromanica.ro

Strada din vechii Bucuresti (In stanga casa Vacarescu, foasta locuinta a lui Barbu Catargiu (1862).

I

Q.

www.dacoromanica.ro

332 Istoria Bucureltilor

torul Han a putut sa dea frumoasele statui, energice §iexpresive, ale lui Kogalniceanu Si Constantin Brancoveanu.

Cu navala populatiei evreie§ti galitiene 1, un §fert dinpopulatia Bucure§tilor s'a desnationalisat, raminind bise-ricile pustii, i curdtirea, renationalisarea e o urgenteidatorie a viitorului. 0 Capita ld trebuie sd insemne viguroasapredomnire a elementului national.

Dar §i ace§ti Bucure§ti de dupa razboiu represintatot contradictia intre o viata de sus, care nu mai e macara boierilor de tara, in cea mai mare parte cu totul saraciti,sau a functionarilor, a intelectualilor, ci a imbogatitilordin afara, cari au alergat aici din toate tinuturile, §i o viatade jos, tot a§a de saraca §i netinuta in sama ca odinioara.Aceasta insa nu poate dura. 0 Capita id trebuie sd fie, inkale, opera unei pertecte solidaritati nationale.

Aceasta solidaritate cere on o tova'r4ie intre orga-nisme gata acute §i invederate, infante istoric, on o selec-tiune a indivizilor can conduc.

Cele d'intaiu au fost, dar au disparut, intr'un haoticamalgam, prea putin capabil de con§tiinta prin sine, deeducatie prin altii.

Am vazut pe bunul Domn Grigore-Voda strabatindora§ul cu lautari, urmat de multime, dupa o petrecere.Cuza-Voda avu un oarecare contact, mai putin decit i-1atribuie legenda, cu cei multi din Capita la sa. Nedeprinscu mediul Si cultivind religios credinta in maiestatea Monar-hiei, Carol I-iu, care a dat totu§i Bucure§tilor Fundatiasa §colara, §i regina Elisabeta o ctitorie miloasa pentruorbi, V atra Luminoasci, s'a multamit a primi in audientaSi a oferi odall pe an un bal la care invitatiile erau foartelargi. Sfiala aleasa a regelui Ferdinand 1-a tinut departede populatie, pentru care avea totu0 o mare intelegereumana. Nobila ambitie creatoare a lui Carol al II-lea afost oprita adesea in loc de nentelegerea §i incetinealanu rareori Si de conruptia unei clase politice care intelegeasa pastreze totul pentru sine.

1 Cf. Dame, o. C., p. 549 si urm. Numai 40.000 In 1906, dar fats, de2-3.000 cu un secol inainte.

www.dacoromanica.ro

Buc

ure§

tiido

min

ati

deno

uavi

ata

polit

ick

Veche cLidire din Bucuresti (casa Eliad din Calea Mircea-Voda, construita in 1863).

www.dacoromanica.ro

334 Istoria Bucuraltilor

Boierimea traise de la Fanarioti Incoace inchisa Intremembrii ei, casatoriile cu bogatii negustori ale fiicelor cla-sei de sus fiind foarte rare (astfel legatura dintre GrigoreBrincoveanu §i bancherul Hagi-Moscu). Acest exclusivismaristocratic se tinu pans in ajunul epocii noastre, cit timeadeca boierii, stapinitori de mo§ii, i§i pastrau averea Siinfluenta politics; reformele din vremea acestui razboiui-au adus saracia §i decaderea. Astazi urma§ii familiilorin adevar nobile dau mina oricui §i-§i deschid casa oricui,admitind once fel de alianta. Vrind sa dovedeasca marea.sa putere, un foarte bogat om de afaceri evreu a poftitel, daunazi, pe toti fruntmii societatii romane§ti, §iputini avura curajul ss lipseasca din casa puterniculuiprin bani §i influenta.

Intelectualitatea traia din §i prin Stat. Odata era made respectata, 'incit Domnii se onorau sa ieie parte la exa-mene, §i se chemau apoi la Curte profesorii, ca rasplata_pentru ostenelile lor. Cei d'intaiu boieri pe cari-i facu,la 1834, Alexandru-Voda Ghica, au fost, spre marelenacaz al protipendadei, ace§ti dascali. Creatorii in lite-rature §i arta erau oaspetii reginei Elisabeta, ai unuiGrigore Peucescu, ridicat din boierimea mai mica, ai uneiAdina Olanescu. Greutatile Statului au cufundat in nea-jutorare pe urmmii celor ass . de mult pretuiti odata.Abia se mai vad ei une on prin teatrele cu locuri prea.scumpe pentru punga lor, §i-i inlocuiesc strainii Inlesniticu bani, mai ales Evreii. Totu§i prin aceasta clasa aziumilita conferintile gratuite sint mai cercetate in Bucure§ti_decit in once ora§ mare din Apus.

Negotul romanesc de pe vremuri, care-§i facea auzitglasul liber, inca pe vremea lui Cuza-Voda, s'a invristatcu elemente de adunatura in astfel de masura, incit unziar releva de curind ca in timpul marilor serWatori din_Septembre mai toate obloanele din Lipscani erau lasate.

()data clasa de temeiu avea o viata a ei proprie, spri-jinita traditie, in jurul bisericilor. Desobi§nuinta deserviciile religioase, asediarea de Evrei i-au stricat patriar-hala, dar solida esenta morals. Curentul e catre ci§tigul_

pe

la

www.dacoromanica.ro

Bucure§tii dominati de noua via politics, 335

si petrecerile de ief ten cinematograf, de bal popular dincentru. Si trebuie O. se adauge tot raul ce 1-a facutpoliticianismul de club, care si-a cautat in acest mediuservitorii cei mai in nevoie de plata si cei mai simpli caspirit, deci mai devotati formulelor.

Numai de la un grup constient care, cu simt al valoriivietii sociale, peste ce inseamna ca indivizi, ar cautao necontenita largire, pe base nationale Si morale, a cer-cului sau, se poate spera, si cu ajutorul unei prese bune,al unei largi propagande prin graiu, un inceput de solida-ritate pe care sing-ura, prin grij a fiecaruia de purtareacomuna, de bunul public, s'ar putea indrepta cei cu falsa.cultura si s'ar putea inalta aceia cari, afara de formelesi mijloacele pe care le da scoala primara de Stat, nu sta-pinesc nimic din tesaurul cultural.

www.dacoromanica.ro

ANEXE1I.

f nit Ildif OTIO H CHN4 H cstroro ASxa H cgtra TPOHNd HIP434*Affl4 4A1H116. age.

Ad Cl 311dIT wax 43 CT4H CSANS H la-TH nSprapoM WT saprio WT GSKSPHHH Ciro NOM

MS iouirS S ;Online 119(448 flfXdPHHK KdKO (CT WU nosSnirr 14H4 119484411 CC MKT° KOANKO

OMIT WT HdA 94454 CHM. CT0111108 CT4p 944T r1 acnpii roTolui H KIATOLNIN (CT KIATOBAA

dCHPH H 1190444 ICT paASA CNN% CTOP1H08 CT4P 1111'08 A08110110A/0 H 3/14111110

rkC*X mirTiinuos H WT 119(4 CHOW/MO H WT 11914 Aospii 410411 H CT4pH saico oka 854ir TIX

11941(4411 4TO (CT KHOO 101C4Il4 S 3S5Il41a 1191418 116X4PIIHK W4HHk Hl Sxas [4Tip,i] H CHHOHH NM

H fiFISICOM3CI H nptatiSinirom 8l 6*KH 4M1114.

GORE C814ITfnIA1 HOCT4RA*1M 110 HMI non 8911T54 CTAP H M4THO AHISKOH H 1111194 H IRAN

H MHHA4 H 9445A H MAN* sikror H KPATOP H roma H matrk H MIIPOCAMI H CT411 H 6d8d101

H 341fAHH4HT0 nocraRAEM 801 440HIV6 XOKIT 94344411 CtN nainimS TkKA1f31110 Ad (CT nposarr

H Aa HM4T S4HCTIO C3 MOM H CILC 4016 H Aa (CT 3114AHH4A WT THTH WTI H

CINTH LANCE (CT [nix] FINCIN rpm. HHC4X 43 ASmirrpS IVIIMATHK MICH14I1 rnuSapi a 4111 WT

444M4 Textinoro irkT4 xlinSt [7086- 1578].

Original pe hartie, pecetea aplicata de ceara.Arhivele Statului, 1,15..nastirea Coiroceni, pachetul 25, documentul no. I ;

§i la Ionnescu-Gion, o. c., p. 719.

II.

t El. HMI WTII,4 11 Ma H caroro 45X4 H CII*T4 rporiu,a dA11111%. MIS Ad Cl 3H4IT

MAX as CT4I1 CSAH,S [H] BT -TH nSprapoM WT napalm WT ESKSpapii C110 MUMS WOWS S

HCS114/1 111XdPHHK K4110 (CT WH 110KSHHT 484 npaitanii WT 1144 94454 CHNI, CTOU/HOil crap

(19484411 ClLe M*CTO got+ mom xoxer iisspat WK11.6CT6 I/panda 34 x41C [ =11200] acnpH

ronosn H 1190444 (CT 94454 CHU% CTOI/IHOH WT HerosomiS 4ospont5 80410 ff CU 531(411110

krix merhswoa H WT ro9 11 40A ft WT rotp. Aospomtiso A10411 H crap? if WT 11914 C81111111H101

KM Ad 6541T S 11:6110Hd 1196448 nipputut TIX ma npaitanit 4TO ICT 8HWI Pf4 WWII& RI SVC

CHHOBH HM H INISKOMNCI H flp*RNS4HTOMNO 81 H*KH dMIDEL.

6f6111 CRIA,*TIAIM 1OCT46AllfM HO HMI non 6PdT CTAP H aiiincrw non 6011K0 H non

KOCT4HAHN H 11011 894T54 CH% A06P*HSA011 H 11011 T5409 H MOTO) AHIAKOHSA H 11S11941

1 Copt& slut fileute de d-ra Eleonora Alexiu. Cele slavone au fost revazute de dd. Ion RaduMimes. pi Damian P. Bogdan.

22

ztin CIC clbc

446p1i3mill H

npoA4

www.dacoromanica.ro


m1nrinaino4 H 184(4 AAP4104011 H MHH,1,4 H paa,Sa H manic slcror H KPATOP H rIPHHA H

MAN* H MHPOCAAB H CT4H K041COIWIK4 H MASH H CTOI1H 11111$111 H noa H KAAOUIN H ripe341CAHH4H1IO nocTa I4 At BAPH KOINI KOLIAORIK Cl HOKSCIT pasApam cho SpAIINTIO Ad ICT

11POKAIT H 44SSPH3MIH H Ad HAUT S'ITCTI110 C1 HIOA4 N C1 Apra H m (CT 341CANHA4 WT THi

OTNH GUTH H2K1 ICT 81 MOH rpaA. IIHC4X as ASMHTPS rP4MATHK hump JOAN I ANN, WT

4441441 Airr x302.

Original scris pe hartie, pecetea aplicate de cearg.Arhivele Statului, Manastirea Cotroceni, pachetul 25, documentul no. 2.

El. HMt WTNA H CHH4 11 cnAToro ASxa H CMIT4 TP0H144 HIPd3A*AlH4 4MHW1, ABS

Aa CI SIISIT [IIHC4X] 43 S60 CTAH CSANS [H] 81-TH nSprapom urr aapaw WT 6SKSpapo cho

/MUMS KHHrS OBOMS 4A0IIIrk no HMI 16H4ICH 11H3M4PIOA H 31(H4 tro M49TI 11011061 011H ROHS-

H um (rupt) HSU Via HHEHHWIL H C1C 8 upside( H Cid 11AIT0111 11 CIC IrkM1,11/11 H C1C

M*CTO 849/1 [KOAH]ICO XOKHT 1136911TH WICrInCTKIHA WT TPHIISAN UHIIHNLIAP If OT HUHA WO

H4 HMI BONK& H WT CHHORHFIX HM 34 xSI acnpn rOTORH N ICIAT0641111 (CT ICIATOBAA 4CUPH II/

H npoAanaunt TPHIPH MHIAAPIOA H 3C(H4 wo KOWA H Ch114011H FIX HMT0r0 KSKI Via 1111116/HU,1

H C1C B npanank H Cid 11AIT0111 H Cid Kik ArkOHAt H C1C M*CTO (CT EHIMINICAHHO 01' HHHM

AOGPH ROAN H C1C $311414T10 Irke*M MWTIBIU011 WT rop H WT AOA H WT APIA CBIINIFIHNH H WT

AOEPH MOAT( H CTApH H MAdAT 114941114HH NIKONCI Ad sSArr Toro Kik( CIC 11118141111,1 H

CIC 8 npasaae H C1C IrkMkPluit H C1C M*CTO HNC( ICT 1161611 P*K S MHAICH 4H3M49I0A H Mold

iro 111149ni WINN% Irk SKAS H CHHOBINIX HM H NIISKOM H IIP*SHS,IHTOM 81 11*KH AMHH. H

CINAITIAIM DOCTABA*IM HO HMI : non 1lPHHT011 H non BA4AyA H MHX4HA TI93H H KAAHH

KOHIOK4P H 11(410 edHAALITSA H 4430 H CTAH apaugn H KOCTAHAHH MACTOp H 80(160 41i3M41110A

H CTOIK4 11102I1P4H H HA100.11T1 4113M4P H HOHH 9113Mdil H TSAOP '1H3M4P H Ifirrp$

4H3M4P H HIAIAKO 4H3M4P H 64A* KOHIOKAP H CHM4 MTIA4P104 H 6119654 H M1410K1,

11 (410 KONS064p. H SA'CAHHAIITIO nocTasirkim : sapr KOI '140816 X.:1NT HCAHT084Wt P43AP4A CT10

MINIS 71.1CMIHT16 H CTIO 1141118 nonrS d Tora 4408l6 Ad (Cl TPKAIT H 47ISSPH3M01 WT TNT

WT1411 CBATH HNC( 10 (CT 81 MOH rpaA. 11HedX 43 ASMHTPS rP4M4THIS CT4P, nucax man 4 Amin

WT ilAdAtd TIKSNIATO ATO #343.

Academia Romans, pachetul CXL, no. 96.

N.t J HMI WT144 H CHNA H catToro ASK4 H catta TPOH11,4 HIP43A4141Hd 4MHW1 OBS Ad

Cl 3H4(T EIHCAK 43 Sso BALKAN CSANS H 61 -TN BS9r49WM WT 649410 WT skSpupn naintatS nnnrS

S )6SHAH ripra ASMHHA MONO Ad Cl SHAM 11011081 WII RSKSBHWt SAHA npananie CIC MOPS H C1C

rpasca, H Cie 1194KHNN HA ABOPA A4 SAH3HWI C1C K044 HMAT SPAT WT K1 WO CIC ApSra

111141144TH H (CT S MOKAO MANGAN KONSOK4P H MOKAS CT4TH capo WT naA rauwayu M4144 3d ,r3T18

[17500] acnpn roTona H ICIAT084H1( (CT KIATOLIA 4CNPH Xd H npoAanauu Tora IIPOAATIA HMI (CT RH-

WI MICAH no HMI ratunap M11144 TAN HPAHAATI MK( (CT ptx C1C 81C HIMICTI10 H CIC BPAT £144

ABOPA H CIC HPIT4 HA nomad( H K1 SAHNS CIC ApSra IIPARAATI WT NWOB A06P0604110 H C1C

OSPH 411141$3HAN110 R1C'kM aurtunoa WT rop WT AOA H WT nptA C6118111IHU,H /11 WT nrkA A

H CTAPH H MAAAT 64110W41111 H WT nptA Aospn KSIIINI 116018 Ad sSArr Tan npananIg HIC (CT DIM

H4ustm9

FI>KI

nptA

k

glitil1

H

SIC

www.dacoromanica.ro

Anexe 334

1111C4111 8 IKSHOH (-pre 4SMHH4 WYNN% Irk $Xd6 4 OT HO /JOANNA N.° cape spar /WM CECTpd caps

spaTINeAli wrier Aa HI HMdT H 11460T HMI HHKO)KI aIlS Ad fCT 7KSIMH rtpro At5MHHA BOAH11

TIpH A484W1 /1 Aaposaun Ha soro IC ICT H0410 H CRIAfTtAIM BOCTMIAtIM no HMI non Spersn If

non 4H4Hlt H MdIrk cuTor H Tam AMPHOAOK H 411414 MHASH4 H &warms H sparop H 11011K0 Tfp3H

fl ASMHT05 XdIJH 11 CT411,110A cas[tup] H H*H4104 H *Ica H LIMO Cdp61.114T H 4HM4 H 34KAHH411110

HOCT4ItekIM saps KOf (CT 11AORIPrIXOKHT HCIIHTOltdMII CI il4341144 Chi HdLIIIMS TliKM011110

H C110 WSW KHHr5 a Tore 44081Y Ad ICT Tp1KAET H d4StipH3M111 H M HM.IT S4HCT110 Via

T1044 H Cite OH& B1323MH4 H 44 ICT 34KAH1144 WT TH! MTH OTHH HNCI (Ct Irk HHICI11. 11111C4X

43 A8auirpti eTilp MICH114 (Isuiptiap IT ANN WT 444M4 AT. x3411.

Mcivihg Inovduov nal atocnirrig riffs peyciancXtiloc //cigra, pcierneac.llicieru2ctg Zeveunais (sic) rof, Hedxov Ta dvw0ev.rtavnciAnc Zieflov. laierneag.zliutrvic &iconic plormagddxas Zijpisov, pciettieng.rtthevic LI mime, pcierneac.//ecixoc //dem), isagtnea Id 1/V00E.

..DpcivrCog .licivov, ta eivooev pciertleagMcierteug 'Minx devrieeflov.rricivog ZOov, tuierseag.Xairoc Zluov, ra civo6ev isciernectc-Maetned Tie avoikev] 'Icivog Holincoorog.

Arhivele Statului, Hanul Greci, pachetul 54, documentul no. 3.

/de-meas.

V.

t g1 HAVk WT144 H CHH4 mirror° ASKa amturr. nHWtT jUdetill Dumitru de Bu-cure0i §i cu 12 pargari a6asta a nostra carte sventei dumnezee0i m5.-nastiri ce se cheama Svetaa, Troita de in jos de Bucure0i, ca sa, fie sventeimanastire, ce iaste mai sus zisa, locul lu Dobriqan Berbiiariul toot cat vaavea el, pentru ca 1-au cumparat egumenul Gligorie ot Svetaa Troita ot ju-panita Cneajna Vorni6asa, dareptu /2 galbini. Si au vandut is de-a eibuns, voe si cu §tirea a buni oameni aldam4ari pre nume: popa Boroa cli-siiariul i popa Dragul i popa Ivan i Seman judet i Dumitru Tranacopul iNica Jipoitul i Stoica Butar i Bratul Log[ofat], ca sä. fie acesta locusventei manastiri mo0e §i ohab §i eine' va sparge aeasta a nostra cartesa fie proclet anathima cu Iuda cu Ariia bezmen 111141f0 Aa HkCT nomesh Haws. nncax as cTap Stanciul Logofet ot Belciugatul mono anpNa. sr Awl

BAT x341{3.

Arh. Statului, Radu -Vodd, pachetul ro, documentul no. 6; qi In Ionnescis-Ginn, o. c., p. 726.

22*

ixlnatiog,

si si

www.dacoromanica.ro


VI.

Hrisovul raposatului Alexandru-Vod[a] pentru scuteaI5,.

Cu mile. lui Dumnezeu Jo Alexandru Vvd. Domn a toata Tara-Ruma-neasca, feciorul marelui prea-bunului raposatului Io Vvd., dat-amDomniia Mea aceasta, poronca a Domnii Mea le acestor preoti diaconigramatici, anume: pop Borcea, eclisiiarh, i pop Ivan, i pop Dragul i Stan-ciul diiaconul i Costea gramaticul, de la sfinta beserica,' din clirosul DomnieiMeale, din Curte, de la orasul Domniei Mea le din Bucuresti, hramul BunaVestire Nasca'toare de Dumnezeu, ca sa fie de acum Innainte casele forbucatele for in pace, slobode de bir $i de bou de oae seac5, $i de cal $i demiiare $i de ciara $i de galben si de cai de olac si de vinarici $i de pahar-niciie $i de schimbul banilor $i de galeata cu fan $i de undelemn $i de dij ma$i de naem $i de Inprumutare $i de toate slujbele mancaturile ate santpeste an In tare Domniei Meale, precum au fost ertati si In zilele altor Domnibatr5.ni, de cand iaste sf5,nta beserica, a Domniei Meale, $i de raposatul Rad[u]Vvd. $i de fiiiul sau Alexandru Vvd., $i am vazut Domniia Mea cartileacestor Domni, de pace si de ertaciune. Asajderea i-am ertat pre dansiiDomniia Mea, numai ei sä alba a pa'zi sfinta beserica cu slujba neincetata,zaoa noaptea, sa. aiba a pomeni pre Domniia Mea $i pre parintii Dom-niei Mea le $i pre alti raposati Domni la sf5.nta d[u]m[ne]zaiasca li-turghie.

Drept aceia tu, judetule cu iz pargari din orasul DomnieiMea le, dinBucuresti, $i din Targoviste, voao, birarilor, voi, toate slugile DomnieiMea le, care yeti umbla cu slujbele ce sant mai sus scrise, iar voi inca sa va,feriti $i In pace sä lasati pe preoti diiaconi gramatici din clirosul Dom-niei Mea le, ce s'au scris mai sus, de toate dajdfile. Nimeni de nimic sanu invaluiasca preste aceasta carte a Domniei Mea le, pentru ca acel om rauva pati de catre Domniia Mea. Inca $i blestem am pus Domniia Mea:dup5. petrecerea Domnii Meale pe care -1 va alege Domnul D[u]m[ne]zeua fi Domn Tarii-Rumanesti, au din fiii Domnii Mea le, au din rudeniile noas-tre sau, dup5, pacatele noastre, dintr'alt neam, de va cinsti va innoiva Intari aceasta carte a Domniei Meale de mils $i de ertare preste tocmealace iaste mai sus scris, pre acela Domnul D[u]m[ne]zeu sä-1 cinsteascapaziasca Ultra Domnia lui in veacul viitor sufletul lui. Iar, de nu va cinsti

va intari, nici va Innoi, ci va calca va strica cartea Domnii Mea le,acela sa fie proclet anatema afurisit de 318 sfinti Parinti de la Nicheia,

sä alba parte cu Iuda cu Aria $i cu alti necredinciosi Jadovi. Iata darmarturii am pus Domniia Mea pe jupan Hrizea Vel Dvornic i jupanVel

Logottatj i jupanVel Vist. i jupan Mihu Vel Spat. i jupan Dumitrache VelStol. i jupan Diamandi Vel Comis i Costand[in] Vel Pah. i jupan Condilo VelPost., si ispravnicVel Log. Si am scris eu Lapadat logof., In Scaunul ora-sului Bucuresti, Mai 3 dni., It 7137.

Ibid., fol. t8g.

si Dila,

$i

$i s5.-1

.si iusi

gi

gi gi

gi

gi

gigi

gi

gigi gi

gi 91

gi gi

gi

itei gigi

www.dacoromanica.ro

Anexe

VII.

341

Hrisovul raposatului Alexandru V[oe]v[o]d pentru locul Bisericii Doamni

Cu mila lui Dumnezeu Io Alexandru V[oe]v[o]d §i Domnu a toata Tara-Rumaneasca, feciorul marelui §i prea-bunului raposatului Io Ilia V[oe]-v[o]d, dat-am Domnia Mea aceasta carte a Domnii Meale sfintei dum[n]e-zee§tii biserici a Domniei Meale, care iaste In ora§ul Domniei Meale In Bucu-re§ti, hramul Blagove§teniia Nascatoarei de D[u]m[ne]zeu, §i preotilor §idiaconilor cari sant slujitori sfintei biserici, ca sa fiie sfintei bisericii Dom-niei Meale din ormul ce s'a scris mai sus locul besericii Doamnei Marieicu tot locul Imprejur, cat s'ar alege §i cu loc de pravalie de spre ulita, In lungu§i In lat. Lisa' sa sä ,§-tie: din locul Neagului, nepotul popii Bratului, pan& lapod, la raspantii, drept Stanciul Logofatul. Pentru ca acel loc de biserica alDoamnei Mariei §i cu locul de prav5.1ii au fost locu domnesc. Apoi, de cindSinan-Pa§a, iar biserica Doamnei Mariei iar s'au stricat §i au rams pustie,numai pamantul. Deci, cand au fost acum, In zilele Domniei Meale, Intru adoao Domniie, iar Domniia Mea am socotit, cu toti cinstitii boierii DomnieiMeale dinpreuna, 0, vazInd Domniia Mea cum aceasta sfinta biserica aDomniei Meale din ora§ alt venit nu are de nicairea, iar Domniia Mea In-sumi am dat §i am miluit pe sftnta biserica a Domniei Meale cu acel locde beserica al Doamnei Mariei §i cu tot locul de pravalii, cum s'au scris maisus, ca sa fie sfintei biserici Domnii Meale mo§iie de ba§tina' §i DomnieiMeale vecinic5. pomenire, iar d[u]m[ne]zee§tilor preoti de hrana qi de chi-verniseala 0 de nimenea sä nu sä clateasca dupa zisa Domniei Meale.Iat5. §i blestem punem Domnia Mea: dupa mutarea Domniei Meale precine va alege Domnul Dumnezeu a fi Domn Tariff-Romlne§ti, au din fii Dom-niei Meale, au din rudeniile noastre, sau, dupa pacatele noastre, sau din altneam, d5. va cinsti §i va Innoi aceasta carte a Domniei Meale, pre acelaDomnul Dumnezeu s5.-1 cinsteasca §i sa-1 pazeasca Intru Domniia lui §iveacul viitoriu sufletul lui, iar, de nu va cinsti qi nu va innoi §i nu va intariaceasta carte a Domniei Meale, ci o va strica §i o va c5.1ca §i o va defa'ima,acela sa fie proclet §i anatema §i afurisit de 318 sfinti Parinti de laNicheia §i sä alba parte cu Iuda cu Ariia la un locu. Iat5. §i marturii pu-nem Domnia Mea pe jupan Hrizea Vel Dvor. i jupan Papa Vel Logof. i jupanDum[i]tra§co Vel Vist. i jupan Mihul Vel Spatar i Dumitrache Vel Stol. ijupan Diamandi Vel Com[is] i jupan Cos[tan]d[in] Vel Pah. i jupan Condilo VelPostelnic ; ispravnic Papa Vel Logof. Am scris eu Lap5.dat In ormul Bucuresti,In luna lui Avg. zo, lt. 7137.

Bibl. Acad. Rom., ms. 403, fol. 18.

VIII.Scris-am eu, judetul Gheorghe, §i cu tot pargarii §i cu pteotii §i cu negu-

tatori §i cu oameni buni den In ora' den Bucuresti a6asta a nostra, carte,sa fie la mana jupanului Stamatie negutatoriul of Pite§ti cum sa se §tieca an cumparat de la Mara §i de la vatahul Gheorghe un loc, Ins& In -Linn

Marii.

j

gi

la

gi

www.dacoromanica.ro

31-2 Istoria Bucurestilor

in Bucuresti, In Targul-de-sus, locul lu Gherghe Trufasul, fratele Marai,Insa pravalii 2, de cinci stanjani in lat cu pimnita, iar de cinci stanjiniIn lat in lungu cat va mearge, dereptu bani gata ug. roc), o'u van[du]tuaasta movie Mara si cu Gherghe vatah de a for lama voe cu stirea tuturoroamenilor for $i cu stirea nepotilor Marai si cu stirea tuturor rudelor gi custirea vecinilor den sus si den jos, ca sä fie jupanului Stamatie moviefaorilor lui in veac. ySi la a6asta tocmeall fost-au multi preoti yi neguta-tori omeni buni marturie, anume popa Manta i popa Dragoiu i jupanulCra'stea negutatoriul, Dima cantargiul. Necula bacalul, Costandin mata-sariul, Dumitru vornicul, Antonie, Enache m'a'tasariul, Necula matasariul,Neagoe Post., Leca barbier, Cemica ciz[mariul], Stan rachiiar i ot PitestiArsenie Post. i bratia eg pan Ivan si Dumitru aprod ot Bucuresti. Pis azIvan log. ot Pitesti va mta (acoperit cu pecetea), It. 714o ot Adam te6[e]nie.

pentru mare credinta ne-am pus p[ecetea] $i iscalituri.Arhivele Statului, Mitropolia, -netrebnice, pachetul 250-69, documentul

no. T ; Facsimile in Ionnescu-Gion, o. c., p. 727.

IX.

Cartea raposatului Matei Basarab V[oe]v[o]d pentru scuteall.Cu mila lui Dumnezeu Io Mateiu V[oe]v[o]d Domn a toata Tara

Rumaneasca, nepotul marelui si prea bunului, batranului, raposatuluiIo Basarab V[oe]v[o]d, dat-am Domniia mea aciasta porunca a Domnie-Meale tuturor preotilor de la sfanta biserica a Domniei Meale, din Bucu-Testi anume: pop Borcea eclisiarh si pop Ivan, i pop Dragul gi diiaconulStanciul diiaconul Dumitru, ca sa be fie casele si bucatele ce vor aveaIn pace de bir, si de galben de fum, de irnprumut, de vinarici, de pahar-nicie, de pivnita, de plocon, de miiare cu ciark de birul calului si de alboulni, de cai de olacu, si de toate dajdiile mancaturile, ca.te sant presteAu, in tara Domniei Meale, pentru ca i-au ertat Domniia Mea, de acestealie toate, pentru slujba ce slujascu sfintei beserici zioa noaptea ne-Incetat. Drept aceia voi toate slugile Domniei Meale voi vinaricerilorgi voi pahamiceilor voi cari umblati de fum, Inca sa aveti a lava In bunapace, de nimic sa nu Invaluiti to judetu cu 12 pargari, foarte sa to fe-resti de casele si de bucatele acestor preoti, ce sant mai sus scrisi, de nimicval sau bantaiala sa nu alba. Iar care se va ispiti a invalui on de ce, aceiaom mare certare si mare urgie va avea de catre Domnia Mea, el aka esteporunca Domnii Meale.

Dechem. II, 1. 7141 [1632].Bibl. Acad. Rom., ms. 4o3, fol. 19 V°,

X.

Va.' imia otta i sna i stgo dha, Troita, edinaustna i nerazdealnoe.t Adeca eu Dragota judetul den oral den Bucuresti, cu 12 pargari,

qu preoti cu tot batranii orasului, scriema marturisim cu a6asta, carteorasului A. fie de buna credinta la mana lui Marco tabacul si a famaeii lu

cisi

ci

si

$i c

91

9i

gi

gi

gi

9i9i gi

gi

gi

www.dacoromanica.ro

Anexe 343

§i a coconilor cat Dumnezeu le va darui pentru sa sa §tie ca an fosta cum-parat niste loc de case aicea In ora§ In Bucuresti de la Badea Chivarariul.Ded Badea Chivarariul v5.ndutu-l-au vi lu Marco si Neagula vt. za taba6.De6 se-au voitt1 Neagul vt. cu Marco de 1-au inpartit in doao: jumatateau luat Neagul vt. den sus de spre popa Stoica, iar jumatate den jos spreparau 1-au luat Marco tabacul, derept ug. ir. Des ne-au chemat vi prenot si pre alti batrani orosani denpreuna si cu Badea Chivarariul vanza-toriul de 1-am 11101-tit. Ded Neagul vt. st. 7 fare o palms de spre ulita siin lungul de ulita pans in locul jupuneasii Elenii P5.roaei, cat se va afla.Intr'aceaia f5.cut-am cartea orasului la m5.na lu Marco tabacul si a fameiilui si a coconilor for cat Dumnezeu be va darui, sa le fie mosie statatoareIn vea6, ohabnica. Si la a6asta carte a orasului fost-au si marturii preoti viorosani carii-s vor pune pecetile si isc5.1iturile mai jos. Si pentru credintapus-am vi peceatia orasului. Pis Iun. 12, Ng. 7176.

t i-au mai cumparat Marco de la Voico iar locul lui unde au fostbordeaiul derepta cost[ande] 25.

(Pecetea.)Eu Badea Chiv5xariul. Grigoriia logt.Eu Danco Fustasul.Eu Dumitrasco croitoriul. Eu Visan.Arhivele Statului, Miincistirea Radu-Vodei, pachetul 23, documentul

no. 14 ; facsimile la Ionnescu-Gion, o. c., p. 73o.

XI.

Va imea ota i sna i s[ve]t[a]go duha Troita ednaustna i nerazdel noe v5,veachi, amin.

Scris-am eu Dumitru judetul cu 12 pargare si cu preotii §i cu totibaix5.nei orasului de oras de Bucuresti, aceasta a noastra carte cestoiboiaren anume jupanul Stanciul Pusteiul, negutatoriul, ca dumnealuis5.-i fiia 1 locu de pravalei cu pravaleia fapta, gata aicea, in oras, inBucuresti, pentru c5. 1-au cutnparatu acestu locu de pravalei cu pravaleiagata, jupanul Stanciul Pusteiul, negutatoriul, de la Ghiune generele Saviiden Stancesti, dereptu 35 de galbene, si cheltoiala bane (,1ers), §i i-au datjupanulu Stanciul Pusteiul galbenei toti gata in m5.na Ghinei genereleSavei denaintea a oameni buni. Si iaste locul de pravalei cu pravaleialainga pravaleia lu Alecxe gealepului si 15.inga casa lui a de jos. Sie 1-auvandut si Ghionea generele Savei acestu locu de pravalei al luie, cu pra-valeia gata, jupanuluie Stanciul negutatoriul, de a lui buns voie, cu stireatotor vecenelor si de in sus si de in jos. Si i-au vandut locu de pravaleitot cam au fost si male denainte vrame i in lungu si in largu. Deci noieaeum am facut jupanuluie Stanciuluie Pusteiul, negutatoriul, acesta anoastra carte ca peintru sa-i fie dumneialuie acest locu de pravalei cupravaleia gate ce au fostu cuinp5.rat de la Ghionea, generele Savei, moviedumnealui si coconilor dumneialuie 9i nepotelor dumneialui in vecia, sä-lutei, cu buns pace de [ aicea] inainte, peintru ca si-au dat jupanulu Stanciu

Si

www.dacoromanica.ro


Pusteiul banei lui dein bucate dereap[t]e. i am va..zut si zapisul Ghionegenerele Savei si am vazutu si carte domneasca la mama jupanului Stan-ciului Posteiul neg[utatoriul] de cumparatoare. i saintu si martorei oa-mene bune, anume: pareintele popa Borcea cleseriariul i popa Anghil ipopa Ivan i jupanulu Chiful negutatoriul i jupan Stanciul Ruzet neg[u-tatoriu] i jupan Isariu neg[utatoriu] i jupan Ghiorman neg[utatoriu] i jupanGhionea Mustachi neg[utatoriu] i jupan Japa negu[tatoriu] i jupan ProcaCote neg[utatoriu] i jupanulu Alecxi Gealepul negutatoriul. laza cene vasparge aceasta a noastra carte s'a fie blastamat de 318 de ote ij vä Necheiiusi A.-le fie lacoita cu Iuda si cu Arei nevearnei. I az um pisah DragmanLogofatul ot Bucuresti.

(Pecetea).Pis mta Dechiv. 23 dne i ot Adam do nenea sut Teat 7140.Arh. Statului, Manastirea Plumbuita, pachtul 1o, documentul no. 1.

XII.Cartea raposatului Matei Basarab Vvd. pentru un loc de pravalie al

Costii gramaticul.Cu mila lui Dumnezeu Io Matei Basarab Vvd. si Domn a toata Tara-

Rumaneasca dat-am cartea Domnii Me le sfintii si dumnezeestii biserici aDomnii Me le din Bucuresti si tuturor preotilor de 1[a] sfanta biserica, casä le fie loc de pravalie, cu pravalie cu tot, aci, in Bucuresti, pentru ca aceastapravalie au fost a lui Stan, unchiul Costii gramaticul. Deci, la pristavitullui, el au la'sat cu gura lui, de 1-au Ingropat la biserica Doamnii Marii, dinzilele lui Mihai-Voda, si au dat aceasta, pravalie, unde s'au Ingropat si el sioamenii lui, pentru pomana, si acea biserica si cu locul si cu alte pravalii aleDoamnii Marii au fost inchinate Bisericii Domnesti. Dupes aceia, bisericaaceia au arsu cand ra.'otatile, iar aceasta pravalie o au tinut Costea gra-maticul, nepotul lui Stan. Deci, cind au fost acum, in zilile Domnii Mele,Costea gramaticul el s'au pristavit si au lasat aceasta pravalie iar unde anfost, sa fie pomana cum au fost mai dinnainte vreme, data de unchiul sauStan, si sant scrisi oamenii for toti, precum e la sfintul jarvelnic la bisericaDomnii Meale. i am vazut Domniia Mea si zapisul Costii de 1[a] moartea luicum scrie mai sus.

Intr'aceia si Domnia Mea Inca am dat cum sa fie aceasta pravalie mosiesfintei biserici si preotilor ajutoriu in veci, ca asa este poronca DomniiMele. Maiu 28, 1. 7148.

Biblioteca Academiei Romine, ms. 907, fol. 32.

XIII.

t Milostiiu b[o]jieiu Io Gligorie Ghica Voevod i g[o]sp[o]d[a]r zemlevlascoe davat g[ospos]d[st]v[a]mi sii poveleanie gospo]d[st]vami CarstiiCojocariul, feciorul lui Dumitru Cazalbasul, ca sa-i fie lui un loc de casesaici in orasul Domnii Miali in Bucuresti, care loc iaste IMO, locul fecio-rilor Banului Ghiormei si langa locul lui Ion Ti[ni]chigiul. Pentru ca, acest

www.dacoromanica.ro

Anexe 345

locu de msa fostu-l-au cumparat Dumitru Cazalbasul, tatal Carstii Co-jocariul, de la Manea Grosu cu zapis de vanzare si cu aldam5.§ari Inca dinzilele lui Alion V[oe]v[o]d, si de atunci pada* acum tot 1-au tinut cu bun[a]pace, iar dupes aceia, cind au fost acum in zilele Domnii Meale, sculat[u]-s'au un om anume Mircea de s'au apucat de acel locu, zicand cum ca esteal lui, Deci au venit Mircea inpreuna cu Carstea Cojocariu innaintea DomniiMeale in Divan de s'au parat de fata, si asa pada, zicand cum iaste acelocu al lui de multi vreme, si au aratat si niste zapise in Divan, si zicea cumau fost acele zapise la o rudenie a lui in T[a]rigrad, deci acum i le-au adus.Iar Carstea Cojocariu au jaluit innaintea Domnii Meale cum acel locu decask ce scrie mai sus, fostu-l-au cumparat tats -s5.'u Dumitru Cazalbasultocma den zilele lu Alion-VodA si 1-au tinut cu bun& pace, iar dupes aceia,cind au venit Mihnea-Voda cu Tatarii in tar[a], de au robit Cara, fost-aurobit si pre Carstea Cojocariu, si atunci i-au petit si zapisile ce le-au avutpre acel locu. Deci, prinzand Mircea de veste cum CA i-au perit zapisele ceau avut pre acel locu, el vrea cum sä impresoare locu fares di direptate.Intr'aceia Domniia Mea am ascultat si am judecat pre direptate si preleage inpreuna cu tot Divanul si am dat Domnia Mea CArsti Cojocariuca s5. tie locul ce scrie mai sus cum 1-au cumparat cu buns pace si sa fiemosia lui si feciorilor lui In veal, pentru ca s'au p5.rat cu Mircea de fataIn Divan si au ramas Mircea de judecatA, si niste zapise mincinoase ce auscos Inca le-am luat Domniia Mea den Divan.

Sej ubo svedeateli i postavleaim g[ospodst]v[a]mi: jupan Preda VelBan i jupan Stroe Vel Vomic i jupan Chirea Vel Logof[At] i jupan MaresVel Vist[ier] i jupan. Tudorache Vel Spatar i jupan Badea Vel Clucer i jupanMihai Vel Stolnic i jupan Costandin Vel Com[is] i jupan Costa Vel Post[el-nic] i jupan DrAghici Vel Peh[arnic] i jupan Petru Vel Sluj, i jupan StoiaVel Pit[ar] si Sarban Cantacuzinu vtori logof[at]. I napisah az Radul Log[o-fat] va na stolni gradu Bucuresti, is of Adama daj do ninea citenie leatom717o.

Gligore Ghica Voevod.Bibl. Acad. Rom., pachetul CLVI, documentul No. 107.

XIV.

Va imia otta i sna i stgo dha, Troita edinosusinaa i nerazdealne.Adecl eu Gherghina judetul den oras den Bucuresti cu 12 pargari si cu

preotii si cu toti bltranii orasului scriema si marturisim cu aasta carte aorasului, sa fie de bung credinta la sfInta m5.ngstire den Bucuresti, undeiaste hramul marelui proroc si Innainte alerg5.toriu loan si a parinteluiegumenului Aftanasie si a tot sAborul sfentei manastiri pentru sa se stieca au avutti sf5.nta manastire niste locuri aicea In Bucuresti, unde santacum tabacii. Deci pArintele egumenul Aftanasie, vr5.ndu descoapereaceaste locuri, mers-au In Divan, Inaintea Mariei Sale Domnu nostru, IoRadul Leon Voevod, de au spus Mariei Sale, iar Mania Sa, ca un Domn

sa-si

www.dacoromanica.ro


bun si milostiv, socotindu cu tot cinstit Sfatulti Mariei Sale ca O. se ade,vereaze aceaste locuri ale sfentei manastiri, trimes-au Mania Sa den.Divanpre Tanasie vt. Portariu la not si la alalti orosani ca sä descoperim aceastelocuri ale sfentei manastiri, fiindu si inpresurate de multa. vreame. Intea,ceaia stransu-ne-am cu totii si asa am aflat cu sufletele noastre mosiia sfen-tei manastiri, ins& de spre oras de la podul ce treace Dambovita spre mamas-tirea lui Mihai-Voda.' den capul podului de spre oras, pre 15.nga. gardulPapei Comisul pre vale in sus, pre langa iar gardul lui Paana Spatariul, simearge pren gradina lui Dumitrasco Log. pang In gardul Sarindariului, simearge pre den jos de cruce preste parau pang in Dambovita, pang. in VadulCailor, pang unde am pus si seamnul si le -amts inpetrit preste tot, cumsa se stie mosiia sfentei manastiri a lui Sti Ioan. Intr'aceaia facut-am carteaorasului denpreuna cu totii, sa fie de mosie sfentei manastiri precum autinut si mai denainte vreame de la ctitorii cei batrani. ySi marturii au fostpreoti i boiari man si mici i orosani cari-si vor pune pecetile si iscaliturilemai jos. i pentru credinta pus-am si pecetea orasului ca sä se creaza. Pis

.(Vladdul gramatic ( ?) of gospodscoe vu trcvu invatatura Tor, Dech. 12 dn.vl. 7175.

Arhivele Statului, Mdndstirea Sf. Ioan cel Mare, pachetul 12, documen-tul no 3 ; facsimile la Ionnescu-Gion, o. c., p. 729.

t Vadealnoe.

Adica eu Dragota judetul den oras den Bucuresti, cu 12 pargari, cupreoti si cu to batranii orasului, scriemti si marturisim cu a6asta carte a ora-sului sa fie de buns credinta la mama lui Marco Tabacul si a fameii lui sia coconilor Tor, cati Dumnezeu le va darui, pentru sä se stie ca au fost cum-parat niste loc de casa aicea in oral in Bucuresti, de la Badea Chivarariul.Lisa.' A. stie locul, de la locul Carstii Teleleu pans in parau derept 490 ...Apoi Marco vandut-au dentr'acestu loc, de spre Ca'rstea Teleleul, Neagu-lui vatahul za tabaci, in lat, de spre ulita, stanjeni 7 far o palma si in lunguden ulita papa in locul jupuneasii Elinii Paroe si denteacesti stanjeni cescrie mai sus sa alba a tineh. Marco pang in parau precum au fost tinutsi Badea Chivarariul pentru ca i-au mai dat bani. Insa in lat si in lungupans iar in locu jupuneasii Elinii Paroe.

Deci, fiindu-le la tocmeala si la masuratoare cu totii, facut-am si carteaorasului. Fost-au si marturii preoti 9i orasani carii-s vor pune pecetile siiscaliturile mai jos, si pentru credinta pus-am si pecetia orasului ca sa creaza.Pis Iunie 12 dni, 1. 7176.

(Pecetea de ceara a orasului).Eu Badea Chivarariul. t Grigorie Log[ofat]. Eu Dumitrasco Croitoriul,

Eu Visan. Eu Datco Fustasul.Arh. Statului, Radu-Vothi, pachetul 23, documentul no. 4.

XV.

imea ota i sna i sive]t[a]ga d[u]ha troita edinasustna i neraz-

www.dacoromanica.ro

Anexe

XVI.

347

Adeca eu Stan Ti[ni]chigiul ot Bucuresti scris-am m5sturisescu cuacest kapis ca sa fie de mare credinta la mina Raad[u]l[ui] ot Cratojans[iln Danciului cum sa sa stie ca i-am v5.ndutu neste locu de pravalie cupivniti aici in orasu, in Bucuresti, de spre ulita care iaste despre StihGheorghie, care merge la pivnita Popescului, Ins den jupanul NeculaZlataru pans in Albu Aprodu sin Dobrea hotul, in fata pravaliilor, ins5.sä sa Ole stanjani 17, palme 3 si la mijlocul pra[va]liilor stinjini 16 pl. panin Pascul craciumariul, iaste si peatra si iar amu mai tras in capul pra-valiilor de spre Necula Z15.tariul pan in Donosie logof[atul], stAnjini14 pl. o am vandut de a mea buns vo[ie] cu stir[ea] tuturor vecinilorden sus si den jos, dreptu bani gata ug. (?) 486, pl. 3, ca fie lui moviephabnica in veci, lui coconilor lui cati Dumneze[u] i va darui. la aceastatocmeala noastra intimplatu-s'a multi oameni buni boiari si negutatorisi preoti, care -$i vor pune mai jos pecetile iscaliturile mai jos. pentrumai adevarata credinta mi-am pus si eu mai jos pecetea iscalitura ca sacreaza. am scris eu Draghici Logo[fat], Bucuresti, pis Dichem. dni, 61[eat] 7 z 78.

Iar o pravalie ce are Rados lav intre ale mele n'are in curte nimic treb[a],ci numai are catu-i tine pravalie.

Eu Stan Ti[ni]chigiul. Dumitru Ciaus.Eu Rada. Eu Dumitru Paspala.Rade§ atrar. Stan Tilisli.Dragota judet. Rad[u]1 Tabac[ar].Eu Antonie vataf za satrari. Bogdan craitor.Parvul $atrariul.Bibl. Acad. Rom., pachetul CLXIII, documentul no. 20.

XVII.

t Adec[5.] eu Manolachi cu frate-mieu Para Bind Iorgai Cojocariuda la Izvorani dat-am zapisul nostru ca s5, fie des buna credinta la minadumnealui jupanului Bulan, negutatoriul, cum sa tie ca am tocmit loculnostru des aici, clan Bucuresti, cu pivnita dirept bani gata, tl. 120, careloc este pre langa Ghidul si pre Yang& Anastasia Babulae, lug, care 1 -aucumparat frate-sau, Tudori, iar de la tata-mieu. am luat acesti banitoti In mina noastra. asa ne este tocmeala: pan la Svet. Dimitrie desvom putea da acesti bath, care scriu mai sus: tl. 120, s5. ne tinem locul,iar, de nu vom da banii la zi, sa fie dumnealui locul statator, pentru ca asane-am tocmit, da a noastra buna voe. la aceasta tocmeala au fost boieri

negutatori can vor iscali mai jos. pentru credinta am scris eu Ma-nolachi, §i am iscalit not fratii amandoi. Fv. 10, It. 7188.

$i am pus zalog trei zapise vechi (adaogat). Az Manolachi sinu Iorgai.Paul sinu Iorga. Ianachi Vist., marturie. Kwooravrivog Mdvovlos, pcimeag.[Costea] Ghidul, marturie.

Arhivele Statulni, Stavropoleos pachetul 12, documentul no. 21.

si

sis5.-i

$i$i

$i

si

§i

ei

$i

$i

$igi

$i

5i

$i$i

$i$i

www.dacoromanica.ro


XVIII.

Adeca eu Gr5.jdan Pitariul, feciorul Chircii Spat[ar] den Preajba, scris-amacestu zapis al mieu ca s5. fie de mare marturie si de buns credinta la cinstit5.mama Marii Sale Doamnei Marii, a Marl Sale Domnului nostru Io SerbanCantacuzino Basarab Voevod, cum sa tie Ca i-am vandut Marii Sale locude sapte pravalii si pivnita de lemnu, care le-am cumparat si eu de la RadulMusteata den Cartojani of sud Vlasca, fratele lui Stan Ti[ni]chigiul den Bu-curesti, feciorii Danciului, care locu de pravalie iaste pre langa locul Sta-nislavei, fata lui Stan Ti[ni]chigiul, si mearge in late pan in pravaliile lui IonCroitorul, ce iaste pre ulita de la scaunele de came, dreptu poarta cea delemnu a man5stirii lui Stih Gheorghie, si se-au tras acestu locu de s'aumasuratu, si s'au aflatu de spre ulita In fata in lat stj. 12 pl. si dosul prava-Iiilor in capul locului stj. ii, iar in lungu se-au aflatu locu de 5 pr5.valii,totu cite de sj. 12, iara locu de 2 pravalii se-au aflat mai scurtu in lungede st5.njeni 7. Si acestu locu de pravalie cate scriu mai sus 1-am vandutMarl Sale de a mea bun5. voe In pretu direptu bani gata, tl. 13o.

Si i-am dat Marl. Sale $i zapisile Radului Mustatii amandoao; iar5.Maria Sa Inca mi-au dat toti banii gata pe deplin in mina mea cati scriumai sus. Si 1 -au dat Marla Sa locul cu pr5.v5.1iile si 1-au Inchinatu la sf5.ntabisearica a Marl Sale, unde iaste hramul Cestnoe Vavedenie PresveatoiBogoroditi, ce iaste in mahalaoa ce zice la Biserica Doamnei, pentru casa-i fie Marii Sale veanica si netrecuta pomenire. Si la aceasta tocmearaau fostu multi boiari marturii care-si vor iscali numele for den jos. Si eupentru mai adev5.rata credinta am iscalitu cu mana mea si am pecetluit,ca sa sa creaza. Si am scris eu, Radulu Sufariulu v rata Mai II d., leat7192.

Eu Grajdan Pitariu,Eu Prodan Abagiul, marturie,t Nosolag KovokurNg, ,ulter, eag.iloibmg net* az-dew-mg, pderziectg.Az Dionisie, marturie,

Eu Ion croitorul, vecinul, marturie.Ghinea biv staroste, marturie.Bibl. Acad. Rom., pachetul CLXIII, documentul no. 23.

XIX.

t Adeca eu Tudora, fata lui Dobre, vary premare Radului den Canto-jani, inpreuna cu nepoata-mea Stanislava, nepoata Radului de va.'r premare,fata lui Stan Cojocariul de Bucuresti, scris-am acestu zapis al nostru casa fie de mare marturie si de buns credinta la cinstita mana a Marl. SaleDoamnei Mariii a Marl Sale Domnului nostru Io Serban CantacuzinoBasarab5. Voevod cum sa sa stie ca, ram5.nandu-mi mie Dobrei de la va.ru-mieu Radul si unchiu nepoata-mea, Stanislavei, loc de patru pravalii ad,in Bucuresti, care iaste pre lingl pravaliile Neculii Zlatariul 9i mearge

www.dacoromanica.ro

Anexe 349

On& In locul lui Grajdan Pitariul vi iaste dirept poarta cea de lemnu a m5.-nastirii lui Stiih Gheorghie pre ulita ce mearge la scaunele de carne, careloc de pravalii se-a masurat vi se-a aflat In fata de spre ulita stinj[eni] 6pl., vi dosu la cela capatiiu al locului stinj[eni] 5, vi lungu st[tnjeni] 9. Acestanoi de a noastra buns voie 1-am vandut Marii Sale In pret direptu banigata tl. 6o vi acisti bani toti pre deplin vi gates ni i-a dat Maria Sa Inmana noastra, vi noi Inca am dat Mari Sale zapisul varu-mieu, unchiu ne-poata-mea Stanislavei, vi acestu zapis al nostru, ca sa-i fie Mari Sale acistulocu de patru pravalii precum scrie mai sus, de movie vi statatoriu. IarInca vi Maria Sa 1-au Inchinat vi 1-au dat la sva.'nta bisearica a KalilSale, unde iaste hramul Cestnoe V5.vedenie Presveatiti Bogorodi, carea o anfacut Maria Sa aid In Bucuresti, In mahalaoa ce sa zice la Bisearica Doamnei,pentru ca sa fie Mari Sale veaonica vi netrecuta pomenire. la tocmealaaceasta au lost multi boiari marturie vor iscali numele loru den jos.

noi pentru mai adevarata credinta ne-am pus numele vi am pecetluitca sa sa creaza. am scris eu Radul ufariul v[a] mta Mai 12 d., vleat 7192.

Eu Tudora fata lui Dobre. reeovtpcOAag pciettleag, Eu Stanislava.Eu Prodan Abagiul. Ghinea biv staroste, marturie. Grajdan Pit[ar],marttor]. d oibsag net* asciecorag pcimeag. Az Dionisie, martor. DumitrascoCluce[r] Ratescul, mart.

Bibl. Acad. Rom., pachetul CI.XIII, documentul no. 24.

XX.

Hrisovul raposatuIui Constandin Basarab Vvd, pentru scuteala.Cu mila lui Dumnezeu Io Constantin Basarab Vvd. vi Domn a toate,'

Tara-Rum5.neasca dat-am Domniia Mea aceasta carte a Domnii Me le tutu-ror preotilor si dliaconilor, anume: popa Baldovin cliseriul i popa Nica ipopa Fota i pop[a] Dumitrasco i Bunea diiaconul i Fota diiaconul i Mileadiaconul i Coman dascalul i Stoica dascalul, Vasilie dascalul i Mihul gra-maticul i Bunea gramaticul i Radul gramaticul i Bogdan gramaticul iMihai gramaticul i '511.ban pevetul, Mateiu gramaticul, Ion. de l[a] dintabiserica din clirosul Domnii Me le de aci, din Curtea Domnii Me le, din Bu-curesti, unde este hramul Buna Vestire de Drulmnezeu Nascatoarea purureaFecioara Marfia, ca sa le fie casele for vi toate bucatele for In pace vi slobodede bir rnarunt de tara vi de taleri de miere vi de ciara, de galeata cu fan, dedijma, de stupi vi de rimatori, de oerit, de vinarici, de haraciu, de seama ceamare vi a doa vi a treia, de zaherele, de car de oaste, de birul ostii, de birulcailor, de birul lefilor, de rumtorile vi sataralile care se pun pre silivti, de dn.duiala. vacilor si a oilor, de schimbul banilor, de galbeni de fum, de pivnitivi de camanarie din bucatele lor, de yam& domneasca, de Imprumutu, depodvoade, de mertice, de conace, de cai de olac vi de toate alto dajdii vimancaturi, cate vor esi de l[a] Vistieriia Domnii Mele preste anu, in tara, deniciunile val sau bantuiala sa nu alba,. Pentru ca m'am milostivit DomniiaMea de i-am ertat de toate cu scrie mai sus, ca s5. sa odihneasca In zilele

Kovr,urNg,

$icarii-s

$i$i

www.dacoromanica.ro


vietii Domnii Me le cu bun5. pace, precum au fost ertati preotii si diiaconiisi gramaticii de la aceasta sfInta biserica si de alti Domni b5.trIni mai dinnainte vreme, precum am vgzut Domniia Mea si arti de ertaciune de laalji Domni care au fost Innaintea Domnii Me le. Asisderea, am ertat si Dom-niia Mea, ca sa poat5, fi de treaba si slujba sfintii biserici In zi si In noaptenecontenit. Si sa roage pre Dumnezeu pentru Domniia Mea si pentru cres-tinatate si sa aiba a pomeni la sfanta si dumnezeiasca Iiturghie pre Dom -niia Mea si pre raposatii parintii Domnii Me le si pre ceialalti, pre toti ceipristaviti Domni mai dinnainte vreme.

Drept aceia poroncesc Domniia Mea si tie, judet de aici din orasul Dom-nii Me le, din Bucuresti, si vooa, tuturor slugilor Domnii Me le, vericare cuce slujba oranduia15. veti umbla, veri aici fn tang, veri la tark de vremece veti vedea aceasta carte a Domnii Me le, iar voi foarte sa v5. feriti si Inpace sa lasati casele si toate bucatele preotilor si diiaconilor si dascalilorsi tuturor gramaticilor cati sunt mai sus scrisi: niminea de nimic sä nu sa,ispiteasca a face vre-un val, macar veri de ce, c5, bine sä stie ca acel ommare schba si nevoe va petrece de carte Domniia Mea.

Asisderea si In urma Domnii Noastre pe carele 11 va alege D[o]mnul Dum-nezeu a fi Domn si biruitor acestui cinstit Scaun al Tarii-Rumanesti, rogu-1cu numele D[o]mnului si Mintuitorului nostru Is. Hs., ce este In Troitasravit, sa aiba a cinsti si a Innoi si a Int5ri aceasta carte a Domnii Noastrepre tocmeala, cum scrie mai sus, pre acela Dumnezeu s5.-1 cinsteasca si sa-1miluiasca Intru Domniia lui, si la cel[a]lalt veac sä sa afle judecata lui cudreptii innaintea lui D[u]mnezeu. lax care nu va Innoi, nici va fntari, ci vaalca si va stiica aceasta mils si ertaciune a Domnii Noastre, acela sa fiesupt blestem si anatema si afurisit de 318 sfinti Parinti de l[a] saborul Ni-cheii, sa aiba parte cu Iuda si cu afurisitul Ariia la un loc, aminu. Ina simarturii am pus Domniia Mea: Vintila Vel Ban Cralevschi, Ghinea VelDvornic -Vel Logorat, Iordache Cantacozino Vel Spatar, Carstea VelVist., Alexandru Vel Clucer, Barbul Urdareanul Vel Pab., Dumitrasco Ca-ramanlaul Vel Post., Diicul Vel Stol., Sarban Vel Com., Dumitrasco Vel Pit.,Costandin Stirbeiu Vel Sluger, si ispravnic Bunea Gradisteanul V. Log. Siam scris eu, Tudosie sin Tudor 015.nescul, In orasul Bucurestilor, Ghenar31, 1. 7i97.

Bibl. Ac. Rom., ms. 9o7, fol. 36 vo-7.

XXI..

Cartea Marii Sale rap[osa]tului Grigorie Ghica Vvd. pentru vinariciu.Cu mila lui Dumnezeu Io Grigorie Ghica Vvd. si Domn dat-am Domniia

Mea aceasta carte a Domnii Mele preotilor si diiaconilor i cant5retilorgramaticilor de l[a] bisericile din Curtea Domneascl, de aci, din Bucuresti, casa fie volnici cu.,cartea aceasta a Domnii Mele s5. ortnduiasc5. oamenii lor,ca s5, alba a umbla Impreunl cu vinaricerii domnesti, sa scrie tot vinariciuldin dealurile of Prund i Curmatura, dupes obiceiu, insa din popoarele de laacei ce an a da vinariciul la preotii domnesti: precum au dat si antartii s5.

si

i

www.dacoromanica.ro

Aneice 351

dea si estimp. Insa vinaricerii domnesti sa vin5riceasck inpreuna cu preotiiIn dealurile bisericilor domnesti, dupes mijlocul ce s'au gasit, sa sa m5soarebutile cu cot petcetluit, dupes cum coprinde in cartile Domnii Me le ce le-amdat in ma.'na vin5.ricerilor, ca a urmeze la toate dup5.poronca Domnii Me le.i dintr'aceste obisnuite dealuri ale preotilor A.-0 stranga preotii vina-

riciul dupes hrisov, adeca sa ia de vadra po bath trei, iar vinaricerii po baniunul. Asijderea si din poclon de mime sa ia preotii po bani treizeci, iar ceva mai prisosi mai mult, sa fie al vinaricerilor. Iar, pentru parparul la dea-lurile unde au vinarici preotii bisericilor domnesti, vinaricerii sä nu seamestece, ci sa-si ia preotii dupes obiceiu. Pentru ca m'am milostivit Dom-niia Mea de le-am dat aceasta obicinuita milk ce-au avut. Drept aceiasa-si stranga banii vinariciului i ai parparului dupes obiceiu. Intr'alt chip Anu fie, ca asa este poronca Domnii Me le. Sept. 5, 1. 7257.

Ibid., ms. 307, fol. 44.

XXII.

Adica eu Dumitru, ginerile calugaritii Salomii, Inpreuna cu sotia mia,anume Ilinca, fata calugaritii, dat-am acest al mieu zapis la maim parin-telui egumenului de la Rad[u]-Vod[a], precum s5. s5. tie ca, aceasta calu-g5.rita Salomia [avind] cases pe loc[u] man5stirii Radului-Voda, lang Ste lea,si, cat au trait calugarita de au slujit besericii, n'au dat chiria locului, i-aufost ertata, pentru ca slujia la beserica, iar, dupes moartea ei, raminindsora-sa Ilinca inpreuna cu mine si cu sotia mea, Ilinca, intfaceastacases, deci, nevrind parintele egumen dela Radul-Voda sa ne lase fares dechirie dupes moartea calugaritii, eu, Dumitru, m'am tocmit cu SfintiaSa ca O. ma lase sa. sazu In cases si sa dau chirie de an cite tl. unul. ipentru credint.5. m'am isc5.lit mai jos si eu si nevasta mea si sora caluga-ritii, ca sa crez[a]. Apr. 23, 1. 7259. Eu Dumitru platnic, Eu Ilinca, sotialui Dumitru plat. Eu Ilinca, sora calugaritii, plat.

Arhivele Statului, Radu-Voila, pachetul 58, documentul no. rr.

XXIII.

Cartea Marii Sale Scarlat Ghica Vvd, pentru vinarici.Cu mila lui D[u]mnezeu Io Scarlat Grigorie Ghica Vvd. si Domn a

toat5. Tara-Rumaneasca dat-am Domniia Mea aceasta carte a Domnii MeleMolitvei Sale preotului popei Teodosie eclisiarhul i preotilor de l[a]bisericile domnesti de jos i de sus, ca sa aib5, volnicie printeaceasta carte aDomnii Mele sä scrie si sä ia vin5.'riciul din dealul Bucurestii si din alte dea-luri din jud. Ilfov i din Vlasca, ce au luat si pina acum, adica: Copacenii,Prundul i Curmatura, si gr5.dinile din Bucuresti, din zece vedre, o vadra.

i vadra de vinariciu sa o plateasca cei cu viile cu cite bani 4o, dupes obi-ceiu, $i poclonul sa ia din zece vedre in sus paste un ban di vadra pIna lacel ce va face vedre 12o, iar de acolea in sus, cat de mult vin de va face, sa

www.dacoromanica.ro


dea numai po tl. r de nume, impreuna si cu parparul; dupa cum au avutde luat, cu hrisovul altor Domni, mils. Care le-am Intarit si cu hrisovulDomnii Me le, iar vinaricerii domnesti nimic sa, nu sa amestece, ci numaipreotii sa aiba a Ina aceasta mils, si nimeni inpotriva sa nu stea, ca asa esteporunca Domnii Me le. Avg. 21, 176o.

Ibid., fol. 56.

XXIV.

t Dat-am zapisul nostru dumisale chir Hagi-Dimitrachi Papazogluprecum sa sa .tie ca, avindu noi un locu cu pivnita de piatra aici in Bu-curesti, in mah. Sfeti Gheorghe Vechiu, care loc este cumparat de rapo-satul Intro fericire parintele nostru de la Ilinca Cioranca i de la feciorii ei,la leat 7256, Iul. 13, precum arata zapisul cumpar5.torii, In care sa co-prinde si masurile stangenilor, atit in lungu pe ulita cea mare p5,ns in ulitaSarafilor, si pe ulita Sarafilor pans In locul Radului-Voda, cat si latul in toatepartile, care acest locu c525.'nd in partia noastra la imparteala ce s'au fa.'cutcasii, 1-am facutu si noi schimbu 1-am dat dumisali Hagi-Dimitrache In-tocma dupa coprinderea zapisului celui vechiu, dandu-ne numitu Hagiudoao locuri ce le are de cumparat aici, in mah[alaoa lui Serban-Voda, caresa hotar5.sc cu locul nostru ce-I avem luatu de 1[a] dumnealui PantaziSerezll biv Vel Sluger, insa unul de la Anita Cercheaza i altul de la dumnea-lui Pantazi Serezli, a caror cumparatoare i cheltuiala cu vornicei la trasullocurilor an coprins tl. 1701, 3o, socotindu-sa si cele ce an lucrat Hagiulde cind an luat locurile cu cele ce sa vad i cu bolovani ce au batut pe rnalulapei, si au facut tl. 691,6. Am primit si toata gatirea ce o avea Hagiu, insacherestea, var, caramida, nisip dupa catastih[ul] cumpa'ratorii, drept tl.4305,24. I-am fostu si dator Hagiului prin zapisul nostru tl. 802,60, capete,cu dobinda lor. Toate acestea fac tl. 7.500, adica% sapte mu cinci sute. Pentrucare am primit noi aceste locuri ale Hagiului cu toate c5.te mai sus sä co-prinde si cu zapisile locurilor, si noi asemenea am dat dumisale Hagiuluiacel locu ce mai sus ar5.t5,m, cu pivnita din piatra, derept aceasta sumsde tl. 7.50o, adica sapte mu cinci sute, care sa si-I stapineasca cu buns pacede catre noi si de catre tot neamul nostru, dupa zapisul vechiu cel ce s'audat, fiindca inteacestas chip ne-am invoit. Si spre incredintare ne-am is-cant, puindu-ne si pecetea, pohtind si pe alti frati boiari a sä iscali mar-turii, ca sa sä creaz5.. 1784, Mart. 3. Nicolae Bas[a]rab Branco[veanul] VelVist. adeverezu. Ianache Vacarescu Vel Spatar, martur Balksa]che VelLogofat marturie, Scarlat Greceanu, ispravnic, martur, si alti.

Bibl. Acad. Rom., pachetul CLXXVI.

XXV.

Copie scoasa asemenea scrisa din cuvant in cuvant dupa insusi celadevarat hrisov.

[Mi]lostiiu bojiiu Io Mihail Costand[in] Sutul Vvd, i g[osThodar pisahg[ospodst]va /mi. As5.zaminturile si intocmirile cele cu cale si cu dreapt5.

si

www.dacoromanica.ro

Anexe 353

oranduiala acute la once pricina, acelora, ca ni§te bune §i drepte ce santprimite lui Dumnezeu §i pravililor, sa cuvine lor mai buns adeverire §iIntarire de catre Domnii obladuitorii ce li s'au Incredintat de la Dum-nezeu stapanirea de taxi qi de noroade, ca nu cumvaq, dupa vremi stra-mutandu-se §i cazand din oranduiala lor cea buns, sa ramie fn strambatate.Cu cat mai vai-tos cele ce sant spre folosul §i ajutorul sfintelor §i dumne-zee§tilor lacawri, unde neincetat se; proslave§te numele marelui Dum-nezeu qi de unde toti a.,teapta mila §i ajutorul, datori santem a le Intarica sa sa pazeasca nestramutat.

Drept aceia dar, fiindca Hagi-Dimitrache Papazoglu prin jalba di ru-gaciune au aratat Domnii Mele cum ca., zidind aici, In ora.,u1 Domnii Me le.Bucure§ti, pe locul sau ce-1 are luat cu schimb de la dumnealui cinstit §icredincios boerul Domnii Me le Nicolae Brancoveanu biv Vel Vistier, Inpo-triva bisericii vechi a SfIntului marelui mucenic Gheorghie purtatorulde biruinta, un han cu cheltuiala din Insu0 a lui stra'nsoare §i cu toatecele din Inprejur trebuincioase, acestu han, Inpreuna cu moqia sa ce arecumparata In judetul Ilfovului, care sa nume§te Balace§tii Sulestii, stan-jeni domne§ti: patru sute cincizeci, ca ni§te drepte ipostatica ale sale,le-au hotarit a ramanea In urma dupe petrecania vietii lui la fratele sauFotie Papazoglu, §i la nepotul lui, Diamandi Fotiu, sä be stapaneasca, caniqte clironomi ai lui, ei qi niWenitorii lor, far de a nu avea Ins& voie nicisa le zalojasca, nici sa be vanza, spre a nu intra la streine obraze, §i cineva Indrazni sa cumpere on sa primeasca amanet §i sa dea bani pentruacest han sau pentru vre-o parte dintr'ale hanului, acela sa piarza banii§i simfonia lor sa ramae amari (?) Intru nimic socotita. din venitul ha-nului, adica din chirii, sa fie ei datori numitii clironomi ca s& dea pe totanul la cea de la Patmos sfanta §i dumnezeeasca manastire a Sfantuluivitului Apostol §i Evanghelist loan Bogoslov cate tl. una suta, ca sa fad.In tot anul o denie de op.te cu liturghie §i pomenire la ziva hramului sfan-tului marelui mucenic izvoratorul de mirodosiie, cu masa de op§te parin-tilor §i celor de la Invatatura ucenici a §coalii de acolo, §i pentru ca sa safaca numitului Hagiu §i liturghie In toate saptamfnele odata: adeca. Sam-bata, la biserica sfintelor moa0e acelui dintre sfinti parintelui nostruHristodul. Iar la koala de acolo, a numitii manastiri Sfantului Than Bo-goslov, sa dea deosebit pe tot anul cate ti. do5. sute cincizeci, Inpar-tindu-i la cinci sarguitori ucenici saraci cite tl. cincizeci spre ajutorul lasilinta qi truda Invataturii §i a procopseli lor. A§ijderea sa mai dea pe totanul manastirii de calugari a Preasfanti St5.panii noastre ce sa numqteIzvorul Vietii cate tl. cincizeci, din care sä is preotul Iiturgon ate tl. cinci,pentru a pomeni numele sau §i a neamului sau, iar ceilalti sa-i Imparte mai-cilor calugarite ce lacuesc Intr 'Ansa, analopn. S. mai trimita Inca cate tl.zece care sa sa dea preotilor de la fanta. Pesters §i de la moa.,tele SfantuluiHristodul, ca si pomeneasci. §i acqtia. Care aceasta toat& sums, ceaduna tl. patru sute zece, sa aiba datorie netigaduita mai sus numitulfratele sau §i cei dupa dansul clironomi ca negreqit sä trimita pe fieqcarean la sfanta manastire a Sfantului Apostol §i Evanghelist loan Bogoslov

23

si

si

sa

Si

sig.

www.dacoromanica.ro


prin mains celor ce sa afla la Tarigrad mai alesi cojocari, ce sant epitropisf5.nta manastire Patmos si la scoala de acolo, care acei epitropi au a-i

trimite la sla'nta si dumnezeeasca manastire a evanghelistului Than si lascoala de acolo, unde sa sa imparts cum mai sus r5.ndueste. Si, pentru casa s& pazeasca aceasta oranduiala mai cu Intemeere, pentru purtarea degrija de a sa trimite pe tot anul, au ales si de aici dintre negutatorii cojo-cari, ce sant cu hrisov domnesc si au randuit si pe acestia epitropi. Careepitropi de aici, pentru aceasta afierom5., in vremea cea cuviincioasa S.se ajunga cu cei de cinste negutatori cojocari din Tarigrad si epitropi ai nu-mitu man5.stiri si swath., av5.nd datorie si purtare de grija, ca satrimita pe tot anul aceste afieromata. Catre aceasta indatoreste pa numitiiclironomi si pe cei dupes vreme diadohi ai for A. se sileasc5. pentru numi-tele ipostatica adica: hanul si mosiia ca sa le tie intregi si sa le mereme-tiseasca din venitul lor. Iar, de se va intimpla, fereasca Dumnezeu, din vre-ointamplare din cele man si far de veste s5. o strice si sa le sfarime, datorisa fie numitii clironomi a .le lucra si a le intemeia la loc cu din veniturilefor ce is de la dansele pe tot anul. Asupra caruia asezamant si hot5.rareaaceasta a sa ce au facut numitul Hagiu ca un volnec si stap5.n pe ale saledrepte ipostatica, din insusi cugetul sau, nesilit de nimeni, facut-au cartilede incredintare: una la mana clironomului sau Fotie Papazoglu si alta lanumita sfanta manastire of Patmos, iscalit cu insusi ma= si pecetea lui,in care au iscalit si au pecetluit si insusi frate-sau, numitu Fotie Papazoglu,si alti negustori vrednici credintii marturie, care le-au aratat de le-amvazut insine Domnia Mea cu 1. acestui urmator an 1785, Aprilie, coprin-zatoare de toate acestea pe larg, adeverite fiind si de Preasfintiia Sa, alesulde Dumnezeu parintele nostru, Mitropolitul tariff, chirie Grigorie, si dadumnealui cinstit si credincios boierul Domnii Mele Scarlat GrecianulVel Logofat de Tara-de-sus. Asupra carora au cerut si dornnestile noastredog, intariri: una la mainile clironomului sau pentru buna stap5.nire acestoracu urmarea asezamantului ce-1 indatoreste, si alto, sfintei m5.nastiri de laPatmos si scoalii de acolo, pentru a primi acest pe tot anul nelipsit si dupespetrecania sa de la clironomii lui. Deci, stiut fiind aceste ipostatica ca cubun& stapinire sant drepte ale sale far de nicio pricing si v5,z5.nd Domniia.Mea asez5.'ma'ntul acesta al lui etision cu cale si cu buns oranduiall fa,cuta, p5.zind si a clironomilor lui dreptate si a sufletului sau pomenire ye-cinica cu ajutorul ce au f5.cut catre aceste sfinte si dumnezeesti 15.'casuri,mai v5.rtos la niste locuri cuviincioase si la o manastire si scoala de aceastace este vrednica de ajutorul, unde nu se cheltuieste in zadar acel putinsau mult, ci la trebuinte stiute, vrednice de laud& si de pomenire, undedatori s5.ntem cu totii pentru cea de opste procopseala a neamului nostrucrestinesc ce ese de la area scoa15., pentru aceia dar, ca un asezamant cucale, care nu sa impotriveste nici la pravila, nici la hotararea testamentuluice este pentru afieromata, nici la vre-un obiceiu al p5.mintului, si cares'au f5.cut de fata stiut, 1-am intarit si noi, spre a fi bine pazit intru toate,atat de catre vericine altii, cat si de catre insusi clironomii numitului Ha-giu, care au fost unit la aceasta si hotarare si au iscalit din inpreun5., far.

la

sfintei

www.dacoromanica.ro

Anexe 35.5

tie a..nti putta In urm& a cerca niciun fel davat sau urmare Impottiva,pre paguba si sciderea numitii mangstiri si a scoali. Si am dat acest doin

nescu nostru hrisov la manile numitului Hagiu, Dimitrache, si la mainilelui Fotie PapazoglU, fratele si clironomul lui. Care le dupg moartea frateluisau s5, aibg a face zapt hanul si mosiia, Intru desAvarsita stapanirea luisg le tie si sg le stapaneascg In bung pace si nesup5.rat, fgrg de a nu s&bgntui cu niciun fel de cuvant de c5,tre nimeni, atgt el, cat si fii si cliro-nomii lui, pgzind Ms& Intru toate sarturile si asezam5,nturile cate s& coprindemai sus neclintite, dgnd pe tot anu aceasta mai sus aratata sums de etisionIntreg far de nicio scgdere, care etision, macar si Impartindu-se stApanireahanului dupg vremi la mai multe main de mostenitori ai for si prefit-c5.ndu-se mangstirea si scoala de la Patmos, sa n'aibg cu acea pricing vre-oscadere si pagubg de a fi ironata aceasta, ci din chirii is mangstireasi scoala aceasta sum5, de bani toatg deplin, nici s5, poata clironomi cuvre-un fel de pricing, on cu cuvant c5, s'au stricat vre-o parte dintr'alehanului si trebue cheltuialg la meremet, on cu altfel de cuvant, a scgdeasi a pagubi manastirea si scoala din randuita sums de bani, ci totdeaunadupg vremi sg se dea deplin. Care bani sg aibg a se Imparti Intocmai dupl.orgnduiala si hotargrea numitului Hagiu, far de nimic schimbare, fiMddatori parintii de la numitele sfinte biserici sg fac5, acele sfinte liturghiisi slujbe Intocmai precum au orgnduit Intro pomenirea sufletului sail. Si,de vreme ce am vgzut Domniia Mea aceasta ravng bung la mai sus numitulHagiu cg,tre sfintele lui Dumnezeu lacasuri, am binevoit dar si not a neinpartasi cu pomenire si cu facere de bine cgtre ajutorul scoalei numiteisfinte manastiri si, pg, Ling& or5.nduita suing de bani a mai sus ar5.tatuluielision ce are a sg da de cgtre clironomii lui si venitul numitului han, afie-rosiin si Domnia Mea fumaritul a toate pr5,valiile numitului han acestuia,care este venit al cgmgrilor domnesti. S5, ail:4 a fi acel fumgrit mil&de la Domnia Mea la numita scoalg of Patmos, far de a s& amestecafutnari domnesti Intru nimic. Care fumarit In vreme strangandu-se petot anul de vechilii si epitropii ai sfintei mangstiri si ai scoali ce santaici, sg-1 trimitg pe tot anul nestrgmutat iargsi prin stirea celor danTarigrad negutgtori cojocari de cinste si epitropi; cum, si and s'arInt5,mpla a muri vre unul din negutatorii sezatori Intr'acel han si din-tr'al lui singur proeresiu si bung voia lui va lasa in diata lui cevas mill.si ajutor la numita sfanta mgngstire si scoalg, sg nu sg opreascg acea daniede cgtre boerii epitropi ai cutii sau de cgtre altii cu vre un fel de cuvant,ci s5, se dea nepoprit si deplin pentru dreptatea care am zis mai sus, careacea scoalg si mAngstire a sg ajuta de la toti, fiind iarasi opstesc toles alneamului crestinesc. Asijderea facem atre numitu Hagiu i c5,tre clironomiilui harul si mila caHristea Gheorghiu,purtgtorul de grijg al hanului acestuia,ce este negutgtor venit acum din streingtate, far de a nu avea vre-o pricingsi dajdie, sg fie apgrat de toate dajdiile si oranduelile Visterli si ale CamariiDomnii, Mele scutind si ale lui drepte bucate ce Ira avea: stupi f ramatoride dijmarit, si vinul de vingrici, cum si o pivnita a numitului Hagiu dindog pivnite ale hanului sg fie scutit& de fumarit, de cgingnarit, de vamg,

23

sa-si

www.dacoromanica.ro


de vin domnesc, de ortul vatAsesc $i de toate obiceiurile pivnitelor, .dupicum si mai Inainte au avut cartea Domnii Me le numitu Hagiu a scuti opivnita; care aceasta pivnita nu intro, In fumaritul hanului ce 1 -am afie-rosit Domniia Mea. Asemenea sa fie scutiti doi hangii, doi dulgheri sidoi zidari pentru trebuinta meremetul hanului acestuia; pe care acestias5.-i gaseasca streini far de pricina de daj die si far de nume In VisteriaDomnii Mele, cercetandu-i dum-lui Vel Aga, si hind cu adevarat streini,sä le dea adeverinte la main, ca sa is de la Visteria Domnii Mele pecetlui-turi domnesti pe numele chipul lor. C5.tre aceasta, fiindca numitul HagiuDimitrache Papazoglu f frate-sau Fotie s'au aflat si sa afla negutatoride cinste la locul lor, parintii lor neam de negutatori mai alesi si maida cinste $i ei, da cand sa afla aici, in pamantul tarii, pururea au fost sisant cu negutatori ai capanului, au fost asezati prin cartea Domnii Sale.fratelui Nicolae-Vod5. Caragea, da la leat 1782, Septemvrie 2, cum §i princartea Domnii Mele, de la Mart 25, 1784, la orinduiala boerilor da neam,ne-am milostivit Domniia Mea asupra lor si le-am adeverit si le-am Intaritoranduiala aceia ce au castigat, §i printr'acest hrisov, ca sa fie stint cumca sant asezati la oranduiala boerilor da neam ca sa se p5.zeasc5. lorprivileghiu Intocmai ca celorlalti boeri de neam. Mai adaug5.ndu-le Dorn-nia Mea aceasta mils ca, si In vremea cand dupa trebuinta sa va In-tampla a sa pune pe boeri pe neamuri Imprumuturi on ajutorinta saualte verice, ei atunci intru nimic sa fie nesuparati. Cum da se va In-tampla dupa vremi a esi peste hanuri zaherele, angarii sau alte cereri,acest han sa fie aparat nebantuit. Pentru care s'au dat la numitasf5.nta manastire si la scoala de la Patmos asemenea hrisov[u] DomniiMele, care le-am adeverit cu insusi domneasca noastra iscalitura si pe-cete, cu credinfa prea-iubitilor Domnii Mele ffi: loan V[oe]vod, Gri-gorie V[oe]voda, Alexandru V[oe]voda, marturi puind dumnealorcinstiti credinciosi boeri cei marl ai Divanului Domnii Mele: pan Pan5.Filipescu Vel Ban, pan Dimitrasco Racovit5, Vel Vornic de Tara-de-Sus,pan Ianachi Muruzi Vel Vornec de Tara-de-Jos, pan Scarlat GreceanuVel Logof. de Tara-de-Sus, pan Manolache Cretulescu Vel Logof. de Tara-de-Jos, pan Grigorasco Balasache Vel Sp5.tar, pan Ianache VacarescuVel Vistier, pan Grigorie Sudtu Vel Postel., pan Istrate Cretulescu Vel Clucer,pan Dumitrache Falcoianul Vel Paharnic, pan Stefan Vac.5.rescu Vel Stolnic,pan Alexandru Manul Vel Comis, pan Iordache Palada Vel Sluger, panToma Calinescu Vel Pitar, ispravnic pan Scarlat Greceanu Vel Logof.de Tara-de-sus, scriindu-se hrisovul acesta acum la feat 1785, Aprilie.

Scarlat Greceanu Vel Logofat.Scrisa asemenea din cuvant dupa hrisovul cel adevarat. Preda Logofat.Ball. Acad. Rom., pachetul CLXXVI, documental no. 2.

XXVI.Din Journal de voyage fait en 1834 et 2835 ), al lui M. Cochekt.... Entrant a Bucharest. C'etait un dimanche et l'heure de la pro-

menade. Il y avait une grande affluence de calf ches viennoises, parcou-

si

si,

si

si si

si

si

gi

gi

gi

gt gi

5igi

gi gi,

gigt pa

www.dacoromanica.ro

Anexe 357

rant dans tous les sens des rues tress sales; les voitures etaient rempliesde jeunes et jolies femmes, mises avec la derniere elegance, et d'apres lamode parisienne, b. laquelle, dans tous les pays du monde, les classes eleveesde la societe paient un large tribut. Ces dames etaient accompagnees d'unfoule de jeunes Valaques aussi avec le costume fashionable europeen. Onawait pu se croire dans une grande capitale de l'Europe, si le contrastedu luxe et de la misere n'avait ete trop choquant.

Apres avoir parcouru quelques rues boueuses, mal payees dans quel-ques endroits, plus mal plancheiees dans d'autres, oil de forts rondins enbois mis en travers faisaient faire des soubresants effroyables a. ma voiture,j'arrivai a. la maison consulaire de France. M. Alfred Mimaut, consul aJassy, qui gerait le poste, m'y attendait, et m'y installs avec la plusgrande obligeance. Un excellent diner etait prepare et fut servi e. l'instant.Je me trouvai aussit6t entoure des doyens de cette famille fransaise ex-patriee, qui etait de press de cent personnes, et dont j'allais devenir leprotecteur. Elle se composait principalement de jeunes gens instruits quiexercaient la profession de gouvemeurs des enfants des grands boyards,et de demoiselles; la plupart fort distinguees, qui etaient charge es dans lesmemes maisons de l'education des jeunes filles.

Bulletin de la Societe de Geographie, seria a 2-a, XIX (1843), pp. 253-4.

www.dacoromanica.ro

Istoria Bucure§tilor

1t, wefrffr t.1ty, y r. rrV

Itne Aat, icf

rs,

e'rflfi"1 744 ;..--1;; :Al VetVi.

eneirrrne *JAE,- n4,11 c

359

SZ TO'lwlerrirt4e .10e.i.err

.1/

f.?e 4,« ens '

A

y ..).0 " "c174.-a W1.--T:S.)-orrro ,pc

(1 7CG Witt

erre,/:t;,torr,(ceati7, ,,",1,;, ,,

\.1 .--

...

reriir7- 4/

'7, 1 "7'1. (717s. ' 47/s cr.' (r. '17 . ' ',..--1..'--- . ILT-7.' '.

t4,. rr/E ,c111,4., 1.1eeariY' vi "1401.rvg if Vritr . ,

_.,

.. ,,,......_, ,-,,,,, r,--- -;,.,1^ - '---- ,---- - '/. 44,Trs orr 4.,,,,p. \

tr,..

/C tt 4 I (1)

At`,

4. .

C(e6HCQ -r

te,4 k VI

I

Aff tFl 4 14 VILA

frt-1,.1 I A., .1 V' 014, v 4,4Je WV' TV-1* 4-1 Vire

Marturie bucure§teana din 1578.

40c - .(tr;=.,.;7;4

.."'"'" '- r :If - .41 ,..4.4,..lret...tt-

..--`, .7-- - ,- ' 0 , 3....7.... ,,--..... al, irZ 0 -A. r . ^".......'-'77

';r: 7.. ' 7-1'7. i v... 1

41CIft......cr

ply3

. .... f.' 0.4 t' '71"-044_':4%.

7.-.40. 0..--,..

... t-40.311 A, .

kt 404,,,.c-..-- r.e..

,

77,v7,-,-

., ,.... -7(.... .... ....---

t ' '9 i

:-.7"."1/49;;

(4.(4

I.

...01f; rrIV tt,..0 . rr

' i1'

...-

4 0, .A',414 ""rl. V.

al 4. i -\ It..4 ,....... ,t

:4:, _Le4

,4 0 4

144 0 Mt 111.til ..,0, 1

0

Ysittti 1^

t...411

1%1eta

,

,"Jer*To.!104.0.-' -

CritAr "Aril ...a

-1

4- 677 ,441-t! .'

41.*1*.J A._77."

'&

-4/1

.

y.ore

a,4 /.

fke so II'.

n AA!).-

.J

,

.

_

www.dacoromanica.ro


riat erre. WY if 0,,,,7 our,. : 4, bill Clefs,.......,4 - --ni ;err,.'ii, irro7 usn r :I ,

,.1,__ ...).1.114,1)",,7,, oil-1,1.11H /./e.aSte/11.47.1 ..11.J..re/ TM 'I/ 110.1 ,1,Artift ..1Y).111 f)iltli. t elTer.14.rr5rrf14 '41(1'mo/14 etj e-;I ..--;,...1 fin!' e ^III ic,t-,t,'frrre' cfrrt ist;;,tf-cluir1.147t

e siyterra 1.,.-:)-(-T,',1 ,t51 rr-i-e/t/1....-,...-1.,,, '1.'1;112 rti-derITY.rfrr,111

din*/I vier., ntr.tttrt, iv .1 f At ri,,tli i ,"4.1,

11.1,1en f , e e,2tr. rf !re. 113 tit/Wit), 17_,.Lf. 771 r ,II.di rismit ftlytri_r_ge,,/ro,,orr

vim," h-rt. .4.1tAtett rrilti ft. frN"cre/1411-/,/ 1hierlesihii-I

...,,,,,Irri r..f ills ir,t, .}.1., If .iii, 0.0).4.1 eli,lo , I.,...., , , 4 f

Ilir

off fell)4 , I .."---"t11),..tOte.01:ro IV" rf fiT/Z,Yrri 'Jul ,rmrfa ++!.rfrort,111-113 ..f.frf 'OM----4,' E_ < . ...- , :- ' "1-s, ,-7,-'2:-.: ";:,-

WrOro V-rtrif.10 ...",0111,:r 4-.-",1), pl, ...,,,, }' v./re) r-./i ...-.J.-0/10.-,41.1,/ Iffletrietje /1,r741,%.1"1?-/).1..1111tr eirle ry71,0171 C7,1,. friv.o. +11-TT.

1 '.-.. ,, ":"';711.$ 13....17-111":

r r t,,, pi ,g7t,,T:i .f.10.0Z te -rn r :4, fl-,} e, VI

rj --;-- , ,trp,,, )...11,111,,, rterri 7 ,--710:,..rrfint riri4=.1,14,1if1-4tsleh$1,1401,1.

1,4,44,......!,..;44,t1...fe. il ON4.1,14 /kit ..1.1.1,1,11 .**"." 4 -, 0 i,,,.,..., n if rfirlf% .0:pt.; ).

.........? !"-...., Ar7 ' -.7 . .. ...-7,' '4:4 '..--:.' f t J A I : " C . . - ..,,, , 1" : ( flIqt:-:t. riff: fr,ic......i,-.).....

,, ei-rri ri ;Ord...pi P/ ,,,_ n o-r.,,re,e, ,,,,, 4'71,,,,k 4f1,,,,,,,-7.-It re)."CAin ttrt .04-1 I tik4 frit ttr-rrt.r t -rr., rrijr.ts.-e.1f .11t,F0 14-17-,,,i (.11 , Vrretly 11 CI'-'7r. ' . ,' r , ' {if ,.:41 4 )-1..-,`", ,;41,F ,,, r .., _ ., ift. ,-r.r relniit, r4;

. .,.}3,2,i r17-t7,1.Prrfre.47., -,.-/ *71

e-.a,

43i.V.

....,yt.e7 fr.) -.11:14 Vrrrelf2 eyrrt_He ki rr err,14 .errt , .4411,e aitA

---elft teitrired...-t-,11 it,4Lereel1).( A, -1.-Tr III fir 4,-, ;

'. .

r... ..,-

'!-U ..,-s- `"-- 11? " ' '''''' r `/4(.1.4r.lerri .:71-''')'t"-. 1 .3--rn, -,1 air,-........_ 0, .... ,_

, .,..., e, 4',1'4,,,grit,f.74 -,Tti

Act din 1622.

7

ty

Q

S

\.-ft..122:1".= -.-"-chl c-7,23:41.-' ,i), -

LJ 1.AR.7

....

60.31, .6.451%,..n..r_-... .er.4 AJese t or its. i

:f -.It ---LAW, ,011,.4

f .LA1 tivil .31}ell ):1;r1):"Fsi;cr.3 .11

- --T.

- I ...t....-, .:---1 ."-- ...-r^. r,- - .-- .

11,14e,, e.,,...i.., ,.

1f.. 1.), -, , --- v.,

.

7. i -7- ' ir,.....L

1 ..... .

...: ---. ..-- --

..... 7.--erb . 3.1,-f-Y,c7TrAllipr:,a. I\....

Of es-4`sro i -_.-4 L',mini,' e,n-y,..,1, .,..; 1.....' /r 7:::-

- i.r." 7; .7-nepyria-eft

, ft , y-rye rei /le 1. elf' """i- ' - "7

. : _,_-_- .- ...'

1.,,,ni.,'"rif4- _ -I et., % -

r "..sil%.,-.1

Ykf

rh -

. : ,/ 0,..0-elF,71,F1,11-JZ

r

4...

,..

.7. I

---.

-r, ,--' ii

or

.°

4... --, -,

,,4--

"A,-

' '--- 4,- A 1 -.- '

---

.', ,, .. . , a

er"

www.dacoromanica.ro

I

Istoria Bucurestilor

.,,,: ,_,...._r---;.;x2.---

cfp ...r.tar'a .11; rf.. j1,''''-'*.

yrt...irrtfe/.7 f it#171 is'.AN , LUNA Haw er...050(4> ?lip( ff -..., '7

>t'7,...51r.. V.714,44,1,frrgi 1 ;:tgfreil t7, ! if , Tr el.!\). lit .> 4 "CY

er.etitl.+1,,,ylv, f 45/-c) T . ei.f1;17-5-Zrt>3577 2rent,..j

4, r!.' V i -131g.rj ,gsrsTed.f;As K it!. _ y-7-, ' '" i , . rs d

,y,.; rgi'...,. TO' . 4 fit+, eia.74 rr6/i?rvAyy..;-e, IrlY4eV (PE

77./ej CV.I...t.tHAN-4,7?...-f .:1-75). ..2.0...16 .1,1> Tripry -....z..7.1J:p

361

S a.,

.gy Tr/thief ;{Y11-1,01:,

T...ftr.HeffteViyr. F.,:e..1,061:

H.,coeca, -.Wfiry-r.ofety,-,.A.,,,flf np Ir.,-4'11 _2-er,-.. ,

V

e,)b ,-... .....1- - ,,r4,-.-ril."- -.1`.-- 'r? r,, ,-- --1, J ....a...A., it..0

7* Kt, l'.1("4 oll I. fj 77744 72 f., i .7<q 'Ai 41r ..., .111.6

ca e rra -rr., et l.c-vf`rJ-IN -T7-5.4 erii,-+A ve cy 1,1.44, Y)/. -.1 ir,,re4i, I , 'K41 it)-77..,_, n, , r--1 ,...-;-',..) ,..14 4.---t ae55> .. -7,, A..- 'd

tb..-:,;7,--7 ,.-4.

,4,114 ',Tr/ 44 4 Tr,. i ) Lux i-rtl*fc..q f ),I.,Ir. t 4 V1Y±40 i,Y.:r1 ft] 4....,:....1p, 575f ert4r1f1,.....,... r570....4 HY ri,af k 2.1r

t,

Trri5. -,...>(-4 4,-rr, r-n7yrel -tit 1 A fc y A v l - r..14/17,47,5i. A I' 4 2 . 5 77yr,..t,erTy I

,1 . c - , e t [44 . # i Wr.:----27.. s a-4,, X ....., .....1.. ,..1

, ,j4 I-,-,--. - ... -,,-, I J 'ft' -"i4 r-''''. - ....7./71' ''

t ,,,, 1 .... ....... 1 ...,-. ,....1 6 .. ; , r'.., 7.... Prd fit roc-ft-.177.1Y 2/rrrG,(itty. el >5 771 ,,kg Y i64,,,,i,,Tdo Pr* 4( -rr7 YAY i ,-....,1111.haif

1, egg 1. f ay, a

,

, .5

,zr1r 57/(r arr>4.1 t n'ff i 7 //77t....IrcIfii , Or ...t y..:,. ,.) ,I "7-E. ..--/.. ..r.

)Y 7. 4'"ifi? A' ..0r -f 'Mir?, C V-77 ub,..latr.d.: r[ j rtr rio.5,t,f7friArriy;1:71',1707/...,

>7 .7kl t4 e".., '..-3. , i 7 . 11.--,

-r. ITO el .erv,<Y *t \-:...;0*tr-rriK11,.Y13Y 4,`'",'1r.-7 4 6 .e..'"4 1 f- ,,,,,, 0- 4,4 rev rrlipart:(-7 ...,,p,...ve 4-rni r o- ,...r.1 -, re s ev ire , I-,

fi fazp .,,,,,y7.4124.e..i. id. ,. --71-c" 1., ''' ..1-er'7.11..41;t41:7.1fpled:IN;$0,s..?" 4. ; .Z.7714.17.44( H vny,4,-Y1: 1..i. trf". f",.h..10.70°J '14:1".1;.1 ,.. 1 11,, 6 6"1--,' '- ....-.1- , ' ,:i7{...--,- 'Z,:.1 --,-., r"-.1 ' , ,

.7.orjf in", litilVwrik i-p, i e.->rff a 0 : [AN .u.01. VV-I44 Hy. yrirrp-T71.,,.. t yasyrifir ,),,,

>i J ''',.> a- --'-- -1- '---7 ), :'."' 1 ,c,' C;/.'1',1e. rifTre) - ).?17.34:5,41.,79

.1 ',-. el a-rrr - i ciE',/-7,. --,.'ffOr ..Vreril51.45) cy. ...55,0-0 Ir. -..f771" ,.....,.../.4, ..,,,,p..,

..

..1.444 t!.. r!....9 a.c.-..i . a. ,1-ral., 1 cli i Y-444 eq,... 4, 4::51,1 ,Y.r,..1.7.i..i.;.:, ,, 11'd I iff yr,/ i In c ,...rrs 4 AI 4.4Y gi

.A.H.trecraill-Nali-Hr,l, . (f Tr. 4 c...Laili .41 ....,*. 7/ /7.11) rt I v zoi, prrif../ ,...C..ri?r,p.t.

l'44 A/ ftY e r.;, . 97,,,,,, ..........9,,,-.F. r ..N1 4,, t,..+ arv-ry..777, ).y. 41# 4.-D.T.,,r, f trec.4.-r.,,, r-,-,(44777* pa/4[f /fawn

.. .,0, . "....7, -..1.-- 4F6-TP.-7.........,' .

AY'I. ,

....r,i'd-kgre co :5 ....4.6., ....., ar, IV, 4' -7. .54 r 1-, 0'. .5. err, 4., x 4 y 1 57.1,4 A C 1515,6 1,..t 421"-"J''''''',,,., ,-->" ...--r/ t7 n, ,---7 .1 -.:"0, 5 , t", -3- 7i' ' ,- -,.. -0

Zta7-rt*.y c-r;,1-rt71,-.7,..TIrc,;(-u,i..14c.,a1,1.,,,,,..-T-2,,i i 2,4, be, fel C'f .....,...t °,..'...,,' F':.......%'-'12:"."rj211delV.4.1 .p.:124,-tryir64 ---7 .1..f.tr.**,..,s...-icr ,112-7S/T,f, /..,V`r..4...3,:,,frIr..1) 7-rt "v4 e 4 17 itAff ...7,p6 -777e

A,I

(..1'd 1,4,,."'771.16 pq,' 1 0514 C5.4 ..:".' i'' 4.44 g,....Vt lf .4:r "1 -.r til a 1.11S '11 ta...,,,,,, filtF,

",'"-j-In'ti-"e",1/ / 1:1),/,:f:'-f77-`''t,,,"7,.c'''vj `-`1,'",:?' ""vf,i' ",,,.-"::dtfi14 ": ,1-1,+. .4_1,41- rr ry c: :f 41-,rp;4_:.i "'.'" ..* '0'''''. r""V. A''''''''rY1,-:,7*4'' -""'i ''''T''`..,

ph 7 t,. ii- f ,,,-1,,,qaml .C5,...,..,,,,..t.vsty,,, , ,-rn I. 4 7rd flif .1.4 '144 .r.i. ' -- e 5,-,,Y) , c f, ,,,,,,

J--:-...-,-0- r-, ..

: rfr ,.----;

ff.1 -'7"' .V.,-5fi i -'2,-rq .`'Ill5,, ,,j 71,77.1.47-577,317,3 ej fi,. e., 5,1.3art:rrcif r -rr 5 .4, j .4'....a

.5),..,..r.W.' ,' '''' ,...., -_-,- ,AI 5 >0. - r----".' la)i(.1 / J., ..r.,-...

Marturie bucuresteana din 1628.

,........;_--"-_,,,,r 17..' ..7 .4 .1.41.14

j . . . . '''W..11., (Of

li-'' .

. ..

A

mref2...AA,'

4,

a ,.d....f 'if- rr

,r. f.ht ,T1 rff j

.. ..

,..: .

1,7,...... u.... m

;

(47;',Ir

,,,,,,,.

.:. fit-N.r."

.4.4 fit

., s.c '. ,

. ,, - 1,,, 1,"

- ,.. .., a ,f 1 4,

.

I

11' I 'p-

far.,

7/,.... 6.1.4. e

'1

R..

f a ..,

i ' ' \ / .

0 . :%.

.,,,11

: 4°trY

..-1 =7 . 1,\ "gs

, - .44

-.., ,,-

..... .

kl"Ahr

I,

t ,7.. 2 .2. ..- ..g .A.,

,

-

,,, h

J /1" --... - -4- 7"

'-, ' ' '.

.- .1-

77\I,

ii- --t

www.dacoromanica.ro

362 Istoria Bucutestilor

72;w",P# WrgiNs..11wWWMPIRMIM. ipor

Mitropolia.

www.dacoromanica.ro

Joi9

4ain

ong

vpol

si

g1.117n r+ y rzelAft.1147rtr.(1X4

,, [Plenrr, Q'tr.1,11111rh( Pelt f as.1 ..._, c' 4-7

1117tAffewl,--,,,,:

1

..1.

, tity,-/--) ,7" ..` g' 1,, -A - I",j..,,_,,,,....,,,i...4., , );--,- -,.,-, .. k ,,,4'if' .. 1^ ht^"/"C ....,"'Y ,.-.,

,:,..,,f,--0,:,-,...,,..,...Z., C.,!.e....11.1.4,--,,,,jr.ni.....14 C.:#.1ftere,4virri/i . ft,ttlaj All..,..,,, -.711:7 . -77.tl

..ter- Ulf .1(.. r corf,f0 1, ,, ,7. Ir At bah i:11 '714" f a"*.?" -9 ,,,. , 4" "",- ---'. fi .- .h4..r:(4pi .,1 f.4 k.ij.../t-r ,v7, ay 4 ,701. :17 r. ...-1, Jjp...1 .7..,", 1, tynt.t..,..., he.in.,!.., . , ,,,,,,,.7-,,,,,,,ff ,. ,..3,,a),,,tiv. fiff.l. 4 o4- ,t l'ir...-ef,// I/ Ir- 'II q 1,1i' 6,-.7,4,i747-2-74,0,,, ,,:2,,,,,e,--71.,,,,

1j--,jd.i) ,32,.,- fii;r ii.,A4..-- 711';4. *ft, 3...1i../rj,,,./ 1.o "it .1):, IV fp. r/I al iv v -7 ;. -.1. MI I et -..., I-T, 4 r C.-;;4/7 r co, "rd, "

°..r -. '414 ,b.f ...1Ani,?.... 14,71 lel.../jotTl//,17:rTill -71,4...r-,r.,f..jfrl..."'jfj $ l fr.

ijr,,,,;:fri,....1;;,12;41412..:17,;,:r0,A.i.;:y,r,a-rz::.4.,_ ..".' dt" "..... n'N -.,,

"f ^-....-. Ai '.4,..},.;:,,y,::.9,1,4e...ev ..1.,..a....tsrt.4..1,,...s../../tr,t7:t5/4.C-Tyi..1",,,,,,f, C. 44,4,,,,,1.1(71.-rrl-rrry0.4r4 ....x.r,-,... ...U.,,fj.jr.s.'rrlt.?

Nota v45/.

-rt 7 i .",:f.t.U.214v .1 74.1.,:i_,.1-m v.17, -7.4.711,4;. Mr klit.Pti,XrVH4,71.4...re/ 4-M ',.......7t 2.1.4-87Arri:ph, 7:1, ,,,,..-T, T-4,,T)0,64.14. 144.0.44.

V br..1 467..4 ',-,... r,

(i)/(40.90

0.7r0

Ii.r7)

1 I-14P,'

1r '7/ ti A snep'9%rrofroi.Aj a

rN/Vro If

Act din 1668.

oI

/Or

,

1 I _Alt

.-.. -, ,,,,, ,-..i, ,,,,,

I . n.

.74 '. j

; 'N ..... 1,... ...'rrJ.i

i

k . BP (

1

t

r

4., 9.

4: OM

/

(1

,-..p,rp,; t.,4"., frt.,

.71j

ur .4.ir Ai. .

www.dacoromanica.ro


Biserica Manea Brutaru.

ti

lh

n

7 ,--- ---, -,._.:._- --,-- ...___

'J

www.dacoromanica.ro

lom

§ain

3ng

Palatul de la Mogo§oala al lui Brancoveanu.

WCA

cn

.

ti

10-

,

ooa

www.dacoromanica.ro


Biserica Otetari.

Si

11145,,,

I

-.11111."1., r1

/ It

it I. Y1,6111611

. ...,

-ie. Ett titet41 ..1.4;11 . !AMA/ ;din'

,.

:CO.;

VI14.eliet-.*; '

.

www.dacoromanica.ro

Istoria Bucurestilor 367

Fundatia Carol I.

Plata I. C. Bratianu.

., - =sue 3

1 d

---..--

711

7.1i!tt

". ; r

13.

- .1- 5.;";-

t 3 - ;531"r4PreLsifftr".:,,e

o

5NJ,

Eau.

rr.et

NW 1

, t

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro


Biserica Sf. Nicolae Vladica.

24

_4

,oir000lF

es'

1.;\ . -..... ia._....4 ..: 3

b o Zkr t1 S ,

to0 ,A...Z.". ''.

5'

www.dacoromanica.ro

:Ise

nca

de a

Col

intin

a


k.

Biserica de la Colintina.

t

Lt ii\\%.

. -.1c=

11.

.

.47_ Armo.exck. ;

7:aramalles..

:,- 41;, Z ,,

-

.-0

-1

www.dacoromanica.ro


Legatia Rusiei Imperiale.

Casa Cantacuzino-Moruzi.24*

www.dacoromanica.ro

Bis

eric

a Sc

hitu

Mag

urea

nu.


Biserica Schitu Magureanu.

0I.

,!!

,

dew

-..-.t'... . gP %:. , ,,:. ' ' ;,, 0 .1

i' A901tir a

AP,.,,,, 211 . 1p, , .. ., .,..,44- !PI.° ,Ir. : . . 4Trip.,...., o .;r;per.7. 2.iy: , o . , 1

'e" "--... . q.

tc,..,..? r1.1. -. A all' ..... _ ,t ,.. '' ii' r..

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

litCkaammaronarAllakaardesair .1111041111

oftwou...-.4ingew

CIONIII=M IA rayai.,11111111116 hi wet .'sc.7=e-mon.nu Tivi

1.11111M1111111Amamma ;Athi

was :a ': ._ ta....111,! ,

&WM111, at:. ZOE

I 4416,, MEW"a`. "remarm

:K a. 7131118r7_

e214'..1 MriNkS,


f,Aktill

It v_ip. 2Fr,

1 Aira VP

Ok

-3"1.11i ,..::: iiiII

11

;!tr: I

L11111111114. lijiiiihit .,'

Li 1 ir5 if tl _tsrlitiok.to

'Tr-,

V x ...,r

',I

'n. ,.' P 4 - FE II: - .

1 °.1'

Biserica RAzvan.

°4 CetirZe

o

www.dacoromanica.ro

IstorialBucurestilor 375

Biserica Rlizvan (Tamp la).

www.dacoromanica.ro


Biserica Spirea Noua.

er3

::

0

2

cn

8

.§

www.dacoromanica.ro


Palatul Ligii Culturale.

;- L.

;;., --er

kit7:.'N.4,4 I

.E;

EN

-

-";"'"

;.3

1firjoiri8,14 Iii.-OWAOSe're.1 ",rard%,%r,i

Li . 1/4.1 N I tO- _ . _Sr

www.dacoromanica.ro


Biserica Sf. Vineri.

°

'omen.014

1

n

-

-

www.dacoromanica.ro


Biserica Sf. Voevozi.

e:

=c-N

Ai

t

I

www.dacoromanica.ro

Bis

eric

a Sf

.D

umi

0coM

ei

38o Istoria Bucure§tilor

Biserica Sf. Dumitru.

www.dacoromanica.ro

Istoria Bucurestilor 38r

Hotel Bulevard.

Hotel de France.

Vot '''' : :::-.27< . I

li r IF: -.--.'n

...::::. . .., i -, ii, 41illiniciliTI 1

, .,:...- i

. .._,...,.., It'cLPThrilin

1;11% 1 r.-

. . ' "I,..-

tensiiia..a,. Li . r16:: "::E.- 35..

...4:11S. 1.°1 MI II

4-

ra aaal,,.

1

-°.- -. ..a_- ,;-:., --- - --1011, .

- I ,- 1-4 - .' C1

. ,.;:4--.17:" 'n-

. 1 . ,,,f1.""' 14 1 Jil'

° ,' 11 41.P ...

1-,: li 11 ,

. 1.°ta A r .qo .. , II,

..'-'31- -a 'r-s'.I.2----'6 ...177.!7--,.

.4

..

11.... _. .... I

:'...6 '4 .. - II E'd' 0 ^7........ Pr_ a

- am:

=-

atm

- Le

www.dacoromanica.ro

382 Istoria Budureqtilor

4.

Biserica Visarion.

...

"a

.

a' a a

4 a;" =;acaaR" -P "Zaa a a

H

www.dacoromanica.ro

Istoria Bucureqtilor 383

Palatul Domnesc la 1866 (fosta cash, Golescu).

Teatrul National pe la 1866.

4'

*Fr- Trerl,=,, .

N ,

47-4,

,til ' IA, II

. - ,... . .1 .

i I ' 1111

.r.' 6'4: -=" :.--74-- '-' 2tr,l'' 4t:

' fr

,;:1.7 74:. '

www.dacoromanica.ro

5

NE

384 Istoria Buourestilor

--;.' --.4:-.4.. .va.:,

..... 3 Ysi- -,

2:41- 1 I

s

. .L -.-.,. a

'Elf-t:

rt!0.. .

l u, .1-"..-,4-',-,,,....._. 14 -

.. ..... .n . n - .

9 . ' .....

....... .. 7 _......iiiiiitL. , . . .

a a -3,3

"t-

.

Biserica Amzei.

www.dacoromanica.ro


Casa tirbei.

Alexandru Moruzi primind pe sir Robert Ainslie, (1794).

i I I7

-6+7=

la "FP

11-F-1

4

-,-*A- -

;EEr7fv,ImmoP11.,

r71. nr,r '1.

www.dacoromanica.ro

386 Istoria Bucureqtgor

Biserica CArImidarii-de-ios.

It

vS24-74-Araideihda+

',Ark1M: 1. AIM 41;-4 1.142tiq'111111%intriris.E#

.

www.dacoromanica.ro

Istoria

13acuse§tilor

387

rry

seal

de

rt;s',

religloas6,

(Palatal

a

Cre%uleseu).

www.dacoromanica.ro


Biserica SL Ilie Gorgani.

t.

ro`- -#.*

I

o

4'

le ,13,, 7 ;f'Le /1

www.dacoromanica.ro


Palatul Eforiei.

Palatul Justitiei.

,PIr'nrg.,-.;

][1.-.- . °

(c;

-4401t1'41V(521i

- fOP -:-°"1

rakfft,°

g

- _

-. ...z. -........, ' .:-.. :r '° ero ,,, .... A-_-_ ,

='.-- -. ' -c,,,...- LIM01:-.. -1:31C.-..ak,._ -..v.g..s.., t....,--...,,.....'4..k....'

www.dacoromanica.ro


37'1 M,77Ts,7. telg:t;WI- iRW q1

°'.r!'

, 0:01.ti

ia 2

?..-.1-a-ASZA

..c.."11111114-

,*;k:"S' 1.

ogir;11111113,'

. .

Biserica Zratari (reficuta).

1.

a

www.dacoromanica.ro

Bis

eric

a Z

lgta

ri (

tnai

nte

de r

efac

ere)

.

Mat

:

Istoria Bucurestdor

a1- :4

4=-9

".4

r

931

-I

17.

7777;iWI

f

=

/

4'1r-?

PII

"""P2r3:,9.4

.1F.,1111

-..

Biserica Zratari (tnainte de refacere).

(

www.dacoromanica.ro


\ ..4

Biserica Spirea Veche (dartmata).

4:*

-

4 IC,

.

t":'.. :;,:.:g '.AVrtSr..... .,,,,,--4.,lve .- - d

41,,,i%,"%ic-,f1,-.4 -'' ; :1.,:j.., s 1 , i..... , , "I f,,::.. 's ,,,...,, .;

-: tli. ' 1 I. 'a ':.' ..' :,:lii "(4., J4 cili,- '.' t..1 &A' ..1i.:1 ,:i:.' .q , 1, I I lit 0.1 . c6

"Ii..., '. 0 . . ' i 's .%...; .-.IIC'

1 °

ti. -.. . ..-1...t ..

:

www.dacoromanica.ro

Istoria Bucure§tilor 393

Biserica Spirea Veche (noua cladire).

z --1,

0;

-:::..., ----. .-: !Y.., ..

4 'I

110

Illij 41,161 IIVI

, 1 116

r, '. .1"'-:-=.' I )tAr.

,_,_....__,.....e,...,..ano-,;-----0 ,: L'-.J., el ,

?IM!, FIAT,

aa.

-..

141'Mti

.

"- -M

+:

www.dacoromanica.ro

394 Istoria Bueurestilor

Terasa Otetelesanu.

www.dacoromanica.ro

395tilBucur e§ or

Biserica 1.Tdricalli'

istoria

www.dacoromanica.ro


Biserica Batiste (restaurata).

ZJ

id

www.dacoromanica.ro

Istoria Bucure§tilor 397

4

Biserica Popa Soare.

`4N,r. &

I-

_ ) a

4

*f-

- l

i;

.

www.dacoromanica.ro

Introducere: CeCap. I.Cap. II.Cap. III.Cap. IV.Cap. V.Cap. VI.Cap. VII.Cap. VIII.Cap. IX.

AnexeApendice

TABLA DE MATERII

an lost BucurestiiCele mai departate originiCetatea DomneasclInceputurile orasului BucurestiBucurestii centru de negot resedinta a Mitro-

polituluiCurtea orasul In lupta supt Constantin Br&ncoveanuBucurestii de stil tarigradeanZorile occidentalismului in BucurestiBucurestii romantismului fiancesBucurestii dominati de noua viata,

Pag.

5172236

69104123

177252295

337359

si

0

politic&

www.dacoromanica.ro

Nicolae Iorga Istoria Bucurestilor

Documents

Transcript of Nicolae Iorga Istoria Bucurestilor