7/26/2019 POTENTIALUL NATURAL AL TURISMULUI RURAL ROMANESC.docx

http://slidepdf.com/reader/full/potentialul-natural-al-turismului-rural-romanescdocx 1/6

  SOFIAN SIMONA CARMEN

POTENTIALUL NATURAL AL TURISMULUI RURAL ROMANESC

Parafranand o afirmatie a marelui pictor Stefan Lucian, facut in vara anului 1909 intr-oepistola – „fromos e un biet cuvant searbad care nu spune nimic din splendoarea peisajului”

romanesc, cunoasterea spatiului rural romanesc demareaza ca un eperiment, continua ccu o

 permanenta cercetare si se va sfarsi printr-o pasiune constanta, intretinuta de dorinta permanentaa „redescoepriri” ori a revederii! "uvintele nu vor putea reda intotdeauna varietatea impresiilor ,

a #andurilor, a sentimentelor ce se nasc sub imperiul emotiilor traite in strabaterea plaiurilor 

carpato-dunarene!

$ceasta oferta primara potentiala, alcatuita dincomponente naturale de peisaj, reprezinta potentiale resurse turistice si joaca un rol determinant in dezvoltarea turismului in #eneral si a

celui rural in mod special!

%lementele care trebuie puse in valoare in mod special sunt&

-  valoarea recreativa, estetica si peisa#istica, nu in putine randuri deteriminata de ale#ereadestinatiei 'munte, deal, campie, litoral sau delta()

-  valoarea curativa 'balneoclimaterica( a bioclimatului sau a factorilor naturali ai zonei)

-  cadrul de derulare a unor momente de destindere sau a unor *obb+uri 'o#linzi de apa,

masive muntoase, pesteri, torente, resurse cine#etice, strat de zapada etc()

-  valoarea co#nitiva in cazul componentelor desemnate ca parcuri, #radini botanice sauzoolo#ice, rezervatii stintifice sau monumente ale naturii etc&

oate asceste elemente se afla intr-o stransa interdependenta, formand „natura mama” si

cadrul de viata pentru tot ce „misca-n tara” si pe planeta albastra! Particularitatile lor vor iesi in

evidenta pe parcursul abordarii prin prisma cunoscatorului si analistului prezent in fiecare dintre

noi-in momentele evaluarii bazate pe documentare si lo#ica!

Prezentare #enerala a resurselor turistice naturale omania este situata in %uropa, la

 jumatatea distantei dintre %cuator si Polul .ord '/latitudine nordica( si aproimativ la jumatatea distantei dintre 2ceanul $tlantic si 3untiii 4rali '5latitudine estica(! $sezat la

raspantia dintre partile estica, vestica si meridionala a %uropei, teritoriul tariii noastre este fomatdin proportii e#ale din munti '617(, dealuri si podisuri '687(, campii si lunci '67(, respectand

si din acest punct de vedere re#ulile ec*ilibrului si armoniei

"lima temperat-continentala, reteaua radiara de rauri ce izvorasc din lantul carpatic, apele

minerale si termal cu proprietati curative, pasunile si fanetele, padurile de ratinoase si foioase,

7/26/2019 POTENTIALUL NATURAL AL TURISMULUI RURAL ROMANESC.docx

http://slidepdf.com/reader/full/potentialul-natural-al-turismului-rural-romanescdocx 2/6

lacurile si iazurile, unarea si elta sa, luncile si campiile constituie separat sau la punctul de

intalnire peisaje cu puternica personalitate, pline de caldura oamenilor ce le insotesc!

Spatiul rural romanesc este denumit carpato-danubiano-pontic deoarec este carpatic prinrelief, dunarean prin reteaua lui *idro#rafica si pontic prin desc*iderea sa la 3area .ea#ra,

implicit la 2ceanul Planetar! :ndiscutabil, aceasta „personalitate #eo#rafica” trebuie sa fiedublata in timp si de vocatia turistica!

Lantul 3untilor "arpati reprezinta un rol deosebit pentru clima, ape, bo#atii, ve#etatiefauna, soluri etc! %l are pozitie centrala si forma de cetate sau inel, din preajma acestuia

succedandu-se celelalte forme de relief! ar ceea ce ii confera locul de frunte in patrimoniul

turistic al tarii sunt peiasjele& impresionante, dantelarii de basm in forme carstice din re#iunilecalcaroase, circuri si vai #laciare, piscuri #olase, forme inedite sau ciudate ale stancilor!

La adapostul acestora apar vec*ile vetre de locuire – tarile& 3aramuresului, ;arsei,

<a#arasului, =ate#ului, >rancei, $lmasului etc! Pe firul raurilor carpatice, in vaile acestora se

insira deasemenea asezari pitoresti, din randul carora unele sunt vestite pentru climatul sau apelelor minerale!

Portiunea vestica este reprezentata de lantul eruptiv unde manifestarile postvulcanice au

contribuit la aparitia localitatilor ablneare in preajma mofetelor, apelor *ipotermale sau izvoare

 bicarbonate! Lantul vulcanic a condus la apatitia unor depresiuni, in cadrul carora s-au dezvoltatnumeroase asezari& numim aici epresiuena 3aramuresului, cea a ornelor, a ?ur#*iului, a

"iucului!

"arpatii 2rientali sunt marcati in deosebi de multimea trecatorilor naturale& ;ratocea,

2ituz, ?*imes, ;icaz, otunda, Prislop, ?utai, care au facut posibila circulatia de o paret si de

alta a lantului carpatic inca din vremuri indepartate!

Portiunea cea mai spectaculoasa si impunatoare a "arpatilor omanesti o constituie, fara

urma de dubiu, "arpati 3eridionali- intre culoarul imis-"erna ' la vest( si >alea Pra*ovei 'la

est(! Supranumiti si $lpii omanesti, ei atin# cateva varfuri peste 500 de metrii& 2mu '50 m(in masivul ;uce#i, 3oldoveanu '5// m( si .e#oiu '56 m (in muntii <a#aras, Paran# '51@

m(, Pelea#a '559 m ( in muntii etezat etc! :n "arpatii 3eridionali au salasluit si au fost

 protejate o serie de alte „tari” dintre cele mai vestite sunt ale 2ltului, Lovistei si =ate#ului-situata in inima vec*ii acii! Aiul si 2ltul au ferestruit in acesta catena vai transversale la el ca si

Pra*ova imperuna cu ambovita! $ici, intre masivii muntosi ai ;uce#ilor si Pietrei "raiului,

intre ransilvania si 3untenia le#ate de "uloarul ucar-;ran se afla lea#anul turismului

romanesc si inceputurile turismului rural din tara noastra!

:ntre 2lt si Aiu, intalnim culmile Paran#ului, Sireanului si "andrelului cu creste ppitoresti,

caldari si vai #alciare, culmi netede impestritate de lacuri acoperite de pajisti! etezatul –cu

intrea#a lume de basm in#lobata in parcul national si rezervatia stiintifica cu acelasi nume-?odeanu si arcu atra# in afara caprelor ne#re si numerosi turisti! Spre sud, dincolo de

epresiunea Petrosani, ne intampina culmile 3untilor >alcan, 3e*edinti si "erna, unde avem

ocazia sa admiram adevarate bijuterii sapate in calcar-pesteri, poduri, doline!

7/26/2019 POTENTIALUL NATURAL AL TURISMULUI RURAL ROMANESC.docx

http://slidepdf.com/reader/full/potentialul-natural-al-turismului-rural-romanescdocx 3/6

$ treia latura a "etatii "arpatilor se desc*ide intre efileul unarii si >alea Somesului,

este numita de #eo#rafi "arpatii 2ccidentali! "arecterizata deplatforme netede, doar in zona

centrala vom intalni varfuri de peste 1@00 de metri '"urcubata, ;i*or, >ladeasa, 3untele 3are(!Prabusirile tectonice au creat aici un aspect insular si lar#i culoare) in acelasi timp o mare

variatie a peisajului si reliefuri spectaculoase! ;azaltele de la etunat, "*eile, abrupturile,

dolinele si pesterile '"etatile Ponorului, Pestera 4rsilor, Pestera Scarisoara, Pestera 3eziad etc(sunt doar cateva dintre atractiile turistice al zonei!

:ar pentru ca frumusetea fara puritate nu este nimic, lantul are in componenta sa

stravec*i si bo#ati 3unti $puseni, plaiuri desprinse din pa#inile cartilor de povesti!

epresiunea si Podisul ransilvaniei este portiunea aflata in interiorul arcului carpatic, cu

relief ce variaza intre B00-@00 m si respectiv 60-00 m! :n estul epressiunii ransilvaniei

intalnim o centura de dealuri inlate, care inc*id mici depresiuni ceseamana cu Subcarpatii aflati

in eteriorul arcului carpatic!

Subcarpatii sunt dispusi in etariorul lantului carpatic, dubland parca zidul de aparare al

„cetatii”! <ormati din trei subdiviziuni-Subcarpatii 3oldovei, Subcarpatii "urburii si Subcarpatii#etici-ei sunt o asociere de culmi inlate, brazdate de ape, bine pupulate si cultivate cu cereale sau

lievzi) tot in acesta zona vita de vie este la ea acasa si a facut renumite localitati ca& 2dobesti,

Panciu, Pietroasele, Stafanesti, >alea "alu#areasca etc!

:n strafundul lor, culmile subcarpatice pastreaza bo#atia „aurului ne#ru”, carbunilor, sariisi a izvoarelor de apa minerale! Piolatia se ocupa cu pomicultura, cresterea vitelor, prelucrarea

lemnului, etra#erea minereurilor si, mai nou, cu turismul rural!

Podisurile din afara lantului carpatic! :n estul omaniei si a dealurilor subcarpatice

coboara domol de la nord spre sud Podisul 3oldovei, ce se in vecineaza in sud-est cu Podisulobro#ei, iar la sud-vest are o alta ruda mai distanta in persoana Podusului ?etic!

Pe cuprinsul acestor locuri o anumita a#ricultura-pomi si viticultura- seafla la mare

cinste) drept urmare de renume sunt viile de la "otnari, :asi si =usi sau cele de la .iculitel,

3urfatlar si ostrov, cum nu mai putin vestite sunt cele din preajama Pitestiului, , ra#asaniuluisau Stre*aiei!

ata fiind bo#atia si frumusetea zonelor de podis, acestea sunt bine populate, iar 

traditiile, obiceiurile populare transmise din #enerati in #eneratie, ca si le#endele si povestilelocalnicilor sunt tot atatea atractii-alaturi de vinuri, ra#*iuri ori preparate #astronomicetraditionale-ca si c*iemari, carora cel ce a avut sansa de a le cunoaste, ca si neofitul, nu le poate

rezista!

Litoralul 3arii .e#re reprezinta un loc neperec*e si cu o puternica personalitae! :ntre

"*ilia si capul 3idia prezinta plaje si #rinduriintinse, iar intrea#a zona este foarte scunda! :nsc*imb, la sud vom intalni o faleza de 1-50 m ce adaposteste plaje cu nisip fin!

7/26/2019 POTENTIALUL NATURAL AL TURISMULUI RURAL ROMANESC.docx

http://slidepdf.com/reader/full/potentialul-natural-al-turismului-rural-romanescdocx 4/6

Platforma litorala ce se apleaca lin lan#a „riviera” romaneasca are pana departe in lar#

adancimi reduse, fiind la ori#ine o vec*e campie invadata de apele marii in ultima perioada a

"uaternarului!

elta unarii constituie partea cea mai joasa de pe teritoriul tarii noastre, o campie in

formare prin aluvionare! Portiunile de uscat, la cotele obisnuite ale fluviului, reprezinta circa167, cea mai mare parte a eltei fiind acoperita de mlastini, lacuri, #arle si ape permanante! 2

atractie deosebita pentru turism o constituie peisajul eotic, unic in felul lui pe intre# teritoriuleuropean, adevarat sanctuar pe care 5@0 de specii de pasari si l-au ales ca lacas, cum aprecia si

celebrul savant farncez AacCues :ves "ousteau!

Principalele resurse ale eltei unarii sunt& fauna piscicola, stuful si padurile in deosebide esente mai! Pentru a conserva si pastra aceasta lume uimitoare, teritoriul prezentat constituie

in momentul de fata ezervatia ;iosferei elta unarii!

"ampiile se intind in sudul si vestul tarii noastre!

"ea mai mare-"ampia omana-se afla la nord de unare, de la robeta urnu-Severin

 pana la ?alati! %a asi#ura aproimativ /07 din productia a#ricola a omaniei! Partea sa esticase numeste ;ara#an si prezinta-prin lacurile sale sarate& Lacul Sarat 'in apropiere de ;raila(,

Lacul $mara 'lan#a Slobozia(, 3ovila 3iresei, ;alta $lba-interes nu numai a#ricol ci si turistic

'utilizarea apelor in scopuri terapeutice(!

"ampia de >est este o alta zona a#ricola importanta) ia isi are limitele fiate de >aleaSomesului si cea a imisului!

"lima! 4rmare a plasarii in centrul %urasiei pe de o parte si a reliefului sau si pe de alta

 parte, omania are un climat temperat aflat sub influenta maselor de aer umed dinspre $talntic, amaselor de aer uscat, continental, provenind din rasaritul continentului, cat si de aer mediteranean ce vine dinspre sud! ezulta deci un climat continental-modelat cu nuantari locale

influensate de forme de relief si succesiunea anotimpurilor! oate acestea sporesc culoarea si

atractiile peisajului, diversificand in acelasi timp factorii naturali de cura si tratament, sportuei practicate, activitatiile localnicilor, si nu in ultimul rand, re#imul alimentar!

=idro#rafia tarii noastre se afla sub influenta climatului, fiind, cu eceptia catorva mici

rauri din obra#ea, colectata de unare!

"caracteristica ei este determinata de confi#uratia concentrica a reliefului tarii si de

repartitia diferentaila a cantitatiilor de precipitatii, de al zona inalta spre cea joasa! "u eceptiaraurilor din 3olodva-care sunt aproape paralele cu lantul mmuntos-restul raurilor au o

distributie radiara!

unarea strabate tara noastra pe o lun#ime de 10B Dm, fiind anvia#bila pe intre# parcursul si colecand, direct sau indirect, prin intermediul isei, toate raurile romanesti! $pele

colectate sunt varsate prin cele trei brate in 3area .ea#ra, care intre#este astfel *idro#rafia

 patriei si permite le#atura cu toate tarile riverane 2ceanului Planetar! $vand o salinitate de 1B-

7/26/2019 POTENTIALUL NATURAL AL TURISMULUI RURAL ROMANESC.docx

http://slidepdf.com/reader/full/potentialul-natural-al-turismului-rural-romanescdocx 5/6

517 si o temepratura medie de 5-5Bc vara, sectorul romanesc al 3arii .e#re are un potential

 balnear cu eceptionale calitati!

:zvoarele si lacurile! :zvoarele minerale, aflate in numar de peste 5000, mute fiindtermale, sunt cunoscute si apreciate d epeste 5000 de ani '=erculane sau ?eoa#iu-;ai(! "ele ami

multe izvoare se afla de-a lun#ul "arpatiilor si Subcarpatiilor, iar valoarea terapeuticaa apelor acondus la aparitia de peste 180 de statini!

Lacurile din tara noastra desin, 1,57 din suprafata omaniei, cele mai mari fiind la#uneleazim si Sinoe! .umeric lacurile sunt peste 6/00-dintre care 5600 sunt naturale) marea

majoritate se #asesc in zonele de campie si prezinta atat impotanta piscicola cat si de a#rement!

eosebite sunt lacurile de munte formate in circurile #laciare aflate in masivele muntoase

odna, <a#aras, Paran#, etezat, ca si alcurile unicat& Lacul osu-lac de barej natural si LaculSfanta $na-adapostit in craterul unui vulcan!

"elor prezente anterior li se adau#a lacurile artificiale realizate pentru valorifiacrea potentaialului ener#etic& :zvorul 3untelui, >idra, >idraru, <antanele, >aliu# etc!

>e#etatia si fauna, impreuna, formeaza potentialul bio#eo#rafic! :n forma ei actuala,va#etatia tarii noastre este relativ recenta si prezinta trasatuir caracteristice ale %uropie "entrale!

$stfel, vom observa diferentieri #enerate de altitudine ca si de etajele climatice ce

insumeaza peste /00 de specii! intre aceste predominante sunt padurile, de stejar in mare parte

in zonele de capie, de fa#-in Subcarpati si pa muntii mai scunzi , conifere-molidul, bradul, pinuletc!-la limita superioara a altitudinilor! 4rmare a interferentelor, in zonelel de treditie a reliefului,

rezulta prezente jtapuse, ale diferitelor specii care #enereaza toamna o bo#ata paleta coloristica

care permanentizeaza peisajul romanesc! :n urma marilor defrisati efectuate de-a lun#ul timpului, pe teritoriul omaniei paduriel mai ocupa aproimativ 587 din suprafata totala!

Suprafetele despadurite au fost afectate culturilor a#ricole, liveziilor so pod#oriilor! La

mare altitudine-pe muntii inalti, intalnim ve#etatie alpina si subalpinaformata din pajisti cu

tufisuri de ienupar si jneapan, afin etc!

$lte forme de ve#etatie caracteristice suportului de relief #asim in sud-estul omaniei,"ampia ;ara#anului si Podisul obro#ei de Sud, unde s-a dezvoltat ve#etatie de silvostepa si

stepa! e-a lun#ul cursurilor de apa, in lunci si in special in elta unari, #asim forme de

ve#etatie specifice re#iunilorcu umiditate abundenta 'stuf, papura, ro#oz, salcie si plop etc(!

in punct de vedere turistic, trebuie sa consemnam eistenta in diferite din tara noastraunor plante rare-endemice sau relicte-ori tipuri specifice altor zone ale planetei!

Eonele de ve#etatie ofera *rana si adapost unei variate faune, dispusa pe etaje de v#etatie

si zone! <auna cuprinde peste 6800 de specii provenite din cele trei mari provincii europene&

animale mari-%uropa "entrala, rozatoarele si pasarile rare-%uropa asariteana, vipera cu corn, broasca testoasa de uscat, scorppionul, di*orul-%uropa d Sud!

7/26/2019 POTENTIALUL NATURAL AL TURISMULUI RURAL ROMANESC.docx

http://slidepdf.com/reader/full/potentialul-natural-al-turismului-rural-romanescdocx 6/6

<auna cine#etica-reprezentata prin ursul cafeniu, capra nea#ra, capriorul, rasul, cerbul

carpatin, mistretul, iepurele etc!-reprezinta o importanta deosebita! .u trebuie sa uitam a aminti

nici pasarile& cocosul de munte, cocosul de mesteacan, e#reta mare, lopatarul, pelicanul cret si paelicanul comun, califarul alb, rata salbatica si altele!

in randul numeroaselor specii de peste ce populeaza unarea si raurile, la loc de fruntese afsa& pastravul, lostrita, lipanul-in apele de munte) crapul, cleanul, mreana-in apele de ses)

salau, stiuca, biban-in unare) morunul, niserul, scrumbiile-la #urile unarii si in mare!

<actori naturali de cura! 2 sc*itare a principalilor factori de cura scoate in relief& apele

minerale 'in raul multora sunt termale(, lacuri tearpeutice, namolurile, mofetele, salinele, factorii

climatici, aeroionizarea, plante minerale! $cesti factori sunt raspanditi pe intrea#a suprafata atarii, unii necesita instalatii sau amenajari pentru utilizare, altii impun recoltarea sau captarea,

dar absolut toti cer pastrarea, conservarea , si protejarea pentru o cat mai indelun#ata utilizare!

evenind la izvoarele minerale dispuse in spatiul rural, majoritatea nu sunt captate si

 protejate corespunzator! $ceste resurse sunt carbonate mare parte in catena vulcanica 2as-"alimani-=ar#*ita, zona dealurilor subcarpatice si de podis, si nu in ultimul rand in campie!

$pele sunt& oli#ominerale, alcaline 'bicarbonate(, alcalino-feru#inoase, clorurate sodice,

iodurate, sulfuroase, sulfatate, carbo#azoase, arsenicale, radioactivve, termale etc! Sursele

minerale sunt cel mai putin similar ecu surdele de peste *otare si pot fi utillizate in terapia prifilactica, curativa si recuperatorie!

Plantele medicinale au revenit in forta ca factori naturali de cura, fiind utilizate attt in

 prepararea unor medicamente pe cale naturala cat si in filoterapie! :n traditia romanesca s-au pastrat numeroase retete ale unor preparate utilizate ca leacuri sau eliiruri, ceaiuri sau bai de

 plante! Pe de alta parte, multe din plantele medicinale sunt utillizate in produsele culinare pentru

aromele, #ustul sau calitatile de condimentare pe care le poseda!

3ai putin puti in valoare in tara noastra sunt factorii climatici ce pot fi utilizati inmentinerea, ameliorarea sau recuperarea starii de sanatate a or#anismului uman prin& aeroterapie,

*elioterapie sau cure de teren-priin ceea ce #eneric este numita climatoterapie! 3aladiile ce pot fi

trataet sunt& anemiile, nevrozele astenice, afectiunile respiratorii, stresul, surmenajul fizic si

intelectual!

:dentificarea, punerea in valoare si utillizarea in cunostiinta de cuza a cestor factori

naturali vor contribui la dezvoltarea si promovarea turismului balnear in turismul rural romanesc!