Potentialul turistic al jud. Bihor

ORADEA

Resedinta judetului Bihor; atestare documentara: secolul 12.

Atractii turistice:

Muzeul Tarii Crisurilor (istorie, stiinte naturale, arte

plastice, etnografie, biblioteca documentara)

gazduit in fostul palat episcopal (secolul 18)

Citadela stil vauban

(construita in 1570 si reconstruita in secolul 18)

Catedrala romano-catolica (secolul 18)

Palatul "Vulturul negru"

Sirul de tunuri - stil baroc (secolul 18)

Biserica "cu luna" (secolul 18)

Teatrul Vedere

Casele memoriale "Iosif Vulcan" si "Ady Endre" cladiri neoclasice

(secolul 20)

cinematografe; galerii de arta

Harta orasului

1

BAILE FELIX

Statiunea Baile Felix, statiune cu sezon permanent, este situata in nord-vestul Romaniei (Judetul Bihor), in Podisul Crisurilor, altitudine 140 m, intr-o zona deluroasa acoperita cu paduri de fagi si stejari, 8 km sud de Municipiul Oradea (resedinta Judetului Bihor), si 22 km sud-est de localitatea Bors (punct de vama cu Ungaria). Statiunea are o clima temperat-continentala, cu influente oceanice provenind din vest. Temperatura medie anuala este de 10,6°C (iulie- in jur de 21°C; ianuarie in jur de -2°C). Verile nu sunt excesiv de calduroase, iarna este blanda. Precipitatii moderate (650 mm anual).

Bogata in izvoare de ape minerale termale (20-48°C), oligotermale, radioactive, continand sulf, calciu, sodiu, descoperite la inceputul mileniului. Namol sapropelic fosil. Renumita prin efectul binefacator al apelor sale in calmarea durerilor articulare si musculare si a nevralgiilor reumatice, statiunea este recomandata in tratamentul bolilor reumatismale inflamatorii (poliartrita, spondiloza reumatoida, urmari ale unui reumatism articular grav), al bolilor degenerative (spondiloza, artroza, poliartroza, sciatica lombara), si al diartrozelor (tendonita, tendomiotita, periartrita scapulohumerala, etc.) al bolilor sistemului nervos central si periferic (semipareze, parapareze, etc.), al bolilor ginecologice (metrosalpingita cronica, dereglari minore pubertale si de menopauza), al starilor post-traumatismale (urmare unor operatii ale articulatiilor, oaselor si muschilor, urmare unor fracturi, entorse si luxatii etc.), al dereglarilor endocrine etc.

Statiunea beneficiaza de baze de tratament moderne, avand toate dotarile necesare pentru bai in cada sau bazin cu ape minerale, kinetoterapie in bazine cu apa minerala termala, impachetari cu namol cald, fizioterapie, inhalatii si aerosoli etc., care permit un tratament eficient chiar si in anotimpurile reci. Exista aici numeroase sali de gimnastica, sauna, bazine de inot etc.

2

Priveliste Hotelul "Nufarul" Vedere

In apropierea Bailor Felix se afla statiunea Baile 1 mai, statiune situata in aceeasi zona submontana (la altitudinea de 140 m), intr-un parc natural de stejari batrâni, cu o clima temperat continentala moderata, cu influente oceanice din vest. In apa termala din râul si lacul Petea, cu o temperatura constanta de 30-31°C, traieste melcul Melanopsis parreyssi (relicva din Tertiar) si pestele Scardinus racovitzae ca si specia rara de nufar subtropical - Numphaea lotus thermalis - relicva din Tertiar, monument al naturii.

STÂNA DE VALE

Stâna de vale este o statiune de odihna si tratament pentru toate anotimpurile de importanta nationala (complex montan), situata in vestul Romaniei, in cadrul comunei Budureasa (judetul Bihor), intr-o depresiune strajuita de Muntii Vladeasa si Padurea Craiului (Carpatii Occidentali), la o altitudine de 1102 m, la sud-est de municipiul Oradea (resedinta judetului Bihor).

Climatul este intramontan de depresiune, tonic-stimulativ, cu veri racoroase (temperatura medie a lunii iulie este de 14°C si ierni reci si umide (temperatura medie a lunii ianuarie este sub -6°C). Temperatura medie anuala este de circa 5°C. Se caraterizeaza printr-o marcata nebulozitate, precipitatii abundente (peste 1200 mm anual) si caderi masive de zapada (statul atingind 50-90 cm). Ezista si izvoare cu ape minerale feruginoase, hipotonice.

Frumusetea linistitoare a peisajului, aerul pur, fara praf si particule alergice bogat in ozon, presiunea atmosferica relativ coborita, multele posibilitati de trasee montane sunt elemente care face ca vacantele petrecute aici sa fie relaxante si sa ajute la refacerea sanatatii si a capacitatii de munca.

Statiunea se recomanda in tratamentul asteniilor, unor dereglerari endocrine (hipertiroitism beningn, boala Basedov incipienta, dupa tratamente cu medicamente), dereglarilor respiratorii (neuroza respiratorie), organismului slabit, suprasolicitarilor fizice si intelectuale, anemiilorm rahitismului si dereglarilor de crestere la copii. Cazarea este asigurata de Hotelul Iadolina care are baza proprie de tratament (instalatii de electroterapie, bai cu plate medicinale, sauna, gimnastica medicala, masaj) ca si in pavilioane si vile.

Atractii turistice: cascade (Saritoarea Iedutului, Iadolina, Moara Dracului), Pesteri (Onceasa, Cetatea Radesei, Sura Boghii, Focul Viu), complexul carstic

3

Cetatile Ponorului (pesteri, lac etc), Cabana Padis (altitudine 1280 m). Se poate practica pescuitul iar in timpul verii schiul pe pirtii naturale cu un teleschi de 650m lungime.

PESTERA SCARISOARA

Scarisoara, pestera sculptata in calcare jurasice, situata in sudul Masivului Bihor (Muntii Apuseni), care adaposteste un ghetar (cu o suprafata de aproximativ 5550 m2 si cu un volum care oscileaza intre 40000 si 55000 m3). Intrarea in pestera (la circa 1200 m altitudine) se face printr-un aven adanc (48 m) care comunica cu o sala mare, circulara, si prin intermediul careia se asigura accesul in celelate sali.

Are galerii ca Maxim Pop, Palatul Sanzienii (cu forme concretionale calcaroase frumoase), care leaga intre ele numeroasele sali, ca Biserica, Biserica Noua, Catedrala s.a. Multe sali sunt pardosite cu gheata. Iarna, temperatura aerului din pestera inregistreaza aceleasi oscilatii ca temperatura aerului din jurul avenului; vara temperatura ramane constant sub 0°. Este monument al naturii si obiectiv turistic.

PESTERA URSILOR

Localizare

La 17 septembrie 1975, in urma unei dinamitari in cariera de marmura de la Chiscãu, in masiv s-a format o spartura prin care a coborat artificierul miner Curta Traian din localitate. Dupa cercetarile stiintifice de rigoare, o parte a pesterii a fost amenajata si electrificata, fiind data in exploatare turistica la 14 iulie 1980. Cai de acces: Pe DN-76 (Oradea-Deva), cu derivatie la km 86 in comuna

4

Sudrigiu, pe DJ-763, inca 16 km (sosea asfaltata). Pestera Ursilor nu primeaza prin dimensiuni, ci prin fantastica aglomerare de formatiuni speologice, din care punct de vedere este indiscutabil, unicat in randul pesterilor amenajate pentru turism. Tot aici se gasesc un mare numar de resturi fosile ale ursului de caverna - Ursus Spelaeus - disparut de aproximativ 15000 de ani.

Intrarea in pestera (altitudinea 482 m) se face printr-un pavilion de exploatare turistica, unde sunt amenajate o sala de asteptare, un bar si stand cu produse de artizanat. Lungimea totala este de peste 1500 m, din care nivelul inferior cu o lungime de aprox 700 m, este rezervatie stiintifica.

Partea superioara este amenajata cu trotuare, balustrada, pe o lungime totala de 847 m si se compune la randu-i din trei galerii, in ordinea vizitarii: Galeria "Ursilor", Galeria "Emil Racovita" si Galeria "Lumanarilor". Prima galerie este putin mai saraca in formatiuni, bogata in schimb in resturi scheletice ale ursului de pestera, adevaratele frumuseti fiind concentrate in celelalte doua: "Mastodontul", "Palatele ferrmecate", "Casuta Piticilor", "Lacul cu nuferi" sunt doar cateva din denumirile simbolice date grupurilor de formatiuni de catre ghizi si vizitatori. Iesirea se face printr-o fantastica galerie ornata cu lumanari, ultima sala fiind simbolic denumita "Sfatul Batranilor".

Vizitarea dureaza aproximativ 45 min, in grupuri conduse de ghizi autorizati. Temperatura in pestera (constanta): 97%. Programul de vizitare - tot timpul anului - zilnic intre orele 10-17, luni inchis.

Sala Culorilor Racheta Aspect Altarul din biserica

Imagini din rezervatie Ursul din tavan Lacul cu nuferi Gururi cu apa

5

Cascada pesterii Coltii diavolului Palatul fermecat Galeria Emil Racovita

PADIS

Regiunea Padis se afla in Muntii Apuseni, mai precis in partea de nord a muntilor Bihor. Din punct de vedere administrativ regiunea Padis se gaseste in partea sud estica a judetului Bihor, la aproximativ 10-15 km est de satul Pietroasa. Regiunea turistica Padis se constituie din bazinul inchis Cetatile Ponorului cu o suprafata de 36 km patrati (incluzand Cheile Galbenei si Poiana Florilor) la sud vest si Cheile Somesului Cald - Poiana Varasoaia - Poiana Cuciulata la Nord. Tot in regiunea Padis mai poate fi inclusa si Valea Boga, situata in NV bazinului inchis, la poalele Varfului Boghii.

Cetatile Ponorului, un bazin inchis, este un teritoriu din care lipseste apa de suprafata. El este delimitat de varfuri muntoase cuprinse intre 1642 m (Mãgura Vânãtã) si 1100 m (creasta de NV a Varfului Galbena). Regiunea e inconjurata si stransa ca de un cleste de vaile Somesului Cald, Ariesului si Crisului Pietros, apa de aici fiind drenata in intregime pe sub pamant in valea Galbenei (80%) si valea Boghii. Bazinul Cetatile Ponorului consta din 8 bazinete care comunica doar pe sub pamant. Zona este foarte bogata in formatiuni carstice cum sunt pesteri (una dintre cele mai interesante fiind cea numita Ghetarul Focul Viu), chei, doline etc.

Cheile Somesului Cald - impreuna cu Cetatea Radesei se afla pe cursul superior al Somesului Cald. Ele se incheie la confluenta cu Alunul Mare, primul afluent important al Somesului Cald. Cheile au in jur de 3 km lungime.

Cheile Galbenei - incep cu Izbucul Galbena care colecteaza cea mai mare parte din apa din bazinul Cetatile Ponorului. Primul sector are in jur de 1,5 km lungime si este cel mai spectacular. La SSV de el se afla Poiana Florilor. Dupa Poiana Florilor urmeaza un sector al cheilor foarte salbatic, de aproape 6 km, pana la confluenta cu Valea Bulz.

Cai de acces

6

Regiunea este traversata de la est la vest de un drum forestier de 53 km (Rachitele-Ic Ponor- Padis-Boga-Pietroasa). Sunt 31 km de la Rachitele la Padis si alti 22 de la Padis la Pietroasa. Drumul forestier se deschide in ambele capete in drumuri judetene: Rachitele - Huedin (27 km, partial modernizat) si Pietroasa - Sudrigiu (12 km de sosea asfaltata). Drumul forestier este greu accesibil pentru automobile. In 1996 acest drum a fost din nou exclus de la modernizare, asa incat sunt putine sanse ca el sa fie imbunatatit in urmatorii ani.

Din acest drum forestier sunt alte cateva drumuri care pornesc catre: Cetatile Ponorului (de la Ocolul Silvic Ponor drumul este inchis circulatiei publice pentru a proteja Cetatile Ponorului), Poiana Varasoaia, Poiana Florilor (din Valea Bulz), Cheile Somesului Cald (din Ic Ponor) si catre Valea Boga (din satul Boga).

In Padis se poate ajunge pe mai multe trasee turistice marcate din: Cabana Vladeasa (32 km), Stâna de Vale (20 km), Pietroasa (20 km),Saua Vârtop (24 km), Arieseni (16 km), Gârda (23 km), Pestera Scarisoara(20 km).

7