Pescuitul Crapului Salbatic, Pe Dunare

download Pescuitul Crapului Salbatic, Pe Dunare

If you can't read please download the document

description

Pescuitul Crapului Salbatic, Pe Dunare

Transcript of Pescuitul Crapului Salbatic, Pe Dunare

Una din cele mai mari provocari, atunci cand pescuiesti pe malurile "Batranului Fluviu", este capturarea crapului. Sunt un pescar de Dunare si pescuiesc in cea mai mare parte a timpului in zona Brailei. Pentru pescuitul la crap, sunt deja renumite in toata tara bratele Valciu si Patiu, care cuprind intre ele o multime de insulite ce ofera locuri ideale de pescuit. Aceste locuri sunt greu accesibile daca nu dispui de o barca, iar de pe mal trebuie sa ai noroc sa prinzi un loc bun (cu maluri abrupte) si mai ale liber. Este bine de stiut ca la Dunare crapul prefera doua locuri pentru a manca: PRAGUL sau BUTUCUL. Motiv pentru care as dori sa vorbesc in continuare despre cum se pescuieste crapul la prag urmand ca in articolul urmator sa va vorbesc despre pescuitul la butuc. Prima varianta cand pescuim la prag, este atunci cand lansam de la mal, deoarece nu este costisitoare (nu se pierd plumbi si carlige) si ofera sanse sporite de a aduce la mal capturile mari. Este bine de stiut ca la Dunare crapul stie sa lupte, reusind uneori sa rupa chiar si firele de 0,5 mm. Multi pescari profesionisti care pescuiesc numai pe lacuri (crescatorii) ar spune ca suntem total nepriceputi si de aceea crapul reuseste sa rupa firul sau sa dezdoaie carligul (cand se folosesc carlige fine). Pentru cei care nu au pescuit inca pe Dunare este bine de stiut ca nu poti da drumul la nailon pe frana decat daca stii sigur ca in zona nu sunt agatatori, deoarece pestele stie ca acolo este calea lui catre libertate. Cand pescuim la prag este bine de stiut ca ne trebuie lansete cu vergi cat mai lungi (3-4m) si destul de rigide. Pragurile la Dunare pot avea inaltimea de la cativa cm, pana la 3-4m. In aceste conditii, nailonul gliseaza pe prag taindu-si un sant in malul moale de pamant galben (de evitat malurile nisipoase unde malul de pe fundul apei miroase urat). Daca pescuim cu vergi scurte nu vom putea ridica firul de pe prag mai ales ca pestele fuge de regula la baza lui, iar in momentul cand ajunge plumbul la prag se infige bine acolo si gata cu pestele, mai ales daca ai fir subtire. De aceea eu recomand folosirea firelor groase 0,4-0,6mm iar pentru forfac un fir textil de maxim 0,25mm daca se poate grafitat pentru ca este un pic mai batos si nu se incurca atunci cand lansam. Nu trebuie sa uitam de cele mai importante lucruri cand pescuim la crap nadirea si momeala. Cea mai buna nada recomandata de toti pescarii de crap este porumbul amestecat cu pietricele si pamant galben. Acest amestec se face in proportie de o treime pentru fiecare componenta. Amestecul format se pune intr-o punga de plastic groasa de 2 kg ( se gasesc foarte rar in comert, de aceea cand cumparati peste congelat pastrati acea punga in care este ambalat) care in prealabil a fost pregatita pentru lansare (pe fundul pungii se pune un betigas gros cam cat degetul mic si lung cat latimea pungii, de care prin exterior se agata carligul de la cea mai solida lanseta). Dupa incarcare se pune plumbul in punga peste porumb si se leaga punga la gura cu nailonul prin infasurare de patru cinci ori, se infige bine lanseta in suport se dezarmeaza balansoarul mulinetei si se lanseaza cu mana punga plina pana la locul dorit. De stiut ca la Dunare trebuie sa tinem cont de curentul apei, motiv pentru care, lansarile lungi sunt ineficiente, curentul apei aducand montura la mal pana la primul prag mai pronuntat. Dupa ce punga s-a dus la fundul apei scuturam cu lanseta, prin ridicari scurte si vioaie ca sa se desrasuceasca nailonul de la gura pungii, plumbul se elibereaza iar carligul agatatat de batul de pe fundul pungii rastoarna continutul pe fundul apei, apoi recuperam. Crapul devine interesat de porumb, dar si de pietricele care il ajuta la digestie. Pamantul se pune pentru a elibera treptat boabele de porumb si pietricelele astfel nada este activa mai mult timp. Ca momeala de baza la Dunare, amintesc mamaliga de malai cu diferite arome sau simpla in functie de preferintele pescarilor. De exemplu, in toamna lui 2010, crapul atras cel mai bine la mamaliga simpla fara nici o aroma, mamaliga taiata cubulete de diferite marimi. Mai ramane de spus ca marimea carligului conteaza si ea foarte mult, deoarece carligele mici sunt mai agere, dar taie gura pestelui mai usor. La Dunare crapul rareori inghite momeala, in cele mai multe cazuri este foarte sperios si suspicios, de aceea o gusta (sparge patratica de mamaliga cu ajutorul dintelui din cerul gurii) si incearca sa fuga cu ea fara sa o inghita. Marea majoritate a crapilor sunt intepati in buza superioara sau inferioara, oferindu-i acestuia sansa sa scape prin ruperea buzei. Carligele pe care le recomand sunt cele cu tija scurta si mai groasa, model cioc de papagal, marimile 1 si 1/0. Pentru inceput vreau sa spun ca aceasta metoda se practica in zona Brailei si Galatiului de catre mai toti pescarii care au barca. In general pentru determinarea malurilor cu butuci se foloseste o urlita (ancora mica confectionata dintr-o sarma moale care sa se dezdoaie relativ usor) sau mai nou cu sonarul.

Dupa ce am depistat unul sau mai multi butuci luam un reper fata de mal si ne pregatim de ancorare. Metoda de ancorare a barcii este simpla, fiind necesara o funie mai groasa de circa 50 m si una mai subtire de aproximativ 20 (prastia). La unul din capete se poate lega de un tarus la mal, sau de vreun butuc mai apropiat de mal iar la celalalt capat se ataseaza un pietroi ceva mai mare care sa poata sustine greutatea barcii. Pietroiul de obicei se duce putin mai la deal fata de punctul de la mal unde am legat funia.

Pe funia principala se leaga o sticla de 2 l goala pe post de geamandura cu rolul ca dupa aruncarea pietroiului sa nu lase funia sa se duca la fund si prin urmare sa se agate in butuci. Dupa aruncarea pietroiului se merge la capatul de la mal se prinde din nou funia si infunctie de distanta spre larg unde am gasit butucii dublam funia groasa cu prastia asfel incat dupa ce am intinso sa ne putem pozitiona in dreptul butucilor.

Prinderea barcii se va face cu prastia la varful barcii si funia mai groasa la strapazane. Acesta metoda are multiple avantaje permitand pescarului sa se deplaseze mai la larg in functie de cotele Dunarii, sau sa urce mai la deal sau sa se lase mai la vale(multi pescari au 2 sau 3 randuri de strapazane la barci si pun funia un pic mai larga astfel incat stringind funia mai tare barca urca mai la deal sau daca este intinsa tare, se schimba prinderea ei la strapazane).

Dupa ce ne-am pozitionat pe directia butucului urmeaza gasirea exacta a butucului si calibrarea lansetelor. Acesata se face prin scoaterea carligului de pe montura unei lansete si se lanseaza doar plumbul cat mai departe, pe mai multe directii probabile unde am gasi butuci. Se lasa ca plumbul sa ajunga la fundul apei apoi se incepe recuperarea lenta astfel incat sa simtim forma fundului apei. De stiut ca este bine sa folosim o varga mai rigida si un plumb mai greu. Cand plumbul intilneste butucul se trece nailonul prin stoperul de pe tambur si se recupereaza lent pentru ca sa ne dam seama daca mai sunt si alti butuci. Daca se mai intalneste altul este necesar sa se reia operatia aruncand cu lanseta mai putin.

Daca nu mai avem alt butuc se recupereaza plumbul si se masoara cu bratul cat fir ar intra pe tambur pana la semn. Se desprinde din stoper si se mai mulineaza un metru, dupa care firul se va trece prin stoperul de pe tambur. Se ataseaza la loc carligul si se pregatesc si celelalte lansete pentru pescuit masurand la fiecare lungimea nailonului.

Este bine de stiut ca operatiunea de cautare si determinare a marimii butucului este foarte importanta si se poate repeta de mai multe ori daca la prima aruncare carligul se va agata in butuc. Mai trebuie stiut ca in functie de latimea acestuia se poate pescui cu o lanseta sau mai multe pe directia butucului si cate una lateral stanga-dreapta. La cele doua din lateralul butucului putem lasa lungimea firului exact cat am masurat in momentul agatarii plumbului.

Eu recomand sa nu se foloseasca mai mult de 5 lansete deoarece crapul de Dunare se lupta puternic si te poate pune in dificultate atunci cand incepe sa se deplaseze dintr-o parte in alta incurcand toate celelalte linii.

Nadirea se face la fel ca la pescuitul pe prag doar ca vom incerca sa plasam nada in fata butucului. De obicei crapii se ascund in spatele butucilor si ies sa se hraneasca in fata lor unde de obicei de aduna mai multe resturi care ar putea fi pe gustul lor.

Acestea fiind zise va urez fir intins si sper sa va fie de folos cele prezentate in acest articol !