Potentialul Turistic Antropic in Grecia

152
INTRODUCERE........................................................ 3 CAPITOLUL I. TURISMUL ŞI POTENŢIALUL TURISTIC ANTROPIC. NOŢIUNI FUNDAMENTALE ŞI TEORETICE..................................................................................... 5 1.1 Teoretizare a noţiunii de turism........................................5 1.2. Potenţialul turistic antropic al Greciei. Caracteristici generale................8 1.2.1. Noţiuni teoretice privind potenţialul turistic antropic..........8 1.2.2. Patrimoniul turistic cultural-istoric............................9 1.2.2.1. Criterii de identificare ale potenţialului turistic cultural - istoric............................................................ 11 1.2.2.2. Obiectivele cultural-istorice - caracteristici tipologice. . .12 1.3.2. Monumente şi ansambluri de arhitectură de factură religioasă....13 1.3.3. Monumente de artă plastică şi comemorative......................16 1.3.5. Locuri istorice.................................................17 CAPITOLUL II. INSULA CRETA – ANALIZA POTENŢIALULUI TURISTIC ANTROPIC......18 2.1. Insula Creta. Scurt istoric..................................18 2.1.2. Creta preistorică...............................................18 2.1.3. Creta minoică - miceniană.......................................19 2.1.4. Creta clasică, elenistică, romană şi bizantină..................20 2.1.5. Creta veneţiană şi otomană......................................20 2.1.6. Creta modernă................................................... 22 2.2. Obiective turistice antropice la nivelul Insulei Creta.......24 2.2.1. Chania.......................................................... 24 2.2.1.1. Situri arheologice în Chania................................25 2.2.1.2. Muzee şi colecţii în Chania.................................26 2.2.2. Prefectura Rethymno.............................................27 1

Transcript of Potentialul Turistic Antropic in Grecia

Page 1: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

INTRODUCERE.....................................................................................................................................3

CAPITOLUL I. TURISMUL ŞI POTENŢIALUL TURISTIC ANTROPIC. NOŢIUNI FUNDAMENTALE ŞI TEORETICE...........................................................................................5

1.1 Teoretizare a noţiunii de turism.........................................................................................................5

1.2. Potenţialul turistic antropic al Greciei. Caracteristici generale......................................................8

1.2.1. Noţiuni teoretice privind potenţialul turistic antropic.................................................................................81.2.2. Patrimoniul turistic cultural-istoric.............................................................................................................9

1.2.2.1. Criterii de identificare ale potenţialului turistic cultural - istoric.....................................................111.2.2.2. Obiectivele cultural-istorice - caracteristici tipologice.....................................................................12

1.3.2. Monumente şi ansambluri de arhitectură de factură religioasă.................................................................131.3.3. Monumente de artă plastică şi comemorative...........................................................................................161.3.5. Locuri istorice...........................................................................................................................................17

CAPITOLUL II. INSULA CRETA – ANALIZA POTENŢIALULUI TURISTIC ANTROPIC........................................................................................................................................................18

2.1. Insula Creta. Scurt istoric..............................................................................................................18

2.1.2. Creta preistorică........................................................................................................................................182.1.3. Creta minoică - miceniană........................................................................................................................192.1.4. Creta clasică, elenistică, romană şi bizantină............................................................................................202.1.5. Creta veneţiană şi otomană.......................................................................................................................202.1.6. Creta modernă...........................................................................................................................................22

2.2. Obiective turistice antropice la nivelul Insulei Creta..................................................................24

2.2.1. Chania.......................................................................................................................................................242.2.1.1. Situri arheologice în Chania..............................................................................................................252.2.1.2. Muzee şi colecţii în Chania...............................................................................................................26

2.2.2. Prefectura Rethymno.................................................................................................................................272.2.2.1. Situri arheologice în Rethymno.........................................................................................................272.2.2.2. Muzee în Rethymno.........................................................................................................................302.2.2.3. Monumente veneţiene.......................................................................................................................32

1

Page 2: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

2.2.2.4. Biserici şi mănăstiri...........................................................................................................................362.2.2.4.1. Biserici.......................................................................................................................................362.2.2.4.2. Mănăstiri....................................................................................................................................37

2.2.3. Prefectura Heraklion.................................................................................................................................392.2.3.1. Situri arheologice în Heraklion.........................................................................................................392.2.3.2. Muzee în Heraklion...........................................................................................................................402.2.3.3. Palate şi apartamente regale..............................................................................................................432.2.3.4. Biserici şi mănăstiri...........................................................................................................................47

2.2.4. Lasithi...................................................................................................................................................472.2.4.1. Muzee şi colecţii.........................................................................................................................472.2.4.2. Biserici şi mănăstiri în Lasithi...........................................................................................................48

2.3. Tipuri de forme de turism specifice Insulei Creta......................................................................49

2.4. Analiza bazei tehnico – materiale în Grecia..........................................................................52

2.4.1. Structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică...................................................................532.4.2. Structuri turistice cu funcţiuni de agrement..............................................................................................56

2.5. Evoluţia circulaţiei turistice în cadrul regiunii considerate.......................................................59

2.5.1. Evolutia circulatiei turistice dupa numar de sosiri....................................................................................592.5.2. Evolutia circulatiei turistice pe mijloace de transport..............................................................................62

CAPITOLUL III. PERSPECTIVE ALE DEZVOLTĂRII TURISTICE LA NIVELUL GRECIEI.......................................................................................................................................66

3.1. Investitii si imbunatatiri la nivelul Greciei...................................................................................................663.2. Perspective de dezvoltare a turismului in Grecia.........................................................................................673.3. Perspective de dezvoltare în insula Creta.....................................................................................................68

CONCLUZII.................................................................................................................................70

BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................................72

Anexa 1..........................................................................................................................................74

Anexa 2..........................................................................................................................................75

Anexa 3..........................................................................................................................................76

2

Page 3: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

INTRODUCERE

3

Page 4: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

Desi aparitia turismului se pierde in negura timpurilor si, in consecinta, din cauza lipsei de

informatii istorice nu se poate stabili o data cat de cat certa a detasarii sale ca activitate distincta,

se pare insa ca unele forme incipiente de turism s-au practicat din cele mai vechi timpuri. Poate

nu ar fi exagerat daca s-ar afirma ca, desi nu au constitui un scop in sine, satisfactiile turistice ale

unor calatorii au o varsta aproximativ egala cu cea primelor asezari omenesti stabile.

Calatoriile pe care grecii din intreaga Elada le faceau cu ocazia Jocurilor Olimpice,

precum si pelerinajele la locurile de cult, pot fi considerate activitati turistice.

Institutionalizarea turismului pe plan national si organizarea lui in continuare si pe

plan international au determinat un avant continuu al acestuia si au facut ca turismul sa devina

unul dintre cele mai spectaculoase fenomene ale secolului XX, cu consecinte sociale, economice

si umane deosebit de importante.

Dezvoltarea turismului presupune existenta unui potential turistic care, prin

atractivitatea sa, are menirea sa incite si sa asigure integrarea unei zone, regiuni cu vocatie

turistica in circuitele turistice interne si internationale si care sa permita accesul turistilor prin

amenajari corespunzatoare.

Avantajul economic pe care il reprezinta turismul international a determonat multe

tari in curs de dezvoltare sa-si sporeasca eforturile pentru dezvoltarea industriei lor turistice, ca

activitate susceptibila de a le furniza o parte din devizele necesare pentru a-si dezvolta economia

nationala.

In conditiile circulatiei turistice din zilele noastre se poate aprecia ca turismul tinde

sa devina tot mai mult una din formele principale de legatura directa intre oameni pe plan intern

si mai ales international. Setea de informatie, preocuparea pentru cunoasterea vietii, economiei,

istoriei si culturii diverselor natiuni vor fi satisfacute intr-o masura tot mai importanta tocmai

prin contactul direct cu realitatea al celor dornici sa o cunoasca. Ca atare, calatoriile cu caracter

turistic vor deveni in tot mai mare masura o componenta principala a procesului complex de

instruire, atat a tinerilor cat si a oamenilor maturi.

Evolutia turismului international este strans legata de destinderea in relatiile politice

dintre state. Turismul mobilizeaza insemnate rezerve si disponibilitati materiale si de timp liber

ale oamenilor, largindu-le si imbogatindu-le orizontul cultural; in acest fel el devine un important

factor de educare, de apropiere si de intelegere intre oameni. Privit prin aceasta prisma, turismul

dobandeste o noua dimensiune, cu profunde semnificatii umane cu valente ce innobileaza o

activitate ce constituie deja o componenta de baza a vietii sociale, nationale si internationale.

4

Page 5: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

Ca rezultat al investitilor masive alocate de un numar tot mai mare de state pentru

dezvoltarea circulatiei turistice interne si internationale, a actiunilor promotionale si a facilitatilor

acordate pentru atragerea unui numar cat mai mare de vizitatori in miscarea turistica.

In prezent, ritmurile pentru dezvoltarea infrastructurii turistice manifesta semne de

incetinire si acest trend se va mentine si anii viitori. Organizatia Mondiala a Turismului, in

prognozele elaborate pentru primul deceniu al mileniului trei, estimeaza un ritm mediu anual de

crestere a circulatiei turistice internationale de 3.8- 4 %, dar aceste informatii nu-i incurajeaza in

suficienta masura pe investitri sa se orienteze spre noi amenajari de infrastructura.

Turismul international reprezinta un instrument modern de dezvoltare, producator de

beneficii, dar si generator de probleme, a caror solutionare cere o dezvoltare coordonata si un

management abil pentru a atrage vizitatorii spre destinatiile de vacanta.

5

Page 6: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

CAPITOLUL I. TURISMUL ŞI POTENŢIALUL TURISTIC ANTROPIC.

NOŢIUNI FUNDAMENTALE ŞI TEORETICE

1.1 Teoretizare a noţiunii de turism

Activitatea turistică se înscrie între fenomenele ce s-au impus în mod deosebit pe plan

mondial, dezvoltarea sa spectaculoasă constituind una dintre trăsăturile caracteristice ale secolului

al XX-lea şi în special a celei de a doua jumătăţi a acestuia. Ca mijloc de utilizare în mod plăcut

şi în condiţii de confort a timpului liber, turismul a devenit în zilele noastre o activitate social-

culturală şi economică de mare importanţă, în multe cazuri fiind un factor esenţial în balanţa de

venituri a ţărilor respective.

Termenul de turism este definit după mai multe concepte. Se remarcă următoarele definiţii

din mai multe puncte de vedere.

Turismul, caracterizat pe scurt, apare ca un fenomen economico-social specific civilizaţiei

moderne, puternic ancorat în viaţa societăţii şi, ca atare, influenţat de evoluţia ei. Adresându-se

unor segmente sociale largi şi raspunzand pe deplin nevoilor acestora, turismul se detaşează

printr-un înalt dinamism, atât la nivel naţional, cât şi internaţional. De asemenea, prin

caracterul său de masă şi prin conţinutul complex, turismul antrenează un vast potenţial

material şi uman, cu implicaţii importante asupra evolutiei economiei ş i societăţii, asupra

relaţiilor interumane naţionale şi internaţionale.

Din punct de vedere etimologic, cuvântul "turism" provine din termenul englezesc

"to tour" (a călători, a colinda), având deci semnificaţia de excursie. Creat În Anglia. În

secolul al XVI -lea, desemnând iniţial acţiunea de a voiaja în Europa. Acest galicism derivă

la rândul său din cuvantul francez "tour"15 şi a fost preluat treptat de majoritatea limbilor

moderne, pentru a exprima forme de călătorie care urmăresc cu preponderenţă un scop de

agrement, de recreere. Termenul francez tour derivă din cuvantul grecesc tournos şi

respectiv din cel latin turnus, păstrând semnificaţia de circuit, în sensul de călătorie. Unii

experţi, ca de exemplu belgianul Arthur Haulot, acceptă şi ipoteza originii ebraice a

cuvântului. În ebraică antică tur corespundea noţiunii de călătorie, descoperire,

recunoaştere, explorare16.

15 Călătorie, mişcare în aer liber, plimbare, drumeţie. Conform: Oscar Snak, Petre Baron, Nicolae Neacşu – Economia Turismului, Editura Expert, Bucureşti, 2003, pag 19.

16 Revue de l’Academie Internationale du Tourisme, nr. IV / 1961, pag. 17.

6

Page 7: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

Una dintre cele mai cuprinzătoare definiţii date turismului, general acceptată pe plan

mondial, este aceea a profesorului elveţian dr.W. Hunziker: "Turismul este ansamblul de relaţii

şi fenomene care rezultă din deplasarea şi sejurul persoanelor în afara domiciliului lor, atât

timp cât sejurul şi deplasarea nu sunt motivate printr-o stabilire permanentă şi activitate

lucrativă oarecare.

Unii specialişti au reproşat acestei definiţii că este prea generală, că nu exclude unele forme

de deplasări ce nu au scopuri pur turistice, generate de anumite fenomene social-economice, în

defavoarea manifestărilor strict individualizate care îi caracterizează, înainte de toate, pe turisti.

În schimb, alti specialisti i-au reproşat caracterul limitativ, deoarece exclude o serie de

manifestări care au şi un conţinut turistic, ca de exemplu participant la congrese şi reuniuni

interne şi internaţionale, deplasările oamenilor de afaceri, manifestări în care se solicită în mare

măsură şi servicii turistice.

Economistul englez F.W. Ogilvie vedea în turişti "toate persoanele care satisfac două

condiţii: cele care sunt departe de casă pentru o perioadă ce nu depăşeşte un an şi cheltuiesc

bani în acele locuri fără să-i câştige".

Compatriotul său A.C. Norwal consideră că "turistul este acea persoană care intră î ntr-o

ţară străină pentru orice alt scop decat acela de a-şi stabili o reşedinţă permanentă sau

pentru afaceri şi care-şi cheltuieşte în ţara unde-şi stabileşte domiciliul temporar banii

câştigaţi în altă parte".

În concepţia actuală a Organizaţiei Mondiale a Turismului (O.M.T.), "turismul cuprinde

activităţile unei persoane care călătoreşte în afara mediului său obişnuit, pentru mai puţin de o

perioadă specificată de timp şi al cărei scop este altul decat exercitarea unei activităţi remunerate

la locul de vizitare", unde:

termenul "mediu obişnuit" are menirea să excludă''că1ătoriile în interiorul locului de

reşedinţă şi călătoriile de rutină (locul de muncă etc.);

termenul "mai puţin de o perioadă specificată de timp" are menirea să excludă migrarea

pe termen lung;

termenul "exercitarea unei activităţi remunerate la locul vizitat" are menirea să

excludă migrarea pentru angajare temporară. Aşadar, prin turism se înţelege, în primul

rând, ansamblul activităţilor constitute din deplasarea şi sejurul persoanelor pentru care

locul de sejur nu este nici domiciliul şi nici locul principal al activităţii profesionale ).

7

Page 8: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

Pentru evitarea controverselor privitoare la definirea fenomenului turistic, se poate apela

la metoda inductivă, urmărindu-se reţinerea principalelor elemente caracteristice care

marchează activitatea turistică, pentru a se ajunge astfel la o definiţie cât mai cuprinzătoare. În

această ordine de idei, pentru o definiţie acceptabilă pot fi reţinute următoarele elemente

caracteristice:

deplasarea persoanelor în cursul călătoriei efectuate;

sejurul într-o localitate în afara domiciliului (reşedintei permanente) a persoanei care se

deplaseaza;

sejurul are durata limitată

sejurul să nu se transforme într-o reşedinţă definitivă.

De-a lungul anilor, conţinutul noţiunii de turism s-a modificat, s-a îmbogăţit continuu şi, de la

începutul secolului nostru, înseamnă, de fapt, "un ansamblu de acţiuni umane puse în funcţiune

pentru realizarea călătoriilor de plăcere"17. În zilele noastre această noţiune include şi "industria

bunei serviri" şi respectiv "industria ospitalităţii", ca o parte componentă a industriei de servicii

(sectorul terţiar al economiei naţionale), care cooperează la satisfacerea cerinţelor turistului.

În turism se disting două categorii de relaţii: relaţii materiale, care apar atunci când turiştii

recurg la anumite servicii plătite, şi relaţii imateriale (intangibile), rezultate din contactul cu

populaţia locală, cu civilizaţia, cultura, tradiţiile, instituţiile publice din ţara vizitată. Deoarece în

cadrul activităţilor turistice se creează, implicit, asemenea relaţii complexe între turist şi ţară,

respectiv regiunea, zona sau staţiunea (localitatea) vizitată, precum şi între turismul privit în

întregime (ca ramura a economiei naţionale) şi diferitele sfere ale vieţii publice (economice,

financiare, sociale, culturale, politice etc.), este clar ca turismul trebuie să fie definit în strânsă

legătură cu toţi aceşti factori.

Turismul include un ansamblu de măsuri puse în aplicare pentru organizarea şi

desfăşurarea unor călătorii de agrement sau în alte scopuri realizate fie prin intermediul

unor organizaţii, societăţi sau agenţii specializate, fie pe cont propriu, pe o durată limitată de

timp, precum şi prin industrie adiacente care concură la satisfacerea nevoilor de consum

turistic.

Legea turismului: „Turismul, ramură a economiei naţionale, cu funcţii complexe, ce

reuneşte un ansamblu de bunuri şi servicii oferite spre consum persoanelor care

călătoresc în afara mediului lor obişnuit pe o perioadă mai mică de un an şi al căror

motiv principal este altul decât exercitarea unei activităţi renumerate în interiorul

locului vizitat18”.

17 Conform Oscar Snak, Petre Baron, Nicolae Neacşu – Economia Turismului, Editura Expert, Bucureşti, 2003, pag. 20.

8

Page 9: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

Rezultă deci că atât noţiunea de turism (călătorie, agrement, ansamblul de activităţi

pentru realizarea lor, industria de servicii cooperând la satisfacerea nevoilor turistului etc.), cât

şi cea de jurist pot fi interpretate în mai multe sensuri. Într-o accepţiune subiectivă. care este

cea mai veche de altfel, turismul desemnează activitatea unei persoane care călătoreşte pentru

plăcerea sa proprie.

În consecinţă, noţiunea de turism exprimă acţiunea de a vizita diferite locuri şi

obiective atractive, pentru plăcerea proprie, această călătorie implicând atât deplasarea,

cât şi şederea temporară în localităţile alese ca destinaţie pentru petrecerea timpului liber.

18 Conform Cristiana Cristureanu, Nicolae Neacşu, Andreea Băltăreţu – Turismul Internaţional- Studiu de caz legislaţie, Editura Oscar Print, Bucureşti, 1999, pag 197.

9

Page 10: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

1.2. Potenţialul turistic antropic al Greciei. Caracteristici generale

1.2.1. Noţiuni teoretice privind potenţialul turistic antropic

Potenţialul turistic antropic reprezintă ansamblul de obiective create de societate care

îndeplinesc condiţiile valorificării pe plan turistic. Acesta s-a conturat în timp istoric,

îmbogăţindu-se treptat în urma ascensiunii creative a omului, care a produs mereu noi valori,

„îmbogăţindu-şi" mediul artificial, în concordanţă cu creşterea pretenţiilor sale de cultură şi

civilizaţie.

Obiectivele turistice antropice, existente în prezent, au fost ridicate de om în alte scopuri,

însă au ajuns în această ipostază de „potenţial turistic" treptat, pe măsură ce ele au devenit

reprezentative pentru o anumită regiune sau etapă istorică, socială, culturală sau tehnică,

îndeplinind această condiţie ele au rolul de a reîmprospăta memoria socială a vizitatorului.

Societatea modernă se confruntă cu o creştere numerică fară precedent a fondului turistic

antropic şi o diversificare pe unitatea de suprafaţă mult mai mare decât în cazul potenţialului

natural, datorită progresului tehnologic şi creşterii apetitului pentru nou şi inedit.

Atractivitatea componentelor antropice este determinată de o serie de proprietăţi:

unicitatea, singularitatea este o însuşire a obiectivelor antropice care sporeşte

atractivitatea turistică, fie că este vorba de un „produs unicat”, fie de un obiectiv

ajuns unicat datorită menţinerii în timp;

dimensiunea ieşită din comun a obiectivelor antropice este un atribut care

polarizează atenţia şi interesul turiştilor. De dimensiuni foarte mari (Palatul

Knossos) sau foarte mici (obiecte de artă, cărţi) anumite componente antropice ale

potenţialului sunt admirate de mii şi zeci de mii de turişti participanţi la diferite

forme de turism;

ineditul este şi el o sursă de atracţie care rezultă din natura materialului de

construcţie (Meteora)

vechimea unor obiective trezeşte, de asemenea, interesul turiştilor. Fie că sunt

obiective prezente în muzee (obiecte antice, podoabe foarte vechi. Cărţi vechi,

elemente de tehnică populară veche etc), fie că sunt obiective cu rezonanţă

istorică (Acropole,) dispensate în spaţiul geografic;

funcţiile sau funcţia îndeplinită de anumite edificii poate deveni adesea o sursă de

interes turistic (teatre antice,cladiri ale cavalerilor,cladiri vechi)

Fondul turistic antropic din Grecia reuneşte o gamă foarte largă şi variată de componente,

care pot fi grupate în:

10

Page 11: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

- obiective cultural-istorice;

- obiective etnoculturale şi etnofolclorice;

1.2.2. Patrimoniul turistic cultural-istoric

Patrimoniul cultural-istoric naţional cuprinde monumente, ansambluri şi situri cu valoare

excepţională din punct de vedere istoric, artistic, estetic, ştiinţific, antropologic, cât şi peisaje

culturale reprezentative pentru ţară sau o regiune geo-culturală clar definită. În cadrul acestui

patrimoniu sunt incluse bunuri imobile şi mobile. Bunurile imobile prezintă valoare din punct de

vedere arheologic, istoric, arhitectural, religios, urbanistic, artistic, peisagistic, tehnico-ştiinţific.

Bunurile mobile includ obiecte cu semnificaţie istorică şi documentară, valoare artistică şi

etnologică, ştiinţifică şi tehnică.

Privită ca o mamă a civilizaţiei europene şi a turismului deopotrivă, Grecia are un

patrimoniu cultural impresionant, mereu copiat de celelalte ţări europene şi mereu admirat de

vizitatorii străini. Lista Unesco a Patrimoniului Mondial îi recunoaşte valorile, dar nu în

totalitate. Astfel, monumente de renume mondial, precum Palatul de la Knosos sau regiunea de

graniţă a Muntelui Olimp sunt înca pe lista de aşteptare, la un loc cu situl arheologic Nikopolis,

oraşul vechi Corfu, situl arheologic Philippi, vechiul Laurion, zona lacurilor Prespa (care include

monumente bizantine şi post bizantine) sau parcurile naţionale Dadia-Lefkimi-Souflion şi Gurile

Samariei.

11

Page 12: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

Pe listă sunt trecute însa suficiente monumente care să facă din Grecia una dintre cele mai

bine reprezentate ţări la acest capitol. Enumerarea începe cu Acropola ateniană, vestigiu al unei

Grecii care a dominat Mediterana mai bine de o mie de ani. Vechea cetate a Atenei (şi centrul

său de prestigiu şi cult, dealul Acropole) reprezintă locul unde pot fi văzute capodoperele artei

clasice greceşti: Partenonul, Propilea, Erehtenonul şi templul Atenei Nike, toate la un loc văzute

ca simbolizând însăşi ideea de patrimoniu mondial. Un alt obiectiv Unesco este situl arheologic

Delhi, sanctuar elenic în care făceau profeţii oracolele prin care vorbea însuşi zeul Apolo19.

Una dintre cele mai cunoscute preotese ale zeului, Pithia20, a fost consemnată în literatura

antică şi a devenit un important motiv cultural european. Integrat armonios în peisajul din care

face parte şi încărcat cu semnificaţii de sacralitate, Delphi a fost în secolul VI. î.Hr. nu numai

centrul religios, dar şi simbolul unităţii lumii greceşti. Epidaurus este situat în Peloponez şi

importanţa sa este dată de cultul lui Asclepius (iniţiat în secolul VI î.Hr.) dar şi de principalele

monumente - în special teatrul, considerat una dintre cele mai desăvârşite capodopere ale

arhitecturii greceşti antice. Construit în aer liber, pe un versant, teatrul are, în ciuda

dimensiunilor sale remarcabile, o acustică naturală egalată doar în ultmele decenii de mijloacele

electronice de amplificare. Dar Epidaurus avea şi o importantă valoare religioasă, pe care şi-a

păstrat-o şi în timpul stăpânirii romane, cu numeroase temple şi spitale ridicate de ambele

civilizaţii.

Tot în Peloponez se gaseşte şi Olympia, locuită din timpurile preistorice dar care a devenit

un oraş important cu zece secole înainte de Iisus când a devenit un centru al devoţiunii către

Zeus21. Altis, sanctuarul zeilor, a fost una dintre cele mai mari concentrări de capodopere a lumii

vechi. Alături de temple, alte vestigii importante sunt ruinele infrastructurilor sportive construite

pentru Jocurile Olimpice care au avut loc în perioada antică la fiecare patru ani începând cu 776

î.Hr. Siteul Vergina este situat în zona centrală a Macedoniei contemporane şi atrage vizitatori

datorită vechii cetăţi Aigai, prima capitală istorică a Macedoniei antice, desoperită în vecinătatea

oraşului Vergina în secolul al –XIX- lea. Cele mai importante vestigii sunt palatul monumental,

bogat decorat cu mozaicuri şi stucatura pictată, şi zona mortuară, cu peste 300 de tumului, unii

dintre ei vechi din secolul XI î.H. Unul dintre mormintele regale este Marele Tumulus,

identificat ca aparţinând lui Philip II, care a cucerit toate oraşele greceşti, deschizând drum fiului

său, Alexandru cel Mare să cucerească întreaga lume cunoscută.

19 Apollo simboliza lumina şi căldura soarelui; se mai numea şi Febus, cuvânt care semnifică lumina. După Alexandru Mitru – Legendele Olimpului, Editura Vox, Bucureşti, 1996, pag. 138.

20 Oracolele, aşa zisele prvestiri ale lui Apolo, erau date printr-o preoteasă ce se numea Pitia. După Alexandru Mitru – Legendele Olimpului, Editura Vox, Bucureşti, 1996, pag. 139.

21 Zeus este reprezentat în legendele elene având purtările unui mare basileu. Pretindea că are dreptul să hotărască legi, pe care el însă le putea încălca oricând. După Alexandru Mitru- Legendele Olimpului, Editura Vox, 2003, pag. 57.

12

Page 13: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

O cu totul altă vârstă a istoriei greceşti şi a civilizaţiei europene este reprezentată de

Mycene şi Tiryns, situate în Peloponez, ruine impresionante a doua dintre marile oraşe ale

civilizaţiei miceniene care a dominat lumea mediterană între secolele XV şi XII î.e.n. şi au jucat

un rol fundamental pentru cultura clasică grecească. Aceste două oraşe sunt strâns legate şi de

poemele epice ale lui Homer, Iliada şi Odiseea, care au influenţat arta şi literatura europeană

timp de trei milenii.

Tot vestigii antice adăposteşte şi Delos, situat în Marea Egee, în insulele Ciclade. Conform

mitologiei greceşti, aceasta insuliţă din arhipelag este locul de naştere al zeului Apolo şi

adăpostea un sanctuar dedicat acestuia care atrăgea pelerini din întreaga lume elenistică. Insula

adăposteşte vestigiile mai multor civilizaţii succesive, începând cu mileniul 3 î.Hr. şi până la

epoca paleocrestină. În arhipelagul învecinat, Dodecanez, se află oraşul Patmos, cu mănăstirea

Sfântul Ioan Teologul şi Pestera Apocalipsei. Pe această mică insulă tradiţia spune că şi-a

redactat textele biblice (Evanghelia şi Apocalipsa) Sfântul Ioan, discipolul lui Iisus. O mănăstire

a fost ridicată cu hramul său în secolul X şi aceasta a devenit de atunci loc de pelerinaj pentru

toată Grecia ortodoxă.

Insula Rhodos este situată în acelaşi arhipelag Dodecanez, lângă coasta Turciei. Deşi numai

păstrează nici o urmă a colosului din Rhodos, far gigantic care avea reputaţia de a fi una din cele

7 minuni ale lumii vechi, Rhodos este o importantă moştenire culturală prin oraşul medieval

uimitor de bine conservat. Acesta a fost construit de cavalerii ioaniţi (zişi şi de Rhodos, apoi de

Malta) care şi-au avut reşedinţa pe această insulă între 1309 şi 1523 şi au transformat oraşul într-

o fortăreaţă redutabilă. Aceasta avea să ajungă ulterior sub stăpânire turcă şi italiană. Cele mai

importante vestigii sunt Palatul Marelui Maestru şi Strada Cavalerilor care fac ca Oraşul de Sus

să fie unul dintre cele mai frumoase ansambluri urbanistice din perioada gotică. În Oraşul de Jos,

arhitectura gotică coexistă cu moschee, băi publice şi alte clădiri din perioada otomană.

Alături de aceste locaţii, Grecia mai are înscrise în lista Unesco alte importante vestigii şi

atracţii turistice, precum Mănăstirile Daphni, Hossios Lukas şi Nea Moni din Chios, Mystras,

Monumentele paleocreştine şi bizantine din Thessalonic, Templul lui Apolo Epicureanul din

Bassae şi monumentele din Samos – Pythagoreionul şi Heraionul, alături de Meteora şi Muntele

Athos.

1.2.2.1. Criterii de identificare ale potenţialului turistic cultural - istoric

La baza determinării importanţei monumentelor elene au stat mai multe repere care, în

principal, au avut în vedere tipurile de monumente care se găsesc în Grecia şi care alături de

criteriile enunţate au mai avut în vedere şi alte considerente, precum:

- valoarea istorică, care exprimă ideea de vechime şi raritate, unicitate a unui bun cultural;

13

Page 14: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

- valoarea estetică, care ne dă măsura expresivităţii, coerenţei stilistice,virtuozitatea tehnicii şi

a execuţiei;

- valoarea urbanistică şi constructivă, care se referă la elemente de arhitectură şi ornamentare

a spaţiilor construite, la modul de dispunere ale acestora;

- valoarea memohală, care se leagă de păstrarea unei anume identităţi culturale, sau unor

construcţii care sunt legate de marile valori ale culturii şi civilizaţiei elene.

Tipul de cultură antică reprezentat de valoarea estetică, cultivată în sculptură, arhitectură,

pictură, literatură ce preintă subiectul uman şi cel mitologic.

Monumentalitatea, grandoarea, colosalul artei antice, fastul ceremoniilor în viaţa

demnitarilor, regilor, vizează în primă şi ultimă instanţă sfera psihologicului, declaşarea unor

stări afective cu scopul de a impresiona, ului, copleşi, domina supuşii sau înspaimânta pe

invadatori.

În epoci în care religia nu are un caracter de masă de exemplu în lumea antică, funcţia

sacrului o deţine arta. De aici două trăsături contradictorii ale artei antice: realism şi fantastic.

Realismul în artele vizuale urmăreşte imitarea naturii umane şi animaliere în proporţiile

colosalului. Statuile greceşti ating 30 metri ,de exemplu, Colosul din Rodos. Exagerarea

dimensiunii naturale vizează emoţia psihologică, în primul rând şi abia, în al doilea rând emoţia

artistică. Atunci cînd realul nu e suficient de convingător sau, mai bine zis, pentru a întări,

accentua forţa simbolică a realului se creează fantasticul: sfincşi, centauri, meduze.

Clădirile Greciei Antice erau policromatice şi decorate cu o paletă de pigmenţi asemănătoare

celei egiptene, dar cu o serie de completări dintre care roşul şi albastrul, obţinute din plumb.

Negru şi galben închis omogen, precum teracota portocaliu-maronie şi nuanţe de roşu obţinute

din fier şi argile bogate în mangan erau raspândite, dar nuanţele de galben, albastru, verde şi

auriu erau evidenţiate nu doar ca zugrăveli de perete omogene, ci şi în picturi murale, precum şi

pentru a evidenţia detaliile sculptural arhitectonice.

1.2.2.2. Obiectivele cultural-istorice - caracteristici tipologice

Cea mai timpurie civilizaţie europeană de nivel înalt, civilizaţia cretană, a luat naştere în

bazinul oriental al Mării Meditereane, pe insula Creta care şi-au lăsat amprenta în istorie.

Creta avea în jurul anului 1950 î.e.n. palate splendide, oraşe mari şi prospere, acestea fiind

probabil rezultatul atât al producţiei pe scară mare a uleiului de măsline şi a vinurilor, cât şi

urmare a comerţului practicat intens în zona de răsărit a Mării Mediterane.

14

Page 15: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

Valenţele turistice rezultă, în principal, din vechimea, valoarea lor artistică, istorică, prin

accesibilitate, fiind reprezentative pentru civilizaţia şi cultura grecească. Locuirea preistorică a

pământului grecesc a lăsat numeroase urme care reprezintă în majoritatea cazurilor elemente de

atracţie turistică.

1.3. Potenţialul turistic antropic al Greciei. Elemente de artă şi arhitectură

1.3.1.Arhitectura

Se remarcă aspectul diferit al oraşelor-state faţă de cel al epocii precedente. Locuinţele sunt

luxoase, se dezvoltă artele decorative şi astfel interioarele şi exterioarele sunt împodobite cu

picturi, mozaicuri, statui din marmură.

Unul dintre cele mai uşor de recunoscut simboluri ale realizărilor artistice ale Greciei este

arhitectura sa elegantă, în special coloanele de piatră elegante şi frontoanele triunghiulare

sculptate ale celor trei “ordine” - stilurile arhitectonice dezvoltate în perioada 600 î.e.n. – 300

î.e.n. Aceste stiluri au fost create pentru a clădi temple închinate zeilor. Sculptate în marmură,

ele imită tehnicile de cioplit utilizate pentru ridicarea primelor clădiri din lemn:

· Stilul doric este cel mai vechi şi cel mai simplu, cu coloane robuste şi frontoane acoperite cu

sculpturi care, la vremea respectivă, erau pictate în albastru sau roşu, pentru a se obţine un

impact mai puternic. Cel mai bun exemplu de templu în stil doric care a supravieţuit până în

zilele noastre este Parthenon-ul (438 î.e.n.), pe Acropole, în Atena.

· Stilul ionic a înflorit cam în aceeaşi perioadă cu oraşele prospere din Asia Minor. Este mai

uşor şi mai decorativ, cu coloane mai suple, împodobite cu spirale cu caneluri în colţurile

capitelurilor. Stilul a culminat cu templul acum pierdut al lui Artemis, din Efes, considerat

una dintre cele şapte minuni ale lumii antice. În prezent, putem vedea arhitectura ionică în

templul Atenei Nike de pe Acropole.

· stilul corintic - prin anii 400 î.e.n., apăruse deja o versiune nouă, mai sofisticată, a stilului

arhitectural ionic, somptuos, încărcat ( Monumentul choragic al lui Lisicrate din Atena-334

i.e.n.). Acesta se caracterizează prin frunze de acant sculptate elaborat pe capitelurilor

coloanelor, o posibilă reflectare a unor influenţe din Orientul Mijlociu. Grandoarea stilului

corintic a făcut ca acesta să devină stilul preferat de constructorii şi arhitecturii Romei

imperiale.

Micene este un sit arheologic în Grecia, situat la aproximativ 90 km sud-vest de Atena, în

Peloponezul nord-estic. În mileniul II i Hr Micene era unul dintre cele mai importante centre ale

civilizaţiei greceşti, o fortificaţie militară care domina mare parte din Grecia de sud. Perioada din

istoriei Greciei cuprinsă între cca 1000 i Hr şi 1000 i Hr este denumită miceneană,

recunoscându-se astfel importanţa a oraşului.

15

Page 16: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

Acropolisul sau "oraşul de sus" din Micene se crede că ar fi fost fortificat prin 1500 î.Hr,

după cum se vede pe pietrele de morminte din acea perioadă. În jurul anului 1350 î.Hr,

fortificaţiile Acropolisului şi ale altor coline apropiate au fost construite într-un stil cunoscut sub

numele de "ciclopic"22, crezându-se că pietrele ar fi fost aduse şi prelucrate de către un uriaş

fabulos, cu un singur ochi. În interiorul acestor ziduri, parte din care se mai văd încă, s-au

construit monumente. Situl arheologic de la Micene a fost înscris în anul 1999 pe lista

patrimoniului cultural mondial UNESCO

1.3.2. Monumente şi ansambluri de arhitectură de factură religioasă

La nivelul teritoriului naţional numărul cel mai mare de monumente de arhitectură este

reprezentat de cele de cult, fie mari ansambluri monahale, fie temple, biserici, catedrale şi

mănăstiri. Puţine sunt oraşele şi satele care să nu deţină un astfel de monument. Există judeţe

care concentrează un mare număr de astfel de bunuri culturale.

Bisericile creştin ortodoxe sunt cele mai numeroase şi mai interesante obiective repartizate

uniform pe teritoriul ţării.

Locuri de pelerinaj:

Catedrala Ortodoxă Mitropolitană

(Salonic). Adăposteşte moaştele Sfântului

Grigorie Palama. Este o clădire

impunătoare ridicată dupa cucerirea

independenţei între anii 1842 –1862. Ea

este cunoscută ca Marea Mitropolie, spre

deosebire de Mica Mitropolie din

apropiere, fosta catedrală, o frumoasă

biserică bizantină, ridicată în secolul XII.

22 Termenul “ciclopic” provine din mitologia greacă, uriaş, gigantic, de la ciclop- uriaş cu un singur ochi în frunte. După Dumitru I. Hanciu: DEX –ediţia a VIII-a 1998, pag. 73.

Fig.1.3.2.1. Catedrala Ortodoxă Mitropolitană

Sursa: www.wikipedia.com

16

Page 17: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

Fig.1.3.2.3. Parthenonul

Sursa: http://www.infoturism.ro

Biserica Sf Dimitrie(Salonic). Cea mai mare

biserică din Grecia, este cu sigurantă cea mai

importantă dintre multele biserici ale oraşului

pentru că aici se află moaştele Sfântului Mare Mc.

Dimitrie Izvorătorul de mir, sărbatorit de întreaga

Biserica Ortodoxă la 26 octombrie. Sfântul Dimitrie

– militar în armata romană, dar grec de origine - a

fost martirizat în timpul împăratului Galeriu, în

anul 306 d.Hr, devenind patronul spiritual al

Salonicului.

Parthenonul(Atena )

Templul dedicat zeiţei Atena Parthenos

(fecioara) care se înalţă şi astăzi mândru pe

Acropole – centrul oraşului încă din perioada

miceniană. Oraşul este un veritabil muzeu în aer

liber, cu vestigii ale civilizatiilor greceşti şi

romane.

Fig.1.3.2.2. Biserica Sf. Dimitrie

Sursa: www.wikipedia.com

17

Page 18: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

Fig. 1.3.2.4. Meteora

Sursa: www.wikipedia.org

Complexul Monahal de la Meteora. Este cel mai reprezentativ şi mai important din Grecia,

dupa Muntele Athos. Situate în Munţii Pindului, mănastirile se agată de stancile masive ale caror

nume derivă de la verbul meterizo (a suspenda in

aer) şi reprezintă unul dintre simbolurile Greciei,

recunoscute oriunde în lume. Primele menţiuni ale

comunităţii monahale din această zonă sunt din

secolul XI; de atunci s-au construit 24 de mănăstiri

în această zonă, din care multe sunt astăzi în ruină,

dar cele şase mari mănăstiri care s-au păstrat au

intrat în patriomoniul UNESCO: Mănăstirea

Marea Meteora, Mănăstirea Varlaam,

Mănăstirea Roussanu, Mănăstirea Sfintei Treimi, Mănăstirea Sf. Ştefan, Mănăstirea Sf. Nicolae

Anapavsos.

Biserica Sf. Gheorghe Rotonda (Salonic). Numită astfel pentru că a fost construită pe temelia

mausoleului circular ridicat în secolul IV d.Hr., de împaratul Galeriu.

Biserica Sf. Sofi a (Salonic). Biserica construită în secolul VIII, după modelul Bisericii Sfânta

Sofia din Constantinopol.

Biserica Maicii Domnului Ahiropiita (Salonic). Care adăposteşte Icoana Maicii Domnului

făcătoare de minuni.

Biserica Sf. Andrei (Salonic). Una dintre cele mai mari catedrale ale Greciei, adăposteşte

moaştele Sfântului Apostol Andrei

Mănăstirea Kato Xenia (Volos). Adăposteşte o parte din Brâul Maicii Domnului.

Mănăstirea Sf. Treime (insula Eghina) adăposteste moaştele celui mai recent sfânt ortodox:

Sf Nectarie recunoscut mai ales ca tămăduitor al bolnavilor de cancer - reprezintă o mărturie vie

prin viata şi faptele sale: „Bunătatea zugrăvită pe faţa celui credincios mărturiseşte despre

curăţia conştiinţei sale”23

23 Vezi: http://www.centruldepelerinaj.ro/regiuni_grecia_ro.php

18

Page 19: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

Biserica Panaghia Evangelistria Buna Vestire (Insula Tinos ) unde se află Icoana făcătoare

de minuni a Maicii Domnului.

Biserica Sf. Spiridon (insula Corfu) care adăposteşte moaştele întregi ale Sfântului Ierarh

Spiridon al Trimitundei, sărbatorit pe 12 decembrie.

Biserica Sf. Teodora (Corfu), care adăposteşte moaştele întregi ale Sfintei Teodora

Împărăteasa.

Mănăstirea Sf. Gherasim (Insula Kefallonia ). Sfântul protector al insulei este Sf. Gherasim,

care a trăit aici în secolul XVI. Moaştele sale se află din anul 1581 în mănăstirea Sf. Gherasim,

fiind sărbătorit pe 15 august şi 20 octombrie. Insula Kefalonia mai este numită şi “Insula

Şerpilor”, datorită şerpilor care vin să se “închine” la icoana Maicii Domnului în fiecare an la

sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului.

19

Page 20: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

Fig. 1.3.1. Ruinele templului zeiţei Artemis

Sursa: www.wikipedia.com

Mănăstirea Sf. Dionisios. Construită în 1708, care adăposteşte moaştele Sfântului Dionisios

(1547-1622), protectorul insulei.

Mănăstirea Apocalipsei (insula Patmos) . Este legată de ultima carte din Sfanta Scriptură –

Apocalipsa scrisă de Sf. Ioan Evanghelistul. Deasupra grotei unde Sf. Ioan a avut Revelaţia

Apocalipsei, se află astăzi mănăstirea Apocalipsei.

1.3.3. Monumente de artă plastică şi comemorative

Acestea ilustrează momente din istoria naţională, sau sunt dedicate unor eroi, oameni de

marcă ai culturii şi istoriei naţionale. Ele cinstesc evenimente şi personalităţi intrate în nemurire,

fiind reprezentate prin ansambluri monumenatale, monumente, obeliscuri, plăci comemorative

care se integrează în peisajul localităţilor elene.

Statui ca: rotonda neo-clasică în memoria

guvernatorului britanic Maitland, statuia lordului

Guilford, cea a lui Capo din Istria), templul zeiţei

Artemis24, statuia zeiţei Artemis, statuia lui Zeus.

Coroana era simbolul consacrării faţă de zei. Se

credea că zeii îşi întorc faţa de la cei care se înfăţişau

înaintea lor fără coroană, pentru aceasta morţii erau

împodobiţi cu o coroană. Obiceiul s-a păstrat parţial,

în toate religiile - florile care se aduc ca ofrandă la

înmormântări sunt înmănunchiate în forcoroană. Ea simbolizează şi biruinţa. Cele pe care le

primeau învingătorii la jocurile olimpice din Grecia antică, sau cele pe care le primeau eroii – ce

se întorceau victorioşi, erau închinate unui anumi zeu în funcţie de frunzele din care erau

alcătuite: stejarul şi măslinul lui Zeus, dafinul lui Apollo25, mirtul Afroditei26, viţa de vie lui

Dionisos27, spicele de grâu lui Ceres, pinul lui Poseidon28

24 Artemis, în mitologia greacă sau Diana la romani, zeiţa vânătoarei, ce se confundă cu Selene-luna.Săgeţile din tolba ei par a fi razele argintii de lună. După Alexandru Mitru: Legendele Olimpului- Volumul I, Bucureşti, 1996, pag. 151.

25 Apollo simboliza lumina şi căldura soarelui,se mai numea şi Febus,cuvânt care semnifică lumina. După Alexandru Mitru: Legendele Olimpului- Volumul I, Bucureşti, 1996, pag. 138.

26 Afrodita, zeiţa frumuseţii- Venus- sau Venera la romani, fiica lui Uranus cel dintâi zeu al cerului. După Alexandru Mitru: Legendele Olimpului- Volumul I, Bucureşti, 1996, pag. 168.

27 Dionisos era zeul viţei de vie, socotit drept zeul cel mai vesel şi mai popular După Alexandru Mitru: Legendele Olimpului- Volumul I, Bucureşti, 1996, pag 215.

28 Poseidon- numele lui vine după unele păreri – din sanscritul Idaspati, stăpânul apelor. Romanii l-au numit pe acest zeu Neptun. După Alexandru Mitru: Legendele Olimpului- Volumul I, Bucureşti, 1996, pag 187.

20

Page 21: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

1.3.4. Monumente tehnice

În această categorie se înscriu toate realizările de tip industrial şi tehnic care ilustrează

evoluţia gândirii inginereşti şi geniul creator al specialiştilor din Grecia. Aici sunt incluse

podurile de lemn şi metalice, vechi instalaţii de morărit, textile, prelucrări metalurgice, turbine

energetice, mijloace de transport, amenajâri hidrotehnice. Numărul lor este relativ redus, cu o

concentrare mai mare în centrele urbane cu o veche tradiţie industrială, de exemplu, podul Rion-

Antirion- edificiul este cel mai înalt pod sustinut de cabluri din lume, cu o punte continua de

2.252 de metri. pod care sa faca legatura între Achaia si Etoloakarnania (nord-vestul Greciei)

1.3.5. Locuri istorice

Acestea se referă la spaţiile unde s-au desfaşurat importante bătălii evenimente istorice

(adunări populare, proclamaţii în spaţii publice, întruniri politice) şi cimitirele militare.

Dintre acestea se remarcă: Bătălia de la Termopile, Liga de la Corint (Delegaţii cetăţilor şi

statelor greceşti din Pelopones, cu excepţia Spartei se reunesc la Corint, formând o confederatie,

oteaza pentru războiul contra perşilor), Adunarea Poporului (Apella) formată din toti egalii

trecuţi de 30 de ani.

21

Page 22: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

CAPITOLUL II. INSULA CRETA – ANALIZA POTENŢIALULUI

TURISTIC ANTROPIC.

22

Page 23: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

2.1. Insula Creta. Scurt istoric

Insula Creta este situată în extremitatea sudică Mării Egee împânzite de insule, între Grecia

şi Asia Mică.

Creta este una din destinaţiile de vârf ale Greciei, cu situri faimoase dar de altfel

neexplorate. Este cu adevărat un loc privit ca punct de referinţă al culturii şi civililizaţiei elene,

combinând trecutul cu modernul, cu numeroase monumente şi o istorie bogată, una dintre cele

mai frecventate insule greceşti, fiind gazda pentru mii şi mii de turişti în fiecare an care vin să

admire frumuseţea naturală, siturile arheologice excepţionale, ospitalitatea gazdelor, viaţa de

noapte incitantă şi pentru a admira bucătaria de un înalt nivel şi plajele strălucitoare. Este posibil

ca civilizaţia cretană să fi fost rezultatul unei dezvoltări interne, dar este mult mai probabil să fi

fost stimulată de legăturile comerciale şi culturale cu Asia Mică şi în măsură mai mică cu

Egiptul.

Toate acestea fac Creta – podul dintre Europa şi Africa şi o insulă care îmbină civilizaţiile

antice şi un stil de viaţă modern.

2.1.2. Creta preistorică

Cea mai timpurie civilizaţie europeană de nivel înalt, civilizaţia cretană, a luat naştere în

bazinul oriental al Mării Mediterane, pe insula Creta. După declinul civilizaţiei cretane, locul în

acest spaţiu i-a fost luat de cultura miceniană, elenofonă, "bogată în aur".

Puţini cunosc despre dezvoltarea străveche a societăţii cretane, deoarece au ramas foarte puţine

înregistrări scrise, şi mulţi dintre cei care le-au tradus, le-au scris ca manuscrise, cunoscute ca

Linia A1515. Contraste cu palate superbe, case, drumuri, pictura şi sculptura au rămas.

Grecii au păstrat în secole ulterioare memoria grandorii cretane, dar istoria acestei civilizaţii

este cuprinsă de mituri (precum: regele Minos, Tezeu1616 şi Minotaurul1717; Dedal şi Icar1818)

care au fost păstrate prin istoria greacă şi poeţi greci, ca Homer1919.

15 15 Linia A= manuscris liniar folosit în Creta antică, numit dupa Arthur Evans; acest limbaj a fost consacrat cretanilor iar cuvintele create nu au nici o legătură cu altă limbă.Vezi: http://en.wikipedia.org/wiki/Linear_A

16 16 Grecilor le plăcea să spună că pământul Eladei, răsărise din mare, sub cerul albastru. Tezeu este în acest caz simbolul poporului Eladei, vieţuind între cerul albastru şi senin şi marea nesfârşită, cu valurile sale verzui. După Alexandru Mitru, pag 82.

17 17 Trupul ciudatei fiinţe era de om, fireşte, dar cap avea de taur…cu bot, cu păr cu coarne. Şi ochi avea , sub frunte, răi, înecaţi în sânge. După Alexandru Mitru, pag 87.

18 18 Într-un splendid basorelief din secolul al doilea înaintea erei noastre, şi pe un vas pictat de un artist cretan, îl vedem pe Dedal făurind aripi pentru el şi Icar. După Alexandru Mitru, pag 94.

19 19 Vezi Iliada şi Odiseea.23

Page 24: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

Conform celei mai cunoscute dintre ele, oraşul elen Atena trimitea regelui cretan Minos în

fiecare an, drept tribut, tineri şi fecioare, aceştia fiind sacrificaţi Minotaurului, monstrul jumătate

om, jumătate taur, din adâncul labirintului. În cele din urmă, eroul atenian Tezeu omoară bestia

şi reuşeşte să scape din labirint. Datorită legendei, adjectivul "minoic", derivat din numele

Minos, este folosit în expresia "civilizaţia minoică", sinonim pentru "civilizaţia cretană".

În realitate, erau sacrificaţi tauri. Iar singurii expuşi pericolului erau acrobaţii, antrenaţi să

execute salturi peste tauri, prinzându-se de coamele acestora.

Deoarece din cauza lipsei de înregistrări scrise, cronologia Cretei este bazată pe stabilirea

aegiană şi vechile obiceiuri răsăritene, stilul olăritului; astfel linia cretană a fost făcută în scopul

comerţului de artifacte cretane cu alte civilizaţii.

Degenerarea Knossos-ului a avut loc circa în anul 1400 î.Hr. După aceea Creta a fost

controlată de micenieni din continentul Greciei.

Prima aşezare umană datează din Neolitic, au fost revindicări ce au rămas din Paleolitic,

însa nici una dintre ele foarte convingătoare, găsite în cheile Samariei, identificate de unii savanţi

ca fiind din mezolitic, rezultând produsul urmării a parcurgerii timpului.

Olăritul neolitic este cunoscut din Knossos, peştera Lera si peştera Gerani. Ultima sesizare

neolitică din situri punctează o populaţie în creştere.

2.1.3. Creta minoică - miceniană

Creta a fost cea mai veche civilizaţie minoică din centrul Europei; au fost găsite tăbliţe

însemnate din Linia A, în numeroase situri din Creta şi puţine din insulele egeene. Arheologii din

timpul lui Arthur Evans2020, au identificat şi descoperit complexul - palatul Knossos, cel mai

faimos sit minoic, şi alte situri din Creta ca: Phaistos, grandioase construcţii din piatră. Palatele

şi oraşele aveau apeducte şi sisteme de canalizare. Expertiza într-o inginerie hidraulică a fost un

nivel înalt. Frescele viu colorate, pictate pe pereţii palatului de la Knossos, ne sugerează că

membrii societăţii minoice erau optimişti, relaxaţi şi iubitori ai plăcerilor vieţii. Se pare că

populaţia era paşnică şi se simţea în siguranţă, deoarece palatele şi oraşele nu erau fortificate şi

secole de-a rândul soldaţii nu au purtat armuri.

În secolul XVI, î.Hr. olăritul rămâne văzut, după denumirea minoică, ca vastele contacte de

pe continent. În jurul anului 1750 î.e.n., în urma unei catastrofe naturale, un cutremur, palatele au

fost avariate, însă cultura minoică avea încă resursele necesare pentru a reconstrui totul şi mai

grandios.

20 20 Arthur Evans a fost un arheolog britanic faimos pentru descoperirile de la Knossos. Vezi: http://en.wikipedia.org/wiki/Arthur_Evans

24

Page 25: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

Egeenii au aruncat pietre ponce de la 250 m peste mare, peste versanţii din Anaph, 27km

spre est. Orice flotă de lângă nordul ţărmului din Creta a fost distrusă. John Chadwich a sugerat

că majoritatea flotelor cretane au ţinut insula sigură. Knossos a fost distrus de foc. Micenienii de

pe continent au luat de la început Knossos, reconstituind unele parti.

2.1.4. Creta clasică, elenistică, romană şi bizantină

Prosperitatea din perioada clasică a condus la o semnificantă creştere a populaţiei

necesitând un mijloc de control al populaţiei. Aristotel a pretins că aceasta este modalitatea

pentru o stabilire pedestră, ca instituţii de legi statale, o acţiune pe care el o atribuie regelui

Minos. A fost o tradiţie pentru care cretanii au fost faimoşi în timpurile străvechi, precum ei au

introdus mitul lui Zeus şi Ganymede, acţiune pentru care Plato îi învinovăţeşte în legile lui.

În perioada clasică şi elenistică, Creta a decăzut într-un model de state combatante, piraţi

portuari.

Gortin, Kidonia (Chania) şi Lytos au schimbat superioritatea anticităţii Knossos, jefuind una

peste alta, invitând în vrajba lor, puterea continentelor ca: Macedonia şi rivalele ei: Rhodos şi

Ptolemaic Egipt, o situaţie pentru care a intervenit Roma. Ierapetra a câştigat superioritate în

estul Cretei.

În 88 î.Hr. Mithridates VI din Pontus din Marea Neagră,a plecat să se războiască, să

oprească înaintarea hegemoniei romane. Sub pretextul că Mithridates a dat înapoi, Marcus

Antonius Creticus a atacat Creta în 71 î.Hr. Şi a fost învins. Roma l-a trimis pe Quintus Cecilius

Metellus cu trei legiuni pe insulă. După trei ani, campania Cretei a fost învinsă de Roma în 69

î.Hr. câştigand Metellus porecla de "Creticus". Rezultatul a fost Gortyn, devenind al romanilor,

era văzută ca fiind capitala provinciei până când Czrenaica intră în Creta.

Gortyn a fost cea mai mare bazilică creştină din Creta, bazlica din Ayos Titos dedicată

sfântului Titus, primul episcop creştin al Cretei, ce l-a numit Paul, adresându-se unuia din

apostolii lui. Bazilica a început în secolul V ca dezvăluire în "Apostolii lui Titus" din Noul

Testament şi confirmat de poetul cretan Epimenides.

Creta a continuat să facă parte din Imperiul Bizantin. O stagnare culturală a fost simţită în

anul 824, în mâinile Arabiei, care a pus bazele imperiului pe insulă. Arhiepiscopul din Gortyn a

fost asasinat şi oraşul construit de arabi a rămas capitala insulei.

În anul 960 Nicephorus Phocas a recucerit Creta pentru bizantini, care au ţinut-o pâna ăn

anul 1204, când a intrat pe mâinile veneţienilor, pe vremea aceea a IV-a cruciadă. Veneţienii au

reţinut insula până în anul 1669, când turcii otomani au luat-o in posesia lor.

2.1.5. Creta veneţiană şi otomană

25

Page 26: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

În timpul imperiului Bizantin după capturarea Constantinopolului de către armatele

Cruciadei a IV-a în 1208, Creta a fost în cele din urmă acaparată de Veneţia, care a ţinut-o timp

de mai mult de patru secole. În timpul conducerii veneţiene, populaţia greacă a fost expusă la

cultura renascentistă. O literatură prosperă în dialectul cretan al limbii greceşti s-a dezvoltat pe

insulă. Cea mai cunoscută lucrare din această perioadă este poemul Erotokritos de Vitsentzos

Kornaros.

O altă personalitate literară importantă este Georgios Hortatzis, autor al lucrării dramatice

Erofile. Pictorul Domenicos Theotocopoulos, cunoscut ca El Greco, s-a nascut in Creta in acestă

perioadă şi a fost învăţat iconografie bizantină, înainte să se mute în Italia şi mai târziu, Spania.

În timpul secolului XVII, Veneţia a fost îndepărtată din Creta de Imperiul Otoman, cu

majoritatea insulei pierdută dupa asediul de la Candia (1648-1669), posibil cel mai lung asediu

din istorie. Ultimul avanpost veneţian pe insulă, Spinalonga, a cazut in 1718, şi Creta făcea parte

din Imperiul Otoman pentru două secole. Au fost rebeliuni majore împotriva conducerii

otomane, mai ales în Sfakia. Daskalogiannis a fost un lider rebel vestit.

26

Page 27: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

Unul din urmarile cuceririi otomane a fost faptul că o proporţie considerabilă a populaţiei s-

a convertit treptat la islamism, cu impozitele si alte avantaje civice din sistemul Otoman.

Estimările contemporane variază, dar în apropierea războiului grec de independenţa aproape

45% din populaţia insulei e posibil să fi fost musulmană. Unii dintre ei erau cripto-crestini care

s-au convertit înapoi la creştinism, alţii au fugit din Creta din cauza neliniştii. În timpul ultimului

recensămănt otoman în 1881, creştinii erau 76% din populaţie, si musulmani (de obicei numiţi

turci indiferent de limbă, cultură sau origine) numai 24%. Creştinii erau peste 60% din populaţie

in 19/23 din sectoarele din Creta, dar musulmanii eau peste 60% în cele trei mari oraşe pe coasta

nordică, şi în Monofatsi. Războiul grec de indendenţă a început în 1821 şi participarea cretană a

fost extensivă. O răsculare a creştinilor a întâlnit un răspuns fioros din partea autorităţilor

otomane şi execuţia a mai multor episcopi, văzuţi ca conducători cheie. Între anii 1821 si 1828,

insula a fost scenă a repetate ostilităţi. Musulmanii au fost urmăriţi până în oraşele mari

fortificate din nord şi se pare că aproximativ 60% dintre ei au murit de molimă sau foame acolo.

Creştinii cretani au suferit sever deasemeni, pierzând cam 21% din populaţie. În anii 1830

Creta era o insulă împovărată şi înapoiată deoarece, sultanul otoman, Mahmud al II- lea, nu

avea propria armată, a fost forţat să caute ajutorul vasalului rebel şi rivalului său, Paşa

Egiptului, care a trimis mai multe trupe în insulă. Anglia a decis că Insula Creta nu trebuie să

devină parte din noul Regat al Greciei odata cu independenţa sa din 1830, evident temândus-se

că fie va deveni un centru de piraterie cum a mai fost de multe ori în trecut, sau o baza navală

rusească in Meditereana de est. În 1832, un stat grec a fost format care totuşi nu includea Creta;

insula era administrată de un albanez din Egipt, Giritli Mustafa Naili Paşa (cunoscut ca Mustafa

Paşa), a cărui conducere a încercat să creeze o sinteza de proprietari de terenuri şi clasele în

creştere de comercianţi creştini. Cu toate că naţionaliştii histografi l-au portetrizat pe Paşa ca o

figură opresivă, după cum a fost raportat de observatorii consulatului britanic şi francez, se pare

că a fost în general precaut, pro-britanic, şi că a încercat din greu să câştige suportul creştinilor

cretani (căsătorindu-se cu fiica unui preot şi dându-i voie să rămână crestină) şi a musulmanilor

cretani.

27

Page 28: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

În 1834 un comitet cretan s-a format în Atena pentru a lucra la uniunea insulei cu Grecia. În

1840 , Egiptul a fost forţat de Palmerston să returneze Creta conducerii otomane directe. Mustafa

Paşa a încercat fară succes să devină un semi-independent Prinţ al Greciei dar creştinii cretani în

loc să-l ajute sau răsculat împotriva lui, înca o dată împingând musulmanii în asediu în oraşe. O

operaţiune Anglo-Otomană navală a restaurat controlul în insulă şi Mustafa Paşa a fost confirmat

ca guvernator al insulei, totuşi sub comanda Istambulului. A ramas acolo până in 1851 cand a

fost chemat la Istambul, unde deşi înaintat în vârstă (cincizeci de ani) a avut o carieră de succes,

devenind Mare Vizir2121 de mai multe ori.

2.1.6. Creta modernă

După ce Grecia a primit independenţă, Creta a devenit un obiect de dispută, astfel populaţia

greacă s-a revoltat de două ori împotriva legii otomane(în 1866 şi 1847). Tensiunea religioasă

domina insula dintre minoritatea suverană musulmană şi majoritatea creştină. Ajutată şi întărită

de voluntari din Grecia şi din locuri distante incluzând: Britania, America, Franţa, Italia; ”Marea

revoluţie cretană”, care a început în 1866 unde rebelii au câştigat controlul asupra ţinutului.

Deşi întotdeauna cele patru oraşe fortificate din nordul Coastei şi oraşului sudic din Ierapetra

a rămas în mâinile otomanilor. Deoarece pierderea Cretei putea să aibe prelungiri a multor

pierderi serioase asupra teritoriului otoman din Balcani, vizierul otoman, Ali Paşa a venit pe

insulă în octombrie 1867 şi a rămas acolo timp de patru luni. Ali Paşa a fost un om excepţional

de inteligent şi cu o dignitate personală, calităţile sale impresionând şi fiind mereu observate erau

întotdeauna ostile la otomani precum Wiliam Stillman, scriitorul american care a fost consul pe

insulă.

Paşa a pus în progres modestul profil district din districtul cucerit de pe insulă urmat de

construirea caselor din lemn sau forturilor locale de pe tot teritoriul. Acestea a fost continuarea

legii otomane turcă până în finalul crizei din 1896-1898. Cel mai important, el a dat legea

organică care a primit egalitatea creştinilor cretani, controlul asupra administraţiei cretane. Astfel

el a câştigat minima cooperaţie politică de care avea nevoie să deţină controlul asupra insulei,

mai devreme de 1869 şi majoritatea conducătorilor rebeli s-au supus legii otomane, deşi unii

eminenţi ruşi: Hadjimichaelis, a rămas în exil în Grecia. Un punct simbolic de rotire s-a

întâmplat în primele luni ale rebeliunii când la mănăstirea Arkadi în 1866 a lovit asupra abatele

mănăstirii, cauzând moartea la majoritatea rebelilor, refugiindu-se aici copii şi femei.

21 21 Mare Vizir, derivat din persanul vizier era prim ministru cu putere deplină al Sultanului Imperiului Otoman. Vezi: http://ro.wikipedia.org/wiki/Mare_Vizir

28

Page 29: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

Recent a fost introdus telegraful, acest eveniment a cauzat şocuri enorme în restul Europei şi

nordul Americii şi a fost o celebră,faimoasă schimbare la legitimitatea conducerii otomane.

În timpul congresului de la Berlin,în vara din 1878, a fost mai degrabă o răzvrătire, care a

fost o oprire a accelerării prin intervenţia britanicilor şi adaptarea la legea organică

constituţională Pactul de la Halepa. Creta ca stat parlamentar semi-independent între imperiul

Otoman sub guvernanţă otomană avută să fie creştină. Un numar de paşi creştini, incluzând

legile lui paşa Photiades şi Kostis Paşa, în 1880, stăpânind peste parlament unde liberalii şi

conservatorii se luptau pentru putere. Disputele dintre două puteri a dus la răzvrătire în1889 şi la

căderea Pactului de la Halepa. Putera internaţională a fost dezgustată faţă de tot ce părea să fie

politică, ce a permis de autorităţile otomane să trimită trupe pe insulă şi să restaureze ordini dar

să nu anticipeze reacţiile sultanului Abdulhamid, care ar fi folosit acesta ca pretext să încerce să

scoată din uz. Pactul de la Halepa şi să instaureze legi pe insulă prin asediu.

Această acţiune a adus simpatie cretanilor creştini, pentru a pierde orice urmă de lăngă ei,

pentru a continua legea otomană. Când o mică răsculare a început in 1895, este rapid controlată

şi în vara anului 1896, forţa otomană a pierdut controlul militar la majoritatea insulei. În martie

1897, Marile Puteri au decis să restaureze legi prin guvernarea temporară a insulei de un comitet

format din patru admirali care au rămas în sarcină până la sosirea prinţului George din Grecia, ca

primul guvernator-general al autonomiei Cretei care s-a detaşat efectiv de Imperiul Otoman, în

decembrie 1898.

O noua insurecţie cretană în 1897 a pus Imperiul Otoman să declare război cu Creta. Oricum

Marile Puteri (Britania, Italia, Rusia) au decis că turcii numai puteau să deţină control şi au

intervenit.

Forţele turceşti au fost eliminate în 1898 şi a fost fondată o independentă Republică Cretană

de prinţul George. Având avantajul răvăşelii interne din Turcia în 1908, delegaţiile cretane au

declarat unire cu Grecia, dar acest act nu a fost recunoscut pe plan international până în 1913

după războiul balcanilor. Sub conducerea tratatului din Londra, sultanul Mehemed V a renunţat

la drepturile sale formale de pe insulă. În decembrie, trupele greceşti au ridicat la Firkas,

fortăreţele din Chania, cu Eleftherios Venizelosşi cu regele Constantin în apărare, Creta a fost

unificată cu continentele Greciei. Minoritatea musulmană din Creta, a rămas iniţial pe insulă dar

mai târziu a fost relocalizată în Turcia; populaţia generală a permis shimbarea în 1923, la

Tratatul din Lausanne dintre Turcia şi Grecia.

29

Page 30: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

Una dintre cele mai importante personalitaţi a ieşit la suprafaţa la sfârşitul Cretei otomane

care a avut o politică liberală: Elefterios Venizelos, probabil cel mai important om de stat din

Grecia modernă. A fost jurist atenean antrenat care a activat în cercuri liberale în Hania, apoi în

capitala Greciei. După autonomie el a fost primul în minister, la guvernamântul prinţului George

şi apoi a fost cel mai formidabil oponent. În 1910 Venizelos şi-a transferat cariera în Atena,

devenind rapid cea mai importantă personalitate din scena politică şi în 1912, după pregătirea

pentru alianţa militară împotriva Imperiului Otoman cu Serbia, Montenegro şi Bulgaria, a permis

delegaţiilor cretane să ia parte în parlamentul Greciei.

Acesta a fost negociat ca pământ pentru războiul din Turcia dar balcanii au câştigat o serie

de victorii în ostilitatea ce a fost urmată. Turcii au fost efectiv învinşi în urma războiului şi au

fost forţate să părăsească Balcania şi Turcia prin alianţa, exceptând graniţa unde Turcia continua

să stea până în zilele noastre.

În al doilea razboi mondial, Creta a prevăzut formalităţile pentru bătălia din Creta (mai

1941) unde germanii au invadat, în special patrupedele conduse afară de forţa Imperiului

Britanic comandat de generalul Bernard Freyberg.

2.2. Obiective turistice antropice la nivelul Insulei Creta

Insula Creta se împarte în patru prefecturi: Chania, Rethymnon, Heraklion, Lasithi.

2.2.1. Chania

Chania este o prefectură greacă, situată în vestul insulei Creta. Reşedinţa sa este Chania.

Acoperă o arie de 2376 km² şi are o populaţie de 150,387 locuitori (recensământ 2001). Se

mărgineşte numai cu prefectura Rethymno, la est. Partea de vest a insulei Creta este delimitată la

nord cu Marea Cretană iar la vest şi la sud cu Marea Mediteraneană.

Prefectura Chania include cea mai vestică insulă din Europa, Gavdos şi este împărţită în cinci

provincii: Aprokononas, Kissamos, Kydonia, Selino şi Sfakia. Regiunile Kisamos, Chania,

Armeni şi Georgiopolis se termină în plajele dense populate şi dezvoltate turistic din Marea

Cretană.

Chania surprinde vizitatorii cu un număr măreţ de clădiri şi monumente veneţiene ce

reprezintă urmele unei civilizaţii bogate. Civilizaţia minoică a lăsat în urmă morminte măreţe,

ceramică şi obiecte interesante, ce fac dovada unor continuităţi neîntrerupte încă din timpul

ocupaţiei veneţiene şi otomane.

2.2.1.1. Situri arheologice în Chania

30

Page 31: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

Pentru iubitorii istoriei Greciei şi a civilizaţiei cretane, prefectura Chania oferă o călătorie

unică înapoi în timp. Dincolo de trecutul minoic rămâne răspândirea istorică a descoperirii

vechilor cetăţi:

Kydonia care se află mai jos de oraşul modern din Chania. Sunt mai multe situri din

antichitatea greacă clasică şi a lumii romane, ce se găsesc în fiecare colţ al prefecturii.

Vechea Aptera. Se află localizată în estul oraşului din Chania, lângă satul Chorafia A

fost fondată într-o poziţie proeminentă, unde oraşele sunt în amonte de golful Souda şi

de şesul Armeni, la sud de uriaşa încărcătură a Muntelui Alb. Situl a prosperat în

perioada elenistică şi a intrat în mâinile romane timp în care a prosperat încă o dată.

Astăzi vizitatorii pot să vadă doar o parte din zidurile elenistice ale împrejurimilor

acropolei de pe deal şi multe ruine ce datează din legea romană. Vechimea este dată de

locul imperiului bizantin, când Aptera a intrat devreme în sfânta mănăstire de la Patmos.

Imperiul bizantin a fost urmat de legea turcă ce a devenit mai mult rezultatul a unei

prezenţe impunătoare din Koule, pe muchia nordică a dealului unde este poziţionat către

fortul Itzedin.Itzedin, gardianul portului din Souda este o structură ce cooperează cu

fortul veneţian din insula Souda, localizat strategic în dreapta să apere de golf.

Vechea Polyrhenia. Se află în vestul Chaniei şi sudul Kisamos, acest vechi sit al Cretei

găsit într-o impresionantă locaţie dominat de golful din Kisamos, se păstrează astăzi

ruinele din structurile greci şi romane cu un element semificativ, fortificaţia impunătoare

a acropolei, o lucrare din perioada bizantină. Zidurile, turnurile şi fundaţiile post romane

sunt încă vizibile. Actuala biserică Eneninta ennea Martyron (Nouazeci si noua de

martiri, construită în 1894, este situată pe locul unei vaste construcţii elenistice.

Cutremurile au sters orice urmă a oraşului-port elenistic ce a existat odată aici. Azi

câteva taverne şi case de oaspeţi sunt risipite spre capătul nordic al plajei.

Vechea Phalasarna. Mai în vest pe o plajă superbă a prefecturii sunt situate ruinele

vechii Phalasarna. Cu o securitate puternică, cu ziduri elenistice, oraşul a fost fortificat,

ca refugiu, unul din cele mai puternice aşezări navale şi piratereşti din Creta. A fost

distrus în întregime de Metellus în 68 î.Hr. şi nu a mai fost niciodată ocupat. Vizitatorii

vor fi luaţi prin surprindere de cele patru oraşe-porturi defensive, de o înaltă tehnologie

în vestul coastei Creta, datând din timpurile vechi, cu o înălţime de 6,5m ca nivelul mării

să stea la sute de metri de ţinut.

31

Page 32: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

Vechea Lissos asemănătoare cu vechea aşezare, se poate ajunge cu barca sau pe jos prin

Sourgia. Pentru o plimbare pe jos se traversează cheile, se excaladează muntele şi în

final se ajunge la mare. Lissos joacă un rol important ca centru religios, organizat de

vecinii satelor din Hyratakina, Eliros şi Tarra în Confederaţia Orio.

Ruinele Asclepios, cu un mozaic magnific în interior şi mormintele romane. Ruinele

arheologice pot fi văzute în multe alte locuri ale prefecturii precum vechea Minoa în

Menies, ruinele elenistice în Rokka, rezidenţele romane cu mozaicuri în ineriorul

Kisamos-ului, sanctuarul agrar al lui Poseidon în Tsiskiana, vechea Elyros în Radovani

şi vechea Tarra la ieşirea din cheile Samariei.

2.2.1.2. Muzee şi colecţii în Chania

Unul dintre frumoasele monumente medievale din siturile din Chania, biserici impunătoare,

mănăstiri şi călugări din Frangiskan (sec.XVI), case, muzee arheologice ce au o colecţie de lu-

cruri din diverse situri din prefectură. Descoperite din perioada civilizaţiei minoice, tăbliţe de

argilă din manuscrise timpurii, datate Linia A şi Linia B2323, bucăţi de vaze, urme de argilă,

cunoscute ca “impresiile maeştrilor”. Exhibiţii din mileniu I î.Hr., stat al grupurilor alegătoare

din edictul papal din Tsikiana, situri elenistice şi romane şi cele trei duşumele din mozaic datate

din perioada romană cu zugrăveli din mitologie ce captivează vizitatorul. În Chania se găsesc ur-

mătoarele colecţii şi muzee de interes turistic:

· Colecţia elenistică şi romană este remarcabilă cu bijuterii de aur luate din morminte

descoperite în situl din Chania sau sanctuarele din arie.

· Biserica veneţiană San Salvatore a călugărilor Frangiskan (sec. XV-XVII) deţine o

notabilă colecţie bizantină şi post bizantină. Se laudă cu descoperiri din prefectură, ca

sculpturi arhitecturale, inscripţii, fresce, icoane, bijuterii, ceramică şi monede.

· Muzeul Naval: perfect pentru cei pasionaţi de călătoriile pe mare şi de istoria navigaţie în

spaţiul grec, muzeul se găseşte la capătul de nord-est al portului veneţian, în Chania, într-o

clădire ce face parte din Fortăreaţa Firkas. Aici se găseşte un număr impresionant de

machete ale modelelor de vase, din antichitate până în epoca modernă, dar şi o colecţie de

relicve care amintesc de bătăliile duse de Marina Greciei, de la arme la portretele unor

importanţi navigatori eleni şi echipament folosit pentru navigaţie. Muzeul Naval are şi una

dintre cele mai bune colecţii de scoici, multe dintre ele foarte rare.

23 23 Linia B a fost descifrată în 1952 de Michael Ventrusi şi a fost folosită la scrierea greacă miceniană. Vezi: http://en.wikipedia.org/wiki/Linear_B

32

Page 33: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

· Muzeul de război este găzduit în cazarma italiană, munca arhitectului Macuzo (1870), apoi

în Grădina Publică. Este o ramură a muzeului de război din Athena.Arhiva istorică a Cretei

a fost fondată în 1932 şi este localizată pe strada Sfakianaki, într-o clădire în stil neoclasic

şi se axează asupra revoltelor şi invaziilor străine în Creta. Este o bibliotecă publică cu

peste 6500 de mii de cărţi la fel de importante ca documentele din rebeliunea cretană din

1821. Conţine o colectie impresionantă de manuscrise şi materiale folclorice, precum şi

documente istorice, monezi, harţi, obiecte de cult, fotografii şi multe altele. Este una din

cele mai bogate colecţii, după arhivele generale ale statului. O cameră a muzeului este

dedicată lui Eleftherios Venizelos, aici putând fi văzute mai multe obiecte personale şi

documente despre această mare personalitate politică elenă.

· Galeria de artă publică începe cu strada Chalidon, ale cărei case fac parte din colecţia de

lucrări de artă pe care municipiul Chania le-a obţinut de-a lungul anilor. Este un muzeu

interesat de protecţie şi păstrare a culturii.

· Casa lui Venizelos în Halipa este casa unde Eleftherios Venizelos şi-a trăit majoritatea

vieţii. Este deschisă publicului şi este funcţională ca muzeu de mobilă şi detalii personale

ale marelui conducător.

33

Page 34: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

2.2.2. Prefectura Rethymno

Nu numai că Rethymno reprezintă inima Cretei, este deasemenea una dintre cele mai

frumoase zone din Grecia. Vizitatorii o pot lua pe urmele unei civilizaţii vechi de 5000 de ani,

biserici şi mănăstiri bizantine şi rămăşiţe magnifice ale perioadei veneţiene.

Pentru persoanele pasionate de trecut, Rethymno este destinaţia ideală unde trecutul poate fi

explorat în toate fazele sale succesive, datorită prezenţei neîntrerupte ce a fost dovedită de

cercetările arheologice din timpurile pre-istorice, până în prezent. Situri neolitice, aşezări

minoice, oraşe clasice şi romane, monumente creştine timpurii, bizantine şi veneţiene se găsesc

în prefectură şi sunt mărturii unei continuităţi neîntrerupte. Turiştii pasionaţi de cultură vor fi

impresionaţi de complexul palatului Monasteraki din Amari, cimitirul minoan din Armeni şi

siturile antice: Eleftherna, Syvrita, Lappa şi Axos. Din perioada bizantină, minunate bijuterii

unice: numeroase biserici cu frescă cu o singură încăpere sau cruciforme cu un dom, şi mănăstiri,

multe dintre care au fost îmbogăţite în timpul perioadei ocupaţiei veneţiene cu foarte multe

elemente arhitecturale vest-europene, dându-le un aspect renanscentist.

Georgios Papadakis, prefectul prefecturii Rethymno citează un mare poet: “Rethymno nu

este locul în care să te duci, ci locul în care să te reîntorci.”2424

2.2.2.1. Situri arheologice în Rethymno

1. Eleftherna. O excavaţie în situl Eleftherna a început acum 22 de ani, în 1985, când

departamentul de arheologie şi istoria artelor a universităţii din Creta a început să caute în siturile

antice, ce au fost scoase la lumină din texte psihologice şi menţiuni.

24 24 An Edition of the Tourism Promotion Comittee of Rethymno Prefecture, Edition 2006, page 1.34

Page 35: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

Mai devreme în 1929, H. Payne, directorul şcolii britanice arheologice a început cercetările

în zonă. Ruinele au fost descoperite în două sate contemporane, Eleftherna şi antica Eleftherna,

ce sunt situate în nordul poalelor muntilor Psiloritis, la o distanţă de 24 şi respectiv 29 km de

oraşul Rethymno. Cel mai important lucru a fost descoperit în trei locuri de pe dealul, situat între

două ape curgătoare, Orthi Petra la vest de deal (excavaţia secţiunea a -III-a), Pyrgi, vârful

muntelui (excavaţia, secţiunea a -II-a) şi Katsivelos la nord de deal (excavaţia secţiunea I). Cel

mai important lucru a fost descoperit în zona Nisi, aproape de satul modern Eleftherna, care

include în principal ruinele aşezării perioadei elenistice. La locul Orthi Petra, profesorul N.

Stampolidis, arheolog şi conducător al echipei excavaţioniste a scos la lumină date necropolice,

datând din perioada antică şi geometrică, la fel şi edificiile şi străzile elenistice şi romane, care

au fost construite în timpul construcţiei timpurii. La locul Pyrgi, în vârful culmei, unde se află

centrul sitului antic, Xalpaxis a descoperit părţi din edificii din perioada romană şi creştinismul

timpuriu.

În partea estică a culmei, în zona modernului sat antic Eleftherna, arheologul, profesor P.

Themelis, a descoperit părţi din aşezare văzând toate stagiile cronologice din timpurile pre-

istorice ale creştinismului timpuriu. Pe lângă alte ziduri elenistice, clădirile romane şi băile au

fost descoperite ca şi bazilica creştină cu trei naosuri, lăudându-se cu un superb mozaic, cu

reprezentări geometrice şi florale.

2. Cimitirul minoic din Armeni. La 10 km sud de oraşul Rethymno, faimosul cimitir din Armeni

datează din perioada minoică (secolul XIII/XII î. Hr). Începând din excavaţia sistematică din

1969, mai mult de 220 de morminte au fost descoperite. Cimitirul conţine camere de

înmormântări ce erau sculptate în piatră fină. Pe margini, coridoarele sculptate duc în interior în

mormânt. Lângă momânt s-a descoperit o cameră boltită, construită din piatră. La fel şi olăritul,

arme, şirag de mătănii şi o amuletă cu o inscripţie din Linia A. Camerele de înmormântări ce nu

au fost prăduite conţin un număr larg de artefacte, statui, arme, bijuterii, veselă şi altele.

3. Monasteraki. Un complex de edificii a fost decpoperit în satul Monasteraki, ce este situat în

valea Amari, la 38 de km de Rethymno. Aşezarea a fost fondată aproximativ în anul 2000 î.Hr şi

a fost distrusă de un cutremur sau de foc, aproximativ în anul 1700 î. Hr. Aceste edificii includ:

magazii, sanctuare şi două camere arhive ce conţin o varietate de vase din lut. Cercetările

excavaţionale au fost făcute de Institutul Arheologic German, datând din al-II-lea război mondial

şi a fost din nou lansat în 1980 de Universitatea din Creta.

35

Page 36: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

4. Lappa. În decursul anilor recenţi, Comitetul Central de supraveghere al Antichităţilor clasice

şi pre-istorice au făcut excavări în satul modern Argyroupoli, unde părţi din situl antic Lappa,

datează din perioada geometrică până în perioada romană, au fost descoperite în variate locuri.

Oricum majoritatea lucrurilor datează din perioada elenistică şi romană timpurie, un fapt ce

dovedeşte că această zonă a prosperat în continu în decursul acestor perioade. Mai mult în

certificatele filologice ale sitului Lappa este descrisă ca una din cele mai importante situri din

vestul Cretei, ce a posperat în decursul perioadei romane.

În anul 68 î. Hr, Metello a distrus tot. Oricum după anul 31 î.Hr, a fost construit un nou sit,

mai magnific care se laudă nu numai cu izvoare cu apă caldă dar de altfel este în circulaţie.

Recent un mare cimitir a fost descoperit la locul Pente Parthenus, ce datează din perioada

romană. Un număr larg de artefacte a fost descoperit în decursul excavaţiunilor, incluzând două

statui din marmură şi una din bronz, ce au fost găsite în cercetările sistematice anterioare. Ele

sunt expuse în Muzeul de Arheologie din Rethymno.

5. Sivrytos. În satul Thronos, situat la 33 km sud-est de Retymno, la punctul arheologic Kefala,

cercetările au scos la lumină situl antic Styvritos. În decursul lucrărilor excavaţionale au fost

descoperite monezi datând din perioada sitului antic şi au fost expuse la Muzeul Arheologic din

Rethymno.

6. Axos. Satul Oaxos, unul din cele mai importante situri din Creta antică, a fost situat în zona

modernă a satului modern Axos şi a prosperat din perioada târzie minoică şi geometrică până în

perioada romană şi timpurie consecutivă. Arheologii au scos la lumină mai multe părţi din situl

antic incluzând templul Afroditei, morminte şi o variaţie de relicve arheologice. Zidurile

Acropolei, ruine ce mai pot fi văzute şi astăzi pe vârful culmei. În 1899 Şcoala italiană

arheologică a început excavările şi a descoperit o varietate de lucruri ca: veselă de piatră,

inscripţii şi multe figurini de femei dezbrăcate ce se crede că simbolizează zeiţa fertilităţii. Mai

mult ruinele edificiilor ce datează din perioada clasică au fost găsite în topul noilor construcţii ce

au fost construite, în principal biserici bizantine. Situl a prosperat atât în decursul perioadei

romane cât şi bizantine. În decursul acomodării târzii, locul episcopat se laudă cu un număr larg

de biserici. La locul cu Livada, nord-est de sat, au fost descoperite ruinele timpurilor arhaice,

fapt indicat de dimensiunile anticului Axos.

36

Page 37: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

7. Apodoulou. Aproape de satul Apodoulou, la 54 km de Rethymno şi la locul Tournes, au fost

descoperite ruinele unui centru palaţial. Sp. Marinatos a făcut cercetările iniţial în 1934, urmat de

Institutul Arheologic German, în decursul al -II-lea război mondial. Din 1985 sistemele

excavaţionale au avut loc sub supravegherea Ministerului de Cultură greacă în cooperare cu

Universitatea Naples. Situl arheologic Apodoulou a avut o importanţă deosebită în decursul

timpurilor antice, deoarece controla trecerea către Messara. Trei corpuri de clădiri au fost găsite

la fel ca mormintele, unul din ele include un coridor de 7 m lungime şi trei sarcofage.

8. Stavromenos. Zona satului Hamalevri- Pangalachori - Stavromenos şi Sfakaki se laudă cu cele

mai importante situri arheologice. Mai devreme în 1745, călătorul englez R. Pocoki descrie zona

ca fiind identică cu Pantomatrion. În 1918 Efstr. Petrolakis, directorul muzeului Rethymno a

iniţiat primul experiment de cercetare în satul Paleokastro. În decembrie în acelaşi an,

anticariatul Emm. Kaounis a descoperit morminte de marmură datând din secolul V î.Hr. şi

zugrăvit în relief performanţele unui tânăr vânător. În decursul anilor următori, descoperirile

arheologice au fost deseori întâmplătoare ieşind la lumină în această zonă. Din 1990 până azi

excavaţiile sistemice şi conservate din perioadele pre-istorice şi clasice au scos la suprafaţă un

larg complex de edificii ce pot fi caracterizate prin sedimente sau ateliere. Majoritatea edificiilor

au fost descoperite pe dealul Tsikouriana şi Kakavella, la sud de statul Stavromenos. Un centru

exemplar de informaţii a fost stabilit în zona Sfakaki, unde vizitatorii pot obţine picturi de peste

tot din excavări şi descoperiri.

9. Ideon Andron. La o înălţime de 1538 m pe platoul Nida este situată peştera Ciobăniţa. În

concordanţă cu mitul Zeus, tatăl zeilor, a fost ascuns în această peşteră. Fiind strâns legată de mit

peştera Ideon Andron este renumită din timpurile antice şi a fost transformată într-un centru de

cult, de venerare ce datează de la începutul erei minoice până la ultima peioadă romană.

Cercetările şi lucrările excavaţionale pe care le-a început arheologul italian Federico Halbher în

1885 au dovedit că peştera a fost folosită ca sanctuar. Din 1983 cercetările sistematice au

continuat de arheologiii: Giannis şi Elfi Sakellarakis.

2.2.2.2. Muzee în Rethymno

· Muzeul Arheologic din Rethymno. A fost fondat în 1887 de Societatea prietenilor din educaţie.

Astăzi este gazduit în bastionul pentagonal, în partea centrală a porţii estice a Fortezza. Acest

edificiu reprezintă una din construcţiile fortificate îndeplinite de turci, ce au ales această locaţie

să apere intrarea centrală a fortăreţei. Lucrurile arheologice sunt expuse la Muzeul Arheologic

şi cuprinde următoarele colecţii:

37

Page 38: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

1. Târziul neolitic şi proto-minoic, mai ales veselă, unelte şi figurine din peşterile Gerani şi

Melidoni;

2. Obiecte din perioada minoică mijlocie găsite la siturile arheologice: Monasteraki,

Apodoulouşi Vryssina. Cel mai interesant în această secţie este colecţia de la Monasteraki şi

copia aşezării din aceeaşi arie;

3. Lucruri din perioada târzie minoică, mai ales cimitirul Armeni dar de altfel şi alte arii

precum: Mastabas, Stavromenos, Pangalachori şi Syvritos. Obiectele includ unelte din bronz,

arme, o largă varietate din ceramică, bijuterii şi medalioane, figurine din lut dintre care una

din ele zugrăveşte faimoasa zeiţă din Pangalachori. Mai mult mormintele erau din lut cu

ornamente florale şi geometrice, mai ales cimitirul Armeni care este deasemenea interesant;

4. Lucruri din perioada geometrică-arhaică, mai ales siturile arheologice Axos şi Eleftherna;

5. Obiecte din perioada clasică, elenistică şi romană, mai ales din ariile Stavromenos şi

Agyroupolis. Această unitate se laudă cu lămpi romane cu ulei, cu diverse zugrăveli, bijuterii

din aur din zona Stavromenos şi pahare din perioada elenistică şi romană;

6. Colecţia de monezi;

7. Figurine din Melidoni şi Axos, la fel şi vasele cu origine necunoscută din perioada clasică

şi elenistică;

8. Inscripţii din zona Eleftherna;

9. Colecţia de sculptură din zona Stavromenos, Eleftherna şi Argiroupolis.

· Galeria municipală "L. Kanakakis", a fost fondată în anul 1992. De la început a fost găzduită

într-un edificiu veneţian în inima vechiului oraş istoric Rethymno, lângă Fortezza şi Muzeul

Arheologic. Sunt mereu prezente lucrările lui Lefteris Kanakakis: picturi cu ulei, acuarelă şi

schiţe. Acestea reprezintă toate etapele realizărilor lui, la fel şi lucrările contemporaneale

artiştilor greci, ce acoperă arta modernă greacă ce a fost realizată din 1950 pănă în zilele de

azi.

În 1995 oraşul Rethymno a fost încorporat într-o reţea centrală naţională, ce influenţează

cursul activităţii al galeriei cu respect pentru arta modernă. Centrul artei contemporane din

Retymno este o activitate dinamică în sfera expediţiilor periodice locale, naţionale şi

internaţionale interesate să coopereze cu mulţi suporteri atât din Grecia cât şi străini. Toate

evenimentele sunt făcute din cadre paralele cu activităţile ca: lectura, programe educaţionale

seminarii şi altele. O linie similară a centrului contemporan de artă o reprezintă Galeria

municipală "L. Kanakis" ce completează activităţile cu ediţii de cataloage şi alte materiale

educaţionale şi instructive. Mai mult din 1995 atelierele de artă au fost operate sub direcţia

centrului contemporan de artă.

38

Page 39: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

· Muzeul istoric de folclură

Muzeul istoric de folclură a fost fondat în anul 1973 în scopul colectării şi începerii cercetării a

materialelor folclorice din zona Rethymno. Din anul 1995 a fost găzduit într-un stat urban în o

clădire veneţiană ce datează din secolul XVII şi este situată pe strada Vernardou la 28-30. Cele

două edificii au o curte interioară ce reprezintă o varietate de detalii arhitecturale deosebite.

Colecţia muzeului provine din donaţii şi cumpărături şi include multe altele: textile şesute de

mână, unelte pentru arta ţesutului, broderii, ceramică, coşuri,monezi, costume şi relicve istorice.

Una din camere este dedicată pentru agricultura tradiţională şi modul tradiţonal de preparare

al pâinii în Rethymno în timp ce în altă cameră profesională tradiţională se face referiri la ea.

Artefactele sunt expuse în unităţi şi sunt echipate cu etichete explicative în limba greacă şi

engleză, fotografii şi proiecte în concordanţă cu cerinţele muzeului modern.

Alte muzee din Rethymno

· Colecţia Franzeskaki, este găzduită în clădirea vizavi de Galeria "L.Kanakakis" pe strada

Chimaros şi include lucrări tradiţionale făcute de mână: textile ţesute, broderii şi altele.

· Muzeul vieţii mării, este găzduit într-o veche abatie ce este situată în vechiul oraş şi a fost

restaurată recent. Exhibiţiile reprezintă una din cele mai importante colecţii din Rethymno şi

include: moluscă, bureţi de mare, peşti şi variate fosile.

· Biserica muzeu, a fost fondată în 1994 şi este situată în zona Mitropoleus. Muzeul include

moaşte ecleziastice ce datează din 1816 până în prezent, ustensile ale bisericii, icoane,

clopot, la fel şi ceasuri de clopotniţă ce erau funcţionale din 1894 până în 1986.

2.2.2.3. Monumente veneţiene

Fortificarea oraşului Rethymno. Veneţienii s-au stabilit în Rethymno, în castelul Vecchio,

primul edificiu al oraşului. Castelul Vecchio cuprinde o mică arie şi a fost înconjurat de ziduri

fortificate. Mai târziu au revendicat construcţia noului zid, ce include o arie mai largă. Acesta a

fost făcut în decursul perioadei dintre 1540-1570, când noua aşezare a fost fortificată în

concordanţă cu proiectul lui M. Sanmicheli. Noua fortificaţie a complexului de edificii include o

intrare magnifică, Poarta Guora, ce duce la zona centrală cu superbele edificii publice ca:

Loggia, fântâna Rimondi.

În 1571 Ulutz Ali a devastat zidurile în timpul invaziei. Devenise absolut vital să fortifice

culmea Palaiokastro (vechiul castel) şi să realoce întreaga aşezare acolo. Multe probleme au fost

rezolvate înainte ca Fortezza să fie construită,în decursul perioadei 1573-1578. Situl nu a mai

fost niciodată transferat în zona sigură din spatele zidurilor.

39

Page 40: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

Marea Poartă a sitului Rethymno, Poarta Guora este una din puţinele ruine ale sitului iniţial

fortificat. Numele derivă de la Reltore J. Guoro, ce a avut în lucru construcţia în perioada 1566-

1568. Este situată la intrarea cu strada Antistaseos şi până în prezent a fost păstrată la 2,60 m

lăţime cu arcade semicirculare.

Doi ani după distrugere, în septembrie 1573, rectorul Alvise Laudo a aşezat fundaţia din

piatră a castelului ce trebuia să se construiască în convenţie cu proiectul lui Sforza Palavicini,

după un număr larg de modificări, fortăreaţa a fost terminată complet în anul 1950. Proiectul

general al fortăreţei era aprovizionat cu noi forme de apărare, ce au devenit necesare, de când a

ieşit în folosinţă praful de puşcă.

Planul terenului poligonal include bastione ce pot fi construite în sud şi în est, în timp ce în

nord zidurile formează trei vârfuri. Proiectul nu a fost posibil prin limitarea abilităţilor, suprafaţa

stâncoasă, ce împiedica construcţia, fără spaţii libere în preajmă, fortăreaţa rezultând din

locuinţele locuitorilor care au refuzat sa-şi demoleze casele. Toate acestea reprezentând nişte

factori de bază ce limitau succesul acţiunii defensive. Contrar acestei infrastructuri, în interior

spaţiul era bine plănuit: edificiile publice erau situate la o distanţă de ziduri, camera de muniţii

era găzduită în partea nordică, sigură, zona formând centrul fortăreţei. În interiorul fortăreţei se

găseşte: camera de artilerie, armele, rezidenţa consiliului, unde unul din cele două situri

veneţiene, rezidenţa rectorului ce reprezintă o luxuriasă, magnfică clădire în zona centrală a

fortăreţei.

La vest de zona centrală şi paralel cu catedrala rectorului erau construite părţi care s-au

păstrat până în prezent. Clădirea a fost fondată în 1575 şi completată în 1582, a fost prima

ocupată de rectorul Anzolo Barocci. El a continuat să modifice edificiul până în 1584, deoarece

consideră că trebuie să fie mai înaltă şi expusă pe dealul Aghios Athanassios, în vestul sitului.

Impunerea stilului luxuriant al clădirii este notat ca record al acelei vremi cu 49 de uşi, 8 ferestre,

două scări şi galerii. Din păcate niciuna din clădirile complexului nu au putut fi păstrate, cu

excepţia unei părţi a prizonierilor, pe care Barocci a constrit-o la est de rezidenţa principală iar

catedrala a fost situată în opoziţie cu remarcabilul complex de edificii şi a fost dedicat lui Aghios

Nikolaos. Templul sultanului Ibrahim a fost construit din ruinele catedralei San Nicola în timpul

ocupării turcilor. Au fost introduse noi elemente precum: cupole largi semi-circulare, sanctuarul

lui Michrab în centrul părţii sud-estice, la fel şi minaretul, ce a fost construit la următoarea

intrare transformând catedrala într-un templu musulman.

40

Page 41: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

Fortăreaţa Monopari. După a patra cruciadă a Cretei a revenit a lui Borifatius din Montferat care

mai târziu a vândut insula veneţienilor. Oricum în 1206 piratul genovez Enrico Pescatore a

cucerit şi a asediat insula şi mai târziu în 1210 veneţienii au recucerit-o. Una din fortăreţele

construite de Pescatore este fortăreaţa Monopari, ruine ce pot fi văzute din vârful Kastellos

aproape de satul Ano Valsamonero. Fiind deja un fort natural, situl impune construcţia zidului

din partea nordică a dealului, ce dă unicul acces.

De altfel fortul nu a fost restaurat, unul se poate distinge clar din cele două rânduri de ziduri în

partea nordică, incluzând trei turnuri pentru protecţia intrării, la fel şi ruinele edificiilor, două

care probabil au fost magazii, cisterne de apă.

Edificiile publice. Edificiile publice din Rethimno şi de altfel întreaga insulă Creta, ce a fost

construită în decursul ocupaţiei veneţiene având construcţii deosebite. Pe o parte servea la

succesul apărării al zonei şi pe de altă parte dădea un atu arhitecturii vestice, văzând în acelaşi

timp predominanţele necontestate ale Veneţiei, aparte de lucrările veneţiene fortificate dotate cu

edificii publice suberbe, similare cu acestea, precum: loggia, fântâne, obiceiuri, porturi, magazii

şi altele.

Pe parcursul anilor timpurii ai ocupaţiei veneţiene, arhitecţii şi inginerii din Veneţia au fost

trimişi speciali pentru a lua în grijă cele mai multe proiecte arhitecturale şi pentru a supraveghea

construcţiile. Unii cretani ce au luat parte la construcţiile importante erau numiţi maiştrii în

construcţii iar munca lor nu era diferită de cea a veneţienilor. Unele dintre cele mai importante

edificii publice din Rethymno:

-Loggia din Rethymno. Loggia era situată în centrul sitului, a fost o clădire magnifică folosită

ca punct de întâlnire al nobilimii ca să discute afacerile de natură politică şi economică. Datează

din secolul XVI şi a fost construită în concordanţă cu planul faimosului arhitect veneţian

Michele Sanmicheli. Clădirile, bine păstrate au o suprafaţă de pământ proiectată cu trei părţi

boltice. Este construită în mărimi normale iar proiectarea cornisului este deosebit de frumoasă. În

mod original clădirea era deschisă şi avea patru părţi de acoperiş, calitate ce numai este aplicată

în ziua de azi.

-Fântâna Rimondi. A. Rimondi, rectorul sitului, a construit faimoasa fântână Rimondi, ce este

situată şi în prezent în zona Platanos, în 1626 forma centrul sitului. Apa curgea din trei ţeve, trei

coloane micuţe ornamentate în stil coriantic. Despre fundamentarea antablamentului pot fi

observate la mijlocul părţii ce sunt reprezentate patru proiecte în formă acantă, exact deasupra la

coloane. Mai departe în această secţie, sunt inscripţionate cuvintele "LIBERALITIS" şi

"FONTES "

41

Page 42: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

Fig. 2.2.2.3.1. Fântâna Rimondi

Sursa: www.wikipedia.com

- Aghios Frankiskos. Această biserică a

aparţinut unei mănăstiri conduse de

călugărul Franciscan. Aparte de templu,

două capele au fost păstrate, situate la est de biserică.

Cadrul uşii de la intrare este ornamentat cu fundamente

ale variatelor congregaţii şi cu atenţie deosebită.

- Moscheea Neratres. Pe parcursul ocupaţiei veneţiene, moscheea Neratyes, ce astăzi este

folosită ca şcoală de muzică, a fost o biserică augustiniană a Sf Fecioare. În 1657 turcii au

transformat-o în moschea Gaze Hosein sau Neratze iar în 1890 ei au introdus un minaret larg cu

două galerii, ce a fost construit din faimoasele pietre din satul Alfa.Capela Sf. Fecioare situată în

partea vestică dedicată trupului lui Iisus Hristos, a fost de altfel transformată într-un seminar. Ce

a mai rămas din elementele acestei clădiri este cadrul uşii şi cele trei cupole.

-Fântâna Roussospiti. Satul Roussospiti, situat la 10 km de Rethymno se laudă cu o varietate

de edificii veneţiene precum faimoasele fântâni ce datează din secolul XVII. Gerola descrisă ca

fiind o caracteristică graţioasă Atât părţile semicirculare sunt situate pe coloane micuţe , ce ţin

arhitrava iar spotul are forma unui cap de leu.

Edificii private. Nu numai arhitecturile veneţiene domină în edificiile publice dar şi încercările

ce au fost făcute într-o linie similară cu cele din sectorul privat. Indiscutabil, casele private şi

conacele din oraşe şi de la ţară nu ar putea fi comparate cu palatele veneţiene, în ciuda

încercărilor care au fost făcute în toate direcţiile, din motive economice, dar cel mai mult datorită

dominaţiei arhitecturii tradiţionale cretane. În particular cu casele comune private, arhitectura

renaşterii în vestul ţării este expresivă, în principal la faţade şi mai precis la cadrul uşii de la

intrare. Aceste cadre de uşi, unele sunt simple, altele superb ornamentate cu pilastre, coloane şi

antablamente fine, toate reprezentând arhitectura renaşterii: doric, ionic, corintic şi mixă.

Casele private din cartierele veneţiene din Rethymno, atât de simple şi în stil luxuriant, încă

decorează aleele străzilor ale vechiului oraş până în ziua de azi. Deja menţionat, influenţa

arhitecturii renaşterii a fost restrânsă în decoraţii de cadre de uşi, ce uneori sunt văzute rectiliniu

sau semi-circulare. Cele mai importante edificii private din Rethymno sunt:

- Conacul de pe strada Arkadiou nr. 154. Acest conac a fost construit pe parcursul ocupaţiei

veneţiene în ultimii ani. Poate fi observată o inscripţie atât în greacă cât şi în turcă ce datează din

1844, data se referă probabil la restaurarea clădirii. Cadrul uşii are coloane în stil doric şi faţade

deosebit de frumoase.

42

Page 43: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

- Cadrul uşii de la rezidenţa nr.13, de pe strada Klidis. Cadrul uşii deseori reprezintă ornamente

în spaţii triunghiulare în spatele faţadei semi-circulare, unde este zugrăvit motivul

interesant,copii dezbrăcaţi vânând pe scări. În vârful cadrul uşii este un fundament coriantic

inscripţionat: qui sperat in deo sublevabitur(cine crede în dumnezeu va fi alinat)

- Cadrul uşii de la rezidenţa 48 , strada Arkadiou. Aceasta este una din cel ma iimpresionante

cadre de uşi ale oraşului Rethymno reprezentând faţade cu fundamente în stil coriantic şi coloane

cu fundamente influenţate în stil gotic. Atât părţile triunghiulare cât şi cele semi-circulare erau

ornamentate.

- Cadrul uşii de la rezidenţa 30, strada Vernardou. Acest cadru del a uşă interesant reprezintă o

inscripţie latină datată din 1607 la fel şi blazonul familiei Clodio.

- Vila Clodio, satul Chromonastiri. Această magnifică locuinţă de la ţară a familiei Clodio este

situată la 2 km la est de satul Chromonastiri. Recent a fost începută restaurarea.

- Conacul din satul Mondros. Acest conac veneţian este înfrumuseţat cu un cadru de uşă, cu o

inscripţie din Virgil's Aeneid. Se spune că este o reproducere a cadrului de uşă la intrarea

Fortezza.

- Cadrul de uşă, satul Amnatos. Pe lângă multele edificii veneţiene care se întind pe 18 km de

Rethymno, este un cadru de uşă impresionant. Pe vârful frontonului se vede o inscripţie: intium

sapiente timor domini (începutul fricii înţelepciunii a stăpânului).

2.2.2.4. Biserici şi mănăstiri

2.2.2.4.1. Biserici

O pledorie a bisericilor şi mănăstirilor a fost construită în prefectura Rethymno pe parcursul

atât a perioadei timpurii a creştinismului cât şi în perioada bizantină. Bisericile bizantine sunt în

jur de 300 şi 30 de mănăstiri. Stilul arhitectural domină din timpul perioadei timpurii a

creştinismului, a fost bazilica, ce se distinge prin acoperişul din lemn şi cele trei naosuri, din care

naosul de la mijloc a fost mărit. Ruinele a 18 bazilici au fost găsite în Rethymno cu acest stil.

Oricum stilul arhitectural ce domină de pe parcursul întregii perioade bizantine, din secolul

IX până la ocupaţia veneţienilor, ce au bazilici în formă de cruce cu o cupolă. Ambele forme de

cruci şi un singur naos domină bisericile ce pot fi văzute în locuri variate din prefectură şi

reprezintă adevătate giuvaleuri din Rethymno.

43

Page 44: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

În perioada timpurie şi bizantină a creştinismului bisericile nu erau doar mari interese

arhitecturale, ele reprezintă şi un interior magnific înfrumuseţat: mozaic în bazilica creştină şi

fresce în bisericile bizantine. De obicei mozaicul prezintă forme geometrice cu motive din

domeniul florei şi faunei. Frescele în biserici au fost construite după secolul XI şi zugrăvesc

motive ale persoanelor naratoare. Tehnica folosită la fel şi materialele schimbate în concordanţă

cu perioada acelor vremuri. Acesta devine cel mai evident din timpul perioadei renaşterii cretane,

mai exact din secolul XV şi înainte când iconografia bizantină şi tehnica tradiţională erau

completate cu elemente ale renaşterii din vestul ţării.

Biserica timpurie din Panormo. La sud-vest de satul Palormo şi 30 de km la est de

Rethymno se află cea mai mare biserică timpurie din Creta ce a fost excavată în 1948. Bazilica

are acoperiş din lemn şi datează din secolul V şi este dedicată Aghia Sofia.

Bazilica timpurie creştină din Goulediana. Este formată din trei naosuri timpurii

ornamentate cu un mozaic bogat a fost descoperită la locul Onythe, la sud-est de satul

Goudeliana, ce este situat la 18 km de Rethymno şi datează din secolul VI sau VII.

Bazilica creştină timpurie din Antica Eleftherna. Este situată în zona arheologică a Anticii

Elefterna, la locul Katsivelos. Cele trei naosuri ale bazilicii sunt ornamentate cu mozaic şi

datează din secolul VI sau VII.

Aghios Ioannis în Gerakai din districtul Amari. În afara satului Gerakari, la 41 km de

Rethymno este situată biserica Aghios -Theologist ce datează din secolul XIII. Singurul naos al

bisericii are acoperiş de ţiglă, cupola a fost adăugată mai târziu iar biserica este ornamentată cu

fresce deosebite.

Aghios Dumitros din satul cu acelaşi nume. În satul Aghios Dumitros situat la 10 km de

Rethymno crucea bisericii inscripţionată şi cupola datează din secolul XI.

Panagia din satul Roustica. Cele două naosuri ale bisericii sunt dedicate Sf. Fecioare şi

Mântuitorului. Biserica este situată la locul Livadi în satul Roustica la 21 km de Rethymno.

Pereţii interiori ai bisericii sunt acoperiţi cu fresce ce datează din 1381 iar pe clopotniţă este

inscripţionat anul 1627.

Kera Panaghia din satul Nevs Amari. În zona satului Nevs Amari se află cele trei naosuri

ale bazilicii din Kera Panaghia. Crucea şi cupola datează din secolul XIII. Naosul sudic cu cadre

impresionante şi blazonul familiei Kalliergis a fost construit mai târziu, probabil în secolul XV.

Panaghia din Lampini. În satul Lampini şi 27 km de Rethymno în direcţia satului Spili este

situat ă biserica Panaghia. Crucea bisericii, cupola şi frescele zugrăvite datează din secolul XII şi

XIV. A fost o biserică episcopată de când satul Lampini şi-a adaptat locul faimoasei episcopate

Lampini ce a existat din 431.

44

Page 45: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

Fig. 2.2.2.4.2.1. Mănăstirea Arkadi

Sursa: www.wikipedia.org

Aghios Eftychios din Chromonastiri. În zona satului Chromonastiri, la 21 km de Rethymno,

naosul şi crucea bisericii Aghios domina situată pe locul Perdiki Metochi. Pereţii interiori sunt

acoperiţi cu fresce, ce datează din secolul XI.

Panaghia din satul Thronos . Satul Thronos situat în districtul Amari găzduieşte biserica

Buna Vestire a Fecioarei ce datează din secolul XIV şi a fost construită din perioada timpurie a

creştinismului iar bazilica din secolul VI. Pereţii bisericii sunt ornamentaţi cu fresce şi datează cu

două perioade mai devreme.

Aghia Paraskevi, mănăstirea Asomatos. La vest de mănăstirea Asomatos se află biserica

Ahgia. Crucea bisericii şi cupola ce au fost construite din secolul XIII au fost restaurate în

secolul XV sau XVI. La nord de zidurile bisericii sunt morminte cu cavouri şi sanctuare, în

interior cu figurine cu mâini pictate. Conform inscripţiei reprezentate de fraţii Theodoros şi

Georgios Horatzis.

2.2.2.4.2. Mănăstiri

Mănăstirea Arkadi. La 25 km de Rethymno, la nord-vest de poalele Psiloritis la o altitudine de

apox. 500 m este situată Sf mănăstire Arkadi. Acolo sunt variate drumuri ce conduc spre

mănăstire, fiecare este de un interes istoric natural

deosebit. Conform înregistrării imperiului bizantin

Hera Hios a fondat Sf. Mănăstire Arkadi, întrucât

imperiul Arkadios, nume ce a fost luat după mănăstire a

fost construit în perioada secolului V.

Oricum din punct de vedere ştiinţific se acceptă

opinia că ambele mănăstiri au fost fondate iar numele

aparţine unui călugăr Arkadios. Mărturia inscripţionată că

cele două naosuri ale bisericii din centrul mănăstirii au fost

construite în 1587 şi dedicate lui Aghios Konstantinos şi învierii Mântuitorului. Alte inscripţii

arată că au existat alte biserici ce datează din secolul XIV, precedente bisericilor prezente astăzi,

restaurarea rezultând biserica de azi.

Naosul este situat în centrul zonei, în preajma chiliilor călugărilor. Mănăstirea Arkadi devine

fără nici o îndoială simbol al sacrificiului şi al libertăţii din timpul revoluţiei din 1866-1869,

asediate de locuitori şi preferând să moară decât să se predea turcilor.

45

Page 46: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

Curajosul Kostis Giampoudavis din satul Adele nu a ezitat să aprindă focul în camera de

muniţie unde asediul s-a aprins, aruncând în aer întreaga mănăstire şi transformând-o într-un

simbol al libertăţii şi curajului. Drapelul sacru al revoluţiei la fel şi amintirile precum ustensilele

mănăstirii, vestimentaţia brodată cu aur şi armele sunt expuse la Mănăstirea Muzeu.

Conform inscripţiei ce a fost păstrată pe faţa suportului clopotniţei, biserica a fost construită

în 1587, din timpul ocupaţiei veneţiene în Creta. Aceasta explică elementele arhitecturale pletora

din stilul renaşterii. Impresionanta faţadă a bisericii este împărţită în două secţiuni: secţiunea

inferioară ce dezvăluie patru perechi de coloane în stil gotic cu elemente romane.

Mănăstirea Preveli , este situată la 37 km de Rethymno, într-un loc izoiat, dar splendid, cu

privelişte la mare. Lăcaşul a jucat un rol important în evacuarea forţelor aliate de pe plajele din

jur în al doilea război mondial. Clădirile se îngrămădesc în argint şi veşminte ornate.

Mănăstirea Arsani, este situată la 12 km de Rethymno şi a fost fondată de un călugăr

Arsenios în perioada ocupaţiei veneţiene după care a fost şi numită. După altă opinie numele

derivă de la o femeie care a contribuit la construcţia mănăstirii. Mănăstirea se laudă cu un muzeu

şi un centru de congres.

Mănăstirea Bali, este situată pe un deal şi oferă o vedere panoramică asupra golfului şi

coasta satului Bali, ce este situat la 37 km de Rethymno. O inscripţie arată că mănăstirea a fost

construită în secolul XVII. Este dedicată lui Aghios Ioannis iar faţada prezintă elemente distincte

ale arhitecturii renaşterii.

Aghia Irini, este situată aproape de aşezarea cu acelaşi nume, la câţiva km de Retymno în

direcţia Roussospiti. Mănăstirea datează din secolul XIV, a fost distrusă şi de atunci părăsită.

După restaurarea din 1989, mănăstirea a luat o nouă viaţă cu activitatea călugărilor.

Astăzi mănăstirea reprezintă inima folclorului tradiţional, protejată şi păstrată de călugări în

sfera lucrului manual, în general al ţesutului şi brodatului. Deasemena găzduieste o permanentă

expoziţie de artefacte făcute de călugări.

Mănăstirea Chalevi, este situată aproape de satul Chromonastiri la 12 km de Rethymno.

Datează din secolul XVI-XVII şi este dedicată Sf. Fecioare. Din 1991 mănăstirea este o anexă a

mănăstirii Ahia Irini.

2.2.3. Prefectura Heraklion

46

Page 47: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

Heraklion, un pământ al frumuseţii deosebite şi al contrasturilor unice, unde natura inspiră

expresiile culturale şi antice ale intelectului uman.Pentru a intra în inima Cretei, vizitatorul

trebuie să se detaşeze de ademenirile plajelor cretane şi să caute deasemenea frumuseţile naturale

ale teritoriului interior, unde civilizaţiile antice au lăsat urme magnifice. Dealurile aride

înconjurătoare şi ruinele castelelor îşi spun propria poveste. Sate pitoreşti, castele medievale,

capele şi antichităţi împodobesc dealurile mistice ale prefecturii. Toate acestea fiind mărturii ale

legăturilor Cretei moderne cu trecutul glorios.

Coasta de nord a Cretei şi oraşul Heraklion, oferă vizitatorilor, infrastructură turistică

modernă cu numeroase posibilităţi de petrecere a timpului liber.

Poporul cretan este un popor ospitalier, care ajută turistul să se simtă confortabil şi special.

2.2.3.1. Situri arheologice în Heraklion

Situl arheologic Gortin: Situat la sud de capitala, Gortin a fost in perioada preistorica o

asezare de mari dimensiuni, foarte bine organizata, iar in perioada ocupatiei romane

devenise cel mai mare oras cretan, cu peste 300.000 de locuitori. A fost distrus in 828

DHr de către forţele arabe.

Situl arheologic Agia Trias: poate fi gasit la 63 de kilometri sud-vest de Heraklio,

purtand numele bisericii din secol XIV din apropiere. Tot în zona a existat şi un sat,

numit tot Agia Trias, distrus de turci în 1897. După 1920 mai mulţi arheologi italieni au

lucrat aici, descoperind ruinele unui palat din perioada minoică. Potrivit istoricilor, acest

palat a fost construit pe ruinele unei asezari din 1600 IdHr, distrusă de un incendiu

devastator aproximativ în 1450 IdHr. Impresionantul palat avea mai multe depozite,

camerele regale, un altar, fiind împodobit cu picturi murale. Se pare ca acest palat a fost

mult timp resedinţa de vară a regilor. Piesele descoperite aici: monezi, sigilii, vase, pot fi

admirate la Muzeul Arheologic din oras.  

Situl Gournia: orasul Gournia este singura asezare din epoca minoică foarte bine

conservată, fiind numită de unii arheologi un Pompei al Cretei. Micul palat din centrul

oraşului a fost construit în jurul anului 1600 IdHr. Dezgropat cu migală de arheologi,

acest sit are o valoare istorică şi culturală imensă, străzile, clădirile, sanctuarul, piaţa,

păstrandu-se foarte bine şi oferind o imagine de ansamblu a vieţii în Creta antică.

2.2.3.2. Muzee în Heraklion

47

Page 48: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

Cercetările areheologice şi istorice din prefectura Heraklion au scos la lumină comori unice

şi rare ce înfrumuseţează muzeele din Heraklion, îmbogăţite cu literatura ştiinţifică respectivă.

Marile civilizaţii ce au fost descoperite în Creta, au lăsat prin testament insulei deosebite

exemplare ale civilizaţiei de valoare materială şi spirituală. Multe dintre ele sunt expuse la

Muzeul Arheologic sau în alte colecţii private:

Muzeul de Arheologie. Găzduieşte cea mai mare colecţie de artă minoică la nivel mondial.

Muzeul adăposteşte cea mai importantă colecţie de artefacte minoice, oferind o imagine clară a

complexei civilizaţii care a înflorit pe insula Creta cu peste 3000 de ani în urmă. Sunt expuse

piese descoperite în insulă începând cu 1883, printre care celebrele fresce minoice de la Knosos

şi discul de la Phaestos. Vasele din piatră delicat sculptate, giuvaierurile splendide şi bardele

minoice duble sunt doar câteva piese din vasta colectie a a muzeului. Din 2003, unele părţi ale

muzeului sunt închise pentru renovare.

Exponate principale:

Rhyton - cap de taur. Acest vas din sec. XVI î.Hr., descoperit la Knosos, era folosit la

turnarea vinurilor rituale. Este lucrat din steatit, o piatră neagră, cu cristale de stâncă şi

încrustaţii de sidef.

Discul de la Phaestos. Lucrat din lut, discul a fost găsit în palatul lui Phaestos în 1903

Zeita şarpe. Femeia cu sânii goi şi cu câte un şarpe în fiecare mână este una din cele două

figurine de faianţă despre care se crede că o reprezintă pe zeiţa-şarpe sau pe o preoteasă în

plin ritual religios Ambek datează din circa 1600 î.Hr. au fost găsite la Knosos.

Pandativ din aur. Descoperit în cimitirul Chiysolakkos de la Malia, pandantivul înfăţiţând

două albine datează din sec XVIII.

Fig. 2.2.3.2.1. Rhyton – cap de taur

Sursa: www.wikipedia.org

Fig. 2.2.3.2.2. Discul de la Phaestos

Sursa: www.wikipedia.org

48

Page 49: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

Fig. 2.2.3.2.2. Pandativ de aur

Sursa: www.Greeklandscapes.com

Fig. 2.2.3.2.3. Zeiţa şarpe

Sursa: Greeklandscapes.com

Sala frescelor. Printre altele, aici se găsesc celebrele fresce minoice Printre exponate -

acest sarcofag complex decorat de la Agia Triada, din circa 1400 î.Hr.

Ghidul salilor. Sălile de parter sunt dispuse cronologic, din Neolitic pînă în epoca romană.

Sala 5 expune tăbliţe de lut cu inscnpţii în scrierile lineare A şi B. Scările din sala 13 urcă

la etajul întâi, unde puteţi vedea fresce minoice în salile 14, 15 şi 16. Sala 14, numită şi

Sala frescelor, expune un mini model al palatului din Knosos.

Vas cu caracatita. Acest vas din perioada minoică târzie găsit la Palaikastro este decorat

cu motive marine.

Colecţia Giamalakis, reunită în peste 40 de ani de dr. Giamalakis, un chirurg din Irakleio,

conţine artefacte din Neolitic şi piese din alte insule.

Barda dublă minoică, era folosită ca unealtă obişnuită de dulgheri, zidari, constructori de

nave. Simbol sacru extrem de puternic corelat cu zeiţa Mama, se crede că celebrul labirint

din Knossos (268-271) s-a născut barda dublă.

Termenul labrys denumind în greaca veche acest tip de bardă. Importanţa ei pentru

minoici este dovedită prin prezenţa simbolului pe numeroase vase, larnakes (sicrie din

lut), sigilii şi pilaştri, inclusiv pe zidurile palatului din Knossos. Barda ceremonială este

adesea reprezentată între coamele sacre sau în mâinile preoţilor.

Bardele rituale (ofrande) erau complex decorate şi lucrate în aur, argint, aramă sau

bronz. O versiune stilată a bardei duble apare în scrierile liniare A si B timpurii.

49

Page 50: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

Muzeul de Istorie. Situat pe chei spre vest, trasează istoria Cretei de la începuturile

creştinismului, prin exponate ca frize şi icoane bizantine, sculpturi şi documente referitoare la

bătălia pentru Creta. Recent muzeul a primit un model în miniatură al oraşului Heraklion ce a

existat în perioada legilor veneţiene. Muzeul găzduieşte la loc de cinste singura pictură a lui El

Greco din Creta: Târimul zeilor-Muntele Sinai.

Muzeul de Artâ Religioasă. Iniţial un centru mănăstiresc al artelor şi învăţăturii, azi

adăposteşte o splendidă colecţie de icoane, fresce şi manuscrise bizantine. Cele mai importante

exponate sunt şase icoane pictate de Michail Damaskinos, un artist cretan din sec. XVI care s-a

desăvârşit la Agia Aikaterini, alături de El Greco. Lângă muzeu, catedrala Agios Minâs, din sec.

XIX, domină piaţa.

Muzeul de Istorie Naturală, unde turiştii se pot familiariza cu mediul natural al Mării Egee

datorită unor exponate ca: fosile, vegetaţie, animale vii şi împăiate.

Muzeul Cretan în Aer Liber , sau „Lychnostatis", ilustrează viaţa tradiţională în Creta şi

expune, printre altele, o moară de vânt, o casă din piatră şi un portic.

Muzeul Vieţii Rurale , găzduit într-o moară pentru ulei de măsline din sec. XIX, prezintă

diverse unelte agricole vechi.

Muzeul Arheologic din Malia : Malia este o localitate cu 2500 de locuitori, vizitat în fiecare

vară de turişti veniţi din întreaga lume. Partea veche a oraşului este mai înghesuită, cu străzi

înguste pline de taverne, baruri, magazine, foarte aglomerată mai ales seara. Municipalitatea

încearcă să extindă şi să modernizeze Malia, păstrându-i farmecul vetust, un proiect aflat în plină

desfăşurare. De aici se poate ajunge usor la situl arheologic Malia, unde au fost descoperite o

aşezare şi o vilă din perioada minoică. Palatul Malia se gaseşte la trei kilometri est de oraş si are

o suprafaţă de 7500 metri pătraţi, fiind al treilea ca mărime între palatele din perioada minoică.

 Muzeul Lychnostatis : este un muzeu dedicat Insulei Creta, foarte interesant, deschis în

1992 de profesorul şi colecţionarul Georgios Markakis. Aici vizitatorii pot descoperi frumuseţile

naturale ale insulei şi tradiţiile populare. Printre exponate se regăsesc machete înfaţişând o casă

cretană tradiţională, o biserică, o moară de vant, un câmp cultivat, mai multe ateliere. Este

deschisă şi o mică expoziţie de materiale folosite pentru diverse meşteşuguri. Teatrul în aer liber

al muzeului găzduieşte adesea spectacole de artă populară, seminarii, conferinţe, diverse

evenimente.

50

Page 51: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

Fig. 2.2.3.3.1. Ruinele palatului Knossos

Sursa: www.greeklandscapes.com

Fortăreaţa Portului Heraklion (Koules) : Castelul din Heraklio, cunoscut şi sub numele de

Koules, se găseşte la intrarea în portul veneţian şi este cel mai bine păstrat exemplu de

fortificaţie veneţiană. A fost construit de veneţieni în secolul XIII, fiind distrus de doua

cutremure, în 1303 şi 1500. A fost reconstruit între 1523 -1540, primind numele de "Rocca al

Mare". La castel se găseau autorităţile portuare, dar şi închisorile şi depozitele aşezării.

2.2.3.3. Palate şi apartamente regale

1. Palatul din Knosos

Istoria palatului din Knosos

Capitală a Cretei minoice, Knosos era cel mai mare şi mai sofisticat palat din insulă, cu peste

1000 de încăperi, un complex sistem de scurgere,

closete cu apă curentă şi străzi pavate. Conform

legendelor, sub Knosos se afla un labirint în care

Minotaurul era ţinut prizonier. Creatura, jumătate

om, jumătate taur, era fiul Pasiphaei, soţia regelui

Minos, şi a fost ucis de Tezeu.

Construit în circa 1900 î.Hr., primul palat a

fost distrus de un cutremur prin 1700 î.Hr. şi

rapid reconstruit. Ruinele vizibile azi aparţin aproape în întregime acestui al doilea palat.

Frescele originale sunt expuse la Muzeul de Arheologie din Irakleio.

Punctul central al sitului este vasta curte centrală orientată nord-sud, în jurul căreia se

află numeroase elemente importante ale palatului:

-Coarnele consacrării. Plasate pe faţada sudică, aceste coarne restaurate sunt un simbol

al taurului sacru şi ornau iniţial acoperisul palatului.

- Propilele sudice, intrarea se făcea imediat în această poartă monumentală cu pilaştri,

decorată cu o copie a Purtătorului de Cupâ, un detaliu de pe fresca Procesiunii.

51

Page 52: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

52

Page 53: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

Fig. 2.2.3.3.3. Propilele sudice

Sursa: www.greeklandscapes.com

- Fresca preotului rege. Această copie numită şi prinţul crinilor este un detaliu de pe fresca

Procesiunii şi înfăţişează o siluetă cu o coroană de crini şi pene.

- Sala tronului. Împreună cu anticamera alăturată şi cu bazinul acoperit, sala tronului servea,

separat, ca altar. Tronul original din piatră, al unui preot probabil, este flancat de o frescă

restaurată cu grifoni, simboluri către perioada minoică.

- Magazinele cu pithoi uriasi, conţin recipiente din perioada primului palat 1800 î. Hr. Pithoi

uriasi (vase de stocare)au fost dezgropaţi la Knossos, în ei se păstrau rezervele de hrană a

Palatului.

Explorînd palatul din Knosos:

Spre deosebire de alte situri minoice, palatul din Knosos a fost atent restaurat de Sir Arthur

Evans între 1900 şi 1929. Deşi interpretările sale sunt controversate, reconstrucţia celui de-al

doilea palat oferă vizitatorului o imagine asupra vieţii de zi cu zi în Creta minoică.

În jurul propilelor sudice. Intrarea în complex se face prin curtea vestică, aceasta fiind

intrarea ceremonială originală, marcată azi de un bust al lui Sir Arthur Evans. Spre stânga se află

trei puţuri circulare numite kouloiires, folosite probabil la depozit de grâne. Mai departe, de-a

lungul faţadei vestice, se întind magaziile vestice, care conţineau numeroase vase uriaşe de

depozitare pithoi şi, împreună cu puţurile, arată cât de important era pentru cei din palat să deţină

controlul asupra resurselor alimentare.

În colţul din dreapta al curţii vestice, intrarea dinspre vest duce spre coridorul procesiunii.

Deşi afectate de eroziunea peretelui colinar, frescele de pe coridor, reprezentând un şir de

purtători de daruri, denotă fastul ce caracteriza evenimentele de stat şi religioase de la palat -fast

vizibil de asemenea şi în frescele din propileele sudice, la care duce o aripă a coridorului. De la

acestea, o serie de trepte urcă până la restauratul Piano Nobile - numele dat de Sir Arthur Evans

locaţiei probabile a marilor apartamente de stat şi a sălilor de recepţie. Vasele din piatră găsite

aici erau folosite în scopuri rituale şi denotă rolul central al religiei în viaţa palatului. Relaţia

strânsă dintre puterea religioasă şi cea laică este subliniată de sala tronului, unde se crede că se

desfaşurau băi rituale într-un bazin acoperit. O scară duce de la sala tronului la curtea centrală,

iniţial pavată şi flancată de clădiri înalte pe toate cele patru laturi. Azi curtea este neacoperită.

Fig. 2.2.3.3.2. Coarnele consacrării

Sursa: www.greeklandscapes.com

53

Page 54: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

Fig. 2.2.3.3.4. Apartamentele regale

Sursa: www.greeklandscapes.com

Apartamentele regale

Din acest ansamblu fac parte megaron-ul reginei, care este decorat cu o copie a celebrei fresce cu

delfini şi are alături o sală de baie şi scara monumentală.

Pe latura estică a curti centrale se

află încăperi atât de mari şi de elegante,

încât au fost considerate apartamente

regale. Camerele au fost construite în

roca dealului şi la ele se ajunge pe scara

monumentală, unul dintre cele mai

impresionante elemente arhitecturale ale

palatului. Şirul de trepte de ipsos coboară

într-o curte cu colonade, ce permite

iluminarea naturală a etajelor inferioare.

Aceste luminatoare constituie o

caracteristică a arhitecturii minoice. Camera de baie de lângă megaron-ul reginei, dotată cu o

cadă din lut, era prevăzută cu sistem de scurgere. Coridoarele şi încăperile din această zonă erau

decorate cu fresce cu motive florale şi animaliere. Zidurile sălii gărzii regale, care ducea spre

apartamentele regale, erau decorate cu scuturi stilizate. Megaron-ul reginei, după simbolurile

incizate în zidurile de piatră, este cea mai mare încăpere din apartamentele regale şi se crede că

spaţiul său era segmentat de uşi multiple. Aici au fost găsite resturile unui tron de ghips, fapt care

sugerează că sala era folosită şi pentru evenimente oficiale.

Nordul si vestul curtii centrale. Intrarea nordică în curtea centrală era splendid decorată, azi

aici fiind expusă o copie a frescei Tauratacînd. Intrarea nordică duce spre sala nordică a

pilaştrilor, numită si Vama de sir Arthur Evans, care credea că aici erau inspectate mărflirile.

Sala a fost adăugată în perioada celui de-al doilea palat (cca 1700 î.Hr.). În încăperea aflată

imediat spre vest, câteva trepte coboară spre un bazin numit bazinul acoperit de nord. Resturi de

materiale arse şi câteva recipiente cu ulei sugerează că aici erau purificaţi şi miruiţi oaspeţii

înainte de a li se permite intrarea în palat. Mai departe spre vest se află teatrul, o arenă în trepte a

cărei poziţionare la capătul drumului real indică faptul că aici aveau loc ritualurile de primire a

vizitatorilor. Drumul regal care duce spre orasul minoic Knossos era marginit de locuinţe.

Dincolo de el se înalţă aşa numitul mic palat. Deşi clădirea a fost dezgropată, accesul publicului

este interzis. Din punct de vedere architectural este similar cu palatal principal şi a fost distrus în

aceaşi perioadă.

54

Page 55: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

Fig. 2.2.3.3.5. Pithoi uriaş

Sursa: www.greeklandscapes.com

Fig. 2.2.3.3.5. Ruinele palatului Phaestos

Sursa: www.greeklandscapes.com

Palatul din Mâlia

Vizitat mai rar, îşi înalţă însă tăcut ruinele pe

câmpia de coastă din est. Primul palat a fost

construit în 1900 î.Hr., dar asemenea celorlalte

palate mari, a fost distrus în 1700 î.Hr. şi din nou

în 1450. sunt vizibile aici diverse trăsături

specifice palatelor minoice: marea curte centrală

cu altarul pentru sacrificii, apartamentele regale,

bazinele acoperite şi luminatoarele. Într-un mic

sanctuar din aripa vestică a palatului, simbolul

religios al bardei duble (labrys) apare inscripţionat pe pilaştrii gemeni.

Într-un şantier arheologic din spatele palatului se scot la iveală ruinele unui fost oraş, iar

spre nord se află situl funerar Chrysolakkos

(puţul de aur), unde au fost găsite piese

importante, printre care şi pandantivul cu albine

expus la Muzeul de Arheologie din Irâkleio.

Palatul Phaestos

Un alt palat este Phaestos, situat la 60 de

kilometri sud-vest de oras. Odinioara unul dintre

cele mai importante orase de pe insula, a fost

condus potrivit legendei de regele Radamanthys,

fratele lui Minos si fiu al lui Zeus. Regiunea a

fost locuita inca din perioada Neolitica si in

era de maxima expansiune avea doua porturi,

Matala si Knossos, centre comerciale foarte dezvoltate. Perioada de glorie a orasului avea sa ia

sfârşit în chip tragic în secolul II IdHr, când Phaestos a fost distrus de cetatea rivală Gortin.

Abia în 1900 mai multi reprezentanţi ai Şcolii Italiene de Arheologie au început săpăturile în

zonă, reuşind să readucă la lumină ce mai rămăsese din impresionanta construcţie. Descoperirea

a fost că în locul palatului distrus în 1700 ÎdHr. fusese construit un altul, cu o suprafaţă de nu

mai puţin de 18000 metri pătrati. Din păcate şi acesta a fost distrus în 1450 IdHr, probabil da-

torită unei erupţii vulcanice în Thera. Astazi se mai păstrează ruinele unor depozite, parţial al-

tarul, câteva rezervoare de apă, ateliere şi camerele regale.

55

Page 56: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

2.2.3.4. Biserici şi mănăstiri

Biserica Agios Markos a fost construită de veneţieni în 1239, a fost restaurată şi găzduieşte

azi concerte şi expoziţii.

Biserica St Titus : biserica poartă hramul sfântului ocrotitor al oraşului Heraklio, fiind situ-

ată în centrul oraşului. A fost construită de bizantini şi pentru un timp a fost catedrala oraşului. În

perioada dominaţiei veneţiene, a devenit catedrala catolică. Renovată în 1466, a fost distrusă de

un incendiu în 1544, fiind reconstruită ulterior. În vremea ocupaţiei turceşti a fost moschee. Bis-

erica a fost renovată în 1872 si 1922, după ce un cutremur o distrusese pentru a doua oară în

1856. Cea mai preţioasa relicvă este craniul Sf Titus, adus de la Veneţia în 1956 şi păstrat în in-

teriorul bisericii.

2.2.4. Lasithi

Prefectura Lasithi, partea cea mai estică a insulei combină plimbări printrre rămăşiţele celui

mai îndepărtat trecut cu viitorul promiţător al cadrului natural. Un tărâm al contrastelor, al

întălnirii dintre pământ, aer şi cer. Aici se găsesc ruine arheologice unce, grote spectaculoase,

platouri frumoase,mici sate pitoreşti.

Prefectura unde Vintentzos Kournaros şi-a lăsar urmele după o perioadă de stagnare în

primii ani ai dominaţiei turceşti. Acesta este locul unde oamenii literelor au ieşit mereu în

evidenţă pentru lucrările lor spirituale semnificative. În domeniul artelor, un loc special îl ocupă

sculptura în lemn, mai ales ornamentaţiile bisericilor (rame de icoane, Hristos pe cruce, tronuri)

majoritatea încă bine păstrate, unice datorită inspiraţiei artiştilor şi pentru tehnica detaliată.

2.2.4.1. Muzee şi colecţii

Muzeul de Arheologie Agios Nikolaos: fondată în 1970, expune mai multe artefacte

descoperite de arheologi, până atunci expuse la Muzeul din Heraklion.

Micul Muzeu de Arheologie din centru prezintă câteva artefacte locale care au scăpat de

„furia" jefuitorilor. Exponatele datează din perioada minoică până în cea romană şi includ

larnakes (urne funerare), pithoi (vase de stocare), topoare din bronz, statui şi sculpturi în piatră.

Muzeul Sitia

56

Page 57: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

Fondat în 1984, se găseşte în oraşul Sitia şi are în colecţiile sale numeroase unele artefacte

şi obiecte de artă descoperite în urma săpăturilor arheologice din partea de est a insulei.

Muzeul Popular , găzduit într-o veche clădire restaurată, expune o interesantă colecţie de

costume şi ţesături.

Muzeul de Arheologie în marginea sudică a oraşului, prezintă artefacte din zona Siteia,

din Neolitic până în epoca romană, printre care şi o splendidă statuetă minoică din fildeş, numită

Palaikastro Kouros. Mai puteţi admira aici ceramica din întreaga regiune, inclusiv numeroase

piese descoperite la Palatul Zâkros.

Colectia Arheologica Ierapetra : sediul muzeului este în clădirea fostei Şcoli Comerciale

Otomane. Muzeul a fost înfiinţat în secolul XIX si are o colecţie relativ bogată din perioada

minoică, clasică şi romană.

Situl Arheologic Zakros : cel mai mic dintre

cele patru palate din epoca minoica descoperite

pana acum, Zagros se găseste pe ţărmul estic al

insulei, într-o pozitie strategică, fiind în trecut

unul dintre porturile aglomerate. Potentialul

Turistic Antropic in GreciaHome

2.2.4.2. Biserici şi mănăstiri în Lasithi

- Biserica Aientis Christos, din sec. XIV, pe strada Kougioumtzâki;

- Casa lui Napoleon, nu este deschisă publicului;

- Moni Toplou în sec. XIV, este una dintre cele mai bogate şi mai influente mănăstiri din Creta.

Clădirile actuale datează din perioada veneţiană, când lăcaşul a fost fortificat împotriva atacurilor

Potentialul Turistic Antropic in Greciapiratereşti. Numele turcesc Toplou aminteşte de tunul

instalat aici. în al doilea război mondiai, emisiunile radio ale Rezistenţei erau transmise din

Fig. 2.2.4.1.1. Tăbliţă cu scrieri din Linia A

Sursa: www.greeklandscapes.com

Fig. 2.2.4.1.2. Inel de aur

Sursa: www.greeklandscapes.com

Fig. 2.2.4.1.3. Ruinele Zakros

Sursa: www.greeklandscapes.com

57

Page 58: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

interiorul mănăstirii, fapt pentru care stareţul Siligknâkis a fost executat de germani lângă

Chania.

Chilii dispuse pe trei etaje mărginesc curtea interioară, în care se află o bisericuţă din sec.

XTV cu fresce şi icoane deosebite. Cea mai celebră este cea intitulată Doamne, Tu Eşti pictată,

în 1770 de Ioânnis Kornâros. O inscripţie de pe faţada bisericii aminteşte de Arbitrajul de la

Magnesia, din 132 î.Hr-un ordin ce a solutionat disputa dintre oraşele-stat rivale Ierâpytna (azi

Ierâpetra) şi Itanos pentru controlul asupra templului lui Zeus Diktaios de la Palaikastro.

Inscripţia în piatră era iniţial folosită ca piatră flunerară. Micul muzeu din incinta mănăstirii

expune gravuri şi icoane din sec. XV-XVIII.

2.3. Potentialul Turistic Antropic in Grecia Tipuri de forme de turism specifice Insulei

Creta

Dezvoltarea circulaţiei turistice, participarea la mişcarea turistică a unor mase tot mai

largi, diversificarea motivaţiilor care generează cererea au condus la multiplicarea formelor

de turism. În anii recenţi formele speciale de turism oferă turiştilor oportunitatea să-şi

îmbogăţească activitatea prin programe specializate.

“Formele de turism reflectă structura mediului care le-a generat, adică structura

societăţii omeneşti, modalităţile de acoperire a motivaţiilor şi posibilităţilor tehnico-

economice de procesare a fenomenului turistic”29.

Deasemenea insula Creta a devenit o destinaţie populară nu numai pentru vacanţele clasice

dar şi pentru oamenii interesaţi de vacanţe alternative ce, aparte de relaxare doresc şă se bucure

de o unică experienţă oferită prin infrastructura specială a industriei cretane turistice.

În Creta întâlnim următoarele tipuri de forme de turism:

Turismul de odihnă şi recreere: dacă prin destindere nu se înţelege abandonarea tuturor

activităţilor de orice natură ar fi ele, ci exercitarea, în mod voluntar, a unor activităţi

diferite de cele practicate în mod obişnuit, turismul, în general, prin caracteristicile

serviciilor sale, este un turism de odihna si recreere (destindere).

Turismul de talosoterapie, cu facilităţi moderne oferind proprietăţile terapeutice ale

apei de mare. O combinaţie de relaxare, revitalizare, recreaţie şi terapie în condiţii

climatologice excelente.

29 Conform Ion Ionescu, Fenomen social - economic şi cultural, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2000, pag. 55.58

Page 59: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

Centre de talosoterapie din Creta Tabelul 2.3.1.

Prefectura Nume centru Capacitate Telefon

ChaniaHOTEL PERLE RESORT HOTEL Hotel with T.C. PERLE ROI

HEALTH SPA MARINE100 28210-39776

Heraklion KANTIA MARIS 100 2810-377000

Heraklion HOTEL ROYAL MARE VILLAGE -Hotel with T.C. 100 28970-25025

Lassithi Centrul Elounda S.P.A & thalassotherapy 100 28410-65500

59

Page 60: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

În tabelul 2.3.1. se găsesc centrele de talosoterapie din Creta, capacitatea şi numărul de telefon.

Turismul de agrement, forma de turism practicată de călătorii care caută să profite

de frumuseţile naturii (peisaje agreabile), de prilejul de a cunoaşte oameni şi locuri noi,

istoria şi obiceiurile lor şi, în general, doresc să-şi foloseasca timpul de vacanţă

pentru practicarea unor activităţi preferate. Într-un sens determinant, turismul de

agrement se interferează cu turismul cultural.

De altfel, atributul "cultural" se poate acorda oricărei forme de turism al cărei

scop depăşeşte simpla deplasare în vederea odihnei, distracţiei, refacerii fizice sau

sportului; oricărei călătorii în care noţiunea de odihnă este considerată, sub

aspectele ei de înlocuire a ambianţei vieţii cotidiene, printr-o ambianţă mai stimulativă

pentru satisfacerea necesităţilor spirituale; oricărei călătorii al cărei scop principal sau

subsidiar este îmbogăţirea personalităţii individului sau dobândirea de noi cunoştinţe.

Turismul sportiv este o formă a turismului de agrement, motivat de dorinţa de a

învăţa şi de a practica diferite activităţi sportive, ca o consecinţă tot mai pregnantă a vieţii

sedentare a populaţiei urbane din zilele noastre. Ponderea cea mai mare în turismul sportiv

îl ocupă sporturile nautice de vară (canotaj, schi nautic, yahting etc.) şi sporturile de

iarna în staţiunile de altitudine (schi, patinaj), unde abundenţa şi durata zăpezii permit

practicarea acestora, la care se adaugă alpinismul şi ascensiunile pe munte, motivate de

dorinţa de cucerire a naturii, plimbările şi excursiile, pescuitul sportiv şi vânătoarea

sportivă (din ce în ce mai apreciate şi solicitate). Activităţile sportive pronunţat

individualizate (gimnastica sportivă, aerobica, ciclism, călărie etc.) precum şi orice

alte manifestari sportive ocazionale (competiţii sportive amicale, tenis, golf, tir

sportiv,"safari fotografic"30

Multe hoteluri au încorporate speciale facilităţi sportive pentru clienţii lor ( terenuri de

basketbal, valley, fotbal, atletism, tenis, golf, sporturi de apa)

Cluburi de golf în Creta:

- Hersonissos;

- Hotel Porto Elounda Mare, în Lasithi, peste 1300 de jucători joacă regulat această cursă.

30 Safari fotografic, expediţia de fotografiere a naturii sălbatice. Vezi: http://ro.wikipedia.org/wiki/Safari60

Page 61: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

Turismul religios constă în pelerinajele credincioşilor la lăcaşurile de cult,

considerate sfinte de diferite religii. În aceeaşi măsură, marile sărbători de cult (Crăciun,

Paşte etc.), hramurile mănăstirilor şi bisericilor atrag, în perioadele sărbătorilor religioase

tradiţionale, un număr considerabil de pelerini. Deşi scopul călătoriei lor este manifestarea

credinţei, comportamentul lor, din punctul de vedere al solicitărilor de servicii turistice, nu

diferă de solicitările celor care participă la diferite alte forme de turism (pentru cazare,

pentru alimentaţie etc.). Mai mult, aceşti pelerini sunt dispusi să cheltuiască sume

considerabile pentru achiziţionarea de cadouri, amintiri.

Turismul tehnic şi ştiinţific este mai mult ocazional decat cel oferit de programele

agenţiilor de turism. El se referă, în special, la vizitarea cu caracter documentar sau de

schimb de experienţă, a unor obiective industriale sau agricole, cât şi a unor obiective

amenajate special în scopuri productive (de xemplu: obiective hidroenergetice, mine etc.). În

domeniul ştiinţific există, de asemenea, numeroase obiective de atracţie pentru specialişti,

care pot deveni si ele atracţii turistice, ca de exemplu peşterile, observatoarele astronomice,

rezervaţiile naturale şi monumentele naturii ( microzonele cu flora şi fauna specifică ).

Turismul de afaceri si congrese (reuniuni) reprezintă ansamblul activităţilor de călătorii

organizate de întreprinderile economice şi de administraţiile publice pentru personalul lor,

cu ocazia deplasărilor în interes profesional, comercial, participator la diferite reuniuni,

congrese, simpozioane, întruniri, seminarii naţionale sau Internationale. Vezi tabelul 2.3.2

Această formă de turism necesită facilităţi adecvate specificului activităţilor de acest

gen (reuniuni, afaceri), combinate cu cerinţe pentru serviciile turistice.

Călătoriile de afaceri şi turismul de reuniuni sunt legate de activitatea turistică propriu-

zisă prin faptul că participanţii şi persoanele care îi însoţesc, pe lângă scopurile deplasării,

utilizează o gamă largă de servicii turistice, oferite de unităţile hoteliere şi de alimentaţie,

folosesc mijloace de distracţie şi agrement (de exemplu, participarea la spectacole), de care

profită direct şi indirect şi industria turistică, serviciile oferite neputând fi evidenţiate separat

de cele prestate de această Industrie. Mai trebuie precizat că, în mod obişnuit, participanţii la

aceste manifestări petrec o parte din timpul lor de deplasare şi ca turişti propriu-zisi (perioadele

pre şi post congres sau de afaceri). Participanţii sunt interesaţi, în egală măsură, să cunoască cât

mai multe despre ţara (zona) pe care o vizitează, de cele mai multe ori luând parte şi la

excursiile, cu caracter documentar, oferite de organizatori (asa numitul "program socio-

aplicativ"). Pentru a reţine participanţii şi în perioada de week-end, când, de regulă, iau sfârşit

reuniunile, unităţile de cazare, în general cele de confort superior (patru şi cinci stele) care

adăpostesc aceste manifestări, practică tarife mai reduse.

61

Page 62: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

Centre de convenţii cu operaţii speciale în Creta

Tabelul 2.3.2

HeraklionKokkini

Chani

MINOS

RAINBOW520 2810-761349

HOTEL ARINA SAND - Kokkini

Chani, Heraklion

Heraklion  CRETA

MARIS500 28970-27000

HOTEL CRETA MARIS - Limenas

Hersonisou, Heraklion Crete

Tot în categoria turismului de congrese şi afaceri trebuie înglobate şi târgurile şi

expoziţiile internaţionale şi naţionale. Târgurile şi expoziţiile constituie manifestări

periodice, limitate ca durată de desfăşurare, la care participă agenţi economici care expun

produsele oferite spre comerciallzare şi firmele potenţial interesate în achiziţionarea lor

(bunuri de consum, utilaje etc.). De regulă, aici se desfăşoară şi negocierile în vederea

încheierii afacerilor comerciale. Asemenea târguri internaţionale pot fi profitabile şi pe

activităţi turistice şi de servicii adiacente ca, de exemplu, Bursa Internaţională de Turism

din Berlin, devenită tradiţională pemru industria turistică, ori Târgul de profil de la

Bucureşti.

2.4. Analiza bazei tehnico – materiale în Grecia

Valorificarea potenţialului turistic al unei ţări, regiuni sau zone implică în prealabil

asigurarea unor condiţii minime pentru deplasarea, sejurul şi petrecerea agreabilă a timpului de

către turişti.

62

Page 63: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

Pentru ca un teritoriu să poată fi declarat “de interes turistic”, potenţialul său turistic trebuie

să dispună de resurse naturale şi de alte elemente de atracţie preferate de turişti şi de posibilităţi

de acces, de transport, de cazare, de alimentaţie, de unităţi comerciale, într-un cuvânt de bază

materială şi de infrastructura necesară pentru a facilita activităţile turistice.

Într-o zonă turismul se poate dezvolta satisfăcător numai în ipoteza că există suficiente

posibilităţi pentru cazarea, alimentaţia şi agrementarea vizitatorilor.

2.4.1. Structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică

Capacitatea de cazare este elementul cel mai caracteristic bazei tehnico-materiale a

turismului condiţionând activitatea turistică şi participând cu o pondere oscilantă la încasările

provenite din activitatea turistică.

În general prin activităţi de cazare se înţeleg acele dotări de bază materială care asigură

înnoptarea şi odihna turiştilor pe o anumită durată de timp, în baza unor tarife determinate,

diferenţiate în funcţie de gradul lor de confort, perioada de an (sezonul) în care sunt solicitate

serviciile de cazare. Capacitatea de cazare cuprinde totalitatea formelor de cazare: hoteluri,

moteluri, hanuri, cabane, campinguri, care în vederea asigurării unui sejur cât mai atractiv, oferă

turiştilor condiţii optime de înnoptare, îndeplinind, după caz, şi alte funcţii caractristice de

domiciliu temporar.

Structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri şi număr de

înnoptare în Grecia

Tabelul nr. 2.4.1.1

Tipuri de unităţi 2001 2002 2003 2004 2005

Total unităţi cazare 102503 100786 102077 101907 104937

Hoteluri 8342 8329 8689 8899 9036

Unităţi camping 341 337 333 331 341

Unităţi individuale 93820 92120 93055 92677 95560

Nopţi petrecute (mii) 56268 54466 54502 52554 55264

Greci 13774 13513 14094 13758 14529

Străini 42494 40953 40408 38796 40735

63

Page 64: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

Sursa: Pentru anul 2001 şi 2002 - “Organizaţia naţională greacă de turism

Din 2003 – 2005 “Camera elenă a hotelelor”

Datele ilustrate in tabelul nr. 2.4.1.1 permit conturarea unei imagini a modului in care a

evoluat in perioada 2001 – 2005, reteaua unitatilor de cazare.

La sfârşitul anului 2005, numărul total al unităţilor de cazare în Grecia a fost estimat la

circa 104937 de unităţi în creştere faţă de ani precedenţi, respectiv în 2001 exista un număr de

102503 unităţi de cazare.

Capacitate hotel si nopti petrecute in Grecia: 2001 – 2005

Tabel nr. 2.4.1.2

Unitati Hotel Paturi Nopti petrecute ( mii)Greci Straini

2001 8342 607616 13290 41815

2002 8329 606330 13128 40350

2003 8689 644898 13716 39760

2004 8899 668274 13280 38310

2005 9036 682050 13942 40075

64

Page 65: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

05000

1000015000200002500030000350004000045000

2001 2002 2003 2004 2005

Nopti petrecute Greci Nopti petrecute Straini

Sursa: Pentru anul 2001 şi 2002 - “Organizaţia naţională greacă de turism

Din 2003 – 2005 “Camera elenă a hotelelor”

Fig. 2.4.1.2 Fig. 2.4.1.2’

În fig. 2.4.1.2 şi fig. 2.4.1.2’ se observă o creştere continuă din anul 2002 până în 2005 a

numărului de paturi şi a unităţilor hoteliere.

Tabelul nr. 2.4.1.2 ilustreaza capacitatea de cazare turistica a unitatilor hoteliere si numarul

de innoptari. Se poate observa in anul 2005 fata de 2001 o crestere cu 695 de unitati hoteliere,

respectiv cu 74434 de paturi. Dupa numarul de innoptari se poate observa o crestere de 652 nopti

turisti greci si o scadere a turistilor straini cu 1740 nopti.

Nr de înnoptări greci/străini

Fig. 2.4.1.2’’

Unitati Hotel

7800

8000

8200

8400

8600

8800

9000

9200

Capacitate hoteluri

2001

2002

2003

2004

2005

Paturi 607616

606330

644898

668274

682050

560000

580000

600000

620000

640000

660000

680000

700000

Capacitate paturi

2001

2002

2003

2004

2005

65

Page 66: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

În fig. 2.4.1.2” se evidenţiază o pondere mai mare a turiştilor străini care înnoptează în Grecia,

comparativ cu numarul turiştii greci.

Unitati campinguri si unitati individuale: 2001 – 2005

Tabel nr. 2.4.1.3.

2001 2002 2003 2004 2005

Unitati camping 341 337 333 331 341

Unitati individuale 93.820 92.120 93.055 92.677 95.560

Nopti petrecute (mii) 1.163 988 1.026 964 1.247

Greci 484 385 378 478 587

Straini 679 603 648 486 660

66

Page 67: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

Unitati campinguri si unitati individuale: 2001 – 2005

0200400600800

100012001400

Unitaticamping

Unitatiindividuale

(mii)

Noptipetrecute

(mii)

Greci Straini

2001 2002200320042005

Unităţi de hoteluri pe categorii de confort în anul 2008

050

100150200250300

Chania Heraklion Lasithi RethymnonRegiune

5*4*3*2*1*

Sursa: “Organizaţia naţională greacă de turism”

Fig. 2.4.1.3

Numărul de nopţi petrecute de turiştilor greci în anii 2001 – 2005 este în creştere, iar

numarul turiştilor străini ce petrec nopti este în scădere (tabel 2.4.1.3).

După numărul de unităţi de camping şi unităţi individuale în anii 2001 – 2005, se observă

la unităţile de camping o linie constantă, în anul 2001 erau 341 de unităţi de camping iar în anul

2005 erau tot atât şi o creştere la unităţile individuale, în 2001 existau 93820 iar în 2005 au

crescut la 59560 de unităţi individuale.

Unităţi de hoteluri pe categorii de confort în anul 2008, în Creta

Tabelul nr. 2.4.1.4

Regiune 5* 4* 3* 2* 1* Total

Creta 50 217 312 714 228 1521

Chania 7 39 105 283 56 490

Heraklion 20 106 98 183 100 507

Lasithi 17 31 30 98 43 219

Rethymnon 6 41 79 150 29 305

67

Page 68: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

Sursa: Camera elenă a hotelelor – Ghidul hotelelor

Fig. 2.4.1.4

Unităţile hoteliere, după categoria de confort de cazare din domeniul turismului,

organizate pentru găzduirea pasagerilor, se clasifică după caracteristicile constructive,

amplasament, calitatea şi complexitatea dotărilor, instalaţiile şi serviciile pe care le oferă. Toate

unităţile de cazare turistică sunt clasificate în cinci categorii de confort, numerotate cu stele de la

1 la 5; cele cu 5 stele au gradul de confort cel mai ridicat şi invers, cele cu o stea – gradul de

confort cel mai scăzut.

Din fig.2.4.1.4 se poate observa că în toate prefecturile predomină unităţile hoteliere de

2*.

În tabelul 2.4.1.4 se regasesc toate unităţile hoteliere din Creta, grupate pe prefecturi: Chania,

Heraklion, Lasithi şi Rethymnon, şi pe pragul de confort. Astfel pe toată regiunea Creta se află

1521 de unităţi hoteliere, din care 50 sunt de 5*, 217 de 4*, 312 de 3*, 714 de 2* şi 228 de 1*.

2.4.2. Structuri turistice cu funcţiuni de agrement.

Agrementul reprezintă o componentă de bază a produsului turistic deoarece asigură odihna

activă a turiştilor, contribuind direct la realizarea unei noi calităţi a vieţii.

Agrementul este definit ca ansamblul mijloacelor, echipamentelor, evenimentelor şi formelor

oferite de unităţi, zone turistice, capabile să asigure individului sau grupului social o stare de bună

dispoziţie, de plăcere, să dea senzaţia unei satisfacţii, unei împliniri, să lase o impresie şi o

amintire favorabilă.

68

Page 69: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

Gradul de satisfacţie al vizitatorilor depinde de conceptul de animaţie turistică. Astfel:

„animaţia în turism poate fi privită ca o tehnică de organizare a activităţilor menite să antreneze

participarea turiştilor în scopul de a se distra, de a se relaxa activ dând posibilitatea tuturor de a-

şi exprima personalitatea şi spiritul creativ”31. Animaţia turistică cuprinde o serie de elemente

printre care:

- Atracţiile naturale ale staţiunii: relieful, clima, flora şi fauna;

- Atracţiile culturale ale staţiunii: elemente istorice, arhitectura unei zone, expoziţii,

spectacole, obiceiuri şi tradiţii legate de sărbătorile religioase;

- Facilităţi de petrecere a timpului liber deja existente: pentru practicarea sporturilor,

facilităţi de ordin cultural (muzee, teatre, săli de cinema, săli de expoziţii), facilităţi variate

de divertisment (discoteci, cazinouri), facilităţi pentru cumpărături;

- Echipamente şi servicii diverse: servicii de cazare, restauraţie, de transport, de informare.

Astfel se pot vedea în tabelul 2.4.2.1 o serie de evenimente din anii 2003 şi 2004, după

performanţe, durata în zile şi biletele vândute.

Evenimente festive in Grecia supervizate de Festivalul Grecesc S.A pe anul 2003 si 2004

Tabel nr. 2.4.2.1

Evenimente Performante Durata în zile bilete20

03

2004 2003 2004 2003 2004

Festivaluri 38 36 57 55 200424 189830

Concerte 12 13 13 14 37194 38180

Balet 4 3 8 6 17654 15200

Teatru 15 14 28 28 122089 116050

Opera 3 2 3 3 4903 5200

Dansuri 3 4 4 4 16198 15200

Alte

evenimente

1 1 2386

Sunet si

lumina

Rodos

38

2

378 151 150 17698 18212

31 Conform Tehnologia activităţilor de turism: Anca Adriana Cristea, editura: Pro Universitaria, Bucureşti 2007, pag 241

69

Page 70: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

Evenimente festive in Grecia supervizate de Festivalul Grecesc S.A pe anul 2003 si 2005

0 50 100 150 200 250

Performanta 2003

Performanta 2004

Durata în zile 2003

Durata în zile 2004

Bilete(mii) 2003

Bilete(mii) 2004

Alte evenimente

Dansuri

Opera

Teatru

Balet

Concerte

Festivaluri

Sursa: Caietul anului 2006 Grecia

Fig. 2.4.2.1

Din tabelelul si din graficul 2.4.2.1 “Evenimente festive in Grecia supervizate de

Festivalul Grecesc S.A pe anul 2003 si 2004” se poate observa ca cea mai mare vanzare de bilete

la festivaluri a avut loc in anul 2003, in anul 2004 au scazut vanzarile cu 10594 de bilete fata de

anul anterior. Tot in anul 2003 s-au obtinut performante mai bune la toate evenimentele insa a

durat si mai multe zile. In anul 2004 se observa o crestere foarte mica la concerte, opera, si sunet

si lumina in Rodos.

Teatru si orchestra 2001-2004

Tabel nr. 2.4.2.2

70

Page 71: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

Spectacole Bilete vândute2001 2002 2003 2004

Proza 296.101 269.814 284.129 277.3

37

Opera 85.702 245.014 152.148 153.9

24

Concerte 428.969 448.419 414.880 355.3

62

Alte

muzicale

64.220 50.814 9.858 48.35

0

Dansuri 107.406 150.861 147.160 81.38

8

71

Page 72: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

Alte shwo-

uri

185.642 153.154 191.649 251.5

44

72

Page 73: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

Sursa: Caietul anului 2006 Grecia

Teatru si orchestra 2001-2004

050000

100000150000200000250000300000350000400000450000500000

2001 2001 2002 2002 2003 2003 2004 2004 2005

Bil

ete

van

du

te

Proza

Opera

Concerturi

Alte muzicale

Dansuri

Alte shwo-uri

Fig. 2.4.2.2

Din tabelul si graficul 2.4.2.2 “Teatru si orchestra 2001-2004” se constata o crestere

spectaculoasa la opera in anul 2002 fata de 2001 cu 300% insa in anul 2003 se reduce aproape de

jumatate,in anul 2004 are loc o crestere nesimnificativa. Cel mai mare interes cu cel mai mare

numar de spectatori il prezinta concertele, urmat de proza, opera si alte show-uri. Spectacolele

care prezinta cel mai putin interes sunt dansurile si alte muzicale unde in anul 2003 are loc o

scadere drastica de cinci ori mai mica fata de anul anterior insa in anul 2004 creste aproape de

valoarea care o avea in 2002.

2.5. Evoluţia circulaţiei turistice în cadrul regiunii considerate

Circulaţia turistică presupune deplasarea persoanelor spre locurile alese ca destinaţie a

călătorilor. În consecinţă, fluxurile turistice implică derularea unui trafic turistic considerabil între

localităţile ( ţările) de reşedinţă şi localităţile primitoare de turişti.

2.5.1. Evolutia circulatiei turistice dupa numar de sosiri

Turişti stăini veniţi pe lună în Grecia: 2001 – 2005

Tabelul 2.5.1.1

73

Page 74: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

2001 2002 2003 2004 2005

Total 14.679 14.918 14.785 14.267 15.449

Ianuarie 299 405 280 326 446

Februarie 290 340 326 370 330

Martie 344 463 444 486 613

Aprilie 770 709 790 850 783

Mai 1.603 1.645 1.645 1.726 1.873

Iunie 1.993 1.966 2.076 1.921 2.074

Iulie 2.624 2.516 2.585 2.422 2.689

August 2.562 2.633 2.597 2.422 2.496

Septembrie 2.098 2.123 2.012 1.861 2.055

Octombrie 1.186 1.244 1.207 1.080 1.181

Noiembrie 531 415 414 399 478

74

Page 75: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

2001 2002 2003 2004 2005

Decembrie 679 459 409 384 431

75

Page 76: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

Turişti stăini veniţi pe lună în Grecia: 2001 – 2005

0

20004000

60008000

1000012000

14000

2005

2004

2003

2002

2001

Fig. 2.5.1.1

Circulaţia turistică în anii 2001-2005 din Grecia este în creştere, după cum se poate vedea

şi în tabelul 2.5.1.1, în anul 2001 turiştii străini veniţi în Grecia sunt în număr de 14,679, în 2002

– 14,918, în anul 2003-14,785, în 2004-14,267 iar în anul 2005-15,449 de turişti străini. Se poate

analiza traficul circulaţiei turistice şi pe luni.

Nr de persoane care viziteaza muzee si situri arheologice din Creta

Tabel nr. 2.5.1.2

76

Page 77: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

Muzee (M) si

Situri arheologice(A)

Vizitatori CRETA2004 2005

A Agia Triada of

Festos

13.462 12.765

M Agios Nikolaos 12.157 13.682

A Palatul Zakros 17.085 16.377

A Palatul Malia 51.381 49.413

A Gortyna 102.716 97.324

A Gournies

(Lassithi)

15.116 12.462

M Iraklio 215.275 232.740

A Knossos 620.202 653.342

A Matala(1) 91 —

M Biserica din

Panagia Kera

(Lassithi)

35.641 37.786

M Rethymno 24.643 20.655

M Sitia 3.910 3.677

A Cave of Psychro

(Lassithi)

92.745 94.903

A Spinalonga

(Lassithi)

218.843 236.242

A Tylissos 2.437 2.036

A Festos 126.655 135.348

A Koule Fortress at

Iraklio Port

23.376 16.244

M Chania

(Archaeological)

27.864 28.394

77

Page 78: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

Numar de persoane care viziteaza muzee si situri arheologice din Creta

0

100.000

200.000

300.000

400.000

500.000

600.000

700.000

A Agia Triada of

A Palatul Zakros

A Gortyna

M Iraklio

A Matala(1)

M Rethymno

A Cave of

A Tylissos

A Koule

M Chania

2004

2005

M Chania (Byzantine 4.047 4.776

Sursa: Resurse arheologice

Fig. 2.5.1.2

Din graficul 2.5.1.2 rezultă că cel mai mare punct de atracţie turistică, cel mai vizitat este

situl arheologic Knossos, în 2004 fiind vizitat de un număr de 620.202 turişti iar în 2005

creşte la 653.342 turişti.

O deosebită importanţă în turism şi o contribuţie la economia statului o au turiştii, prin

vizitarea punctelor de atracţie, muzee situri arheologice şi alte puncte de atracţie turistică, tabelul

2.5.1.2.

2.5.2. Evolutia circulatiei turistice pe mijloace de transport

Pentru derularea traficului turistic se apelează la o gamă variată de mijloace de transport,

în funcţie de distanţa până la locul de destinaţie, de caracteristicile itinerariilor alese, de starea

căilor de comunicaţie şi a infrastructurilor lor tehnice, de intensitatea şi sezonalitatea circulaţiei

turistice, de competitivitatea tarifelor practicate pentru diferite forme de transport, de rapiditatea

şi comoditatea deplasărilor.

78

Page 79: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

Dezvoltarea transporturilor este condiţionată de existenţa, în primul rând, a unui parc

rulant, specific fiecărei forme de transport: terestru, feroviar, aerian sau naval (de exemplu

transporturile de pasageri se efectuează cu autocare,microbuze, autoturisme, avioane, garnituri

de cale ferată, vase fluviale şi maritime care constituie elemente de bază materială a

transporturilor ), tabelul 2.5.2.1 iar în al doilea rând de căile corespunzătoare pentru aceste

mijloace de transport (şosele, autostrăzi, linii de cale ferată, gări, autogări, porturi fluviale şi

maritime, aeroporturi), care constituie elemente de infrastructură tehnică generală ale

transporturilor.

Turişti străini veniţi pe an pe mijloace de transport în Grecia: 1998 – 2005

Tabelul nr. 2.5.2.1

Anul Turişti veniţi % Distribuţie

Avionul Trenul Vapor Maşină

1998 11.364 76,0 0,3 11,3 12,4

1999 12.606 79,0 0,3 9,8 10,9

2000 13.567 77,1 0,5 9,6 12,8

2001 14.679 73,9 0,6 9,7 15,8

2002 14.918 70,0 0,6 10,3 19,1

2003 14.785 70,5 0,6 9,8 19,1

2004 14.267 69,9 0,6 10,6 18,9

2005 15.449 67,5 0,7 12,5 19,3

79

Page 80: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

0% 20% 40% 60% 80% 100%

1998

2000

2002

2004

Turişti străini veniţi pe an pe mijloace de transport în Grecia: 1998 – 2005

Avionul

Trenul

Vapor

Maşină

Sursa: Caietul anului 2006 Grecia

Fig. 2.5.2.1

Din graficul „Turişti străini veniţi pe an pe mijloace de transport în Grecia: 1998 –

2005”reiese ca mijlocul de transport preferat de turistii straini este avionul, urmat de

masina,vapor si cel mai putin cu trenul. Numarul de turisti creste succesiv din 1998 pana in

2005. Cu 4085 de mii de turisti. Numarul de turisti care prefera avionul a scazut de la 76% in

1998 la 67,5% in 2005, in schimb a crescut numarul de turisti care calatoresc cu trenul de la

0,3% in 1998 la 0,7% in 2005, cu masina de la 12,4% in 1998 la 19,3% in 2005, si cu vaporul de

la 11,3% in 1998 la 12,5% in 2005. Aceste cresteri se datoreaza imbunataririi conditiilor,

infrastructurii, aparitiei de vase cat mai luxoase, iahturi etc.

Transport pe mare

Tabel nr. 2.5.2.2

2001 2002 2003 2004 2005

Flota comercială greacă

Număr de

vase

2052 2062 2092 2094 2035

Capacitate 30623 30821 33433 34332 33020

Pasageri 57655 51641 52800 50980 44717

Greci 54646 49479 50018 48631 42114

Străini 3009 2162 2782 2349 2603

80

Page 81: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

Transport pe mare Fig. 2.1.9

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

2001 2002 2003 2004 2005

Capacitate

Pasageri

Greci

Străini

Flota comercială greacă

2000 2020 2040 2060 2080 2100

2001

2002

2003

2004

2005

Număr de vase

Fig. 2.5.2.2

În tabelul 2.5.2.2 este prezentată o flotă turistică pe perioada 2001-2005, putând analiza

numărul de vase, capacitatea, numărul total de pasageri: greci şi străini

Din figura 2.5.2.2 „Tansport pe mare” , reiese capacitatea mai mică decât numărul

pasagerilor, grecii preferând mai mult transportul pe mare decât turiştii străini, iar în figura

„Flota comercială greacă” se vede clar o creştere a numărului de vase din anul 2001 până în

2004, urmată de o scădere bruscă în anul 2005.

Transport cu avionul (Liniile aeriene olimpice)

Tabel nr. 2.5.2.3

2001 2002 2003 2004 2005

Pasageri(în

mii)

6129 5576 5340 5727 5779

Greci 3240 2883 2948 3130 2979

Internaţion

ali

2889 2693 2392 2597 2800

81

Page 82: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

2001 2002 2003 2004 2005

Transport cu avionul (Liniile aeriene olimpice)

Pasageri(în mii)

Greci

Internaţionali

Fig. 2.5.2.3

Numărul pasagerilor care călătoresc cu avionul oscilează, după cum se poate observa din

figura 2.5.2.3, în anul 2001 pasagerii fiind în număr de 6129, în 2002 scade la 5576, în 2003

scade din nou la 5340, în 2004 creşte la 5727 iar în 2005 continuă să crească la 5779.

În figura 2.5.2.3 se poate observa că numărul turiştilor greci care preferă transportul cu

avionul este mai mare decât cel al turiştilor internaţionali.

82

Page 83: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

CAPITOLUL III. PERSPECTIVE ALE DEZVOLTĂRII TURISTICE LA

NIVELUL GRECIEI

3.1. Investitii si imbunatatiri la nivelul Greciei

În ultimii zece ani în Grecia s-a construit foarte mult, preţurile pe piaţa imobiliară sunt în

creştere deoarece sistemul bancar susţine persoanele interesate în achizitionarea unei case prin

diverse împrumuturi, rata dobânzii fiind de 4,4-5% pe an. În orasele mari ca Atena şi Salonichi

blocurile sunt ca o entitate (apartamente spaţioase, dispuse pe cinci niveluri, o singură scară şi

autonome din punct de vedere termic şi electric). În ceea ce priveşte finanţarea şi susţinerea din

partea statului, viitorii locatari pot beneficia de case sociale (subvenţionate de către stat, locatarii

plătind doar o sumă foarte mică), fonduri acordate angajatilor în conditii foarte avantajoase de

marile firme (bănci, companii de electricitate, telefonie mobilă), iar cei care achiziţionează pentru

prima dată o casă sunt scutiţi de impozit în anul respectiv. Uniunea Europeană acordă sprijin în

restaurarea atât a caselor vechi (monumente), cât si a celor din zonele istorice celebre (Plaka din

Atena).

Grecia este poate una dintre ţările care a folosit la maximum fondurile europene pentru punerea

la punct a turismului. De la un capăt la altul, infrastructura Greciei a fost modernizata. Unul dintre

proiectele importante a fost construirea podului Rio-Antirio. În mai 2004, anul în care Grecia a

găzduit Jocurile Olimpice, s-a trecut la construcţia trotuarelor şi la amplasarea grilajelor de protecţie.

Podul a fost în sfârşit inaugurat pe 7 august 2004, cu doar o săptămână înaintea startului jocurilor de

la Atena, şi primii oameni care au călcat pe noul pod au fost purtătorii flăcării olimpice. Noul pod a

costat în total 630 milioane de euro, majoritatea banilor venind de la Uniunea Europeana, din fondul

european de dezvoltare regională.

83

Page 84: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

În paralel cu dezvoltarea infrastructurii, în Grecia a fost modernizată şi reţeaua hotelieră care

lăsa mult de dorit. Ministerul grec al Economiei a accesat fonduri europene pentru dezvoltarea

turismului, mai ales în ceea ce priveşte modernizarea hotelurilor şi transformarea unor vechi

pensiuni tradiţionale în noi hoteluri, reuşind astfel să extindă sezonul turistic de la 6 la 8 luni pe an.

Au fost modernizate 85 de hoteluri, în timp ce 28 de pensiuni tradiţionale au fost transformate în

hoteluri. (684 de noi paturi). Acestui proiect i s-a alocat un buget de 175.596.000 euro cu o

contributie UE de 32.998.000 euro.

Grecia se află în top cu 15 destinaţii în lume. Sectorul turismului Grecia este în continuă

creştere pe piaţă şi reprezintă 18% din ţările GDP. Grecia este un brand stabil şi o destinaţie eternă.

În prezent investitorii internaţionali din Europa, USA, sudul Africii şi Australia se dezvoltă

integrând resorturi ce includ terenuri de golf, centre de conferinţe, spa şi marine. Turismul este în

creştere, în evoluţie, creând mini - destinaţii pentru investiţia turismului.

Avantaje competitive:

- Producţia turismului acoperă istoria, cultura, diverse peisaje, climat mediteranean şi

gastronomie.

- Guvernul grec merge la ţinte internaţionale, campanii de marketing anual.

- Grecia atrage mai mult de 16 mil de vizitatori în 2006 şi ăşi propune 20 mil până în 2010.

- Oferă circuite anuale a potenţialului turistic înzestrate în generoase investiţii stimulative.

3.2. Perspective de dezvoltare a turismului in Grecia

Grecia este soluţia pentru investitorii internaţionali, oferind oportunităţi de afaceri în una dintre

primele destinaţii de turism din lume. Oportunităţi de investiţii: Resurse integrate, terenuri de golf,

marine în numeroase insule, centre favorabile şi spas - Grecia are peste 700 de izvoare cu apă

termală, centre de convenţii, proiecte agro şi ecoturismul pe ţinuturi spectaculoase sau pe insule.

Johann P. Bachmann, investitor de golf CEO a investit în Grecia deoarece consideră că va fi cea

mai importantă piaţă de golf din zona mediteraneană în următorii 10 ani. Proiectul lui include două

terenuri de golf cu 18 găuri, 5 hoteluri de lux, bungalouri, un centru de conferinţă, centru de spa şi

marină.

Separat Starwood Hotels & Resorts Worldwide Inc a anunţat ieri semnarea unui contract pe

termen lung cu TEMES SA pentru operaţia a două noi staţiuni de lux în Messina, Peloponezul de

sudvest: “ Staţiunea de Dune Romanos Navarino – Colecţia de Lux”( Romanos Navarino Dunes

Resort – The Luxury Collection) Şi “Westin Navarino Dunes Resort.” Sunt situate la circa 30 de

minute de aeroportul Kalamata.

84

Page 85: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

Federaţia Hoteliera Elena (POX) şi-a exprimat îngrijorarea despre impactele asupra

turismului grecesc în acest şi în viitorul sezon din cauza nesiguranţei globale economice care apare.

Federaţia s-a referit într-o declaraţie la pierderile considerabile pe pieţele mondiale încă de la

începutul anului, împreună cu creşterile preţurilor la petrol şi aprecierea monedei euro în faţa

dolarului, care sunt lucruri negative pentru turismul ţării.

Pox cere măsuri imediate pentru îmbunătăţirea competitivităţii turismului care este aşteptat

să absoarbă cel mai mult din impactul aprecierii euro-ului. Cere de asemenea promovarea mai

intensivă a Greciei, mai ales pe pieţele în dezvoltare din Estul Europei, şi o soluţie dreaptă pentru

problema structurii conceptuale operaţionale a facilităţilor de acomodare.

3.3. Perspective de dezvoltare în insula Creta

Grecia încurajează ridicarea calitativă a turismului prin dezvoltarea proiectelor şi ELKE invită

investitori să vadă insula Creta şi să ofere informaţii celor interesaţi. Municipiul Timpaki din Creta

oferă invitaţii privind dezvoltarea turismului a proprietăţilor municipiului Sideropetra în aşezarea

Matala ce constituie o arie de 249,5 ha. Zona este potrivită pentru un complex turistic ce include

terenuri de golf, centre de convenţii şi centre de talosoterapie.

Creta este binecuvântată cu peisaje minunate, mediu înconjurător unic şi frumuseţe naturală, un

popor ospitalier şi o bogată istorie, mitologie şi cultură. Acestea ingrediente excelente pentru

dezvoltarea calităţii turismului cu staţiuni de un caracter unic care ar putea ajuta Creta sa iasă în

evidenţă şi să se plaseze în capul listei destinaţiilor turistice de calitate din lume atrăgând clientela

cu venit mare din toata lumea. Cu acestea fiind spuse, Emerald a achiziţionat, în partea de sud a

Cretei, un teren carismatic -160 de hectare pe una din cele mai bune plaje ale Greciei, unde planifică

şi integrează o staţiune de calitate cu standarde exemplar de mari. Cu o investiţie de peste 310

milioane de euro, staţiunea va fi formată din cinci hoteluri de lux, facilităţi balneoclimaterice, o sală

de conferinţă, un centru atletic, etc. şi o zonă imobiliară de un lux substanţial.

85

Page 86: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

Dezvoltarea staţiunii Cavo Sidero în estul Cretei, una din cele mai mari proiecte de investiţie

din turismul grecesc, a intrat în ultima porţiune după 14 ani de obstacole birocratice şi de altă natură.

Preşedintele Minoan Group şi directorul Christopher Egleton au confirmat progresul obţinut şi au

anunţat că firmele arhitecturale ale lui Alexandros Tombazis şi Baldrich & Tobal au început

planificarea primului sat din proiect, numit Grandes Bay. Acest grup a cheltuit 40 de milioane de

euro pentru dezvoltarea planului de afaceri, în timp ce investiţia va ajunge la 1.2 miliarde.

Presupune crearea a 7000 de paturi în şase saturi de vacanţă care o să acopere mai puţin de 1% din

totalul de 25 de kilometrii patrati. Acest proiect o să creeze estimativ 3500 de locuri de muncă.

Acţionarii pricipali ai companiei sunt Henderson Global Investors. Fondatorul şi directorul Martin

Gilbert, presedintele American Express Global Network Services, Peter Godfrey şi membrul

Consiliului al Bancii Regale a Scoţiei Colin Buchan, împreună cu câţiva constructori britanici.

O companie de dezvoltare imobiliară din Marea Britanie intentionează să construiască cinci sate

turistice exclusiviste, un lanţ de hoteluri "superlux", trei terenuri de golf şi un miniport într-una

dintre cele mai izolate şi mai fragile zone, din punct de vedere ecologic, din Grecia. Uriaşul plan de

dezvoltare turistică al companiei Minoan Group va avea 7.000 de locuri de cazare şi se va întinde pe

o suprafaţă de 26 de hectare în peninsula aridă Sidero, din nord-estul insulei Creta.

Cel mai mare proiect de dezvoltare turistică din Mediterană, în valoare de peste un miliard de euro,

este susţinut puternic de guvernul elen şi de mănăstirea locală care deţine terenul. De cealaltă parte,

asociaţiile ecologiste şi organizaţiile de arheologi internaţionale susţin că proiectul turistic va aduce

pagube imense şi permanente unei părţi din insula Creta, care are o mare importanţă pentru Europa.

Dr Oliver Rackham, profesor de ecologie istorică la Universitatea Cambridge susţine că

dezvoltarea unui proiect de acest gen nu este sustenabilă din cauza lipsei resurselor de apa necesare,

această zonă a Greciei fiind una dintre cele mai aride regiuni ale Europei. Constructorii propun

soluţia desalinizării, însă o astfel de uzină va afecta grav ecosistemul: ori va acoperi o mare parte a

zonei cu panouri solare, ori va necesita mari resurse de energie, care oricum sunt reduse în Grecia.

Proiectul, denumit Cave Sidero, este condamnat şi de Bartolomeu I, Patriarhul Bisericii

Ortodoxe, care este un susţinător al mişcării ecologiste. Patriarhia şi-a disputat îndelung cu Biserica

Greciei jurisdicţia asupra mănăstirii care deţine terenul.

Compania britanică susţine însă că, potrivit studiilor de mediu, pagubele vor fi minime.

"Cladirile vor acoperi mai putin de 1% din teritoriu. Va fi prima dezvoltare turistică sustenabilă,

neutră din punctul de vedere al emisiilor de CO2", spune un responsabil al organizatiei. Proiectul

este susţinut şi de Forumul Viitorului, o importantă organizaţie de mediu din Marea Britanie, care

primeşte anual sponsorizări de la Minoan Group.

86

Page 87: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

Terenurile de golf vor fi plantate cu iarbă rezistentă la salinitate mare şi cu flora locală în loc de

iarbă, care necesită multă apă, au precizat proiectanţii. Îngrijorate de anvergura proiectului,

asociaţiile ecologiste elene nu s-au lasat convinse de aceste argumente şi au trimis scrisori catre 11

ministere din Grecia pentru a cere interzicerea construcţiei.

Turismul global este una din cele mai mari şi mai rapid crescătoare industrii. Conform

Consiliului Mondial al Turismului şi al Călătoriilor sunt circa 700 de milioane de turişti

internaţionali în toată lumea anual, turismul şi activităţile înrudite contribuie 11% la GDP-ul

mondial, sectorul turistic este cel mai mare angajator având aproape 255 milioane de locuri de

muncă şi 10,7% din forţa de muncă mondială.

CONCLUZII

Potenţialul turistic antropic reprezintă ansamblul de obiective create de societate care

îndeplinesc condiţiile valorificării pe plan turistic.

Grecia dispune de numeroase resurse antropice de valoare istorică, estetică, culturală,

urbanistică, memohală ce sunt valorificate corespunzător. Resursele antropice sunt

inepuizabile, prezentând perspective de dezvoltare pe termen lung. Ele sunt valorificate şi

promovate eficient pe piaţa externă, constituind o sporire a încasărilor valutare ale statului,

contribuind astfel la echilibrarea balanţei de plăţi externe.

Turismul contribuie la creşterea economică şi socială şi la atenuarea dezechilibrelor în

diferite zone din Grecia, constituind o sursă de sporire a veniturilor populaţiei.

87

Page 88: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

În urma promovării eficiente şi respectării principiilor de dezvoltare durabilă, turismul în

Grecia este bine protejat, conservat iar potenţialul cultural, istoric, folcloric şi arhitectural

este valorificat. Deasemenea turismul are un rol deosebit în utilizarea timpului liber al

populaţiei.

Insula Creta este un loc privit ca punct de referinţă al culturii şi civililizaţiei elene,

combinând trecutul cu modernul, cu numeroase monumente şi o istorie bogată, un loc al

contrastelor de unde izvorăşte mitologia cretană.

Soarele şi luna au fost venerate în multe locuri din Creta. Acesta a fost motivul pentru care o

mare varietate de personaje mitice au fost create precum: Minos şi Pasiphae, Zeus şi Europa,

Talos, Dedal, Minotaurul, Labirintul.

În ciuda faptului că Insula Creta conduce la un mod de viaţă modern, tehnic, cosmopolitan,

ei încă păstrează toate elementele care constituie tradiţiile culturale şi fizionomice ale

poporului cretan. Vacanţele şi festivalurile, zilele artistice şi producţia bogată artistică în

sectoare tradiţionale ale creaţiei sunt legături cu Creta modernă, trecutul şi obiceiurile lor.

Majoritatea locuitorilor din Creta, în general cei care trăiesc în oraşe şi în vile din interior,

păstrează costumele şi tradiţiile.

Tehnica tradiţională şi sentimentele pentru creaţia estetică, care au fost dezvoltate de

strămoşii lor sunt prospere mai ales în satele din zilele de azi, rezultând piese de artă

folclorică şi de calitate superioară.

Insula Creta este o destinaţie populară prin vacanţele alternative, prin infrastructura specială

a industriei cretane specifice, prin variatele forme de turism de care dispune: turismul de

odihnă şi recreere, de talosoterapie, de agrement, turismul sportiv, religios, tehnic şi

ştiinţific, de afceri şi de congrese.

88

Page 89: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

Toate acestea conduc la dezvoltarea armonioasă a turismului pe întreg teritoriu al Greciei,

generând o cere specifică de bunuri şi servicii care antrenează o creştere în sfera producţiei

acestora.

Grecia oferă oportunităţi de afaceri în principale destinaţii de interes turistic oferind

oportunităţi de investiţii pentru resurse integrate, terenuri de golf, marine în numeroase

insule, centre favorabile şi staţiuni balneoclimaterice.

Mulţi investitori străini doresc să investească în Grecia considerând că este o afacere

profitabilă, creând astfel locuri de muncă şi contribuind la dezvoltarea turismului prin

diversificarea structurii şi a serviciilor.

89

Page 90: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

BIBLIOGRAFIE

1. Cândea Melinda, Erdeli George, Peptenaru Daniel,“Potenţialul turistic al Romaniei”,

Editura Universitară, Bucureşti, 2001.

2. Cristea Anca Adriana, “Tehnologia activităţilor de turism”, Editura Pro Universitaria,

Bucureşti, 2007.

3. Cristureanu Cristiana, Neacşu Nicolae, Băltăreţu Andreeea, “ Turism Internaţional, Studiu

de caz legislaţie”, Editura Oscar Print, Bucureşti, 1999.

4. Horia C., Matei, Neguţ Silviu, Nicolae Ion, “ Enciclopedia Statelor lumii”, Editura

Meronia, Bucureşti, 2003.

5. Horia C., Matei, “Enciclopedia Europei”, Editura Meronia, Bucureşti, 2005.

6. Ionescu Ion, ”Turismul, fenomen economic şi cultural”, Editura Oscar Print, Bucureşti,

2000.

7. Neguţ Silviu, Vlăsceanu G., Bran Floriana, Popescu Claudia, Vlad Liviu B., Neacşu Marius

C., „Geografia Mondială”, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2005.

8. Snak Oskar, Baron Petre, Neacşu Nicolae, “Economia turismului”, Editura Expert,

Bucureşti, 2003.

9. Van Willem, Hendrik Loon, “Istoria Artelor”, Editura Snagov, 1997.

10. ***Ghidul turistic al Greciei, Editura Meteor Press, 2005.

11. ***Insulele Greciei, Editura Rao Books, 2005.

12. ***Revista Turism Club - Patrimoniul mondial al Greciei.

13. ***Tourist Guide, Chania, Prefectural Comittee for tourism promotion of Chania, Edition

2007.

14. ***Tourist Guide, Heraklion, Prefectural Comittee for tourism promotion of Heraklion,

Edition 2006.

15. ***Tourist Guide, Lasithi, Prefectural Comittee for tourism promotion of Lasithi, Edition

2006.

16. ***Tourist Guide, Rethymnon, Prefectural Comittee for tourism promotion of

Rethymnon,Edition 2006.

17. ***Concise statistical yearbook of Greece, 2006

18. ***Greece in figures, 2007

90

Page 91: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

19. http://www.centruldepelerinaj.ro/regiuni_grecia_ro.php

20. http://www.chania.gr

21. http://www.crete-ne.com/

91

Page 92: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

Anexa 1

Harta Greciei Antică

92

Page 93: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

Anexa 2

Harta Greciei

93

Page 94: Potentialul Turistic Antropic in Grecia

Anexa 3

Harta Insulei Creta

94