MODALITĂŢI DE VALORIFICARE A JUDEŢULUI MARAMUREs PRIN PRISMA TURISMULUI RURAL sI A AGROTURISMULUI

7/23/2019 MODALITI DE VALORIFICARE A JUDEULUI MARAMUREs PRIN PRISMA TURISMULUI RURAL sI A AGROTURISMULUI

1/113

Bucuresti

2007


2/113

UNIVERSITATEA CREsTIN DIMITRIE CANTEMIR

FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC sI COMERCIAL

MODALITI DEVALORIFICARE A JUDEULUI

MARAMUREs PRIN PRISMA

TURISMULUI RURAL sI A

AGROTURISMULUI

Conducator stiintific:

Absolvent:

Bucuresti

2007


3/113

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1: ASPECTE TEORETICE GENERALE PRIVIND TURISMUL,

TURISMUL RURAL sIAGROTURISMUL........................................................................ 9

1.1 Definitiiuzuale..................................................................................................................... 9

1.2 Avantajele si dezavantajele practicrii turismului rural n plan economic,

social si ecologic.................................................................................................................. 11 1.3Motivatiile ce stau la baza practicrii agroturismului............................................................ 15

1.4 Tipologia satelorturistice...................................................................................................... 16

1.5 Modalitti de cazare si alimentatie public specifice satelor turistice.

Criterii economico-sociale de clasificare a fermelor si pensiunilor agroturistice.................18

CAPITOLUL 2: CARACTERIZAREA GENERAL A JUDEULUI

MARAMUREs..........................................................................................................................22

2.1 Maramuresul ntre nou sivechi............................................................................................ 22

2.2 Istorie si cultur n contextulactual...................................................................................... 24

2.3 Asezare geografic si ci de acces.........................................................................................25

2.4 Nivelul de dezvoltare economico-social............................................................................. 28

2.4.1 Economia.....................................................................................................................28

2.4.2 Industria.......................................................................................................................29

2.4.3 Agricultura...................................................................................................................

31


4/113

2.4.4 nvtmntul................................................................................................................31

2.4.5 Populatia......................................................................................................................33

CAPITOLUL 3: ANALIZA OFERTEI TURISTICE DIN JUDEULMARAMUREs..........................................................................................................................34

3.1 Continutulpotentialuluituristic............................................................................................ 34

3.1.1 Resurse naturale...........................................................................................................36

3.1.1.1Relieful........................................................................................................... 39

3.1.1.2Clima............................................................................................................... 42

3.1.1.3 Reteauahidrografic....................................................................................... 43

3.1.1.4 Solurile, flora sifauna..................................................................................... 44

3.1.1.5 Rezervatiilenaturale....................................................................................... 45

3.1.2. Resurseantropice...................................................................................................... 47

3.2 Baza tehnico-material a judetului: dinamici si structuri n perioada 2000-

2004............... 58

3.2.1 Unitti decazare......................................................................................................... 59

3.2.2 Unitti dealimentatie.................................................................................................. 67

3.2.3 Instalatii deagrement.................................................................................................. 68

3.2.4 Instalatii detratament.................................................................................................. 69


5/113

3.3 Principalele forme de turism practicate n judetul Maramures.............................................69

CAPITOLUL 4: CADRUL ETNOGRAFIC AL JUDEULUI MARAMUREs.................82

4.1 Asezrile.............................................................................................................................. 82

4.2 Mestesuguriletrnesti......................................................................................................... 83

4.3 Casa si gospodriatrneasc.............................................................................................. 84

4.4 Portul popular si

obiceiurile................................................................................................ 85

4.5 Monumentele de arhitectur, bisericile si portilemaramuresene........................................ 87

4.6 Decorul si simbolisticalui................................................................................................... 88

CAPITOLUL 5: CALCULUL sI INTERPRETAREA PRINCIPALILOR INDICATORICE CARACTERIZEAZ CIRCULAIA TURISTIC A JUDEULUI MARAMUREs,N PERIOADA 2001-2005....................................................................................................... 90

5.1 Numrului mediu zilnic deturisti........................................................................................ 90

5.2.Numarul dennoptari........................................................................................................... 92

5.3 Durata medie asejurului...................................................................................................... 94

5.4 Densitatea circulatieituristice.............................................................................................. 94

5.5 Coeficientul de utilizare a capacittii decazare................................................................... 96

CAPITOLUL 6: STRATEGII DE DEZVOLTARE sI PROMOVARE APOTENIALULUI TURISTIC RURAL DIN JUDEUL MARAMUREs.........................97

6.1 Activitti de management si marketing n domeniul turismului si


6/113

agroturismului n Romnia....................................................................................................97

6.2 Modalitati de dezvoltare si promovare a turismului rural n judetulMaramures.................103

6.3 Determinarea indicelui de atractivitate al zonei Maramuresului.........................................109

6.4 Propuneri privind noi trasee turistice njudet.......................................................................112

CONCLUZII

ANEXE

BIBLIOGRAFIE

NTRODUCERE

Activitatea turistic reprezint cltoria de plcere, pentru recreere. Aceast notiune afost extins n ultimii ani pentru a include orice cltorie n afara zonei n care cineva triestesau munceste, de la cltorii de o zi pn la vacante n strintate. Turismul se numar printrecele cteva fenomene ce s-au impus n epoca contemporan, dezvoltarea sa spectaculoasconstituind o trstur caracteristic secolelor XX si XXI.

Termenul de turism are un continut ct se poate de complex, specialistii atribuindu-isensuri diferite. Plecnd de la originea sa (de la cuvintele latinesti turnare a se ntoarcesi turnus miscare circular), termenul desemneaz o cltorie (deplasare circular aoamenilor) cu ntoarcere n punctul de plecare (de rezident), acesta regsindu -se (cu acelasisens) n majoritatea limbilor de larg circulatie (n francez tourisme, n englez tourism,n italian tourismo, n german tourismus, n rusturizm etc.)

n prezent, activitatea turistica se nscrie ntre fenomenele ce s-au impus n moddeosebit pe plan mondial, dezvoltarea sa permanent constituind una dintre principaleletendinte ale secolului nostru si, n special, a celei de-a doua jumatati a acestuia, cnd se poatevorbi cu adevarat de o explozie turistica[1]. Ca mijloc de utilizare n mod placut si n

conditii de confort a timpului liber, turismul a devenit n zilele noastre o activitate social-culturala si economica de mare importanta, fiind un element esential care contribuie laechilibrarea balantei de plati a unei tari.

Turismul, mai mult ca oricare alt domeniu de activitate, este dependent printre altele deconditiile meteo, dar mai ales de starea mediului nconjurator. Astfel ntreg materialul turistic,materie prima a industriei calatoriei si ospitalitatii, este parte integranta a mediuluinconjurator, si drept urmare, depinde n mod direct si obiectiv de calitatea si ospitalitateazonelor turistice.

Asadar, prin turism se ntelege, n primul rnd, ansamblul de activitati prin care omul

si petrece timpul liber calatorind n alta localitate sau tara pentru a vizita oameni si locuri,monumente si muzee, pentru a-si mbogati cunostintele generale, pentru a se distra si a face
http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-MODALITATI-13103229.php#_ftn1http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-MODALITATI-13103229.php#_ftn1http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-MODALITATI-13103229.php#_ftn1


7/113

sport, pentru odihna sau tratament etc., iar n al doilea rnd industria creata pentru satisfacereatuturor serviciilor solicitate de turisti la locul de destinatie, la un nalt nivel calitativ, si nconditiile protectiei si conservarii resurselor turistice, n special, si a mediului nconjurtor ngeneral[2].

Romnia dispune de un important potential turistic, att natural ct si cultural-istoric.Potentialul natural este dat de marea varietate a peisajului (de la peisajul marin si deltaic la celmontan mpadurit, cu pajisti ntinse sau, din contra, cu creste ascutite si stnci golase) si,deasemenea de marea bogatie a izvoarelor minerale si termale ce o plaseaza pe unul din

primele locuri n Europa. Potentialul cultural este dat de varietatea vestigiilor (ale culturilorneolitice, grecesti, romane, dacice), monumentelor istorice, arhitectonice, de arta si de foarte

buna conservare a civilizatiei populare (folclor, etnografie, arta populara). Turismul romnescdispune n prezent de cca. 300 000 locuri de cazare, din care 43% se afla n statiunile balneo-climaterice de pe litoralul Marii Negre, 16% n statiunile balneare din restul tarii, 6% nstatiunile montane etc. Unitatile de cazare cuprind hoteluri (56% din totalul locurilor decazare), vile, hanuri turistice, moteluri, campinguri, cabane, pensiuni. Din totalul locurilor de

cazare cea mai mare pondere o detin unitatile de 1-2 stele (46% din total), dar exista si unitatide 3-4 stele (6% din total). Statiunile mon 10310d322k tane, marine sau balneoclimaterice,

precum si cabanele, motelurile si alte forme de cazare, ofera posibilitati variate de formule devacanta: alpinism, excursii, sporturi de iarn sau nautice, vnatoare, pescuit[3].

Pentru a-si satisface nevoia de miscare fizica, oamenii doresc sa-si petreaca mai multtimp liber n mijlocul naturii, n zone cu un cadru natural ct mai pitoresc si ct mai putin

poluate. Aceste zone se gasesc cu precadere n spatiul rural, agroturismul afirmndu-se ca osolutie de evadare a orasenilor din mediul urban deosebit de stresant.

De la bisericile din lemn din Maramures, manastirile din Moldova, artizanatul si horelesatelor si pna la ospitalitatea specifica romnilor, toate acestea sunt valori universale siargumente pentru atractia turistilor.

Din 1990, n Romnia a nceput sa se dezvolte turismulrural(agroturismul). Nucleul l-a constituit zona Moeciu Bran. Apoi, ncetul cuncetul fenomenul s-a extins n toata tara. Pe de o parte turistii au nceput sa prefere linistea siaerul nepoluat din mediul rural n locul hotelurilor. Pe de alta parte, taranii sunt din ce n cemai interesati de aceasta noua ndeletnicire turismul rural. Turismul rural ofera turistilorstraini posibilitatea de a cunoaste direct traditiile poporului romn, ospitalitatea acestuia si

bucataria autentica din fiecare zona. Frumusetea cadrului natural si monumentele istorice de

valoare nationala siinternationala, creeaza premisele obtinerii unui important aport economicdin sfera turismului rural.

Dezvoltarea si promovarea turismului rural romnesc este realizata de AsociatiaNationala pentru Turism Rural, Ecologic si Cultural (ANTREC), organizatie non-guvernamentala nfiintata n 1994, membra a Federatiei Europene de Turism Rural EUROGITES. ANTREC are 31 de filiale judetene, un numar de 2500 de membrii si pensiunituristice si agroturistice n 770 de sate romnesti[4].

Satul romnesc prin specificul etnocultural si etnografic, prin originalitate sibogatia resurselor proprii spatiului geografic aferent - reprezinta un produs turistic inedit

pentru piata nationala, dar mai ales pentru cea mondiala. Pe de alta parte, satul turisticromnesc poate contribui la descoperirea tarii noastre, ca posibila destinatie turistica, crend
http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-MODALITATI-13103229.php#_ftn2http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-MODALITATI-13103229.php#_ftn2http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-MODALITATI-13103229.php#_ftn2http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-MODALITATI-13103229.php#_ftn3http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-MODALITATI-13103229.php#_ftn3http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-MODALITATI-13103229.php#_ftn3http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-MODALITATI-13103229.php#_ftn4http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-MODALITATI-13103229.php#_ftn4http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-MODALITATI-13103229.php#_ftn4http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-MODALITATI-13103229.php#_ftn4http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-MODALITATI-13103229.php#_ftn3http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-MODALITATI-13103229.php#_ftn2


8/113

interesul fata de Romnia ca loc ce ofera o gama larga de experiente, de vacante de calitate sichiar oportunitati de afaceri.

Daca n tari ca Franta, Germania sau Austria, turismul rural are deja o vechime decteva decenii, n Romnia, aceasta formula de vacanta cu sejur n gospodariile taranilor se

practica de putin timp ntr-un cadru organizat.

O terapie anti-stressn mijlocul naturii nu poate fi dect benefic pentru sanatate sichiar pentru prosperitatea afacerilor.

Turismul rural se desfasoar n ariile extraurbane, utilizeaza pensiunile si fermeleagroturistice pentru cazare si servirea mesei, beneficiaza de un mediu nepoluat si de atractiileturistice naturale sau create de om. Ca forma de loisir el se practic pentru odihna sirecreere, cura de aer, sporturi, instructie si educatie, tratament balnear etc.

Date fiind varietatea si valoarea peisagistica a cadrului natural, diversitatea si dispersia

n teritoriu si cu precadere n spatiul rural a patrimoniului cultural-istoric, aceasta forma deturism cuprinde peste 60% din teritoriul tarii, conducnd la deconcentrarea marilor aglomerarituristice si la evitarea degradarii mediului nconjurator si a resurselor turistice. De aceea,contribuie la introducerea n circuitul turistic intern si international a unor variate conditiinaturale si la valorificarea tezaurului de cultura traditionala sau contemporana, a ntregului

potential cultural-istoric din spatiul rural.

Pe de alta parte, ofera populatiei cu venituri reduse posibilitatea de odihna sireconfortare, de petrecere a timpului liber n vacanta sau n week-end, n peisajul pitoresc almediului rural, de la munte pna la litoralul Marii Negre sau n mirifica Delta a Dunrii.

Turismul rural se practica n Romnia din anii `20-`30, dar abia ntre 1973-1974 s-ancercat revitalizarea acestuia prin identificarea a 33 de sate turistice din toate zoneleetnografice si omologarea gospodariilor taranesti, nsa, actiunea a fost stopata din ratiuni

politice. Ulterior, au fost omologate 13 sate, dar au functionat numai doua: Leresti (Arges) siSibiel (Sibiu).[5]

Dupa 1990, s-au initiat actiuni de promovare a turismului rural, la nivel organizatoric,legislativ, formativ, de cercetare si cooperare internationala. Astfel, s-a nfiintat ComisiaZonei Montane, care avea si sarcini de organizare si promovare a turismului n mediul rural,apoi au aparut agenti economici specializati. Apoi, constituirea ANTREC, a dat un nou

impuls acestei forme de turism.Romnia are mari posibilitati de dezvoltare a turismului rural, practicarea acestuia fiind

nu numai posibila, dar si necesara n etapa actuala. Veniturile banesti realizate vor duce laridicarea nivelului de civilizatie a satului romnesc, iar locuitorii sai, prin ospitalitateadeosebita, ar putea schimba radical imaginea Romniei n lume.

Una din zonele cu un bogat potential turistic rural o reprezint Maramuresul,adevrattezaur etnografic al Romniei, oglindit n arhitectura popular original, datinile autentice,coloritul portului popular si frumusetea graiului locuitorilor si. Judetul Maramures pstreaznesecate comori de frumusete, ntr-un univers cu totul aparte:
http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-MODALITATI-13103229.php#_ftn5http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-MODALITATI-13103229.php#_ftn5http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-MODALITATI-13103229.php#_ftn5http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-MODALITATI-13103229.php#_ftn5


9/113

peisaje de un neasemuit pitoresc, zeci de izvoare minerale, pajisti alpine ntinse, apenvalnice, pduri compacte cu o faun ce i-a adus faim printre vntori[6].

Maramuresul este o arie cultural cu caracteristici specifice bine conturate care, nstructur, se regsesc n ceea ce nseamn spiritualitate romneasc, continnd ns si multe

elemente de originalitate, de identitate zonal foarte precise. ndeosebi n preajmasrbtorilor, n Ajunul Crciunului sau de Boboteaz, n Maramuresul istoric, pe locurile deleagn ale neamului romnesc, basmele devin relitate, tranii devin haiduci sau cavaleri si

povestile auzite la gura sobei devin reale. Aici, ca si n tot nordul trii, respectiv Bucovina siOas, costumele traditionale, datinile si ritualurile srbtorilor se afl la mare pret, multe dintreacestea rmnnd neschimbate de sute de ani.

ntr-un cadru natural de o frumusete coplesitoare, aceast noblete a traditiei careizbucneste cu bucurie la fiecare srbtoare este ca un ritual strvechi, fiecare gest, fiecarentmplare avndu-si rostul ei. Toate acestea, alturi de arhitectura traditional, au fost createde-a lungul sutelor de ani, poate chiar a mileniilor, si constituie azi o emanatie unic de

frumusete care dezvaluie spiritul oamenilor de aici si al romnilor de pretutindeni[7]. Coplesitde frumusetea si valoarea acestor meleaguri, marele scriitor romn Geo Bogza spunea despreMaramures: Prin potentialul su monumental si folcloric, Maramuresul reprezint n istorianoastr ceea ce Egiptul reprezint n istoria lumii.

n acest context, lucrarea si propune sa evidentieze patrimoniul turistic fr pereche aljudetului Maramures, s analizeze principalele forme de turism ce pot fi practicate n acestjudet, cu accent pe cele specifice zonelor rurale, sa studieze stadiul actual de valorificare apotentialului turistic, inclusiv prin determinarea indicatorilor ce caracterizeaza circulatiaturistica, si sa propuna cteva strategii de promovare a acestui areal la nivel national.

CAPITOLUL 1

ASPECTE TEORETICE GENERALE PRIVIND TURISMUL,TURISMUL RURAL sI AGROTURISMUL

Desi este considerat de cei mai multi dintre specialisti ca un fenomen propriu perioadeicontemporane, prin care se valorifica potentialul turistic al unui spatiu, turismul s-a cristalizatla sfrsitul sec. XIX si, ca atare, primele ncercari de definire si caracterizare a acestuiadateaza din acea perioada.

n prima jumtate a sec. al XIX-lea turismul era considerat ca fiind sinonimcu cltoria. Cltoria sau sejurul de agrement devin inseparabile de notiunea de turism odatcu nmultirea statiunilor termale si balneare.

1.1 Definitii uzuale

Prin natura lui turismul se prezint ca o activitate economic situat la interferenta

altor ramuri, ceea ce determin o serie de dificultti n definirea lui. Pornind de la premisa cfiecare ramur economic reprezint locul unei productii de bunuri sau servicii care suntconsumate ntr-un mod specific, turismul are ca obiect o productie si un consum de bunurieterogene care concur la satisfacerea nevoilor turistilor, a nonrezidentilor.
http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-MODALITATI-13103229.php#_ftn6http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-MODALITATI-13103229.php#_ftn6http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-MODALITATI-13103229.php#_ftn6http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-MODALITATI-13103229.php#_ftn7http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-MODALITATI-13103229.php#_ftn7http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-MODALITATI-13103229.php#_ftn7http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-MODALITATI-13103229.php#_ftn7http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-MODALITATI-13103229.php#_ftn6


10/113

O prim ncercare de definire a turismului ca fenomen social si economic apartine lui E.Guy Freuler si dateaz din 1880. Potrivit prerii lui turismul esteun fenomen al timpurilormoderne, bazat pe cresterea necesittii de refacere a snttii si schimbare a mediului, decultivare a sentimentului de receptivitate fat de frumusetile naturii... rezultat al dezvoltrii

comertului, industriei si perfectionrii mijloacelor de transport.

O definitie mai expresiv este formulat n 1938, de Leville-Nizerolle, potrivitcruiaturismul este ansamblul activittilor nonlucrative ale omului, n afara ariei deresedint[8].

Mai trziu, in anul 1975, Kaspar defineste turismul ca ansamblul raporturilor sifenomenelor rezultate din cltoria si sejurul persoanelor, pentru care locul sejurului nu este

nici rezidenta principal si durabil, nici locul obisnuit de munc.

n anul 1983, seful Consiliului Superior al Turismului Francez, Michaud, aratca turismul grupeaz ansamblul activ de productie si consum, generate de deplasrile de o

noapte sau mai multe, de la domiciliul obisnuit, motivul cltoriei fiind plcerea, afacerile,sntatea sau participarea la o reuniune profesional, sportiv sau religioas.[9]

n 1991 Organizatia Mondiala a Turismului (O.M.T.), organism major care creazacadrul general de desfasurare a activitatii turistice n lume, a adoptat un set de rezolutii sirecomandari cu privire la conceptele utilizate n turism, printre care si definitii ale turismului,calatorului si turistului[10]:

Calatoruleste reprezentat de totalitatea persoanelor care se deplaseaza ntre douasau mai multe locatii n orice scop.

Turismulreprezinta activitatea persoanelor care calatoresc catre si ramn nlocurile aflate n afara mediului lor obisnuit pe o perioada de timp de cel mult un an pentrurelaxare, afaceri sau alte scopuri.

Vizitatorulreprezinta orice persoana care calatoreste ntr-un loc, altul dect celobisnuit, pentru mai putin de 12 luni consecutive si al carei scop principal nu este acela de

prestare a unei activitati lucrative la locul vizitat.

Turistuleste vizitatorul care ramne cel putin o noapte n mijloacele de cazarecolective sau private la locul vizitat.

Excursionistuleste vizitatorul care nu-si petrece noaptea n mijloace de cazarecolective sau private la locul vizitat.

Dup definitivarea relativ a notiunilor de turism si consemnarea lor n literatura despecialitate, se evidentiaz faptul c acesta este un fenomen dinamic, care si lrgeste continuusfera de activitate. Notiunea de turism trebuie adaptat permanent schimbrilor din viataeconomic si social, confruntat si corelat cu activitatea practic, cu celelalte domenii aleeconomiei.

Turismul rural si agroturismul sunt notiuni ce pentru multi nseamn acelasi lucru, ns

turismul rural are o sfer de cuprindere mai larga astfel:turismul ruraleste un concept careacopera activitatea turistic desfasurata si condusa de populatia locala si bazata pe
http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-MODALITATI-13103229.php#_ftn8http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-MODALITATI-13103229.php#_ftn8http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-MODALITATI-13103229.php#_ftn9http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-MODALITATI-13103229.php#_ftn9http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-MODALITATI-13103229.php#_ftn9http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-MODALITATI-13103229.php#_ftn10http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-MODALITATI-13103229.php#_ftn10http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-MODALITATI-13103229.php#_ftn10http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-MODALITATI-13103229.php#_ftn10http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-MODALITATI-13103229.php#_ftn9http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-MODALITATI-13103229.php#_ftn8


11/113

potentialul natural si antropic local, n timp ceagroturismuleste o forma particulara aturismului rural, cuprinznd activitatea turistica propriu-zisa: cazare, pensiune, circulatieturistica, derularea programelor, prestarea serviciilor de baza suplimentare, ct si activitateaeconomica, de regula agricola, practicata de gazdele turistilor (activitati productive deobtinere si prelucrare a produselor agricole n gospodarie si comercializarea acestora catre

turisti, sau prin retele comerciale, precum si modul de petrecere a timpuluiliber).[11]Ambele forme de turism se ncadreaz n notiunea mai general de turism moale,cel ce se practic fr a deranja echilibrul natural dintr-un areal.

Component de baz a desfsurrii turismului rural, satele turisticesunt asezarirurale situate ntr-un cadru pitoresc si nepoluat, care prezinta urmatoarele avantaje: traditiietnofolclorice nealterate si case cu arhitectura specifica unei zone etnografice; gospodariitaranesti (cu un anumit grad de confort) ce se nchiriaza turistilor; monumente cultural-istorice, muzee si atractii naturale si culturale, ce pot fi utilizate n dezvoltarea agrementului;dotari de infrastructura generala (alimentare cu energie electrica n ntreaga localitate) apa

si canalizare; dotari comerciale, sanitare si de telecomunicatie; accesibilitate usoara la

drumurile nationale si caile ferate; retea rutiera, partial modernizata.[12]

Toate aceste concepte, notiuni si definitii elaborate de OMT sau de mari profesori ndomeniu, au drept scop stabilizarea turismului ca activitate si evidentierea particularittiloracestuia.

1.2 Avantajele si dezavantajele practicarii turismului rural n plan economic,social si ecologic

n timp, activitatile turistice derulate n spatiul rural verde genereaza efecte pozitive,dar si efecte nedorite mai ales cnd nu se respecta capacitatea de ncarcare ecologica si

particularitatile ecologice ale mediului rural. Avantajelepracticrii turismului rural pot fiprezentate din mai multe puncte de vedere:

Din punct de vedere al turistului:

Odihna la tar este o alternativ din ce n ce mai atractiv pentru orseni.

S colinzi ziua ntreag pdurile si fnetele, s te abati pe la o stn, iar seara s dormi ntr-ocamer mirosind a mere coapte ... acestea sunt imaginile pe care le derulm n minte atuncicnd, coplesiti de griji si stresati de aglomeratia strzii, ncepem s vism cu ochii deschisi lao vacant ideal.

ntr-adevr, turismul rural este preferat de tot mai multi turisti romni si strinisaturati de modernitate, de orasele poluate, de aglomeratia marilor hoteluri.

Refugiul n natur este practicat nu numai de elevi si studenti cu posibilitti materiale modestesi nepretentiosi n privinta conditiilor de locuit, ci si de oameni din Romnia si din strintatecu un anume standard de viat, oameni de afaceri, intelectuali, diplomati, ceea ce face caturismul rural s devin un culoar deosebit de important, care s fac legatura ntre taranoastra si restul lumii. n afara odihnei propriu-zise, turistii sunt invitati s participe lasrbtorile traditionale locale, precum: msurarea laptelui, rvsitul oilor, parade ale portului

popular, trguri de artizanat ori vite, vizita unor castele medievale etc.


12/113

Din punct de vedere socio-economic:

Crearea si dezvoltarea turismului este consecinta mutatiilor social-economice dinepoca contemporan. Aceast ramur a economieistimuleaz dezvoltarea altor ramuri aleeconomiei nationale cum ar fi: industria, agricultura, constructiile, transporturile, comertul.

Prin aceasta se poate spune c turismulstimuleaz activitti nationale rentabile ca:hotelria, alimentatia, suveniruri, artizanat etc. Activitatea turistic este benefic sipentru diversificarea economiei localeacolo unde dezvoltarea agriculturii este insuficientsau neregulat.

Turismul creeaz noi locuri de munc n structurile turistice dar si n sectoareleeconomice adiacente (agricultura, artizanat, pescuit, comert) prin dezvoltarea de ntreprinderituristice locale sau de unitti de prestri servicii conexe. Acestea duc lacresterea veniturilor,ameliornd calitatea vietii locuitorilor. Totodat cresc impozitele si taxele locale

permitnd dezvoltarea infrastructurii, instalatiilor, echipamentelor si serviciilor n folosulcomunittii localespatii verzi, spatii recreative, parcuri, dotri tehnico-edilitare, alimentare

cu ap, energie electric, scoli, dispensare etc. De toate acestea profit att populatia localct si turistul.

Prin turism sunt finantate adesea si activitti culturaleca spectacole de teatru,muzicale, festivaluri, reuniuni, expozitii, competitii sportive care antreneaz si populatialocal. Aceasta duce la cresterea nivelului de cultur si civilizatie al locuitorilor din zonaturistic respectiv, largirea orizontului de cunoastere al acestora, schimb de cunostinte siexperiente ntre sat si oras.

Activitatea agroturistic, datorit complexittii ei, contribuie la dezvoltarea nansamblu a zonelor rurale, iar aceast dezvoltare la rndul ei va determina o crestere a

circulatiei turistice. Agroturismul reprezint o real sans pentru economia local, acestacrend principalele motivatii n antrenarea si dezvoltarea unor initiative, a unoractivittitraditionalecare au fost neglijate mult vreme, a unormestesuguri, creatii artisticelocalepentru satisfacerea turistilor. Toate aceste activitti dinamizeaz viata economiclocal.

Activitatea turistic ofer gospodarului posibilitatea de a pune n valoare oferta decazare, de a valorifica n stare proaspat sau prelucrat produsele proprii din gospodrie, de a

presta servicii. Turismul creeaz cererea local de produse alimentare proaspete, produse demic industrie, artizanat;el este amator de trasee, de recreere, solicit servicii si stimuleazinventivitatea gospodarului.[13]

Dup cum se observ, agroturismul, component a turismului rural, are cele mai mariimplicatii n valorificarea resurselor turistice localesi n ridicarea nivelului de viat allocuitorilor, n dezvoltarea socio-economic a localittii rurale si comunittii n general si nun ultimul rnd,n protejarea si conservarea mediului natural si construit, n contextulunei activitti economice pe principii ecologice (turismul incit la protejarea mediului). Deaceea, interesul comunittii si autorittii locale este acela de a elabora o strategie deorganizare si dezvoltare durabil si de promovare a turismului rural, cu precdere aagroturismului, la nivel local, cu concursul tuturor agentilor economici implicati ndesfsurarea acestei activitti.[14]


13/113

Un alt efect pozitiv determinat de activitatea turistic esteefectul multiplicator alacestuia. Astfel banii primiti de la vizitatori sunt repartizati n diferitele sectoare aleeconomiei nationale, pentru achizitionarea de echipamente moderne, achizitionarea demrfuri, plata personalului,provocnd de fiecare dat noi venituri si realiznd investitii decare vor beneficia viitorii vizitatori

Din punct de vedere socio-cultural:

Activittile si serviciile din domeniul turismului rural sunt ntr-o strns interactiunecrend astfel o serie de avantaje sociale, avantaje de care beneficiaz att entitateaagroturistic, ct si mediul din care aceasta face parte. Se activeaz astfel traditiile socialculturale, mestesugresti, folclorice.

Deasemenea, turismul contribuie la constientizarea populatiei si autorittilor localefat de valoarea turistic si identitatea cultural a localittii, prezenta turistilor n zonelerespective fiind considerat ca o apreciere a calittii mediului natural si a patrimoniului lor

istoric si cultural ce favorizeaz ntelegerea intercultural si comunicarea liber ntre locuitorisi turisti.

Astfel turismul se nscrie ca sprijin pentru justificarea si finantarea protectieizonelor naturale, sprijin n conservarea siturilor arheologice si istorice pentru a atragevizitatori, si duce la sensibilizarea locuitorilor n problemele de mediu si patrimoniucultural istoric. Acestea se concretizeaz n: mentinerea si dezvoltarea manifestrilorculturale traditionale, sustinerea muzeelor, teatrelor si a altor echipamente de cultur,conservarea si protejarea patrimoniului cultural-istoric.

Din punct de vedere social-politic:

Turismul ajut la cresterea fenomenului de stabilitate, dar si de restrngerea procesului de emigrare a populatiei rurale, deci de ntretinere a acesteia la diversificareaocupational a populatiei rurale, ndeosebi cea tnr, pstreaz modelele socio-culturaleexistente, a traditiilor populare si a arhitecturii locale, contribuie la educatia si instructia

populatiei turistice tinere n vederea lrgirii orizontului de cunoastere a mediului rural din taranoastr, ajut la cresterea calittii vietii populatiei locale, strngerea de rela tii prietenesti ntrelocalnici si turisti, creeaz o imagine extern favorabil Romniei, prin contactul turistilorstrini cu etnocultura si ambianta natural si ospitalier a satului romnesc.

Se pot mentiona, deasemenea, si o serie de dezavantaje sau efecte negative generatede intensificarea turismului rural, efecte ce se resimt mai ales la nivelul peisajelor naturale,rezervatiilor si parcurilor naturale din vecintatea satelor turistice datorate printre alteleacordrii unor facilitti prea largi, lipsei cadrului legislativ si a reglementrilor defunctionarece pot permite dezvoltarea unui turism greu si cu caracter de mas n multerezervatii sau parcuri naturale din apropierea satelor, numrului mare de turisticare, prin circulatie si zgomot, pot perturba viata rural si viata florei si faunei naturale.

Deasemenea existenta unui numr mare de trasee si poteci, drumuri de circulatie siacces, vizitate n grupuri de peste 25-30 de persoane, n areale sensibile, produce perturbriale echilibrului ecologic. Practicarea, pe arealele existente, a sporturilor de var si iarn, si o

prea mare diversificare a activittilor sportive pot conduce la distrugerea solurilor, florei,


14/113

faunei etc. Turismul rural intensiv practicat ntr-o anumit zon poate aduceschimbari nmodul de viat al localnicilor si poate favoriza poluarea.[15]

Dup cum se poate observa , toate aceste activitti turistice au impact att asupramediului nconjurtor ct si asupra mediului economic si a celui social.

1.3 Motivatiile ce stau la baza practicrii agroturismului

Pornind de la caracteristicile mediului citadin, alturate conventiilor sociale specifice,poate fi depistat o serie de necesitti pe care orseanul le emite din ce n ce mai constant sitinde s le transforme n actiuni[16]:

Rentoarcerea la natur, motivatie valabil pentru toate categoriile de varst, sex, profesie, statut social. Este rezultatulnecesittii de relaxare, sntate, confort fizic si spiritual;

Cunoasterea si adeziunea temporar la grupurile de apartenent specific zonelor rurale, dintre care pot fi amintite: familia detip patriarhal, comunitatea locativ, grupul de munc, grupul folcloric etc.;

Cunoasterea, ntelegerea si creativitatea sunt, de asemenea, motivatii care se pot realiza cu succes n ambianta satuluituristic. Contactul nemijlocit cu piese ale

tezaurului istoriei nationale, ale folclorului, ocupatiilor traditionale si obiceiurilor populare, transform vacantele rustice ntr-unveritabil proces de asimilare a unor noi si numeroase cunostinte;

Motivatiile esteticece decurg din nevoia de frumos, ordine, armonie, naturalete, determin majoritatea turistilor, care viziteazsatele respective, s se considere privilegiati pentru posibilitatea de a cunoaste locuri att de frumoase si de pitoresti;

Curiozitateace decurge din informatii asupra ospitalittii populare, obiceiurilor gastronomice, artizanatului si ritualurilorstesti, determin dorinta multor turisti de a cunoaste la fata locului toate acestea;

Odihna, cura de aer si fructe, consumul de alimente proaspete de care doresc s beneficieze cei care si ngrijesc sntatean vacant;

Sportul, vntoarea, pescuitul sportiv, ascensiunile si drumetiilesunt motivatii care capt o not autentic, lsnd locsuficient initiativei, imaginatiei si nclinatiilor individuale.

Teritoriul Romniei prezint o mare bogtie de valori cultural-istorice si naturale, carerspund unor variate motivatii ale cltoriilor turistice, ntre care comorile de art popular,etnografie si folclor reprezint o imagine de marc a poporului nostru.

1.4 Tipologia satelor turistice

Aplicarea principiului specializrii n domeniul organizrii si functionrii satuluituristic este necesar deoarece fiecare localitate rural constituie o entitate cu particularitti

proprii si activitti specifice, ce nu trebuie dect s fie identificate si valorificate ct maieficient posibil, din punct de vedere turistic.

De asemenea, stabilirea tipurilor de sate turistice constituie un mod de selectionare aturistilor, acestia grupndu-se de la sine ntr-un sat sau altul, n functie de principalele lormotivatii si optiuni turistice.

Asezrile rurale de interes turistic sunt prezente, si s-au dezvoltat, pe cele mai variateforme de relief, de pe litoralul Mrii Negre si Delta Dunrii, pn n zona montan, fiindgrupate pe baza specificului n cteva tipuri majore[17]:

Satele peisagistice si climatericese caracterizeaz prin prezenta unui cadru natural atractiv, cu elemente de potentialturistic numeroase si variate, care favorizeaz petrecerea timpului liber. Asezrile turistice de acest tip, situate n zone de

deal si de munte, cu casele raspndite la o oarecare distant unele fat de altele, dar si n zona litoral sunt adecvate

turismului de sejur, oferind posibilitti de plimbare n aer liber, bi de aer, helioterapie, drumetie: Tismana (Gorj),

Brdet (Arges), Botiza (Maramures), Vama Veche (Constanta).
http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-MODALITATI-13103229.php#_ftn15http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-MODALITATI-13103229.php#_ftn15http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-MODALITATI-13103229.php#_ftn15http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-MODALITATI-13103229.php#_ftn16http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-MODALITATI-13103229.php#_ftn16http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-MODALITATI-13103229.php#_ftn16http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-MODALITATI-13103229.php#_ftn17http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-MODALITATI-13103229.php#_ftn17http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-MODALITATI-13103229.php#_ftn17http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-MODALITATI-13103229.php#_ftn16http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-MODALITATI-13103229.php#_ftn15


15/113

Satele balneare sustin turismul balnear de important localsi mai rar regional, bazndu-se pe o serie de resurse turisticeexploatate si valorificate: ape minerale carbogazoase, mofete, izvoare sau lacuri srate, nmol: Zizin (Covasna), Costiui

(Maramures), Scelu (Gorj).

Satele turistice pentru practicarea sporturilorsunt specifice zonelor montane cu strat de zpad persistent, conditii depant deosebite ce favorizeaz practicarea sporturilor de iarn (Fundata, Grina Jud. Caras), dar si zonelor joase, cu

oglinzi de ap, care sustin sporturile nautice (Murighiol) etc.

Satele turistice pastorale (Vaideeni, Prislop, Jina). n aceast grup pot fi incluse satele de munte n care preocuparea debaz a localnicilor este cresterea oilor si vitelor, si care pot s atrag turisti, prin meniuri bazate pe produse lactate. Satele pescresti si de interes vntorescofer si organizeaz diferite forme de agrement speciale pentru turisti

vntoare, pecuit, safari asigurnd n acelasi timp, posibilitti de cazare, servicii culinar-gastronomice pescresti sau

vntoresti: Sfntu Gheorghe (Delt), Ciocnesti (Suceava), Gurghiu (Mures).

Satele turistice de creatie artistic si artizanal (Tismana, Margina, Cordun, Spnta) atrag turistii interesati de creatiaartistic si artizanal, prin posibilitatea achizitionrii unor astfel de creatii direct de la surs, de la producatorul nsusi, precum

si posibilitatea de a asista la modul de confectionare al acestora.

Satele turistice etnofolclorice grupeaz asezrile rurale care detin un fond etnografic, de valoare inestimabil, reprezentatprin muzee etnografice, arhitectur popular de exceptie, port traditional si folclor: Curtisoara (Gorj), Rsinari (Sibiu), V ama

(Suceava) etc. Aceste sate pot oferi turistilor servicii de cazare si mas n conditii autentice (mobilier, decor si lenjerie n stil

popular, meniuri traditionale servite n vesel si cu tacmuri specifice, farfurii si strchini de ceramic, linguri de lemn etc.).

Satele cu obiective de interes stiintific dispun de diferite tipuri de rezervatii naturale care prin inedit, unicitate si frumusete,atrag spre vizitare numerosi turisti strini si autohtoni: Andrieseni (Vrancea), Sadova (Suceava), Chiuzbaia (Maramures) etc.

Sate cu monumente istorice, de art si arhitectur cu valoare de exceptie, renumite pe plan national si international, suntspecifice Moldovei, cu o salb impresionant de mnstiri: Sucevita, Putna, Agapia, Vratec etc.; Subcarpatilor Geti ci

Aninoasa, Cozia, Horezu, Tismana; sudului TransilvanieiHrman, Biertan, Feldioara etc.

Sate turistice pomiviticole unde principala activitate este cultivarea pomilor fructiferi si a vitei-de-vie iar turismul se poatepractica pe toat durata anului, att n perioada recoltrii ct si dup aceea, prin oferirea fructelor, strugurilor si a preparatelor

pe baza lor: Recas, siria, Agapia etc.

Satul romnescprin specificul etnocultural si etnografic, prin originalitate si

bogtia resurselor proprii spatiului geografic aferent poate s se constituie ca un produsturistic inedit, care s satisfac o gam larg de motivatii n turismul organizat si pe cont

propriu, intern si international. Un numr mare de sate, recunoscute ca sate turistice,constituie destinatii pentru turismul de sejur, turismul de cunoastere, balneoturismul etc.

1.5 Modalitti de cazare si alimentatie public specifice satelor turistice. Criteriieconomico-sociale de clasificare a fermelor si pensiunilor agroturistice

Cazarean satele turistice se poate organiza si amenaja pe mai multe tipuri si anume:

- camere mobilate, de categorii diferite, n locuintele gospodarilor, acestia locuind naceeasi cas sau n apropiere;

- cas de vacant, alta dect cea locuit de gospodar, construit ad-hoc sau eliberat nsezonul turistic;

- spatiu pentru amenajarea unui loc de campare(cu cort sau rulot) n grdin saulivad, gospodarul locuind n apropiere, spre a asigura securitatea turistilor;

-spatii secundaren gospodria steasc;

-spatii cu destinatie specialpentru turisti, construite de ctre grupuri de locuitori sauasociatia turistic steasc.


16/113

Toate aceste spatii de cazare (mai putin cele secundare) vor fi mob ilate ca scorespund normelor de clasificare elaborate de Ministerul Turismului, care le va omologa,iar tarifele percepute vor fi n conformitate cu legislatia n vigoare.

Alimentatia public. n satele turistice, servirea mesei pentru turisti se poate realiza n mai

multe modalitti:

-pensiune complet la gospodarul-gazd;

- demipensiune;

- mic dejun inclus n tariful de nchiriere a camerei (casei);

- pensiune complet sau demipensiune acordat de o familie unui grup mai mare deturisti, care locuiesc n gospodrii diferite;

-pensiune complet sau demipensiune la o unitate de alimentatie public din localitate(restaurant, pensiune);

- pregtirea mesei de catre turisti cu produsele lor sau ale gospodarului si cu utilajeleacestuia.

Toate spatiile de alimentatie public vor fi omologate conform normelor MinisteruluiTurismului, iar tarifele vor fi stabilite si aplicate n baza normelor nvigoare. Omologrile si clasificrile pentru structurile de cazare (pensiuni si fermeagroturistice) se fac de ctre Comisia Tehnic de Verificare format din specialisti aiMinisterului Turismului si Asociatia National de Turism Rural Ecologic si Cultural(ANTREC) si au la baz "criteriile minime privind clasificarea pe stele (margarete) a

pensiunilor si fermelor agroturistice" stabilite prin lege.

Criteriile minime pentru intrarea unei gospodrii n circuitul turistic se refer la:

- accesul n camerele de dormit si la grupurile sanitare s fie direct, fr a se trece prinalte camere;

- racord obligatoriu la reteaua public de canalizare si existenta apei curente menajere;

- racord obligatoriu la reteaua electric public.

Preturile si tarifele practicate sunt diferentiate n functie de clasificarea gospodriilor, zona ncare se afl acestea, perioada de sejur (sezon sau extrasezon).

Criteriile de clasificare a gospodriilor trnesti din zona montan :

A. Clasa de confort agroturistic montanspatii de cazare:

Clasa I - camer cu 1-2 paturi, 10-16 mp, grup sanitar propriu fiecrei camere, cu WC,

lavoar, dus, (cad), cu ap rece si ap cald.


17/113

Clasa II - camer cu 1-2 paturi, 10-16 mp, cu posibilitti de nclzire asigurate si grupsanitar comun cu alti turisti, cu WC, lavoar, dus, cu ap rece si ap cald.

Clasa III - camer cu 1-3 paturi, 10-20 mp, cu posibilitti de nclzire asigurate sigrup sanitar comun cu alti turisti si cu proprietarul, cu WC, lavoar, dus, cu ap rece, eventual

si ap cald.

Clasa IV - camer cu 1-3 paturi, 10-20 mp, latrin separat de locuint, comun cuproprietarul si o ncpere pentru splat, cu lavoar, cu ap rece, comun cu alti turisti.

B. Clasa de confort agroturistic montan - spatii pentru prepararea si servirea meselor:

Clasa I - camer de servit masa si de recreere, dotat cu un loc pentru prepararea hranei,n folosinta exclusiv a turistilor.

Clasa II - camer de servit masa si de recreere, n folosinta turistilor cu propietarul, cu

acces la buctria propietarului.

Clasa III - fr camer de servit masa si de recreere, dar cu acces la buctria proprietarului.

Cri ter ii le min ime privind clasif icarea pensiuni lor tur istice si a caselor de oaspeti (ANEXA1)

1. Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice, avnd o capacitate de cazare de

la 3 la 10 camere, totaliznd maximum 30 de locuri n mediul rural, si zona periurbana si

pna la 20 de camere n mediul urban, functionnd n locuintele cetatenilor sau n cladiri

independente, care asigura n spatii special amenajate cazarea turistilor si servirea mesei.

2. Casele de oaspeti sunt structuri de primire turistice, avnd o capacitate de cazare de la 3 la10 camere, totaliznd maximum 30 de locuri n mediul rural, si zona periurbana si pna la 20de camere n mediul urban, functionnd n cladiri independente , caracterizate prin existentaunor spatii de cazare si conditii de pregatire a mesei.

3. Amplasarea pensiunilor turistice rurale si a caselor de oaspeti trebuie realizata n locuri

ferite de surse de poluare si de orice alte elemente care ar pune n pericol sanatatea sau

viata turistilor.

4. Dotarile din camerele si din grupurile sanitare destinate turistilor vor fi puse n

exclusivitate la dispozitie acestora. n interiorul acestora nu se admit lucrurile personale

ale locatorului (articole de mbracaminte si ncaltaminte, bibelouri sau alte obiecte care ar

putea stnjeni turistii).


18/113

5. Spatiile pentru prepararea si servirea mesei trebuie sa fie destinate n exclusivitate

turistilor.

6. Pensiunile turistice care dispun de teren pentru asigurarea serviciilor de campare vor

respecta pentru montarea corturilor si rulotelor criteriile privind echiparea sanitara si

dimensiunea parcelelor[18].

Aceste criterii sunt obligatorii pentru desfsurarea activittii de cazare n pensiuni.

Cazarea turistic n mediul rural cuprindetoate formele de primire, de la ferme lahoteluri rurale sau camere de oaspeti, gestionate direct si personal de proprietari persoanefizice, asociatii sau comunitti locale. Aceste spatii de cazare trebuie s fie clasificate sinregistrate la Registrul de Comert Judetean sau Orsenesc n functie de situatie[19].

Agroturismul, ca form a turismului rural, utilizeaz ca spatii de cazare si de servire amesei, fermele si pensiunile turistice rurale.

Principalele structuri de primire care se ntlnesc n zonele rurale din Romniasunt urmtoarele:

Satul de vacanteste un centru turistic compus din vile sau bungalouri destinate cazrii individuale sau familiale si grupaten jurul unor spatii comune pentru mas, distractii si sport. Preturile de sejur cuprind att pensiunea ct si distractiile oferite.

Primele sate de vacant au fost create n anul 1947 de ctre Touring Club de France si au intrat n circuitul turistic ncep nd

cu anul 1965.

Popasul turistic este un tip de hotel destinat n special turistilor n trecere si amenajat de-a lungul unui mare traseu turistic

sau n apropierea lui; are mai putin de 10 camere si un restaurant cu specific gastronomic regional.

Motelul. La origine termenul desemna un ansamblu de apartamente grupate n bungalouri, izolate unele de altele sau aflaten acelasi corp de cldire, compuse dintr-o camer cu baie si un amplasament pentru masin. Situate de -a lungul cilor

rutiere, motelurile permit automobilistilor s aib n permanent masina la dispozitie. Motelurile difer de hoteluri prin aceea

c, n principiu, nu au personal la dispozitia clientului - autoservire acesta nchirind apartamentul sau camera a carui cheie

i este data la receptie imediat ce a sosit si a pltit suma cerut. Conceptia despre moteluri a evoluat rapid, n prezent fiind

definit astfel: constructie cu functie hotelier cazare, mas de capacitate mic sau mijlocie, amplasat n general in afara

localittilor si n imediata apropiere a retelei rutiere si a dotrilor acesteia si destinat s ofere serviciile necesare, la diferite

grade de confort, ndeosebi pentru turistul automobilist.

Hotelul rustic pavilionareste un tip de hotel turistic, situat n mediul rural, grupnd o serie de pavilioane rustice.

Campingul este forma de turism care presupune cazarea n corturi sau rulote, utiliznd, pentru un sejur mai mult sau maiputin prelungit, un echipament adecvat. Dezvoltarea crescnd a acestei forme de turism a impus introducerea unor

reglementri privind amenajarea terenurilor si compartimentul turistilor.

Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice avnd capacitate de cazare de pn la 10 camere, totaliznd maxim 30de locuri n mediul rural, si pn la 20 de camere n mediul urban, functionnd n locuintele cettenilor sau n cldiri

independente, care asigur n spatii special amenajate cazarea turistilor n conditii de pregtire si servire a mesei.

Ferma agroturisticeste o structur de primire pentru gzduire si servire a mesei, cu capacitate cuprins ntre 3 si 20 decamere, functionnd n cadrul gospodriilor trnesti care asigur alimentatia turistilor cu produse proaspete din surse proprii

si locale.

Activitatea de turism n cadrul pensiunilor si fermelor agroturistice cuprinde serviciide cazare si mas, de agrement precum si alte servicii asigurate turistilor pe perioadasejurului.

CAPITOLUL 2
http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-MODALITATI-13103229.php#_ftn18http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-MODALITATI-13103229.php#_ftn19http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-MODALITATI-13103229.php#_ftn19http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-MODALITATI-13103229.php#_ftn19http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-MODALITATI-13103229.php#_ftn18


19/113

CARACTERIZAREA GENERAL A JUDEULUI MARAMUREs

n nord-vestul patriei noastre n cadrul Muntilor Carpatii Orientali se deschide odepresiune de mare frumusete, cunoscuta sub denumirea de ara Maramuresului.Strvechevatr romneasc, cu o natur ncnttoare, de o rar frumusete, judetul Maramures este situat

n nordul Romniei si are ca vecini Ucraina, judetele Suceava, Bistrita-Nsud, Cluj, Slaj siSatu Mare. De o frumusete aparte sunt depresiunile Maramuresului, Lpusului si Bii Mari,cu dealuri, terase si lunci, care au favorizat, prin bogtiile naturale si geo-climatice, prezentasi permanenta omului din cele mai vechi timpuri n aceast zon. Maramuresul este o oaz deviat arhaic plin de farmec, n mijlocul unei civilizatii egalizatoare. Este cu certitudine celmai mare muzeu etnografic n aer liber din Europa si valorile pe care le detine l recomand socupe un loc pe lista UNESCO a valorilor culturale ale umanittii. Prin valorile si frumusetilesale spirituale, morale si peisagistice, judetul Maramures constituie un punct de atractie pentrumii de turisti din tar si strintate[20].

2.1 Maramuresul ntre nou si vechi

Prin pozitia sa geografic specific, n extremitatea de nord-vest a Romniei,Maramuresul a avut o istorie mai agitat dect alte zone aflate nspre interiorulTransilvaniei, provincie de care esti legat n mod natural prin unitatea de limb si cultur a populatiei sale, n majoritate romneasc. La acest destin aparte a contribuit si pozitia sastrategic de prim important. De aceea, n decursul timpului apartenenta Maramuresului laun stat sau altul a suferit dese schimbri.

Judetul actual Maramures cuprinde ara Maramuresului, Lpusului, Chioarului,Bazinul Baia Mare si o parte a Zonei Codrului.

O incursiune succint n preistoria locului ne arat c Maramuresul este un pamntstrvechi care a fost locuit nc din timpuri imemorabile.

n sec. al X-lea si al XI-lea, conditiile specifice de dezvoltare ale Maramuresului aufacut ca n aceast zon s se organizeze mici entitti teritoriale numite voievodate. Acestea erau formate din mai multe asezri romnesti stabile, cu vetre de sat, psuni simunti cu pduri, cu hotare ntre ele, constituite n cnezate si conduse de cte un cneaz. Ele se gaseau nsirate pe Vile Marei, Cosului, pe Taras si Tisa, pe Talabor si Viseu

precum si pe cursul superior si inferior al Izei.

Secolul al XIV-lea si nceputul secolului urmtor se caracterizeaz n toatTransilvania prin nsprirea relatiilor dintre iobagi si nobili. n urma unor rscoale de proportii(Boblna-1437), detintorii puterii - nobilii maghiari n majoritate, dar si nobilii romni carese maghiarizeaz - semneaz o conventie cu sasii si secuii, o uniune frteasc de ntrajutorare,n cazul cnd una din prti este atacat. Pentru c erau trei prti de trei neamuri diferite, ntelegerii i s-a mai spus Univ Trium Natium. Sub raport politic, actul aavut o deosebit important: el a servit tezei de mai trziu care prezenta ca natiuni

politice ale Transilvaniei numai pe unguri, sasi si secui; romnii erau doar tolerati.

Dup cel de-al doilea rzboi mondial, situatia s-a schimbat radical. Teritoriulmaramuresean din nordul Tisei a trecut la Ucraina, respectiv la Uniunea Sovietic,

legturile dintre romnii de pe cele dou maluri au fost puternic ntrerupte si a urmat ointens politic de deznationalizare a populatiei romnesti de ctre puterea sovietic.
http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-MODALITATI-13103229.php#_ftn20http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-MODALITATI-13103229.php#_ftn20


20/113

Pn si denumirea romneasc a satelor a devenit slav: Slatina s-a schimbat nSolotvina, Teceu n Tiacev, Biserica Alb - Belaia Terkov, iar Apsa de Jos - Dabrova.

Dup evenimentele din Decembrie 1989 si dup dislocarea Imperiului Sovietic,legturile s-au reluat; spre surprinderea celor din stnga Tisei, ei au constatat c fratii lor

din dreapta apei, atti cti sunt, nu si-au uitat limba, portul si nici traditiile. Ei srbtorescnc evenimentele arhaice rmase de la romani, cum ar fi ,,serbarea mrtisorului" si exist o asociatie cultural numit "George Cosbuc", care caut s tin aprins flacara culturii romnesti printre conationali[21].

Este impresionant tenacitatea cu care romnii maramureseni din dreapta Tisei auluptat pentru a se pstra ca atare: "Suntem neam de piatr!" sau "Desi nu am fcut niciodat

parte din Romnia, nu am ncetat niciodat s ne simtim romni!"- spun ei.

Dinuirea romneasc la nord de Tisa este ns fragil si depinde de sprijinul celordin tar. n privinta mprtirii administrativ teritoriale a trii, s-a procedat la desfiintarea

judetelor si s-a preluat modelul sovietic, al regiunilor si raioanelor. n acest context, n 1948 s-a desfiintat si judetul Maramures cu resedinta la Sighet si s-a creat regiunea Baia Mare, carencorpora teritoriul Maramuresului, Satmar,Oas,Lpus, Chioaru, Zona Codrului - deci siactualul judet, si se nfiinteaz raioanele ca unitti teritoriale restrnse, subordonate regiunii.

n anul 1964 are loc o nou mprtire administrativ-teritorial a trii, revenindu-se laforma si denumirea de judet ca unitate specific, dar Maramuresul rmne n continuareafiliat la Baia Mare, care va deveni resedinta judetului. Pierzndu-si - dup mai bine de 600de ani - locul privilegiat de resedint de judet, Sighetul Marmatiei s-a dezvoltat si s-amodernizat ntr-un ritm mai lent dect alte centre urbane similare. Cderea dictaturii ceausisten Decembrie 1989 a adus speranta unui reviriment rapid pentru ntreaga zon si reparareaunor greseli fcute de regimul trecut.

n Maramures unde mesterii populari au cultivat de veacuri cu deosebit art si pescar ntins arhitectura de lemn, obiceiurile si traditiile, noul, prin modernitatea sa, nuagreseaz vechiul ci ncearc s-l completeze, s l duc mai departe, s-l pun n valoare.

Natura, de-a lungul timpului, a fost privit ca aliat n realizarea operelor cu caracterul lorspecific original si pitoresc. Prin adaptarea la materialul din care este construit, operamesterilor maramureseni a dus la nchegarea unor forme de mare prospetime si usurint .

Frumoas, pitoreasc, elegant - arta, traditia maramuresean se distinge de-a lungul

timpului nu att prin forma discret si odihnitoare apropiat de scara si ochiul omului, ct prinnftisarea mndr si formele mestesugite monumentalizate.

Vizitatorii rii Maramuresului sunt atrasi, n primul rnd, de creatia popular dinOas, pstrat si azi n formele sale originale. n ritualul srbtorilor osen ilor, transmise dingeneratie n generatie, se rsfrng obiceiuri legate de preocuprile milenare (pstoritul). Seremarc portile sculptate (Halmeu), originalitatea gospodriilor, cioplitul lemnului(Camarzana, Certeze), pictura pe sticl si olritul (Tur), toate de o inegalabil frumusete. Deasemenea, Vama este o cunoscut localitate prin produsele sale ceramice, care perpetueazvechiul obicei dacic al olritului. Culorile cu care se orneaz vasele sunt naturale, aidomacelor de acum 2000 de ani.

2.2 Istorie si cultura n contextul actual


21/113

Maramuresul, vatr de cultur si civilizatie care si-a dltuit n lemn istoria, estelocul unde traditiile, portul si arta popular se pstreaz ca nicieri altundeva n Romnia.Maramuresul este un imens muzeu n aer liber, iar viata de zi cu zi a satului maramureseaneste o adevarat ntoarcere n timp.

Muzeul rii Oasului -Negresti Oas, posed o frumoas colectie de port osenesc, artpopular (testuri si custuri caracteristice), ceramic; Muzeul ceramicii - Vama, expune peste500 de piese, unele cu o vechime de peste 300 de ani; Muzeul etografic svbesc -Petresti. Bisericile de lemn -bijuterii de art popular - se ntlnesc aproape n fiecare sat. Optdintre acestea apartin patrimoniului UNESCO, iar unele detin recorduri absolute: cea mainalt constructie din lemn - biserica mnstirii Brsana 62 m, cea mai veche biseric dinlemnbiserica de la Ieud 1364. Poarta maramuresean veritabil "arc de triumf" rustic, era ntrecut apanajul familiilor nobile. Conform traditiei, poarta este bariera mpotriva rului,elementul care delimitez universul sacru al casei si gospodriei. Elementele decorativenu au doar o functie estetic, ci sunt simboluri cu rdcini puternice n cultura crestina si

precrestin. Coarda - spirala simboliznd aspiratia spre nalt, rozeta - simbol al soarelui ca

element esential al vietii, arborele vietii - simboliznd viata vesnic, sarpele cubinecunoscutul lui rol protector, sunt doar cteva dintre elementele cel mai des ntlnite nsculptura portilor maramuresene. Maramuresul este o regiune care a pstrat de-a lungultimpului obiceiurilelegate de munc, de viat si de srbtoare. Obiecte din lemn decorateartistic nsotesc toate momentele importante ale vietii, dar cele mai fascinante sunt crucile,element de comunicare ntre lumea celor vii si a celor morti. Cimitirul vesel de la Spnta,opera artistului popular Ioan Patras, reuneste cruci "vorbitoare". Prin intermediul unui text ncare autoironia se mpleteste cu dramatismul, acestea povestesc viata ce luidisprut.Meseriile traditionalecum ar fi tesutul, sculptura lemnului, pictura pe lemn si sticlse practic cu succes si se transmit din tat n fiu.Muzica maramuresean care nsoteste toatemomentele fericite ale vietii se remarc prin ritm si vitalitate.Portul popular este purtat zi dezi nu doar de srbtori ca n alte zone. Srbtorile sunt momente n care satul maramuresean"explodeaz" de muzic si voie bun, si ele nu sunt putine de-a lungul anului: Srbtorile deIarn, Pastele, Tnjaua, Stna maramuresean, la care se adaug nuntile si botezurile. Aici,mai iute ca oriunde, se-ncinge muzica si jocul. n cteva clipe, toat sala este n picioare, iar

perechile ncep s se roteasc, pe ritmul din ce n ce mai rapid, impus de ceterasi, acestiviolonosti locali de exceptie, nelipsiti de la orice petrecere[22].

2.3 Asezare geografica si ci de acces

Judetul Maramures este situat n extremitatea de N-NV a Romniei, la granita cuUcraina, ntre 4702000 si 4800015 latitudine N si 2205230 si 2500730 longitudine E.Maramuresul are o suprafat de 6 304 km2adic 2,37% din suprafata trii si o populatie de535 000 locuitori (2005) si se ntinde n partea de nord a Carpatilor Orientali, acolo undeacestia se desfac n dou ramuri: Rodna si Muntii Maramuresului, nchiznd depresiunea cuacelasi nume.

Maramuresul- situat n cursul superior al rului Tisa - formeaza n privintatopohidrografica un teritoriu nchis din toate laturile, de dealuri mari si munti nalti, ca ocetate, avnd ca poarta locul ngust lnga Hust, unde Tisa paraseste locul sau natal. Ruri

curg din toate marginile pna la mijlocul tinutului, unde Tisa le aduna, primind din stnga
http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-MODALITATI-13103229.php#_ftn22http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-MODALITATI-13103229.php#_ftn22


22/113

rurile Mara, Iza si Viseul iar din dreapta Apsa, Tarasul, Talaborul si rulNeagova. Toate aceste ruri se ramifica n vai si vlcele de o rara frumusete naturala.

Descrierea cuprinde ntreg spatiul Maramuresului istoric, adic a rii Maramuresului,din care astzi mai mult de dou treimi se afl n dreapta Tisei, n tara vecin, Ucraina.

Din suprafata total de 10 354 km ct avea fostul comitat Maramures nainte de primulrzboi mondial, la sud de Tisa a mai rmas o suprafat de 3 381 km, ct reprezint actualul Maramures. Aceast zon este situat n partea de nord a Carpatilor Orientali, care sunt marcati de masivul Rodna, Carpatii Vulcanici de Nord si respectiv MuntiiMaramuresului. Limita de nord a zonei se suprapune pe granita cu Ucraina, granitamarcat de rul Tisa ncepnd de la satul Piatra pn la vrsarea Viseului n Tisa. Granita se continu pe cumpna apelor din Muntii Maramuresului pn dincolo de Izvorul Ctelei(izvor al Ceremusului). Spre est Maramuresul se nvecineaz cu Bucovina (actualul judet Suceava) pn la Bistrita Aurie. La sud, Maramuresul se nvecineaz cu judetul Bistrita-

Nsud pe Bistrita Aurie, urc n Pasul Prislop si n continuare pe cumpna apelor, peste

Rodna urmeaz lantul muntilor iblesului, Lpusului, Gutiului, Ignisului si Oasului. Lasud-vest se nvecineaz cu Depresiunea Baia Mare[23].

Cile de comunicatie si transportur il e

ara Maramuresului, aceast zon att de frumoas peisagistic, att de bogat ntraditii etnografice si folclorice, pmntul care a dat primii domni ai Moldovei si bisericutelede lemn, a trebuit de-a lungul secolelor s traiasc n srcie si izolare. Totusi, conditiilegeografice, istorice si poate mai mult ca orice constiinta apartenentei la acelasi neam, auimpus o legatur a maramuresenilor cu fratii lor din celelalte tinuturi locuite de romni.

Toponimia si traditiile, precum si atestrile documentare din perioada medieval, confirmlegtura permanent cu fratii lor de dincolo de munti.

Reteaua rutierde astzi este modernizat, drumurile spre Maramures sunt asfaltate,fiind accesibile pentru masini. Drumurile urmeaz n general firul vilor principale sisecundare pe care sunt dispuse asezrile omenesti cu toat frumusetea si pitorescul lor.

Cile rutiere ale judetului sunt reprezentate de drumul european E60 care strbatetraseul BucurestiCluj Napoca, E571 spre Dej si DJ1C spre Baia Mare.

Centrul de convergent al tuturor drumurilor rutiere este municipiul Sighetu Marmatiei,

fost resedint de voievodat, comitat, si mai trziu de judet, timp de peste 600 de ani. Accesuln Maramures dinspre Baia Mare se face pe soseaua national nr. 18, care trece prin pasulGuti (989 m), una din ,,portile" de intrare n zon - coboar muntele nserpentine, prinde firul rului Mara si-l urmeaz pn la Sighetu Marmatiei. O alt,,poart" a Maramuresului este pasul Prislop, care leag ntre ele asezrile de pe ValeaMarei, o parte din asezrile de pe Valea Tisei si Ronei cu cele de pe Valea Viseului siBorsei, precum si orasele zonei: Sighetu Marmatiei, Viseu de Sus si Borsa. Drumul carese constituie si ntr-o ax etnografic a Maramuresului este cel care porneste de la Sighetsi urmeaz firul Vii Izei, cuprinznd toate asezrile de pe aceast vale, precum si cele de

pe vile laterale. Tot de la Sighet un alt drum urmeaz firul Vii Tisei, iar prin pasul Hutadeschide poarta spre ara Oasului - o alt zon etnografic de mare rezonant n nord-

vestul Romniei. Drumuri laterale, drumuri forestiere si de crute, poteci, nlesnescaccesul omului n toate locurile tainice ale Maramuresului, dnd posibilitatea iubitorilor


23/113

de natur si de cultur popular s-si umple sufletul, s se bucure de creatiile omului siale lui Dumnezeu.

Cile ferateofer o alt posibilitate de acces spre Maramures. Prima retea de cale ferats-a dat n folosint n anul 1875, cnd a devenit functional si gara Sighet. ncepnd din 6

decembrie 1996 s-au dat n folosint noi trasee, pe calea ferat, nspre Ucraina.

Calea ferat nsuma 232 km lungime la sfrsitul anului 2000, cu o densitate de 40km/1000 km, structurat pe dou directii:

1) Satu MareBaia MareBucuresti, cu mai multe ramificatii;

2) Sighetu MarmatieiViseul de JosSalvaBeclean, cu ramificatie spre Viseul de Sus Borsa.

Transportul aerian, atat de marfuri cat si de persoane se face prin aeroportul din

comuna Tutii Mgherusi situat la 10 km de Baia Mare[24].

2.4 Nivelul de dezvoltare economico-social

Din punct de vedere economic si social dezvoltarea turismului n judetul Maramuresexercit o influent pozitiv mai ales asupra utilizrii fortei de munc prin crearea de noilocuri de munc, turismul avnd efecte benefice asupra nivelului de calificare si instruire aoamenilor ct si asupra dezvoltrii economice a judetului.

2.4.1 Economia

Economia actual a judetului Maramures este de tip industrial-agrar, aflat n tranzitiela economia de piat. Numarul total de salariati la sfrsitul anului 2003 este de 96,7 mii

persoane, a crordistributie procentual pe principalele ramuri de activitate se prezint astfel:

- agricultur, silvicultur, piscicultur, exploatare forestier 5,8%

- industrie si constructii 46,2%

- servicii si alte activitti 48,0%

Total: 100%

Repartizarea salariatilor pe principalele ramuri de activitate n anul 2003, n judetulMaramures

Tabel nr.2.1

INDICATORI Aprilie Mai Iunie

Agricultur, silvicultur, piscicultur,exploatare forestiera

2 491 2 501 2 506
http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-MODALITATI-13103229.php#_ftn24http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-MODALITATI-13103229.php#_ftn24http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-MODALITATI-13103229.php#_ftn24


24/113

Industrie si constructii 45 928 46 104 46 194Servicii si alte activitti 47 746 47 928 48 022

TOTAL 96 165 96 533 96 722

Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures, 2003, INSSE, Bucuresti

Efectivul de salariati la sfrsitul lunii iunie 2003 a fost de 96 722 persoane, n cresterecu 557 persoane fat de sfrsitul lunii aprilie a aceluiasi an.

Distributia salariatilor pe sectoare de activitate evidentiaz c cea mai mare pondere odetin serviciile (49,6% din totalul salariatilor), urmat de industrie si constructii (47,8%),agricultur, silvicultur, piscicultur, exploatare forestier (2,6%).

Comparativ cu sfrsitul lunii aprilie 2003, efectivul de salariati a nregistrat cresterimai mari la servicii (276 persoane), industrie si constructii (266 persoane), agricultur,silvicultur, piscicultur, exploatare forestier (15 persoane).

Cresterea efectivului de salariati s-a datorat n principal nfiintrii de noi locuri demunc n sectorul privat, reducerea muncii la negru si recalificarea somerilor n concordantcu nevoile curente ale economiei.

2.4.2 Industria

Industria n judetul Maramures este reprezentat prin sectoarele de exploatare siprelucrare a materiilor prime. Ramurile prelucrtoare s-au dezvoltat datorit prezenteizcmintelor de minereuri polimetalice neferoase si a resurselor de mas lemnoas. Astfel,

metalurgia neferoas ocup primul loc ca pondere att n productia industrial a judetului ctsi a trii, Maramuresul ocupnd locul nti pe tar n productia de plumb si cupru electrolitic.Baia Mare, Borsa, Baiul, Cavnic reprezint principalele centre ale metalurgiei neferoase.

Pe teritoriul judetului Maramures si mai desfasoar activitatea ntreprinderi textile, dearticole de blnrie, materiale de constructii, ncltminte, produse alimentare etc.

Populatia activ ocupat, pe ramuri ale economiei (%), n judetul Maramures, nperioada 1998-2002

Tabel nr. 2.2

INDICATORI 1998 1999 2000 2001 2002TOTAL 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0Agricultur 42,2 49,0 50,0 49,0 44,7Silvicultur, exploatare

forestier, vnat

1,2 1,0 1,0 1,0 0,9

Industrie 29,9 22,3 20,0 20,6 24,0Ind. Extractiv 5,0 3,9 3,7 3,5 3,5Ind. Prelucratoare 23,9 17,2 15,3 16,1 19,5

Energia electric si termic,gaze si ap 1,0 1,2 1,0 1,0 1,0


25/113

Constructii 2,8 2,7 2,6 2,5 2,7Comert, repararea sintretinerea autovehiculelor,a bunurilor personale sicasnice

6,1 7,8 7,5 8,6 8,7

Hoteluri si restaurante 1,5 0,9 1,2 0,8 0,5Transporturi si depozitare 3,0 2,7 2,8 2,5 3,3Posta si telecomunicatii 1,0 1,1 1,0 1,0 1,0Activitti financiare,

bancare si de asigurare0,5 0,6 0,5 0,6 0,6

Tranzactii imobiliare,nchirieri si servicii prestatentreprinderilor

1,5 1,9 1,8 1,6 1,5

Administratie public 1,1 1,0 1,3 1,3 1,4nvtmnt 4,6 4,7 4,6 4,6 4,8

Sntate si asistent social 4,0 4,0 4,6 4,3 4,4Alte activitti 1,4 1,4 1,1 1,6 1,5


Agricultura a avut cea mai mare pondere n anul 2000 cu 50,0%, iar n anii urmtoriponderea a nceput s scad la 49,9% n 2001 si 44,7% n 2002. Silvicultura, exploatareaforestier si economia vnatului au variatii foarte mici. Industria extractiv scade de la un anla altul (1999 3,9%, 2000 3,7%, 2001, 2002 3,5%), iar industria prelucrtoare are o

pondere n crestere din an n an (2000 15,3%, 2001 16,1%, 2002 19,5%). Activittilecare au o crestere semnificativ sunt: constructii, comert, repararea si ntretinerea

autovehiculelor, a bunurilor personale si casnice, transporturile (2000 2,8%, 2002 3,3%)nvtmntul si sntatea.

Industria feroas este reprezentat printr-o turntorie de otel aflat la Baia Mare, iarindustria constructiilor de masini are centre la Sighetu Marmatiei si Baia Mare. Productiaacestor centre se bazeaz n general pe utilaj minier, masini si utilaje agricole si forestiere,

piese de schimb auto etc.

Industria de prelucrare a lemnului a beneficiat de centre la Sighetu Marmatiei, BaiaMare, Baia Sprie, Borsa, unde se realizeaz mobil, placaj, cherestea etc.

O ndelungat traditie n judetul Maramures o are productia mestesugreasca din care seremarc olritul la Scel, Tg. Lpus si prelucrarea artistic a lemnului cu vestitele portimaramuresene, mobilier trnesc, cruci pictate, la Vadul Izei, Spnta, Desesti si prelucrarealnii la Spnta, Viseu de Sus[25].

2.4.3 Agricultura

Fondul funciar al judetului Maramures la sfrsitul anului 1996 era format din 311 226 hade terenuri agricole acoperite cu fnete naturale, pepiniere pomicole si viticole, terenurilearabile nsumnd 3 604 ha cultivate cu: porumb, cartofi, gru, orz etc.


26/113

Cresterea animalelor este si ea prezent, principalele animale fiind bovinele, porcinele,ovinele. n sectorul cresterii animalelor s-au desfsurat actiuni menite s conduc la stopareascderii numrului de animale la toate speciile si relansarea zootehniei conform Programuluide guvernare.

A fost elaborat si pus n aplicare Programul strategic privind exploatarea simbunttirea pajistilor, care n judet ocup 71% din totalul suprafetelor agricole.

S-a constituit cadrul favorabil pentru mbunttirea si asigurarea strii de sntate aanimalelor, realizndu-se programul de supraveghere si combatere a bolilor la animale, de

prevenire si transmitere a acestora la om.

2.4.4 nvtmntul

n anul scolar 2002 2003, reteaua unittilor de nvtmnt a judetului Maramurescuprindea 56 de grdinite, 271 scoli generale, 32 licee, 1 scoal profesional, o scoal de

maistri si 14 institutii de nvtmnt superior.

Evolutia nvtmntului de toate gradelen judetul Maramures

Tabel nr. 2.3

INDICATORI 1999/2000 2000/2001 2001/2002 2002/2003nvtmnt total:Unitti 623 366 365 369Populatia scolar 111 903 109 475 108 169 105 573

Copii de grdinit 17 630 17 526 17 448 17 853Elevi nscrisi 89 663 87 083 85 241 82 537Studenti nscrisi 4 610 4 866 5 480 5 183Personal didactic 7 461 7 318 7 391 6 974nvtmntprescolar:Grdinite de copii 296 52 52 56Copii nscrisi 17 630 17 526 17 448 17 853Personal didactic 1 010 941 929 920nvtmnt primar si

gimnazial:scoli 208 273 272 271Elevi nscrisi 64 108 61 912 59 542 54 093Personal didactic 4 405 4 243 4 287 4 022nvtmnt liceal:Licee 31 30 30 32Elevi nscrisi 15 698 15 792 16 382 17 083Personal didactic 1 508 1 494 1 591 1 425nvtmntprofesional:scoli 3 1 1 1Elevi 4 450 4 669 4 881 5 477


27/113

Personal didactic 35 79 48 57nvtmnt tehnic despecialitate postlicealsi de maistri:scoli 1 1 1 1

Elevi nscrisi 2 339 1 604 1 324 1 026nvtmnt superior:Institutii 31 16 14 14Studenti 4 610 4 866 5 480 5 183


Efectivul scolar scade de la un an la altul (de la 111 903 n 1999/2000 la 105 573 n2002/2003). O scdere spectaculoas au avut-o grdinitele (de la 296 n 1999/2000 la 56 n2002/2003). scolile profesionale au sczut de la un numar de 3 n 1999/2000 la o scoala n

2002/2003. nvtmntul superior a suferit si el o transformare dintr-un numr de 31 deinstitutii n 1999/2000 la 14 n 2002/2003.

O prim cauz a acestor scderi n nvtmnt o reprezint situatia economic si slabadotare a scolilor cu tot ceea ce este necesar copiilor, de la grdinite pn la institutiile denvtmnt superior.

2.4.5 Populatia

Conform ultimului recensmnt din 18 martie 2005, Maramuresul avea 535 000locuitori, adic 2,37% din populatia trii, din care populatia masculin 249 350, iar cea

feminin 285 650[26]. Populatia urban reprezint 52,9%, cea rural 47,1% iar densitateapopulatiei este de 82,6 locuitori/km2.

Populatia, pe sexe si medii, la 1 iulien judetul Maramures

Tabel nr. 2.4

JudetulMaramures

Total(numar persoane)

Urban(numar persoane)

Rural(numar persoane)

Locuitori/ km2

Ambelesexe Masculin Feminin



Anii:1990 559393 278051 281342 296745 147698 149047 262648 130353 132295 88,7

1995 537477 266134 271343 286789 141256 145533 250688 124878 125810 85,3

2000 530955 262845 268110 284256 139396 144860 246699 123449 123250 84,2

2001 530605 262560 268045 284468 139399 145069 246137 123161 122976 84,2

2002 520635 256901 263734 275357 134416 140941 245278 122485 122793 82,6

2003 519057 255981 263078 274876 133986 140890 244181 121995 122186 82,3

Sursa:www.maramures.insse.ro
http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-MODALITATI-13103229.php#_ftn26http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-MODALITATI-13103229.php#_ftn26http://www.maramures.insse.ro/http://www.maramures.insse.ro/http://www.maramures.insse.ro/http://www.maramures.insse.ro/http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-MODALITATI-13103229.php#_ftn26


28/113

Populatia urbana a judetului era alcatuita din 38,6% evrei, 35,4% romni, 19,9%maghiari, 4,5% ruteni (ucrainieni) s.a. Ca limba materna n mediul urban predomina limbaidis (36,6%), urmata de limba romna (33,7%), maghiara (25,7%), ucraineana (2,3%) s.a. Din

punct de vedere confesional, locuitorii s-au declarat n majoritatea lor de religie mozaica(38,9%), urmati de greco-catolici (38,0%), romano-catolici (12,8%), reformati (5,7%),

ortodocsi (3,5%) s.a.[27]

Turismul reprezint un factor ce poate duce la o crestere considerabil a economieijudetului Maramures, n msura n care potentialul turistic al acestei zone este bine valorificatprin crearea de conditii optime n vederea practicrii formelor de turism specifice acestui arealsi atragerea prin diferite mijloace de promovare att a turistilor romni ct si a celor de pestehotare.

CAPITOLUL 3

ANALIZADIAGNOSTIC A OFERTEI TURISTICE DINJUDEUL MARAMUREs

Judetul Maramures reprezint o zon turistic aparte, cu caracteristici si personalitatedistinct, acesta s-a fcut remarcat prin frumusetile si bogtiile sale si prin statiunileclimaterice si balneo-climaterice. Denumit si ara Lemnului, judetul este renumit pentruzonele etnografice si folclorice care si-au pstrat aproape nealterate porturile, traditiile,obiceiurile si arta popular.

3.1 Continutul potentialului turistic

De la Baia Mare se poate realiza o interesant cltorie n depresiunea numit "araMaramuresului" de care ne despart culmile tesite ale muntilor vulcaniciGuti siibles. Pornim, mai nti, spre Sighetu Marmatiei pe drumul prin Baia Sprie, vechicentru minier, pe la Poiana suiorului, loc pitoresc de popas cu o caban, teren de camping si parching, prin sate cu remarcabile biserici din lemn ca Desesti, Giulesti si Vad. Maiapoi ajungem la Sighetu Marmatiei, unde putem vizita un muzeu cu profil etnografic. Dela Sighet putem cobor spre complexul turistic de la Borsa fie pe Valea Viseului, fie peValea Izei. Este de preferat acest din urm drum care ofer un numr ma i mare de atractiituristice cum ar fi: Oncesti, Nnesti, Brsana, Strmtura, Rozavlea, sieu. Dup sieu se afl satul Ieud cucea mai veche biserica maramuresean. n continuare se trece prinBogdan Vod, fosta resedint voievodal n sec. al XIV-lea, Dragomiresti, Moisei, undese nalt impresionantul monument al sculptorului Vida Gheza, dedicat celor 29 trani ucisi aici n 1944. Se trece mai apoi prin Borsa, peste pasul Prislop si se intr n depresiunea ara Dornelor, din nordul Moldovei. n drum sunt ntlnite localittileCrlibaba, Ciocnesti si Iacobeni, vechi centru minier.

Revenind la Sighetu Marmatiei trebuie s artm c de aici se poate vizita si o altzon etnografic foarte interesant"ara Oasului". Vom porni pe soseaua ce duce laSeini, trecnd prin inima Oasului, pe la Negresti. Traseul este pitoresc si dinamic n

obiective turistice: Spnta, sat cu un cimitir original, adevarat muzeu de art popular, pasul Huta dincolo de satul Teceu unde se afl hanul turistic "Smbra Oilor", Certeze, cu


29/113

un interesant port popular, Negresti, principala localitate din ara Oasului; Varna,important centru de ceramic.

Seini este o comun mare unde ntlnim podgorii, o ferm horticol unde s-auaclimatizat migdali si lmi, o carier de piatr pentru pavaj si chiar dou mici fabrici,

una de drojdie de bere si una de abrazive. n apropierea comunei, pe dealul Bradului,localnicii au folosit un ntins luminis (4000mp) pentru a scrie cu litere formate din brazinumele marelui poet Mihail Eminescu.

Mergnd spre vest, vom ntlni marea comun Mediesul Aurit, unde se nalto cetate din sec. al XII-lea. ntre zidurile ei, iobagii rsculati n 1848 au nchis mai multilatifundiari din regiune. Pentru eliberarea lor a trebuit s intervin armata, care a trecut apoi la sngeroase represalii.

Maramuresul nseamn un univers n care se ngemneaz, cu atta firesc, arhaismulsatelor si al oamenilor cu puritatea naturii, ca ntr-un nesfrsit si magic ceremonial. Un tinut al

misterelor, cu legende despre femei de pe cellalt trm, care se arat ziua prin luminisuri depdure, cu colinde care urc pmntul pn la cer, cu oameni n costume viu colorate, ca

MODALITĂŢI DE VALORIFICARE A JUDEŢULUI MARAMUREs PRIN PRISMA TURISMULUI RURAL sI A AGROTURISMULUI

Documents

Transcript of MODALITĂŢI DE VALORIFICARE A JUDEŢULUI MARAMUREs PRIN PRISMA TURISMULUI RURAL sI A AGROTURISMULUI