»Porumbul este o momela de baza in pescuitul pestilor pasnici atat ca momeala cat si ca nada de baza folosita in momirea crapului. Preferinta crapului pentru aceasta momeala are la baza compozitia ei bogata si complexa in diferiti compusi, mai precis: 11,5-14% apa, 9,5-15% proteine, 5-8% grasimi, 1,5-2% saruri minerale, 65-72% amidon; 1 kg de porumb are 70-80 g proteina digestibila si 1,20-1,30 unitaţi nutritive.In pescuitul sportiv se utilizeaza diferite varietati de porumb in functie de specia si talia pestilor urmariti. Astfel in cazul crapului sunt preferate soiurile cu bobul mare si concentratie ridicata de amidon precum cele din convarietatea. amylacea, porumbul amidonos, cu endospermul făinos în întregime, precum si cele din convarietatea indentata, porumbul „dinte de cal”, la care endospermul făinos ocupă partea cea mai mare a bobului. In cazul speciilor de talie mai mica precum carasul, babusca, platica si alte ciprinide pasnice sunt recomandate soiurile cu boaba de dimensiune mai mica precum cele din convarietatea everta, porumbul pentru floricele, cu bobul albicios, lucios, cu endospermul cornos cu excepţia unei porţiuni în dreptul embrionului.

»Cum este si normal nu trebuie neglijata nici starea de maturare a boabelor. Astfel in principiu orice varietate de porumb poate fi folosita cu succes in pescuitul pestilor pasnici, indiferent de dimensiunea lor, daca avem de-a face cu porumbul „in lapte”. Daca in cazul anterior mentionat, atat speciile de talie mica precum babusca, caras, rosioara, etc. precum si crapul nu au nic o retinere in a „percuta” la momeala oferita de pescar in cazul porumbului uscat datele problemei se schimba destul de mult. In acest caz porumbul trebuie pregatit in mod prealabil pentru a-l face, prin diferite metode, mai usor digerabil de catre pesti si ca rezultat vom avea o nada atractiva, mult apreciata de exemplarele capitale de crap. Intrucat pregatirea porumbului pentru prezentarea lui in carlig este tratata mult mai pe larg in cadrul sectiunii acestui site destinata pescuitului la crap ne vom limita in cele ce urmeaza la simpla descriere a modului in care se utilizeaza porumbul la pescuitul diferitelor specii.

»Ca specii in pescuitul carora se foloseste cu succes porumbul amintim: crapul, carasul, rosioara, cleanul, babusca, platica, mreana si scobarul.» in pescuitul la mreana se utilizeaza porumbul in „lapte”, cu rezultate maxime in lunile august-septembrie. Se utilizeaza, in functie de dimensiunea carligelor si talia pestelui urmarit, una sau doua boabe trase direct pe carlig astfel incat varful carligului sa iasa in exteriror;» in pescuitul la clean se utilizeaza porumbul in „lapte”, in mod asemanator cu pescuitul la mreana. Datorita vigilentei acestui peste unii pescari prefera sa foloseasca o singura boaba trecuta pe carlig, astfel incat varful acestuia sa ramana ingropat in momeala;» la scobar este o momela mai putin cunoscuta, desi in regiunea de limita intre zona de deal si cea de munte este o momeala folosita cu suuces in capturarea acestui peste. De regula pentru maximizarea rezultatelor partidei de pescuit se recomanada nadirea vadului de scobarit cu boabele de porumb recoltate de pe 2-3 stiuleti, seara inainte de asfintitul soarelui. Se utilizeaza o

singura boaba de porumb, careia i se indeparteaza portiunea de prindere in stiulete, astfel incat continutul boabei sa ajunga direct in apa. Momeala se prezinta pe un carlig de marime 14-16, astfel incat varful carligului sa iasa doar putin in exteriorul boabei de porumb. Se considera ca aceasta momela da bune rezultate in special la capturarea exemplarelor mai „rasarite” de scobar;»rosioara si babusca prefera boabele de dimensiune mica, decojite in totalitate si prezentate pe carlige mici, cu tija scurta, astfel incat boaba sa acunda cat mai mult cu putinta din carlig. Rezultate bune se obtin pe lacurile si baltile cu vegetatie acvatica abundenta, in perioada iulie-august, imediat dupa ce porumbul a dat in „lapte”, cazuri cand se pot capturate si exemplare respectabile din aceaste specii;» platica si carasul, avand un regim de hrana similar crapului, se pot prinde, in functie de dimensiune, la fel de bine la porumb in lapte cat si la porumbul special pregatit pentru crap;