Cresterea pestilor in sistem intensiv-M.Apetroaie.pdf

8/15/2019 Cresterea pestilor in sistem intensiv-M.Apetroaie.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/cresterea-pestilor-in-sistem-intensiv-mapetroaiepdf 1/312

htt // i / htt // t / j



"CREŞTEREA PEŞTILOR IN S ST M INT NS VS udiu asupra salmon delor ş ciprin elor de c l ră

GROWTH OF T E FISH IN INTENSIVE SYSTEStu y the sal o s and n the ciprinids of c ltu

BIBLIOTHECA HISTORIAE NATURALISIII

MUZEUL DE ŞTIINŢE NATURALEPIATRA NEAMŢ

http://www.cimec.ro / http://www.neamt.ro/cmj



AR A A E ROAE

CR ŞT R A P ŞINSIST M NT Nudiu a u a al o id o şid ul u

PIAT NEAMŢ00




E r:Gheo he m t oa a

Tehn redac a e:

a ia pe aei

C perta Po m

Descr erea CIP a B bl ec Na nale a R manieAPETROAEI, MARIA

C e te e pe til î siste i tensiv a apet oae P at a Neamţ : Ed t a o a a a ă 2007

B b oBN 978 97 7777 08 9

6 9

©C plexul uze l Ju eţean Ne mţStr. Mihai Eminescu nr -Pia a Neamţ, Romania

Tel / fax:E mail muzeu.pneamt@csc ro

Web : h p // w w eam rocmj

EDITU " CONSTANTIN MATAS Ă"

ISBN: 978 97 7777 08 9




CUPRINS

In r ucere . . . . . . . . . . . . . .. . ... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

1 ACTORII IZICO-CHIMICI DE MEDIU SI IN LUENŢAACESTORA ASUPRA CREŞTERII PEŞTILOR IN SISTEMCONTROLAT . . . . .

1 1 .Tem era ura a e. . . . . . . . . . . . . . . . . .1 Ox genu z l at În a ă .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1 3 H-ul a e . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1 4 C mpuş az tulu (NH , NH, N , N ) 1 81 5 Al parametr ch m a e . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21 6 Caracter st c c ch m c ale e n

ec s s emele ac at ce Tansa-Be ce u a )

Tr feş Va ur (ju Neam ) .. .211 a a te t z o h m a e ape l

a m la e a a-Bel eşt 211 2 a a te t z o h m ale ape a

i eşt 221 a a te t z o- h m ale ape la

a m la e Va 2

PARTICULARITATI ANATOMO IZIOLOGICE ALET CTULU DIGESTIV LA SALMONIDE SI LA CIPRINIDE 27

1 Anat m a s l g ractulu gest a salm. . . . . . 27 Anat m a s l g a ractulu gest a c r. . . . .

3 C ncluz asu ra art cular tă l r ana m

aletractulu gest la salm n e a c r n e .. . . . . . . . . 73 NECESARUL IZIOLOGIC DE PRINCIPII ALIMENTARE AL

SALMONIDELOR ŞI AC PRINIDELOR,N CONDIŢII DECREŞTER INTENSIVA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9




up

D t a a a t v t alfa a la d g7 D t ina a a t v t l pa l 76

4 4 De erm narea n cil r e creş ere a eş il r esupra e u re şi e al r care a hranei

00000 00000 000076

nd d s p av ş d ş2 d d valo a a anE n d a l stat st

5. CERCETĂRI ASUPRA UNOR ENZIME DIGESTIVE(PROTEAZE AMILAZE LIPAZE) LA CRAPUL DE

767777

CULTURĂ ŞI LA P STR VUL CURCUBE

0 0079

5. . Aspec e generale pr n enz me e cu refer re s ecila enzimele ige e a e eş l r00 0 0079

1 En l p ot t 812 En l a l t 84

1 En l p l 85. . Ac i a ea enz ma că ges ă a cra ul e cul

c n e creştere în sis em c n r la00 0 86

2 1 sp t p v nd a t v tat a at d g stp ot t ş a l l t la al v d 87

2 2 sp t p v d a t v at a at d g sp l t ş a ol ş p

î nd t s v d ştta l 9

2 2 1 n a g l t a apa t v t n d g s v la a

lt 9

2 2 2 n n a na ş al t ana t v t n d g st v la aplt a at în p oada d şt 99




Creşte ea peş ilo n s stem ntens v

2 2 2 1 t v ta a z lo d ga ap l d l ă î şt

î o d d a d ă at ală sa a

om at 1 002 2 2 2 t v tat a z lo p ot

a lol t ş pol d d g st v ol tat d la ap d

lt ă p m toda t aj lo ît st d s tă d ată 1 06

2 2 2 t v tat a z m o p ota lol t ş l pol t d t a

d g st v al ap l d l ă sa o a a tm d am ntoas

5 Act tatea enz matică gest ă la păstră ul cuîn c n e creştere în s stem c nt at. . . . . . . . .118

2 t v tat a z lo p ot o al pol t d d gast ş st a! la păst ăv l p toda t aj loî t st d s tă d ată 1 9

4 Aspecte c mpa ati e pr n acti itatea enzimat căgesti ă la c apul e cultu ă şi a păst ă u

curcubeu. . . . . .. . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . .

4 2 a a t l sp ş a t v tat a z lod g s v

4 pH l opt m d a a z lo d g s vap l d lt ă ş la păst ăv l 1 2

4 4 t v tat a z lo d g s v la ap l d ş a păst ăv î d v st

p şt lo 64 a at ş al tă a as p az m lo d g st v la ap l d lt ă ş a

păst ăv l




up n 9

Co l zii a pra a tivită ii e zimel r ige tive lapec ile e peşti i ve tigate. . . . . . . 1 1

CAR C ERIS ICI BIOC IMICE ALE SPEC LOR DEPEŞ I VES IGA E CO DI II DE CREŞ ERESIS EM CO ROLA 1

A pe e privi ara teri ti ile bi imi e a e pe ie cipri i e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1

6 1 n nţa an i as p a ompozi i i io imiip inid o 1 6

6 1 a a isti i io imi a a iap d ( pr carp înapo t d a i at a an i administ at 1

6 1 2 a a isti i io imi a a ins ng (H p ph halm ch h m l r xValîn apo t d ana administ at 1

6 1 1 a a t isti i io imi ompa ati

s ng l i(H p ph halm ch h m l r xVal osaş l i( phar g llaV şi no a i(Ar ch h b lR

s i în zi din d sti l înondi ii simi a d ni 1

6 1 1 sp t p i ind ompozi ia io imiap l i d l ( pr carpL

nit ompa ati f aj om inaon in nd p ot in d na dif it

g al sa animal 86 1 1 n n a nologi i d ş in

a p şti o în i i o a i as p aompozi i i io imi a a sto a 66

6 1 1 6 n nţa d nsit ţilo d şt a pîn i i ota il as p a ompozi i i

io imi la ap l d lt 1 66 1 17 n n a no t atam nt m di am ntoasapli at p ştilo as p a ompozi i i lo

io imi 171




C eşte e eştil n i te te si

A pe te privi ara teri ti ile bio himi e a epe iilor e almo i e t iate. . . . 17

6 2 1 sp t pr v d p a a pr t parat v f ra a

sa d ş r d a at r 6 2 2 a d s t r d r şt a p şt r î

ta l as pra r şt r ş p a p str v 1 77

6 2 Dat parat v pr v d r şt r a p str vr p str v l a l ps ş p str v l i

f t l î v v r ta l î d l ad ara Vad r a 806 2 4 Dat parat v pr v d r şt r a r spp str v î d tr at î a d t

A pe te privi evo ia ompozi iei bio imi e arap l i e lt ră(Cyprinus carpio L ) şi a

pă trăv l i r be(Oncorhynchus mykiss),

raport ezvo tarea o toge eti ă a a e tor pe ii .194Co l zii a pra ara teri ti ilor bio imi e ale

pe ii or e ipri i e şi e almo i e i ve tigate o i ii e reştere o trolată .. .. . . .. . . . .. .. . . . .. 197

7 . CERCE ARI VIZÂ D OP IMIZAREA CRE TERIIP S VULUI CURCUBEU VIVIERE FLOTABILEPRI U ILIZAREA U OR FURAJE COMB ATECO I A D E ZIME DIGES IVE PRO EOLI ICE ... 199

Pro e e origi al e eparare a e zime or proteoliti ei extra tele e zimati e totale . . . .. .. . . . . .. . . . . .200

Pro e e origi a e obilare a f ra e or ombi a e zime ige tive proteo iti e pri i terme it f l i v l a i . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . .. 200




up n

. In e a f ra elor enzime proteoliti e a prapă trăv i r be re t Î viviere ota bile . .. . . . . . . . .2 2

7 n n a aj l n n nd ant t dnz p t l t xtras d n t d st v

p st v as p a p şt l 27 2 n n a raj l n nînd z d

p t l t d d t r n as pra p şt7 2 n n a raj l r nz as

al v n l r d p str v r 2 67 2 2 n n a raj l r nz as p

p str v l a at în vara

a a d şt 2 97 2 n n a aj l nz asp str v l r a at î varaa a d şt r 2 4

7 2 4 n n a raj l nz asp st v l a at în va aa V -a d r şt r

7 n n a a l n n nd nzp t l t as p a p str v l î

nd l şt n v l l p l l dra a ran lat 224

. 4. Con l zii a pra po ibilită ii e realizare anor f ra e enzime proteo iti e şi

efe te or a e tor f ra e a pra pă trăv ir be . .. . . . . . . . . . . . . . . . .2

CERCE AR AS PRA HIBRIZILOR DE P S R VOBŢ UŢI LA BAZA EXPERIME ALA DEACVACUL URA DE PE LACUL VADUR (JUDEŢUL

EAMŢ) . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . .2

1. Sele tarea şi Î tre inerea repro ătorilor e pă travreprezentâ pe ii perioa e e repro ere iferite(pă trăv r be pă trăv Kamloop p trăv fâ tâ el)În ve erea În r işării lor pentr ob i erea e ibrizi . . .2 4




Cr şt r a p ştilor i t i t si

Re oltarea şi rio o e area î azot li i a ma e al lemi al ob i t e la ma li e pă răv fâtâ el şi e

pă trăv Kamloop .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . .236

8 2 1 rio ons rvar a at rial l i s i a 2 68 2 2 D ong ar a at rial l i s ina 8 2 3 F ndar a ar i ială a i r lor d păstrăv r2 88 2 4 n ar a i r lor f dat 2 88 2 E lozar a larv lor şi r ărir a r ş rii şi

s pravi irii 238

Ob e a ii privi reşte ea ezvo tare şi pravi ia evi i or şi p iet l i e ibrizi e almo i e ompar

pă trăv l r be e a eeaşi vâr tă mar or). . . . . . 240

4Co l zii a pra ibrizilor e almo i e ob i i la BaExperime tală e A va lt ră Va i .. . . . . . . . . . . . . . . . . . .246

9 CO CLUZII GE ERALE. . . . . . . .. . . . .. . . . . . . . . . .. . . . . . .249

A exa Re oma ări e or i pra ti privi eştereapă trăv l i î i tem o trolat .. . . . . . .. . . . . . .. 2 7

Bibliogra e .. .. . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . .. . . . .. . .. . . . 2mmary .. . . . .. . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .299

Co te t . . .. . .. . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . .. . . . . .. . . . . . . . . . .. 0




INTRODUCERE

va lt a int nsivă a p ştilo în v v ota i

d os i d şt a lasi ă a a sto a în iaz i şi l şt

s i d p o l m sp ia d zolva a o a d pind

a st i a tivită i s m n a p o l m s nt dato at în p im l

aptului ă p ştii s i în vivi n a a s a ana natînt g o n s d p in ipii alim nta ind l asig at d

om su o ă d aj om inat în p in ipal p d altă pa t

ondi ii d aptivitat p ştii s nt s p şi nţ i no a to

st s a ă o t n gativ pot at n a doa p in st

d nsită i o optim d şt p in asig a a uno tili at din p n t d v d al inţ lo ziologi a p ş

di it l stadii al d zvoltă ii lo ontog ti p in apli a a

t atam nt lo m di ntoas ad vat d p v ni sa

om at a o o i sp i şt ii în o diţii int nsiv

P z nt st di a o i t şt a no salmonidno ip inid d lt ă în ondiţii int nsiv ont olat şi

ă zultat l tă i o t at d noi în p ioada

200 asup a mai m lto sp ii d p şti în p in ipal păs>şi ap d lt ă şi as p a i izi o d păst v o

p in în işa a a ti ială a no sp ii d salmonid ap ioadă d p od sa p ioad di it d p od




1 FAC ORII FIZICO C IMICI DE MEDIU ŞI I FLUE ŢAACE ORA A UPRA CREŞ ERII PEŞ ILOR

I EM CO ROLA

Cond ţ i zi o imi d m d joa ă n ol impo tant p ştilo al tat a ap i in nţând p od a itm ds p avi ţ i a o i nt l d va o a a an i t atâ

las xt nsiv n i u şi şt ât ş ma al s n s snt ns v ş s int ns v n vivi ota il ş n instalaţ i a

ş t ostatatăn g n a vo ind pis i t a şi a va lt a p ştilo

int ns v ş s p nt nsiv s nt n ompati il ondiţiil z o-m di pol at atât din a za s ns ilităţii a sto o ganism a vatim lt s stanţ imi dizo vat n apă ât şi dat ită is l i a

no as m n a s stanţ n o ganism l p ştilo in nţ lt ioa as p a om l n alitat d ons mato

D g lă p st an mit valo i ap oap o i s stanţă apă poat d v ni fa to l mitativ n şt a p ştilo p nt u m ţ

d o im nsă ating a şi d păşi a valo ilo maxim admislo d ât n ondiţii a id ntal nt ât amplasa a azin lo pisvivi lo ota il s fa n mod s în afa a zon lo pas m n a ond ţii n mă l pa am t i o zi o imi i ai m

şt a p ştilo a ţi n im tat vă s d nsid aind d m nţ onat n p in ipal t mp at a ap i antitat a d

d zo vat n apă pH l ap i omp ş ot i s stanţ ldizo vat fosfo şi id og n l s l at S p

la ast and W l om 962 ; L an 1970 l t 1972 972 Ho anson 1977 M Ca l t al 977Batt s t al 197 /7

Batt s 1981 ; 1991 ; Batt s t al 198 a H t 980 1 990 B v idg t al 990

1 1 e peratura ape

Fi nd animal poi ilot p ştii şi d s şoa ă viaţa nt o std p nd nţă d t mp at a m di i ma o itat a f n ţiilo o ga sto a spi aţia p od a ăni a şt a t i




F ct iif ic ch mici de mediu şi i uenţ cest sup c eş e ii peştil 17

u i i du n i ă onio d din u o i ă î do iu o i d

i ungă d â io d o u ză o ş ii o i

Oxi enu di olvat În ap

A i u ii o ig u dizo î ă on i uii i o i o i d d ind ş d z o

u i ui ş i o Con n i ui în ă u diu ui d i u d d z o o

o o in iz şi d on i u n o o g nid o u

N oi d o ig n ş i o di ă d o i ind i io din u d d d â i inido i ă o u u ui d o ig n u ă u ă ă u u

h h d d B o g 9 ( i i d hi i 1990 d d d u ă ind d i 3 o i i C d â

C ( u )

Co sumul zilni de o ige şi ne esa u de ap pe t u o on de p st v u ubeu deg e emp a elaţ e u tempe a u a apei

T belu .Te pe a u a ape Co sumul de o ige e esa ul de ap :

(kg z ) (lit i/s und!) m. . zi 2 4 3 37 58 3 4 2 535 71 0 4.3 8 743 012 5 1 1 1 2 9 7 7

14 0 14 3 235 51 8 1 7 7 529 31 8 7,7 20 9 805 8

Di d z n î u zin ăo n i i o ig u ui dizo u u i ui şi

ş o i ă ă ă u ui şi u ui d u u ă zui i d o ig n u ă ă u u u u d 4 0 g/1 i

d 0 g/1 ; i u o i h u 9 4 ; u 9on n ii ini u o o i o ă i u 3 g/1 şi d 0 g/1 u ă ă

ăd on n i i o ig u ui în ă u o i odo iu ui o i u ui o i u ă n g i ă u




1 8 C eş e ea peşti în te nten v

m b li mu ui ş i , duc ii şi c ş i cc ş c nc n i i un duşi d m b li m cu c iu

inci l n c ndi iil c ş i ş i l d n i ă i m i, nv l il mici l ig nu ui di v n ă d ină duc i

u vi ui şi, n num i u ii, chi m i ă i n mn ci l

p -ul ape

V l il im d H, c l dmi n l pi cic l şi dăună n u ă ăv şi c , un n n b ul 3 1

Domeni le de pH optim ş d un or pentru c prinide ş pentru s lmo ideTabelu 3 c m Admi Dă nă

C 7 7 0< 0> 0ă ăv cu cub u 7 0 7 0 - 0 < 0>ă ăvnd n 7 0 7 0 - 0 < 0>

c n ă din b lul d m i u că d n l dinci i id un , din c unc d v d , m i mic d câ n c

m i c n m i ; v l i im c und d m niului d H n u u l b c lin

L v l i m i m i d H, c d ăş c limi l u in b lul 1 3 1 l c c n in v c m

xi , c u m d un ii ci i ulu d h d xid d m n , l v i d H m i m i c 1 c c 0 din c m+

H gă ş n ă ub ă d ni c, i c x ciş il c iun n ă, c ându l m b i mul i

numi imi , c u ându chi m

1 4 ompuş a otulu ( , , O

Ală u i d , ul c n i ui unul din l m n l bi

n i l n b in l cv ic , n l gă u ă cu c d ş ău n m n c i m F m ub c l nd n d că g ni m v g n inci

l c n c d i n 0 ->; c ă mă min ă nu x ci ă c iun xică di c ă u ş il m iv n




Factorii zico-chimici de mediu şi in ue ţa estora a upra creşterii peştilor 19

c nc n iil l n cu d tin i i cic lă tidic t ştiiu ând con inu u i d t 00 g l

d bi d i n ă ti i i)şi oni cul H ) u c iun dăunăt n b in l i cic l ât in tul că

d o id c t l t c n ă din ig nul diă câ şi d o i ă ici ă ii l di c u ş il

ilo v i ă n nc i d ci nt O / şi 0 g/ i c l ni cului t d ci c 00 i i ic (0 / cu ci

a e e de e c e ie a e azo u ui a o ia ulu şi uree pe u crapu de cul urpăst ăv l curcubeu c escuţi siste in e siv (după Be e idge et al.1990

Tabelul/ 4.

c C m n ntul duc Aut ul

H 0 7 g g i MEA DEă t ăv H 33 - 9 g H /kg/ i 985

73 7 mg u /kg/ KAUS IK980

T l 9g N/kg/C H 0 9 g N/kg/ KAUSHIK1980

ecesaru de apă pe ru produc a de peşte pri acvacultu ă (după Phil lips et al.,1990)Tabelul/ 4.2

ci şi i ul c ş duc i c ul d Au iiu lă /h ă /t

C d cultu ă cgin iu til i cultu ă SA 96

c nv n i n lă n h l ş 3 0 2 000

lC d cultu ă cgin iu til i cult ă S I 96

iin n ivă n h l ş 9 0 000l

C d cul u ătil i /cultu ă in n vă n 0 0 2 2 0 SAR 96

h l şt l lm nid /cul u ă n

vivi c i 0 - 00 0 000 PHILLIPS ea ,

199




20 C e te ea e tilor i tem te

o d m u i c ul n l - H ui o ş ilo o ă d conc n i x

cu n n mg/ l 4C şi mg/ l 14C ch ck n ch ng n g 7 c i d B 5

Din c iv d c ş in n ivă ş ilo n d o ub o ă d moni c şi u b lu c o v

o c un dăună o u c ş i şi d vol ă ii p ş o indic lui d v ui c u

Av d n v d c n u c ş ş iin n v n c d o ă ig vo um

b lul 4 c ă o d u i v ă ox că u d n c ă c v i d ă x nd c v ă i ă că n u o udii d im

bi că limi l ă c cv cul u in n ivă d ci ă c i

1 5 Alţ pa amet ch m a ape

n m ilo c n i m i u şi c

c o ii d m diu cu c un mi ivă inc ă n c şi d indic o i chimi i o in u n n o mă u ă m i du vi ui şi oduc ş ilo v lo i o im c

c l dăună o n u c şi n u ă ăv l c o b lul 5

Valorile limită optime admisibi e şi dăun! oare ale uno parametri chimi ai adestinate c eşterii crapului de cultură şi păstr vului curcubeu ( o e CP P1985)

Tabel l Crap P străv

Parame u O tim Admis Dăunător O tim Admis Dăun toez duu m 00 300 80 500 600 20 50 10 60 10 60

Sua nsi ( m 1 ) 15 30 70 120 5 15 40 50Calciu m 90 1 00 30 50 1 0 2 5 0 80 1 10 30 1 60 0 300Ma ziu 40 5 20 50 250Subs an e organicedizolva e

m 35 55 5 20 00 4 0 3 50 00H SC 0 6 30 9 2Fie ( m ) 0 2 2 4 5 1 5 100




Fac rii zic c imici de mediu şi i ue a ace ra a upra cre erii peş il r21

1 6 ara teristi i o- h mi e ale apei din e osistemelea vati ansaBel eşti ud Iaşi)

Trifeşt şi Vaduri ud Neam )

Cercetări e noas re as pra crap l i de c ră şi as pra pc rc be s-a efec at pe o e peş i cresc e î condiţii colac de acum lare Ta saBelceş i (crap de c l ă) î ecosis eme ea e Fe ei Piscico e Trifeş i (crap de c l ră sânger ovac cosarespec iv n ac e baraj Vad ri e pe c rs râ i Bc rc be păs răv Kamloops păs răv fân â e , hibriz de sa m

1 6 1 ara terist i o h m e ale apei la ulu de aTansa el eşt

Lacul de ac m lare Tansa Belceş i amplasa pe râ l Bahs prafaţă de circa465 ha vo m de apă de33,3 mi ioa e m c. şi oadâ cime maximă la bara deO m

Va or e u o para et z co ch i ai ape acu u Ta sa Belceşt979 980 (dup Ba es ş al , 980)

7Parame r 7pH

xigen i (mg/1)

S bsta ţăorganică di(mg 04/ l) 3 ,37 3 , 7NH + (mg/1) , 5 ,46N 2 (mg/1) , 4 , 3N 3 (mg/1) , ,6

(mg/1) , 6 , 4ier o al (mg/1) ,4

Du i a e (°C) 6,6 4,Ca 2\mg ) 5 , 47,Mg+(mg/ )Cl mg/1 6, 7 , 6

3,5,65

,,, 7

4, 3, 3

11,6

74,553,3 , 5

Tabeu 6 ••4 4 6

, 7 7, 7, 6, 6 ,

46,737, , , 5

,33 , 5, , 6 ,5

11' 3 , 4 , 7, 5 , 4 ,,47 ,36 7,6

15, ,3 53,76 , 6 , 43,77

, 3 , 37,,46 ,6




reş ere peş r e

Apa lacului n p ioada d s şurării c c ărilor privind crin nsivă a c apului n vivi o abil7 pr n a ca a

ico chimic favo abil ac ivi ăţii d acvac l ră a p şparam ilor inv s igaţi si u ndu s în dom niul consid ra sp cia m nţiona ă (Bat s al7 Con ac d c rc ar

6C p iv ş mp ra ura ap i s d m nţio a fap

lacuril colin din oldova dura a si a ă în dom niul op im s5 7 d il iar număr l il lor în car cr ş r a s ac iv

O 3 fap c fac ca în imp l nui an să s asig r n mai ci 5 grad il (faţă dWn c sar d6 7 grad i ); în as m n

condiţii p n u a ing a dim nsiWilor d com rciali pui d o v ă W n c sa i p n c ap r i ani d il Ba s al 5

Limitele de va iaţie ale tempe atu ii apei a u ui de a umu a eTa sa Bel eşti şi valo ile medii e va u :

mai septemb ie (după Ba es ş a 80)Ta elul 2

Pa rul V VI VII V IILimi d variaţi 4 5 7

dia °C 4 3 3 4 1 6

1 6 2 aracteristici icochimice a e apei ia ului rifeşti

IX5

La a Piscicolă T if ş i sa f c a c rc ări a as praal vinilor W sp cii d cip inid (crap d cul ură s ng r

c scuţi în că i din b ă d s iclă sau n b in d păm nh b n) cşi asupra c apului d cul u ă d v s mai ma i cr scu n vfolosind s ac aşi sursă d apă (apa ia lui Trif ş i) ac sacva ic ar un volum d7 m3d apă

Din pr lucr a da lor obţinu d Rujinschi al. în p r1 4p ivind valoril unor p am i ico chimici ai ap i din

alim n ar (ia lT if ş i) din ba in l şi că il d cr ş rcip inid au r ul a limi l d v iaţi p n a în ab6 ;

aminar a ac s o a vid nţi ă fap ul că p parc sul c rc ărilor condiţiil icochimic al m di l i acva ic au cor spu ă oa c rinţ lor sp ciilor d p ş i inv s i a .




Facto ii zico chimici de medi i i e ţa acesto a a p a c te ii p tilo23

L m tele de var aţ e ale unor pa ame z co ch m c a ape sursa de al mecăz le ş ba ele de c eş ere a a ev lor u or spec de c pr de

te alul 198 1990(după uj sch ş al98 990

Pa met l S sa e B i e e

a ime are c eş ere(ia Trifeşti)

Tempera ra apei (°C) 6,50-33,00 ,50 2 , pH l apei 7,5 , 0 7,30 ,20

xige i (mg 1) 6, 3 7,5 3,63- ,24S bst o g i ol ate(mg l) 5,30 50,00 ,70- ,60N (mg 1) 0, 5,30 S D 6 52N 2· (mg 1) 0,0 -0,60 S D 0 6NH (mg ) 0, -0, 0,05-0,76P (mg 1) 0,03 0,46 0,0 -0, 6Ca 2\mg!l) 3 ,06 60, 36,07 60,

g 2+(mg l) , 4 30,64 4, 3 30,65Du it te otală(G , - 3 , 0 , - 4,0

1 6 3 aracter st c co-ch m ce ale ape aculude acumulare Vadur

Tabel l 6 2 Că i e

creş ere

,60-25,507,50- ,00

4,53- 3,35

, 0-5 ,760, 4- ,65

S D , 250, 2- ,30,06 0,63

30,46 63,322 ,40-33,07

0, 0 3,

Lac l e ac la e Va iî care s a es ş a cerce ă ileas p a păstră l curc be cresc î i iere otabile este sit aBistriţei î t e localităţile Bica şi Piatra Neamţ i al t eilea l

i seria celo ame aja e pe râ l Bis ri a. ac l pre i ă caracteris ici morfome riceivel maxim =350 m s prafa a 0ha ol m e apă =5,65milioa e m l gimea maximă =3600 m lă imea

maximă= 25m lăţimea me ie=332m a â imea maximă= 5m îo a b raj l i a â cimea me ie5 m perimet l=600m

Regim l te ic al apei lac l i co esp e c op im l ermpăstră pe o pe ioa ă e ci caluni an ceea ce asig ră co iţii e cre

eosebi e fa orabile pe u salmo i e ( g6 3 aceasta c a â mam l c câ î o te e lac exis ă s rse e pol are.

Po ri it o mati elo româ eş i î igoa e privi clasie s prafaţă (S AS4706 ,act ali a î 002 p i RDINU 46

pent ap o a ea No mativ i p ivin o ie tivele e efe inţă penhttp://www.cimec.ro / http://www.neamt.ro/cmj



24 Creş ere peş o s s em

T

/ z

\ 6 \

-o �

1 l V V IX

g l 6 3 l Gra cul tempera u ş a transpa en e ape n lacu e b( upă Ba es e al , 99

as a ea a ităţii ape o e s p afaţăapa lac ad r se î cadrîn ca ego a a a e folos nţă

Ncr

4567

45

Ca acter st c co ch m ce a e ape aculu Va ur upă Ba tes et alPa ame l 4

spH ul ape 7

gen ( ) 6 66Subs org. d (mg KMn04/ l)7 0NH4 ( ) O 0 0N0 ( 1) 0N03 ( 1) 7

osfo o al (mg/1) 4Ca ( ) 6 6Mg ( 1) 6 6 0

r a e o ală(e ( 1)

s ( 1) 0cr ( ) 6S 0 ( 1)Con uc v a e JS/cm

S = o ontul e sup a aţă n ul laculu

Tabe 63

o7s7 5 7 57 67

6 54 0 5

4

4 46 6 567 46 7,57

20 74 20 66 4 6

6 6




Fa or o h m de med u ş ue ţa a es ora a upra eş e peş

imagine a valori o pa ame r or i o himi i ai apei Vadu i e e pre en a ă n abelu6 3

25

In on lu ie reş erea rapu u şi n general a ie o i eme e a va i e menţ ona e e e imi a ă de perioada u

empera uri op ime de reş ere ş de o are iar în eea e priregimu e i şi a a ea foa e bună a ape din a u de aa igură ondiţi din e e e ma bune pen ru a a u ura in

a mon de de u u ă



http://slidepdf.com/reader/full/cresterea-pestilor-in-sistem-intensiv-mapetroaiepdf 26/312http://www.cimec.ro / http://www.neamt.ro/cmj



Pa ula ă a a o o olog al a ulu d g s la sal d ş29

desce de tă de a eso ag ( am a c d a ă), cu o i ciu de i t a e cao a e poste oa ă, asce de ă, ma mică ( amu a pi o ică), ce comui testi u mediu Ramu ca d a ace u u g o tuz cu amu pi ou e co s cţii di e ce e două amu , ca e gustează ast e t

amu ca dia ce pi o ic e p es pu e că această co st icţie compipsa u ui c c msau u d de sac, c e dete mi eţi e ea mai de u

a ei a i e ca dia timpu digestie , pe t u i a ea sa cudigest e (Comă escu et a , 4

im a d e po ţ u ea pi o ică şi cea i testi a ă es e ma cs c e ce co joa ă o i ciu o ic

Mă imea ( u gimea) e ati ă a stomacu ui a păs ă u cuapo tată a u gimea tu u ui digesti go este de 1 2 5 (Wi de

cita de te e s, uctu a pe ete ui s omaca (di i te io sp e exte io ) coep te iu} sec eto , ţesu u co ju cti muscu atu i te ă ci cu amuscu a u ă exte ă o gitudi a ă şi se oasă ( te e s,

s omac se găsesc g a de muci e u ce u a e ( eze e, dpe to a ec u u u ui diges i ), g a de stomaca e ce sec etă pe sişi g a de sec etoa e de HC (C ăuşu, 52 c pe c aus, 62Hoa a dRa da , 65Be c ea et a , 7te e s,

a stomacu păst ă u u c cu eu c escut sistem i e si popi o că p ez tă o mucoasă cu as ec mo o ogic di e i di u ct a o mei ş de sităţ i a du i o , cţie de â sta peşti o e aceste di e e ţe su ezu ta u u e ada ă i mo o u cţio a e

â stă şi de a a a ti cia ă p us, se ema că p eze ţa u otu u a e a i e i o c, ceea ce co stituie o pa tic a itate a te eostee i, t ucât se co side ă că a aceştia g a de e pi o ice(Comă escu et a , 3

p e deose i e de a e speci de peşti cu stomac, a ca e dez os omacu ui şi ce e ea acti ităţi sec eto ii a acestuia au oc mai

epe cus u de i i e asup a a so ţ ei ut e ţ o (Ma et et o a d a d oo , ), a sa mo ide t actu d gesti se

o e o adu e că de a cepu u p imei i i (Da owski, omacu peşt o p oduce o sec eţie acidă co ţi â d HC i

poa e co o pH-u stomaca su a oa ea 3 ( ico , 6 Meca acte st c diges ei stomaca e, este optim acti it ii pepsi ei - edigestie a p o ei e o sec etată de g a de e mucoase p eze te epite




30 e e e pe i r i e i e siv

s omaca peps a es e sec e a ă su o ma unui ecu so ipeps oge u , ca e, p eze ţa ion o de id o en d n med u

a s o mă peps ă ac ă pepsi oge u , ca e în ezenţa id oge d mediu acid se a s o ă peps nă ac i ă - peps noge

p eze ţa io i o de id ogen di mediu acid se a s o mă ac i ă

Pepsi a gas că a pe i a e ge e a , o ac i a e maxide pH cup se e 1 5 i 3 , u ăţi pH (B ow , 1957) ia a pa e pH u u cup se e 3 5 u ăţ pH su op ime peaces ei e z me d ges e (Re c e ac K ke, 1969)

es i u med u se de de a o c u pi o c a sa in es i u pos e o de ca e es e de m a p i -o co sa u ă P ezi ă o po ţiu e p oxima ă (co espu ză oa e po ţ un

de a mami e e) o po ţiune dis a ă sau i es inu p op iu-z sPo ţiu ea p oxima ă a es u ui mediu p ezin ă o e ie de

a e pe e e ui es a , a a e ca umă apend cii pi o icde ac, ca a păs ă cu cu eu, ace i a e dici au u aspec u g mi di e i e i se desc id aceas ă po ţiune a in es inu ui p

o i ciu ci cu a ă s c e

um u ape dici o p o ic es e u u din c e i e us s ema că, de exemp u a sa mo ide (V ad co 9Mc P ai , 1961c eck e Be ke, 1 971 c aţ de Be go , 1 98 )

La păs ă u cu cu eu umă u ape d c o pi o c es e dcâ d pu e u măsoa ă c ca mm u g me ( o co e e Pa eLu g mea o a ă a o es e de ci ca 6 o i mai ma e decâ cea a i essup a aţa o es e de c ca o i mai ma e decâ a u u ui diges i o i mai ma e decâ a es i u u su ţi e

mpo a ţa cecumu i o ca ac o de c e e e a sup a eţees a e a os a ă a ă a păs ă u cu cu eu La exem a

sup a aţa mucoase ceca e a os es ima ă a de ce puţi 1 8 o i mucoase es i u ui su ţi e (i es i u a e io i mediu) s uc u ă (Be go e a , 1975) La exemp a e e mai a i (35 11 979 a es ima g eu a ea o a ă a mucoasei ceca e a g a e mucoasa in es i u ui su ţi e u ep ezin ă decâ 1 a e ( 7

es u a e o i 8 g pe u in es inu mediu)Di pu c de ede e ca i a i , s uc u a is o ogică a cec

pi o ice es e ide ică cu cea a es u ui a e o a oa e sp(G ee e, 191 i aco s age , 1 91 5 c aţi de Be go , 1 98 )




Part u ar tăţ a atomo z o og e a e tra tu u d gest a sa o de ş a 3

Fo ma ea cecumu i o ncepe p in -o nmugu i e a pin es ina} şi di e enţie ea o es e deja izi i ă a păs ă din p imei ăni i sp e deose i e de a e specii de peş i a ca e cecumu i o es e mai zie (Tanaka 1969Vu Tan Tue 1976 ci aţi deBe go 198 )

Singu e e di e enţe e e an e n e in es in şi cecumu i p ip iu i o mucoasei g osimea e a i ă a s a u i o muscu a

ongi udina e p opo ţia de ce u e sec e oa e de mucus mic o i ozi ăţi o en e oci e o aces ea din u ă ind mai ungi ndecâ n in es inu mediu (Odense e Bis op 1966)

Ro u zio ogic a apendici o pi o ici es e con o e saau o i o sun de pă e e că cecumu i e pi o ice nu ac decâ să sup a aţa in es ina ă deci au numai o de eso ţie a su s ţe osens se cunoaş e de mu imp şi a os con a de ce ce ă i mai

o u cecu u i o n a so ţia ipide o (Baue mes e e aasemenea a os pusă n e idenţă o a so ţie ac i ă a g ucozei dcecumu e pi o ice izo a e de a păs ă p in s udiuin vitro(S okes eF amm 1 96 ci aţi de Be go 1 98 )n p i inţa mac omo ecu ep o eice cecumu i e pi o ice se compo ă ca şi in es inu an e io

Mu imp cecumu i e pi o ice au os conside a e casec e oa e de e ime diges i e ( n specia p o eo i ice) d a iac i i ăţi sec e i cecumu i o se aze ă numai pe de ecţia iocac i i ăţii e ime o diges i e n conţinu u sau n pe eţii cecuneţinându se con de o con amin e posi i ă de că e sec eţii e panc easau de ţesu u panc ea ic nsuşi C eac 1963) n aces sens esmenţiona ap u că nu ex s ă nici-un a gumen is ogic ca e să exis enţa unei sec eţii specia e a cecumu i o şi nu au os o se asau ce u e sec e ii exoc ine n cecumu i (Veg -Ve ez 1 972)

Ce ce ă i e e ec ua e de O e e (1973) au condus a exco a ă a p esupusei ac i i ăţi sec e ii a cecumu i o şi a consideoc de a so ţie iden ic in es inu ui an e io Aces au o a s

disecţie cecumu şi ţesu u mezen e ic pe iceca a mo un şi a acţiunea mezen e ică c asi o a i a ea ac i i ăţi o ip ică c

ami azice) p ezen e n ansam u cons i ui din cecum şi ţesu u mezP in e a e o u i a i ui e cecumu i o gu eazăconţinu u ui diges i şi p e ungi ea impu ui de anzi a a imen e

e a 1975Fange and G o e 1 979) As e can i ăţi impo an e da imen a sun ncă p ezen e n cecumu i a 2 de o e după ăni es omacu es e comp e go i Bea is 1 972)




32 C ş p l r

Po u e d s ă es u u med u es e a eo oz ă o e m ş e dez o e e u mu o

spe d z â s se p e ă ă es e mu o se es e o s u e o d p e o o

de â s ă (Comă es u e 1 983) e u es u u med u se să se e e g

u ş p e su p du u o edo ş espe e e s 985)

u g me es u u med u peş es e m e măsu ă de es o s mo de seme e u

o ( ăp o ) es u med u es e m s de â pe ăp o u u es u u es e omp ă u e

es u pos e o es e up s e es u mesep p o o s e ş us d z m

e ze ă p o pu e ă dez o e u mu o seume o se u e puţ e u a j e de s sp e deose e

e e u e e su d spuse o e A usu se dpo u u ge ş o u u m o

G de e exă e u u u d ges u ş p n e s

mu s u m pu e d e e e peş F u es ee p o du u ep e e es e o dusă ez p u o du s e se u eş e u o du u ep

o edo se să es Pa e su p ez ă s moo peş osoş o o mă d uză ; e omu ă u es uo u e se des de e ă e u u o edo (

D ă pH u s om s mo de o es e d â d e ş 3, es u es o peş se â eş e o e

o de pH up se e 7 ş 9 (P ge e 1956 e e985)

ă de peps ă e es e p p e z ă su uu d ges s mo e o se â es o se e e

d o e o e o e p e s ş e u pe e e umpo d ges p o e e o g u de o ş p de o

P eze peps e ş med u u d o s om u s mo de o e d ges p o e e o d

es e e m m e măsu ă ; d o z p o e ă oş e umu e p o e p e e z me o exopep d e o ( ox pep d ze m opep d ze pep da e)




Par ularit a a m zi l gi e ale tra tului ige iv la al e i la ip i

2 2 Anatom a ş o o a t actulu d estiv la c p

C de e su s eci de eş om i o e sau e i o e s uc u a ac ului o d ges i se di e e ţia ă ei eg

i es ul a e io (eso ag es omac) u i es med u (i es i os e io (g os) g 1 ş

Aseme ea eş co side a i aş ci u au di ţ e maxisc m ei e i ă aşa um ţ i d i gie i ce se sc im ă e( ua ) e pe ec ea ex e o ă a a cu lo a iale cu c e a occ i al d o o ec e măsu ă a Gu a cip

o ac ilă u â du se elu gi su o a u u u scu (ca u ea ă cu uşu ţă a a) şi a oi e e a loc ca u ma e oase e maxi e su u i e e ele i lig me e elas ice

nim -ventricul 2 inima au icul- cat 4 - in es n5 ve ic not toare(camera an erioar ) 6 - ve c not toare (camera pos e ioa ) 7 - in ch8 esticul

e t 9 s lin

ig. 2 . . Ana om a ş mo olog a crapu ui e cu uCyp i u arpiL. )( up Atlas r Anatom e un Morpholog e er Nu sche Ver ag Paul

Pare , Hamburg un Be l n http://www.cimec.ro / http://www.neamt.ro/cmj



Creşterea peş l r sistem i te s

ipsi d s macul, la ace i pe i es agul păt u de di ec i d g eu de delimitat de acesta Ca i la salm ide es ag l se p e i

a u ui tu scu t, exte si il, a că ui pe eţi su t alcă uiţi di muiaţi I es ag se desc ide c duc u e icii tăt a e a exă

igestiipsa st macu ui la cip i ide es e c mpe sată de u i esti lu

epă e te de mai mu e i lu gimea c pului pe telui a puiet, ap e i ă su a u ui u d ep , a că ui lu gime u depă e e 5lu gimea c pu ui Odată cu c e e ea apa c tu i e, câ estimai mul e cu u i a pe ii adulţi aces a este a d 7 p

i ale i 6 cu i ( e e s, 1 985), a â d lu g me de ,5 3ma e decâ u gimea c u ui

Pe măsu ă ce u gimea c pu ui c e te i al a ea ap uu gimea u u ui diges i i lu gimea c pului c e e, sc â d, a a ea ap ului di e u gimea tu ului diges i i masa acestuia

1)C c mite cu de a ea c apului al a ea ap ul

gimea u ului diges i i lu gimea c ului acestuia se di că de 1 la puie pâ ă la 9 1 a pe tele adul (P j ga, 1977)

Aeso ag;2 stomac ;

ap n c p lor c; ntest n

me u;5

- nt st n poster or

B( - nt st n ant r or ( pres omac so ag );2 -

nt st n me u ( ntest n subt r );3 nt st n

post r or ( nt st n gros)

g 2 2 2 Tubul gest v al păstrăvu u curcubeu ( ) ş a crapulu cultuupă L ann 975




P r u rit i tomo zio ogi l tr tului dig ti l l id şi l ip35

Domes ici ea cip ide o a de e i a o a i e a u u uace aşi e ome s-a î e is a a peş ii u aja i c d a de cac cei c e co sumă a ă a u a ă ( e e s, 198 )

D pu c de ede e is o ogic, u u diges a c apu us a u ucos, su mucos, muscu a ş se os, cu di e e ţ e i eg e

i es i u a e io ume u p ezi ă diame u} mai mmucoasei es e aximă, cu ce u e ma i şi a e i es i u medmucoasă u epi e iu u is a i ca cu ce u e mai joase se â escaseme ea, ce u e ca ici o e Mucoasa şi se oasa su mai dime sio a , cu e e epi e iu ui i d ma g oase şi cu â u i e m

es i u pos e io p ez ă s c u s m a e ce ui mediuap o aţiu oide de o ă a ă co io ; se o se ă, de asemşi ce u e ca ici o e (Ba es e a , 198 1 )

a cip i ide e i e e epi e u ci i d ic mo os a i cadiges i , ce co ţ e ce u e sec e oa e de m cus, es e e ed, da ,

â s a, apa cu e o gi udi a e î o ă de p asă sa de o mă e ea a adu ă aju gâ du se a o s uc u ă spo gioasă ( e e s, 1 98

a cip ide, p ime e s adii a e dez o ă ii o oge e ic

e a i ă a es i u u es e de 3 5 o i mai ma e decâ a sa mo ide, a s adiu de ă e ( au a d Ho o , 1 985)

Vâ s a

C ăc e ăc ă ic3 e ă ic3 ă i

Lung mea intestinului la crapul de cultur de a n vârst de 3 anidup Ste ens 19 5)

Tabelul 2 2 1.u gime Masa i / c i /M i

co cm e e u cm/cm cm/

3 17 6 767 33

6 38 6 6

33 3 3 73 7

9 977 3 17 98

L.i lungime intestin L c ungime co pM i mas testin

p i ţa g a de o exă a e u u ui diges i , es e de eţesu u pa c ea ic a e o de c ap, p ime e zi e după e so




Creş e e peş l r î i e i

iteli , că u este pe depli u cţio al, moti pe t ca e actip ote e o a cali e este oa te edusă ; la zile să, d pă

tu ui şi ă i ii acti e (la - 3C apă) se egist e ă o sec eţsem i cati ăcu acti itate p te litică i testi de ci ca 5 o i mai decât e e i cipie te

Peştii ă stomac p ezi tă t actul digesti o eacţie sla alcaediile alcali e su t a o a ile acti ită ii axime a t ipsi ei şi de ace

p esupu e că aceşti peşti p ezi tă o acti itate t iptică (Da ows i, 1979)Deşi peştii ă stomac u sec etă pepsi ă şi u p e i tă pH scăzu

actul o digesti , ei dige ă t tuşi p otei e e, cu ajuto l oe zimatice speciale, locul pepsi ei i d luat de o e te ă p c eatic

eic e ac Kli e, 969) xistă, acest se s date ca e de o sso ţia mac omolecu elo de p otei ă i testi u c ap lui joac

co side a il p ocesele de i e la această specieYamomoto, 966 Gaut ie et des, 197 ; Noai ac Depe e et Gas 1973) pl

ă stomac p duc pi ocito ă t o mică pa te a i test ul i (Noaepe e et Gas, 1 973 )

xceptâ d lipsa pepsi ei, actu digesti al cip i idelotâl ite toate ce elalte e ime me ţio ate pe t u sal o ide ta e 5

Reacţia alcali ă di t actul digesti al peşti o ă stomac a o a i ă acti ităţii e ime o amilo itice, apt e ide ţiat cadm t studii (Kit i ado a d c i o, 1 96 ; Us ama et al A te ie et a , 98 ; Apet oaei et Battes, 1 88 , 985, 1991 )

Va ori e pH u ui con inu ului digestiv al p str vului c cubeu şi al crapu uc ltur , în condi ii e h ni ii c aceeaşi diet d p ergot 98 )

abe l 2 2 3

ec a e me tul est at Valoa ea H-ulutomac 4,0 Păs ă testi a te io 8,

cu cu eu testi mediu 8,testi ste o 8,5 testi a te io 7,7

ap de cultu ă testi mediu 7,5

testi oste 8,ip i idele p e e ă o a ă mai ogată gl cide, ec ipame

e imatic i d adaptat la o ast el de a ă ( apoo et al , 1975 ; Nagaa d aito, 1979 ; A te ie et al 98 )




Pa ula ă a a omo f olog al a ulu d g la al d 37

2 3 onclu asup a pa t cu a t ţ lo anatomo olale t actu u d est v la salmon de a c p n d

Salmo idele su peş i c i o i, cu s omac ia c p i idele supeş i om i o i sau e i o i, ă s omac ;

g a de e s omacale ale salmo idelo sec e ă pepsi ă şi acidclo id ic, ca e au ol impo a id o iza p o ei e o ; accip i ide o p ezi ă o eacţie s a alcali ă, a o a il ac i i ăţii

ipsi eiu ul diges i al sa mo idelo es e scu , da sup a aţa de a

a aces uia es e mul mă i ă de p eze ţa ape dicilo p lo ici di pp oximală a i es i ului mediu u ul diges i a c p i ide o ape dici pilo ici, da aces a es e mul mai lu g decâ a sa mo ide,asigu ă, de aseme ea, o sup a aţă de diges ie şi a so ţ e ma e

ec ipame ul e zima ic al salmo idelo es e adap a pe u mai oga ă p o ei e, imp ce a cip i ide aces a es e speciao a o i ca e mai u ă a glucide o di a ă




3 E ESAR L FIZIOLOGI DE PRIN IPII ALIME TARAL SALMO IDELOR ŞI AL IPRINIDELOR,

O DIŢII DE REŞTER I TE SIVĂ

Asup a necesa u ui de p incipii a imenta e a peşti o , ca şi e ecte o gene ate de stă i e de ca enţă de su p us sau de disp opodi e ite e su st ţe din constituţia anei există î e atu a de specnume oase in o aţii

n nut iţia peşti o , ca şi a ce o a te anima e une e componanei au o p astic şi ene getic, a te e au o de cata i ato

constituie su st e auxi i e C titatea şi ca itatea acesto componenec i i u dint e e emente e de c eşte e şi ce e ene getice, pcapacitatea io ogică a anima u ui de a e a o i ca e cient pd gestie şi a so ţie optimă dau a oa ea nut iti ă a unei diete

eştii sunt anima e poiki ote me, intensitatea meta o ismu ui on egătu ă di ectă cu tempe atu a mediu ui de c eşte e ; cu a te c

necesa u cantitati de ană a acesto a este a ia i n ncţie de pdin an conside ată (con o egu ii ui Van tHo a o c eşte e

tempe atu i cu 1 C, ite a eacţii o se mu tip ică n o ganisme e două o i)Sp e deose i e de a te anima e peş i o e pseşte a a ont

de adu t ceea ce p esupune că aceştia au o pe ma e tă ne oie de p ina imenta e pent c eşte e, pe ângă ana necesa ă nt eţine ii

Re e ito a neces u io ogic de p incipii a iment esa monide o şi a cip inide o sunt de menţionat ce e ce u mea ă

3 1 P oteinele

Sunt su stanţe p astice p in exce enţă e e se nd a o ma eţesutu i sau a e ace ea ţesutu i o u ate Din punct de ede e

ndep inesc o u i impo tante n mecanisme e de t asnspo t (t anoxigenu ui p in inte mediu emog o inei a e ect oni o p in incitoc omi o ) n menţine ea ec i i u ui acido a ic a o ganism

p ote ne e se i ce) a eg ă ie meta o ice (p in inte mediu en ime oo moni o ), n p ocese e genetice (p in inte ediu nuc eop oteide omecanisme e imunoc imice de apă a e p in gama g o u ine o s(Simionescu et a 98Le ninge 1987)




N sar l i l gi d pri ipii alim tar al a m id l r al pri d l r4

Date co parative privind concentra ia în a inoaci i a nor ing ediente de origine vegetalşi de origine an al ti i ate a ob inerea fra elor combinate d p Dorohov et a

cita i de o oga şi egri 988 şi d p Hi s 98 1 - citat de C r ş 990Tabel l 3

Ingredien l A inoacid ) Li in Metionin Tripto anArginin Histidi V alin

nF in de sânge 8 1 4 4 6,4 9 0F in de peşte 8 1 1 0 8 3 1 0 8 1 6 7 8 6 1 5 3 4 Tri oi 1 8 3 5,5 0 7 0L ce 6 1 5,4 3 6 3 Grâ 8 1 3 5 0 4 ,3 Sec 3,6 4 0 9 7 5 0Ma e 6 0 9 0 9 5 9 7 5,5 T râte de grâ 3 6 6 1 5 4 ,9 Ş ot de soia 6,3 3 1 4 7 6 ,4 5,3 Ş ot oarea soarel i 3 3 4 ,4 8 5 5 , 1 Alga Ch re a 0 4 1 1 8 3 3 5 5Alga Spiru i a 4 0 1 1 5,9 0 6 0Dro die ra er 6 8 1 7 3 5,6 7 6

U ele simp ome ale de cie ţei de ami oaciz la peş i su p eze

a elul 3a u i el dica a ami oaci ilo a ă, c eş e ea peşma u ă pu du se o i de o alo i c e eco omic a a a op o ei e o , p i -o s e ă id ca ă, mp ce ca ui su c e ţe u o ami oaci i ese ţiali alo i ca ea p o ei elo es(W e , 1 97 )

eş ii, ca şi celelal e e e a e supe ioa e au e oie de pe u e oi ea ş dez ol a e ţesu u ilo co pulu ecesa ul lo es e dica , special pe u ap u că peş ii su animale cu c eş(W zel, 197 ), da şi pe u ap ul că ei eţi co p ca spo ddoa 3 % di p o ei a i ge a ă (Cowe , 1 978 ; S e e s e al

o uş , ei alo i că a de 3 o i mai e cie decâ al e imale, cumpo cul, aca, găi a e c (Hal e , 1 977) Aces ecesa es e sdepi zâ d de specie şi de s adiul de de ol a e o o e e ică a peş iloma ma e la peş ii ca i o i, p ecum ş la puie ul de peş e şi la ep o

aza de ep oduce ee u o c eş e e op imă a peş lo es e ecesa ca a a admi is e ă să co ţi ă cel puţ ca i a ea mi imă de p o e ă




Cr t a p ti or î sist m i t

espu ă oa e speciei ca co a i e u p o ei ei dei a i c eş e ii o depăşi e ecesa u ui p o eic de e i ă u

Dat pri ind n c arul d aminoacizi al almonid oSalm gaird Rich.) şi

imptom l d citului d aminoacizi (după Dabrow ki 1 86)Ta 3 2uta a Amino N c ar T m p Simptom l

i i ială a acidul din ra u a d cit lui şi timp l A tor ii)şt lui di ta a i

usc t ă) ( c 1 ,5 - 8 8 Met. 0,65 4 0 Cataracte Rumsey etl

Cys. 0,30 1 2 săptămâni) 198327 Met 0 50 Cataracte, fcat Wa ton et al.

C s. 2 00 mărit ( 2 1982să tămâni

6 4 Try 0 63 9 0 Erodar a înotătoar i Po ton andcodal 4 ăptămâni)Rum y 1983

colio( 0 ă tămâni

4 0 25 5 0 Scol ioză şi lordoză Walton et( 2 să tămâni 1984

1 Ly 2,9 9,4 Mo alit t roda aEtola 83Arg 2 3 înno ăto r i codal

300 390 Ly 2 0 3 9 9 4 1 0 ara h 198412 4 - Ly .3 Kim a d Kay

4 Arg. 1, 1983M t 0

8 85 His 0,7 8 3

o ei e o e e goge e ă su p usu i d u eo i a s o mao i a (W e 97 )

i pu c de ede e ca i a i pe u se ea iza u ape i o ci ii ese ţia i es e eces c măc 5 % di p o ei a

e o să p o i ă di i ă de peş e ca e es e u a ime cu o ogică idica ă ( diges i i i a e 95%)

ecesa u de p o ei ă pe u u spo de 1 kg peş e es e cupăs ă e 5 şi 6 g e i pe u u spo de 1 kg p o ei

e 3 şi 35 g e de u de ezu ă că ace s ă specie g ism ci ca 3 di o ei a i ge a ă ceea ce exp ică ecesa uo ei ă a păs ă u ui compa aţie cu a e specii de




Ne esarul i l gi de prin ipii alimentare al alm nidel i iprinidel r 4

a ima e a ca e i e u e e iei de p e ă es e de pâ ă la 61 978) După Da ws (1986), d alul de p ei ă i ge a ă

eces u pe u e e e a i ă e 5 şi d ce pemax mă, cu pu e că e d ă de c eş e e da ă cu descdime s u i peş

N c aru timat d p ot nă în h ana unor p ci d p ştiTabelul 3. .3

elul p e ei u epecia die ă, pe u c eş e ea Au ( i)

p mă (g/ g)Păs ă u cu cu eu - 6 Sa a 197 ; e u

( On ho hyn h s e al 1 976 ;mykiss iews e al 1976C wey, 1979

35 55 e e s e al , 1 979C apu de cul u ă 38 Og a d ai 97(Cyp in s arpio ) 35 e e s e al , 979C apu e

(Ctenopha�ngo on 1 3 Da ws 1977i e /aV

N c aru d prot n al p ştilo în fncţi d p ci g tat a ndiv dualşi t mp ratura ap dup Dab ow ki 6

Tabelul 3. 4Niv lu Ra a d

Sp cia Gr uta opt m d cr şt r T mp ra Su a d Au og prot in z lnică tura ap i p o in

% %/ziC rinu 4, 2 41, 2 Caz ina TAKEUCHIc io L t a . 1 7

6,20 4 0 1 6 2 Caz ina ZEITOUN t alg la a 7

Sa mo 0 4 0 2 6 27 ina d SATIA 74ga rdn ri p ş

R ch 80 40,0 1, 4 1 , ina d GULD Np şt SEN UTNE,

1 770, 0 40,0 2, 0 1 4 1 ă na d CHO t al 1

p eş e




Creş er a peş il r i em i

W zel ( 1 97 ) o ţi u o c eş e e zil ică puie ului de pă g e cu u coe cie de lo i c e p o ei elo ddiţiile u iliză ii u o die e og e e e gie şi să ce celu oţi u de p o ei ă u ă i e % şi 6% di c e

ep eze p o ei ă de o igi e im ă şi 6% p o ei ă ege ăezidu e de mo ă i )

Păs ă ul u lo i că op im p o ei de o igi e egeo i ă co ce ţiilo idic e de glucide di m e i lele eg

duc e cie ţ e imelo p o eo i ice câ şi d o i ă p eze ee ul i celulozici edige i i u ei s uc u i mo ecul e

i su cie ţei umă ului de mi o cizi şi co sumului c escu de eeces s o ă ilo şi dez mi i o p ecum şi elimi e p

olici ezul i (W ze 197 )R d me u de u i iz e p o eică es e de e i â de e es e sigu eces u c i i şi c li i l mi o ci

ele e 3 1 5 şi 3 1 6) câ şi de c p ci e ec ip me ueş e ui de dige co sum ă (Wilso d H e 1 986)

N c ar l d aminoaci i al a inilor d almonid ( din di a ca )d p Dabrow ki 6)

Tabe u 5i o cidul % Ami o cidul %gi i ă 1 7 3 Fe il l i ă (cu exces

de i ozi ă ) 1 7is idi ă 71 eo i 9soleuci ă 7 p o 5 63euci ă 1 V li ă 78

si 1 3 9 Me io i ă ( cu excesde c s 5

Pe u puie u de păs ă ă i e l e i ă cu imee m e lo e u i i ă ( c de i ă s u de po c, spli ă de i ăb o c eie i ic i i imă l c e se d ugă d ojdie de e e

ce ţie de 5%) şi co ce e usc e, dmi is e sui ă cu p icule de di e i e dime siu i de e mi ă o c eş e

s ieţui e m i u e Ki mik do e l , 96 u ă p spe e (peş e şi isce e de peş e) su dige e de p s ă ul cu c




Necesarulf ziologic de ri ci ii alime tare al salmo idelor şi al i ri idelor 4

p p ţ e de 9 97% mp ce p e e e usca e uma 8 %

C apu ş a e c p de m e sau e e ecesp e ă ma eduse d e ă cup se e 3 % ş 38%pe u pu e u dc ap c ce aţ a p mă de p e ă es e de c ca % d c

e u p e e d a a păs ă u u ( a e u 3 1 )Rap u p e c (su s a ţe u e a e1su s a ţe u

eaz a e) se m d că cu su dez ă gene ce a c ape u pu e aces ap es e cup s n e şi 5 d uă e es e de 1 5 pe u c apu de 3 e es e de 8

ep ducă pe ada de ep duce e p a e ajunge pâ ă a mpu e c d empe a u e d ca e a zează a me

ap u p e c es e de 5 a mpu p mă ec d ţ e u a ma scă u e a e empe a u ape es e977 P ga e Neg u 988)

N c arul d am noacizi n ial din pro ina bru ş n g kg fraj) a crapud cu ur şi al p ului curcub u dup Cow y ş Fri ck

abelul 3 % d p e a u ă u a

ac du C ap Păs ă C a Păs ăL s ă 5,7 5 6 22 3Me ă 3,1 5 7A g ă 3 6 6 7

p a 8 5 3 e ă 3 9 5 1

H s d ă 1 7 8 8

z euc ă 2 5 2,5 9 1 OLeuc ă 3 3 3 9 3 17V a ă 3 6 3F e a a ă 6 5 1 5 3

O e ec a e a ce a ă a e ma sus es e e de ţ a ă gp ez ă ecesa u de p e ă a a e n de ac pe măsd me s u d dua e (după Da wsk 986)

p e de se e de păs ă c apu a că e c e pg e ege a ă ş d e e e cu c ţ u u ma eduse de p e




Creşte e peştilor n i tem inte iv

î g c de c diţii e ca e a a ege a ă es e c p e a ă ce ci a i ( si ă) şi p e ix i i a i ice

ge e a a c ap ecesa de p e ă pen sp de e de 4 6 g ame i pe sp de 1 kg p ei ă de peş35 5 g e c e cie de e caci a e p eică i d de 1

e e s e a 1 7 a e 3 1 )Re e i a ca i a ea p ei e di die e e peş i

e i a ap p im e ami aci ii ese ţia i es e ecesa di p ei a a ă să p i ă di i ă de peş e a i e c

i gică idica ă P c a ea i ii de peş e să es e ai dices e c diţii s a ce ca s s i i ea ei pă ţi di aceas a

s a aces se s a a e ec a e es e pe di e i e specii de peşa 1 7 ; A d ews a d Paage 1 74 ; C e a 1 74F w e a d Ba s

6 ; a wski d K 1 7 ; acks e a 1 ; M a i a e a 1 ia e a M se a d e

Rez a e e es e i dică di e e ţe c side a i e p i id e i e specii de peş i de a i i a p ei a di s a a s

ce i i e a c eş e ii peş i a i i ă de c i de diges i i i a e ed să da a ă p e e ţei i a de s a a i i is

1• l

�W

�

4 Dw

ig 3 1 Schimbări ontog n tic în n c sar d p o ină a sp ciCtenoph ngodon ide Va d pă Dab owski 6http://www.cimec.ro / http://www.neamt.ro/cmj



Ne esa zi gi e p in ipii a i e ta e a a m ni e şi a ip ini e47

t ipsi ei p ecum şi st uctu ii te ţi e a p otei e o di i a de soiaCu oa e i co e ie te e a ătate ş otu de soia a ătu i de

peşte şi de i a de c e co stituie u ui di i g edie te e de ază eţete o de aje com i ate u i iza e pe u c eşte ea peş i o

i te si

Va or pr v nd d ges b a ea p o e n lo ş n asla păs r v ş a crap d p S e ens )

Tabe Sp ci ca i S ecia

Crap răvD g ibilita la ică % 87- 90

En rg ică ca 3 0 3 90

N sar de pro npen r n spor de kg 400 600 00 600Neces i pla ic N c sar de pro in

pen r n spor de kg 3 00 . 00 3 .000 - 3. 00pro ein peş eCo c n de e cac a epro eică 2-2 2 ,0 1 9

3 2 Lipidele

ipide e su t su sta ţe ut i i e de cea ai a e a oa e ca(9 3 ca /g) ep eze tâ d su se sem i cati e de e e gie pe t o ga

ii Au o p as ic p ticipâ d a o ea mem a e o ce u a e m e măsu ă a eg a ea pe ea i ită ii ce u a e iau pa te a t a

o ga ism a u o su sta ţe iposo u i e ( itami e e A D K şi

tipu eci i e o )Di pu c de ede e c imic ipide e su t co i aţii a e g icacizii g aşi sa u aţi sau esatu aţi U ii acizi g aşi esatu aţi di cog ăsimi o su t ese ia i pe t meta o ismu ce a o a ca e a acesto a dete i â d educe ea atei de c eşte e a a imas ă i ea eziste ţei o g ismu ui a ac iu ea acto i o de mediui dice ui de mo ta itate acumu a ea ipide o cat educe ea cde ipide şi c eşte ea ca ti ăţii de apă co p ; aseme ea e ec e su t d

ipsei sau ca e ei de acid i o eic a e te ate o ma i şi o e ic diete e peş i o ( ee et a 1967 Caste et a

1979 ; Wa a a e et a 97 ; T euc i et a 1979)




C e te ea pe t tem i

Acizii i o e ic şi ido ic c i ăţi oa e micii mi F i peş ii i po găsi h u ă La păs ăe cie ţei de cid i o e ic se m i es ă p i educe e c eş e iidica e e oziu e ipio e o c g s um conţi u c eesu u muscu ; o e ces e simp ome u pa dacă a co

o e ic p opo ţie de 5 1% (C s e e 97 )Simp ome semă ă oa e cu ce e de păs ă au os puse

c apu de cu u ă de cie ţ de acid i o enic (Csenge i eu de cie ţ com i ă de cid i o e ic şi cid i o eic (W a

975 ; keuc i d W e 1977)u d Si u e ( 975) ci ţi de Csenge i e ( 978) u

ă păs ă u că ui ă co ţi u % cid i o enic ă ciegis a u spo de c eş e e de 5 o i m i ma e decâ ce n a c

e ângă cidu ino e ic (1 %) a os i odus şi cid ino eic % disp opo ţi di e cei doi cizi d p o i u e ec

asup me o ismu ui ipide o de u de ezu ă ecesi e co ţi ă cizi g şi ese ţi i p opo ţii şi c i ăţi op ime

xis ă şi e d e c e es ă că dăug e uno cizi g şi o i ui cce e e c eş e ii şi edus c i e de p

e u p oduce e u ei u i ăţi de g eu e co po a ă (S e e s d973 ci ţi de Cse ge i e 979)Ce ce ă i e sup cizi o g aşi ese ţi i u demo s

eş i o seme e cizi po di e i e cţie de specie de C s e e 197 ; W e 1975) i sem e e e cie ţe o de cizi g şi p m i de eme s u m i â ziu A

exemp u a e i ii de păs ă cu cu eu g eu e de 9 3 ie e e de ci a e cizi g aşi n in e a de 3 săp ămâ i p in

a eş e ii şi p i mo i ăţi (Takeuc i d Wa ana e 1976) c pu ă i cu die e de ci a e cizi g şi c eş e ea es e s op

ăp ămâniT keuc i d W e (1 979) u po că u exces de

ese ţi i po i es u ţi de pes e % die e e păs ă u ui g eu ea co po ă de g m u e ec e eg i e sup c e

egă u ă cu i ue ţ ipide o di je sup i e u uco o e peş i s u cu ume o se ce ce ă i Wes ma e

ă i d comp i u e e o u i de păs ă cu cu eu cu 9 die e i e i e di pu c de ede e co ţinu u ui o n g ăsimi o

e ide ţă o e ţie di ec ă e co ce ţi g ăsimi o di a ă http://www.cimec.ro / http://www.neamt.ro/cmj



Cr r p il r m

O ame io a e a digesti i ităţii egată de c eşte ea tempe atu iapo ată a păst ă (At e to a d Aitke 1 97 citaţi de Be got

După Wi de et a ( 978) digesti i itatea ipide o este umea peşte ui i d de exemp u mai mică a puietu de păst ă

e ât a păst ă u cu g eutatea co po a ă de g ameeces u de g ăsimi tota e atât a c ap cât şi a păst ă este

&( eit itz 1 969) a o i e imită maxime i d cup i se t e e e s et a 1 979)

N v lul opt m ş l m ta ma mă a g ă m lo p tr apul d u tp s ăvul curcub u dup L tr tz 6 ş St s t a 1 7 )

T b u 3 2 2peci caţie pec a

C ap Păst ăe e opti e şi imite maximeOptim 5 8 5 8kg aj com i at( % ) M xim 1 5 - 1 5 -

gesti i itate P astică 75 8 % 85 %E e e 8 ca / 8 ca /

co diţii e ca e i e u p otei e o di u aj este idicatsimi o de 5 % dete i ă c eşte ea ca tităţi o de g ăsimi co

şi mo ta itate masă dato ată dege e esce ţei g ase a cauşi dacă h a a este p otejată mpot i a oxidă ii i e e idicate

( ) u su t dău ăptoa e (P i ips 1969) e e pe miţâ d c ia o i imum a ecesa u ui de p otei

La c ap i e u i a e g ăsimi o de 3 4% u aje pot coe use ; a a e i ii de păst ă cu cu eu sc im a ost apo tată

ce o mai u e ezu tate su aspectu c eşte ii şi sup a ieţui ii a u

pide o ă de umai 3% co diţii e ca e co ţi utu de ps de 5 9% (Da owski 1 986)p e deose i e de păst ă a c ap s-a e ide ţiat o to e ţă ma

ă de ipide e a ime ta e Pe timpu ie ii sup a ieţui ea puietu ui ue ţată de ca acte istici e ca itati e a e ipide o di h a ă C a

ă si tetizează acizii g aşi satu aţi da acizii g aşi esatu aţi pe u ie at t e uie să i p imească di a ă

c tităţi optime a ă g ăsimi e su t o ositoa e u ită o u ui o iocata itic e e getic şi te mo eg a o ci şică pot eco omisi p otei e e mă i d ace aşi timp şi g ad gesti i itate a acesto a




Necesarul zi l gic de pri cipii alime tare al salm idel r l c pri idel r 1

3 3 Gluc dele

G ucide e dep i esc o ga ismu a ima u o p epoe e ge ic ( ca /g) e co s i uie su s a u me a o ic pe seae i e ea ă apid e e gia chimică po e ţia ă co ţi u ă mo ecu a su s a ţe e e g ucide e se deg adea ă uşo di a de ea o o a

e u â d doaC0 2şi H 20 ă p oduşi i e media i ca ca u p o eiDupă comp exi a ea mo ecu e o g ucide e cup i d aha u

(mo o aha ide g uco a uc o a ga ac o a) di aha ide ( aha oac o ă) şi po i aha ide (amido ce u o ă şi g icoge )

co diţii de a u de ţă co s a ă h a ă g ucide e po ca e e e depuse ca şi muşchi su o ă de g icoge şi mo i i a e apoi pe u a asigu a acope i ea e oi o e e go ga ismu ui i a iţie sau câ d i e u e e ge ic a die e o

a o i e op ime De ci u de g ucide dacă es e soţi şi dede ci deipide ace ca a de i e să se p oducă pe seama p o ei e o di

a ec a ea e a i i ăţii eco omice de u i i a e a aje o p o ei acompo e a cea mai scumpă a aces o a

ca g ucide e mai po ua aş e e pe seama aci i o gp o ei e o di a ă (g uco eoge e ă) după cum e e po pa icipao a si e a aci i o g aşi câ d su exces

La peş i diges i i i a ea g ucide o es e oa e a iadepe de ă de a a şi comp exi a ea aces o a (Si gh a d ose Paş me a d R ma 197 ) aha u i e simp e su dige a e ap oa

egime (99% g uco a9 % ma o a) di aha ide e p opo ţie ma(73% aha o a6 % ac o a) ia po i aha ide e su dige a e oa(38 57% amido u ) sau de oc (ce u o a)

s e de su i ia ap u că cip i ide e co s i uie o excepţie diges i i i ăţii ce u o ei se su că c apu de cu u ă dige ă cedi po um p opo ţie de 1 8 % i pe aceea di upi p op8 9 % (Phi ips 969)

Diges i i i a ea g ucide o a c apu de cu u ă şi a cu cu eu es e p e e a ă a e u 3 3 mp eu ă cu i e

imi e e maxime a e aces o a pe u specii e me io a e La co ce aţie de pes e % aje diges i i i a ea g ucide o ese 7% şi 6 % Dacă i e u aces o a depăşeş e 3 % di u aj

aju ui se ău ăţeş e a o ic To uşi p e e ţa u o ca i ă i




Cre te ea pe t lor î i tem i te

N v r l opt m ş l m t l ma m al gl d o n a p nrap ş p ntr p str v ş d g st b l tat a gl d lo l a st sp d

p şt d p St ns t a )Tabelu 3 3

Speci caţie Sp cia

C ap Păst ăvve e optime Ş limite Optim 40 30ime pent u g a xim 60 mi on)

c binat %e t ilitate Plastică %) 4 60 40 20 60)

En gi cal/g ) 1,6 1,6

e aminoacizi şi vit ine în u a e, c apul valo i că şi concent aţii uci e ep ezent n 40 60% in u a Battes et al , 1 976 1990).

imitele optime pent u c ap sunt cup i se t e 25% ş 45%eciza ea că nivelul ami onu ui nu t e uie să epăşească 30% in totuci elo .

Este e ema cat aptul că echipamentul e z matic a cip i i eloaptat pent u ana bogată în ca bohi aţi

Păst ăvu uti ize ă, e egulă, la gluci ele, ato ită aptuluactu gestiv al ace tuia este scu t şi timpul e ete ţie este e us

9;Re stie an Aust eng, 198 ), p ecum şi ato ită activităţii mai e enz me o e igestie a zaha u ilo a această specie Din această

e oa e impo t t pent a asigu a o c eşte e şi o ezvo ta e o maleealizeze apo tu i optime înt e p oteinele şi ca bohi aţii in iete, La

a ecvate, p oteina in a e poate utilizată ca u ă e e e gie C Sa gent, 1979

;Cowey, 1980

;Cho an Kau hik, 990

;Kim et a ,

99 ) ş , n con ecinţă, puţină p oteină poate eţinută în co pul peştile a tă pa e, o excesivă c eşte e a ene giei la nivelu i mo e ate e ppoate uce la epozita ea g ăsimilo Lee an Putn m, 19 3; auncey Ross, 982;NRC, 1 983) La un nivel ene getic a ecvat, p otei a in poate olosită înt un mo economic pent u c eşte e Ga ling a W

976;To hima et al , 985;El Saye , 987)După unii auto i Phillips et al , 948 citaţi e Mi ă lă, 1

co ţi utu ile e gluci e mai ma i e 12% i et favo zează apa iţs cţii hepatice şi i ică in icele e mo talitate la păst ăv Realiza ea

a e pent u pă t ăv cu un nivel e gluci e e ci ca 2 % şi test ea acestocompa ativ cu ana natu ală eşeu i p oaspete e abato ), a emonst at că, în con iţiile în ca e este asigu at neces u e vitam e şi aminoacizi




eşte e peşt l n tem n

N c a ul minim i amin p n u a monid şi p nt u cip inid p kg i ă

G pa V tam na Păst ăv

A U ) 2500D U ) 2400

poso ub le E U ) 30K IU ) 0Ac ascorb c mg ) 00Th am nă mg ) 0R bo av nă mg ) 20

P r ox nă mg ) 0Ac Pantoten c mg ) 40osolub leB ot nă mg )

N ac nă mg ) 50mg ) 0 02

Ac ol m g ) 5Chol nă mg ) 3000Inos tol m ) 400

Tabe u 3 4 C ap

0000

300

30 502 3

7

650

30

4000440

Int e v tam ne ex stă e raport e s ne g sm e aportu agon sm; s nerg sm l ş antagon smu nt e v tam ne nu ep n

t e acestea c e p opo ţ a ex stentă înt e e tele v tam neză pentru ca acţ unea v tam nelo să poată ată cu folos în cr

ma e o este necesar să se cunoască ce nţele e telo spec şe stă în aceste su stanţe p ecum ş pos b l tăţ le e as gurare a lo

Ce cetă e e ectuate e nume oş auto u stab t l pe esaru e v tam ne pe spec ş pe v ste cât ş semnele m

en e o v tam nce O s nteză a atelor n acest punct e vep i eşte spec e e c p n e ş e sa mon e în creştera p ezentată în tabele 3 4 3 4 3 ş a ost eal zată upă Halv

e ens et al 979) Poston 985) Dab ows 986)




Ne esar lf ziologi e pri ipii alime tare al salmo i elor şi al ipri i elor

S mn l m jor l d itului d it m n l monid i rin dTabelul 3 4 2.

Vit ă tră Cr pmin

1 2n tinir r şt rii o lmi D pigm nt ţi o lmid g n r r r tin i d m it ,ră u ir op r ul lor h mor gii d pigm nt ţi . r io r or şi pi liiCr şt r l bă d r gl r

D hom o t i i l iu lui t t nimuş hilor h l ti i lbiCr şt r şi u r i u rr du Cr şt r l bă o mi

En mi ritro it d mărimi d tro mu ul ră

ri bil ritro it gil d g n r r n r ului.gm nt d ritro it it

di tro i mu ul r , p ro id rlipid lor r şt r onţinutului d

pă n orp d pigm nt ţi

K r lungir tim u ui d o gu r ân e ui,n mi h m to rit r du

Thi Cr şt r l bă mor ităţ nor i ,Cong ti ri io r lor n r oz t t

min hip ririt bilit t , onvu i d pigm nt ţi h mor gii ub ut n tpi rd r hilibrului ti it tută tr n h tol z i n ritro it

i n rini hiRibo Cr şt r l bă nor i t r tăAnor mort ităţ h mor gi

in r du r ti ităţii glut t on muş hiului inimii.r du t z i din ritro it gm nt ţi

ntun tă.irido Cr şt r l bă mor ităţi nor i ,D r n m nt n o pi l

ină on ul ii lipti orm , rugo ă mor gii d m ăd rhip ririt bi it t not pir t ti ităţii tr n r z lor h p tor pir ţi r pidă şi n r ti

n tăi tă ră u ir ripio relorAn mi , r tro it mi i gm nt t

Cholin Creştere l bă tgr Cre ere bă tgrA d Anor i , r şt r l bă n mi Anor r t r l bă n mi

nto mor ităţi ridi t tro r l t rgi o lmt ni ul lor ino n re ti e.




Creştere peşt l în tem inten

Cont u re t belul3 1 2Cr şt r labă şi o lab con r i a Cr t r abă, cr t r a

otina hran i, d g n rar a lam l lor n mărului d c l lbranhial , l ziuni al pi lii, a t rar a m coa d al

nt z i acizilor graşi, in l rar apid lor n cat

iacină Cr şt r labă şi o labă con r i ahran i, anor xi , l zi ni al pi lii i Cr şt abaripioar lor l zi n acolon lui,an mi , oto n ibilitat

Acid Cr şt r labă, anor xi ,an mioli branhii palid , ritrocit mari,

a entate

Anor xi , r duc r a cr şt rii,lordo , co ioză, l targi , Cr şt r abxo almi h moragică, a cită,

an mi .Anor xi cr şt r labă şi o labăcon r i a hran i r duc r aacti ită ii colin t raz i, r d c r a L zi ni a pi ii.

ozitol acti ită ii tran aminaz lor cr şt r alipid lor n u a col t rolului şi a

rig icer delorn cat

S ptom l d ci n i d itamin la almonid i la ciprinid , fnc i d dim n iindi idual al p ştilor i d t mp ra ra ap i

T belul3 r utat T mp ra Simptom l d ci n i Autor ii)

p şt g ) t ra ap i

oc)1 2 4ă ră curcub u şi alt almonid

ibo 1 1 ,2 , Opaci r a co i HU HES ta ină 1,7 2,0 10 1 R duc r a cr şt rii, l targi , al. , 9 1

roziun a aripioar or WOODWA

19 .

2 0 1 Annor xi şi d g n rar aCASTELDBio branhii or. NE ti a 2,2 9 Inot ano al al 97

2 ,0 1 R d c r a rat i d cr t r , POSTTON,r d c r a acti it ii pir at 976 carboxil z i n cat WALTON t




Nece a ulziologic de p i cipii alime ta e a sa mo ide o ş al cip i idelo

o ti ua e tabelul3 . 2 3 4

al., 1 9 4.CO6 2 R duc a c t i i di troWEY t

m cular a . 9 .

2 4Toco 0 1 14 Mo a it i POSTON tol a . 976

N au o t m alat HILTON tal 9 0

Inozi 0 2 Cr t r a mortalit ilor,KITAMURAto r d c r acre terii. t al., 967

7 97 1 Anor i , targi co ioz , H LTON tr duc r a c t rii al 977

6,7 1 Anor i l targi colioză, HILTON tr d c r a c t rii. al 97

0, 1 D o ar a carti agii o HALVER tal ,l969

0,2 Mortalită i, r duc r a rat id KITAMUcr t r . RA t

A 0,1 9 D g n rar a r tin i al 1967POSTON t

90 14 P tar a co i al ,19770 14 16 D cr t ra activită iiOT i URE,1 9 1

PT în cat146 10 D cr t ra activită ii PT n SMITH

Pirido m chi l ziuni mic o copic n al. 974.in organ .

0 2 Cr t r a KITAMURAmortalit ilor r duc a t al l967cre terii

Acid 0,2 Cr t ra mo a it ilorKITAMURpanto r duc r a cr t rii. t a ., 1967t nic

Cra d cultur ialt ci rinide :bo 2, H moragii O INO, 1967.lav n

4 Di tro i mu cular ATANA EToco t a . 97 .

rol 0 R duc r a cr t rii con inutWATANA Eridicat d a în m chi t al. , 197




5 C eş e e peş l em i

o ua e abelul3 76 1 2 Di t o i m c a e WATANA Eet al. 1 977

Red cerea c eşte iiido 4 2 mortalită i dereg ă i OGI O 196ă ne oa e

Compoz ia nor p emix ri mgkg til izate n c eşterea con ro a ă a peş ilor d pă Doc ment technic de la CECP 2 97

abe l .4 4P emix l

Componentele 4 D 14 21Pantotenat de calci 1 20 1 20 1 20

yridoxină 1 100 0 1 100bo a ină 7 0 7 0 4400C o ră de cho ină 6 000 27 00 27 00

iacină 1 7 0 7 0 740c d oli 220 220 220

iamină 0 16 0 16 0o to 7 0

d p amino benzoic 0o ină 1 1 l 1 1

0 0 0 de odi 27 27 27

cid a corbic 6600 6600 6600c i ita e itaminică E

I U 6000 1 00 0cti itate itaminică .U 200 17600cti i ate itaminică A .U 16 000 000 4400

H T 17760 0C bonat ero 49S at de c pr 4

5 Elemente mine a e

Elementele m ne ale în epl nesc uncţ mpo t n e în p oolog ce v tale n o gan smul an mal menţ ne ea zo o e

te e, pe ca e o eglea ă cu a uto ul să u lo soc e elec oec l ulu ac o- a c în o gan sm ş menţ ne ea pH-u u u o




N arul l g d pr p al ar al al d l pr d l r 59

ompatibil u viaţa; egla ea s himbu ilo ut it e la ivelul mioloi ale; cataliza ea eacţiilo bio himi e î o ga ism; eg

metabolismulu p oti i ; me ţi e ea egimului hi i al o ga ismului;eut aliza ea metaboliţilo e c. (Băia şi al , 962 ; St ă escu şi Teo oă es u şi al , 982 ). Ele au, e asemenea, ol plasti , înt uc t pa tici

al ătui ea i e elo ţesutu i e susţ e e ş a fe ite o lichi e i

5 1 Elemente m nerale majore (ma roelemente)

ac oe ementele su t ep ezenta e p i Ca, g, Na şi K (co e ă ioni pozi ivi) şi espec iv p n P, C şi S (ca e o mează

nega ivi); ionii pozitivi su p epo e enţi în o ga ismul animal, e ezul ă ne esitatea ca la întocmi ea eţetelo e h a ă să se me ţi ă ace

p epon e enţă a mac omoleculelo cu ca acte b zic ( iloş D cea u, 1 980 )

Cal iul şi os o ul su t cele mai impo ta te elemente mi ema o e, ele alcătuin i a 60 70% in otalul să u ilo mine ale, cpoate ep ezenta p ă la 2% in g eutatea totală a o ganismului a impe t u u pH ompatib l u iaţa, apo tul C P t ebuie să e e 1 ,3 2

Peştii au apa itatea e a ut liza Ca i apă, p i abso bţie i e tp in b a ii (Phillips e al , 195 1 ; Tomiy a et al 1956 ; I hikava 1962 ci aţi e La , 1979), p ecum şi io ii e al iu i h a ă (PoHol e , 965) Neces ul e al iu al păst ăvulu u ubeu, stabiRumsey, 977, este ap oximativ 0,2% i h a ă

De itul e al iu cauzează o eşte e slabă o e ie tă oa u a elo , p e um şi mo talităţi i i ate

Ce inţele e cal iu ale peştilo e apă ulce, a şi ele ale peşm ini, sunt va iabile, cţie e specie şi e himismul apei, p ecum şi

o cent aţia os o ului in h ană In ie ele e hilib ate, apo tul C P2 (Ghi tino, 1 969), espec a ea acestuia o u la îmbunătasimilă ii os o ului in h ană.

C t p iveşte os o ul, e etă le e ectuate e La et Bishopasup a salmoni elo c es ute în apa e ma e au evi e ţiat aptul suplime ta ea conţinutului a estuia în h a a acesto peş i amelio e

eşte ea şi co u e la utiliza ea e ie tă a u a ului ; s-a obse vasemenea, că a ăuga ea e os o î h a ă ete mi ă e u e ea onţi

e lipi e in muş hi şi visce e şi eşte ea o ţi utului e p oteimuş hiul peşte ui ( u a ami, 1970), ia e itul e al iu şi e osh a ă o u e la scă e ea apetitului




C eşte e peşt lo s stem i te

De citu e magne iu în ana peşti o cauzează acesto a pie etitu ui c eşte i slabe şi mo ta ităţi i icate Ogino an Chion 97

Lipsa ionilo e so iu şi e clo in u a e o uce a ne ea po ei e m nc e uti i a ea ine cie tă a fu a elo şi î on

tagna ea c eşte ii După Schape c aus 196 , ive u o u ilo t ebuie să epăşească 3% pe t u păst ăvul a ult ia concent aţiilei e % in h ana uscată p o uc moa tea puietu ui e o v ă

Excesu e so iu potasiu şi c o în h ană cauze ă la peşti o e uatei e c eşte e şi o ine cientă valo i ca e a u a elo Zangg an

969citaţi e Lall 1 979)Pent u peştii e cu tu ă cu valoa e eco omică ecesa ul

ac oe emente ca şi cel p ivin unele mic oe eme te sunt p e ente u 3 5

G upa

ac oelemente

ic oe emente

N c a ul d l m n min ra la p ş ii d cu ur La 1 97 din Rapor AC CEC / 6

Ta l 3 5 Elementu g g fu a ombinat

Calciu 1 7 - 0Fos o ano ganic 10 - 1So iu clo u ă ) 1,75Potasiu os at ) 9,60So iu os at ) 3,40Ma naziu sulfat 5,30Fie cit at ) 0 ,17A uminiu clo ă ) 0,01Coba t clo u ă ) 0,00Zinc sul at ) 0,06

angan su at ) 0,03o K 0,006

5 2 Mic oelemente e ( oli om ne ale e)

Asemeni vitamine o oligomine alele sunt elemente active

ca tităţi oa te mici acţionea ă sub o ă e coenzime sau ca pă ţic stitutive a e uno en ime nu pot sintetizate e o ga ism şi p o uge e a e ecte ău ătoa e acă su t a mi ist ate î ex es




N c sa f i ic d p i cip ii a im ta a sa m id i acip i ide 6

Asup a ecesa ului e mi oeleme te î a a pe tilo există î itee specialitate mai puţi e ate Pe t u teva i t e acestea ca tităecesa e su t ce e preze tate î tabelu 3 5

I eeace p ive te s mptome e e cie ţei u o aseme ea eleme teu o e eme te mi erale ma ore, o situaţie a a esto a este p eze tată î tab3 5.1 2.

S mp om al d n unor l m n n fn d p gr u ap ş lor ş mp ra ura ap i după Dabrow k986 )

Tab 3 5.Sp a r u a T mp El Simp om l Au or ii )

g ) m n d i nţu

0,1 Mo ali ă POSTON

r du r a r ş ri . al 761, 1 SR du r a

12 0 r ş ri lab HILTONa i i a a al 1 80

Pă r g u a ionur ub u p ro da .

şi al S l niu în aalmoni d r ş r a ELL

d d a v onal 8u ur erox da e

21 , Spor d r ş r KNOXr du , ăd r a al 1 8

0,0 1 Mg ni lului Mg dinoa

0 1 R du r a COWEYr ş rii a no ă al 1 8 1

r nalăAp u KNOX

al l 81

1 R du r a WATANA Er ş rii d o ri a . l 80

a orpu u .

C ara SATOH

0 12 Zn r du r a re erii al. 1 8Crap d R du r a SATOH ul ură , 0 Mn r ş r ur ar a ., 1 8

o l




62 C e e ea e ti î sistem i e si

Faptu că pent u ce e mai multe e emente mine ale nu se cunocantităţi e optime pent u i e ite e specii e pe ti a e cauze obiecînt uc t în con iţiile în ca e pe tii au capacitatea e a utiliza elementemine ale a ate în sta e izolvată în me iul o e c e te e pe e o pape e altă pa e nu se pot ea iza eţete e h ă comp et ps te e u

e altul int e elemente este g eu e stabilit cu p eciz e n uenţele aceasup a o ganismului pe tilo

n egătu ă cu unele elemente mine ale ma o e Ca g Na P), noi e ectuat o se ie e investigaţii asup a emelelo e păstcu cubeu în pe ioa a e ep o uce e i asup a ic elo p ovenite e

eme e Apet oaei et al 980) Ast el p ec n e a aspectul eic elo ete inat concent aţiile e ementelo menţionate în acesteap ecum i în mu chiul alb i în tubul igestiv a emelelo e la p oveneau ic e e no ma e" ma i galbene) i espectiv al emelelo ca e au p ovenit ic ele comp omise in punct e ve e e a posibi ităţi

ep o uce e ic e mici pa i e a bicioase limpe i).

221 1

I1 2 4 6M ş T b d g v I

K•N M •FF g 1 Con n t r nor l m nt m n ral în m b t

cr la m l l d p stră c rc b în p r oada d r prod r mp ar sănă oas" d la ar s a r o at cr mar ga b 4 6 mplar

d a car s a r co at cr pal d alb oas mp )




N c a l i l gic d i ci ii alim ta al salm id l şi a ci i id l 6

Datele o ţinute n analiza himi ă ( g. 3.5 1 ) au s os n existenţa uno eose i mai mult sa mai puţi impo tante n p

ompoziţ ei mine ale a e o şi o ganelo analizate nt e fempăst ăv onsi e ate sănătoase (M) şi ele u i e ne o espunzătoa e pe

ep o u e e (P) p e um ş su aspe tul valo ilo apo tu ilo int eelemente m ne ale invest gate.

Cele mai semn at ve int e aceste eose i i p ives apo tul la nivelul elo în sensul ă ele e la emelele p ezentau un apo tN K în favoa ea potasiului în timp e la ele omp omise (P) s a înts tuaţ e nve să p ecum ş apo ul C g la nivelul tu ului (favo a il magneziului la exempla ele sănătoase şi espe t v al

elelalte exempla e alizate).Av n n ve e e fe enţele menţionate s-a p esupus ă sla a a

a i elo poate ato ată p nt e altele ş une a enţe e K şi o gan smul peştilo ceea e a putea u e la on uzia ă a este ele

oa ă un ol impo t ş n ep o u e ea peşt loIn a ul altui expe ment (Apet oaei et al 1993), s a u mă

sili iulu în p o esul e ep o u e e a păst ăvu ui u u eu. Astfele la o se aţ a lu Monceaux 1 960) itat e Vo onkov et al 19 4,

faptului ă sili iu! a at în on ent aţii i i ate n p e i ig e a ic epăst ăv puse la in u at in enţează poz t v in i ele e e loza e şi asigug a ex epţional e v tal tate alevin lo p oveniţi in a este e ş

ont e aptul că apa laculu e a a Va u i ( n a e La o atoA vacultu ă ş Ecolog e Acvat ă Piat a Neamţ a efe tuat e etă i p

ep o u e ea şi c eşte ea păst ă lu în con iţii ont olate) a e o on ee usă e s lic u 6 7 mg Si11), noi am supus ic ele e un ate unu

t atament u soluţii on ent ate e sili iu p epa ate n la o atope ioa e e timp e 1 5 m nute şi espe tiv 30 mi ute upă e acfost t ecute n n u ato e ş i igate u apă n on iţii enti e u lotui e ma to (net atate cu soluţi e s lic u) a ata alevinii e

ezultaţ in i ele t atate ş n cele net atate u soluţ i e sil ut ansfe aţ n n u atoa e în vivie ele ota ile in la asup a a esefe tuat măsu ăto iomet i e. Datele me ii p ivin sup avieţui

eşte ea ep ezentate ompa ativ n g. 3 5 1 .4 a ată ă ion ent aţia soluţiei tilizate la t ata ea i e o 5 mg Si11 sau 50 mgSi 1 şi e timpul e t atament ( 1 5 minute sau 30 minute) ezultat

p ivin sup av eţui ea ş c eşte ea sunt mai une la lotu ile e ap oven ţi n e t atate evi enţ in o n uenţă pozitivă a s li iului




64 C e te ea e ti sistem i te siv

menţionat aptul că e ultate simila e au ost o ţinu e a te io e i oApet oaei, 1 980, în ca ul uno ce cet i e ectuate a Ba a Potoci Neamţ

0530

SUP VIEŢUIRE

oturiexperi e tale

Ma o-r

• 25 SiO/ 1 5 m ute25 mg.S

30 i ute50 m S O/ 5 i ute

•5 mg S O/ 30 mi ute

j

0

sotu

expe i e tale

Ma o • 25 Si /

1 5 i ute25 m SiO/30 m ute50 m SiO /1 5 mi ute

•5 g S )0 i ute

ig. . . 1 4 Va ori m dii comparati pr ind p a i u r a şi cr şt r a alp curcub u pro ni i din cr n ra a martor ş ratat c olu ii cond il ici 2 mg Si / a 0 mg S / mp d m nut a d 0

Revenin la necesa ul e elemente mine a e al peştilo , este menţionat aptul că acope i ea acestuia se ace p in in o uce ea n ucom inate a uno amestecu i mine ale stan a Unul int e ac

estecu i utili ate cu une e ultate în eţete e e ă pent u i e

specii e peşti inclusiv pent u salmoni e şi cip ini e este eali au ătoa ele su stanţe Document technic e la C CPI 36 1 980 )

AlC 6H =0,015gZnS H 0,300gCuC =0,01 0 g

nS H

=0,080 g0,01 5 g

CoC 6H 0,100 g

Lactat e calciu =32, 0 gCi at e ic =2,9 gSul at e magne iu 13,20 gK HP

=23 98 g

Bi os at e so iu

=8, 2 g

Clo ă e so iu

=4,35 g

Bi os at e calciu=1 3,58 g




arul i l gi d ri i ii ali a al al id l i a i i id l r6

Uti iza ea în u time e ecen i a tu i o vu canice ca ing e ia e e com inate a minist ate peşti o de cu tu ă c escuţi în sistem int

a ezo vat, înt o anumită măsu ă, şi p o ema e emente o mine a e acesto a

6 Apa

Peştii îşi asigu ă necesa u e apă meta o că e p in ext agacesteia pe ca e intestina ă, odată cu a imente e, e p in a so ţie a nepite ii o anhia e, p opo ţ a d nt e ce e ouă su se mo i c

ncţie e umi itatea h anei c e, în cazu fu a e o com inate esemni cativ mai e usă ca va oa e c ca 0 2%) ec t în h ana ( 5 80%)

onclu ii asup a necesa u ui de p incipii alimenta ea salmonide o şi a cip inidelo de cultu

in ce e p ezentate mai sus, cu p ivi e a neces u zio ogicp ncipii a imenta e a cip ini e o şi a sa moni e o , în con iţii

ntensivă, se desp in u ătoa e e conc uzii pent u o c eşte e optimă, peştii, asemen ce o a te animanevoie e înt eaga gamă e p inc pii a imenta e cu o p astic, ene getcata izato i, în cantităţi e ce ute e specie, v stă ş e con iţii e e meca e aceştia t ăiesc ;

va oa ea io ogică a p oteine o este fe tă funcţ e e numc ntitatea aminoacizi o esenţia i pe ca e acestea îi conţ n p oteina e n

n ma ă este supe io ă ce ei de natu ă vegeta ă, n acest punct e vep in faptu că ea a e o compoziţie asemănătoa e co u ui peşte ui şice o a te anima e ca e o consumă ;

neces u e p oteine a sa moni e o este fe it e ce ac p ni e o , p me e av nevoie, pent o c eşte e no ma ă, 40% p oteină b ută în h nă, ia u me e e c t t mai e useînt e 30% ş 38% puietu şi ep o ucăto , n f za e ep onevoie e cantităţi mai ma i e p oteină, in ife ent e specie ) ;

sa monide e nu va o i că su cient p ote ne e e o igine vegettimp ce, în c eşte ea cip ini e o , uti iza ea a e o ea izate cu exc usiv vegeta ă dă ezu tate compa a i e cu ce e o ţinute în a m nist ă ii fu a e o pe bază e p oteină an ma ă acă sunt supcu aminoac z i e c ta ş cu p emixu vitam n ce




66 r ş ş lo m

nlocu ea, n um te p opo ţ , a p ote ne e natu ă an mpec a , na e peşte) n aje, ca u a e a c eşte p eţulu ace

cultăţ lo n p ocu a e cu alte u e e p ote e ( p c palalgală ş oma ă zoopl cton că) con uce ezu tate une n c ec p n elo ;

ut l za ea tu lo vu can ce ca ng e ente n ajele c eşte c p n elo ş almon elo ete nă o ma e c entăh ane , e pect v o mbunătăţ e a coe c entulu e ut l za e p ote c

n ve e e opt me e p e n aje unt ent ce a c palmon e, a c apul man e tă o to e anţă ma ma e a n velu e

p e n h ană, compa at v cu pă t ăvul ; nece a u e gluc e al c p n elo e te ma ma e ec t a

a mon elo , ech pamentul enz mat c ge t v al p me o pent u h ana ogată n ca oh aţ ;

v tam nele ş e ementele m ne ale n h ană n epl ne c z o og ce mpo tante n v aţa peşt lo , l p a au exce u

ete m n n tul u ă e c eşte e, n ceea ce p veşte up avvalo ca ea h ane etc , cu anum te pa t cula tăţ legate e pec etempe atu a me u u e v aţă ; a gu a ea nece a u u e v ta

elemente m ne ale al peşt lo , n con ţ e c eşte e cont olată, otab le, e ace p n nt o uce ea n ajele com nate a p emv tam n ce ş ame tecu lo tan e elemente m ne a e.




4 MATER AL Ş TE DE L R T LIZATE PENTRREAL ZAREA ST D L

Cercetările c e ac obiectul pre entei luc ă i au p e upu inve tigbio himice a upra ive elo tipuri e ha ă utilizate a ul te telo (

ombinate, bioma ă algală obţi ută p in ultu i i oma ă oopla toa up a a evi ilo e ap, ge , o a , ova e ă t ăv c e

i bră e ticlă, a up a pe ti o e vâ te ma m e uţi otabile, precum şi a up a uno extracte p ote e totale, a e auepa ate şi i t o u e n ura e en ime e ige tive p oteoliti e

Analiza bio himi ă a anei, a muş h ului alb i catulu(hepatopancrea ului) p elevate e la pă t ăv i e la c apul e ult

e cuţi n vievie e otab le, au a nt egului co p al alevi ilo , a ete mi a ea o ţinutu ilo uno pa amet i biochim i ma o i um

1 05°C, ub tanţa u ată, ub tanţa mine ală, ub ta ţa o gan ă, pb ută, g ă imile totale, ub anţele ext actibile ne otate (S E N ), celul

nve tigaţi le a up a activi ăţii en imelo in tra tul ige tpe ti or au avut n ve e e p otea ele e tipul t ip i ei, al a amila a, l

a e şi lip ele ba ce a ul aceloraşi e cetă i am real at, upă p o e ee o iepa a ea enzimelo p oteoliti e in ext a te e e zimati e tota

obilarea unor u a e u en ime.ate ialul biolog e ana iză a p ove it otu e pe ti

on iţii cont olate n la ul e a umula e Tan a e e ti u eţul bazinele acvatice ale Fe ei Pi ci ole T i e ti şi la ul e ba a Va

u eţul Neamţ)eto ele e luc u utilizate, p eluate in lite atu a e pe ialit

(Dumitru, 1967 Dimit u, 1980A tenie at Tă a e, 981Documentte hnique e la CECP , 198Technical Bullet n AF , 1979/80) untp ezentate n cele e u ea ă e crie ea proce eelo o iginale e epaenzimelor p oteolitice i e obila e a a elo ombinate e te cută

apitolul 7




6

4 1 Anal a b och m c a h ane

C eş e e eş l sis em i te s

Investigaţii e iochimice asup a h anei uti izate pent u c eşte esistem cont o at a specii o e cip ini e şi e sa moni e menţionatee ect at p in meto e e ca e u ează

4 1 1 Dete m na ea um d t ţ ° ş a conţ nutu ude substanţ uscat S )

eto a p esupune usca ea nei cantităţi e p o ă 5 10 omogenizată în p ea a i în etuvă e ect ică cu te o eg a e a tempe

e 05± 5°C p nă a masă constantă

1 în ca eg X 00

1= g eutatea o ei e c ntă i e p o a ume ă în g e= g eutatea o ei e c ntă i e p o a uscată în g e

g = c titatea e p o ă uată în a iză în g ame

C nosc n umi itatea p o e o s a ete inat p in caconţinutu e su stanţă uscată S.U %) = 100 U °C %)

4 1 2Dete m na ea conţ nutu o de substanţ o an c(S O ) ş de substanţ m ne al (S M )

S a e ectuat pe ca e g avimet ică p in ca cina ea unei cantităp o ă 5 g) n mo a ată şi uscată în p ea a i a 1 05°C în cupto e ect ic cute mo eg a e a tempe atu a e 550°C p nă a masă constantă

P in ca cina e su stanţa o ganică se escompune în e emencomponente c e se ega ă su o mă e C H etc. în c euzetu eca cina e ăm n n numai cenuşa su stanţa mine a ă)

1S O %) 00 în ca e

g

1= g eutatea c euzetu ui cu p o a neca cinată în g e




M te i l i eh ici de l c tili te e t e li e t di i 69

G = re tatea cre et l i c cen şa re l ată în a calcinărpro ei în rame ;

= c titatea de pro ă l a ă în ana i ă î rame

Con in t l de tan ă minerală cen şă a determinat prin c

S % = S % S O %

4 3 Dete m na ea conţ nutulu de p ote nă b ută

S a c t in calc în a con in t l i de a ot or anic c nfap că ace ta epre intă 16% din proteină 1 00 16 = 6,25

P B % = N or % 6,25

4 1 3 Dete m na ea conţ nutulu de a ot o an c (N o

Determin ea ot l i or anic a c t prin metoda Kjeldahlal cărei principi con tă în de comp nerea materiilor or ice în elemente

con tit tive car on ca C hidro en şi o i en ca H fo forfo foric a ca fo for mineral a ot ca amo ia rin er ere clf ric concentra în pre e ă de a ali a or S ol ie 2

a oniac i re ltat fo ă de H S prin reac ia c H Se ce ),eli era ea ace t ia din lfat l de a oni în medi p tealcalin (2 di ti ea i prin an renare c vapor de apă a n aparaWa ner ată de o no ă le e o ă de NH S prin captare

n vo m c o c t din o o ie titrată de H S 0 02 N3)şi titrareae ce i de acid c o ol ie de NaOH 0 02 N c titr l c no c t (4

2 NH + H S H S 1NH S + 2NaOH_ Na S + 2NH + 2H 2

2NH + H S H S 3)H S e ce + 2NaOH_ Na S + 2H (4

Ca c l l re ltatelor e în vedere fapt l că la 1 m ol ie deaOH e act 0,02 N core p nd 0 2 a ot or anicor % =[ V V f 0 2 1 00 100]1 n 1000 î care

V = vol m l ol iei de NaOH 0 02 N con mat pentr titrarea oacid l ric 0 02 N în pro a martor m




70 C t ti în si t m int nsi

V = vol m l ol ie de NaOH 0 02 N con ma pen r i rarea e ceacid l ric 0 02 N din pro a de anal a ml

f fac or l ol ie de NaOH = can i a ea de pro ă l a ă în ali ă în rame ;

n = vol m l co ei păr i de m neral a l a pen r di ilare laapara l P a Wa ner ml

4.1.4 Dete m na ea l p delo totale (G T )

Pen r de e inarea lipidelor o ale din h a ili a ă pecreş erea peş lor de c l ră inve i a i a folo i me oda Socon ă în e rac a ace ora în e er de pe rol la n apara So hleevaporarea olven l i carea re id l i în r o cap lă de por elan preala il şi cân ărirea ace ia la o alan ă anali ică

G (%= 1 00 în care

1= re a ea cap lei de por elan c ră imile o ale e ra e pro a de anali a în rame ;G = re a ea cap lei oale în rame ;

= can i a ea de pro ă l a ă în ana i ă în rame

4 1 5Dete m na ea conţ nutu u de celulo ă

S a efec a pe cale ravime rică d pă e oda Weeandercon ă în hidrol a acidă a pro ei3 prin er ere c H S ol ie

a ă de hidroli a că c ol ie 5% de KOH l rarea re idpălarea carea ş calc n ea ace a până la ma ă con an ă

calc narea l c re d l ca în r n c p or elec ric c ermla empera re de 500C până la ma ă con ă

Cel lo a r ă % = 1 00 în care

1= re a ea olei de cân ăr re c l r şi re id în ramehttp://www.cimec.ro / http://www.neamt.ro/cmj



Ma e al teh e l liza e e eal za ea 7

G re tatea olei de c tărire c ltr î ra e ;G re ta ea cen ei re ltate prin calcinarea re id i în ra

= canti atea de pro ă ată în anal ă în ra e

4 1 6Dete m na ea conţ nutu u de substanţeext act ve nea otate (S E )

S tan e e e trac i e nea otate (co p e î pr nc pal diahar r mp e ento an pa ia i nine a dete n

d pă c m e ă S E N (% =00 (% + %P B + %G.T. % ce lo ă r tă

+ %S a

%S %S = %S O

%S E N %S O (%P B %G % cel o a

4 1 7Dete m na ea conţ nutulu de amon ac d n u aje

S aefec a pr n i r ea e ce i de H S0 02N a at în r un aErle e er c ol e de NaOH0 02N d pă captarea amon ac l reîn rma er eri une c t tă i de pro ă ( în alon un i apadi t e i antrenării ace t a de către aporii de apă

2 NH H S (NH S (1H S (e ce 2 NaOH a S 2 H 2

Fo la de calc l

NH (m /100 = 100 î care

V = o m l o e de H S0 02N în m ;V = o m l o ie de NaOH0 02N în l ;0 34= cant tatea de a on ac în mili ra e core p n ătoare a

o ie de H S e act0 02N ;




72 C şt şt sist m i t s

= fac o o iei de NaOH 0 02 N m = can i a ea de pro ă l a ă în c în ra e

4 1 8Dete mina ea conţinutului de a din fu aj

C o ri e din f raje, e ra e din pro ă c apă di a ă ca dă de ermina e c a o a de in , ol ie 0 N în pre en a crompo a i , ca ndica or

00 n f 0 005 5NaC % = 00 în ca e

m 25

n = vol m l ol iei de A NO1 folo i la i ra ea, în ml f = fac or ol iei de a o a de ar in ;m = can i a ea de pro ă l a ă în anali ă, în rame ;0 005 5 = can i a ea de NaC , în rame, c e core p nde la 1 m

o ie de A Ne ac 1 N

4 1 9Dete mina ea pute ii calo i ce a h aneiS a c prin calc l plecând de a con in rile de pro eină

o ale şi l cide o ale c no când că prin a derea ne can i ăpro eină re ă 4 ca or , din a derea n i ram de lip de re lşi din a derea nei can i ă i de l cide re l ă 4 1 calorii

4 2 Dete m na ea compo iţiei biochimice a p şti o

Pen de e inarea parame rilor iochim ci ajori ai peş i ornal e e a av în vedere în c l la velor şi alevin lor în

or ani m al ace ora pro ele nd rea i a e prin omo eni ea ma eo in de la 20 0 e emp a e1va an ă e perimen ală ec iona e măc aj o l n i i , ia la p ie l a a la fârşi l perioadei în va a a a şi a peş ii de vâ e mai mari va a a a a I a ş

a anali a pro e de m chi al şi hepa opancrea l a ca ;din rmă ca anali ele a fo efec a e pe ro e indi id a e prelevacâ e 5 indivi /va an ă e perimen a ă şi în a a re l a elor o

a calc la valorile medii pen eca e parame r în a ehttp://www.cimec.ro / http://www.neamt.ro/cmj



Mate ia şi teh ici de c ti i ate e t ea iza ea st di i 7

etodele de ana i ă ti i ate în anali a iochimică a peştilor nt identiccele folo ite în anali a anei e ceptând determinarea ipidelorcare a c t d pă metoda Folch şi cola modi cată de D mitr 1că i principi con tă în e trac ia lipidelor totale din e t rile animaaj tor n i ame tec de cloro o şi alcoo metilic 2: 1 aîndepă ea imp rită ilor nelipidice prin pă a e c apă di ti atăi apoi deevapora ea o ven ilor ca ea re id l i în et vă la 5060 C până ama ă con tantă răcirea şi cîntărirea ace t ia a alan a analitică

G GG T% = 1 00 în care

Gre tatea cap lei c ră imi e e tra e din pro ă d pă ca e

ma ă con antă în r e ;G =re tatea cap lei oale în rame ;=cantitatea de pro ă l ată n anali ă în rame

Pent dete mina ea ră imilor tota e din m şchi l al prin acmetodă a tili at cantită i de material de 0 4 0 5 ia pentr con in t l i ace tora n hepatopancrea a în cat s a folo it pro e

0 4 rame

4 Determ narea act tăţ enz melor d gest e

Pent it a ia în care determinarea activită ii en imelor di eproteolitice ilolitice ipolitice a e ect at pe pro e de t d

prelevate d pă acri carea peştilor metoda de l cr a pre p realinor e tracte din ace t material d pă c m rmea ă o cantitate de 1

pro ă cântărită c preci ie la alan a analitică e trece într n mojape n trat de hea ă şi e mojarea ă c ticlă p sată pent di tr

e t rilor d pă care e tran va ea ă înt o ep etă de centrifaj to l a 10 m ol ie tampon fo fat 0 01 răcită la 4 Ccent i he ă timp de 5 min t a 000 500 t ra ii/min t In cca e cantitatea de materia a o t mai mică de 1 a pă trat rapo t l

m v ntre pro ă şi vol m l de ol ie tamponCât priveşte id l di e tiv prelevat prin metoda t ajelor în

nor inte ven ii chir r icale a pra peştilor opera de mojarare n nece a ă e tractele a fo t reali ate prin re pectarea acel iaşi raport d1 0 m v între pro ă şi vol m l de ol ie tampon




4 C eşte e eşti sistem intensi

Din ol ia pe atantă o in tă în a ce i de entra l at cote p i pentr deter ina ea p eine o i e a

protea elor, activită ii alfa amila ei di e tive şi acti it ii lip elo aacide

4 3 1 Dete m na ea p ote nelor solub le

S a efect at pe cote păr i de e tract prinmeto a Lowryc reactivFolin Ciocâlte principi l metodei con tă în do area colorimetricăl n imea de ndă de 500 a prod i de c oare al a tr fo at î

a red cerii reactiv l i Fo in Ciocâ te de către proteinat de cre ltat în c reac iei dintre proteine şi ionii de c pr , în medi a c

Ca c la ea con in t l i de proteine ol ile e face în a ac r e etalon reali ată c aj tor l nei o ii de a mină, o indi olvarea a 1Om al mină în 100 m apă di tilată şi e e p i ă în m

e t

4 3 2 Dete m na ea activ tăţi p oteazelor

S a efect at prinmeto a K nita cărei principi con tă în do a eco o imetrică, c aj to l reactiv l i Folin Ciocâlte , a prod şilohidro i ă eli era i din c eină, ac i nea en imelor proteoliticl imea de dă de 500

Pentr ca c larea re ltate or a folo it o c r ă etalon con tcondi iile metodei, c o erie de ol ii eta on con inând între 0,0 0 şm tiro ină

Activitatea proteina e or a e primat în micromoli de tirocindată în condi ii e metodei1 e t160 min te, şi a ta ilit d p

fo m la

care tiro ină11 1 min = a 2 + v V]1 n v 0, 1 1 1 5

a = m tiro ină core pun ători e tinc iei pro ei de cercetat = m tiro ină core pun ători e tinc iei pro ei martor

n = vol m l ml de pe atant în c e a do at ti o ina ;v = vol m de e tract en imatic m at ent inc areV = vo um l tota m al omo eni at l i ti ar ;

= re tatea pro ei ată în anali ă, în rame O1 1 = e tatea un i micromol de tiro ină, e primată în

mili ramehttp://www.cimec.ro / http://www.neamt.ro/cmj



M te tehn c de c t te ent e e st d 7

Activitatea peci că a proteina e or -a e primat în niten imatice1m proteină o i ă

tiro ină1 e tActivitatea peci că =

m proteină

1 e t

4 3 3Dete minarea a tivităţii alfa-amilazei digestive

a c t prinmetoda Noelting - BernfeldPrincipi metodei ee ă e a că ma to i eră ( o ată în ma hidro i ei amidon

ac i nea a a i ei i e ami ei red ce acid ,5 dini

a acid amino 5 nitro a ici ic, de c oare oran c e e te detco orimetric a 5 0 în p a e c o pro ă de con ro i în raport c o de o ii eta on o in te prin di o varea a 200 m ma to ă în 100di ti ată i având concentra ii c prin e ntre 0,2 i 1 m ma to ă

Activitatea a fa ami a ei di e tive a e primat în microma to ă, ca e a o at ac i nea en imei în condi ii e metod

ram e t

(a (7 + v V ma to ă1 = în care

n v 0, 60

a = cantitatea de ma to ă (m core p ătoare e tinc iei pro ei da i at

= cantitatea de ma to ă (m core p n ătoare e tinc iei pro eima tor ;

v vo m (m e tract i en imatic fo o it a determinareactivită ii en imei (cota-pa te ;

V = vo m tota (m a e tract i en imatic ;n = vo m de inc a (m at pentr dozarea ma to ei ;

= cantitatea de e t ( din care a e tra en ima ;

0, 60 = re tatea n i micromo de ma to ă e primată n m

Activitatea peci că a a fa- i a ei -a e primat n nită i en im1m proteină o i ă




76 C e te e e t o Î sistem i te si

toză1 ţes tA t v t te s e ă

rote nă1 ţes t

4 3 4 Dete mina ea activit ţii ipa e o

- efe t t r n t tr re z or r ş er for rrăs s ţ ne ze or, o so ţ e de drox d de sod

R C H N H

A t v t te ze or de e e or z e

ar e , n r fo os nd se o so ţ e t on et t ne de do e o so ţ e de t on or t H 5Ex r re t v tăţ ze or s t în so ţ e N

ne es r entr ne tr z re z or r ş e er ţ pr n h dro( e de o re so re ) de ătre enz d n nt t te de ro

ză(V v) f 100

A t v t te e = Gn e :

V vo u so ţ e de N HO1 N ons t t tr re ro en z t în tr

v = vo u so ţ e de N HO N ons t t tr re rortor, n tr ;

f = f toru so ţ e de N H0, N ; re t te ro e tă în n ză în r e

4 4 Dete mina ea indicilo de c e te e a pe tilo de upi de valo i ca e a h anei

4 4 1 Indici de sup avieţui e i de c e te e

Indicele de supravieţuire= % d n efe t v n ţ , re ăs t er o de de o se v ţ e

Creşterea a solută= d ferenţ d ntre re t te e te sfr ter o de de o se v ţ e re t te s n ţ ă, în r e




Mat ia i t h ici d c ti izat t a i a a st di i 77

Indice de multiplicare( ) r ort d tre re t te eşte usf rş t er o de de o serv e ş re t te s ă

Coe cient Fu/ton= 100 G 113, re

Gre t te eşte , r e

1 e st d rd ( e eşte de ot ă z otăto re d e ),

A est oe e t se eşte re ere stăr de tre ere

4 4 2 d c d v lor c r hr

Indice de conversie a hranei r o tu d tre hr o s tă ş

s oru de reştere, e te r e

4 4 3El m nt d c lcul stat st c

Pe t st re ve u u de se e st t st ă dd tre otur e de eşt rtor ş ot e de er et t s

t et ă ( ), ero e st d rd (E ) ş v o re t", du ă for u e e de

:= , e

su v o or re et or = ă re et or ; = ed r t et ă

Es = ( 1 )

Es = ero re st d rd = su ătr te or v or or d v d e

( ătr t s e v or or d v d e

re




7 C ş r şt l i t m i t

t în a e :

X= a va anta de e etat

Va a ea "t" s a nt d s în tabe de r bab tăţ ş n ve de se n aţ e stat st ă a d fe enţe or d tre roba ade e etat ( )




5. ER ETĂRI AS PRA OR E ZI DIGESTIVE PROTEAZE AMILAZ LIPAZE ) LA CRAP L DE

LT RĂ ŞI LA PĂST V L R UBE

Cer etăr e r v nd re tere unor s e de e t în s ster d ă ro e e u t e r ntre re ee e tă de r nut z re h ne răs unsu d fer ţ f tor stres n

A ent e ore tă e t or u o nă re să onţ nsu st nţe e u ro nutr t v în nt tăţ e erute de or n s o re tere x ă ră fe t re stăr z o o e ener e es

ond ţ e e e ort nte entru re tere a ă r s ur e ono rent estor or n s e v t e re z e

o ete se o te f e nu e unor no t nţe rofundu r nzăto re su r ne es tăţ or ener e r v nd n tr ţ de

e t în st re o onenţe d ete or ne es tăţ or e t or

n sens e or răt te sus stud e re se f su rd est ve e t ot de un re fo os înt ât e e fu ze ă nfo

r v re ntens t te ro ese or de d est e sor ţ e res eodu u în re e t re ţ one ă d n st re de r je od fer te t u în re tere d r j tă în ond ţ ntens ve s er n

5 1 Aspecte generale privind enzimele cu referire specialăla enzime e digestive ale e til r

Enz e e sunt t z tor o h de n t ră roteos e re e ente ză în ond ţ o t e v ţ

o h e re tfe nu r ute ve o de ât în ondfeno ene e v t e s nt ex use d ă te er t r res n for d te în ed fo rte de s fo rte ne su ţre ze ă în e u v e u extre ă u ur nţă or t te ros nteză de de r d re s st ţe or or n e nos ute su nu

et o sExtr se d n or n s u v u enz e e î ot exer t

t t ă n v trohttp://www.cimec.ro / http://www.neamt.ro/cmj



0 C e ere e in s em n ens

Un d n ro r etăţ e e e ort te e enz es e t te de ţ une, în sensu ă e re enz ă t ze zăt de re ţ e, rt ând, de , tr nsfor re unu n t suune e ur , unu nu ăr t t de subst nţe î d te st u tur

tă trăsătură re r b ă enz e or este utere or eno ă, re ţ e t zte de enz e nd de 1 0ână 102 or r de de ât e e ne t z te (Leh n er, 1 987)

n t te or de rodu de n tură ote ă e z e e dso uţ o o d e rez ntă o rte d n ro e ăţ e p o esens b t te f ţă de te er t e d te f ţă de on ent ţh dro en, o ort e or în so uţ e e e tro ţ et

A t v t te en e or este n uenţ tă tât de on entr ţ sub

ât de on entr ţ estor ; ent u o on entr ţ e onst ntă det v t te re te od tă u on entr ţ substr tu u ână a ov o re, e ră âne o onst ntă h d ă o entr ţ subs

ont nuă să re s ăA t v t te en t ă o te într-o re ăsură od

rezenţ unor o u h , unos uţ sub nu e e de tst u e ză t te de ţ une enz e or), nh b tor (

t v t te e t ă) dest u tor ( e n t ve ză evers bAse en tuturor t z tor or, enz e e ţ one ză r n d

ute ă n ve u u ener e de t v e re nţ or, onre t v t te u t res ută în o r ţ e u re t t te e re t nţ în bsenţ enz e or

h e s enten, 1913 ( t ţ de u tr ordă he4 ;Hendr kson et , 1976 V s es u, 196 , Arten e 1976 ; BeLehn n er, 1 987) u dezvo t t o teor e ener ă su r e s

ţ une net enz t e, re resu une ă enzE se o b nă întâ u substr tuS ent u for o e u b enz ă substrES

re, des ându se o u u ur nţă, e bere ză enz ( b ăo nouă nt t te de substr t), ătu de roduse e de tr nsfo rsubstr tu u

V tez de fo re desf ere o exu u enz ă substrfo rte re, ee e f e os b ă tr nsfo re unor nt tăţ ons

de substr t în rezenţ unor nt tăţ n e de enz eIn b z t u u de re ţ e e re î t ze ză enz e e te d n s h dro ze or enz e e t ze ză re ţ e

h dro t ă




Ce ce ă sup un en me d ges ve 1

t d e re se s r enz e or d est ve ne es t te st b r ond or o t e de s ţ e v od ete r ves n r n tre r e de enz e enz e e enz e e o t e enz e e o t e s ne s st nţe e rote e u de e de e s nt de r d te în

e ot bsorb te s te

E ă + bstr tE

2 Enz ă str tE

Enz ă- bstr tE

E z ă + str t t v tE

3 bstr t t v t ___ bstr t tr ns o t ( rod sde re ţ e)

re ere d er te or o e e d n en ntest n ! în e

se e tât r n d z e s vă ât r ntr- n tr nsfer t v senz e or e te ntest n n ât e stă tre ere este ţ n vor z tă n n e de e h ent enz t ro

spe (Peres 973He o 978e n 993)

5 1 1 Enzimele proteolitice

e rez ntă s de enz e d est ve ort nţă zs e ă n de r d re rote ne or d n ente e e vând

t z s nd re e ăt r or- CO - NH d n e e e estor rod or or de de r d re ( e t de e t de d pept de)

de no z re o onente or e d ă re(G br e es 978) :

. CH CO - NH - CH+ HOH

CH COOH+ H2N - CH

R




82 C i n sis m in

S OMA

PEPSINP in g n "PROTEINE .1 al u o e

� e o ePA AS

�V-

n g n . TRIPSINChim t i in I TRIPSLR

N N polipep ide

oligopeptideD DE E

c b i tid

R PEIN PEPTID ZErDi e ide

•u DIPETID ZE inoaci i"Fig. . . . . Si t m l prot az lor dig t v a al o d a ip d

Ac t n im i n t r înt td n di t i iminând - tf c d t dig r r pri m c

(V i c , 1961 ; H fc , 1978)




C c sup un nz m d g s

In nc i d m im m c i b tr t nzim prf t c i c m i întâi în pr t in z (c r t c pr t in

ngi) i p p id z (c r hidr iz z p ptid c n ri c rt )Din n - imp i g n r iz t c i c i B

în nd p ptid i x p ptid , vând dr pt crit ri d b pint t in g rii p ptidic t t în c dr m

b r tEnd p ptid z hidr iz g t ri p ptidic int i

in ri n i pr t inic, ind m g t c pr t inx p p id z (c r p nz t r p ptid z r din c i c r ntt c n m i g t ri p ptidic t min , it t c p

p ip ptidic, di c nt gr p ri r f min i f -c rb ni

înd p ând in cizii t in iE p p id c c i n pr c p t i c r p n r g pă ii NH ib r , f n mit min p ptidc c i n pr c p t i C-t min c r p nz t r g p

ib r n mi c b xip ptidIn c dip ptid r, c r cind z dip ptid , mb

ib r ( C H i H ) nt di c nt g t rii t c t

Dintr nzim dig tiv pr t iti c , p ti f t întâ nitchim trip in , c rb xip p id z , dip p id z min p ptid z(Phi ip , hitin , St ff n ,

In dig i g ic , p p in j c d m i r în ctrip in i chim rip in din p ncr nt d imp t nţ m j r

Pr d d g nd m c t m c i p ti r r pitn i pr c r r in ctiv (p p in g n ),pepsinac n tit i princip nzim c i g t ic ; p p in g n t ctiv t în pr z nţ HC

c pit i i t m c p ii m c dig i pr t in r t c iz

nzim tic p ci , în c p p in i întâ nind - enterază pancreat că(R ich nb ch K i , E i t în c t n d t c r t

b rbţi m cr m c r d pr t in în int tin cr p i jc n id r bi în pr c d h nir c t p ci(Y m m t , ;

thi r t n i , ; D br w i,

Tripsina şi chim tripsina pr pri t ţi m n t r , mbb r în p ncr b f n r pr c r ri in c ivi, rtrip in g n ( că i ctiv r f c b cţi n t c t itic




Creştereape l în s s em n ens 4

b c i n t c t itic nt r ch z intchim t i in g n i (c d vin ctiv b c i t ip in )

Cât iv terepsina c t g t t în r t inn c c t t d nt tin

g n n bi d p d c r n im r tnt, d , t m c , m c int tin , nc

i c , d , nt c t , nc t c n id r t c t (R ich nb ch K in , 1 968)

P tii c t m c nt c ct i i int ctivit t pi ă, d t ită H i t m c cid, v bi ctivită

in i, în tim c tii ă t m c intă în t ct dig tivb c in , v bi ctivit ii tri in i i n im r mi

c vint , imii nt ci i i n dig ti t in r din h n dig c m rin g cid

5 1 2 nzimele amilolitice

S nt n im d dig ti g cid , c t izâ d hidgăt ,4 g ic idic din g cid d ti

g ic g n i i d t nIn g ni m im i n c v g t nt r ândit

i (c cind ă găt g ic idic it t în mii h idic), cât i b t i (c cind t i d

c i nând c ăt n d c t n i)Alfa amilazele nt nd n im i nt m ni t ctiv

în g ni m nim t n c ă n i ni r d cm n v nt In nc i d n t ni n i nt, H- tim

mi nim v i ă nt 6 0 7 0Dig cid ă t in hid i ig cid (m t

c bi ă tc ) dig cid i t nt ib în rg ni m) t hid i t b n n f t g

m n g cid individ Int c t , n r t c

m t , ct c cind ct în g c z g ctc cind ă h , t t ind întâ nit în c r dig tiv( t ni i Tăn , 98 )

ti, d n im c c t i dig ti g




C c ăr as pra nor nz m d g s 8

m c in in (Ki mi d nd T chin 1 60U h m 1c c m i i ic (U h m 1 66) i h p nc1 6 )

A f - mi p z n i c b i dig(K zmin 1 7 ci d S ff n 1 8 A t ni i 1A i B 8 , 1 1 )

5 1 3 Enzimele lip litice

Enzimele lip litice n nzim c c iz z hid iz gn ( g ic id ) n dig ic id m n g ic id g ic

ib i c i n d m n f f i id A H im d c iun ni Ac ivi in nf v bi d z n c ii d di i i ni d c ci

L i g n n bi d c i nzimm c in in (R ich nb ch-K in 1 68 c c m(K 7 Ki mi d nd T chin 1 60) (B ing n 7)

In in z g n n bi d c i inci

dig iv p i ic i i ic i i i ic p ii c z n n b 1 P n ii pi i chdig iv c m n i n inci nzim dig iv f

hi tin 1 6 i z n în g 1 1 2

Organ l r sponsab d s cr a p nc pal o nz m d g s a pT be/u/ 5.

n :S m c In in P nc

P in g n n chin z T i in g nA f mi Chim i in g

A f g zid z A f i zB -g c zid z Li

L z

Ac ivi n im dig iv i in nf c i m m di i d vi H n i cc n m d c c i c c ci i i vâ indd m n c ic i d c mb n b i W d 1 ic 1 60 Ki mi d nd T i 1 61




6 e ere e n s em n e

Phi i , 1969 ; Sc bin t K n , 1 971 N m nd S ito, 1969 R ich nb ch K i , 1972 ; K w i nd I d , 1973 , b ; D b owG gow i, 1977 ; D b ow i, 1979 M nn, 1979 A t o i i

, b ; R n n nd Utn , 1981 A t ni t , 1982 ;Mi i , 1983 1984 A t o i, 1988 ; St ff n , 1989 T nA t ni 1 990 M n h , 1992 A t o i i 1993)

D t c iv c in nţ c i dint f cto ii m nc vo m, c m i m t c c t i m ind, în ci ctivitdig tiv c n f cto h n , din motiv d n t cd t t dif it o t d h n nt ti în cof j c conţin to t b t ţ c o n t iti în c ntit ţio gni m ti o , f ct t ii o zio o ic

A ct in nţ i f cto i o mintiţi, ctivit ţidi tiv , fo t în vid nţ d noi în c d c c t i o c d c t , t v c c b , ân i nov c, c

nt z nt t în c c z

CC C {

g. 2 Sch ma aparat ui dig s a sa mo d c ocaprincipa or n dig st d pă Gh t ino 969

5 2 Act v tatea enz mat că d gest vă la crapul de culturăn cond ţ de creştere n s stem controlat

D t c n vom f i m i jo fo t o in t d noo c c t i c i d c tC prinus c rpio L t în dif it




Ce cetă sup un e me d ges e 87

f d d v t c c t în b in i cic F i Pid ţ mţ) i în c d b j T n B c ti deţ

5 2 1 Aspecte privind activitatea enzimatic digestivăp oteolitică şi amilolitică la alevinii de crap

Inv tig ţii ctivităţii n im dige tiv f t f ct t în int 1984 1 990 în c nt t n

c m c t t t ibi it t în c i ii f j tn c nv nţi n d h n nt t in bi m g ăc t i i in bi m ă ct nic c ct t d g i d

p i din b in pi cic (R jin chi t 1 985 1990)H vi nt tă in nct n i bi m ă g

c n tit i n im nt c m t chi ib t i gic în mă ăce inţ n t itiv vini ( dg nd Wie 198T i n 1 987 ngwi th t 1 989) tât p in c nţin t

m nt c tic i n g tic ( t in ipid gmin vit in ) cât i d t ită d tă ii genetic chi

n im tic ti h n n t ă (Phi i 1969)în c n tit ii ă im nt ă d n im în mă ă ă tim cdig tiv ti c in nţă itivă dig ti i i(Reich nb ch-K in 1972 D b w i nd g w i 1977 1 979 A i t 1 98 1 ff d H ff 1 984)

n d c i d i d c c tă i m nţi n tă f t i t t t c h nă nt vinii d ci inid t i p cii d gCh ore a

Sce edesmus i Spiru i a(P mb 1 984 1990 1993), c mpdif it v i nt d f j d cv te c inţ vâ t i c m iţ

bi m i g bi m i nct nic i f jvini d ci inid f t t bi ită d n i (Ap t i 1 984

P im inv tig ţii ctivităţii t i dig tiv f t f ct t în nii 1984 1 985 t i d c(Cypri us carpio Lc c t din m m nt înc p ii h ăni ii ctiv din b ă d tic ă i h ănit c m tiv c bi m ă g

(Ch ore /a Sce edesmusc p nct n i c f j c mbin t c m iţie bi chimică t e ent t în t be 2Din min d t nt t în t be 5 2 1

bi m g ă i nct nică ti i tă în c e te vini




88

32.5

1.5+

5

39

C şt a ştil st m t si

Proteaze

Lege da 1 i e[•15 e]Chl el a+Sce e esmus+Zoo l ct

o2. Chl l la+Zoo la cto3 Chl el la+Scene esmus+Zoop ct

Chl re a+ Sce edesmus58 78 Fu j prestarter895 Sce edesmus

9 Zooplancton Scenedesmus+Zooplancto 2 3Pro eaze

3 .5

3i555 345 8

984

.

985

1l Sce edesmus+Zoopla cto 32

g nd 4 i

Ch ore a+Sce edesmus+Zoopl ncton Zo plancto

3 Chl rella Sc esmus+Zoo ancton

Sc edesmus+Zoo la cto7 Fu aj presta e1

Fu aj esta e l9 Zo pla c o

S enedesm s+Z p/ nct n

S enedesmus+Zooplancton 3 2

Fig .2 1 1Acti itat a p ci c a pro az or dig ti la a inii d crap d c( Cy i s ca L în fnc i d ana admin ra d p zil ş

r p cti 4 zil d n r ac

c ct i tă n g n in c n in t i idic t d c nc nt ii m i d d b t n t tiv n t t i c

b t n ă min ă i j t , p ct imp tn v d tic m nt min n vi p




e ce ă su un enz me ges ve

în c tă f ă d d vo t

Valorile unor parametri b ochimici ai h anei uti izate pent reşte ea ale inilo de crapân la ârsta de 4 de zile (% d n substanţa us at a 0°C

Pa ametru Ch o e la Scenedesm s Zoop a ob o him 1 4 1 4 1 4 Subst organic 2 12 4 0 66 6Subst mineral 7 0 40 1 6 2 64P ote na br ta 44 22 21 4 62 6 2Grasimi totale 1 0 6 0 7 0 4S.E.N 1 64 12 4 20 74 46Celuloza 12 2 7 4

La ura e e FŞF a o e S.E.N. udŞ eluloza

T belul 5 2

F

1 40 4 41 6

7 2 4 00 7 26

47 44 4 07• •

In ci ci nţ i r o d h nă m n ion t m i în con id ţi tât o i d m t i iochimici m jo i i mpi cico , cât i v o i ctivităţii no n im dig tiv , c d dig ti i o ţi h n i, d ci g d d v o i c fo t con id t c vând ci nţă io ă tip i d h ăd t in t vinii n i ţi conţin t i m i idic t d t n

t nţă min ă i ot ină tă în co , c m i ctivităţi dig tiv m i m iD t c iv c ctivit t n im o ot o itic i

o ţin t în c d c to im inv tig ţii, nt p nt t 5 2 1 1 i 5 2 1 2 i vid nţi ă ăto ct

ctivit t ci că ot o i f - mi i digc t od tă c vâ t vinii h ăniţi c di t con tit it n t ă, d mon t ând o v o i c m i nă ot in o i g

c t , com tiv c c do ă j com in t ti i t ctivit t ci că n im o dig tiv inv tig t c d în

c in înt 1 5 i 45- i d h ăni ctivă ;înt di t t t t , v o i ctivită ii p ot o itic

indică o m t o i m i nă p ot in o i g id o în c2, 3 i 4, tât în im 1 5 i cât i în măto r 30 d i , ccă ot i ctiv fo t h ănit c iom ă dCh/ore a i c iom ă

oo nctonică ( ot i 2 i 4), ctiv cCh/ore a oo ncton Sce edesmus( ot 3)O mni c tivă c t ctivităţii ot o itic i mi

în gi t t ot 7 (h ănit n m i c iom ă oop nctonică), în 1 5 45 i




0

43 5! 50 5

09532

lf ll z

·r

r2

3 5 9 0 9 4 9• 5zilelf ll zt

2 3

5 9 9 9 5

C e e e e lîn sist m n ens

Lege da i e

h e a Scenede m +Z p anc n

h e a+Z p anct nh e a+

Scenede m +Z p anct.h e a+ Scenede m7.F aj p e a e

Scenede mZ p anc nScenede m +Z p anct n

I Scenede m Z p anct n g nd 45

1h e a+Scenede m Z p anct n

Z p anct nh e a enede m + Z p an

c nScenede m + Z p anc n

7 F a p e a eF aj p e a eZ p anc n

Scenede m Z p anc n II Scenede m +Z p anc n

F g 2. 1 . 1 . Act v tatea spec că a al a am la e d gest ve la alev dcultură (Cy nus c .), cţ e de a a a m strat!, upă 1

le espect v 4 e de ră re act vă

R t nt t in bi m ă dSce edesmus+ n t n ii dif t (23 i 3 2) nd m i b n b

v i ă ii p incipii im n în d p t t i




2 e e e e n s s em n e

ctiv bim ă dSce edesmus+ nct n 11

Compo iţia biochimi ! a ra e or comb na e ili a epen r creş e a alevini o de c ap e c ă n an 6

T e u 5 2 1 2

P r m t % Fu j t T m Fu j t LCAEAmidit t 05v 6,02 8,2Sub t nţă rg nică 86, 6 84,6Sub t nţ min ă 7,8 7,0P t ină b ută 36, 6 48,59

ră imi t t ,20 4,76S E + C u ă 54,80 39,57

C 0,72 1 1 7Put r c i că{ c / 3840,40 4094 0

ub ctu ctivităţii ci c f - mi i dig tiv r m c t v i d circ d uă ri m i m i tu i ănit

t tu ui cu n n tur ă c m r tiv cu v ri nte în c fu j c mbin t (t b u5 2 1 3

bţin r un r u t t u ri r n c nd ţii dmini th nă bi m i g dSce edesmus bi m ă nct nică

ică in i i i i d m du n tu d h ănd cr d cu t ă

In nu 1987,inv tig ţii n t u f ctu t tu i dd c cr cuţi n b in d ăm t cu u r f ţ d0,2 h inc m tiv cu tu i d vini d g rHypophthalm chthys mo tr xV ),c cuţi n c i c ndiţii ; c d uă cii d ti u f

c mbin t d dif it ti u i( 86 ; 87 87i r ctiv cbi m ă g ă i nct nicăDin t b u d m i u c n t tă că n g n r din unc

v ii n g tic c mbin t r intă ute i cu r d h nă uti i t d v i rtu ui n g -

mici n c u bi m i nct nic i bi m i cc it t im nt ă u i ă c t r din u ă

C m iţi bi chimică r j r dmini tr te i bi m i ct nic t nt tă n t b u5Inv tig ţii u im dig tiv vini

cu tu ă i d âng r, fâ itu i d i d t t u c ndu




C c ă sup un im dig s 9

p n n b5 1 5din min c v i ă

Va orile activităţii speci ce a pro e e or ş al a amila ei diges ve a a evinii de crapde cultură crescu i în c i din bră de sticlă în anul98 în condi i le hrănirii cu di e ite

reţete de a ă T b lul 5 2 1 S c c H n dm n ăP

F imi ,71 i d II F i CAEA 3,

ăni I I Bi m ă d Sc n d m , 5c ivă V Sc n d m +b m ă3,37

d Z p (1 : F i imi ,08

5 II F i CA A ,68d i I I Bi m ă d Sc n d m

c ivă bi m ă d Z p (3: V Sc n d m bi m ă ,1 1

d Z p 1 : 1 ,13

Carac eris ici bioch ice a b omasei algale biomasei ooplanctoniceş a elor combi ate utili te î a ul 98 în tes ele de creştere

a alevinilor e crap e cul şi de sânger

Ami ă5,906,70

1, 911 , 3

9, 08,9

5, 6

6,93

T b lul 5 2 1P m Bi m ă d : F j c mbin bi c imi Z p nc Sc n d - 8 87 8

% n mS b ţă

g ică 80,58 56,8 9 ,5 93, 3 9 ,S b ămin ă 9, 3,16 7, 6 6,87 8,87P ină b ă 67,0 6,0 0,79 3 ,56 6, 3

ă imi 7,05 3, 3 7,7 1 ,8 1 ,00S 6,51 8,35 , 9 1 ,83 8,9C ă 9,0 1 8 1,98 1,98P c că( c / g) 3670,30 160,00 1 1 ,80 5 ,00 38C ci n

n g p c 5, 7 8, 0,10 3,05 9, 7http://www.cimec.ro / http://www.neamt.ro/cmj



9 Creş ere eş or sis em i e i

Valorile activităţii speci ce a protea elor şi al a ami a ei igest vea pu etu e c ap e cultu ă şi e sâ ge crescut ba e e pămâ t

(0 a ba ) cu i e te pu i e a ăbel / 5.2. 1 5.

H dmini t : P t z A f - mi z

C S ng C p S ngF j c mbin t 86 5,86 2, 0 ,56 2,07F j c mbin t 87 3,3 2, 0 0,0 ,25F j c mbin t 87 ,8 2,07 0,02 6,75

86 Sce ede mu +Z nct n 5,2 2,58 , 3 ,Sce ede mu Z ct n 2,0 3,33 ,5 ,68

vinii d c d c t c c i n b zin cv ticng h n n t i t nt în c t dmini t t

c mbin t d tip 86, c m i c din b zin î c h dmini t t c n t t t t din f j c mbin t d ti87c t i din

bi m g i bi m z ct nic p z nt t c m i ctivit ii p t itic c c ct v i c m i

ti d n z t t int di b in t vinii c h n p im nt f t z nt t d f j87,n timp c

vinii h ni i im nt c j87i c i din b zin în c n dmini t t nici- n f d f j z nt t t g n m i

d bi d it i gi t t în c p i tvinii d ng c c i n b zin cv tic imi i ni

c di t ti iz t i n c t c p i p zint b nzim dig tiv di n mici nt t i t t i t

ctivit t p t itic p i t c c t n b zinp im nt dmini t t c n t t din bi m g c tivz p nct nic Fiind v b d p ci d p ti t p nct n f gd n c p im nt c bi m g dSce ede mu c nd

b in n z t t m i b n chip m nt nzim tic ind d pt t c t tip d n

In c nc zi c c t i n t ctivit ii nzim

p t itic i mi itic c i c p ivind c mp zi i bp i t i d c i d ng ( c n v m f i în c it6 t t




Cerce ări as ra or e ime d ge ve 95

b it t ub t t t t j n c nv n n d h n c nt m i in m nc nd i inv tig ii c vi v i i c

t c n m t (R j n chi i c b 1984 1990)

5 2 2 Aspecte privind activ tatea enzimatică digestivăpr te lit că amil litică şi ip lit că la crapu de

cultură crescut n c ndiţ i ntens ve viviere tab

C c t i ct t d n c i d cd d c t v t în v d n n n ct i

i n t i c t t h n i t t m nt m dic mct vit ii nzim t itic m t c i i t c

c t

5.2 2.1 In uenţa regimulu termic al apei asupra activităţ ienzimel r d gest ve la crapul de cultură

m t t n din ct c in n z

m v t z c ii nz m t c c t c t i c°C (înt nint v d v d cât v z ci d g d c c t b n m

ptim d t m t ntr nzim ) c nd când d b(Q o:2) v t z i c m i m t c ii c t iz t d nzim (L h in

M t b i m t d t m t m d b d n m h m t ti x t d

intim înt t m t m di int n it t cdig t d b b i (W t b gh nd D vi 1977 H n

K h nd L q t 1980 A 1992) A t dc d t m t d 20° 5° ct v t t t tic din

dig tiv t v i c c b c d c 60 70 c mi ic 60 80 i ct vit t i tic în gi t z în cd m n c c c 70 (St n 1989)

In n ct t m t ctivit ii nzim t v d n t în c d c c t i n t (A t

b) ct t c d c t (C ) c c t în vc d c m T n -B c t 4°C (în c nd ii d n j )

20-22°C (în c nd ii d h ni c m tiv c r n n tc mbin t) t b 5 2 2 1 1




9 C eş e e eş il si em i e s

min nd d din t b5 2 2 1 1 c n tă că, n nc i i n d b dig iv c n id tă c t m6

8° ( c d gă i in n f ct r i r n pri r cd in ni i c d h ăni c ivă în gi tr ă cr t

ci c t c v i v iind într8 8 %i 8 0 25%(dmini d nă n t ă , ctiv c v i c rin n59,50% i

1 88, 1 5%(n ăni c f j c mbin ; în c i c ndi ii, ctivitci că f mi i din b dig tiv c c169,85% 662,99%i,

ctiv, c14 1 ,19% 5 162,99%F t că în c t c t i m i m i n

dmini t d h nă n t ă, i în c c riv t dig tivă, n ănir c f j c mbin t, d v d t c in n h n

v i i ctivi ă ii ci c n im m n i n t t (t m t , n int v m n i n , t d t min

ctivită ii d m im m d ă i)




Ce ce ă up a uno e me d g ve

S f a

PR T

Va iaţia ac ivi ăţii speci ce a p o e e o şi al ami ei iges ive a c apul de cul u ăCyp n ca p o .î c ie e egimul e ic a apei ş i e egimu a ime a

V ta Pa P un ad tubd g st v nv st gat:x m ntal t l II III I V

s a s2 3 4 5

o n ajat 0 9 2 0 93 0 0( Ma or ) 3 4 98 4 9 9 2

4° ) ES ±0 2 ±0 ±0 0 ±0 03 ±0 032 52 4 9

o h cu V 9 85 3 3 0 3 8 4p o S 0 45 0 40 0 40 0 40 0 43 20 22 ) V +820 25 +43 84 3 9 5 2 0 5

( p ) < 0 FS p< 0 FS p< 0 FS p< 0 FS p<O OO FS2 9 93 ' 2 22 2 9

o h V 48 3 2 85 23 33 4 4 omb a ES ±0,47 0 24 0 8 ±0 33 ±0 4

20 22° ) V + 2 +59 50 +94 2 + 84 8 5

p) 0 2 p 0 02 p> 0 FS p< 0 p< O FS< 0 05s <0 05s > 0 02s

h u 2 52 4 9a o V 9 3 3 0 3 4

Ma o ±0, 45 ±0 40 ±0 40 ±0 40 ±0 43( 20 22 )

ot h n t cu u aJ 2 9 93 2 22 2 9omb a V 48 3 2 5 23 33 4 4

( 20 22 ES 0 4 ±0 24 ±0 ±0 33 ±0 4V . -229 22 23 2 -2 5 09 2 4

p)<0 F p< 0 FS p <0 FS p< 0 2 p> 0 00 FS

p O OS

97

abe l 5 2 2 .

V

0" 4

±0 035

4 920 4 03 5

p< 0 00 S4

1 59 ±0 4

9 0p< 0 00

4 92±0,45

459

±0 4

-2 4

p< OO Shttp://www.cimec.ro / http://www.neamt.ro/cmj



8 C e te ea pe t l în tem nten

. .2 3 4 5 6 7 8

ot e X 3,49 2, 2 1 73 1,27 1,97 2 3raja M or ) CV% 6 ,1 0 62 40 5 26 70 47 20 38

( 4°C ) E S 1, :0 7 0,45 ,15 0,4 ,40X 12,72 7,61 1 16 9,69 6,47 37

ot hrA cu CV% 52,60 56,50 47, 2 ,40 29 32 70a p a cto ES 2, : 1,90 : 2,35 1 23 ,8 : 1,54

( Ma or V . % 2 , 6 169,85 545,0 2, +22 ,42 348,9( 20 22°C) p<0 05 p<0,05 p<0 2 p 1 FS p<0, FS p< S

p 0, 2 s p 1 FS p 0 S

X 52 95 55 45 56 66 55 6 8 3o A t cu ra CV% 47, 44,70 3 ,77 2 06 3,20 6 6

comb a ES 1 ,30 1 1, 0 7 90 : 3,60 : 70 1( 2 22C) V % +1417,19 +1866 31 3 42 19 5 62 9 +2722 84 + 9

( P) p<0 2 p<0 S p<0 1 S p< 1 S p 0 S p<p 0 s S

o rA c X 12 72 7 61 16 9 69 6 7 3p o V% 52 60 56 5 47 00 28 4 2 o ES 2 : ( ,90 2 35 23 : 1,54

( 2 22C)o rA t c uraj X 52,95 55 45 56 66, 4 55 61 48 3

comb a CV% 47,9 44,70 3 77 12, 43,2 6,6(20 22 C ) ES +31 6,27 ±1 1,00 : 7 90 3 60 7

V % p<0 2 62 402 59 +589 78 759 5 +365 86p> 0 s p 0 002 p 0 1 FS p< 1 FS p 0 001 p< 2

p> 01 s p> 0,0 2 s p>http://www.cimec.ro / http://www.neamt.ro/cmj



Ce ce ă i a up a uno enzime diges ive

5 2 2 2In uen a naturii i calităţii hranei asupra activităţiienzi el r digestive la crapul de cultură a at n

peri ada de cre tere

99

A i d t t r c it t hr , ctiv t t m d g t v t , d tă f c t d d f i t i t bi it că, î g , di t ib

dig tiv ctă m d d h ă i ti A f , c t t t m d g cid , f ă d h ă m i b g tă î c t t t ct v tă i tic m i idi t , f t

ă h b g tă î p ig cid , ti i t d i t ă i i tivită i m i idic t mi î t b dig

,1 75 g m d S t ,1 7 d t p rt , c t tiv idic t d mid di f j( %mid 55 - 25% t ă),

î c m i c f hi t i i t(5% id 8 % t i ă)dim ă ctiv t t t ă t ăv c b (F g1 7 c t td St ff ,1 8 c i tim , iv dic t t i

t v d c , c t ctivt t c i t d ă t ăv (St ff ,8P tii i i gim b g t î t i , î g , i c

p t i d t ă im ă, î ci , i tă ctivită i idic t

H i g tă t c t t i ă d i t , - ci t că im t itic

c d im ii %h t â d t ctp c dig tiv (R ich b ch-K i ,1 72 S t d m t î cp ivi ă b ii i J c ,1 ,i b w i,77c d v dit i t dii c i că m di g ic m t î t f ct d g im p iti ,

ctiv t t c t t d ăE t d mi tit i f t ă t i d igi im

ti i tă g d m m d dig tibi it t , ă ti i i t c tât m i id t c cât tit t d tdi h ă t i m r( 1 7 şi p t i p p t

dig t î i m i m( 1 7%d cât p t i c t(8 %Kit mi d t ,1 5




100 Creş ere eş lor n em n en

S b p ct i i di t dmi i t t pe ti o im tic iv t b i di iv c to i m fp c p i d c t , tât p i p oc d c ic c

c i c p ti o , cât i p i p oc d d co ct chimp i m t d t b în t t d c t d t ( Ap t o i i B tt1 80 , b1 1)

5 2 2 2 1 Activitatea enzime r digestive la crapul de culn cre tere în c ndiţii de inaniţie i de h ăni

naturală sau cu furaj

I c d c c t i p ivi d c t i t iv c pCyp i u ca pio în vivi t bi , î c d c m

B c ti, f ct d inv ti ii p ctivit ii im did p ti it , comp tiv c n combin t, c i c pt

Fig Locali area segme elor e i es in i a e pe rac ivi ăţii en imelor iges ive

comp iţi biochimic t p nt t î t b5 2 2 2 1 1 ,i c biomp ct ic co ct t din c, m bţin t t t p nt t5 2 2 2 i5 2 2 2 1 2 ,p c m i în t b 5 2 2 2 1 2

In c t c p, t b dig tiv d cât5 x mp d c p, p nc it i în p t , o t c ion t î6 m t i II i t tit io III, i V i t ti m di VI int ti po t io

5 2 2 2 1 3c vit d t min c ivit ţii p otmi i i ip o ( cid i b ic )Di x mi c i t b o m ţio t

ctivit t p ci c p ot o p i t v o i c ci70 m im i p tii h i i c n t d cât c i f j ţi c t




0 Creş ere eş lor î sis em i e siv

c n cin dif n d n gm nt t în p ivp ci c p t nt n mni c tiv C t c t

m c dig ti i b b i t in f c n m d nift i ctu t bu ui dig tiv d c :

n t di d in i i b c ctivit p t iticidic t n t n int tin i nt i şi în p im

int tinu i m di p zint v i m i mici în m d int in i m di şi din n v i m i c c în int t

în h ni c n t c mbin t v i c v m i idic t ctivit ii nzim t itic u în gi t t în im

int tin ui nt i d m n n tim i ni m di

ctivit t ci că f mi i din t b dig tiv d c t zint itu i inv c i ntâ nit în p ivi

t z în n c t i h nit c f j c nc nc ct i tic v i mni c tiv m i m i d cât î c z p tc n m t h n n t v iind înt + 3 1 6 27 (în p im int tin i t i ) i + 759 5 (în tim i n int tin

C p dig cu u in h n b g t în g id v i

chi m i nt bi d cât nim m dig ti g cidc t p ci pân 92 (Sch p c 1933 ci t d H1969) Phi ip t 1966 1967 t t c g cid

d n gi c n mi ind n c t f p t din p t inmp t nt t d b ini t f pt c f d p t z v

ctivit t ci c f mi i c nt m i m i ( itc i întâ nit cii c iv )(Kit mik d nd chin

g m nd S it 979 t ni t 1982) c c d mchi m nt nzim tic c t i p cii t d t n

p ig cidD c n f im p c d dig ti p ig cid

tub i dig tiv c n t t m c i n c z p t z c dd n gm nt t unt n mni c tiv v i p iv

ci c f mi i dig tiv nt m i m i în im p tnt i i m di p tii c c n m h n n t

d p i n int tin i m di t h nit c f j c mb5 2 2 ) m c i f pt c p ştii c c i îc mbin t v i p ivind ctivit t p ci c f - mi z i




Cerce ăr supr u or e me d ges ve

Pro e ze

4·

2Q 8 4 l t0.6 n r j t

4.22 45Brţ d td st v

Pro e ze

7 .4 7.2 -[ 7B B t hr n tB BJ8 4>8.2 pl n t n8 456rţ n d td st v

Pro e ze

25[ 2 5

5

2 5 8rţ n d td st

[>

l

Alf - mi l

P rţ n d s

l am i

1 4 l tn ur t

· Cl t]r n t

n t n

ţ n d bd t v

l amlM Cl t6 hr n t

ă" r j2 n t

45 rţ n d bd t v

03

Fig 5 Va ia ia a ivi ii s e i e a ro ea e o i a adi e i e o i ni ale in es in i i in es in an e ior 3i in es in mediin es in os e ior} în n ie de regim e mi al a ei ir im a imen a a ra

de C r oL ) es n i e abi e

if r d - g b i dig iv î r p r i î î i iţi f ţ d i r f r iţi r n

ivi i i ip r i ţ îd f rii ţi ţi vî d i ţ pr i i




04 C eşte ea peşti n sistem intensi

p i f - i i dig iv c p ( b 2D p c din b 2 2 2 1 2 p

ip b ic p in v i idic în c i d pp nc n p d bi d i d f , îv i c p n i h n c j c n c p ivind în in n i D c în c ip c

c p nc d v d n n ni c iv î c ivc n f n c ivf

! 4 0 1 -

2

az fa a aza

C a• 2 22 Ca2 22 Cf aj

ă o e e o eb d e de ă(Cyp inus ca pi e e e o b

e de e l e de e e

p nd v i în gi în c i ch n n c c c p n i h ni c

c i n n dif n f ni c iv î ip cid c i ip b c p in c iv i

j c n c bin în di c 87 27 p c iv cc c i b n v i c ipid din h n

n c nc i inv ig ii f c c nd c n i

h n n d in v i p ci c p în c p i c f c in p in xc v v g d v i gic i d

c n i d p ig cid din f c bi




Ce cetă i a up a uno e ime dige tive 10

si u ţi i v să c i ivi d im o o i c s sc ivi ăţi mi o i ic s m i c iv m i m i d câ ş ii c r

h ă u ă co diţii c c u d cu ură s uş c v o i că bi h bog ă g ucid

c ivi i o i ă v o i s m i c iv m i f r ţi cu h ă ă d câ c h ă iţi cu f r j combi m i b ă v o i c g ăsimi o co ţi u h ă

Var aţia ac vi ăţ pazelor î ţesu u igest v al c apului e cu tu(Cyprinu carp o ) î cţie e reg m l e mic şi alime tar

abe u 5

2i

P m i Ac i i o căim ă s is ici L ă ci dă L ă b icăLo X 506,90 58 2( 4° C 27,26 3,56

M o ± 69,09 ± 39,40X 3677,24 597,02

Lo h ă i cu C 3,30 27,76P c o ± 2 8,77 ± 22 ,74( 20 22° + 625,43 + 74,8

( P ) <0 001 FS <0,002>0,0 s

Lo h ă i cu X 486,02 02,85Fu C 7,02 44,30combi ± 35,64 ± 22,78( 20 - 22° 7,67 82,40

P > 0,5 S <0 001FSLo h ă i cuX 3677,24 597,02

P c o C 3,30 27,76( 20 22° ) ± 2 8,77 ± 22 ,74(M o )

X 468,02 02,85Lo h ă i cu C 7,02 44,30

P c o ± 35 ,64 ± 22,78( 20 22° ) 685,70 452,76M o P < 0,00 FS < 0,00




06 Creş ere eş lor s s em ens

5 2 2 2 2 Activit te enzime p te litice mi itdin uidu digestiv c lect t de c pu de cu tu

met d tub je n test de scu tă du tă

P o c o ş m i c ă oc s d dig s i iv i dig s iv ş i o f c i v s ig ţii

o im dig s iv ( o f mi ă i cid şdi id i s i co i m od j o dif

im d ă ă i (1 2 2 24 ) î co d ţii d h ă idi (A o i şi B s 1 1)

v s ig ţii fos f c m d c vâ s ă d 4 i vâ d g m di d 1 00 g m ş i

i î cv ii im L o o i comod d ă c fos s şi o ţ i o c

i od c so d o d i şi d co c s c i o d oc d d sc is d B s 1

I io d s i ş ii c s f i o ţiim ţio fos i i î cv i d co ţi c

m ă i c s î câ o ojă m C

H ă i s c i i di o so d c is c i o i s i s i i so d di o 2 2 2 1 1

Fig 2 2 2 1 1 ocali area pu ctelor de p e eva e a probe ode uid i te ti al la crapul de cultur� ( i te ti a ter or

- a a 2 pa tea po terioa � a i te ti ului a teriorI -

i te ti mediu V i te ti po terior).

Admi is h i s c c j o i s i gio ( o d mi ţ ) im d 1 c d ă




Ce cetă i up a un e ime dige tive 07

co s di s s sii o s d biom să dCera phyllum(20 ) ş do ăj combi (F F ) co c r ţi d 20 r ţi i

m i div d/ iCom o ţi biochimică biom s i dCerat phyllum r o

comb c m ş o do ă ri d h ă (biom să oobiom să d Spi uli a i s sim f c

ăs ăv i c c b ( c vom f i c 3 ) s ăb 2 2 2 2 D c iv sc c iv

i v s g s r g c g 2 2 2 2Fi c g ă r i ă com iv c ivi s ci că ro

o g d dig s v/60 mi //mg o i ă so bi ă) ) şid g s v ( M m o g d d g s v/30 mi //mg o i

xc ţi g r o 2 2 2 2 ş 2 2 2 2 6 co cid (m OH , / g id dig s iv) şi i

OH 0 / 0g id dig s v

Compoz ţia bioch mi ! a t pur or e h a ! a m ist ate crapului e culturpăstr! lu curcubeu e la care s au pre evat p obe e ui igest v p i meto a tubaje

abe u 5 2 2 2 2 1Di S s ţă S bs ţă Pro i ă Grăsimi S E

dmi is r ă org că mi ăbr ă o C o ă

oo c o 4 67 33 40 8 2 028C o m 33 40 67 3 8 34 44S i i 78 8 2 43 3 8 0 32 8F 74 2 2 38 37 4 36 32 2F II 6 8 30 82 42 37 0 68 36 33

Di mi r g 2 2 2 2 2 2 2 2 2v o c vi ăţ s ci c m o i v s gdif i or s gm b i dig s iv şi dif ri i v

dm s r h ă mă o r s cc ivi s ci că ro or şi f mi dig s v

r i ă v ori dif ri dmi is r r c or 3 d (bCe a phyllumf r j şi f r î co diţ i î r c s dif ră

c d v d r v or i r m ri or or biochi ici ( bcâ şi i o ;

dm is r d s s si o să co ţi â d b om să




08 C eş ere eş lo în em n en

Ceratophyllum(20 ), m i idi o i i i ăţiidig s i o o i i şi mi o i i s u gis î h ă i , i s i u io şi m diu ;

. - -

-- -!M

> -

4020000

604020

o

T p hrană : C RAT P Y LUM

S 4

oI e po er oro e ed

I e a er ore a erior

T p hra ă C RAT P Y UM

0 5 2 5 24

tin p ;ior

oIntestin diu

:• ntest n anteriorIntest n anteriorL

Fig.5 . . . Variaţia activ tăţii peci ce a pro ea e or şi a al a ami a eige iv preleva e la crap l e c t r , pri meto a t baje or la e te terva

pă ă ea c bioma ă eCe o yllum( pe e apoa ă 0 %)http://www.cimec.ro / http://www.neamt.ro/cmj



0

QQa -N Q

� ·· =a E &;

0

00

0

60

40

0

Creştere eş i or sis em intensiv

p hrană FU J 11

nte po e o

! n e ede t io 11

L l es n t io 1

0 5 S 4

T p hrană FU J 11L350 -

-

0,5 h 2 h 5 h 24 h

O Int tin po t riorO Int tin m diu

Int tin nt iorm Int tin nt ior

_

Fig 5 4 Va iaţia ac ivi ţii speci ce a p o ea elor şi a a amila ei ddiges v preleva de la crapul de cul ur , prin me oda uba e or, a di eri e in ervale d

dup n ea cu f aj combina de ip II (suspensie apoas 0 %).

v o c ivi ăţii s ci c o o ş f midig s iv c ă i c f is , g , m i mici, i dicm i s bă v o i c c s i , com iv c c do




Cercetări a pra nor e ime dige ive

d g s ş bso bţ c s u d ă s f c c sm o ţ s u o , d c

dm s ( g 2 2 2 2 1 3)

:Cz§a -

z·a

<

QCz<

600

500

400

0000

00

500

400

0000

00

T p hra ă p Z PLANCT N

te t po ter o.

o te t edI te t a ter orI te t a ter or

5 h 5 h 4 h

T p hrană u p n Zoop a cton

h 2 S 24

te t po te or

te t edI te t a ter orIIII te t a ter or'

Fig.5. . . .5 . Va iaţia activităţii lipa e or di idul digestiv prelevat de a cdecultu ă p i metoda t ba elo la di e ite i tervale de timp d pă ă ea c bomasă

oopla c o ică (s spe sie apoasă 0 %)

s d os d om s dCe a ph llş d f juhttp://www.cimec.ro / http://www.neamt.ro/cmj



2 Creş ere eş or î s s em i ens

s dig s ci im o d ă dmi is Fnd g s şi bso b o i o s m i să s sfârşi

.Q l z

0 5 h

T p hrană FURAJ 1

5 4

[ npos e or In e n edIn e n an er or

In e n an er or

_ _j

nte n po e orn e n ed

�

In e n an er o• Inte n an er o- -

--

F g 5 2 2 2 6 Variaţia activi ă ii lipa elor di u dul digest v prelevat de l

crapu de cultură pri metoda tuba elor a di erite i te ale de mp după rea cu bomasă oopla cto ic (suspe sie apoasă, 20 %).




Cerce ăr s r or enz me d ges ve 11 3

(24 or d ă ă ir i r c o ig cid or î rim2 or Şci si m i ridic ă î do o i i s i i i s i m di ( g5 2 2 2 2 1 4

Câ riv ş c ivi i or d obţi d do ă i ri d ă biom să oo c o că ( g5 2 2 2 2 1 5şi f rcombi iF ( g 5 2 2 2 2 1 6 ,şi r c ă rmă o r s c

dig s i şi bsorb grăsimi or di oo c o s f c ci si ridic ă î rim do ă or d ă ă ir î i s im di ; s r d os bir d i cid că or c ivi s r

vid î i 5 - 24h i b ic î r gis r ă o o ă crc ivi ăţii iv i s i i rior î c şi i rv

î ă ir c r j combi c ivi i or

î r gis r ă v ori m xim 5 or d ă dmi s r r i î orţi i b i dig s iv i r c i or b c r iridic v ori o j mă d oră d ă ă ir î rim r

rior şi 2 or î i s i m di

5 2 2 2 3 Activitatea enzimel p te litice şi amil litice din tdigestiv al c apului de cultu ă, sub in uenţa un

t atamente medicament aseA ic r or r m m dic m o s ş i or

cr ş rii c s or î sis m i siv co ro o v co cr i ri o v ori c r s rio ă i (c rm r

io ogic m i bu r i ă ri comb r or bo i) g iv c s m if s â d s ri i i or r c irdiv dori d ă c m s s s r s c do

(H rm 6Ef c or s f d r m ic ş i or cr

o bi s r c ivi ă ii or im dig s iv fos rm(A ro i şi B s1 81 cr d c ră S- v î v d r

ro or şi f - mi i dig s iv s b i oi r i r şi ii f cţ o s ic î i r or o rc

cr sc î vivi r o bi d si ăţi d2 3 g ş /m ă î c d

c m r s B c ş iEx rim s- d s ş r î rio d2 12 1 2 5 1şi c ri s o f ă d i r î c r ş fos f r j(2 12 11 4 1 8şi o f ă d os i r(1 4 1 8 - 2 5 1 8î c r ş ii




Creş e e peş il n i em in en i

os ţi c m dic os că i c ă şi b oc mică s b5 2 2 2 2

S c 5 o i (A B C D E) i d m isc i di c c â d o A c i ă sic p ării( 0 80şi c fos s s ici i

o c 4 o i fos f c f m dic mă m i s s c mă o ci ă i o C fos

i (băi so ţii d N C 5%şi v d d m chi 25 000 d mi ) Lo D fos i c i i o

h mis cci d c o mf ico co c ţi d5% câ 2 m 00g g co o ă o Efos i i s m işi f cţios s m i o i D o i o B

i di m m ţioD obţi vid ţi f că

s i o i ţă o i ivă g s im â do i o şi g cid o di ă

F ţă d si ţi m o gis ă c ă( 0 80c i i o o şi f i i dig s iv v o vo

c 4 o i (B C D E) io d0 80 - 27 05 80d ă c m

m ă ( g5 2 2 şi b 5 2 2 2 c o o c ivi s ci că c sc i si ţi d o â d s f i că s d os b d

c o i fos f ţi o şi s d ms o ră o i o di ţ combi c o

o i i ă să c dif ţ di c s B D E să s m i c iv

s d os bi d o c f mi dgis â f c o i iv m o câ ş

co c i - o dimi v o i o c ivi ăţii sp ci cc c iv ş i C şi D s o vo bi d o s imv o i c g cid o di r combi dmi is

c s c m m i r i şi ii fmod s i C şi D v oc o i ib digc c co d s gis o v o i m i mic c

f - mi i o c s ţi m o d co i d s m i f io si ţi i m o s

c o i E c ş ii fos s şi ii f cţios ci do fos h ă iţi c ţ combi co ţi â d




Cercetăr u r u or e ime ige tive

n red en e e e l e e f j l ed en os (B co b oc că ces j

5

oT belul 5 1g di u Pa am och m

Fă ă d ş 2 00 U m id ita te la 1o s u Fă ă d c 10 00 S s a ţă sca ă 4 41Ş o d so a 27 00 S s a ţă or a că 84 17

ă îţ d g u 28 0 S s a ţ m ra ă 10 24D ojd f aj ă 00 P o ă ă 36 37P m x v am a 1 00G ăs m o a 11Fă ă d oas 3 00 S E + C o ă 42 6

E om c ă 0 2 aC 0 44Ox ac c ă 0 17ac c ă 0 08

ox ac c ă î asoc aţ c r rom c ă ş rac ca o c a juca o ga v î v ţa a dama g c d o d h a ă fa o s a ş d a ţ a o (HS s ko a d Wood ch ach-K k 1 68

v d f c o v a a am o ava or că d f o com o v d h a ă s

c a am a ca î c o u o C ş D a s c că a o a or câ ş ma a s ac v a a s cd g s v au î g s a va o ma r d ca

c o u o B ş E a ca s-a î g s ra r d cma c c s a au fos o a d m a d o c m

a am o c d ăş sc ag s m a o d m â d Da d ra a d s c a a v d ţ a ă d

ţ o v câ ş f c ga v a a am om o d g s v As f ch ach-K k 1 68 a

fas ă a v d d ma ach ca î co c aţ d mg/scăd c 20 ac v ăţ s ş ac v ăţ a fa amc rov ca î co c aţ d 1 m / d c c c c

am a a c a




1.5

1

0 5

o LA

A

B c

B c

Creş ere eş or s s em e s

E

E

L l i � _p c D � t J

. l

Fig 5 2 2 3 1Variaţ a ac ivi ăţi s eci ce a ro ea e or a al a a a ei d e

d er e o iu i ale rac u ui i es i a la cra u de cu u ăC r s c r o )ra a î e are a ara ar a i ec ios ( o uri e B (lo ul a or A).




0 Creş e e peş or în s s em n ens T p hrană Z PLANCT N

600 +�E ooE400�

00= c

00u<00

l_ __0

s h___ h h hT p furaj Z PLANCT N

700 � �

600 -

00

o 2 h S h 24 h

o Inte tin po te ioo Inte tin ed

pend p lo to a

Jo Inte t n po te oo Inte t n ed

pend p lo ito a

F g 5 3 Var aţia activ tăţ i speci ce a proteazelor ş a a am laze d prelevat de la p str v l c c be pr metoda t ba elo a d e te i te vale de t

rea c b omas p a cto c (s spe s e apoas 0 %)

s s si co s ă o os m i mică (1 2, f ţă d 20u ă că c ivi im ică s d d ă ş d c

dm is ă c m i mici v o i c ivi ăţii o o d i




Creş erea eş ilor n i em in en iv

os î g s î c u u i i ării c h ă biom s i dCe a ophy umi di u/i a c s di d m i uţ v o c d că r

c cub u

0,5 h

T p hrană : Sp ru na

h 5 h 4 h

oInte t n po te ooInte t n ed

pend p loto a

-

T p hrană Sp ru na

0 5 h h 5 h 4 h

[ esti poste io

n e n edpend p o

o a· -

Fig 5 3 4 Variaţia ac ivi ăţii speci ce a pro ea e o i a a ami a ei dinuidu diges iv p eleva de la păs răvul curcubeu prin me oda ubaje o

la di eri e in e vale de imp după ăn ea cu biomasă deS rul na suspensie apoasă 0 %




Cer etăr s pr nor enz me d gest v

T p h ană F RAJ

400

o 50N� 00

50c ·; .

' �00

5000

:50

o0 5 h h 5 h 4 h

T p hrană F RAJ

0,5 h 2 h 5 h 2 h

o nte t n po ter oro nte t n ed

pend c p lor cto ac

o nte t n po ter oro Inte t n ed

pend c p lor cto ac

F g 5 3 5 V r ţ c v s ec e o e elo l re ev de l s răvu c rc be r e od ub jelo d e e erv

ă re cu fr j co b (sus e s e o să 20 %)

23

sub s c u v o i că ii o ig ucid o , suus vid ă, d s m , ă i cu f jF şi cu biom săoo c o ică i c s u c d v d du ă cum u ăc i i ăţii f mi i dig s i , f juF şi bio s d Spi li a u fos

i i -o măs ă m i mi ă d ă ăs ăhttp://www.cimec.ro / http://www.neamt.ro/cmj



400

o 00000

j 800·� o Q

600 ' .E00

·E00

o

Cre tere pe tilor sistem i te siv

T p hrană FU AJ 11

0 5 5 4

In e n po e oIn e n ed u

nd piloro a

L _ ··

T p hrană : Furaj 11

700 -

0 5 5 4

lIn e in po er on e in ed upendi p o i

o a

g.5 3 . .6. c ă pec ce p o e elo l m lp e e de l pă ă ul cu cubeu p n me od ub je o l d e e n e

h ăn e cu j comb n p ( u pen e po ă 20 %

Dif ţ c5 di s s- m c ş i d im c s d ă h ă i i g




Ce cetă asup a uno e me d gest ve

i v d im oc o c ş co i uă v o i o , cu im imu ui 24 d o

L_

Qz :=O zu<

500

000

500

000

500

o0 5 h

0 5

T ra ă FU A

h S h 4 h

Tip rană : FU AJ 1

h S h 4 h

o In n po r o

jo In n d

p nd c p lor cs o ac

o In n po oro In n d

p nd c p lor co ac

Fig.5 3 . .8 Va ia ia ac ivi ăţ i l pa el din uidul dige iv p eleva de a păcu cubeu p in me da ubaje la di e e in e va e de im du ă h ăn ea cu

Fu aj ip ( u pen ie ap a ă 20 % .




Creş re eşt lor n s s em in ensi

S b s c v o i că ii g ăsimi o di h ă dc o cid şi i o b ic c ă eose iri î h ă ă i io s oo

şi combi ( g 3 1 8) As f î c op nc o â c ivi i o cid câ şi c ivi

i idic im mă d o ă d ă ă i ims r ţi g ăsimi o di co iF s imă 5 o d ă

d i is h i co c i c c ă i s c ivi ăţii i o

s i } şi g s ic v d c d cr eu i m od o s d sc ă du

ig i şi bso bţi o i o o ig cid o şi i idicu ri ăţi f cţi d şi c i h i d i

c iv ş i d im c s e i g câ şi ivi ţ o ţi ii d b dig s iv c e

i că p i ă v o i m i m i co c c ă i o c ef i i

io f că m oc s o ic şi f cţii io og is i im s d s şo ă c i si v i bi ă

de i şi că di c m i im o i i c c di vid ţi m o s sis i ic 9 19 2 ;S ff 19 2 ;A i Hefco19 8 ;

ug 19 2 ;Mi ro o os 19 2 ci ţi de A i şi Misăi98 i 1 986, 1 98 ;A i 990

5 Aspecte co p t e p nd ct t te enz tl c pul de cultu ă ş l păst ă ul cu cubeu

I e c u d c u ă şi ăs ăv c cu e e is ă dsp c c ivi ăţii i or dig s iv de e i d c c

do i o im d H c ivi e i o şi de co s f ţi d c do ă s cii d ş i

5 1 cte ul spec e ş ct t te enz elo d

I s cii e d ş i c s o c şi c ă s o c e iso î ivi ţ echi m i i ic dig s iv d

n o i i dig s iv şi d h i co s (Ki mhttp://www.cimec.ro / http://www.neamt.ro/cmj



Cerce ări asu ra unor enzime diges ive 129

Ta hino 1 61 ; U h a a a 1 66 ; Na a a a and Sai o 1 681 8 ; So a 1 82 ita d t ni 1 0 tf l p ş ii p op i -zişi p z nt n pa nt nzi at a p in adaptadi tia l d o d t l a p ştilo to a on tatadin an l 1 2 d t Vo tat d St ff n 1989 da p idi tia p o in lo d n an

Da o pa înt dat din ta l l 4 1 1a i ita a nzi ati a i a p ot o şi a i az lo din t aal ap l i d lt ş a p t v i on tap ot oliti la ap t d a do o i a d t di ti a p l i în i p a ti itat a a iloliti d

ai d t a a ia d n a o tat di a p ş ilo1 80 / x pla (S ff n 1 8La p ii pitoa p ot in l n di at în a ai a

o a pH- l to a a a id a o i 3 (N ol 1 60a i n i p p in i hid o iza a to a ontin a n lpilo i şi int tin l p in a i at a nz lo pan

xop ptid o ( a op ptidaz a inop p idaz dip ptid

Da e com ara ive v nd ac vi a ea ro eoli că amiloli ică ( ela ivă)a racul ură ş a ăs ăvului curcubeu la n velul n regul b diges iv

(ac ivi a ea ma mă n egis a = l 00

Sp ia G tat ti i atg P ot oli i

C ap 1 1 48P 1 2 100

abelul 5 4 ti i ailoliti

1001 2

Sp iil o a nt ip inid l d x plp od HCl ş p p no n în t d oliza p ot in lo la a t a

nzi ipi t pt în a a di ti d ş nd în dn t şi al a n fa o a il a it ii axi a t ip in i (Daşi d a n a a i nii d di t a id lo din an

Din xa ina a da lo p z ntat în ta l 4 1 2 oîn ad l in i a iilo a p a ap l i d lt ş p t

z lt în n al a ti itat a nzi lo a ilol t t ai lo p ot o it la p i l a to a în t p a p i

în ln şt o i a i in




Cre ere pe ilor n sis em in ensiv

Vari i v l ri r r p ului i tre ctivit te speci ă l mil ei igectivitate speci că pr te el r ( P) l r p ş l păstrăv

T belul 5 4 2ec a V s a T pu de hrană u or ( ) s

p ş or adm n s ra ă2 Ch ore a +Scened +

C Zoop I 0,60( z e) Ch ore a + Zoop I0,97

Ch ore a +Scened +Zoop II 0,97Ch ore a +

Zoo II ,02APE

)Ch ore a +Scened + TROAE

r nus C Zoop I , 7 984

ca p o L ( z e) Zoop c on , 2Ch ore a +Scened +Zoop II 2,7Scenedesmus +Zoo II 2,87

C Furaj pes ar er , 2( z e) Scenedesmus ,69

Zoop anc on 6+ Zoop 2 : 3 ,2

APE+ Zoop 3 : 2 0,7 TROAE , )Furaj pes ar er ,06 985

C Furaj pes ar er , 7( z e) Zoop anc on , 8Scened + Zoop(2 ,

Scened +Zoop (3 2) ,7F aj pes er"T m şoara" 2, 9

Cypr nus C Furaj pes ar er APE( z e "LC E " 2,08 TROAE xca p o L

Scenedesmus , 0Scened + Zoop( ) , 0




Cercetări a u ra uno re ime ige ive

2Furaj pestarter

C T m şoaraFuraj pestarterLC EScened + Zoopl (3 )

Cypr nus Scened +Zoo l 1: Furaj L / 6carp o L C F aj L / 7

( 21 z le) Furaj L / 7L / 6 + Scenedesmus

+ Zoopl.Scenedesmus +ZooplHypo ( 2 z e)Furaj L / 6Phthal Furaj L / 7m c hys Furaj L / 7mol tr L / 6 + Scenedesmus

+ Zoopl

Scenedesmus + Zooplnan ţ , 4C

c P c on 20 22CCypr nus Furaj 20 22Ccarp o L

c2 Furaj 20 22C

P Furaj comb natSalm P Furaj comb natga rdne p Furaj comb nat

ch P Furaj comb nat

creş ere n că i din bră de iclă creş ere n b ine de p ân de 0 2 ha

creş ere n viviere o abi e

3

Continuare tabe/u/5 4 1 23 4 5

4 37

A E3 33 TROAE2 44 86 )3 25

633 022 0 A E )

TROAE

1 7487

6 965 743 53 26

4 42

2 902 56 A E

42 TROAE şi XX7 52 BATTES80 a b

A E,69 TROAE şi

BATTES8

0 14 A E0 16 TROAE

0 1 87

0 1




Creş ere peş ilo sis em i te iv

5 4 2 pH-u optim de acţiune a enzimelor digestive la crapude cultură şi a păstrăvu curcubeu

ctivitatea enzimatică este pute ic depende tă de concentra iaio or de hidrogen (Vasi escu 1 961 Dumit i ordăchescu 1Le n nger 9 7)

Enzimele sunt active numai într-un domeniu imitat de pH efectu cat i ic ind ma im în majoritatea cazuri or la o anumită valoarconcentraţiei ionilor de hidrogen umită pH optim de activitate

Dacă la o reac ie catalizată de o enzimă se reprezintă gra c viteza dereacţie în ncţie de pH se o ţine în general o cur ă î fo ă de c opot pH

corespunzător ma imului cur ei este pH-ul optim de ac iu e al enzimei.rin natura lor proteică enzimele se comportă î soluţie cao e ectro i i Concentra ia ioni or de hidroge in uen ează activita

enzi e prin aptul că modi că starea de ionizare a acesteia (grupele activedi mo ecula enzimei au a nitate ma imă fa ă de su strat numai la

mită stare de ionizare ) precum i a celorlalte compo ente prezente îned u de reacţie respectiv a su stratului i a comp e ului enzimă su s

Cele mai multe e ime au activitatea ma imă î vecinătatea valoriizio ogice a pH-ului respectiv la pH apro imativ egal cu 7 parte denzime însă fac e cepţie de la această regulă a a cum este de e emplpepsina enzimă proteolitică întâlnită la pe tii cu stomac

tomacul pe tilor produce o secre ie acidă co i â d HC i erpoa e co orî pH ul su va oarea 3 (Nico 1960 Po oga 1977

9 5) i mediul acid caracteristic digestiei stomaca e este optim ac ipeps e .

Cercetările efectuate de noiin vit oasupra stomacului prelevat de lapăstrăvul curcu eu a at în vara a V-a de cre tere au sta ilit faptul că

a mul de acţiune al enzimelor proteo itice de tipu pepsinei se situează do eniu de pH cuprins între 5 i 3 5 prin cre terea pH-ului cu o jumde nitate (de la 3 5 a 4 0) activitatea speci că a pepsinei scade de ciror ar prin cre terea pH-ului de la 3 5 la 5 2 aceasta se mic orează de

4 ori ( g. 5 4 2 petroaei i Artenie 1993).După Brown 1957 citat de Phillips 969 pepsi a gastric la

are un ma im la valori de pH cuprinse între 5 i 3 0. Reiche ach Klin




Cer e ăr r or e z me ges ve

Experiment: pH activita e ro eol i a

- � - -· - - - - - - -·0 -� 3 .� H

��

S O R R RP

)

A A

33

. . l a Va aţ a ac v ăţ p o ea e o de p p e c e de p




Creş e e eş or s s em e

eriment H -act vitate ro eo ca

·

6. 6 5H

CYPRINUS CAR O L (C3)

x er me a a e ro eo a

)

6 6 5 5 5 9 9.5

- Act.•p�c.rela i

C I U O

F . . . l b. Va aţ a a t v tăţ p otea e o de t p t p nea apul de tu ă în fnc e de p




Cerce ăr su r unor en med g st v 135

1969 menţ onează valor e pH cupr nse între 2 0 3 5 pentru păstrăv4 7 pen ru şt ucă ş 4 0 5 7 pen ru somon ca n opt me pentru acaceste enz me

Peşt ră stomac prez ntă în ractul gest v o reacţ e slab alcafavorab lă act v tăţ ma me a tr ps ne (Dabrowsk 1979)pH ul opt mpentru r ps nă a peş cu sau ră stomac es e cupr ns în re 9Acest domen u es e ma alcal n ecât ce găs t în ntest nul peşt lorcrapul e cu ră e e emp u var ază între 7,1 ş 7 3 (ScerbK lauskene 1971 )

Cerce ăr le noas re asupra sucu u ntes na obţ nut e la crcultură pr n metoda stulelor ntest na e (Apetroae ş Ba es 19arătat că act v tatea proteol că at nge valor ma me în nte alu

cupr ns între 7 0 ş 7 5upă o scă ere a valor lor în ntervalul e pH 7 55 se înreg s re ă ma m e ma m că ploare (c rca 75 n valoarepr mulu m m) la pH ul 9 0 (tabe u 5.4 2 1 )

Rezu ta e asemănă oare au fost obţ nute e no în ca rul unornvest gaţ ulter oare asupra tubulu gest ve prelevat e la crapul e e v stă C ( g 5 4.2.1 )

Va oarea rela v ( a v a ea max m = 00 ) a a v spe e a pro ean es na pre eva de la rapul de ul ur , pr n n ermed ul s ule n es na e

( n v o )belul Nr pH u Valoarea relat vă ( )

crt1 5 0 67 72 5,5 6 623 6 0 40 194 6 5 53 925 7 0 100,006 7 5 97 057 0 75,49

5 57 359 9 0 75 49

0 9 5 62 25




Cre ere pe il r si em i e i

5 4 3Activitatea enzimel r digestive la crapul de cul ură ia ăstrăvul curcubeu în uncţie de vârsta pe ti

ct v tatea enz ma că d ges vă î eg strează mod căr în curdezvo ăr ontogenet ce a peş or Potr v t date or lu Kawa

3 a crap se ev denţ ă o act v tate tr pt că semn cat vă încă dde cră care creş e a ec ozare ş apo odată cu creş erea mase co

eş or La a e e de crap ţesu u pancrea c încă nu este pe nc onal în pr me e z le după resor ţ a saculu v tel n mot v pe

ac v tatea prote e or de t pu tr ps ne este foarte redusă la 14 zînceperea înotulu ş ăn r act ve însă act v ta ea proteo t că dla 20 23°C în apă este de c rca 5 or ma mare decâ în f e e nc pdupă cum rezultă d n ta e u 5 4 3 . 1 .

a pu e u de crap am a ş maltaza ap după 71 z e de laeclozare can tă e max me găs ndu-se în por unea med e a n

awa and eda 1 973 )a păstrăvul curcu eu act v ta ea proteo t că este ne conturată

d n faze e mpur a e pu e u u nd însă ma r d cată în s omcu es nu ş cecumur le p or ce ea creş e oda ă cu creşterea talş a ge cele ma r d ca e va or la d mens un de c rca 100 g/exeîn stomac câ ş în n es ne după care î eg strează o uşoară redu

K tam ado and Tach no 1 960 ta elu 5 4 3 .2)

c v a ea en ma c pro eo c n n e na pu e u u e crap up O raumova an Albrech 77c aţ e S e en , 8 )

Vârsta Per oada după Greutatea med eeşt or începerea ăn r nd v dua ă)

( z ) z ) 5 0 0105

17 14 0 057022 1 9 0 1 140

belul 5. 4

c v ta eaproteaze or

42219266




Cerce ăr a upra unor en me d ge ve 37

Kawa and eda (1973a) luând în cons de a e act v tatea enzpe în eg u ul d gest ve (s omac + n est n) la păst ăvul cu cucons a at că atât enz me e de p peps nă că ş cele de p tac v a e oarte c escută deja la 20 de z le de la ecloza e la 40 z le act v atea este compa a lă cu cea a peşt lo ma ( 70 g/e empla

Spre deose re de ac v tatea enz melo de t p peps nă a că ec eşte de numa 3 4 o act v ta ea enz melo de p t ps nă sede 1 o în aceeaş per oadă de unde s a t as concluz a că la vârste mad ges a prote ne or es e dependentă în ma e măsu ă de ac v tatea end n n est nu peş or

ac v a e l po t că deose ă ca ş o act v ta esemn cat vă au ost puse în ev den ă la pu etul de păst ăv cu cu eu în

oa e t nere ac v atea laze ş malt e având o evolu e asemcu aceea a enz melor p oteo t ce pe măs a c eşte peşt lo ast ede z le n velu act v ă este asemănă or cu cel înreg st at la păst ăg/e empl

Datele p v nd ac v tatea spec că a p oteazelo ş al a ad gest ve o nute de no în cad ul cercetă lor asup a c apulu de( pet oae ş Ba tes 1979 pe oae 99 1993) ş asupra

cu cu eu de d e te vâ s e ( pe oae 1992 ( pet oae ş a1 994) pe t o eva ua e a evo u e act v tă enz melomen onate pe măs a c eş e peşt lor ( ta elele 5.4.3 3. ş 5 .4 3 4

D n e am na ea ta e ulu 5 .4 .3 3 ezul ă că de la vâ sta de

Valoa a la iv! ( a iv a a maximă 00 ) a n im lo p o o i i la p!s ă m imi i i , n x a ul gas i şi in s ina ( u l in umu il pi

abelulGreu atea c v tatea enz mat ăp ot ol t că:peşte u Stomac Intes n+ Stomac/Intest n+

( g ) cecumu cecumup o c p lor c

3 9 46 1 1 4 15 3 63 20 3 15

1 92 4 9 67

5 76 75 1 010 100 100 1 00

172 0 7 93 0 949 0 0 79 62 1 27




Creş erea peş ilor î sis em i e siv

nă v rsta de 45 z e c v ta ea spec că a p oteazelo c e5 ar cea a am elor cu c rca 1 35 a sfâr tul pe oade de cre er

a a c v ea pro eol t că d n ntes nul pu etulu de cor a ma e dec t a v rs a de 45 de z le în t mp ce ac v tat

e p ez n ă valor nesemn ca v ma ma ceea ce p ea e a ct v ăţ aces e e me încă d n f ele mpur a e

Evo uţ a a t vităţ spe e a p otea elo ş al a am la e din tubul d gal rapu u de u tu ă în fn ţ e de vârsta peşt lor

abel l 5 4 3 3Spec caţ e : V sta t lor :

Cox1 Co 1 Co+ CI

5 z l (4 5 z il )

Greu ate ( e empl ) 0 28 0 254 0 584 1 5 202500 232 350

Act v tespec căpro lor 1 86 2 50 5 01 6 1 4Act v te spec că a

lfa am laze 2 22 5 23 5 66 6 37Am e

1o e e 19 2 09 1 12 03

x) pe oadă d pă eperea h ă a t ve

Evoluţ a a t v tăţ spe e a protea elo de t pul tr ps ne ş al a am lad n tubu d gest v al păstrăvulu u ubeu în fn ţ e de vârsta peşt lo

abelul 5 4 4Spec caţ e V stap t lo :

PoxJ PoxJ pl

1 5 z (4 5 z il )

Greu ate 0 241 1 983 10 12 168 1 6429 00 m ar

ct v atespec că 5 5 0 36 10 96 1 77 0 55 p ote e or(tr s nă)Act v tatespec că a 0 82 0 88 1 79 1 96 1 59

a fa am l eAm l e/ ote e 6 59 77 6 12 6 00 7 26

x) pe oadă după în eperea hră a t ve




Cerce ăr u r unor enz me d ge ve 3

Deş valor le ce pr vesc act v tatea enz me r d gest ve proteoam lo t ce a crapul de cultură de vâ stă C sunt uşor super oarecorespunzătoare pu etulu la sfârş ul per oade de creştere în vara a poa e aprec a că act v atea enz mat că d gest vă se stab ze ă la cd n pr mu an de v aţă

Da ele d n abelul 5 4.3 4 reprez ntă valor le med ponderateact v tăţ spec ce a enz melor prote l ce ş am t ce s abma or de păs răv curcubeu de d fer e vârste d n cad ul cercetăr lor pru ăr rea efectelor ntroducer unor en me d gest ve (proteo ce) înasupra creş er ş dezvoltă peş lor suprav eţu r acestora hrane etc (cap to ul 7) E e re ec ă fap ul că act v tatea pro eazelortr ps ne creşte cu vârsta peşt lor aceas ă creştere este ma accentua

ntervalu cupr ns în re a 15-a ş a 45-a z de hrăn re act vă ş mamport tă în cont nu ea procesulu de dezvoltare ontogenet că a peşt lor

Cât pr veş e act v tatea alfa am aze d gest ve la păstrăvu cud n tabe ul de ma sus se observă că aceasta în eg strează valor ma reîn pr mele 45 de z le de h ăn re act vă urmează o creştere însemnată ladupă care se nsta ează o rela vă s ab l zare a act v tăţ

5 4 4 n uen a na ur ş ca ă ii ranei asupra ac ivienz me or diges ive a crapu de cul ură ş a păs

curcubeu

In cap o ele 5 2 2 2 2 ş 5 3 1 prezen a o ser e de dact v tăţ enz melor d gest ve d n u du d gest v preleva prtubajelor de a crapul de cul ură ş de la păstrăvul curcubeu în uadm n străr de hrană naturală (b omasă deCeratophyllum b omasăzoop anc on că ş b omasă deSpiruli a ş de ra e comb nate ev denţex stenţa unor deoseb r între cele două spec de peşt sub aspectul mode valor care a une a sau alte a d ntre d etele testate Asemenea de sebf st releva e de n ş în cad ul al or nvest ga (Arten e ApBattes 1 9 2) efectuate asupra crapu u de cultură ş păstrăvulu curcubecond ţ de h ăn re comp a vă cu b omasă plancton că ş cu un

comb naD n e am narea g 5 4 4 ş 5 4 4 2 n care sun reprezda ele rezu ta e d n aces e nves gaţ rezultă că furajul comb natsubs anţe e rac b e neazo a e de e nă la crap o creş ere a acam lol t ce cu 35 40 ş o scădere semn cat vă a act v tăţ proteo




Cr ş r a ş lor s em e

Prot a

· 8

64

o 4 5

Păs ăvHrană natm -

-

1

64

·: 2< o

1

Prot a

2 3

C a de[. Hra ănatu alăc b

4

4 4 v a a sp ! a p o a lo d pul ps n p d s v ( ) ş p d po ţ un a a s u a la păs vu u( 2 s o a 3 - ap nd p lo 4n s n m d u - n s npos o ) ş a apul d ul u (2 - n s n a o - n s n

d u 4 - n s n pos o ) în ond ţ d h ă ompa au ană na u a ă sau u f aj o b na ( n a ., 82)




Cercetări a upra un r e ime d ige tive

3 t : - : ; --- -2 � - =

+

�

-2 3 4 5

r v r b

A fa-am a

8-� 6 -

4ţ">

� o+

Crap de cultură

Fi 2c ivi a ea peci că a a a ami a ei ige ive, pe eg u bul ge iş pe er e porţiu i ale ace uia a p vu c rc be (2 - omac3ape ic pi o c4 e me iu5 - i e i po erior) şi la c ap l ecul ur ( - i e i a erior3 - i e me iu - e i po e ior),

co iţi e ă ire compara v , cu hra ă a uiral a cu ajr e ie e a . 1 82)

141




Creş erea peş ilor i em i e iv

t b l gest v, c c ca 2 în rapo t c h ana nat ală, n tstrăv l c rcubeu atât act v tatea p oteo t că cât cea am lo t c

or n e oare ce o î eg strate a a m n st area e mărunta e enomen ce se poate co e a c adaptarea ma mare a aceste spec la tura ă de o g e mală)

Cercet le a ev enţ at e stenţa no deoseb r s b asptăţ enz mat ce n d er te segmente a e tub l gest v

străv ncţ e e ana a m n st ată ast el, h ana nat a ă s e ă gest e ş absorb e avansat în pr me e ouă t e m ale t b lu

ap precum în stomac ş ntest nu med a păst ăv c rcubeua o le ma cresc te a e act v tăţ spec ce a p oteazel

m n st area de uraj comb nat act v tatea p oteaze o at nge va orî ntest n l me u la c ap în zona apend c o p o c

c be , apt p s pe seama ne va o că ma s abe a acest t pa ul neces t nd ma tâ o îmb bare c apă ş s c r gest v

j ge la n ve e h d atare co esp nzăto h ane nat ra e (Mtes, 1 75)

La r ndul e act v tatea spec că a a a-am aze gest ve sed t a dependentă de e hr e a m n strate pe t or, aceasta

ezentând va o ma me în pr ma t e me a tub u gest v, atât a a păstră în cazu h ane natura e, prec m în po ţ unea m locb u d gest v a păstrăv ş pe tot tra ect tubu gest a c apa ăr acestu a cu n tre comb nat, ma bogat în pol g uc e ecât a

tura ă.

5 5. onc zi asupra ac ăţ enz elor d ges ela speci le de pe n es gate

D n cele prezentate ma s s, c pr v e la enz me e gest ve aeşt or esp n u ăto ele concluz

într o clas ca e a enz melor, ca e a e a bază t p l e eaca e acestea o catal ze ă, e me e d gest ve ac parte d n clasa h rolaz

st e care se ac de reg ă, as pra act v tă enz melorgest ve la peşt , n neces tatea stab r con ţ lo opt me

absorbţ e, p ec m ş a a or nut t ve a uno ete, pr vescenz me ep teol t ce, enz me e am ol t ce enz me e po t ce, s b s t deg a ate s bstanţe e p ote ce gl c de e ş p ele n anstad î care pot abso b te ş as m late

d ntre enz me e gest e proteo t ce, a pe t a ost întâlhttp://www.cimec.ro / http://www.neamt.ro/cmj



Cerce ări a upra u r e me d ge ve

p ps a tr psi a i otr psi a ar o ip ptidaz l î di sp ps a oa rol l d s a ar î di stia i t st a pr zi t

ajor tripsi a şi i otripsi a di pa r as or a l r spo sa l d prod r a z lor di s i

prot oliti la p şti s t s o a l oasa i sti al pa rril pilori p ştii sto a s t ara t rizaţi pri tr o a ti itat

prot oliti s p rioar datorat p l i sto a a a id fa ora i aopti a zi lor d tip p psi î ti p p şt i r sto a prtra t l di stiv o r a ţi al ali favora il a ti it ţii tripsi i şi a iloliti pri ii s t sp ializaţi î di stia prot lor di radi di r ai ar ş ri ţ l id

la p ş i s rs l d i ataliz a di stia l idoasa i t sti al ril pilori şi pa r as lt pri ştzi l lipoli i a st a s t s r tat d as a dt sti al ril pilor şi pa r as

a ti tat a zi lor di sti la p şti st s p s r torifa tori t p rat ra d l i p a ara t r l sp i i şi divizilor la ar s ada p t p ştii r s î sist o

trata t l di a oas pro la ti şi d o at r a or oli spr d os ir d a i al l o ot la p şti ist od p d ţ i ti î tr t p rat ra di l i şi i sitat a pro sdi sti şi a sor ţi datorit poi ilot i i a stora

a tivitat a zi lor di tra t l di sti al p ştilor r şt od r şt r a tali i a stora p la o a it i it d p

î istr az o sta ilizar r lati a alorilor di t l o at î prot i î sp ial d or a i al

a ti it ţi ai ari p tr zi l d sti prot o p da a o at î poli l id i ţ az poziti a tivitat a a fa-a

di stiva vi o s at d p şti poat o s şi o s rs d

di sti ar ia part a tiv la pro s l di s a tivitat a zi lor d stiv pr zi t a ori dif r î

dif rit l porţi i al t l i di sti î dir t d p d ţ

alitat a a i o s at d p ş i d r l ra a at ral pro s d di sti şi a sor ţi a a sat î pr porţi adi stiv î ti p f raj o i at sit ai î t i prî i a s ri di s i şi ap




Creş ere eş or s s em e

t r a d st d l d a ţ l faz d r r aor r şt a t p rat ap , st î soţ t d

at a a o a t t ţ z lor d st do poz ţ a a o s t

t t r î a t propo ţ , or d d f a , d t d at r l , d

or p str r şt r a t t ţ sp ş a t t ţ sp prot z lor

r s a , f ţ d propo ţ l î a s f st st ta a d at d l loz d r p şt or

tor s pra t t ţ prot az lor d t a t l d s al aa t tat sp z lo p ot ol t ş a lo

ş la p t d ap d lt a at î a a -a d ro l l t t ş o s zoopla to , î sp r oar lot r lo a o t f ra p start o l d

alor r a at r l r p l d lt r a at î ara a I -a d r şt r pr z

p a p ot az lor d2-3 or a ar î z r t r l d str r d f o at, p d o pa t dator t p

z at ad pta a a a at ral , a p d p t datolo a s z t p ot lo d f o t l d t a pol d lo d f a l o t d

sp al a l z lor a a d t î az l o s l d a al ap d r ş r ţ l d l d

a a r l d t a al l ar p r or tra a t d to s p şt o , î

şt a sto a î s st o t olat, poat st la tad st sa , d po o poat a, d p s t s

sp at doz l opt l ltor tr t poatar a t ţ z lo d s , r p r s

p şt lor, od l d lo a a a tLa o l z d a s s s ad l r z tat

r t lor oast , a a r t s st l as f t l pro ol t î f ra l o t s p or

o al p st l r , pr ş s p oş ş d alo r a a d tr a st sp 7)




6 AR TER STI I BIO HI I E ALE SPE IILOR DE PEŞTII ESTIGATE, O DI II DE REŞTERE

SISTE O TROLAT

Invest gaţ le och m ce asupra peşt lor crescuţ în cond ţ cconst tu e unu d n cr ter e de aprec ere a e c enţe d fer telorhrană de est mare a n luenţe unor factor de stress asupra stăr genersănătate ş de întreţ nere a mater alulu p sc col de evaluare a cal tăţacestu a etc (Vas lescu 1 975 197 Csengery et al 197 a G19 1 M găr t 19 2 W ten erger 19 4)

Datele och m ce la care ne vom refer în cap tolul de faţă au fo ţ nute de no în per oada 1979 1 994 în cadrul cercetăr lor acrapulu de cultură ş altor spec de c pr n de respect v asupra păstcurcu eu în cond ţ de creştere în s stem controlat în lacul de acumT sa Belceşt la Ferma P sc colă Tr feşt ş la Baza E per menLa oratorulu de cvacultu ă ş Eco og e cvat că P atra Neamţ de peVadur ceste date ne dau pos l tatea să ev denţ em n uenţa unor fasupra compoz ţ e och m ce a peşt lor (natura ş cal tatea

tehnolog a de creştere dens tăţ e de creştere tratamentele med camenetc.) să urmăr m evo uţ a valor lor unor asemenea parametr och mraport cu vârsta acestora să facem comparaţ între d fer tele spec luastud u

6 1 Aspecte privind caracteristicile bi chi iceale speciil r de ciprinide

Cea ma mare parte d n datele och m ce asupra spec loc pr n de luate de no în stud u pr vesc relaţ a d ntre natura ş cal tateape de o parte ş compoz ţ a och m că a peşt lor de d fer te vârste pparte aspectu este e pl cat de faptul că în creşterea peşt or în s s

ntens v hrana const tu e unu d n pr nc pal factor l m tat v adezvoltăr acestora mot v pentru care ce e ma multe cercetăr urmreal zarea unor reţete de hrană ech l rate d n punct de vedere z ologsu st tu rea unor surse convenţ onale de pr nc p al mentare cu neconveţ ona e.




C eş e e eşti or s s em i e s

a tă categor e de date are în ve ere n en a a tor factor asuompoz ţ e b och m ce a peşt or precum ş d eren e e de comp

ec e de pr n de nvest gate ş între peşt de er te vârste eeaş spec

6 1 n uenţa ranei asupra compozi iei bioc imicea ciprinidelor

Date e care og ndesc re a a ntre hrana adm n strată peştompoz a or b och m că au ost ob nute în cadru unor cercetăr c

as pra a ev or de c pr n e (crap sânger cosaş novac) ş asupre cu ură e vârs e ma mar crescut în v v ere otab e care au

ocu rea d n mot ve ob ect ve cauzate de cr za mon a ă energerote ne a ra e or comb nate cu surse neconven ona e e hespe t v rea zarea unor raje a ecvate ne creşter rentab e a peşt

v ere ota e d n punct e vedere econom c

6 1 1 arac eris ici bioc imice ale alevinilorde crap decultură (Cyprinus carpio L.), în rapor de cali a ea

ranei administra eDupă cum s a men onat în cap to 5.2. . cerce ăr e noast

ev n or e c pr n de s au efectuat a Fe a P sc co ă Tr feşt (per oada : 1984 1 990

Pr me e nvest ga asupra a ev n or e crap de cu tură(Cyp i upioL )au avut în vedere 5 otur de peşt(AI A A3 A4 As)crescu în

c d n bră e st c ă ş hrăn în mod d er t cu b omasă l el/a S e ede muş Spi uli aş cu b omasă zoop ancton că (îp me e 45 de z e de ăn re act vă) respect v c aje comb naco poz e b och m că d fer tă (între a 45-a ş a 75-a z de hrăn re act

Compoz a b och m că a b omase a ga e zoop anctonprezentată în tabe u 5 2. 1 1 . ar cea a fura e or comb na e aa ev n or de crap este dată în tabe u 6 1 1 1 1

După 15 z e de hrăn re act vă ş apo upă a te 30 de zmater a u p sc co reprezentând ce e 5 otur s au pre evat probe co

x Fa a de alev n du ea ă de la eso bţ a saculu v el n ş p nă a apa ţ a so(Bănă ăscu )




C r c er s c b oc m ce le s ec lor de eş ves g e

d n c te30 exemplare/lo /probă care au fost anal zate d n punct de vederb och m determ n n u se conţ nutur le parametr lor b och m c care sunt reprezentate gra c în g 6 1 1 1 1 D n exam narea acesrezultă următoare e aspecte :

după pr mele 1 5 z le de ăn re cu b oma lgală cult vată şb omasă zoopl cton că alev n n lotur le AA ş A prezentauconţ nutur de substanţă organ că subst ţă m nera ă ş prote nă brută mr d cate suger nd faptu că d etele adm n strate acestor lotur sunacces b le pentru această v stă în pr v nţa otur lor A şAaceastă s tuaţ ea parametr or b och m c menţ onaţ se corelează ş cu o suprav eţubună (Ru nsch et a . 9 4) Valor e rapor ulu d ntre conţ nutucel de prote nă d n corpul alev n lor folos t rept cr ter u de aprecca tăţ mater alu u p sc co (Gheracopol 197 ) sunt ma asemenea la lotur le A şA ev denţ nd o stare generală ma bună pu etulu de crap d n acestea

datele corespunzătoare pu etulu după 45 e z le e ăn react vă arată la r n ul lor o ma bună valor care a d etelor a m notur lor A (b omasă algală eCh/o ellaş deSce ede mu+ b omasă

zooplancton că) ş A (b omasă algală e eSce ede mu b omasă

zooplancton că) lotul A a înreg strat în a oua parte a testu u un nmor al tate r d cat b omasa deSpi uli afolos tă ca hrană pentru pu etu d nacest ot deş bogată în prote nă ş a te pr nc p a mentare o

ne c entănal za b och m că a pu etulu d n lotur le A AAş A ăn t în

ntervalul cupr ns între a 45-a ş a 75 a z cu raje comb nate deoseb te e e at t pr n compoz ţ a b och m că (tabelul 6 1 1 1 . 1 ) c t ş

ngred ente or d n c e au fost real zate a condus la obţ nerea vareprezentate gra c în g. 6 1 . 1 1 2 n care rezu tă că furajul A carpr ntr-un n ve super or de prote nă ş e grăs m în care s-a ntr

ngre ent b omasă zooplancton că în proporţ e e 33 (Ruj nsch e19 4) a eterm nat obţ nerea unu mater al p sc col e o cal tate mare ectată de conţ nutul e prote nă n corp (ma mare cu c rca 2 decpu etul d n otur le AA precum ş de valoarea ma m că a raportuluU

nouă ser e de nvest gaţ b och m ce au fost efectuate e noasupra pu etu u de crap crescut în căz n bră e t clă în anul 19




Creş ere peş ilor sistem i e siv

u d e e mi te constând din omasă algală eSce edesmus omasăoplanctonică în aportul de 2 : 3 (IV) i de 3 : 2 (V)

Compoz ia iochimică a furajului pres a te a iomasei algaleomase zoop c onice a fos prezentată în a elul 5 .2. . iaochim ce o inu e prin analiza puietului (30 exemplare/lo /pro ă) ecute n a elu 6 1 2

Ca culând v riaţi e fa ă de lo ul martor hrăni cu estarter se remar ă faptul că puie ul din varian a e perimen ală V cs hrăni cu un ames ec de omasă algală deSce edesmus i omasăoplanctonică (2 3) prezintă atât în prima parte a testului cât ş la s r it

cestuia o s are generală mai ună oglindită e con inuturile superioaru stan ă usca ă su st ă org că pro eină rută i grăsimi totale

rezul a e e asemenea mai une s au pus în e i en ă la iantănire cu iomasă zoopl c onică) V(Sce edesmus+ zooplancton 3

Dacă se a în consideraţie ndicele e sup a ie uire a puietuluap până la sfârşi ul estulu ( 45 de zile de hrănire acti ă) care în c

ur lor IV şi II es e cu aproape 20 mai mare decât în cazul lotu u m se poa e rage concluzia că hr a v e reprezen ată prin iomasă a

şi zooplanc onică este nu numa ma e nă decât furajul presta ter dşi o va oare iolog că mai mare ea con inând o serie de t ine i enzd gestive pe lângă prin ip ile al men are de ă (Da rows i 1979

a and Cha ra a 990Cha ra arti d Jana 1992)Cercetăr compara i e asupra unor lo uri e puiet de crap de cultur

ăn t cu raje pres arter i omasă algală şi zooplanctonică au fosefec ua e de noi şi n anul 986 La ouă din lo u i li s-a adminis

urata unei pe oade de 45 zile de hrănire act ă câ e un furaj presta eror compozi ie ochim că a fos prezen ată în ta elul 5 2 1 .2) un

ăn t într o primă perioadă (până la 22 z le) cu iomasă al gală S e edesmus n cont nuare până la sf'ar i ul testului cu o dietă mi tă

ompusă din iomasă deSce edesmus+ omasă zooplanctonică (în raportule 3 ) iar ce de al IV lea a pr mi pe toată per oada iomasă Sce edesmus+ iomasă zooplanc on că cu precizarea că upă 22 zilees rapo ul de 3 1 a fos modi cat a 1 (Rujinschi i al. 1986)

In es gaţiile iochimice efec ua e asupra puietului in cele4 lo urât la sfâr i ul pr mei păr i a testului cât ş la te minarea acestuia au ca o inerea atelor prezen a e în ta elul 6. 1 1 . 1 3




Ca ac e c b oc m ce ale ec lo de eş nve ga e 1

Re er ndu-ne la pr ma par e a testulu (26 0 1 9 6 6.06comparând între ele valor e p ametr or och m c corespunzătoare clotur de peşt constatăm în pr mul rând faptu că furajul t p C Edeterm na o stare generală ma bună a mater alulu p sc col (conţ nutsu stanţă organ că ş de prote nă ma mar precum ş o valoare ma mraportulu U/PB) decât rajul com nat t p T m şoara ş în general fce e alte surse de hrană (cu menţ unea că raju t p C E este caracterpr n conţ nutur ma d cate de prote nă ş grăs m decât ce ă acom nat a e u 5 2 2 )

Faţă de ce e două raje com nate în această ază a testulu s-o ţ nut rezu tate ceva ma sla e la l tur le hrăn te cu surse neconvenţ ocu prec zarea că d eta m xtă a condus la rezultate ma une su acest asp

aţă de omasa algală adm n strată s ngularn a doua parte a testulu (17 06 1 9 6 9.07. 19 6) când ce

surse de hr ă neconvenţ ona ă ut zate pentru l tur leI ş IV au ostcom nate în proporţ d er te (lotuI pr m nd ş zooplancton) staregenera ă a pu e ulu s-a îm unătăţ t valor le parame r lor odeven nd compara le cu cele corespunzătoare var an e or în care s-a utca h ană uraje com nate

Compo i ia biochimi ! a rajelor adminis ra e ca hran puie ului de crapn e a 45 a şi a 75 a i de h ănire ac iv

Tabe/u/ 6 . . . .P ametru och m Furjul :

( )Um d tate la 10 9 3 1 32 11 02 1 5Su s anţă org că 7 07 67 33 72 25 72 1

Su st ţ m nera ă 12 21 3 16 73 6 04Prote nă rută 32 37 2 2 26 06 40Grăs m tota e 3 27 0 7 0 76 5 00S.E.N 3 70 3 21 45 43 26 93Celu oză 2 0 3 13 6 37 4 04NaCl 0 1 0 46 0 7 0 39Putere ca or că( kcal/kg) 3263 00 2677 30 2740 40 3050 70




0

100� 80

6040

0o

Am e

S bs a A m al• E.N

A A

Cr ş r a ş ilor n i em in en iv

A AP ei A b A G ăs m t aleUm i a e P tei A b tA

bs a A sca A- - u s a ţA =cA

L

=======

: _

100� 80

60l40

0o

U i ita eS bsta ă m i e a ă

. NA

A A A AP e A b A G As imi taoUm i a e/P i A b tă

S bs a A s ca A S bs a Ag a�c

l- = :

6 1 1 1 V o un tr b och c u tulu d cr 4 l ş d ăn ct ă cud r t d t A- bioma ă de Ch/orel/a

Scenede mus oop anc on A - biom ă de Chlorel/a oop/anc on A3oma ă de Chlore la cenede mu ooplank on A4- bioma ă de Scenede mu

ooplank on A bioma ă de Chlorella Spirulina ooplank on n cond contro t




C r cter t c b och m ce e pec / r de peşt ve t g te

� - -- zile!

1 00 r �

0

60

40 - -o20

oA 1 A 3 A 4 A 5

1

lUm ditate•S bstanţă scată

DS bstanţă o gan că

DS bstanţă m ne a ă

•P oteină b tăG ăsimi tota e

•g 1 1 1 b Va o e o pa ame b och c a p e de

e de h ă e ac vă c d e e d e e1 b om ă de Ch ore +Sce ede m +zoop cto - b om ă de Ch ore + zoop ctol A - b om de Ch ore+Sce ede m + zoop to l - b om ă de Sce m zoop cto b om ă e Ch ore Sp r +zoop c o co d c o a e

Corel d aspe tele referitoare la o poziţia io i i i dide s pra ieţ ire a e a fost de3 la lot l de 4 la lot II de42 1 lalot l şi respe ti de52 6 la lot l IV la sf rşit elor45 zi e de test(R i s i et al19 6) a e la o statarea ra a o stit it

io as al al o i aţie io as zoopla to i a detrez tate de a sa s perioa e ra elor o i ate de o

a a ta ele are de r di o i area elo do s rse e o e ţioa şi tilizarea a atare a a estora pe tr reşterea a e i ilor de ra est fel se realizeaz o apropiere de sit aţia î t l it î o diţii at r

azi ele pis i ole s aspe t l alit ţii a eiVasiles 1975î adr l o er et ri o parati e as p a or

lot i de rap de lt r (C r ite e ai ra at ral e reţet ixt ( ra at ral a arti ial a a s de ase e ea

o l zia ra a at ra o d e la rez ltate ai e s aspeî s şiri io o i e (i di i orfolo i i şi o sta te sa i e a e atepis i ol




152

P et ub h m

( %Um d t te p( 1 C ) VSubsta p

ă VSubst p

e a ă VP te ă pb ută VG ăs m p

ta e VS. E. p

V

U S UU / P.BP.B / G TS O / P.B.S.O. / G.T

eşte eeşti r sa e bio himi e ompa a ive p ivind puie ul de ap de ul ă re u în ă i din b ă de i lă

u di e i e ipu de anul 1 985

V t ex e me ta ă V

1 6 19 1 961 1 1 2 26 1 1 6 1

- - -1 - - - 114 14 6 1 99 1 1 14 4 1 1 1

+0 6 + 96 + 1 9 - - 22 4 2 1 2 4 2 6 2 2 2 42 22 2 4

+ + 12 + 16 + + 421 1 4 9 1 12 1 1 1 4 1 1 12 12

-1 - 1 + 2 - 96 + 12 - 22 2 4 2 16 2 1 2

+ 1 + + 64 +1 6 2 + 294 46 2 4 1 2 46

+ 6 - + 1 1 - 1

4 99 4 94 4 2 4 9 4 4 4 44 4 424 4 2 7,95 6 2 6 22 64 2 2 4 6 1 2 92 6 2 16 1 2 1 49 1 2 1 1 21 1 1 1 22

69 4 4 4 4 6 62 2 6

Tabe/u/ 6 1 1 1 2.

V V

2 2 1- 41

6 6 11 -

2 2 2 69+ 4 + 21 12+ -2 6 2 16

+ 9 +69 4

4

4 4 66 6

1 24 1 26 6 94

U = u d ta e a 1°C S U substa ă us ată ; S O subst a ă S subs ă m e a ă ; P.B = te ă b tă ; GSE = subst e e t b e e te ; P = bV = a at ± %




Creş erea eş or s s em te si

D n e am narea valor lor pr v n co ţ nutur le pa amh m c a ale n or (ta e u6 1 1 )rezultă c upă pr mele1 5z e de

( 5 17 1 5)nu s au putu ev enţ a cu clar tate eree ce e5 v ante p r menta e ; a s ş tu testu u însă( 1 5) ,

Ca a i b al f ajului mb na ip"Co u om al b oma algalş bio a a p an oni u ili a p n ş a sâng

be 6 1 1 2 1Par etrul Fu a com nat B omasă e B omasă

t Colurom Sce ede mu zoo lancton căSu s anţă usca 1 , 1 , ,

Su s anţăorg că 4,43 3 , 7 ,36Su s anţăm nerală 5,57 6 ,1 1 1,64

P o e nă rută 34, 1,4 63,Grăs m tota e 7, 6 5, 7 1 ,4

E C luloză 43, 1 ,54 4,46Pu ere ca or că

( ca / g) 3 4,6 63 ,7 3753,5

că după o per oa ă de hrăn re e3 e z le cu t pur le e anăenţ onate a e n d n lotul IV prezentau o sta e generală ma

ogl n tă e va or e ma cate ale conţ nutur lor e su stanţă usprote nă corp pre um e alor le ma m c ale raportulu U .

D n corel ea date or och m ce cu va or le pr v n n

uprav eţu re a cele5 lo ur se a unge la presupunerea că starea generaa ună a alev n lor d n lotul IV a os n uenţat e aptul căor mortal tăţ ma mar în eg strate în pr melez le e tes (Ru nsch

a 5),a ev n rămaş au avut acces la o ca t tate ma mare e h a p us s ressu e dens ate a ost ma re us

In aseme ea co ţ ch ar acă sângerul este o spec e erepon erent er voră hr a naturală a con us la rezultate e ansam lu m

uţ n une decât ajul com nat testat cu prec zarea că acesta a r a zat pe aza unu concen ra de luce ă cu zară ş ouă me j (Ruj n al 1 5)ş a avut conţ nu de prot nă cu c rca13 ma mare ecâtomasa algală deSce ede mu




Carac er c b oc m ce ale ec lor de eş nve ga e

Carac er s c b och m ce a e alev or de sâ e c escuţî c d br de s cl , î a ul 1 8

abel l 6 2 2Parame Va a ax m a ă

rul V V 1 l V V(%) 1 08. 8 0 8

U C 83,8 83, 83, 8 , 8 ,3 80,83 8 , 8 80 8,30s u 1 ,1 ,03 1 1 1 , 1 1 ,8 0,1 1s o 13 8 3, 1 3 13 1 1 ,0 1 ,38 ,0 1 ,31 1 ,3S M , , 1 ,81 , , 3,08 , 1,P B 1 1 3 1 1 ,3 1 1 3 1 1 , 3 1 3 1 ,1 1 ,8 G T 0 81 0,80 1,1 0, 0 1,0 1,38 1 13 0 10S.E.N 0 3 0 3 0, 0, 0, 0 0,30 0 3 0, 80, 0, 3U/S U 1 , 3 , ,3 , 0 , 1 , 0 3, ,03 3, 0

U P B , 8 8,80 ,8 ,38

, 81 3 , 8SU/SO 1 1 1 1 1,1 , ' 8 ,1 1 ' 8 1 , 1 1SO/SM , ,00 , , 3 ,3 8,0 , , , 9 8 8SO/PB 1 1 1 1 1 0 1 ,10 ,081 , 1 0, 1, 0SO/GT 1 , 1 ,1 1 ,13 8,0 1 ,8 1 ,3 13, 1 ,0 1 , 8PB/GT 1 , 8 1 ,38 0,3 , 1 1, 0 1 , 3 1 , 10, 18 , 0 , l

U um d a e la10 C S U subs a ţ usca , S.O.subs a ţ or a c S M-subs a ţ m era P.B = pro e bru G T. g s m o ale S Eex rac b le ea o a e

6 1 1 3 arac eris ici bioc i ice co parative ale sângeruHypophthalmichthys mol tr V , c sa uluiCtenopha ngodon ide a V. i novaculuiAr tichthys

nobil R crescu i În căzi din bră de sticlă, În condisi i are de rănire.

Cercet e asupra sângeru u au fost cont nuate în anu1 87ş înpara e cu aceste cercetăr s au es şurat teste e creştere a novacu ucosaşu u ce e tre spec e peşt n ăn e cu re ete e ană reprezentate pr n omasă a ga ă eSce edesmus+ zoop ancton ( otur eH C ) furaj com nat t p/1 86( otur e H C ) furaj / 87( otur e H C ) ş raj /1 87( otur e H C )

Compoz a och m că a omase p ancton ce ş a ce or trefost prezen ată în cap to u5 2 4

Este e men onat faptu că omasa p ancton că ut zată pcreşterea a ev n or e sânger cosaş ş novac feră e ra e e comnuma pr n faptu că aceasta este ma comp etă n punct e ve erpr nc p or nutr t ve pe care e con ne c ş pr n concentra e http://www.cimec.ro / http://www.neamt.ro/cmj



C eş e e peş lo î s s em e

c imi i ma d m lu con inu ul d o ină b uopla c n ă, a l ub n a u ă la 1 5 d ci c 2 o i m

d câ a a lo combina d al ă a , onimi i d S in un mai ma i d câ l din biom

o l on ăSub a u va o ii n g ic , l ombina z

lo i ă mai ma d â na u lă da din valo il oi ă ă biom alg lă i, în ci l, biom a zo

n u ioa a i iv fu a lo ombină om ă în l l 3 fu combina , m

ul 87 p zin ă m i idica ă valoa lo i că 45

ifu a ul 87 ac iz p i a m m ă v loa

go o ic, d o ă ui niv l d o ină m idic l /86 şi 87

E d ub i i f p ul că fu a ul / 86 d o buă in o inu l ău în g ă imi ca d ci c două om bil c val a cu l din bioma zoo l n oni ă

liza bio mică al vinilo d âng , c i nov lio d i d ( b m dii on i ui di câ 3 x m la

ob in zu a l z n g a c în g 6 1 1 3mi amina om a ivă a valo l a m ilo biocuna şi a p c în h ăni a u di dif i p d o af i h ăni cu a l i i d h ă, d l ă a

f i o mul c d ublini f ul i h n i n u n ă în o mă u ă im n ă om oz

că i din 3 ii i în mod ial, on inu ul d ul ui u ui ( a ă i în valo il apo ului U

c d an c n um ă, niv lul o in lo va iază l âng 5 , l o în ,18 i 2, 2 , ia la nov c în

8 ă în ă a ac on inu u ă i d ndp o in lo din a

n ivin a lui d l doil , din aminap z n în g 6 1 3 zul ă ă unul i ac la i i

o i a în mod dif i d l i cii d i, u unză o ac ic o lo bio oduc iv , d

p icu a i ă i l hi am n ului nzima i dig iv l p cii on m n i ua i , vid n că inv iga iil bioch

p ilo , în condi ii d ăni di i a ă, o a la b za abili ii unhttp://www.cimec.ro / http://www.neamt.ro/cmj



Carac er c b oc m ce ale ec lor de e nve ga e

=gc

L te

rS ge Cs ş v c

· Z_LV86o V87 L Vs]

5� 3.5

l 2 .5 c 2

58 1

5

? 5=gc o

S bst m e

S ge s ş N v c

G s t t

'. t o 1 •S ge Cs ş v c

S ge Cs ş v c

P te b t

2f =

co

S ge s ş N v c

S EN

0 .8 . - �

? 0.

I 0.4

Fr � . 'S e Cs ş v c--iSce e +Z pl V86OLV8OLIV!?

F g 6 3 . C a er b o h m e ompara ve ale alevde â ger, o aş ova o d m lare de h ă

57




Creş ere peş ilor si em i e siv

nă hili din un d v d ziologi , dio l ă i , în a

6 1 1 4 A pec e privind c mp ziţia bi c imică a crapu u ă(Cyp inus ca pio L rănit, c mpara iv, cuura e c mbinate c nţinând r teină de na ură

di erită (vegetală au animală)

o zin ă l m i im o n nu i n în ho o olog ă d ind d g du d dig ibil

o inu î o izi i li ( hl nd S a nhof, 1 7 ; 82 ; Wi o 1 85 l on nd H v , 1 86 ; Lov ll 1 8u ik, 1 nd on l , 1 2) ind dif i ă în fun i g lă u im lă ( 1 7 )

u n i o in o d u om ozi ilo fo u ă ă d noi in inv ig ii u uno lo

l u ă u î viv o l F PT if i în l ul d umul i î v Co)i iv, în v II- ( )(

l 6)

M i lu i ol d vâ ă u ă ui m fio himi fo ă i du u i d 45 d z5 8 1 86) u v d , din i u fo

o nă lu iv v g ă ( o d oi ) ; om ozi i bio him z n ă î b lul 6 1 4

l zul din n liz ob lo m dii z nîn g â 1 m l / o u z n g în

om v u ob inu in l z bio h mi ă o unză o ă i v m n în

o u ilo din o i l lo i m i bio himo l i o un z n în b u 6 1 1 4 3

in m g 6 1 4 1 i d lo di zul ă ă, d i n v lul o i lo i g ă imi o din fu l

d o nă im ă+ v g lă (I,I III IV VIII X) un în gio lo o u ă o liz b ză d o

v g lă (V,VI V ) on i u u il o m i bio himo m m l o l o u i d i,

lo i a m i n bi ă lo b ză d p o ină v g




Ca ac e i tici bi chimice ale eciil de eş i inve iga e 9

Compo a raj 1or ar r u l a î r ş r a ş r a rapulu dî vara a a

Compo l

( % )

! d p ş 20 20 20

! d î g 1 0 10 1 0

Sro d o a 1 0 10 10

d grîugrala 1 1

!

po umb 10 10 10

T rîţ g u 16 1 6 16

oj

raj r! 8 8 8Pr m x

v a 2 2 2

L 0 0 0

Chol 0 0 0

o a d al 3 0 2 97 2 93

Clo r! d

obal

Zarov

Tu vul a

A dop p 0,013

M o 0 07

Tr

V a a xp r m al!

V V V

20

1 0

10 2 2

1 2

10 1 8 18

1 6 15 1

8 10 10

2 3 3

0 ,5 0, 0

0 0 ,5 0

2,93 3 0 2,7

0 3

0 07

V

2

2

1 8

1

10

30

0 ,5

2 91

0 0 3

0,07

Tabe/u/ 6 1 1 4 1

V X

2 20

1 0 1 0

2 0

1

7 3 10

1

0 8

3 2

0, 0

0 0

3 3 3 0

0,3

10

7

0,013

Q




1 C eş e ea eştil î sistem intensiv

l d ă i inu ă i d d l olu ă indi l d vi ui ilo ( b lul 6

l i u m cu o unză o lo u ilo hu ă n m ă+ v ă ând i n l i V l ol ă m ind ob bil d o ă ionină , d if m n în

, 6

Com o ţ a b o h m a f aj o a olo p n u ap l l u ! (C ) în v o ab , la P T ş

a

S M P.B G T

%1 94 7 3 1 36 0I 1 93 3

1 79 9 9 6 36 431 6 8 0 3 9314 6 8 3 7 6 1 4 1 814 8 6 91 4 0

14 0 8 637 3 3 6l 1 1 9 8 0 9 9 43 6

0 846 9 30 8

x= p o ! na u a+ g a = p o ! na l v g a !

4 84 034 09

413

4 663,35

Tabelul 6 .S E N . C lulo NaC Ob .

34 1 8 0 9 x)36 0 1 64 0 96 x)3 9 1 4 00 x)36 4 1 8 1 03 x48 8 3 36 0 6xx)48 4 3 0 8 xx)49 44 3 3 0 xx)

0 66 1 0 4 x)34 3 7 03 x)

= u d a al0 ° S U = b anţ u a S O = ub anţ o gan ! Sb anţ m n a P = p o n bru G T = ! m o al

x a b l n a o

d ub n f ul ă n v i l d fu j ă o i nim lă (V V , V n i d mi vi minizâ î l l l fu (3% n lo d 2%), u u

i u ă ozi ivă u o i ă ii j lo ivu d u u ă d vâ ă u ă ui m f u inv

mi imil u l n m f i m i u vi o bi n l u d b j T B l i, u fu j o

d l , n ii dif , om iv u l fu j , i ă i i ă in d (B l , 1 1 ) om

io z n b lul 6 1 1 4 5




Ca ac e i ici bi chimice ale eciil de eş i inve iga e

Compo ţ a b och m ! a crapulu de cul ur ( C ) h n , compara v, cufraje ar er real e pe ba depro e n de na u ă an mal+ ve e al

( V V X ) au pe ba de o ne ve e a ( V VV )

6

Tabelul 6 4 2. .Lo ul

M

V

V

V

V

VX

V

V

V

V

V

X

a a u s o S MP B. G T

p e ev r % % % % %.0 . 86 8 ,3 ,8 3 3 6

80, 6, 3 6 83,74

80, 5 5 3 5 3

80 5 3 3 5

80 6 5 5 3 3

08 8680 60 6 6 35

80 6 6 0 3 3 5

8 , 8 5,5 3,30 6 3 53

80 6 6 0 8 , 5 3,80 0 6 38 3 58 3 3 63

80 8 6 3 80 5 3,8

80,3 6,8 ,8 3

80 0 68 8 68 , 8

80 5 6, 0 3 05 68 3 50

5 08. 86 0 533 5 33

80,35 6, 3 3,5 3 3 6

80 8 0 ,8 , 3 0

80, 0 5 ,50 8

0 58 3 3,

M compo a b och m ! a ma e alu u p c col lancepu u e u u ( ma or)

SEN U/

%0 6

0 3 6,5

0 3

0 6 5

0 6 33

0 3 6, 5

0, 3

0 3 6 8

0 6 6,50 38 6

0, 8 6 60

0 6

0, 6 3

0 5 6 3

0 5 6

0, 6, 6

0,38 6 5

0 6 6

0, 8 6,I l




;

G to le

_i �� J

I I VI I I

75

.

III I tV

C eş e ea eş l în em in en

S. N

7 r -

nmfJ I IV V X V

·Prot nă b u•10

o �

III I XV ,r

Subs n mi er ă

25�

20 -

a f

10·

5

IU I IV I

r u j

F g 6 l Conţ nu ur le unorpa ame r b o h m n o pul

rapulu e ul ur (C ) ş n frajele

u l a e n reş erea a es u a( apo a e la subs anţa us a la0°C)., V V , - va an e e f aj

ea a e pe ba de pro e n ena ur an ma ş de a ur vege al

V V V var a e de frajrea e pe ba e pro e n e lus vve e al

Co ozi ia b oc imică a ac o u aj a o abili ă d z n a ă n ab ul 6 4 6




Ca ac e s c b ch m ce ale s ec l de eş nves ga e 1 3

Valo le rapo r lo d n re on en raţ ile nor pa ame r b o h mraj/m ş h a b) oresp n ă oare va an elo es a e

Tabelul 6 1 1 4 3oV i n u Fu jo- S S M P G T S

n lo 1, 4 ,73 ,64 3 42,42 im lă 1 , 3 ,77 ,64 ,23 3 ,2

1, , 3 ,65 , 37,47, 6 ,6 ,64 ,26 5,8

V , 8 ,56 ,46 , 3 26,V V g lă '1 2 ,45 ,57 ,15 3 ,V , 6 ,6 43 ,12 2 , 5VI I nim lă 1 , 3 ,8 78 ,24 24,85

X , 6 1 , ,57 , 17 ,15U m d a e la1 5 C S U s bs anţă s a ăS O s bs anţă o ga ă S Ms bs an m nerală; P B pro e nă br ă G T grăs m o aleS N =s bs anţeex ra b le nea o a e

V i

a e pr v nd reş e ea absol ă a rap l de l ră ( C )ş nd ele de s pravieţ re al a es a

Tabelul 6 1 1 4 4 b olu ăI dic d u vi ui

m n lă m 45 zil 388 6746 5

2753 6

IV 25 5 6V 1 55 6V 22 7 67V 383 56V I 76 6IX 1 87 5 7

u ă cum zul ă din b lul d m i u , c două g u dd o b c nu num i in n u lo ond n a im lă u v g lă, ci i in niv lul fo dif i l o i o din c




C eş e ea eş il în i em in en i

C p nen a f ajelo de eşte e adm n t ate apulu de u tu ăe tă C e ut n e e otab le

Tabelul 6 1 1 4 5om a ian a d fu a

% I (M) XIII X XXII(M )

ăi ă 25 25 10ăi ă 10 5 5

o i 25 25 2 1 7ă ă g 2 2 2 1

îţd o u 67ă ă op ra 5 5

ăi ă o d 5 7 7 3i i i i a 2 2 2 2

Fă ă 3 3 3 31 100 100 100 100

ate o a at e d a o le pa amet o b o h m a u ajeut ate pent u eşte ea apulu de ultu ă

e t C n e e otab le

XXI

7

67

10323

100

Tabelul 6 1 1 4 6••• e : i d a% I (M) X II XI XXII(M ) XXIUmi i a 105C 14 25 9 34 11 9 12 25 12 59S b ă a ă 5 75 90 66 0 7 75 7 4Sub n ă o g 74 6 7 3973 01 2 01 75 96Sub n ă m 1 1 07 1 2 2715 07 5 74 11 45P o nă b u ă 39 43 37 4229 49 14 70 14 3G ă i 3 96 3 4 2 76 3 40 3 32S N C luloză 31 29 37 13 40 76 63 91 5 26




Ca ac e i ici bi chimice ale ecii de eş i inve iga e

9 0

0 70; 0-50030 00 1

Cypr nus carp o L.

. • 3 5 7

! VI (M)•

IDX

1

o M1)• V

1_

F 1 . . Va o compa a ive p iv d co i u u e u o pa amea muş h alb p e eva de a c ap de cu u (C )c cu î v v e

u aj d (1 Um d a e la 1 0°C Sub a u ca 3Sub ao ga Subs a m a P o b u , G s m

7 um d a / o bru )o i mai ma i la ima g u ă d â a a d a doua) în lu , a ug u a aliza ă bază d u o i ond n d na ud o b d fu a l XIII i VII in on in a aa a ind u i a mai mi a valo

na iz l bio himi f ua d noi a u a u hiu ui albd la â 5 m la d a /lo , la i ul un i ioad d zil , au ondu la zu a z n a în g 6 1 1 4 2

in amina a da lo z n a în gu a d mai uu mă oa l :

in a o ul lo în a inoacizi n iali, vi a in imi o l m n , in i d alg o cali a a fu a loin u n ând ozi iv a â a i d i d valo i ca( a a , 1 1 ), â i a i bio himici ai ma ia

(in u n ă on iza ă în u d fa ă in ăd a on inu uluo ul ilo i a on inu ilo d ub an ă u ao gani ă i o ină b u ă) ;




C eş e ea eş il în i em in en iv

ind o ci d i că i chi m n nzim ic o i c lucid lo di h ă c u d cu u ă o

o i ii i n iv cu zul l d bu chi în lio i o d ă nim lă din u i iv lu i căzu

u biochimi l d u ă xclu iv lă (XXII i XXIV) u con

i o no ică u io ă c ii d , d ă d ivp o i o di i d co inu u il m i c iv m i

com i cu c u h ă i cu iz bo d d u ă im ă

6 1 1 5 n en a e nolog ei de creş ere n ens vă a pere o a le as pra co poz e b oc ce a

C ilo î ivi o bi l d i ă i mgulă l ob i u o oduc ii u io c lo liz

c ic d o i ă u lo o c n bo în o inim n dmi i î i cu c in l ziolo ic l

ompara v pr v d va or l rapor r or d r d r ţ param r a rapu u d ul ură d d v r vâr r u î v v r o ab

o l

/ SS

S MSB/ G T

S / G TU P

ş o d ţ a ural î la u d a umular Ta a B l şTabe/ / 6.3.1

Co o ul cc Vivi c Vivi c Vivi

3 5 3 57 3 48 2 2 3 47 2 721 58 2 34 1 83 1 5 1 1 75 1 6

13 85 12 74 1 5 38 1 71 1 7 73 1 81 7 2 17 1 72 1 44 1 67 1 362 4 2 26 3 78 8 1 3 61 4 843,54 4 1 6 53 11 82 6 4 7,37 6 25 8 38 6 1 4 43 6 84 36o

U um d a a5 C S U b a ţă u a ăS O ub a ţă or a ă S Mub a m rală P.Bpro ă br ă G.T. ră m o alS E N ub a ţ

ra l a o a

iliz h n i i ci l î ocul c l i n u l in u nă u ă di i ă ( c i d vâ ilo ) i com ozi i b

i ul i i cicol c l vid n i d d l ob in




Ca ac e i ici bi himice ale eci l de eş i inve iga e

nv ga com a a v f c ua a u a c a ulu d culvâ Co C C2 )c cu în v v o ab l în lacul T a- lîn cond l na u al of d co mul acva c cal , 1 2)

a l ob nu în cad ul ac o nv ga f c uaun z n a g a c în g 6 3 1 c da , ca valo

d n d f am b och m c d m na ( ab lulu mă oa l :

08 .700.5 .

030.

003 T5 7

F g 6 3 1Va o compa a ve a e pa ame o b och m c 1 m d asca s bs a o a c s bs a ţ m e a p o e b s

m d a e/ p o e b ) a c ap l de c l ă de d e e v s e co ab le ş î co d ţ a ale, î lac de ba aj Ta sae ceş d laş )

în ma a a c clulu d c Co)ana na u ală x n ă

co m l acva c , ma com l ă d n unc d v du c n ă ub a c can a v, d nă o a g n au ulu d c a , d câ a ul comb na , c a ă în

con nu ul d o nă d n co , ma ma cu c ca 3, , d valo




68 C eş e ea eş il în sis em in ensiv

d o ul U S /P B , um d niv x v n zo a , d â l î gi a în

o b na bog în glu id în faz l ma van l ii , ) i ua ia

d i d l n - f mai u ) ub ao h m ş ilo u în v v z n â

u n u a ă u n o g ni o n b u ubd â l h ă mod n a , v v lo m du

din o

6 1 6 n uen a densit i or de creştere a peştilor n votabile asu ra co ozi iei lor bioc i ice, la crapu

de culturP im nv g ii n u m v d n

i ilo d ilo în v vi o il a uio him au fo ua a lui d l(C p i us ca pio )

în ond i in n iv în l l d umu n -Bn in naliz bio h mi a mu hi lu lb i h o

va d la i d vâ i - z n ând lo

�0+ -

6

0o20

2Pa am t biochim ci

g 6 5. Valo l unor param r b och m c ( Um d a a 05C Subs anţ usca3 - S bs anţ organ c - Subs a ţ m n ra 5 - Pro n br 6 Gr s m N.)a crapu u d c l r cr sc n v v r o ab l a d s ţ d r

baraj Tansa B c ş




Ca ac e i ici bi chimice ale eciil de e i in e iga e 6

n i ă i 3,5 k /mi ,5 k /m a ă, în va a a -aC ) c iv 4,5 k /m i ,5 k /m , în va a a aC ) un z n a în 6

i vi n iază fa ul că, în con i ii aja imila , ma ialob inu in c a la n i ă i if i zin ă ca ac i

if i ; a m n a o bi i au fo u în vi n ă i a am ilo c i valo i ca a an i (Ba a

S u cauza n i ă i ma i c valo i u u o a am ilo bioc imici inv i a i, in

vi n ub a c ul con inu u i o o ină b u ă i ăco ul i o , a â laC câ i aC · f l, fa ă un con inu

o ină b u ă în mu c iul a b 16, , în i a la n ik /m a ă n uC i, c iv, 4,5 k /mn uC -au u în

vi n ă a n i ă i ci ca 2,5 o i mai ma i valo i al ac numai , au 1 2, , c a c zin ă cu ci ca 45 ma

C i cu ci ca 23 mai u in aC ; ac fa a cu ca valo il a o/P ă c a ă ub an ial (în cia la c a ul ouă v i), c a

în ău ă i a ă ii n a a ilo

In u n d n t! lor d cr şt u r co o b och c c uluâr t ş o l nd t! d lo o ur lo d nt conc ntr

uno r tr b och cTabelu/ 6 5

Ra o ul CI c3,5k /m ,5k /m 4,5k m 11, k m

/ S 2, 2 3,46 2,72 2,76S / P B 1, 5 1, 1 , 1 6 1 , 1

S /S M 2 ,71 12,65 7,26 6,

S / S M 1 ,71 1 1 ,64 6,26 5,S 1P B 1,44 2,26 1 3 1 ,72S 1G T 11, 2 ,68 3 6,4S / S 4,4 2,61 4, 3 3,77

/ P B 4,43 ,51 4,37 5,72

U u d t t l l 05° S U =ub t n ă u c t!S O =ub t n ă or n c!S M =ub t n ă r l!P B = ot nă brut! G T ră tot lS E =ub t n

t ct b l n ot t

io a a ă ii n al a ilo , cauza ă n ic , vi n ia ă i valo i mai ma i al a o u i




C eş e ea eş il n i em in en i

S U /S M/S c og i d c o cumul d ubp c iv î mu c v lo i o ( b lu

o o ţ a o h m a frajulu adm s ra ca hra o u or de p s vv e o a î a u de acumulare Vadur la de s ţ d e e ( 4 kg mş 15 kg m)

Tabe/u/ 6 5 2u b oc m :

i l 5 C 1 4b ă g ică 75 5b ă n ă 13 5ot ă b ă 42 7

m o l 4 3

E + u o 2 3r

000002

2 t l bi chi c

şch kg peşte m.c. p ) şchi lb ( 15 kg peşte m.c )I t kg peşte m c p ) I t (15 kg peşte m.c p )

· .

F g 6 Va o compara ve p v d co ţ u ur le u or parame r b ocha 1 05C Subs anţ us a 3 Subs a ţ organ c 4Subs a ţ m eral

Pro e bru 6 Gr s m o ale 7 S E N ) a muşch u u alb ş ca ulucurcubeu crescu î v v ere o ab e la de s ţ d e e

c ă ul io f c u d oi up ă ăc cu vivi o bi l cul d b j V du i ( oco m c l l c m f i m i u




C r c er c ch m ce e s ec r de eş nves g e

fel, efec uând inve iga ii biochi ice a up a uşchiului aca ului uno exe p a e de pă ăv de vâ ăP1 câ e 5 exe pla e/lo ),

c e cu e la den i ă i de 4 g peş e/de apă ( o ul ) şi e pec iv 15 lo ul V) cu un fu a combina de co pozi ia p ezen a ă în abelul 6

con a a o eviden ă in uen ă a den i ă ii de c eş e e a up a cbiochi ice a peş ilo g 6 5 )

in exa ina ea valo ilo edii ale pa a e i o biochi icpă ăvului c cubeu din cele două lo u i ezu ă că peş ii din lc e cu i la o den i a e de ap oape 4 o i ai a e decî cei din o uacu u a în co p o can i a e ai a e de apă şi de g ă i i, conco i en

educe e a nivelului p o eine o cu ci ca ceea ce în ea nă că den i a e în u ă eş e în -o ma e ă u ă a ea gene ală de

a e ialului pi cicoln conc uzie, pe baza da elo efe i oa e a c e două pecii c ap şi pă ăv) e poa e ap ecia că e u cauza de den i ă

c eş e e a peş ilo în vivie e o abile e anife ă in punc de vco pozi iei biochi ice, p in acu ula ea uno can i ă i ai a i de apă g ă i i în o gani ul peş ilo , pe de o pa e, şi p in educe ea conde p o eină, pe de al ă pa e, i ua ie în ca e a ea ene ală a abio ogic şi cali a ea că nii de peş e un in uen a e în od negaacea a e adaugă un i de c eş e e ai ic şi o ali ă i ai idicace de fap în ea nă p oduc ii de peş e ai mici

6 1 1.. In uen a un r tratamente medicament ase aplicatepeştil r, asupra c mp zi iei bi chimice a peştil r

n condi iile c eş e ii peş ilo în vivie e o abi e la dencâ eva zeci de o i ai a i decâ în c eş e a cla ică în iazu i şi ho gani mul ace o a e e upu ac iunii uno fac o i d ecap ivi a e, h ana a i cia ă ep zen a ă p in fu a co bina

au ai pu in deo ebi ă de aceea la ca e e e adap a logechipa en u enzi a ic dige iv al peş i o con i ii e zico-ch

ediu peci ce e c ) ca e ep a , poa e conduce a epuiza ea ziace uia, cându ai pu in ezi en a a acul dife i i o agen i

a emenea i ua ie, e e nece a ă aplica ea uno a a en e p ocu a ive adecva e, pen u comba e ea bolilo peci ce ace ei ehc eş e e, a amen e ca e, de egu ă, e bazează pe u iliza ea an

Schape clau , 1 55 Kulow, 1 7 Fijan, 1 7e an 1 6 a eal , 1 1Sal e, 1 Jacob en, 1 jo lund and ylund 1 0)




C eşte ea peşt l n sistem nten

Pe e alt parte, unele antib o ice sunt fo o te ca subs a e cuiosti u <rîn a a a i alelor ari (Balaci, 97 ) i a pe tilor (Malikova,

78 c tă e i ăilă et al , 990), ele putând deter i a por rieş ere s li ntare ş o eliorare a tă ii de sănătate a ani alelor căror

e su ad nis rateA u a en io at ş î cap tolu 5 ex tă n i

s ec ta ate c re, pe l ngă efectele pozitive a e trata ente or ro a c at v as pra cre ter i şi suprav eţuirii pe t or, a u ra act

e zimelo i es ive sau asupra unor para etri e atologici i bioc i icevidenţiaz o serie e efecte egative, condi iile care u su t ut

oze p i e an iot ceEf e e ad inistră ii unor e ica e te asupra co poz ţ e

ochi ic p ilor au fost eviden iate şi de no (A etroaei 1988)ves igaţ asup a rapului de cultură de vârstă C cre cut î cont late a Fe a Pisc colă Trife ti, în ur a ad i răr acestuia t

e o un de z e ( 1 3 iunie 14 iul e) a u or variante e edic en s co i d oxitetraciclină şi au furazo idon (Pricope et al

88)Ad i ra ea varia elor de furaj e ica entos s-a cut unor lo uri

e cra o ve de hidropizie (A) ş respectiv, unor loturi de crap să ătoaB , i r in st gaţ i e noastre b oc i ice au efectua la în eputul te

3 0 1988Ao Bo) şi la sfârş tu acestora (14 07 1988 AJ .AB . . . . . . pe c te 5 exe p are de pe i din ecare ot

Da e e p ivi d co pozi ia b oc i ică a fura ulu folo t în cadestelo au st stabil e e noi i sunt prezentate n tabelul 5 1ezul ate in a aliza b oc că a u c ului a b e atopa creeştilo su reda e n g 5 1 . i 5

Com o a b o h m a f aju u med amen os adm n s a apu u Tabelu/ 6 8 1

Par e ul biochi iU idita e la 05 u 1 ,54S sta ţă organică 75,85Su sta ţă nerală I l,61

rot ină b u ă 35,78Grăsi totale 55

S E N + Ce uloză ,5




Ca ac e i ici bi chimice ale ecii/ de eş i inve iga e 73

Di e ami area g 6 1 are prezi tă compoziţia bio himrapului e cultură i loturile bol ave e hi ro zie la î ceputul şi

sfârşitul testului se o stată ă ele4 loturi care au primit furame icame tos au avut o evoluţie iferită ţie e me i ame tul i tro uî fura upă cum urmează :

peş ii i loturile hră ite u ra o ţi â e 0 %o itetra i l(lotul A2), e 0 % r oli o (lotul � preze tau la sfârşitul testului ostare ge erală mai bu ă ogli ită e valorile mai s ăzuteale gra ului e hi ratare pre um şi pri o ţi uturile mai ri i a e substa ţă orga i ă substa ţă mi erală şi protei ă brută omp ativ u lotumartor At ;

L

00000

20

2muşchi alb

. Umiditate Substa t uscatăSubs a ţă mi erală Protei ă brută

0hepatopa creas

Subs ă-

rga c 1G ăsimi totale

1F g.6 8 a p v nd ompo ţ a b o h m a ap d ulbolnav d h d op la s ş ul nu s d h n ( 3 06 0

u aj m di am n oas ( ş 8= 3 ş 9= A ş O= ) sau uaj ob şnu ( l ş 7= ).

spre eosebire e l turi eA2şi � peştii i lotulA3( ă iţiu fura o ţi â atât o itetraci li ă ât şi razo i o 0 2 %+ 0 2 %

preze tau la s rşitul testului o compoziţie biochi ică apropiată e a eea alotului ă it u ra "martor î are u s a i tro us i i u fel me ic e t ; la ambele variaţiile parametrilor biochimi i me ţio aţi aufost mai puţi sem i ative




C eş e ea eş il î sis em in en iv

D te h e ţ n te în d e d d est e e te dezv tă pe t

d ce e e ente în je e dest n te pe t sănăe n n e ecte d e te n n e de med ent t

n en est î j Ast e d n st eet % s 5%) s e t e te e ne ne h ed e e d de h d t

p ec s de e n n t de s st n ă neep t e s ă de t" t " ă n s- d ne ament

Ut je d n ce +tet c nă n nd s e e te e s nt te t e

e en nd s t e pe ent n ent edcă v m d c te e t tăţ de pă d n

U/P,în p " "

90

-8

- 7 0 �60

4�1 2 4 6 8 9 1

şchi a b Hpat panc eas

"' "a "bs a !l ,ga; S"bs a !l me<aein b u G ăs t ta S EN

= : j-

F g 6 8 Da v d om o ţ a b o h m a ra ulu d ul ur (Cu u s d hr om arav u fraj m d am oas (2 ş 9B 3 ş 1 = B4 ş I l = B ş 1= B ) ş u fraj ob ş u( l ş 8 B ) î r oada

13 .06 - 14 0 . 1988.




Ca ac e i ici bi chimice ale s ecii de eş i inves iga e 17

In n z e nvest ţ e h e e e t te s pt ă de v stă C h ăn t t p de nă je ed

s p te h d p z e n e ţ se test pe te dezv tă pe t test B ev denţ t

p nteîn te e h d p z e ed ente e tes te n

p z t v p z ţ h ă e p s s penţ ne ă s e s n ă tet ne s

nd e ez t te ne n p ţ e s t ţ în ed ente se d n st e ză s t n

n st e e te dezv t pe t jeed ent se pe ză de tet nă v t ţ n

dete n nd st e ene ă nă te p st " t " n t p e d n n ent ţ e test te

ne ent

6 2 arac eris ici bi c imice a e speciil r de salm nideinves iga e

6 2 1 Aspec e privind c mp z ţia bi c imică a păs răvucurcubeu răni , c mpara iv, cu uraj c mbina şi cu

deşeuri de aba rn d n n nvest ţ e e t te s p păst ăv

de v stă P es t n v v e e t e în de j V19 6, n ă t n enţ h e s p p z ţ e pe t d n d ă t n nd ţ e în e n d nt e e

Compo i ia bio himi ă a fraj l i ombina şi a deşe ilorde abator tili ate a hrană pen păs răv l r be ( P)

res în viviere o abi eTabelu 62 1

P et % F n t De e ide tU d t te 105 C 10, 4 74,33S st nţă s tă 9,16 25,67S st nţă n ă 75,5 24,32S st nţă ne ă 3,5 ,35P te nă tă 42, 7 17,40G ăs t t e 4,3 3,7S E + Ce ză 2 ,30 3,16




C eş e ea eş l n em n en

u e e p pete de ( p nă t e n n n nd2 %p e nă ă ( e u 6 2

e e te e de pe e/ de păV e ed e p et h j

e ţ te d n n z nd v d ă p e ( te 5 eep e ent te în 6 2 D n e n e e te ă t e n uenţe ză p h ă pă ăv

! D i t

M şchi l m t l chim ci

e 0

�

0- 4 0

�u

N t c in t

1

Fn= u rşchi t i i ch i

_

Fic t : m t i ch miciJ

- ·

F j c m n t

.

l e4

�u.I �c . _

Fic t m t i i chi ici

F Va r l m d al uno am r b o h m ( Um d asubs anţ us a3 Subs anţ o gan Subs anţ m n a5 Pro na b u Gr s m o al

ubs anţ x ra b n a a Um d a Pr n bru ) a muş h ulu al

a ulu la s vul u ub u h n om ara v u d ş u d aba or ( ) sau omb na ( ) în nd ţ d ş r n v v o ab l




8 Creşterea peştilor în sistem intensiv

P d p t st ăs ţ ntă ţ ss z d n p n t de vede h d t n nd -s

p e h în h M t F stD e p zent te în t e 6 6 2 v denţ ză pt ăs ţ e d e t e n enţe ză n t v t t e pe t Ast e în t p p t d n t 2de

ă p pu în e st t în n e v de se v ţ e n spc nt 8 75 d n t t n ţ ă dens tăţ

z nt t înt e 55 22 62 2

D n m c c eşte ii p st v lui ntâne n pe i d25 05 998 23 1 0 998n ncţ e de densit te de c eşte e

T be/u/ 6 62.L l ens t te P me u 25 .0529 07 27 08 23.10Lung me st nd d ( cm 22 23 24 07 25 07 27 00

2 2A kg / V % 0 00 +8 27 +12 77 +21 45G eut e ind vidu l(g e 148 00 1 85 85 248 00 269 00V .% 0 00 25 57+67 56 +81,75Lungime st nd d (cm 22 03 22 67 24 05 25 20

202 6 g /m V % 0 00 +2,90 +9 6 +14 38

G eut e individu( e 134 00 54 54 197 16208,00V % 0 00 +15 32 +47 6+55 22Lungi e st nd d (cm 20 86 2 23 23 70 24 70

202 9 g /m V % 0 00 1 1 36 3 61 1 8G eu te indiv du l(g e 32 00 153 43 205 60 214 0V % 0 00 +16 23+55 75 +62,12

n e p v te nd de s p v ţ e pe tp nt e d nţ d n t t s nt

nd pe ns nese n t ve s p v eţ e ve s t test ăt e e v2 2A 97 9 t 202 espe t v 96 96 t 2 2C

R e t e enţ st v t d n st t pe t d n e e 3 t e pe nt e d n t

s t p ezent t v e e ent de nve s e h ne d ns tă he t e h n n s ă p d e sp de e te e s n 9 39 ţă d

dens t e de e te e p p e st d 3 k pe te/de pă




C r cter st c b och ce lespeciilor de peşti inest g te 179

e pr v nd coe c en de convers e hr ne preţ de cos l r j l consprod cere ne c n ăţ de 1 kg c e de pe e

T belul 6 6 3.Lot l ens e de Coe c ent l deChel el c hr n ţă de

cr tr convers e (l /k m r or %202 A kg /mJ 1 82 10 70 0 00202 B 6 k /m 2 54 14 94 + 9 55202 9 k /m 2 17 12 26 +19 22

Dat l d n tab l l 3 ată că a d ns tăţ d creşter ma maşt /m d a ă com oz ţ a b och că a ăst ă l t el s f ă o

d mod că ca n t m af ct ă ca tat a c peşt or ş st

V lor le med le nor p r e b och m c păs ăv l n ânel cresc d er e n v v ere o b e (M= m ch lb F= c

T belul 6 6 4P r me l 202 A V r % V r %b och m Prob m or 202 B ţă de 202 ţă de

m r or m rtorUm d t e l M ch 78 66 78 07 0 59 78 6 0 0

05°C F c 80 09 77 17 2 92 78 56 1 5S bs nţă M ch 1 08 1 +0 25 1 29 +0 21

m ner lă (% F c 0 99 1 6 +0 64 1 5 +0 6S bs nţă M ch 20 26 20 60 +0 4 20 9 +0org n că % F c 18 92 2 1 20 +2 28 20 09 + 1Pro e nă b ă M ch 17 18 1 7 07 0 09 6 (% F c 4 79 14 12 0 86 0 69Grăs m o leM ch 2 77 2 97 +0 20 50 + 0 7 % ) F c 2 54 84 +1 0 27 +0 7S.E.N (% M ch 0 1 0 56 +0 25 0 52 +0 2

F c 1 59 24 +1 65 72 +2 1

sănătat In ec s l n oad de 62 z l d t st a t202B (6 kg t /md a ă ş 202C (9 kg/md a ă s a eg st at s

n u nţa st ss l d d ns tat mătoa l od că b och m că faţă de ot 202A 3 kg t /mde a ă cons d rat d"ma tor :

a scăz t conţ n t r l d a ă de rot nă d n m şch l a

t lo a ales d n cat l ac sto a ;a c sc t conţ n t l d s bstanţă organ că s bstanţă m




Cre terea pe t lor n tem ntens

ot ş su sta xt acti zotat SE î ac s i c i c şt i d co i ut s au î ist at caz l

d uşch şi cat a c scut valo l o t luiU/ (a ă/ ot ă d m şch ş

t c a c ctă î ău ăţ a, o oa ca măsu ă, a stăl a ş l

Dac s co l ă d t l zulta d a al za biochimică a şc d c şt a ş lo c a h an i, o t t ag

ul t c ma bu u ob t î c z l lotului 202Asi a a d c şt , l o la , fost d 3 k ştm d a ă

6 2 3 D te co para ive privind cre erea co para ivă păs rcu cubeu păs răvului a loops i păstrăvului ânânel nviv ere o bi e în condiţiile lacului de baraj Vaduri e

c ă l , d s ş at l B za Vadu i a La o ato uc ultură ş Ecologi Ac t că, an l 1998, au u ă it să st bi

i t s l o d l d c ltu ă r g st ază c mai bu

d l z co ch m c m d u of d lacul d ba ac ul t ul i d c şt şi a dam t lui d utiliz a h a c st sco a fost co st uit 3 lot d şti â stă

z d s c l ăs ă c cub u(O cho hy chu my i ăst ăâ l (S l eli u o i aliş subs ci ăst ă Ka loo

c o hy chu my i Kamloop )cu ca fost o ul t 3 i itab l , s bi d , l o ular , d sit t a d c şt d 3

d a ă ş i di c l 3 lotu au fost h ă iţ cu c l şi fu aj du a a u io d d 5 l i 25 05 998 23 1 0 1 998 ,

a ă adm st t z â d 1 ,5 di g ta a lot ilo au ost câ t r şi măsu a i, ia , la s a şitul t stului, î baza og ta obţ u ş a co sumul d aj s a d t mi at c s h an i

Fu jul ut z t x im t a fost alizat d oi la Faj com at a L bo ator l i d Ac acultu ă ş Ecologi Ac a

b z no mat i im cl sic t l l 6 7 1 Ac st fu aj co a u vd cat d ot ă 43,70 , o d t d atu ă a mală,

st l c lo s c lo lu t stud u şi â st ştilot alua com a at ă c şt i , d z ol ă ii şi a

ut lizaa h a , l c tul t st lui şi, a oi, iodic, s-au d t rhttp://www.cimec.ro / http://www.neamt.ro/cmj



C r cter st c b oc ce le spec l r de peşt vest g te 1 8 1

alori m dii al nor aram tri şi indici io rici aştilor dat lo ţin t ind r z ntat n ta l 6 7 2

Componenţ ş compo ţ b och m că r j l gr n t pentr ccomp t vă n v v e e ot b e păstrăv l c rc be păst ăv l ntâne ş

K mloops n per o d 25.05 . 998 - 2 0. 998belul 6 7 1om on nt l % P r metr l b och m vc %

Fă nă de t 40 Um d te 05C 6Fă nă de c e 1 0 S bs nţă sc tă 88 64Şrot de so 1 5 S bs n ăm ner ă 2 05Drojd fr� ră 10 S bst nţă org n ă 76 59Fă nă de râ 20 Prote n br ă 4 70Fos d c lc c 2 Grăs m ot e 2Prem v t m n t S E.N. Cel lo ă 29 77

D n m c creşter păstrăv l c rc be (lot 40 C păstrăv mloops ( ot 4păstrăv ntâne ( o 4 1 F n per o d 25.05 998 - 2 0. 9

be u 6 7 2U s D

Lot l P me l mod dee pr m re 25.05 29 07 27 08 2 10

L ng me to lă cm 28 56 29 70 0 1 79L ng me s nd rd cm 25 60 26 98 27 66 29 16

nă me l dors lă cm 6 6 8 6 46 6 77401 C rc m er nţă cm 4 06 5 40 16 0 7 14

Gre end v d ă g. 246 42 275 92 1 40 00

S r v r % 00 00 00 00 100 0098L ng me o ă cm 2 46 4 55 6 7 96L ng me st nd rd cm 29 2 75 0 4 55

nălt me dors ă cm 5 56 7 87 9 2 9,4 7 404 K C rc m er nţă cm. 18 46 20 20 2 22 22 6

Gre t tend v d ă g . 97 8 472 88 525 00 540 00

S pr v ţ r % 100 00 00 00 00 0098 0L ng me tot lă cm. 6 7 50 9 7 4 82L ng me st nd rd cm 8 96 5 60 6 85

nălt me dors ă cm 6 60 7 76 8 5 8 244 11 F C rc m er nţă cm. 1 8 26 20 40 21 42 22 2

Gre t tend v d ă g. 451 06 50 8 6 00656 00

S pr v ţ r % 100 00 00 00100 00 100 00




C e te e pe t lo în tem ntens

şti c 3 lot p r m ta a fost cr sc ţ i r o a l din sta i d al i ş până la ârsta d 4 a i

D ta l l 2 r z ltă fapt l că la o ac aş stă 4 si ni ndi d al a ac stor p şt s nt dif rit păstră l

i p stră f tâ l nd a nc p t l t st l i, c c rca 1 1 3sp cti i a 187 gram / x mplar ma mar d câ păstră

a co d c a co statar a că co diţ l zico c micri l c l ad r car t mp rat ra ap i d ăş şt °Cşt r a p st ă c rc b st ma p ţi c tă

s ş r i st 25 05 1998 23 10 1998 co diţ il ca fşti or a ost t ptă p riod c d ca za t rbid tăţ ridstră l c c b a n g strat spor d cr şt r d 66 8 gram /stră l K m oo s - n spor d 142 62 gram / x mplar iar pâ tâ l n spo d 204 94 gramx mp ar alt c i ritm

şt a păstră l c rc b st c rca 2 or ma m cstră l amloops şi d c rca 3 or ma mic d cât al păs ră l i fo d ţ i d cr şt ş d rajar id nt c

D te p v n c nve s ne ş pre de cost r j cons m t pentr pne nt tă de 1 g c e e peşte păstrăv c c be( 0 C p st v

m oops( 0 ş pă t ăv ntâne( F)

bel 6 7Lot ens te de c eşte e Vâ st Coe c nt deC e t e c

eşt or conv n ( /p şt

0 t /m ă n 3,77 .00 K p şt /m pă n ,0

şt /m ă n 9 9

Din c pr z tat mai s s s d spri d rmă oar l co cl zimp rat ra ma mă r g strată d apa lac l i ad r

d păş şt a a aloa a d 1 8°C n co ţ l d m of r t d lac l d baraj Vad r

t s ă n r otab l a păstră l fâ â l şi aK oops st m lt ma r tabilă co om c comparaţ c cr

ăst ă c rc




Creşterea peştilor n s stem intens

c a c ţ ac sto aj , s as ct l ococ z o tă şt lo , s-a c t î a o t cc o obţ t l za ant d

Co c Nu eco No g S c salaHe d ix It l m to" d t

c t l st l d c t la d f t t l c s s c st la s t l oad d a

d a o l no a am t d c şt ş d alod t d z ntat com a a în ta l l 6 4

7. De m n l s ş t l st l , s c t a al z oob t z ntând to t t l l at î st d

a d s ş ă t st l în b n l d c

gt d la

ă a lă t t a osc l t î 8 5°C 1 3 5 Ca l comb n t l za d no la ază ng d t ş ot d so a nă d g â , l d oa a so

d ca c m t n zat î d f o o ţ , la p od t a FAM ş , s ct , NUTRIVET ta 6

c .

34

8

Com o ţa j lo s t d st nat c t

salmon d lo î a a a Ta e/u/ 6 4 1S t t l aj VARIANTA EX E MENTA A

( ) II III d şt 48 48 48

so a 30 30 30d â 1 2 1 2 1 2

t af 3 3 3d calc c 2 2 2

t m zat 3 2l oa a so l 2 2 2

FAMPI 3UT VET - 1OTA 100 100 100

od s l n t al F AMT st m l ă act t t a c l la ă cc l ch m c l la mă şt d g st l ta

o a noac z o îm nătăţ d d c l d co s a




Caracteri tici bi chimice ale peciil r de peşti inve tigate 85

asig ă c şt a s o l i în g tat mă şt zist n a ştilocondi ii d st ss d când mo talitat a şi mo biditat a Con in nat al biologic acti ( o tonit of nolat d sodi a anit of nolat d5-nit og iacolat d sodi z nt în cantită i mici în lant (ATO K

c m şi s bstan ano g ic ( l m nt min al şi s bstan ( itamin

od s l nat al UTR VET st n omoto s io d ca f niz ază min al l şi itamin l li osol bil şi hid on c sa c şt ii şi d z oltă ii îmb nătă şt ci n a tiliză(indic l d con si a f aj lo in con in t l d oxit t acic

o lactic şi c ati cită o ac i n biostim latoa şi d t miziologică mai b nă

Compo ţ b och m c r jelor re l te d p reţe e or g n ecomp r v c r j l d n mport

abe u 64 2a am t l biochimi VAR A A E FURAJ

c t % V(1 Umiditat105C 9 63 8 24 9 o8 8 392 S bstan ă scată 90 37 9 76 90 92 91 613 . S bstan ă o ganică 78 19 77 81 78 75 8 1 1 04 S bstan ă min ală 12 1 8 13 95 12 17 10 405 . ot ină b tă 47 85 47 52 47 67 46 006 G ăsimi total 5 2 5 15 5 21 11 507 . S E + C loză 25 13 25 14 25 87 23 608 Valoa n g tică

totală (Kcal g 4180 20 4202 104246 20 4653 30

9 En gim tabolizabilă 2667 00 2667 40 2689 80 39540 (Kcal/Kg

BG T 9 18 9 22 9 14 4 00

P.B. Pro e n br G.T.gr s m to ler j comb n t ce conţ ne p em x v m n t% - r j comb n t ce conţ ne d t v F A P™

%( pon

r j comb n t ce conţ ne p em x v m n%+ s m ror de creşte e(N TR VET A sV - j comb n prod s de F rmNutrec - No veg s c rs Hen r - t l

( or




Cre e ea pe ilo n s s e in ens

rez a a iz biochi ică a f raje or t izaui d r ş ere a al o de or, ra a a, t preze t

o ra raju proc ra di i po t, prod de Coco es e da e i di ă fapt că f raj ele rea iz te de oi c

e r u o ogi a p ie u i de păstră de a a a -a, ele a d o i şi o ri de gră i i potr ite ace

o ta o oge e ică a peş i or Se deo ebe c de f r j l po T CO pri fapt l c ace ta di r ă prezi tă co i

g i d ş ca u a , o aloare rge ică tot lă i are

o v p vind re u e cost l r e or til e pen r creş ereoop p s v lu nd gen ş p s r vu c rc e d ne

abe 64 8

r T E F re l f ra l an l2000t Lei kg %

12 984 50,522 15 000 58,36

I 1 3 019 50,65 IV( port 25.700 100 00

ez a e ob i u e n cadrul te t l i, ce pri e c cre o t a şi a ie ire peş i or, lori care hranei şi co

b chimică te a u bi ogic t preze tate î t be ele 6 4E a i area datelor referi oare a para etrii de creştere şi dez o ta

s iz tabe ul 6 4 7 şi rep eze tate gra c î g 6de a r ă oarele aspecte

î c ndi ii de raja e şi de edi d creştere ide tice, pă trăbe a ez prezi tă u rit d creştere şi dez oltare peri

pă ră u i ge ş pă ă i Ka loop şi alori că ai e cieo bi a e stf l, d e e pl , la fâ şit l tes l i gre t te edie

e empl de păs ră c be da z ş por l de creştere î regi trat ercirca 3 m i a i, co para i c pă tră i dige pect l e io

ora ap l i că te p rat a opti ă a pă tră i da ez coresporile e te pera ră ale ape de la ă ră ăria Cea lă pe tr c

specii , o e c este s perior ace tor a ori de e perat ră




Ca acte i tici biochimice ale pecii/ de peşti i e tigate

!QC

!

305050

5o

Fig.1 . Indicelede mu tip icare a greutăţii ed iiin i ia le (X)

P Kam oops P indigen P d nez

o oLoLoLo N M

F 6 42 Coeficie u e co ve sie (k f aj/k s ode c eş e e

Kam oo s i i e da e

LoLo

OLo

OLo V

i gr di t l c rol biosti latorF AMPT

car a s bstit it




SS C eş e ea pe i o în sis e in ensi

i u a ini at in co on nţa raju i a in nţat ci n l con rsi a raj i r s ct şi ara tri cri o in ril x ri ntal cor s n ătoa in i r nt

r anta uraj conţinânFAMP™ şi r ali ată la n r ţ cost r nt oa 58 in r ţ ach iţi al f raj l i i

con us a r tat s rioar atâ s as ct cr şt rii şi silo ât i s b as ct l ci nţ con rsi i hran i c l lalt

a a i a noi a con s la ân or la r ltat coa u p s conc rn NUT ECO, ar r ţ l lor cost a ra ci ca in r ţul achi iţi al ac st ia

Din l ntat ai s s r ultă ur ătoa concl iiis ă osibilitat a cr şt ri ci nţ i cono ic a acti i ă

s on c ră n ţara noastră rin r ali ar a nor f raj coi i a olo ic şi la r ţ ri cost inf ioar r ţ l i ra or d im o t

a l r ci nt c t rat ri ai mici 1 5 16°C înim u ii c şt a controlată a ăstră lui c rc an

ntajo să co arat c alt sal oni c lt ră într cât o i că i in hrana ntr un o ni t ic ai larg




C r cteristici bioc i ice le speciilor de i i es ig te

Date p vi c eş e e p ăvu ui K ps(P ), ră i cu a e rea izate upă eţete g a e(Var , ) c p a iv cu u imp ( V M - F a N T ECO - N egia )

V E E E N P e l U M 1 IIc in es at a b c d b c d b c d Parametri de reş ere1 Lun ime otală cm 7 38 8,82 9 98 12 50 0 56 13 8 1 15 50 9 0 12 92 3 52 Lun imes and d cm 6 7,66 8 68 10 88,98 12 25 13 70 8, 2 1 1 6 823 Lun me cap m 68 96 2 0 2, 0 2 22 2, 3, 10 2 02 2 50 2 7

năl imeapecto a ă cm 73 ,76 2 00 2 52 2 16 2, 9 3 20 1 9 2 39 2 58

5 nălţimela do sală cm 2 0 2,06 2 60 3,18 2 5 2,89 3,60 2 3 2 63 3 8năl imela anală cm 02 1 12 1 58 1 2 67 2 30 1 0 2 86i cum e in ă cm 3 8 5,90 6 70 8 58 7 00 7,50 9,50 6 22 6 70 9 6

G eutate �e 0 9,00 13, 0 30 9 85 21 32 00 8, 2 20 55 36 00 Pin i a i ndi i de reştere9 ndice dep ofl 3 5 ,28 3 83 3,93 15 ,7 7 ,30 01 91 3,89

0 ndice K se e G 2 0 1,29 1 20 1 26 1 28 ,28 1,4 1,30 1 66 29c en ulton Gx 00 65 2, 2 00 2 35 0 83 15 ,71 0 1 7 2,17

2 Lun me cap x 100 22,7 22 2 20, 19 20 2 02 19, 1 1 20,00 21 8 19 3 20 23Lun meto ă

b

9 38 08

9268

2 00070

8,35

7

0220 55

189

T belu/ 64 3oV

c d

50 12 89,98 1 1 222 22 2 502 20 2 88

2 53 3 101 38 686,04 8 29, 0 32 00

5 02,6 1,33

95 2,2619 30 20 03

D t e ec ii ăsurăt i a 5 iu ie ( cepu tes u ui); b 14 iu ie; c augus ; - 1 0 ct b e (s rşi tes u u ).L u gi e t ta ă; 1 u g e s ; g euta e; G ci cu e ţă; ă ţi e a sa ă.- h ă it cu a c mbi at ce c ţ e premvit i t % - t h ă it cu ra c b at ce c ţi e i ivu F MP™ % (Jap ia); - t h i cu a c mb at ce c i e p em

vi i t 2% 1% sti u a e c eş e e T VET ( us ia); V t h ă it cu a c mbi at p e Fi a N TRECO- N vegia su

H i (M );http://www.cimec.ro / http://www.neamt.ro/cmj



1 0 eşte ea eşt l n te nte

Date priv nd creşt r a p r ul g h u j r z f o i �

V , co parati n j (I M F a N r g )

V E E E Nr Icrt P e l nvestiga U M. a b c d b c d b c

Pa amet de creşte eL n met tal cm 3 06 5,70 6 06 8 20 6 6 7 58 9,46 5 88 6 42L n imest d d cm 2 58 4 90 5 82 7 5 5 32 6 248 34 5, 5 56

3 L n mec cm 0,38 1 12 1, 8 48 ,08 1,52 88 ,16 264 n l imela t ral cm 0,48 1 06 1,24 26 1 12 1,44 ,56 1 05 In l imela d rsa cm 0,68 1 18 1 46 ,82 1,26 1,78 ,98 2 326 In l imela cm 0 26 0 66 0 80 0 90 1,0 ,12 0 88 0 987 C rc m er n ă cm 36 3 62 4 14 5 3 81 5,18 5,50 3,70 3 988 G e ex 0,38 6 4 7 70 2,35 4 70 9,60 2 13 3 00Pi cipaliid c decrete e9 nd ce dep fl U 4,50 4,83 4 52 4 50 4 88 4 5 4, 5 4,81 4,86

0 nd c Kisele G 89 35 31 45 1 39 1 0 51 ,36 1 39C cien F t n G 00 2 2 ,9 2 02 02 1 56 93 65 66 74L ngime cap x 1 00 4 19 2 , 8,0 17 20,0 9 87 19 72 9 60

L n met talData efect o o a1 e ( cep te ) b e c 3 a g d octo b e ( te t

L ng e to ngi e ta d d g e ta e G ci c ferin Hîn ţi e a dor a .ot h t c j co bina ce conţ ne pre ix vi ini 3%;ot h t c j co binat ce conţ ne adit F 3% (Japonia)

II ot hr t c j co binat ce conţine pre ix v ini t 2% + % ti ato de cre e e UT IVET ( a)V ot h nit c co binat prod de Fi a U CO No egi c r a aHNRX- I a ia (M o )

d

8 026 941 681 81 700 944 687 38

4 714820

20 9

T be/u/ 6 4 4

V (M)b c d

5 96 6 7 8 985,16 5,50 7 861 14 1 0 1 88

15 1 1 501,22 1 9 1,900,88 0,95 1,063,76 3 87 4 722 6 3,05 8 00

4,88 4,86 4,72 37 42 6649 83 64

19 12 19 320 93




C r cte i ici ioc i ice e pecii o de eş i in e ig e

Dat ivin cr şt a t u ui an z(P nit cu ra ali u r r g al , c ara v cu un ra t r n M r a T ECO N g a

.M. sau r. e ul nvestigat m du de a D I

c . e pr m e b c b c b a amet ii de c eşte eLung me tal cm 3 78 6 7 10,96 7 78 12,14 6 62

2 Lung mestand d cm 3 18 5 0 9 66 6 8 10,68 5 73 Lung me cap cm 0 46 1, 5 2,30 72 2 52 1 24 n lţimela ecto a cm 0 60 1 20 2 2 1, 2 32 1 05 n l imela d al cm 0 80 1 5 3 ,98 3,04 1 52

6 In l imela al cm 0,36 ,05 , , 8 1 62 1 027 C cum er n cm 1 96 3 97 6, 6 5, 2 8 10 4, 88 Greutate g/e . 0 1 3, 5 22 00 5, 0 27 00 3 60 in a ii i dici de c eşte e9 Ind ce depr fl U ,72 4 25 ,65 3,92 3,99 4 35

0 Ind ce Kiselev L?G 1 62 1 36 1 0 9 1 3 1 37C fc ent ult n G 1 1' 1,27 2 9 2 1,87 2 2 1 90

2 Lung me cap x 100/ 12, 16 18,63 20,98 22,10 20 75 2 ,45L g me t t

Da a c u l r a 5 un nc utu t s ul ; b 14 ; c 1 ct b s rş ul t stuluL lung t ta ; 1 ung t ta ; g u t ; G circu r ; n l i a rsa

t nit cu ra c b at c c n i v i t 3%; l t it cu a c b at c c n n a ti l ™ 3% Ja a ;

c

2 641 32

2 421 923 96

1 608,242 00

31 371 6519 1

- l t cu ra c b nat c c n in i v n t 2% + 1% s u a i c şt N T ET us a ; l t r nit cu ra c b nat r us i a N T ECO - N rv g a sucu sa a

Ha a M r ;

9

bV( O

b c

6 70 265,6 0 08

36 2 4038 2 2666 2 96

0,98 5428 7 08,00 23 40

,03 3 801 31 422,22 2 2820 29 21 31




192

Co o i abio i c a s vu1ui Ka 1oo s u1u n ş s u an n t cu r var an ra

ar Data v Ka 1oo s v i n v an zro bioc r II ba v r M M

1 5C 69 22 8 55 8 36 9 8 8 92 9 5 8 58Subst. usca 22 3 1 22 8 21 45 21 64 2 9 21 8 2 43 21 42Subst. organ c 1 55 1 3 1 1 8 22 1 42 1 1 5 1 15

Muş Subst n ra 1 X. 2 6 21 4 2 2 2 42 18 19 9 19 28 2 2i rot in brut 5 54 16 68 15 1 15 2 14 5 15 2 14 88 15 56

a b Gr i i tota 4 15 3 63 4 3 3 5 3 21 3 14 3 64 3 5S E. N 1 1 1 6 2 1 6 1 6 1 14

1 5C 3 51 3 6 5 82 4 29 5 9 5 18 5 92 6Subst uscat 26 49 26 39 24 18 25 1 24 9 24 82 24 8 23 23Subst. organ c 1 52 1 39 1 48 5 1 431 36 22 1 3

Ficat Subst ra 1 X 25 9 25 22 23 96 2 4823 46 22 86 21 86rot in brut 1 9 2 18 59 1 6 2 1 1 8 35 14 218 14 1 1 16 32

Gr si i tota 5 32 5 16 5 26 4 46 4 4 6 4 4 4 2S. N 1 63 1 25 23 5 1 51 1 26 1 36 1 2

- ot it cu a co b at c con r i v t 3%; - ot it cu ra co b nat c con a it vu F ™ 3% Ja on a ;

- ot r nit cu ra co b nat c con r i vi n t 2%+1% st u at cr şt r T T us a ;- ot nit cu ra co b at ro us a N T CO - Norv g a suc sa a ND X - ta a Ma or ;

9 92 8 182 8 21 82

42 1 3318 66 2 4914 5 16 22 85 31 31 1 22

8 5 2522 13 24 51 63 1 82

2 5 22 9515 1 1 314 22 4 11 1 54

bM

9 49 9 292 51 2 11 45 1 4419 6 19 214 8 15 293 9 2 911 1 1

34 6 222 66 23 31 5 1 1 5 12 1 1 5 22 2215 29 16 684 59 4 561 2 98




C r c eri ici biochimice e pecii/ r de p i i e i e

Tabl u r zu ativ rivind cr şt a val ri car a ran i şi su ravi u r a vului K l s s vului indig nşi vului d z r t cu a a i t du t riginal

ar l c a ativ cu ra r - M - r a N T CO - N gia

193

be u/ 64 7Nr. ara ul v K l s v nd g n v d zr . Bi c i %

M Ml Gr u a di g buc.

u a 1 5 iun 4 13

,4 13 4 13 38

038 38

s rşit t st 1 ct. 3 ,0036 32 ,6088 82 S rc şt r g 25 8 , 731 2 8 32 263 ndic d ulti l car a

ut i dii i ial 26 0,68 1 6 4 2 26 61 8 42 21 54 C ci nt d c nv rsi

kg f a /kg s d 2 8 ,702 9 2 2 3 3,25 3 1cr şt r

5 Su avi tu r % 9 009 98 9 0 8 81

l t r t cu fra c b at c c n in r vita i t 3%; - l t r nit cu fra c bi at c c n ad tiv l ™ 3% Ja n a ;

- l t it cu fra c b at c c n i vi i t 2%1% st ulat r d cr şt N T ET ust ia ; t nit cu ra c b at r d s d a N T CO - N gia sucu ala ND X - talia Mar r

M

41

041 41

22 7,0024 23 421 59 6,23 59 22,99

52 65 65 558 53 56 7

1 35 ,ll96 9 9 98




Cre erea pe ilor n sis e in ensi

Aspe pri ind e olu a co poziţie b oc i ice a crapu uc ăCyprinus carpio ) şi a păs răvului curcubeu

S lmo gairdneri Ric ), n rapor cu dezvo tareaontogenetică a aces or specii de peşti

D e e ed s ab te de no r n n est gaţ b och me de ă d fer tă a arţ nând celor do ă s ec n cond ţ

e nte demonstrează fa l că e măs ra dez oltăr ono le a e r lor b och m c major ra ort r le d n

g stre z a m te mod că ( g 6 6 1 6 6 2 ; tabel l 6D c refer m a cra l de c lt ră(Cyp inus ca pioL a cărţ e ăr t-o de a stad l de a e n ână la s r t l cele

d a er e cre tere constatăm d n e narea g 6 6 1 căg stre e măs ra cre ter mătoarele transfo ăr n com oz

oc m că c n n t de a ă d n cor l e t lor descre te t e tat

n d a 82 98 ână la 77 68 r n com ensaţ e cree s conţ de s bst ţă scată de a 1 7 02 â ă la 22 32

a or l

U S UU BS S

B /G T S / BS G

ri e r po ril r dintre c nţin rile di eriţi or p r metri bi chimici cr p l de c t r de di erite vârsteTabe/u/ 6 . .

Co C c25 z e 45 z le 75 z le

4 87 4 29 3 77 3 48 3 88 39 6 17 5 49 4 31 4 66 87 6 71 5 75 15 5316 552 27 5 29 5 55 8 82 5 281 50 23 2 1 '16 1 233 41 6 62 6 88 0 27 6 50u

U m d t te C S U. s bst nţă sc tă S.O.- s bst nţă org că S.M.s b t nţă min !P.B protein br tă G T grăs mi tot e S N s b

ctibile ne o te

asemănător e o ţ e conţ n t rocent al de s bstanţă corela e c aces a cresc alor le concentraţ or de s bst ţă

r te nă br ă s bs anţe e tract e ne otate e măs ra cre ter conţ t l de grăs m totale d n cor l cra l de c lt ră e

a r d c t n aza de ale n decât la ârs e ma mari acesta nregn are r n nţată n nter al l c r ns ntre a 1 5-a a 45-a z dhttp://www.cimec.ro / http://www.neamt.ro/cmj



Ca acte i tici bioc imice a e pecii/o de peşt e ate

9 0

807060

w5040302010

*

l _

'

_ _P_•�: b._ l: T ,

··

<70c 40( 00

n -n4 ara t ul iochi i

**

7870

40cc( 0

8Para tr ioch i

7

70c

00

z l*

r2 3 4 5 6 7Pa a tr l ochi

98<70c

32�

Para tr ioch i

ig 6 6 1 Compozi ia bio mi ! au u i rivârs : = u i i a

2 = subs an us a 3 subs an organi 4 subs an min ra

= pro in bru 6= gr simi o al7 S.E N.

(• ompozi ia bio imi ! a

orpu ui n r g ompozi ia bio imi ! amuş iului alb).




C cte t c och m ce le pec lo de peşti i e g te 197

acti ă d ă ca s m nţin la alo i com a abi ca mă imsfâ it l ii a -a d c t

conc nt aţia s bst ţ lo min al din cor l i t l i d c ac t în int r al l c ins înt a 15-a i a 75-a zi d ăni acti ă

măs a d z oltă ii sch l t l i ac s iaE ol ţia alo ilo a o t ilo dint conţin t il dia am t i biochimici in stigaţi ab l l 6 6 1 s în mo

d t minată d ol ţia a am t ilo s cti i s ma că îfa t l că a o l dint canti ăţil d a ă i c l d ot ină din

tilo s d c la a oa j mătat a c rs l c t ii cc lt ă d la stadi l d al in ( 5 zil d h ăni acti ă i nă

ii a I a d c tIn caz l ăst ă l i c c b ol ţia com oziţi i biochim

tilo a fost ă ită ână a o â stă mai maP l când d la stadid al in ( g 6 9 2 tab l l 6 9 2

Din xamina a g 6 6 2 z ltă că majo itat a a abiochimici ( miditat s bstanţă scată s bstanţă o g nică ot ină

a o tz lU/ c în gist ază i la ac astă s ci ol ţii as mc lo ătat în caz l c a l i d c lt ă Există însă i n l d

ac st a i ind în inci al conţin t l d g ăsimi b t din coăst ă s d ci ca 2 o i mai ma în m chi l alb al t l i dP P2 . P+ în a o t c aloa a ac st i a am tr în cor al inilo

n concl zi com oziţia biochimică a c a l i d c lăst ă l i c c b ol ază înt - n mod simi a măs a d

ontog n tic a tilo

6 4 onc uzi asupra caracter stic or bioc mice ale specide c prinide ş de salmonide investigate, n cond ii

de creştere controlată

n stigaţiil biochimic f ct a as a tilo ccondiţii cont olat constit i n l din c i iil d al a a dif it lo ţ t d h ană d stima a in nţ i no facto ias a st ii g n al d sănătat i înt ţin a tilo d acalităţii c ii ac sto a




Creş erea peş ilor n s s em n ensi

c tă f ct a d noi as a i t l i no s cii d l ă sâ g osaş no a h n t om a at

ă obţin t n t on o at şi c biomas zoo lanctoni a omb nat o s nzătoa faz i d al n a ăt

l o oz bio h m c a ştilo h a nat ală t t ma b n sa c l ţin om a ab l c n l aj omr i ost mai m

D t b ochimic z ltat d n aliza al inilo d aş şi no a a s şit l t st lo a a tat n l şi ac aşi alo i t n mod dif t d 4 s d ci inid s z to a ca a stic o lo b o od cti da

ic a i ăţ al chi am nt l i nzimat c dig st a s c ilo na z l b o h mic f ct at as a no ot i d ai com a ati f aj omb nat onţ nând ot nă d

i t ( g ta ă sa n mal a ond s la onstata a ăm n mat a a st s i s ializat

d lo n h an a d lt oa sc t n z l a l f l d b n h n i sa o n o d na

fr jşi la n s t a a st am t b o himi ;

x s g ală a d t m nat o alitat o gano tii d şt da ă d n l l idicat al ot n o din acnţin t at mai d s d g ăsimi otal n aăn t c aj alizat bază d ot n ond nt d nat

n stigaţ il f ct at d no s b as t bioch m ao i d t ă c b h n t om a a i aj co

ş oas t d abato a a ătat ă aj l n n l t ină d nat ond nt animală ot cond c la z ltat a

ob in t la administ a a d ană oas t xcl si dn ală




7 ER ETĂ VIZ Â D OPTI IZAREA REŞTERIIPĂSTRĂV L I R BE VIVIER FLOTABILEPRI TILIZAREA DE F RA E O BI ATE

O ŢI Â D E ZI E DIGESTIVE PRO EOLITI E

Cercetăr e efect te ât pe e tebr e m r rb et ş s pr peşt or (L eder nd J chen 1975 rd et aK ech fer 1976 Ze to et 1976 c t i de bro s

bro s et 1979 cond s co st rea că d os d ges e î h n cestor re efec e poz ti e s pr d gess m re secre e de enz me propr i ca rez t t r d me t

r ne ş r m de creştere n m e or s t î mod s bsEste de s b n t f p că î er t r de spec t te

prec z în egăt ră c mod în c re e z me e digest e s p men rod se în f r je spect e psit de mpor a dacă a em

ins bi e ces or c i ne f ctori or de medot î scop îmb ătă r r nd ment i de co ersie a

mărir r ei de creş ere pre en r par ei nor bo i diges isig r re eces r i de e eme e m ner e a m e or

dece ii se ti ize ză t ri e c ice c ingredie r je

c prinse tre 3 şi 10 ori 1978 eg e a 19 9ărb t 980 ttes et 1981 1985 ărb t şi ar o 198ro moet 98 petro e et petro ei 99

că din p c de edere ehn c ntrod cerea t f r je e comb n te este şor de re iz t în se s că es e posd s r b re re t n fo mă cest în m s f r j i ră o dspec ă în cee ce pr eşte proces de ntrod cere e z me or

ce st prez ntă o m re d c t te n cond i e c re se cantită i m t m i m c de s bst n ă cti ă exp să pierderii cti

c i e f ctor or exte de medRezo ând ce s ă di rmă prob emă î tr mod care

referi în ce e ce e ză noi m re z t o ser e de f r je î obenzime d gest e proteo t ce pe c e e m dm s ra păs răde difer te ârs e cresc în iere otab e în c de b r j V

e m rmăr d î per o d 1 991 99 e ec e e cs p imen re s pr creş erii şi s pr ie r peşti or comb ochim ce r nd ment de t z re hr nei şi c

m zei şi p ze or d n tr c d gest compara c fre z te d pă re e e s mi re d r ră enz me




Cre tere pe t lor în s ste tens

o edeu origi a de separare a enzime or proteoliticedin extra tele enzima ice tota e

cad unor cerce r ro rii efectuate n ri a ar e a a

8n s n eviden caracteristic necunoscut ân a unc

o v c n ce res ec v c acitatea acestora de a re inee e v ri d orb e e e e z e dintr u ex ract enzi atic totac d ve i a i asu ra rote ne r so ubi e asu ra a dou g

e e ge e ro eo ice i a o itice din r-un ex ract roc a a c fu re ne din ace extract roteine e so ubi e într-o

e e z e e ro eo i ice sând nein en eg 1ar a A e roaei i A etroaei - Breve de inven e nr98876

8Ro ia

rocedeu original de nnobilare a uraje or combi atecu enzime digesti e pro eolitice pri intermediu

tu uri or ulcanice

Avâ d vedere ca c a ea ufu ui vu canic de a re ne

b e se ec iv enzi e e ro eo tice din extrac e e roteice tn a con zia c una din a ca ii e ractice a e aceste caracter o o oa e c nstitui rea zarea unor furaje co binate înnobi ate

e e roteo i ce en ru an a e A etroaei1987rocedeu i ag na de noi const în rea izarea unor extracte rote c

a e unerea acestora în con ac cu tufu vu can c rajer se ararea e extrac du un anu t in er a de s b r n

ducerea ace tuia ca ngredien n furaje i e uz u

Ca r nc u acest rocedeu a fost ro us s re brevetare eg s at aO S I cu 28 71 3 06 1987cu recizarea c a data

re ec i v nu fusese înc ex er en at în rac icrocedeu rez nt avan aje u t e res ectiva rin deter narea

ac v t ii e z at ce a extractu roteic ini ia a so u ie re a area ace tuia de tu vu canic se oate deter ina c exac itat

c n i atea de enzi re inut de uf as ect ortant în dozarea cantitde enzi e ce ur eaz a introduse n furaje în func e de natura i ca ita

ces ora de caracter s eciei c re a este dest nat furaju de divizi or e c res ect v n rea izarea unor cercet ri funda enta e rivi




Cer e ări izîn o i izarea re erii ă ră ului ur ubeu 2 1

rol l a ort l i lim ntar d n im dig i în tim lar a n im ro rii a ntr hilibr a n ţiilor int tinal şi b tit

30•ote ln solubl m

�Act v tat a p ot az or (l oll t oz /g )

0

-· -•co c a ia up contactul cu tufulco c a ia n�ia --

-Activitatea am lazelor (ml lmo l

ma toz g )

100000000000

300

r · - -• co c a ia up co tactul cu tufulvu a conc n �a in� ală

11114 0

-•conc n a ia du con ac u cu u uvu ca c•conc n a a ni ia

Fig 7 1Activitatea enzimelorproteoli ice şi a a fa-ami azei d gestive îndi erite ex racte proteice (A,B,C,D),înai te după con ac l aces ora c tv ca c de M r d




Cre terea pe t lor n s ste ntens

or r co sp ător d c n s c ţ a gastr că ş na b n st c sară p car a nz o ă a b r c c ar p s n ch t s p ar ş r

ct n at c n c s p oc s d p ca ca c s oat a za o d st b a for ă a

aj d gar a nz o d t f n adso bţ conft ar a ac n a factor o d d ( n trac

a or s nt b rat t t t oc or nd at g ox c z ta î cad oc s or tabo c ;

orb t t f ot c ns at c ş n ă pr n ăstra a ag d r (c g a oa ; r n cong ar a t f cong st dsorb t st os b ă d st g a croorgan s

og n n cond ţ n ca tr r a za a t act oo os c s r d nz ca t contam nat c g n ato

u c n c ca at a c ropr tă adsorbant ş ca s săa p n an a a n pr ţ d cost foa scăz t

7 3 uenţa urajel r cu enzime pr te litice asupra păstrăvcurcubeu crescut în viviere tabile

t stab r a n n ca aj con ng st v o a as a păstră c c b s b asp ct

o căr h an co oz ţ b och c a şt o ş d act or d g st v n p oada 3 am

oc d d scr s a s s o s d aj c nzrot o t c car am ad n st at no ot d p şt dă nd ct ac s o a p n co paraţ c f raj ră

n st a ot r or tor c s nzătoa

7 3 1 In uenţa uraje or c nţinând cantită i di erite de eprote itice ex rase din tub digestiv de păstrăv,

asupra pe ti r

n cadr or st gaţ (1 91 a ăr far ant d raj con n nd can ăţ d f r t d nz ot o

d t o ac aş s să as a co oz b och c a ăstrăat n ara a a d cr şt r c nd d a o tă d f raj fo




Cerce ăr v nd op area creş er pă răvulu curcubeu 203

p ntr cr şt r a păstră l în i r otabil în lac l d baraj Batt s t al 199 car a constit t arianta martor I

c rc t lor noastr r al zat alt tr ar ant d f raj II III IVntrod s pr n nt m d l t l i lcan c d Mirşid cant tăţ

d nz m prot olitic Ap troa t al 992E t act l prot c total d n car a fost s parat nz m l prot

introd s în aj a fost r l zat d n t b dig sti d păstră c rc b dist lată în raport l d 1 10 m/ Dif rit ol m d tract total tab l l 7 3 1 a fost p s în contact c cant tăţi ga

lcanic timp d 1 5 min t ; d pă d canta a s p atant l i t l p s la păstra la t mp rat a d 4C până în mom nt l în c a fostînco porat ca ingr di nt în ar ant l d ra I II şi IV

Da e as pra enz me or d gest ve ntrod se n raje p n n e edt v can c de r d

Tabelul 7 3 1 1E tract l

Sp c caţ D pă contact l c t f lIniţ al lcan c

II III IVa C titat a d nzimprot ol tic din tract 237 38 62 92 97 27 80 8

�Mt roz nă g tractb Cantitat a d t f lcanicp să în contac c tract l 1 1

nz mat c pr mată învol mc Cantitat a d tract

nz matic p săîn contact c t l ulc ic p matăînvolumd Cant tat a d nz mprot ol t c r ţ n t dt l 174 46 280 22286 00

lcanic primată în�M

tiroz nă 1g tract




Creşterea peşt lor în s stem ntens

a ă enz e p te t e a st e e t p enţa aje n p p ţ e de 5 ap t

at t e 7 3 2 e

8z e 1

8e 991 t e 1991 e e

a a e de a a st d s ate a h a ă n n ă est de p st ă e ( ant tatea z n ă de h ană

s des ă test n n ţ e de e tatea te pe at a ape

L s t test s-a p e e at p e de h a te 5 e e p e t a estea nd ana zate d n p n t de ede e

e e e tate d n ana ze s t p ezentate n ta e 7 3 1D e a na ea date p ezentate n ta e 7 3 1 3

a s de en e p te t e n aje e de e te e a n enţaă pe te ene a e t d n a te e e pe

se de se e d p n t de ede e h de e d n tp n nţ t e a de apă de ăs t ta e d n ţes t

C m n ţa ra lor i iza ca a p r p s r v c rc b (P2Tabel l 7 3 1

C p ente e Va tae e enta ăM I III IV

de e te 25 25 25 25 de e 1 0 1 0 1 0 1 0

t de s 20 20 20 20n de 5 5 5 5

e de 20 20 20 20D jd e a e ă 10 10 10 10

s t d a 3 3 3 3 an 5 5 5 5

e t zat 2 2 2 2z e p te t e t d p t d p t d p.p = rsa d nzi : 1g s 1v p s r v

ep t espe t p n n e e s pe a a e nţ n ts ată s stanţă a ă te ă tă n enţa ea ap /S / B S /G

D te e p nd a e ap t U B a e e e thttp://www.cimec.ro / http://www.neamt.ro/cmj



Cercetări vi nd opti i re creşterii păstrăvu ui curcubeu 205

C r c eris ici biochimice le p s ui c rcube din lo rile i e cu r jcon inând enzime pro eoli ice II III IV i d in lo l hr i c r j l m r

T belu 73 1 3P r me r Lo ulbiochimi M II II IV

% M. M F M. F M Fu C 75 99 76 43 75 2 74 74 74 12 75 56 77 05 76 64S bs . sc ă 24 0123 57 24 72 25 26 25 24 4422 95 23 36S bs org. 22 2 22 20 23 39 23 92 24 61 23 021 59 22 07S bs m n 1 19 37 1 32 1 34 1 27 1 3636 1 29Pro ein 1 99 6 43 20 117 25 20 1 16 0 1 9 2216 1Gr simi o 3 66 4 3 1 6 3 6 2 46 3 661 73 3 9S E N 0 17 39 1 4 3 061 34 2 55 0 63 1 2U / P B 4 00 4 65 3 73 4 33 3 56 4 474 00 4 55

U / S . U 3 5 3 24 3 04 2 95 2 63 09 3 35 3 2S.O./G. . 6 23 5 06 12 57 6 62 0 00 6 3012 47 5 54,uM - m şch lb, F - c U um e l105 C P pro e ă br ă S Us bs n ă sc ă S O - s bs n ă org nic G. - gr simi o e

zio ogică generală a peş i or(Gheracopo 97) pun în evidenţă oin uenţă pozi ivă a adaosului de enzime în ra e, asupra aces eia.

Su aspec ul carac eris ici or iochimice ale peş ilor în egis

sfârşi ul perioadei de es , nu s au rem ca deose iri în re o uri e IIV, care ar pu u da ora e can i ăţi or diferi e de enzime pro eo ifuraje

7.3 2 n uenţa urajel r c nţinând enzime digestive pr tede d er te r gi , asupra peşti r

In anu 992 cerce ările în cadr cărora s au u ări efec era e or cu enzime, asupra păs răvu ui curcu eu s au efec ua pe lopeş i de vârs ă diferi ă( o 2 )Ca su se de enzime pen ru fura ele cucare au fos hrăni e aces e lo uri s-au u i iza ub diges iv de pcu cubeu (pen ru o urileAI x� YI DJ)pancreas de porc(A2 x2 Y2 D2)fes a (A X Y D )şi pepsină de iochimi (� Y4 D4) o uri e depeş iA5 X5 Yşi Ds au primi pe dura a es elor ra ră enzimecons i uind var ele mar or

Spre deosebire de peş ii a aţi în vara a I a( o)a II-a ( I)şi a III-a( 2)de creş ere, la care s-a lucra pe câ e5 o uri vârs ă, la păs răvul a a vara a IV a de creş ere( )es ul a avu în vedere3 arian e experimen a e

Raţii e zi nice de h ană au fos s abi i e în f ncţie de v s a peşde greu a ea lo urilor şi de empera ura apei din lac.http://www.cimec.ro / http://www.neamt.ro/cmj



C e te ea pe tilo n i tem inten iv

D a este or fos de30 de z e pentru P (1 08 992 8 1992ş de90 z e e t P Pş P ( 7 06 992 1 7 09 1 992D e asupr m ter o pr me d n c e u fost re z te on e s rse or de enz me, recum ş supr caracter s

ce ale aces or fur e sun prezent te în ta elele corespunzăe e or c ego de v stă

Spre deose re de es efectu în anu1991cercetăr e d n992 ut î vedere uenţele r e or cu e me proteol t ce supr nd ce

supr ţ r ,nd c lor de creştere ş de convers e hr ne , precum ş az ţ e b och m ce peşt or ş act v tăţ unor enz me (prote a a am l ză, l p ze ac de ş l p e ce) d n tr ctul or

3 2 n u n ur j lor cu nz m supr l vd păstrăv curcub u

In erce ă le supra ev n lor de păs răv curcu eu (P) s u ut zv te e de fur de compo en preze tă în t elu7 3 2 1

poz ţ och m că e or este prezent tă în t elu7 3 2 2

o pone i elor e r j u il e c h pentru levinii e p str v cu c bTabelul 3 1ompone te e V ant x r m nt ă

( II II IV V(Mă nă de peş e 35 3 5 35 35 35ă nă de c e 5 1 5 1 5 5 1 5Ş ot de so 5 1 5 5 1 5 1 5

nă de grîu 8 8 8 8 8o d e eră 5 1 5 1 5 1 5 5

p e praf egresat 5 5 5 5 5vu can c 5 5 5 5 5

e x v tam n za 2 2 2 2 2nz me t d p. p p fest l peps nă

rot ol cS s e e z e p b gest v e p s v; p.pp cre s e porc

D tele ce pr vesc supr v e u rea ş creştere lev n or sunt pren a e ul7 3 2 3ar cele pr v nd compoz a lor och m că sun tre

el 7 3 2 4




Cercetări iz d o timi area creşterii ăstră l i c rc e 207

Da ele din a elul7 3 2 3evidenţiază in uenţe favora ile aleraje or cu enzime asupra peş ilor din lo urile cărora li s au adminis ra ,

aspec u supravieţuirii c e, cu excepţia lo uluiA3( ăni cu ra + fes al),

Compozi i biochimică r e or cu i ră enzimeutil iz te c hr nă pentru levinii de păstră curcubeu

Ta el l 3 2 2. . .Parame ul ) Fura m or Fura cu enzimeU m id ita te la 10s u 10,47 12,06Su s anţă organică 70,91 69,34Su s anţ minera ă 18,62 18,60Pro eină ru ă 39,06 42,72Grăsim o a e 4,07 4,00S N. Celuloză 27,79 22,62

es e de circa2 ori mai mare decâ a lo ul mar or în ceea ce priveş

D te privind cre tere i supr vie uire evini or de păstră curcubeuperio d 9 07 992 - 30 0 . 1992

Ta el l 3 2 3

o ulSpeci caţie A A2 A3 � A

a 1 08 1992da a r sferului din căzi învivi r JGreu a e medie individ(g/ex ) 0,214 0,213 0,219 0,2160,239Greu a e o ) 122,80 87,54 58,08 143,8059,71Număr exemplare( uc. ) 572 4 1 1 265 663 249Supravi ţuir (% 57,2 41 ,1 26,5 66,3 24,9

) 30 08 1992( s rşi ul es ului )Greu a e medie individ( g/ex ). 1,384 1,411 1 549 0,500 1,931Greu a e o () 670 460 330 300 450Număr exemplare( uc ) 484 326 2 13 599 233Supravieţuire( 48,4 32,6 21,3 59,9 23,3Indice de mul iplicare(x ) 6,44 6,62 7,06 2,30 8,05Coe cien Ful on 2,40 2,43 2,18 0,68 2,99

Testul început cu câte 1000 e empl re evini/ o în perio d 9 07 3 0evinii u ost crescu i n căzi din bră de sticlă




Creş e ea peş l r în s s em n ens

e ea î ă l a le ogl nd e de nd cele de mu pl a e un ma ne la l ul mar orA (M) ş a lo ulA s uaţ a

a ra ă u e n ue ţe ma reduse a s resulu de dens a e a aci

C r eri i i ioch ce le levinilor de p str v c rc be ni i c r jeon nâ zime diges ive proteolitice c r j r enzi e or

Tabelul 7 3 2 4i S bs S bst Pro e Gră S E N

a L t l di e org in in si ibr ă tot e

A 81 6 092 10 12 6 3 19 0 34A 0 79 88 2 33 12 82 3 88 0 8A 3 01 4 88 2 1 1 10 7 3 73 0 40A4 2 04 81 2 14 11 64 0 0 2As M) 3 87 4 37 1 76 0 83 8 0 21A 3 09 4 44 2 47 1 1 932 0 33A 3 72 4,3 93 1 1 03 2 09 0 3A 8 6 20 2 29 12 6 3 22 0 30A 2 67 14 94 2 39 12 72 1 94 0 2AI ) 2 86 14 60 2 412 2 2 2 0 10

acă avem în v dere greu a ea lo ur or la s ârş ul es ulu , oc n c ul o uluA care a os hrăn cu ura conţ nînd enzp e e x rase d n u d ges v de păs răv, aceas a es e de c

are decâ cazu lo ur orA ş A4ş cu c rca0 ma m e decâ ao (As) a o ulA2

Su as ec ul compoz ţ e och m ce a peş lor, da ele d

u sco în ev denţă d erenţe însemna e în re lo ur , cu exca e n lor d n var an a per men alăA care, la s ârş ul es ulu , prezenc n u a mar d su s anţă organ că, pro e nă ru ă ş gră

c da or ă, ro a , fa ulu că, în cond ţ le unu p v e ede numa 21 n uenţa s resulu de dens a e a fos redusă




Ce cetă i iz nd o timiz e c e te ii ă t ă ului cu cubeu

7 3 2 2 In uen a uraje or cu enz me asupra păstrăvucurcubeu a at în vara a I a e cre tere

209

In es ul de creş ere a păs ră ului curcu eu în ara a II a (P ) u liza ra e, cu ş ră enzime pro eo i ce, de componen a prezen

a elul7 3 2 5Tes ul s a des şura în perioada1 7 iunie 1 992 1 7sep em r e

1992 în cad aces u a urmărindu se p ame ri de creş ere şi compoziochimică a peş ilor, modul de alori care a hranei şi ac i i a ea enzim

d ges i e (pro e e de ipul ripsinei, alfa am ază şi lipaze)

Componen v ri nte or de r j uti z te n teste e de cre tere păstrăvu u curcub

n v r II P i I II P belul 7 3 2Componen ele V aria a x rim n ală

II III IV V (M)ăină de peş e 30 30 30 30 30ăină de c e 10 10 10 10 10

Şro de so a 30 30 30 30 30ăină de grîu 13 13 13 13 13

Dro d e ra eră 10 10 10 10 1 0Tuf ulcanic 5 5 5 5 5Premix i aminiza 2 2 2 2 2

nzimepro ol c d.p p p fes al p psină

>Fur je de cee i componen ă i compoz ie biochim că u ost uti iz te c h nă păstrăvu curcubeu t n v r III de cre tere.

Din examinarea a elului7 3 2 7care prezin ă da e pri ind parame ride creş ere şi de alori care a hranei, rezul ă u ă oarele

în prime e30 de zile de es nu se fac resim i e efec ele enzimelodiges e suplimen are, asupra parame rilor de creş ere a peş lor şi agradului de a ori care a hranei

în cea de a doua p r e a es ului (urmă oare e60 de zile), efec elepozi e ale ra elor cu enzime diges i e pro eoli ice de in foar e e i

nd og ind e de a orile pri ind greu a ea medie indi iduală a peşgreu a ea o ală a lo urilor, ndice e de supra ieţuire, indicele de mulindice e de con ersie a anei Ce e mai une rezul a e, din aces pun

edere, s au înregis ra la lo u X (hrăni cu arian a e fura con inânhttp://www.cimec.ro / http://www.neamt.ro/cmj



C e e ea pe lo s s em

ozi ia o ică a ra elor tilizate n testele de cre e e a păst ăv c rcîn va a a 11 a i în vara a l l a

abel l7 26P l % F ra m r F ra e zime

U m d ita e l 1o 5 u 9,47 9,76

Subs ţă orgaică 75 70 75,48Subs ţ e ă 14 83 14 75

e ă b ă 40 37 4 ,88mi t t e 4,53 4 68

S N+ e ă 30 80 28,92

Da e o p a ive p v nd c eşterea peşt lo i valori carea hranei de că re păeu ă i fraje con inând enzime proteol tice sa c fra ă enzime (ma o

n vara a 1 a de cre ereTabelul 7 3 2 7

V a iata exper me ta ăS e aţie : XI x2 X3 Xt Xs

(M)a) ep t e t i( 1 7 06 992)

e ate ed e ndivid ( ex)4,0 4,0 4 0 3 6 3,6

e ate (k ) 2,0 2,0 2,0 1,8 1,8

N măexe e (bu ) 500 500 500 500 500

b) D ă30 de zi e de te te ate med e divid( ex ) 7,2 6,8 6,8 7 4 7,2e te t ( ) 3 6 3,4 3,4 3,7 3,6

N măexe a e(b ) 500 500 500 500 500ndicede u i a e (x ) 8 1 7 1,7 2,0 2,0S p avieţ i e % 00 100 100 100 100

ndicede ve ie 2 78 3 1 5 3 , 1 5 2 15 2 ,15c) După 90 de zi e de te t te t)

e ate edie ndivid( ex ) 17 52 12,80 2,34 10,59 10,26e ate ( ) 8,76 6,40 6, 0 5,00 4,95

N măexe p a e( b ) 500 5009 4

472 482ndicede u i e (x ) 4 38 3,20 ,08 2,94 2,85S p avieţ i e 00 00 8,8 94,4 96

ndicede nve ie 3,01 4,42 4, 0 6,12 6,29C e ie F t 1,58 0,70 0,93 0,70 0,53




C rc ăr v n op m r cr ş r păs ră l c rc b 2 11

zim pr i i x ra d b di iv d pă răv) rma( aj zim x ra di pa r a d p )

a p v va i param ri r bi him i ai ma pă ăv d a r -am r f ri a

ab 7 3 2 8,a a ă dif ţ mp r a r mar şi d p ş i pr v ţa ţi i d ră imi d m ş hi şi a

ra zim a d a ţ mai mi i a ap d a ă pa zim di v p m a a av

pr d b i ză a p iv aţ r p ă a p ş d

xam a g7 3 2 , p ă a v a p i ă a prp r p d f a a d v p

p d a p r b d v a ă p z ţm a a a a p ş ii d ri Xşi X mai v d ă a av ă ă i ţa ada i d zim pr i i a ivi ăţi p a a fa-ami a d v (7 3 2 2şi a p a ipaza id ( ab 7 3 2 9

Caracterist ci b ochim ce a e p!str!v i c c be (vara a de creştere) c a e con inând enz me proteo itice şi c a r en ime (martor

Tab l l7 3 2 8a a L Pr ba U % S M P G T SEN

% % % % %7 06 a r h 83,06 15,96 0,98 12,00 3,76 0,20

1992 Fi a 83,58 1 5,37 ,05 1 0,37 4,74 0,76X h 79, 4 9,50 ,36 1 5 , 8 4,20 0, 2

F a 82,66 15,82 ,52 10,40 4,87 0,55

x h 78,98 1 9,78 ,24 1 6,37 3,3 1 0, 0Fi a 80,58 18,22 ,20 3 , 1 5 4,39 0,68

7 09 X ş h 78,72 19,61 1,67 15,62 3,86 0 , 31992 Fi a 82,80 15,80 1,40 10,37 4,87 0,56

x ş hi 1 11 1 1 1Fi a 83,30 15,31 ,39 1 1,93 3, 7 0 ,3X ( ) h 78,56 20, 3 ,31 14,93 5,00 0 , 1

Fi a 82,06 16,62 1,32 10,60 5,48 0,54 · U U m d tate a1 S.U. s bstan ă sc tăS.O. s bs an ă or a căS.M.

s bstan ă minera ăP p oteină br ă; G = răs m to a e;S.E N s bstan eex ractibi e neazo ate




21 Creşt e peşt or n sistem ntens v

r t t s a

25

20u .

.

5 - '>

u 5

'- '-

St p.p . t . t.p st. T. .

2520'J ; 15

·; " 05o

1

fX 1 X 2 X 3 X 4 X 5 (M)

St •A i l i I t n iuI t n t • d tiv t al

Fig 7 3 2 Activit te speci c! prote zelor de tipul tripsi ei din tubul digestivl p!str!vului curcubeu h !nit în v r II de cre tere cu r je con inînd

enzime proteolitice X - enzime din tudigestiv de p!str!v X - enzimedinp ncre s de porc X so u ie est l X - so u ie pepsină

s u cu r j m rtor ră enzime (Xhttp://www.cimec.ro / http://www.neamt.ro/cmj



Cercetăr v z nd opt zarea cre ter pă trăv l c rc be

5

1

lfa am a a

=

X 1• x 2oX3o X 4. x 5M

l_ omac med o T d_

5

o

fa am la a

l3 X4 X5(M )

t acpend cp l c

edp tee t v t tal

Onte t n

Onte t n d g

- --

Fig 7 3 2 2Act v ta ea spec că a a fa am azei d n ubu digestival păstrăv uicu cu eu h ăn în va a a II a de creştere cu raje conţ n nd enz me p o eoli ce

( X1 e z me din digestiv de păstrăv;X2 enzime din panc eas de po c;X3 soluţie festal; X4 so u e pepsi ă ) sau cu raj marto , ă enzime (X5).

2 1 3




C eşterea peşt lor în s ste ntens v

o i e m i m r e tivi ăţii pe i e f - mi azee e z me pro eo i i e p ime t re, r po ot

or te ţ de e tr zare exer i tă de pro e ze e exo eor i ei o ţi t de i de r di f r e

992 ave vedere toţi p r me ri rmări , p tem o z

e e e di e t ve p me t re extr e di b di e tiv de pă ră e e d a m peş or de experie ţă, determi t efe

m o te, omp ţ e e e te r e de e zime

Ac i i e i e or din b d ges iv l p s r vului curc be crescu în vcu r je con inând en i e d ges ive pro eoli ice

s u c r j en i e r or)Tabelul 3 2

S e e V ri t exper me t ăX x2 x x4 Xs M

e de N OH 00 ),80 68, 6 ,80 ,33 89,90e b e

NaO ) 0 , 3 09, 6 0, 0 6,2 06,2 en me d ud gest v de p s r v - en e d p ncre s de porcso e es l - so uţie pepsin ) s u cu r j m r or en i e

2 3 I u ţ ur j o cu z m sup păstrăvut n v III d cr t r

e t de ş r t perio d 06 992 09 99 e e dm i r e h ă e or ot ri exper me t

ompo e ş ompozi o himi ă e or i iz te e tpă răv u be v a II t be e e 3 2 ş 3 2

D e e re er o re p r e ri de reştere şi de v ori re preze te abe 3 2 e e pr v d ompoziţi

peş or ş v atea e zime or ipo iti e t tre te t be 3 2 2, r t v t te pe ă pro e ze or de tip trip

azei d e ive repreze t e r 3 2 3 ş D exami re d e or preze tate t be de mai reză r je e e z me di e ve proteo i i e o e ţă

a emă ă o re eea t ită pă trăv be t vreş ere(t be 3 2 ), deo ebire ă pă trăv de v r tăP2 e ţ




Ce cetă i vizînd timiza ea c eşte ii păst ăvulu cu cubeu 2 1 5

pozitivă a e zi e or p i e tar e t ai videntă a variexp ri enta ăY a are r a de enzi e introd n f raj a on tit itpan rea de p r

Date compa ative p vind creştera peşti or şi va ori va ea rane de c tre p str vul cu

r nit cu fraje con inînd enz me proteo i ice sau cu fraj martor în vara a a(P )Tabelul 7 3 2 10V ar ta xper enta ă

Spe i a ie (Ma) In ep t te t i17 06.1992

Gre tate edieindivid ( ex) 90 80 80 78 78Gre tate ot(kg) 4 5 4 0 4 0 3 9 3 9

exe ar (b 50 50 50 50 50b) ă 30 e zi de te t

Gr tate di individ( ex ) 1 3 33 1 6 1 1 1 1 2Gr tat ot (g ) 6 55 6 55 5 81 5 55 5 60

ăr exe p ar ( b ) 50 50 50 50 50S pravi ir ( ) 00 00 100 100 00Indi e de tip i e(x ) 1 3 1 1 66 1,45 1 42 1 43Indi e e onv r ea

ei 2 48 1 53 2 30 2 52 2 45) D ă90 e zi e e te t ( nate t

Gr ate i i ivid ( ex ) 2 1 0 208 194 73 167Gre ate ot ( g ) 10 5 10 2 9 55 8 2 8 5

ăr exe p are ( b ) 50 49 4 9 4 9 4 9 S pravie ire ( ) 100 98 98 98 98

ndi e de tip i are(x )2 0 2 60 2 43 2 21 2 14di e de o ver i 3 04 2 67 2 98 3 75 3 5

Coe ient F ton 2 32 2 1 8 1 93 2 1 3 79

S b a pe t o poziţiei bio hi i e a peşti or (tabe7 3 2 1), nt

de re ar at n pri ipa onţin t ri e p rioar de proteină a pădin ot ri e a fo t hrănite f raje iorat enzi e prot opre şi onţin t ri e ai red e de ră i i tota e ş hi a

at o parativ ot ar or




C e te ea e t l n s stem intens v

_

f�a ila.a� >3!2

·:: 1

mac A l nt m ln . o T d

t Y 1. Yo Y 3o Y 4• Y S ( M )

_

u

J·Y

Y Y Y 4 Y S

m sto acpendic p lor c

Inte n ed uInte n po erior

• T b d ge iv o l

2 Ac iv a ea spec c a al a amilazei din ubul d es v al p s vului ni n va a a I a de c eş ere cu fra e con in nd enzime pro eoli ice Y e

d es i de s r v; Yenzime din panc eas de porc Y solu ie es al Ysolu iepepsi ) sau cu f a mar or r enzime Y




Ce cetă vi înd o timi a ea c e te ii ăst ăvului cu cubeu 2 1 9

Activitatea lipazelor din trac ul digestive al p str vulu cu cu euîn vara a III a de creştere cu f aje con inând enzime proteolitice sau cu fraj ma or

Tabelu 73 2 12r e ru : V ri exper e ă

y y y y(M

Lip e ide( N H ,1 N/1 00g 75 70 74 55 111,02 74 05 80 21L ze b z e

_ N H0 1 N/100_ 107 46 0 84 7 63 123 63 126 37

3 2 4 In uen ur jelor cu enz me supr păstrăvulu t în v r I- de cre tere

e u e e u upr pă răvu ui u ubeu î v dereş ere î per o d17 06 1992 1 7 0 .1 92 v î vedere rei v r

experi e e; e ru v ri or u i iz f r j ră e zi i rpe u e e e două v r e fo o i u je e zd ge v de ă răv (D şi di p re de or (D

V ori e p r e ri or de eş ere peş or şi de v oriu preze e î be u7 3 2 15

Di ex re d e or reze e î be7.3 2.15rezu ă ă îd pri p r e e u i e zi e e up e e di ur je exer

Compo en a frajelor utiliza e pen c eşterea p st vului curcu euîn vara a V a )

Tabelu 73 2 13Co o e e e V exper e ă:

D D (MFă ă de eş e 30 30 30Fă ă de e 5 5 5Şro de oi 30 30 30Făi ă de g îu 1 8 1 8 1 8Drojd e jeră 10 10 10

uf vu 5 5 5

re x vi z 2 2 2z e ro eo e t p. .pt d p tu d gest v de p strşv p ppancreas de porc




C eşte ea eştil în i tem inten iv

o en b ochimic v ri ntelor de fr j utiliz te n testul de creştere p s vulu curcu eu în v r IV

Tabelul 7 3 2 14P t % Fu mar or Fu u nzim

di t °C 9 0 0 27S b t nţ g c77 2 77 3

S b t nţin al 13 32 13 3P te n t 40 31 41 12Gr m t e 4 3 4S loz 32 8 30 58

pr v nd creştere supr v e uire şi v ori c e r nei de c tre p!strcurcu e nit cu fr je con inind enzime proteolitice s u cu fr j m or, n v r IV )

Tabelul 7 3 2 15S ci caţi Varian aex erimen al

O Me u ue u ui(1 7 0 1992

r m ie individ (g/ x) 240 240 312

r lo kg) 0 0 7 8ex are( c ) 25 25 25

u ă 30 d zil de e m ndivid ( g/ex ) 328 308 324

re e g ) 8 2 7 7 8 1xe ar (b c ) 25 25 25

[ i e de l i l ca (x ) 1 3 1 28 1 03

[ dic de co r i a an 1 90 2 4 5 4c) Fi e t( după90 zil )

reu e di individ ( g/ex ) 440 425 424e a e og ) 0 10 20 0 0

Nuă x lar ( c ) 25 25 25

Su ra ţu re(%) 00 100 00ic d m i licar (x ) 1 83 1 77 35

ic d co r ie 3 07 3 5 5cien l on 2 03 2 32 2 41




Cerce ăr v z n o m zarea cre er ăs r c rc e 22

po i ivă ev de ă upr peş i or de v ăP3( o uri e D ş D deo ebi de ă vâr ă de vâr e e i iz o) e e e e e

p e u â ziu

1 Prot az ( tr ps na )

�u

·J·u<

5

0

5

0

5

1

1om c A i ln me l oT

J�

--

!u

Ju<

5

20

1 5

0

5

1

Prot az ( r ps na )

2 3

�-• to ac

pend c p lo co Inte t n ed u

�

� nte n po te o• ub d ge v otal

g 7 3 2 5 Ac v tatea spec c a pr tea e r de pul r ps e d n tua p str vulu cu cu eu h în vara a IIa de c eşte e cu fraje c nînd

en me pr te l t ce en me d tu d ges v de p st ven me d n pancreas de p rc ) sau cu f aj mart r en me )




eş e ea peş s s em e

R e r p z b o h i ă uş hiu ui b2 6 s ervă ă uri r de pă răv e î v r

I -a r ş er pre ă u ur uperi re de pr eiu i r u r i e zi e pr i i up e

u u i i i i gră e e r v u pe

J

5

1 5

5

5'"&

' 5

0 5

lfa am la a

;l n

f r DD

ma A l nm n o T

lfa am la

apend p l r

n e n ed u In e n p er r

t J Tub d ge v a

1 3

3 .2 6 Ac v t te spec c l m l ze d n tu ul d ges p s vulu cu cu eu h n t în v r II de creş e e cu fr je con nînenz me p oteol t ce ( enz me d n u d ges v de p s r v

enz me d n p ncre s de porc; ) s u cu fr j m r r enz me (D )




Ce cetă i viz d timiz e c eş e ii ăst ăvu ui cu cubeu 223

D z g c g 7 3 2 5 ş 7 3 2 6ş d o u că o u d cp d c z b ză d ub d g v

c d po c u v o c p o p o c ăÎ c c p v ş c v p z o d

v o p o b z c d c u d g v pă ăvu d p ă c c do ă o c d c pă ăv

d c ş ş v III d c ş V o c ş d o u D co u o d g ă

ş c c ş p v v o o c v ă p zz p o o c xog u ză ş p oc

b o z g ă o p î gă c p c î b o zCaracterist c ioc mice ale p st vu ui cu cu eu !ni în v IV a de creştere

con inând enz me pro eoli ce sau cu ra m orT be u 7.3 2 16

% ob V x ă:D D D M

U d °C 76 18 76 03 75 78S b ă o g că 22 52 22 59 22 75Sub ăM şc b 1 30 1 38 1 47

o ă b u ă 18 00 19 43 17 06ă o 3 70 2 69 5 07

S N 0 82 0 47 0 62U / B 4 23 3 91 4 44

d °C 75 53 75 16 76 04S b ă o g că 23 1 1 23 76 22 86S b ă 1 36 1 08 1 14

o ă b u ă F c 16 2 16 75 16 25ă o 6 17 4 68 5 26

S N 1 87 2 33 1 35U / B 4 68 4 48 4 67" ' - . .U - um d ate a C P B pro e ru S.E.N. su st n e extract e neazota e

I co c uz zu ob u d ccu cub u d d vâ cu co â d z p o

p u că z og x c ă ă poz vă u




C ş a p ş l s s m

peştilor, v o ăr hr ne compoz ţ e lor b och m ce ş eţ r tre u ele de enz me te t te - u rem rc t c v

e ţă p t v m pregn ntă cele căror ur ă con t tu te v de t ă ş p cre ul de porc

v tea i azel din trac u digestive al st vului cu cu euîn vara a a de c eşte e cu f aje c n nând

enzi e p e itice sau cu f aj martTab lul 7 2 7

P et ul V r nt x r m nt lăD D D ( )

p e e

( 1 00 g) 72 59 51 47 72 87

p ze b ce( H 100 66 97 58 47 58 48

7 . n n ur or conţ nând n m prot ol tp străvu u curcub , În cond ţ l cr t r n v

pol g uc d lor d n hr n gr n l tă

Pă trăvu curcubeu v lor că l b pol gluc dele d n hr nă c re î re l z e r jelor comb n te n velul ce tor nu trebu

pă e c B t e 199 ) Pe de ltă p r e grâul ş produ e tărâţe) c re unt folo te c ngred ente în r jele comb n te

1983) co n o lbum nă c re re c p c t te de nh b - m l ze d ge t ve ( een d S nd tedt 946 Sh nk n

S l o et l 1 973 Bede t et l 979 c t ţ de t r92t r j h et l 992 u con t t t că prote nele ct ve (p

p lf ch motr p n ) prezente în u dul nte t n ] pot reb tor l b m ne conţ nute în grâu u în produ ele de grâu d n

c e cte p z t ve upr r nd mentulu de ut l z re c rboh dră

Plec nd de l ob erv ţ le menţ on te m u m urmăr t îor e te efectu te n nul 1993 upr pă trăvulu curcubeu de vâr

de creştere) ş P(v r II de creştere) ă vedem de z ele proteol ce upl ment re dm n tr te peşt lor od tă cu

ne ă upr nh b torulu lf m l e ş d că f c po b lă http://www.cimec.ro / http://www.neamt.ro/cmj



Ce cetă z nd t m za ea c eşte ăst ă ulu cu cubeu 225

în numite propo ţii p oteinei din hr nă cu ingrediente bog te g ucide, m i u or de procur t. Te te e u fo t efectu te pe câte 3 loturpă t ăv i - u de u t în pe io d : 5 07 1 993 1 8 09 1993

Componenţa fra elor ut zate pent u creşterea p s vului curcubeuîn va a a II a şi a I II a

Tabelul 7 3 3 1Componentele V i nt x im nt ă

% D D D (M)Făină de pe te 30 30 30Făină de c e 0 5 1 0Ş ot de oi 30 25 30

Făină de g îu 3 23 1 3D ojdie fu je ă 10 10 10Tuf vulc nic 5 5 5Premix vit iniz t 2 2 2Enzime rot olitic v v

p.v. sursa de enz e pancreasul de v

C ur ă de enzime proteolitice uti iz t p cre ul de vită,

extr ctu proteic tot l - re liz t cu pă di til tă, în portul de 1 (g/v)Au fo t e liz te 3 v i nte de j ,, ) în componenţ undintre ce te v ri nte ( ) int odu o c tit te de ină de g âu cu m i m re ub tituindu- e in de c e (5%) i rotu de oi (5%) t7 3 3 1

Compoziţi biochimică jelor, cu i ă enzime proteo itice, eprezent tă în t belul 7 3 3 2

a In uen a urajelor cu enz me asupra păstrăvulu curcubea at n vara a -a de cre ere

D tele privind c e te e pe tilo up vieţui e ce tv ori c re hr ei unt p ezent te în t belul 7 3.3 3 , i cele rezul

n iz biochimică p obelor de mu chi b i de c t, prelev te l te tu ui, unt t ecute în t belu 7 3 3 4

După cum ezu tă din t be ul 7 3 3 3 d că în cee ce indicele de upr vieţui e pe ti o dife enţele înt e lotu i ne em i c tive, în p ivinţ indicelui de mu tiplic e g eutăţii medii




C eşte ea eştil n tem nten v

c ş ce u de conver e hr e rezu t te e nren e e ş unt upe o e otu u m tor, ev denţ nd o n u

e istic ioc ice ale rajelor uti iz te pent u creştereap str u cu cu eu în va a a I a şi a III a

Tabel l 7 3 3 2Pa t ul V n t m nt ă

II III Md t e 5 2 05 12 22 12 06

ă că 8 1 66 nmin ra ă 6 2 14 0 16 28

e n 42 02 40 45 4 1 1 5

G ăs i l 2 08 2 40 2 09S e ză 2 0 86 28 42

p ăa en e or up ment e d n r j, up c eşte pv lo fc i c p o nut t ve d n nă

ectu compoz ţ e b och m ce peşt r, d fe enţe e u m c e te de em rc t, totuş , f ptu că o o e ă nt odu o c t t te m m e de nă de g

d e to cumu e m m e de g ă m n muşch ş de e c e e z t te (S E ) n c t, e pect v u conţ nut p te ă n uşch u b Pe de tă p rte, d că e comp ră ntre e e p et b c m c c e punzăt re peşt o d n otur eA ş A e

ge c e că e me e proteo t ce ext e d n p nce c ă uenţă poz t vă m edu ă upr c cte t c o

e t o e ce tă vâr tă, f ţă de ce e p oven nd d n tubu d

pă t ăv u d n c e de p c




e cet i vizînd timiza ea c eşte ii t l i c c be 227

Da e p ivind c eş e ea sup avieţui ea ş valo i ca ea anei de c e pcu cu eu n cu f a e conţin nd enzime p oteolit ce sau cu a ma o în va a a II

Spe if aţie

b) In epu u es ului(5.07 1993)

Greu a e me ie n iv (g ex)Greu a e lo (kg)Număr exem lare buc

) După 30 e zi le e es

Greu a e me e n vi ( g ex )Greu a e o ( g )Număr exemplare ( bu )Supravie uire ( )In i e e mul ip i are (x )In e e onversie a hrane

) Final es ( e z e e es )Greu a e me e n vi( g ex )Greu a e o ( kg )Număr exemplare ( bu )Supravie uire ( )In i e e mu ip are (x )In i e e onversieCoef ien Ful on

Tabel l 7 3 3 3 Varian aex erimen alăA A A (M

7 70 6 90 7 951 54 1 38 1 59200 200 200

12 50 12 00 1 1 502 50 2 40 2 30200 200 200

100 100 1001 62 1 73 1 442 50 2 05 3 38

29 7 28 47 27 75 30 5 04 4 921 8 1 77 1 79

89 00 88 50 89 503 89 4 1 2 3 492 10 2 37 2 222 1 5 2 00 2 1 3

Ca acte ist ci oc m ce a e p s vului cu cu eu ) n cu d e ite vaTabel l 7 3 3 4

Parame rul Proba Varian aex erimen alăA A AJ M

Um i a e la05uc 78 33 78 32 77 8Subs an ă organi ă 20 35 20 34 20 8Subs an minera ă Muş hi alb 1 32 1 34 1 35Pro e nă bru ă 17 25 16 37 7 06Grăsimi o ale 2 63 3 90 3 54S E N 0 49 0 17 0 27Umi a e la105 °C 79 16 79 47 78 6Subs an ă organi ă 19 48 19 26 20 01Subs an m nerală 1 36 1 27 1 32Pro eină bru ă Fi a 14 3 14 43 15 25Grăsimi o ale 4 92 3 69 4 58S E N 0 19 1 '14 0 38




C eş e ea peşt în tem nten

u ţa urajelor cu enz me asupra păstrăvu u curcuba at În vara a III a cre tere

el p ind p r me r de reştere ş de v lori re hr nete d tes l efe u t supr păstrăvu u ur ubeu t în v

e eP t prezent te în t be ul 7 3 3 5 , r ele pr v nd ăpe or, l rş tu es ulu în be u 7 3 3 6

e p v n cre e e supr v e ui e ş v lori c re ne de c t e p str vit c e con inind enzime proteol t ce s u cu r j m or î v I

Tabelu 7 3 3 5pe ţ e V nt xp r m nt lă

B 83( M )d n u ultestulu (5 07 1993e e m die d vid (g/ex) 43,0 63,0 79,0e e o (k ) 4,3 6,3 7,9

N x p (bu ) 100 100 100 u ă 30 e z le de tes

t e m die d v d ( /ex ) 77,0 71,0 96,0e t e o (k 7,7 7,1 9,6ă exe p e ( bu ) 100 100 100

S r eţ e ( % ) 100,0 100,0 100,0 e t p re (x ) 1,79 1 , 1 2 1,21

e e nvers e e 2,14 5,20 4,05) Fin l test 17 09 1 993u e medie d vid( /ex ) 1 1 3,04 94,84 123,71ut e o ( kg 10,40 9,20 12,00 exe pl re ( bu ) 92 9 7 97

S r ieţu re %) 92,0 97,0 97,0e e t p i re (x ) 2,62 1,50 1,56e e nvers e 2,58 4,18 3,65

C e ent ulto 1 ,93 1,85 1,71




Ce cetă i vi înd ptimi a ea c eşte ii ă t ului cu cubeu 229

D tele d n t belul de m u r tă că e mele d n v r nt dec re f t dm n tr tă peşt l r d n l tul B u vut efecte p z t ve

upr creşter ş upr r nd mentulu de ut l z e hr ne n de c e ş şr tulu de (5 + 5 ) cu nă de grâu (10

dete n t, în pr nc p l, creştere nd celu de c nver e hr neCât pr veşte c mp z ţ b ch m că peşt l r, l ş tul te t

t be ul 7 3 3 6 e b ervă că, l ce tă vâ tă, mbe e r je cu edete n t c nţ nutur uper re de pr te nă în c pul pă trăvulu curpr ntr v r c re m e c entă pr nc p l r nut t ve d n hrpă trăvul de vâ tă P , peşt d n l tu c re pr m t c nt t te m gluc de pr n fur je u cumul t c nţ nut upe r de gră m t t lc

Caracter st c oc m ce ale p s r vulu cu cu eu )r n cu d er te var ante de fraTabelul 7 3 3 4

P r metrul Pr b V r nt x r m nt lăB B B (M

Um d t te 05u 74,76 74,00 76,30Sub t nţă rg n că 23,99 24,74 22,47Sub t nţ m ner lă uşch lb 1,25 1,26 1,23Pr te nă brută 20,37 19,62 18,62Gră m t t le 3,30 4 ,59 3,54S E. . 0,32 0,53 0,31U/P B 3,67 3,77 4,09Um d t te 105 76,23 77,26 78,18Sub t nţă rg n că 22,63 2 ,52 20,60Sub t nţ m ner lă 1 , 4 1 ,22 1,22

Pr te nă brută F c t 16,31 16,00 15,25Gră m t t le 4,24 4 ,95 4,88S E . 2,08 0,57 0,47U/P B 4,67 4,82 5, 2

In b rezult te r cel r d uă te te, e p te tr ge c ncluzr jele c nţ nând c nt tăţ m m r de gluc de, în prezenţ enzupl ment re, c nduc l rezult te c mp r b e cu cele bţ nudm n tr re un r fur je cu n velur m m r de pr te nă, d r ă

pr te l t ce, ce te d n urmă neutr l zând, pr b b l nh b t ru l




Ce cetă i i nd ti i a ea c e te ii ă t ăvului cu cubeu 23

E te de ublini t şi f ptul că tufurile vulc nice unt frecvent uti zc ingredient în r e e combin te pentru peşt ş lte nim le în

igurări nece ru ui de elemente miner le, îmbunătăţirii coe centu uconver e ne prevenirii unor bo i dige tive şi meliorării ritmulcreştere




8 CERCE ĂR ASUPRA BR Z LOR DE PĂS RĂOBŢ NUŢ LA BAZA E PER MEN ALĂ DE

AC ACUL URĂ DE PE LACUL ADU(JUDEŢU NEAMŢ

L B Exper ment lă de S lmon cultură de pe l cul V durL bor torulu de Acv cultură ş Eco og e Acv t că P tr e mefectu t, t mp de pro pe două decen , cercetăr pr v nd creştere nt

unor spec de s lmon de (păstrăv curcubeuO cho hy chu my ipăstrăv K mloops O cho hy chu my i Kaloopş păstrăv nânel Salve/i u o ti a/iîn v v ere ot b le, cu r je comb n te re l z tc drul nst tuţ e , pe b ză de reţete or g n e ş , comp r t v, cu

mportAvând în vedere f ptul că păstrăvul curcubeu este m rez stent

bol ş l cond ţ le z co ch m ce de med u, r păstrăvul fntânel şpăstrăvul K mloops v lor că mult m e c ent hr n , în cond ţ de cs m l re, în c drul unor cercetăr s urmăr t ob nere de h bs lmon de cu c r cter st c super o re gen tor lor, pr n încruc ş re

cestor spec de păstrăv.n n 1996 -1998s re l z t încruc ş re rt c lă tât spec cu per o de d fer te de reproducere (păstrăv curcubeu x păsK m oops ş păs răv curcubeu x păstrăv fntânel) cât ş spec lor cu

cee ş per o dă de reproducere (păstrăv K oops x păstrăv fântânel)Asupr h br z lor obţ nuţ în u cestor încruc şăr s u efe

observ , u ăr ndu-se creştere , dezvolt re , supr v e u rev or c re ne , comp r t v cu lotur le m rtor reprezentând doun d n spec le încruc ş te în b d telor obţ nute s rec r cter z re fenot p că h br z lor

L n depăstrăv curcubeu O cho hy chu my iex stentă lB z V dur , în per o d cercetăr or, prov ne de l .A S Pre m(1984 ,

ud Br şov ş îş re or g ne în C l fo , SUAPer o d de reproducere pentru l n cl m t z tă în l cul V du

sfârş tul lun pr l e ş începutul lun m (temper tur pe6-8Păstrăvul am oops O cho hy chu my iK mloops) este o

subspec e păstrăvulu curcubeu, or g n r d n Amer c de ordex stentă B z V dur fost dusă de l Păstrăvăr Ce hlău, în nu1995




C eşte ea peşt lo În tem nten v

ăv tâne(Salvelinu ontinalie te n d n n d ee br d ş cur ul uper r l un uen uv ulu

de B V dur pr v ne de l pă trăvăr V le Putne jud Să ul ml p ş pă t ăvul fântânel e epr duc l fâ ş

b e ce tul lun n embr e, l temper tu ă pe de c°C.

e ec a ea Între ne ea eproducător lor de păstrăv cpe oade d e te de eproduce e (păst ăv curcubeu, păs

loops păst ăv ântânel , În vede ea Înc uc ăor pent u obţ nerea de h br

pe de elect e ep ducăt r l r c n t t în îndel e c e e băte u de l med efect vel r ex tente, e

v cu d men un c re punzăt e vâr tel r e pectn ş ă emne de b lăC eşt e repr ducăt r l r - de şur t în c nd ţ bunez ă d menţ nere p met l r z c ch m c pe e pen u pec e (temper tur pe 2 5C c c 8 9 lun / n

c ent ţ le x enulu d z lv t de m n mum 7 9 m ).Den eşte e t de 2 5 k /m cle pr nc p l l r p metr ş nd c de c

e ăt r l m cul de pă trăv fântânel ş de pă t ăv K mlc - c c n e t m ter lul em n l pent u fecund e

ăv c cubeu unt prezent te în t belul de emene unt rt bel ş v r le med le p etr l r fen t p c epr d pă t ăv cu cubeu

ep ucăt r u f t h ăn ţ cu un fur j c mb n t c n nb ută, prep nde ent de n tu ă n m lă (în c mp nenţ j

de peşte ep ez ntă 45 , r nă de c e 0 ) - t belul 2Săptă ân l, cu precădere în per d de epr ducere, - efectu

c l l re ducăt r l r, în c pul t b l m mentulu e u ere Pent tu ţ l c re ne efer m ce t m ment f

ul lun p l e 997 pentru pă trăvul cu cubeu ş l r

c br e 996, pent u pă t ăvul K ml p ş pă t ăvul fântânc le de ed u pec ce l culu V dur )ec lt e m te lulu em n l de l m cul de pă t ăv fâtân

ăv p re l z t l d t de 29 ct mb e 996 ă et d mul er (Dece , 978)




C c tă i u a hib izil d

Valorile medii ale unor parame ri s nd ci enot pici ai reproducatorilor u lizati peno nerea de i rizi de salmonide

9 r P r me rul U Pă răv Pă răv Pă răvcrt nve g curcubeu curcubeu n ânel

4 n 4 n 4 nP r e rf no ip c

1 Greu e g 331,00 252,50 547,502 Lung o lă c 30,72 27,75 36, 83 Lung e c 27,58 24,50 33,25

d rd4 . Lung c p c 6 35 6,00 7,855 Inăl e l

c or lă c 5,64 5,50 7,126. năl e l c 6,57 6,50 8,75

dor lă7 Inăl e l c 4,53 4,50 6,08

lă8 C rcu f r nţă c 6,91 6,80 24,23

Pr nc p l nd cf no p c:9 . nd ce de L /H 4,67 4,26 4, 3

ro0 Coe c en G

Ful on x / 1,5 1,71 1,48Ind ce de

c rcu er nţă(K is l v ) /G 1,63 1,45 1,37

12 Lung e c p x 00/ g e 20,67 21,62 21,69

o ăL lung me to al 1lung me s andard g eutate Hn me la dorsalG rcum erin

Tab /u/ 1

Pă răKamloops4 n

542, 436,2833,14

9,1

7,578,71

5,82

2 ,37

4 , 6

1,48

,55

25,




C e te ea pe til î sistem i te siv

s compo a oc imi ! a fraj ulu com nat adm nist a ca ranloturilor de rep oduc tori

Tabelul 2o n ompoziţi bi chimică

F ăe 4 5 Umidid e l 105 C 1,21

F ăe c 10 Su nţău c ă 88,79 e i 1 5 Sub nţă miner lă 17,92

(c nuşă)ie ă 1 5 Sub ţă or n că 70,87 e â 10 Pro eină bru ă 47,09

i i in z 3 Lipid o le 4, 0Foiatdic lc c + Celuloză

18 o ş c ocons n zo l ch d ms m n obţ nu d l m scul d păs ăv â ân l ş

mloops

Apre iere mobili ăţii perm ozoizi or re iz micro c

i uţ e 1/4 în pă di il ă după chem de cri ă de Bill rds on că l oţi ubiecţii inve i ţi mo ili e fo de de 3 ecunder o on er re şi decon e re m eri u ui emin l reco

ău c cubeu - re liz după me od de cri ă de S o 1 979

8 2 1 C ocons m lulu s m n l

e i lul emin l prelev de 2 3 m culi fo me ecv nic ţi pe he ţă, după c re re liz dilu re ce ui , în

e 3cu o uţie de con el re ( STEI ş BA Y E 978), căziţie e e u ă o e l - 75 m ; H 200 m H

1 53 m ; S x 7 H- 23 m ; K l 38 m x 2 H

g; ucoză 00 m licerină 500 m ; dime il ufoxid - 1ml e u de u - 20 pă di il ă până l 1 00 m

Ame ecu m er l emin l o uţie de con e re e prei cşi e pun pică uri pe un di p zi iv c re coperă un v cu zăp d c rboni9C pică u ile depu e în he ţă în c 3 4 ecunde după c

e rin e şi pu e în r un v ine e nşeiz c re e cu ndăo iner cu o lichid




Cercetări asupra hibrizilor de pă str

Criocons ar a materialului s minal

m

Ap mob �t iltare �_ ��

PA pgh

z loe m u u f s in

d Sm

r lÎl

1 o

ghet n

[-

U / I v t

� ptra eN-l ch 1\ [

3 on a

mN ch d�

iw

ou 1 N h d

D congelare a mat er ia ului semina l

. - c10 nul . V ţ ce . 2 icre

1O m s lu ie • . . ·� 1ndare de

m�ur1 c •�

geare

- 40 s

F g 8.1.Crioconse re şi deconge re m teri lulu semin lde p tr v(dupa Jo chim Stoss, l 979 )

23




238 Cre te ea e t l s stem ntens

n e t mod, m ter lul em n l d lu t ş con el t e pă trede un t ut nd tr n port t ş ut l z t în momentul opt m rep

trăvulu K loop ş pă trăvulu f tânel (octombr e noembr econd ţ le culu V dur după o pre l b lă decon el re

8 2 2 D cong ar a mat r alulu s m nal

Pe u re l z re fecundăr crelor de pă trăv curcubeu mem n l de pă t ăv fântânel u de pă trăv K m oop , prezer t în

c , - econge t într-un v de econgel re, în c re - u ntrodluţ e e econge re ( HColuţ e 1 %), 8 10°C, , 10 r nule deter em n l con el t c e e decon ele ză pr n învârt re t mp d

ecunde

8 2 c ndar a art c ală a cr lor d păstrăv curc b

Du ă decon e re, m ter lul em n l e tr v ze ză în v ule ă e c cre e de pă trăv curcubeu ş , cu jutorul une pene de pme tecă u r crele cu m ter u em n l în ce t t mp re loc f

c elor8 2 4 Incubar a cr lor cundat

D n cre e tfel fecund te u con t tu t câte 4 lotur , c re fer te ncub to e ment te cu pă d n cul V dur

Pentru con t tu re lotur lorm rtor , - re l z t, concom tenecund re c e or de pă trăv curcubeu cu m ter l em n l colect

cul de ă trăv curcubeuTem er tur pe n momentu fecundăr fo t de 1 0CL 5 z e de l fecund re, dete n t nd cele de fecund rez re u e o uţ de c d cet c 0%

8 2 5 Ec ozar a la lor ş urmăr r a cr şt r ş supral v n lor

După cumu re 31 0 r de z le, re pect v de l2 05 1997, ceput ecloz re crelor v lor le nd celu de ecloz re ce to

upr v eţu e lev n lor unt prezent te, comp r t v, n t be ul 3




Ce ce ă up h b e pă 239

up a al vini o ib izi şi al vinilo d pă ăv ub " a to ")a f l obtinu i -au u ob va i d t inând p in ipalii pindi i f notipi i, până în l na o to b i1998 ab l l6)

Din tab l l1 a ă, n p i l ând fapt l ă, la a aşi v(4 an ), pă t ăvul fântân l z ntă di n un n t up io pă

u ub u, i l având apa tat a d a va o i a lt ai nt ond ţi zi o h d di ila

Da l din tab lul3 p ivind indi ii d f nd a i lo ,loza şi d up avi ţ i a al vinilo , până la data an f l i a

taţia d in ba , în vivi l otabil din la Vad i(29 06 1997),vid nţiază a o l :

Nr

13 .

4

5

Date comparative priv nd indicele de ecundare a ic e or indicele de eclozareşi indicele de supravieţui e a alevin lorT be u n 3

G nito ii :9 pă ăv9pă t ăv 9 pă ăv

p i a i u ub u X u b X u ub u Xpă ăv pă t ăv pă ăv

u b u tân l Ka loopM

Da a f undă ii lo5 05 997 5 05 997 5 05 1997ndi d f nda 97,60 88,22 88,40

( % )Indi d oza 7 ,55 87,50 72,50

%ndi d

up avi ui a 78,70 77,97 70,48a vini o % )

indi d unda a lo a valo i idi at dova ol iil d io on va şi d d ong la a at ia ul

p u şi p o d ul tiliza p i aliza a in işă ii p

al onid u p ioad dif it d p od tanda d l o andă p nt l ţi o valoa a indi l i d f nda d95%,da




240 C ş a ş l s s m i

L itritz,19 9, o id ră ă nt foa t b n şi valoril prin într85% şi95%)

valoril indi i d loza a i r lor d pă trăv f ndat at ria inal prov nit d la ă trăv fântân

p rioa lot l i a tor" pă t ăv b x pă trăv r b ), datprobabi , t p rat rii ap i a l i Vad i, ai pri lni ă pă trăvfântân d ât pă trăv l i b b8°C, în ti p l v rii) ;

va ori indi l i d pravi ir a al vinilor, p nt prin ă într o nt l lozării şi al tr f l i din ta ia d in

în vivi r l otabil din la l Vad ri, nt o pa abil al rtor"

8 Obse pr v nd cre tere dezvo t re supr vev n or pu etu u de h br z de s mo de, comcu păstrăvul curcubeu de cee vârstă (m rtor

Hrănir a al vinilor a fa t ini ia ană dă, on tit ită din p ină, ia d pă5 zil d la în p r a ănirii a tiv , ana ad ini tr

on tat din50%pa tă d p ină50% aj pr t t r, apli at p ănitoad n ta ; ana a fo t ad ini trată ad libit", în 8 1 0 p ziD pa t f l a vinilor în vivi r l otabil din la l V

a ştia a ontin at ă ăni i raj pr ta t r8 1 0%din gr tat alot l i), ar a ad ini trat în 8 zi ) Ra iil zilni d ană

-a al lat în n i d t p rat ra ap i şi d gr tat a di a p ş

Componen a şi compo a ioc imic a f aj ulu p esta e administ atalevini o de p st v

ab lul Co on nta % Co oz abio i i ă %

Faină d p şt 4 5 U ididat la105 C 11,77Şrot d oia 25 b tană ata 88,23Făină d grâ 5 b tantă in rală n şă) 9,47Dro d f aj ră 1 5 b tanţă organ ă 78,7

La t raf 5 rot ina b tă 48,81r ix vita inizat 3 L p d total 3 , 9

Fo fat di al i 2 E C l oză 2 ,7




Ce cet i a up a ib izil de p

La da a de 20 august 1997 (după 3 săp ămân de la trans erul v v ere) alev n au ost numă aţ ş în b a valor lor obţ nute s

nd ele lor de suprav eţu re ( abelul 5)Se onsta ă d n abelul 5 ă valor le nd elu de suprav e

alev n lor h br s super oare alev n lor m tor eea e presupune ungrad de re stenţă ma r d a al pr m lor la ond ţ le de med u arla ulu Vadur

Trebu e menţ ona ap ul ă în ul 1997 a â reş erea suprav eţu rea alev n lor au ost n uenţate negat v întru â a esta a an plo os ş d n au a turb d tăţ r d a e a ape rajarea peşt lorVadur a ost ntre ptă pent per oade lung de t mp (21 07 03 0824 08 05 09 1997)

Va ori comparative privind indice e de supravie uire a alevin or de p str v curcu eu martor) s a alev nilor i rizi rapo at la num rul de alevini ex sten ia data ans eru ui n viviere ota ile9 0 99

. . Lotu Genitorii Indice e desupravieţuire%

M) �Păstrăv curcubeu xdăstrăv 2 73cu cubeu

2 �Păstrăv curcubeu x

dăst ăv ntâne 87 45

3 . �Păstrăv cu cubeu xdăst ăv 72 50Kamloo_s

După alte 45 de le de reş ere în v v ere otab le (06 1 0 1 9apo per od până spre s ârş tul anulu 1 998 alev n lor de păs răv

Varian a s) s devi tia standard s) corespunzatoare lungim standard s greut iialevinilor r z , comparativ cu p str vu curcu eu de aceeaş vârst

pentru perioada 9 0 998 - 0 09 998 ) n 00 Tabelul 7Genito i :

N S eci catie � Păst ăv � Păst ăv � Păst ăvc . cu cubeu x curcu eu x cu cubeu x

d ăst ăv d ăstrăv d ăstrăvcu cu eu fân âne Kam oops

1 Lungimea s ) 0 09357 0 07588 0 19040

standard s 0 3058 0 02578 0 43 32 G eutatea s 0 1050 0 02578 0 0 543s 0 3325 0 1 05 0 1242




Nr. P e l U.Mrt inv tig

e feno ip ci

Lungime to la

. Lu gime nd d cm. Lu gime cap cm. n time a cm

ctor a

. n time a do a a cm

. n time a ana a cm

. Circumfe cmrintaG eutate gjex.P nci ii ind cif no ipici:

. ndice ro l0 ndi K lev /G

C cient Fulton g 00

. L g /Lung.tot.

Din i unor e i şi i dici in rio a e emb e 99 - tomb e a vulu curc i a hib ilo btinu i v curcu u x av f t el )

v c rc x v c rc exp v c rc p v âne

a ) c) d) e) a ) c) d) e)3,73 1 1, 9 ,9 3, , 6 15, 53, 1 , 1 ,9016,59 1 , 1 0, 7

3,14 9,93 1, 1 , 7 ,30 1 3,30 3, 11 1,50 13 ,1 15,1615, 6 19 00, 9 , 3 ,5 ,6 ,70 ,9 0, 9 , , 3, 5 3,30 3,900,69 ,1 1 , 0 ,5 ,69 ,70 0,6 ,60 ,7 3,04 3, 5 3,6

0, ,53 ,65 ,90 3,06 3, 0,79 , 0 3,0 3,30 3,93 4,30,36 1,3 1, 4 1,69 1,76 1, 0,36 1,66 1,70 1, 6 ,19 , 9

,31 6,0 5,96 7,50 7 5 7,36 ,51 1,6 6,60 8 53 9,7 10,97

0, 0 1 9, 0 0,55 3,3 0,90 , 0,39 3 ,0034, 0 4 ,61 ,0095,

3,7 3 3, 0 , 1 , 3 ,0 , 3 ,06 ,1 0 , 54 ,59 ,03 ,351,36 1,90 , 7 ,75 ,7 , 0 , 1 , 9,9 1,77 1,63 1,731,6 ,9 1, 7 1, , 6 ,05 ,36 ,10 1,5 1 1,39 , 01 ,37

3, 6 1 9, 0 9, 7 1 9,39 ,93 9, 7 3,17 9, 7 ,9 9,59 1 , 9 1 ,6. .

D a e m r lor a) 9. . ; b) 9 0 ; c) 2 . . d) 29 0 . e) 02. . ; ) 6 0

lu gime total lungime t d d; eu ate; ci c fe in H i ime la

C e te ea e il n em in en

tr v c rc e

p ăv K oops

a ) c) d) e)3,5 ,16 30 15,517,14 18 40

,95 1 ,35 1 ,97 13,67 15,10 10,77 ,85 ,87 3,1 3,4 3 580,69 ,5 3 01 3,05 3, 6 3,65

0,81 ,93 3,33 3,33 3,64 4, 80,3 1 ,5 1 ,73 1,94 ,16 , 81,95 7,76 8,30 7,91 ,56 10,9

0,37 31,1036,50 44,3 58,5 63,63

3,61 , 1 3, 9 ,10 ,1 ,01,51 1,5 ,56 1,7 1,77 1,57, 7 , 1 9 1, 1 ,73 1,701, 5

,93 0, 0,06 0,15 19,95 19,




c ă i as a hib i i d ăstrăv 243

ur ubeu ş a ev n or br l s au determ nat un parametb ometr , va or le obţ nute d n măsurator ş al ule nd pr

omparat v, n tabe ul n ba a unor par etr b ometr dete na pe data de 0 10

(lung mea standard ş greutatea) s a al ulat abaterea med e pătrat(var an a) s abaterea st dard (s) pentru ele doua lotur , valor le a eparametr ofer ndu-ne nformaţ u pr v re la un form tatea lo(tabe ul?)

D n tabelul 7 se onstată a alev n h br , obt nu pr n înpăstrăvu u u ubeu u păstrăvul fântânel, pre ntă valor ma ms , ş , de , un grad de un form tate super or a ev n lor de păstrăv uDa ă avem în vedere faptu ă, la vârste ma mar , remar ab ă la păstr

f'antânel este to ma de vo tarea relat v un fo ă, se poate dedu e ăbr obţ nuţ ara tere e pate e sunt dom nanten ba a datelor pr v nd reşterea ş de vo tarea peşt or d n

exper mentale ş a onsumulu de furaj omb nat adm n strat a estorper oada observaţ lor d n anul 1998, s-au al ulat valor le nd

onvers e a e (tabelul 8)Va or le nd e u de onvers e pre entate în tabelu 8, a

br (obt nu d n n ru şarea art ala a păstrăvu u păstrăvu fântâne ş respe t v u păstrăvul Kamloops) valor ă multe ent rana de ât păstrăvul ur ubeu d n otu martor

Lotu1(M)

2

3

Va or le coe c en u ui de convers e a h ane a h riz i de salmon dcomparativ cu p s !vul curcu eu de aceeşsi vârs

pen pe ioada 9 05 998 02 09 998)Tab l l

Varsta Gen tor nd e e de onvers ePăstrăv u ubeu x 3,22

ăstrăv ur ubeu Păstrăv ur ubeu x 1 20ăstrăv ntânel Păstrăv ur ubeu x 1,73ăstrăv Kam oo s

Date e d n tabelul 9 arata a br obt nut d n npăstrăvulu ur ubeu u păstrăvul fântânel au nreg strat, n per oadaobservaţ e d n ul 998, o ma bună reştere ş de voltare, ndmult pl are a greutăţ med nd v duale a a estora nd de 2,75x, f




244 Creş ere peş ilor n i e in en i

la păstrăvul ur ubeu de a eeaş v stă (var aţ le ±% s-au al ulraport u valor le î eg strate la în eputul testulu )

Date comparat ve privind creşterea dezvolta ea şi supravie u rea hi rizi or de salmono inu i in anul 1 997 comparativ cu p str vul curcu eu de aceeaşi vârst

belu Nr .05.1 25 06 1 8 2 07 1 02 0 .1arame ul Genitorii 8 8 8

crt ma or) o a ro a ro aVar±% Var±% Va ±%

1 Lungime 9 CX rC 12 94 12 94 3 82 4 26total cm) 12 61 20 27 24 10

9C

X rF 14 48 14 90 6 59 8 4

2 90 + 14 57 25 27

9 CX rK 14 30 4 30 15 58 7 40 98 1 0 02 21 04

2 Greutate 9 CX C 9 40 20 55 23 32 40 09medie 5 92 20 20 1 06 64individua 9 CX F 32 00 34 20 48 6 188 00

g) 6 87 5 1 90 1 75 00

9 C x K 31 10 36 20 44 31 58 57 16 39 42 47 88 32

3 nd ce de

9C x C 1 0 1 05 20 2 0

multipl carea greuta i 9 CX rF 1 0 06 52 2 75med iind v dua e 9 C r K 1 0 1 6 42 88

x)4 ndice de 9 C x C 1 00 0 00 0 98 05 96 1 1

supravie uire 0 00 1 95 3 89%)

9C

X rF 00 0 100 0 100 0000 00

0 00 0 00 0 00

9 CX rK 100 0 00 00 97 00 97 000 00 3 00 3 00

C p str v carcu eu F p str v ntânel p str v Kamloopsx) Va ia ii e ±% s au calculat în rapo cu va o i e înregistrate a nceputul testului

Pr n prelu rarea stat st ă a valor lor unor parametr de reş(lung me standard eutate nd v duală) dete nate la data s-astab l t semn aţ a stat st ă a d erenţelor d ntre păstrăvul urh br , obţ n du se n o aţ ş u pr v re la gradul de un olotur lor respe t ve (tabelul 1S-a onstatat, ast el, ă în pr v nţa lung mstandard ş a greutăţ nd v duale, d erenţele între h br ş

ur ubeu sunt oarte semn at ve pe de altă parte, va oarea ma m ăhttp://www.cimec.ro / http://www.neamt.ro/cmj



246 C e te e pe til î sistem i te siv

Va orile unor rapo uri ntre di eriţi parametri enotipici ai hibri i or (in va a a 1 a lade 06. 1 0 1998 şi a geni orilor din ca e p ovin

T belul Nr Gen tor Hibrizi Gen torcrt Raportul păstrăv P C x păstrăv

carcubeu P F ntâne1 L 1 1 2 1,09 1,092 L / lc 4 8 5, 5 5,403 /lc 4 5 4 89 4 224 / Hd 4 04 4, 5 4,225 l x 1 00 l 24 0 20,44 21,1

cX1 0 0 / 75 94 9,55 8,8

Nr Raportul păstrăv P C x Păstrăvcrt carcubeu P K Kam oo sL / 1 ,12 1,06 1 5

2 L / lc 4 8 5,28 5,03 / c 4 5 4,94 4, 84 / d 4,04 4,01 3,605 l 100 24 0 20,2 22,82

l cX1 0 0 / 75 94 9, 6 ,18L lungime to al 1 - lungime s andard llung me cap Hdinalt me a dorsalP C p s r v carcubeu P F p s r v n âne P Kp s r v Kamloops

8 4 Concluz asupra h br z lor de salmon de ob nu lExper mentală de Acvacultură adur

- Prin ut lizarea meto ei de cr oco se a e a materialului seminal,reuşit, în anul 1 99 încrucişarea păstrăvului fâ tânel ş a păstrăvuKamloops (care se reproduc în perioada de toamnă ă ), cu păstrăvcurcubeu (c e se reproduce pr măvara) ;

- va or le p etr lor ş nd c or ometr ci, ete nate la ah br z şi la păstrăvul curcubeu de aceeaş vârstă, în va a a -a şi în vara a

de creştere, au ătat că hibrizii prez ntă ritmur e crştere şi dezvoltarsuperioare păstrăvulu curcubeu, în condiţi de creştere i entice




9. CONCLUZI GE E LE

Acvacultura int nsiv a p ştilor, în otabil , pr suasigura a c tr om a nt gului n c sar incipii alim ntac sto a, în principal sub form raj combinat , a cvat c in

ziologic sp ci c if it lo faz in zvolta a ontog n tic a aorganism acvatic

•Acvacultura int nsiv a p ştilo st incompatibil cu m iilacvatic poluat

Sub asp ctul structurii şi nc iilor tractului ig stiv, salmoni l cip ini l s os b sc p in umit particula it i salmoni l sunca ivori, cu stomac, iar cip ini l sunt p şti omnivo i sau rbivo i, stomac ; glan l stomacal al salmoni lo s c t p psin (sub fp cursorului inactiv p psinog n) şi aci clo hi ric, car au ol în hi rop ot in lo , ia t actul int stina} al ciprini lor p zint o r ac ialcalin , favorabil activit ii m im a tripsin i tubul ig stiv salmoni lor st scu t, ar sup afa a absorb i a ac stuia st mult m

pr z n a ap n icilo pi o ici in po iun a p oximal a int stinulu

; tubul ig stiv al cip ini lo nu p zint ap n ici ilo ici, ar ac stmult mai lung cât la salmoni , c a c asigur o sup afa ig stas m n a, mar chipam ntul nzimatic al salmoni lor st a aptat po ran mai bogat în prot in , în timp c la ciprini ac sta st sp cialp nt o valo i car mai bun a gluci lor in ran

P ntru o cr şt r optim , p ştii, as m ni c lorlalt animal , aun voi o într ag gam principii alim nta cu rol plasti , n g

catalizato i, în cantit il c ut sp ci , vârst şi con i iil în car tr i sc

• N c sarul prot in al salmoni lor st if rit c l alcip ini lor, p im l avân n voi p ntru o cr şt no al c l 40% prot in brut în hran , iar ultim l c tit i mai us , cuprîntr 30% şi 38% pui tul şi r pro uc torii, în p ioa a p o uc rn voi cantit i mai ma i p ot in , in if r nt sp ci

Valoar a biologic a prot in lor st if rit , în func i numşi cantitat a aminoacizilor s n iali p c r îi con in prot ina oanimal st sup rioar c l i natur v g tal , in ac st punct vsalmoni l nu valo i c ci nt prot in l o igin v g tal , în tim




50 C eş e ea eş l i em i te

n c eş e ea cip nide o u i iza ea ajelo ea zate cu p ote nă evege a ă dă ezul a e compa ab le cu ajele pe bază de p oteină ani(dacă sun sup menta e cu am noacizi de c a i şi cu p emixu i v)

Necesa ul de g ăs mi total es e de 5 8%, atâ la păst ăv cât c ap valo ile l mită maxime ind cup inse nt e 1 5% ş 20% d n comh anei

• Nivelele optime de g ucide din h ană sunt de 40% pent u c ap ş până a 30% pen u păst ăv ; sp e deosebi e de c ap al că u echipenz mat c este adapta pent u ana boga ă n ca boh d a i putilizează de egulă s ab gluc dele

• Necesa l de v tam ne ş e emente mine ale al peşti o dife ă nnc ie de vâ sta acesto a de specie ş de tempe atu a mediului de v

lipsa sau excesul acesto substan e în ana peştilo de e ină tulbu ă c eşte e mo tal tă i idicate şi o slabă valo c e a fu aje o

As gu a ea necesa ui de vi am ne ş de elemen e mine a e penpeş n condi i de c eş e e n ensivă se face p n nt oduce ea

p emixu ilo vi amin ce ş a amestecu ilo s anda d de elemen e molul de su să de elemente m ne a e l au ş u le vulcanice uti

u t mele decen i ca ng ediente n fu aje e pent peşti ş pent u ani

ma Inves iga i le asup a act vită ii enz melo digestive la peştizează info a uti e cu p vi e la intensita ea p oceselo de diges i

abso b ie espectiv asup a modului n ca e peştii eac ione ă adm nist a ea de aje combina e de dife i e t pu i în c eşte ea dcondi ii intensive

Stud le ca e se fac asup a enzimelo d gestive la peş inecesita ea stabili i condi iilo optime de asimila ie a valo ii nut itive

e ete de h ană p ivesc cele t ei subclase de enzime d n clasa hid olamplicate n p ocesele de d gestie p o e ele amilazele şi l paze e

ac iunea acesto a substan ele p o eice glucidele şi lipidele din ană scinda e ch m c până la e apa nală de elemen e s mple (aminoac zi mş d zaha de ac z g aşi şi gl ce ol) ca e mp eună cu vitaminelem ne a e ş apa sunt apoi abso b te la n velul intes inului

D nt e enzimele d gestive p oteolitice a peşti au fost n âlpepsina t psina chimo ps na ca boxipeptidazele dipep

inopeptidaze eIn d ges a gas ică pepsina joacă olul de seamă ia n d

intest nală t psina şi chimot ipsina din panc eas sunt de o impo tamajo ă http://www.cimec.ro / http://www.neamt.ro/cmj



Concluziig n al 25

Peşt u st ma sunt a a e za p n - a t tate supe a ă peşt l ă st ma

• A t tatea enz mel d gest e la peşt este n uenţată de :tempe at a med ulu , pH-ul t a tulu d gest , nat a ş al tatea

nsumate, a a terul spe e ş ârsta nd z l , t atamentele prde mbate e a un b l et Cele ma multe e etă asup a end gest e la peşt u mă es , în spe al, a t tatea a est a a fa t l ană ş a easta d n m t e de natu ă p a t ă, legate de testd fe tel reţete de h ană, în s pul sele t a el a ante a e st ate subst ele u l nu t în ant tăţ le e ute e gan smul

ă afe t ea stă l z l g e• Ce etăr le efe tuate de n asup a a t tă enz mel r d g

pr te l t e ş am l l t e la ale n de rap de ultu ă es unt late ş ăn , mpara , u aje p est e ş u ană n(b masă algală b nută pr n ultu ş b masă z plan t ne denţ at faptul ă ana e, ma mpletă d n pun t e ede e alp a e ndu e la ezultate supe a e fu ajel m na e

A t tatea spe ă a p teazel ş a alfa-am laze d gestdată u â sta la ale n ăn ţ u eţete nst tu te d n ană n

e denţ nd al r e ma bună a p te nel r ş glu del d n ampa at u rajele p estar e e, în nte alul up ns înt e a 145 a z de h ăn re a t ă, au dete m nat edu e e a a t tărespe t e h ana e, ep ezentată p n z p an t n ş b ma

ult ată, ns tu e un al ment mplet, e h l at z l g , însat sfa ă e n ele nut t e ale ale n l , atât p n n nutuelemente u l plast ş ene get (p te ne, glu de, l p de, elemente m ne ale), ât ş dat tă adaptăr e h pamentulu enz mpeşt l la h ana natu ală In plus, ea nst tu e ş su să supl meenz me, în măsu ă să st muleze se eţ a de enz me d gest e la pe

n uen a ea p z t ă a d gest e ş abs b e h aneDatele ezultate d n n est ga le asup a a tăţ

d gest e, relate u ele p nd mp z a b h m ă a aleş alt pr n de, au a ătat faptul ă este p s b lă entab l za ea eşa est ra p n subst tu rea pa ală sau t tală a rajel mb nate ne n en nale de h ană (b masă z plan t n ă ş b masă

bţ nută p n ultur ), a e au un p e de st ma s ăzut




2 2 C eş erea eştilo n si em inten iv

• In estigaţiile asupra acti ităţii enzimelor digesti e din uidulgastric şi intestina! prele at de la p tră u curcubeu şi de a crapu dcu tură a dife ite inte a e de timp după administrarea hranei prin metuba elor în test de sc ă u ată au e idenţiat faptul că ncţie de natu a calitatea h anei procese e de digestie şi absorbţie a acesteia se des şoară cintensitate diferită în dife itele porţi i ale tractului digesti digestia şiabsorbţia h anei natura e are oc în principal în primele po ţiuni ale tubdigesti necesitând un timp mai scurt iar cea a rajelor combinate este maredusă în această regiune gradul de umiditate al anei a ând un rolimportant sub acest aspect

• Cercetările asupra crapului de cu tură crescut în i iere otabile înlacul de acumulare Tansa-Belceşti ud. Iaşi prin care am u ă it acti itatee imelor digesti e în ncţie e re

§imu te ic al apei au a ătat faptu că

la o creştere a temperaturii cu 6 8 C la ca e s a adăugat şi factorul anăprin trecerea de la stadiu de inaniţie la cel e hrănire acti ă acti itaspeci că a proteazelor alfa i ei şi lipaze or a î egistrat creşterisemni cati e sau foarte semni cati e (funcţie e porţiunea de tub digestiin estigată şi de natura anei în c ul proteazelor şi lipazelor creşteri mamari ale acti ităţii s-au pus în e idenţă a crapul ănit cu biomasă

planctonică în timp ce pentru i aze creşterile foarte semni cati e s auî egistrat la administrarea de furaj combinat• Aplic ea unor trat ente me icamentoase antipar itare şi

antiinfecţioase unor loturi de crap de cultură (C crescute în i iere otabilîn lacul de bara ansa Belceşti a in uenţat acti itatea enzimelor din tractdigesti al peştilor această in uenţă a fost poziti ă în cazul tratamentelosingulare ( e antipar itar e antiinfecţios şi s a concretizat într o mbună alori care a proteinelor şi g ucidelor din h ană e idenţiată acti ităţile speci ce mai ma i a e prote elor şi alfa amil ei digesti e iarc u când s au cumulat tratamentele tipar itar şi antiinfecţios a a ut loco i ibare a digestiei glucidelor din raj ceea ce a condus la obţinerea unor

a ori mai mici ale acti ităţii speci ce ale alfa amilazei în raport cu situamartor

• Comparând alorile raportu ui dintre acti itatea speci că a alfaamil ei digesti e şi acti itatea speci că a prote elor din tractul digesti al

crapului de cultură şi al păstră ului curcubeu de ârste diferite (începând dela stadiu de ale in şi până în ara a I I-a de creştere inclusi rezultă cgeneral acti itatea e imelor amilolitice este mai m e decât a ce orproteolitice la speciile ră stomac în timp ce a speciile cu stomac se




Con luzii gene le 253

întâlneşte o s tuaţ e n e să, cu subl n e ea fa t l că natu a n uenţează înt -o ma e măs ă alo le a ort lu menţ onat

• Ce ce ăr le efectua e de noi vit oasu a stomaculu ele at dea ăst ăvu curcubeu a a în a a a IVa de c eşte e au s ab t faptul

max mul de acţ u e al enz melo p o eol ce de pul e s ne se domen u de H cu ns înt e 1 ,5 ş 3 ,5 un tăţ de H n c eştecu o jumătate de un ta e (de a 3,5 a ,0), act v tatea s ec că a escade de c ca 3 o , a n c eş e ea acestu a cu două un tăţact v tăţ se m cşo e ă de 14 o .

La c a ul de cultu ă am pus în e denţă n max m al actp oteo t ce în n e alul de H cup ns în e 7 , ş ,5 ş un altm că am loa e (c ca 75% d n alo ea p mulu max m) a H9 0

• Datele p nd act tatea spec că a oteazelo ş a alfa amd ges e obţ nu e în cad ul ce cetă lo asu a c apulu de cultu ăăst ăvulu cu cubeu de d fe te vâ ste pe m o e alua e a e

act tăţ enz melo d gest e menţ ona e, pe măs a c eşte şeşt lo ; la c a act v tatea enz mat că d gest ă se stab l zează în ju

anum te a o încă d n mul an de aţă, cu p ec za ea că, în ac tatea oteo t că d n ntest nul u etulu de c ap este de c

ma ma e a sfâ ş ul e oade de c eş e e în va a a I-a, decâ în z le de ăn e ac vă, act atea alfa-am l e d gest ve c eşte dom că măsu ă în acelaş n e al de t mp, ceea ce esu une o stab lact v tăţ aceste enz me încă d n f ele t m u ale c eşte ; lcu cubeu act tatea p oteazelo de ul s ne în eg st ează o caccentuată în n e a u cu ns în e a 5 a ş a 45-a z de ănma uţ n semn cat ă în cont nua ea p ocesulu de c eşte e ş dezvpeşt lo , a act tatea a fa laze d gest e at nge valo maxp mul an de aţă• In cadru uno ce cetă de labo ato , no am pus în ev denţă oc acte st că necunoscută până atunc , a tu r lo ulcan ce esca ac atea aces o a de a eţ ne, în mod select v, n adso bţ e, e

oteol t ce d n ext actele enz mat ce totale ş am b e etat un ocese a a e a acesto enz me lecând de la această ca acte st că a t

ulcan ce ş ţ nând cont de fa tul că ele sunt ut l zate deja ca ng ed e

ajele comb nate ent u an male, am mag nat un ocedeu de nt oda en melo d gest ve în aje, pr n nte med ul acestu ma ep op etăţ adso ban e ş am ea zat aje în ob late cu e me ope care e am adm n s a uno lo ur de ăs ă cu cubeu de d feu mă nd efectele acesto a as a eş lo




254 C eşte ea eştilo în te inten v

ega ea enzimelo de tu p in adso ţie e con e ă acesta ilitate la acţiunea acto ilo de mediu în t ac ul digestiv a peştisunt e i e ate t eptat ocul o ind luat p in schim de g ele

ezultate în cadrul p oceselo meta olice• Admin st a ea uno aje înno i ate cu enzime diges ive

p oteolitice păst ăvului cu cu eu c escut în vivie e ota le în aacumula e Vadu i a condus la o ţine ea uno ezultate supe ioa e co espunzătoa e lotu ilo marto su aspectul sup avieţ i ii ccoe cientu ui de conve sie a anei şi compoziţiei iochimice a peşti oenzimele p oteolitice suplimenta e au avut o in uenţă pozitivă şi asupactivităţii al a-amilazei digestive (p in neut a iza ea inhi i orului aceenzime conţinu în ing edien e e de g âu int oduse în componenţa acom inate) pe ngă aceea de stimula e a sec eţiei de p oteaze p op ii• Investigaţiile iochimice asup a peşti o c escuţi în condiţiicont olate constituie unu din c ite ii e de ap ecie e a e cienţei eţetehrană ca e se testează de estima e a in uenţei uno acto i de st ess asustă ii ziologice gene ale a peş ilo de evaluare a calităţii c i acesto a

• Datele ce p ivesc conţinutu le p ame ilo iochimici ai puietde c ap sânge cosaş şi novac o ţinute p in aliza uno lo u i c esc

condiţii cont o ate cu iomasă a ga ă şi iomasă zooplanctonică sauaje p esta te indică aptul că iomasa pl ctonică o ţinută p in cultconduce la ezultate ce puţin compa a ile cu a ele com inate şi la un pde cost mai edus unul şi ace aşi tip de hrană in uenţe ă în mod di ecompoziţia iochimică a alevinilo celo pat u specii de cip inide.

Fiind o specie de peşti ca e valo i că e cient glucide e din h ană cde cultu ă poa e c escut în condiţii intensive cu ezultate une chialipsa p oteinelo de natu ă animală din aj sau la nive u i scăzute acesto a în cad ul ce cetă ilo noast e s-au o ţinut su aspcaracte isticilo iochimice a e c apului ezultate compara iadminist area de aje de natu ă exc usiv vegeta ă şi espectiv în hrăncu aje conţinând p oteină p edominant de natură animală

• Ce cetă ile comparat ve e ectuate de noi asup a c apu ui de cultuc escut în condiţii natu ale şi în vivie e ota ile au a ătat că în p ima pacic ului de c eşte e (C ) ana natu ală existentă în ecosistemele acvat

mai completă din punct de vede e calitativ şi su cientă su aspect cantitativdete mină o stare gene ală mai ună puietului decât fu ajele com ina(conţinuturi mai idicate de p oteină în co p valo i mai mici ale aporU/P) în timp ce în azele mai avansate ale c eşte ii (C şi C ) situaţia su




256 Creş e e eşt l în tem nten

de p oteină în co p, espectiv nivelu i mai eduse de g ăsimi totcompa ativ cu păst ăvu din otu ile ma to , co espunzătoa e

• In condiţiile de mediu ofe ite de apa acului de ba aj Vaduri, acărei tempe at i nu depăşesc va a 1 820° C, c e te ea păs ăvu ui fânt nşi a păstrăvului Kamloops sunt mult mai entabile, din punct de vede eeconomic, decît c eşte ea păst ăvu ui cu cubeu ( itmu de c eştepăst ăvului cu cubeu este de ci ca 2 o i mai mic decât al păst ăvKamloops şi de ci ca 3 o i mai mic decât al păst ăvu ui fânt nel în consimila e de a a e)

• Hib izii de salmonide, obţinuţi la Baza Expe imentală dAcvacultură, de pe lacul Vadu i, p in înc uciş ea uno specii de păst ăv pe ioade dife te de ep oduce e (păst ăv cu cubeu x păst ăv K looppăst ăv cu cubeu x păst ăv fântânel) în egistre ă itmu i de c eşte e dezvolta e mai bune, va o i că mult mai e cient ana şi p ezintăg ad deomogenitate mai ma e, compa ativ cu lotu le marto de păst ăv cu cubeuaceeaşi vârstă, în condiţii simila e de c eşte e




AN XA

RECOMA DĂRI DE ORDI P C C PRIVI D CREŞTE EAAS RAVULUI SIS EM CO TROLA

C eşte ea păst ă u ui î sistem c t at este epe e tăp i cipal, e c acte isticile zic chimice ale apei e alime ta e a bazi

e c eşte e şi e a a a mi ist ată Di acest m ti , este f a te impca amplasa ea u ei păst ă ă ii să se facă î z ele ca e p t asigura

ebit su cie t e mare şi elati c st t, e apă bi e xige ată (peste 9 mxige iz l at litru e apă) şi cu tempe atu i ca e să u epăşească al ea imită e 23°C

Debitul apei de alimentare şi temperatura apeidin bazinele de creştere

B â u-se pe ezu tatele p acticii sa m ic e e la i i ţaDecei ( 978, 2001 ) ec m ă u ebit e 500 1 000 lit i secu ă p

hecta luciu e apă şi, especti , 1 2 lit i mi t pe t u 1 kg păsacă tempe atu a apei u epăşeşte 1 8 19°C acest ebit t ebuie să asigu eschimba ea c mpletă a apei i bazi ele e c eşte e e ap ximati 5 zi (24 e) şi, eci, ime siu i e bazi el e c eşte e t ebuie stabilească î cţie e su sa e alime ta e cu apă a acest a La tempe aa e apei mai mici e 1 5°C, ebitul ecesa se e uce a jumătate (0,5 li/mi ut 1 kg păst ă )

cazul puietului, se ap eciază ca i ecesa u ebit e apă e60 lit i mi ut 1 0 000 exemplare e 2 3 i, cu p eciza ea

c mpa aţie cu păst ă ul a ult, puietu c sumă ca titate ublă e xiz l at ( ap rtat la 1 kg peşte)

I te a u e tempe atu ă la ca e al i ca ea hra ei se face maximă e cie ţă şi ca e asig ă c eşte e ptimă a păst ă ului ife ă

cţie e specie pe t u păst ă ul c cubeu acesta este cup i s î t e 19°C , pe t u păst ă u i ige î t e 14 şi 16°C, ia pe t u păst ă ul Îa tâ el

şi păst ă ul K l p î t e 12 şi 14°C P i u ma e, este i icat ctempe atu a apei i su sa e alime ta e a bazi e e c eşte e a păst




258 C eş e ea pe ti o n em inten iv

să n depăşească c ma m l de 2C valor le m ă m mă men ona e ms s

In păs răvăr e în c e, n mp ver , empera ra ape depăşeş e1 8C c a ea de peş e re e să e de max m m 4 kg m cApe e carac er za e pr n empera r care n depăşesc va a C şcele c empera max me de pes e 24 2C n s n nd ca e pencreş erea sa mon de or de c l ră (păs răv, los r ţă)

(oC)1

34567

891 0

11 3

456

1 71 819202122232425 2627282930

Oxigenul d olvCo ce iile o ge ulu d p ( g/1) î co di i de s u e şi î f

e per urTabe u 1

0 0 0 1 0 2 0 3 0 4 0 5 0 6 0,7 0 8 0 914 64 14 60 4 56 4 52 14 48 14 44 4 40 14 36 14 32 14 2614 4 14 0 4 6 14 214 08 14 04 4 0 13 97 13 93 13 8913 85 13 8 13 78 3 74 13 71 3 67 3 63 1 58 13 56 13 5313 49 13 49 13 42 3 38 13 35 13 3 3 28 13 2413 2 1 3 1 713 14 13 1 13 07 13 04 13 01 1 94 2 95 12 9 12 88 12 84

2 81 12 78 12 74 12 71 12 68 1 64 2 6 1 12 58 1 5512 512 48 12 45 12 42 1 2 39 12 36 332 30 12 27 12 24 12 212 8 2 15 12 2 1 09 12 06 12 03 2 0 1 98 1 1 951 92

1 89 1 86 1 1 84 1 81 1 1 78 1 75 1 73 1 70 1 1 671 1 651 62 1 59 1 1 57 1 1 541 1 5 1 4811 46 1 1 43 1 1 40 1 1 381 35 1 1 32 1 1 30 1 1 71 1 5 1 22 11 20 1 7 1 1 1 51 1 1 2

1 1 1 0 1 1 08 1 05 1 1 03 1 1 00 10 9810 96 10 93 10 91 10 8810 86 10 84 10 81 10 79 10 76 10 74 10 72 10 69 10 67 10 6510 62 0 60 10 57 10 55 10 53 10 50 0 48 10 46 10 44 0 4110 39 0 37 0 35 10 33 10 3 1 10 28 0 26 10 24 0 22 0 2010 1 8 0 1 6 0 14 10 12 0 0910 07 0 05 10 03 10 01 9 999 97 9 95 9,93 9 91 9 89 9 87 9 84 9 82 9 80 8 79 76 9 74 9 72 9 70 9 68 9 66 9 64 9 62 9 60 9 589 56 9 54 9 52 9 50 9 48 9 46 9,44 9 43 9 41 9 ,39 9 37 9 35 9 ,33 9 32 9 30 9 28 9 26 9 23 9 23 9 219 9 9 17 9 6 9 14 9 12 9 0 9 09 9 07 9 05 9 049 02 9,00 8 99 8 97 8 5 8 93 8 92 8 90 8 90 8 878 85 8 83 8 82 8 80 8 78 8 76 8 75 8 73 8 7 8 708 68 8 66 8 65 8 63 8 82 8 60 8 58 8 57 8 55 8 548 52 8 50 8 48 8 47 8 46 8 44 8 43 8 4 1 8 40 8 348 37 8 35 8 34 8 3 8 31 8 29 8 28 8 26 8 25 8 238 22 8 21 8 19 8 18 8 16 8 5 8 4 8 12 8 11 8 098 08 8 07 8 05 8 04 8 02 8 0 8 00 7 98 7 97 7 957,94 7 93 7 90 7 88 7 88 7 86 7 84 7 84 7 83 7 817 80 7,79 7 76 7 75 7 73 7 72 7 71 7 7 7 70 7 687 67




Rec mandă i de din p actic 259

Can a ea de o gen d zolva în o apă de sup afaţă es e depde empe a ură solub l a ea aces u g a mosfe c nd ma mama m că în mpul ve

bse ţ e Pen ru a de e na g adul de sa u aţ e în o gen al uape se apl că fo mula

Sa u aţ e (%) = (A 1 00)B în ca e

A = concen raţ a o genulu d zolva găs ă în p oba de anal za (mB concen raţ a de sa u aţ e a o genulu (mg ), la empe a u a

a -o p oba de apă n momen ul p elevă (confo m abelulu de ma Pen ru ca păs ăvul să a bă cond ţ op me de med u e

n velul o genulu d zolva în apa baz nelo de c eş e e să nu scadmg/ .

St b l re ţ ilor de h nă

Raţ le de ă pen u lo u le de păs ăv c escu e în s s em co

se s ab lesc pe od c în ncţ e de v s a peş lo de empe a u a g eu a ea lo u lo ( abelul A- )

C t e de h u cat ecoma date pe u p u cu cu eu, u c e de ta a tempe atu a ape (dup Docume t Tech que de a CECP , N° 2, Roma

bempe atu a a aap ox ma a p ş lor cm):a e 2 5- 3,5- 5,0- 7,5- 0 2 5- 5- 1 7,5- 20- 22 5- >25( C 3 5 5,0 7,5 0 2,5 15 7,5 20 22,5 25

C t t lz ce de h îroc d uta a otu o de t2,6 2,4 2, , ,5 1,3 , 0,9 0, 0,7 0,66 3,0 2, 2 ,5 2, ,7 ,5 ,3 , ,0 0,9 0,

3,5 3,3 2 9 2,4 ,9 ,7 ,5 ,3 ,2 , ,00 4, 3,9 3,4 2, 2,2 2,0 ,7 ,5 , ,3 22 4,8 4,6 4,0 3,2 2 ,5 2,3 2,0 ,7 ,6 ,5 ,44 5,6 5,4 ,6 3,7 2,9 2,6 2 ,3 2,0 , ,7 ,66 6,5 6,3 5,3 4 ,3 3,5 3,9 2,6 2,3 2, 2,0 1,9

,6 ,4 3,7 3,0 2,4 2,2 ,9 ,6 ,5 ,4 ,3 20 2, 2,6 2,3 2,0 ,6 ,4 ,2 ,0 0,9 0, 0,7

Num um m de x x x 6x 6x 4x x 3x 3x 2x 2xme e z




26 C eş e ea eştil n i tem n e v

O se ţ e C t t ţ le de h an ca culat confo tabelu uacţ on ş s d st bu de ma mult o pe de x mplu

pentru peşt cu tal a ma ma e d 25 cm ş d 1 x /z pent peştcup ns nt e 2 5 3 5 cm

Tempe au a ape

46

25

9

euta

ea ununumde 1exe

a epă trl v

în kg

Ra i i nic hran granu at % din g utat a ot i o ) c s a minpăstr u ui curcub cr sc n condi cont o t după P c

bLun mea pe t o n cm

3 4 5 6 1 12 5 2 25 35 4 5 3 5 3 2 2 1 5 1 5 5 4

5 0 4 3 5 2 5 2 5 2 2 1 65 7 0 5 4 5 3 5 3,0 2 5 2 1 5 1 9

1 9 5 4 ,5 3,5 3 5 2 5 2 1 1 12 1 9 5,0 4 3,5 2 5 ' 1 2 1 2 4 14 2 1 4 ,5 3 2 1 5 1 1

15 15 3 1 6 5 4 2 5 2 1 7 1 5 16 16 4 12 9 6 3 0 2 5 1 1 5

0 ,2 5 1 2 3 5 9 ,0 1 3 90,0 1 3

Obse ţ e La tempe atu a e ape ma m c de 3°C sau ma mde 23°C p st vul nu ma consum hran ş p n urma e s s

adm n st a ea ajelor de asem nea adm n st a h an ncm n mum 48 de o e na ntea o c e man pul a lo u o(sort nv nta t ansport etc )




Rec mandă de d n p act c

Da e biome rice orie a ive pr vi u e e a mo i e iu ele c pri i e e c l ur ( pă Vo ca e l 97 )

261

Tabelul A 4

Lun�ime a ă(cm eu a eg)S ecia Va a Va a Va a Va a Va a Va a1 2 3 1 2 3

Păs ă ndi en 7-10 5-20 30-34 12-15 100 125 200-300Păs ă cu cubeu 12 18 22 25 27 10 12 80-130 00 200C ap se ec nat1 2-1 20-25 2 -35 25 50 250-500 1000-1300

Dime u ile gra ulelo e hra ă ecoma a e pe ru pă răv f cţie e alia pupă Docume Tech iq e e la CECPIN° 2 oma)

abelu A 5T pul a imen ului Clasa de mă ime Num u de peş Lungimea

a pa culelo de kg peş oh ană, mm) cm)

Al men"s a e" su 0,420 6500 4400 2,5o ă de as ă

A imen"s a e"F m u 0,420 0,595 6500 4400 2,5Fi im u 0,595 0,841 4400 1 800 2,5 4,0Fi im u i 0,841 1 , 190 800 660 4,0 5,0

Fi m u 1 , 9 1 ,68 650 330 5,0 6,0G anule 1 ,68 2,83 330 165 6,0 7,5 G anule 2,38 65 166 7,5 10,0G anu e 3, 75 66 22 0,0 16,0G anu e 4,76 22 7 16,0 24,0G anu e 6,35 S oc de

p oducă o i >25




262 C ş r p ş i o în si m in n

an ortu ă trăvu i

T nspo ul păstră ul i desti t pop ă ii b i e o i e

de egulă, p imă şi o m tempe tu i le pei m i mi i °C,fo osi d î est s op id obio ne de p ităţi di e ite, p e ă ute u

de oxigeCu i 48 o e î i te de t spo , fu j e peş ilo î

ope ţi â d s op l de edu e o sumul de oxige pe timt spo tul i

Du t t spo u i nu t ebuie să e m i m e de 6 o e, i îi te p di id obio t ebuie p ime i ă t ep ă ditempe t ă di t e p de p ime i e şi p di id o io es e m e

e e 3°C dife e ţă d t ope ţiei de p ime i e t eb ie să e de de mi ute

D ă t spo u peşte ui se f e iste e men j te spest s op, d t est i şi dist pâ ă l desti ţ e po m i m

o di iile t nspo t lui pe dist ţe el ti s e, ă boxige , este e es ă sigu re u ui po t optim î e i te

sul de t spo t şi ntit te de peşte t spo t , d pă um me ă) pe t u le i i 00 200 lit i pă kg peş e

b) pe ru puiet de 6 ni 50 00 lit i pă kg peşte) pe u puiet l de n 40 80 li i pă kg peşte

d) pe t u păst ă ul d 5 li i de pă kg peşteV o re portu ui espe ti se e ă ând î

ede e o sumul p oxim ti de oxi�e ui kg de păst ă ( 0 m

oxige o ă, l o tempe tu ă pei de 5 C ; 00 m o ă l 0°C şi 40 ml 5°C) şi p ul ă o n it te de 3 moxige li u de pă u pot

o sum ţi e st o s i i d p gul et l l espi iei păst ă978)

D ă este e es r t spo tu ui peştelui să se ă î impufu j e estui se siste ă 3 5 ile î i te de spo t

Pe t u me ţi e e tempe tu ii pei l lo i de 2°C sei t odu î sul de t nsport l peş elui bu ăţi de g e ă

t - s de spo u se i od de â peş i di eeşi ee şi â stă




Rec man i e in p actic 263

Ina nte de u l zare, vasele de tr nspor se p lă cu apă curatdez nfec ează cu o soluţ e de clorură de var de conce raţ e 5 20% ş ,se clă esc ne cu apă curată

ransferul peştelu d n vasul de transpo , baz nul de dest naţface doar du ă înlocu rea trep ată, în r o per oadă de t mp de m n mjumă ate de oră, a une părţ a ape d n h dro on, cu apă d az nulurme ă să e deversat peştele, pentru preven rea şoculu erm c, pregal zarea tem eratur celor două ape

a e privin ma u ita ea sexuală per oa a repro ucerii şi ura a incuba iei la unele sp

salmoni e ş e c p ini e e cultu ă n Voican et al. 1974)Tabe u A 6Matu itatea o i citate Dia et u] ioada de Du ata de

S ec a sexua ă {ani} (n ic e a c e o e o- incubaţiekg eşte) ( ) du ce e

st v 2 - 3 2 000 - 2500 4 5 5 0 60 - 90 zi eindigen

st v 2 - 3 2 - 3 500 2500 4 0 6 0 V V 60 70z lecu cubeust v 2 3 000 7000 4 0 65 - 72 zi e

ntâneC a 3 4 337000 ,5 ,8 IV VI 3 -8zi e

900000

Mă uri de pre enire a unor boli ale almonidelor

Pen u preven rea unor bol ale peşt lo păstrăvă efectua e o ser e de tratamente pro lact ce, tât supra crelor

ncu atoare, cât ş asu ra pu etulu ş păstrăvulu adulta a ea p o lac ică a ic elose face de două or pe săptămână,

începând cu a doua z de la fecundare, în scopul preven r nstalmucega ulu(Sap o/eg ia în aces sco , se ut l ze ză verdele de malahcare este un ng c d foarte solub l în apă Pentru re l zarea tra amentuse prepară o soluţ e concentrată de ng c d (pr n d zolv ea une cant tă5 g verde malach t în 1 l tr de apă), se opreşte al mentarea cu apă a




Recomandă de o din ac ic 265

Continuare tabelul 2 3 4

Boala P ezenţa în apa Boa a apa e n Amel o a ea cal ăbu elor a u o cant tăţ pe oada ma ape de a men a e de gaz p ea ma de ul e ş afectează ncubatoa elo ş căz l

g ca bon c, f ecvent a ev n d n b ă de st c ă nazo ş a te de păst ăv, n c e sun c escuţg e d zo va e p ma lo u ă dea ev n de păs ăv p

v aţă se la t ansfe u acesto a man festă p n v v e ele o ab e apa ţ a uno lac sau în baz ne evez cule p ne cu acvat ce

gaze în eg uneagu , în ep te u}b anch a , încav atea o b tală(och es d no b e), în d fe teo gane nte e şîn sînge Pu e ulbolnav este

nact v, stă înncuba o n

poz ţ e ve ca ă,înoată pe o a u ă,capătă cu oa eînch să, p ez ntă

abdomen um at,slăbeş e ş moa ep n b oc eap nc pa elo vasede sîng

4 Costia- Boa a este Pu etul se f eacă a) mbă e e în soluţ eză p odusă de ate al pe ndul de fo ol (0 5 l fo o

p o ozoa ul t oc ş înoată în în 1000 l t apă), t mpCos tia sp ală de 1 5 m nute, o dată peecat ix,ca e săptămînă, t mp de o

atacă lu ă (cu 12 o e na n e




266 C eş e ea e n si em inten

C nt n a e tabel l A 7 2 3 4

ranc i e în de îm ă ere, peştelui nuspecial se mai administre ă

h ană)) Im ăiere în soluţie

de aC (2,5 k sare deucătăr e se dizol ă n

100 litri de apă), timpde 20 minute din 2 în 2

e, timp de osăptămînă

5 Degene Boala este Păstră u înoată Supr marea ăn r ir re datorat molat c a t mp de 2-3 z le şgr s enera nei suprafaţa ape , pe admin str ea de c ec tulu de c enţe în ă ma , mişcă crudă proaspătă, de ca

a ment e, ra opercu ele, şi sau fo ată d n cat,psei unor p erde echi i rul splină, morco ras

pr ncipi (stă culcat pe o (2% ), dro d e de erenut ti e în atură sau cu capul fura era (8%), t mp deh na în os) Co chis 2 zile ( a puiet sea ti cială a cu oare, so z admin stre a, o data

z îrl ţ , och eşitizi, ran a de aci)din or ite,a domen alonat,

cat deco orat,strat de ăsime n

u ul tu uluidi sti

6 urun Boa a este Boa a se manifestă Peştii mo ţi ş cei careculoz pro ocat de a 3 4 zi e de a prezintă furu cu e pe

acteria contaminare în corp se scot d n az neAe omo a o ma ac tă ş se d (de aseme ea,

a mo icidaşi cauzează se a d mincioa ele şi

afectează mortalităţi mari celelalte ustensi epăstră ul păstră u ui a uns folosite pî ă andi en, a îrsta dec anşarea o i ş

păstră ul alori căr i (icrelepe tru ma ipula eafantanel şi, şi puietul nu sunt peştilor olna i)




Recom ndă de o din c c

3 4î t - s a ctate da peştBaz ele se les se

c p st ez t se edez fe teaz c ac c e e a exte est s(250 - 500

a se e se a e ş d pse t lî dep ta ea l l

est este pl d e e, se las 2-3 z lc c z t ş î ta a s a el

e spl a esteeşt l ca e a f stt ş c l ats ş d az e ş

let chpa a î c z d s t d st ş ş d de st l sa î a

e e s e az e l sec d îsc s dead st eaz - t p dc a e î h s8 z le - h a î a e ssa e î t d s1 ame

a s ac t se s l atd e az şse pe c p a e s fat a d

t p e de{pe t 100 dec d ş sa zpeşte

c Şa

7 Ga t o B al de e t at d st a ea deente ta at e d at la al e te p aspete

al e ta afa a ape sa ş e a le spas at de d ap ş at sî e a e decele a te î e ş a ecal î a este ea d jd e de e e f ajede e e a ea l î dî p p e de8%

as a e e l at î î d p p ea a lat l peştele l a las s spe da e a h n

a zat de s se s pe t pe ad de3c s al e d 4 z le

deşe ea a a at ate la sec e sep t e ac e sa se ca a lel test esteexp ate e est at ş




268 Cr r a pe r em n

C n nu e be u

f aj dc m i at a ă

ati asă dea ga e ă

8 dro Ca ita ca as M t d d c m atp z a c p ăt î ia i t i e

n ecţ a a a i dic c to a ă aria i r r p

d t mp at ă c a ă ac ăşi d d it de da i î

a im ta a (h r pazi e c a ăca z r ă)ic dm tab c a a atra mati a a a mi a ă P şt ipeşti r î ată ma , datimp e i ă p ctemanip ări r şii

ragic petăt a e

rc a ă

ăsa d mărimi

· a c p ş m rag ce î tăt a

h r ac a ă

c .Lai i d păstrăg i a cei d

ă ead i ei ă a zi e

d a za ee a




Rec man ă i e in p act c 69

nt n a e tabel lA 71 2 3 4

l ch d dec a e al e

da p eaa te a sa

eate a

a ac lte este l e l ţ e

1 1 7z le

a ale s a e e a ch let e

eşte p e taţ aş a cap l t

esc p e e9 Iht oft B al t c t pa az

r ază pe c l as ce t afecta de aj ş la d e s ese dec a şeaz a p ez t de1 se desp dla l le cte a e de de pe c p l peşt l

e l e ş ea e ş cad la f d lafecteaz l de ac, pe az e cp c pa a c sa pe l se p ate face p et de t e c p l de p ele z e ap st est şt at apa ţ sp cat d d at sa d ca acte st ce pp t z a a sa se f eac e ea de t l

h h h t le ş de f d a e ta e c r u mul l az el d p ca e t ca aceşt a sca e apat c l e dep ta dpa az teaz al az e de c e t l peştele a 10 1 z le de la ap Baz e e se

x d -se c sta e se c ţ de l ş seaj t l c l l e st eaz dez fecteaz c ape p ele tal t ţ as est s(2 0 a e

a ch şt te c ş se t ale




2 0 C

Conti re abel l A 7 4

ht ft îno ă o re n e mor P e , ă e e ter ază ş o h s x e, ş ans er în ăz n b

păt u zî b n h e rg e s ă s î b z e eb es e be n m m , e e

es b e e e 0 e m e, î so ee er e e m h ob

p n zo re gr mes b t în 000 t e, b so e e orură e

so ob n t nzo re ne nt tă000 g me s re e b ă ă

în 0 t e p esemene , eş ot

îmbă m e o oră îso e ob ă n 0fo mo ş 1 000 tr e pBă e se re e mp e z e B z ne e se ez nfe t

e 0 g mb z ş e nbă raze or e oa e, t m

e 4 z e10 Iht Bo ă e

sp r - fe e ză ru bo se ed ză ăstră eş on mş m te m n t hr n e

te spe po e p e en ă ne eşt e ombă tă

Este Peş în s rez e ns tă e bo e

o e m n fe po (Ich o po în ons , a b z ne ed

hofee




Rec man ă e n p act c 271

C nt nua e tabelul A 7usculatu a Peşt i bolnavi şi se dezinfectează cu

peştelui pie d echilib ul clo u ă de va sau cuv sce ele noată n zigzagva nestins ( 0 300

n a catul pe o latu ă sau ng a e

\de două

in chi spl nace c se lovesc de o i consecutivfo nd niste pe eţ i bazinelonoduli albi sau se lasă uşo p inşcenuş cu na ;(p ezenţi abdo enul li seuneo ş pe u ă a ochi leb anchii) ies din o bite ;

la ci ca 20 30 dezile de la inge a eah ăniconta inate apa

o talităţi nefect velepiscicol .

1 1 Mixo- Boala La păst ăvul C eşte ea pu etului deomi cunoscută sub cu cubeu păst ăv (obţ nut din cdenu i ea si pto ele bolii e b ionate aduse d npopula ă de se an festă n păst ăvă n ca ecăpială es e ncţie de pa itul este absent)

cauzată de un te pe atu a apei p nă c nd at ngespo ozoa la v ste cup inse lungi ea de 1 c n

p azit nt e 2 luni şi 6 b ine de beton(M xo oma luni (după 12 luni dez nfectate cu va

ce eb aliş de viaţă puietul nu nestins ( 00 g a e afecte ă se ai infestează) \ cu clo u ă de vapăst ăvul Dacă pa itul se sau cu c ana idă decu cubeu loca;lizează n calciu ( 00 7 0păst ăvul ca t lagi le g a e )

nt nel nte ve teb ale se

păst ăvul p oduce oindigen defo a e alost iţa ş alte coloanespeci de peşt ve teb ale ia dacă

se local ze ă lahttp://www.cimec.ro / http://www.neamt.ro/cmj



272 C eşte ea eşt l în stem nten

C nt nua e abe u A 7 1 3 4

Paraz ul ivelulpăt u de ver ebrelor, seorgani u produce egr rea

peş i or e caletru ch u ui caudabuca ă Alte se e ale

bol ecrozaaripioarei dorsale

Ş cşorareao rcul lor

1 2 ec oza Boa a ap e a Erodarea parţială I ază i c pie tă boa

a ipioa pu e ul de sau totală a poa e tra ată prei păstrăv e ar pioare dorsale băierea pu e u uido sale s rş u pr ei i p de 30 ute

veri de cre tere o soluţie prepa ată dş cauze 500 o ol 29% ş

or a tăţi 000 i r apăar ; es e Boala poate

datorată preve ită, dacă sede s tăţ lor păstrează curăţe iaar de căzilor şi bazi elor de

creş ere, creştere a puie ulususpe si or ş dacă aces a es e h ă isubsta ţe or cu o h a ă ech l bra ăorgan ce d ziologic şi dacăapa i e or debitul de ali e are cuprecu apă a b e or es e deh ri i i u 1 l t u peşt or cu o secu dă 000h a ă care u exe plare puietco ţi e oatepr ci le

u ri ve,

ca ităţiechilibrateziolog c Nu

apare sauapar oarte r




Rec mandă i de din actic 273

C ntinua e tabelul A 7a puietul care

este ănit cuh ană umedă,suplimenta ăcu drojdie de

ere rajeră şicu morcov ras

1 3 ecro a Boală de or alităţi Nu sun cunoscuten ecţ na ură viro cărid cate de peste me ode e ciente de

o a să a poate afecta 80% din efec iv, com a ere a o ii

pancre puietu de care apar a puiet Boala poa e preveni ăas u u păstrăv după două prin evitarea importuluin înel, săptămîni de viaţă de icre em rionate din

păstrăv şi po dura pînă la ţăti e în care oala acurcu eu şi şase săptămîni, fos decl ată (potrivitpăs răv coloraţie înch să, lui Decei, 200 înindigen, în ochi ieşiţi din Romania oala nu a

primele ile de or ite, înot fos semnala ă)h ănire de ordonat şi înspira ă

4 Sapro Boala Pe suprafaţa Pentru prevenirea olii,egn a aafecte ă oate corpu ui, este necesar ca

specii e de înotătoare, primăvara şi toamna săpeşti, toate peri uca şi pe se facă de infecţiavîrstele şi, de suprafaţa icrelor inelor, iarasemenea, sunt vi i ile manipu area peşte ui săicrele amen e de se facă cu atenţie,fecundate ale culoare al ă, ca de întrucît rănile de peacestora Es e vată (aglomerări corpul acestuiaprovoca ă de o de hife) favori ea ă infes reaciupercă din In f a iniţială a o ii,genul mucegaiul se

Sap o/eg iaşi îndepărtea ă cuAchlya uşurinţă (peşt i afectaţise scot din ine şisunt in roduşi, timp de20 minu e, într oso uţi




R co a dări d rdi p i 2 5

P imu t t m c u clo ot l ld xpun l c iu u g ci ul i t 1 mi ut ( i cu

Tra ar a pr lac păs ră up t sf ul c s un in d c şt c c pul p i u o o

mi locul lunii iu i . u i c t cop solu i dsolu ii d sulf t cup u i cu o n n t t m ntuluipui tului nc

Băil c v r ma ach 0 g m u st n l 1000 lis c n in l c ş u pun pui tului t t st d 3 o i c u t ul d

in o uc co si â u do u icsuplim nt c it i o t.

L fâ şitul impu u d 3 4 o s i t odun cu nt put ic p u d p t p fundul p i ilo

Bă l c s a o u o i ut p i di olc nti i d 0 g u • 1 0 li c dim siu i co pu o u ul c cu 4 o i

m i fo fu j t s i i cu mi ciogul s i uc n so u i d sulf t d cu şi i m ximum i u up

in oduc n inul d c şBă l c f rm l(0 li i o mol d conc t i 0% p oc

f m cii l 1000 it i cu u t d 30 d mi ut su t p n u com t i o i şi g ilo mic o ipui tului c u m u u tului c t cu 4 o s i ci c 3 o u t n m ul s pt mân timp o u c â i mom ntul c l i

nc h n scFo molul s u u i ct i cu

di d sticl şi i o solu i i c i p pdi t -un li u d fo ol i p l co t cd 1 o dup c l m t cu g impminut şi i poi uc tii

ot p nt u c c ilo şi in lo to s

so u iil dp r a ga a ad co c nt ii if it n cin lo cu p ş i olu i i ol u i c ng m Mn 1 l i ş i ul d g c s




6 re er e t or s ste tens

este de te arîn caz az r peşt s l a se pr pad l area a d a a a p tas la1 tr d ap

De as a d f c a a s face c a tde a acest sc az l s sc de a t ata e t c ar se fac c l e e p t ata e t, se d

est s t d c d -s aces a ra e ar p t eca e1l se a d ec eaz da s as ta a s a e2 3 e ş ,

ap se a e tea c a




BIB IOG IE

ALABAS ER S , WELCOME R L ( 1962 E f ct of Conc ntration oDissolv d Oxyg n on Su ival of rout and Rosch in L tal

mp ratu s.Natu e 4ALANA A. ( 1 992), h ct o tim -r stict d d mand f ding on

feedi g activi g owth a dfeed co ve io i ai bow t outO co hy chu my i ) Aquacultu e8Am te dam

ALL O E (198 1 Enzymo ogi dig stiv III Evolution d qu lqactivit s nzymatiqu dig stiv s au cours d d v loppm nt la vair

d s t ost ns InMFou tai e Edito ) Nut itio de Poi oEditio du Ce t e Natio al de la Reche che Scie t que PaANDREWS J W , PAGE J W 74Gro h facto s in th sh m al

compon nt o cat sh di ts Nut 4AOE H , MASUDA SAI O OYODA , K AMURA S

( 1970),Nutrition of prot in in young carp Nutritiv valu o amino acid sBul/ Jap Soc Scie t Fi h6

AOE H , KEDA K., SAI O ( 1974 Nutrition of p ot in in youngNutrition valu of prot in hydrolyzat sBull.Jap Soc Scie t. Fi4

APE ROAEI MAR A (1 985), Rolul şi impo tanţa cunoaşt rii activităţiinzim lor dig stiv la p şti, privind va ori car a

conc ntrat o p v mAquacultu a Lim ica Piat a Neamţ.APE ROAEI MARIA (1 988) Un l ca act ristici biochimic a pui

d crap Cyp i u ca pio L )hrănit cu surs d h anăn conv nţional .ZIRIDAVA I A a

APE ROAE MA A (199 1) Obs rvaţii asupra activităţii unor nzimdig stiv a al vinii d crap d cu turăCyp inu ca pio L.)Ecologiaet Aquacultu a Lim icaPiat a Neamţ

APE ROAEI MA A ( 993), Activitat a nzimatic dig stivă la crapul dcultură Cyp i u ca pio L.)şi la păstrăvul curcub u Salmogai d e i Rich )în condiţii d cr şt r contro atăLuc ă ile î

ezumat) Simpozionului cu tema"Omul şi mediul î co ju ăto" aşi.APE ROAEI MA A, APE ROAE N (1 989), Proc d u d s parar anzim lor prot olitic din xtract l nzimat cB evet de

i ve ţie 8876Roma ia




78 C e a p şt sistem tens

A E ROAEI ARIA A E REOAEI N (1 996), osibi it i e î obia furaje or combi at , cu e zime iges ive proteo itice, prii e me iu u ri or vu ca iceStudii i Ce cetă i VII Muzeul dStii te Natu ale Piat a Neamţ

A E ROAEI A A, A E ROAEI N ( 996 , Cerce ări pre imi arprivi optimizarea creşterii pui or e g i ă pe tr c e, priuti izarea u or fura e combi ate co ţi â d t f vu ca ic şi e zimepro eo iticStudii i Ce cetă i VII Muzeul de Stii ţe Natu alPiat a Neamţ

A E ROAEI ARIA A E ROAEI N (2003) Data about the e cie co some combi et o er or the rai bo O co hy chumy i )gro h i o the oa i g cages.A alele Stii ţ ce ale

ive ităţiiAl CuzaIa i Biologie a imală om LIA E ROAEI AR A, A E ROAEI N , I IE (2000 , Date privi

i ue ţa stressu i si at as pra c şterii şi compoziţieibiochimice a e păstr v i f tâ eSalve li u o ti al) Studii iCe cetă i Muzeul de Stii ţe Natu ale P at a Neamţ

A E ROAEI AR A, AR ENIE V (1 993 , ate compara ive priviactivitatea e zima ică igestiv a crapu e cu t rCyp i u ca pio

L )şi a păstr vu c rc beuSalmo gai d e i ich ) Luc ă ile ezuma Simpozio ului cu temaOmul i mediul î co ju ătoIa iA E ROAEI AR A, BA ES K. ( 980 a , Date privi ac ivitatea u

e zime digestive a crapu e cu t rCyp inu ca pio L )crescutî co iţii i te siveI Activitat a proteaze or av StatioSteja ul Lim ologie8

A E ROAEI A A, BA ES K ( 1980 b ate privi d activitateau or e zime igestive a crapu e cu turăCyp i u ca pio L )crescut co iţii i e siveI Ac ivi at a a fa ami azei şi ipaze

av StatioSteja ul Lim ologie8A E ROAEI ARIA, BA ES K ( 985), Observa ii biochimice asupr

suc ui ig stiv obţi ut pri meto a tuba e or test acut, ap str vu curcubeu şi a crap e cu t răI) Aquacultu a Lim ica

Piat a NeamţA E ROAEI AR A BA ES K ( 199 ), Observaţii biochimice asupra

sucu ui iges iv obţi u pri me oda uba e or î t s de sc rturată,acu , a crapu de cu t răCyp i u ca pio L ) Ecologia e

t Aquacultu a Lim ica I) Piat a NeamţA E ROAEI A A, CO E F BA ES K (1 996) Cercet ri as p




Bi g afe 2 9

uno ca acte st c b och m ce a e c apulu de cultu ăCyp i uca pio L )c escut în s stem ntens vStudii şi Ce cetă i Biologie

ive itatea Bacău.AP TROA I MARIA, AP TROA I N PORUM M ( ), Date

p e m na e p v nd n uenţa apo tu u N P ş a du tăţdezvo t alge oSce ede mu acutu ). Ecologia et AquacuLim ica ) Piat a Neamţ

AP TROA I MAR A, HEFCO V ( 4) Asup a act v tăţ uno d gest ve a păst ăvul cu cubeu h ăn t cu aje înnob late cu enzp oteo t ceStudii şi Ce cetă i V Muzeul de Stii ţe Natu alPiat a Neamţ

AP TROA MA A, HEFCO V ( 6), No date p v nd n uenţa

ajelo conţ n nd enz me p oteol t ce, asup a păst ăvulu cu cO co hy chu my i ),în cond ţ de c eşte e cont olatStudii şiCe cetă i Biologie ive itatea Bacău

AP TROA MARIA, PRICOPE F ( 8), Ce ceta p v nd obţuno h b z de salmon de d n gen to cu pe oade de ep odd fe teLucă ile Simpoyio ului I te aţio al"AQ AROM-

" Galaţi

AP TROA I MARIA, BALUŢ D , (2006), Date compa at ve p v ndc eşte ea uno spec de păst ăv în cond ţ cont olateStudiişi Ce cetă i Muzeul de Stii ţe Natu ale Piat a Neamţ.

AP TROA I MARIA, FCO V ATT S K , R ST C (1 2),Ce cetă p v nd înnob l ea uno fu a e cu enz me p oteol tu eefectelo adm n st ă acesto a păst ăvulu cu cubeu

Salmo gai d e i Rich.). Luc ă ile î ezumat) Co g e uluNatio al de Biologie

"Emil Racoviţă" aşi

APETROA MAR A, HEFCO V BATT S K PR COP , F)No date p v nd efectul adm n st ă uno fu aje î ob late cuenz me p oteol t ce asup a păst ăvulu cu cubeuSalmo gai d e iRich.),în pe oada de ep oduce eLuc ă ile ezumatSimpozio ului cu tema"Omul şi mediul î co u ăto" aşi

APETROA MAR A, MINCIU DOI A , ( 3),Ca acte st cb och m ce a e uno fam l de păst ăv cu cubeuO co hy chu

my i )c escute în v v e e otab le în lacu de acumula e VaduLacu il de acumula e di Roma ia ivAl Cuza" aşiAP TROA MAR A, PR COPE F , ATTES K (1 6), Ce cetă




280 Cr r p s i/or i i i

asupra unor ca acter s ic bioch mice ale c apului de cu(Cyp i u ca pio Lcrescut în s stem n ensiStu Ce c SecţiEcologie Acvatică iv di Bacău

APETROAEI MARIA M RON ,APETROAEI N ( 980) Date pri ndconţ nutul unor ele ente m nerale d n u ch tubul digesti i

cre la feme e e de p str cu cubeuSalmo gai d e i Rich )înperioada de ep oduce e av atio"Steja ul" Lim ologie

APETROAEI N APETROAE MARIA R M E M (2000) Datecomp at e p nd cre e ea p str ulu curcubeu păstrKamloops p s ă lu nt ne n ere o abi e în

aculu de baraj Vad rStudii şi Ce cetă i Muzeul de Stii eNatu ale Pia a Neam

APETROAE N APETROAE MARIA ALEXANDRU ECATERIN(1993) Obse aţii asupra efec elor ratăr c elo embr ona e dpăstr curcubeu cu soluţi de s l c uLuc ă ile î ezumat)Simpozio ului cu tema"Omul şi mediul î co ju ăto" Iaşi.

ARTEN E V (1 976) Cu s de ch mie biolog cvo . ive itateaAl Cuza" aşi.

ARTENIE V ( 990) Ac ta ea enz elor ind cato a transfo m

metabol ce în cre erea intensi ă a pe orLuc ă ile ştii ţ ce aleStaţiu ii de Ce ceta e şi P oducţie Pi cicolă Iaşi volum oARTENIE V TANASE ELVI 1 98 Prac icum de b ochi ie

genera ă" ive i a ea"Al Cuza" IaşiARTENIE V APETROAEI MARIA BATTES K ( 982) Acti ita

pro e e or i a a fa am aze d ges i e la păst ă u curcubeuSalmogai d e i Rich ) la crapu de cu turCyp i u ca pio L.) încondiţ de cre te e supe ntens ce cet. iochim

AR ENIE V M SA LA C (1983) Act tatea uno enzime digepăst ă ul cu cubeuSalmo gai d e i Rich )fu ajat cu hranconcentrat conţ n nd in de a geSt.ce c. iochim 6

ARTENIE V MISAILA C ( 984) B or tmul acti ităţi a fa-amil en est nale a p str u curcubeuSalmo gai d e i Rich.).

St ce c iochim.7 ARTENIE V ELV RA TANASE ELENA RADA M SA LA TOMA O

( 992) Acti atea nor enz e n organis ul p st u u cucrescu în cond ţ n ensi e în ape co nareLuc ă ile î ezumaCo g e ului Naţio al de Biologie"Emil Racoviţă" Iaşi.




Bibli g a e 8

ASH R (1 ) Hyd o t c ca ac y of e t outSalm gairdn ri )n est nalmucosa w t es ect to ee s ec c d e t desCompBioch m.Physiol6

ASH LD K TRUCVE BERG LEA ( 2) ffects of a soybean oteb to on t y s n ac v ty and d gest b es of am no ac

a nbow trou measu ed n e ox mal and d sta n es ne aecesAqacultur Amst rdam

AUS fNG S SKREDE A ELDEGARD A ( 80) Effect of d etsou ce on e d gest b ty of fa and fatty ac de n a nbow trm n Aqacultur Amste dam

BALAC P )P o lax a ş te a a veter na ă n codd le c eştn ens ve a an maleloditura C r s Bucur ti.

BARBU R S DOINA BURTEA ,CERCON N CUTUHAN DAR NESCU AL OROŞAN ,ROTARU LAURA RADUCU

A SĂNDULESCU ,SP R DON GH (1 8) Te nolog aoducer nut e ur lo comb na e C s Bucur ti

BATTES K W (1 81 ) Term ca a e fac or m a v n c eş esu e ntens vă d ja ă a c a ulu n a e e na u a eTrav S ationSt jarul Limnologi .

BATTES K W ( 1 1) Acvacultu a ezent ş ers ect văcologia tAquacultura Limnica Piatra N amţ. .BATTES K W APETROAE AR A APETROAE N (1 80)

Va o ca ea las că ş ene get că a concent ate o v m v tam no-m ne ale) ş com oz a b oc m că a c a ulu de

C ) n c eşte ea d jată su e ntens vă n v v e eTrav. StationSt jarul Limnologi8

BATTES K W ARTON AL LUCA C CARAUSAPETROAEA A APETROAE N (1 8 1 ) Algele ca su se ot

neconven onale ut l zate n concent a ele v m n c eş e esu e ntens vă a c a uluBul tinul d C rc tări Piscicol Anul I

I nrBATTES K W APETROAE AR A INC U DO NA RUSU

ARTON AL ABRAHA AL BUCUR N CACH TA DO( 1 8 1 ) Ut l zarea zeo lor m ne a ( uf vulcan c) ş a ub os mula o ( oca nă) ca ad v n concen rate e v mcreşte ea d jată n v v e e a cra ulu de cultu ăCyprinus carpioL ) Bul tinul ICPP anul I I nr

BATTES K APETROAE AR A PASTARNAC N ( 82) Test dec eşte e a ăst ăvulu cu cubeu cu aj concent at B caz-Salmohttp://www.cimec.ro / http://www.neamt.ro/cmj



282 Cr s a lo i i i i

R vista d r t e a animal lor n BA S K AP ROAE A A, P COPE F. ( 198 In uenţa tu lu

vu c c asupra di esti i tă ii unor ra e concentrate a crapu decultură Luc ăril S iunii Stiinţ c cu temaT hnologii mod rnînpiscicult ră p uit i indust iali a ea p t lui alaţi

BA S K APE ROAE ARIA NCI DOI A, PR COP F( 985), Stressu în sindromu de adapt re a crapulu la creşteread rijată în viviere Importanţa re imu ui ermic al apeicologia tAquacultu a Limnica X Piatra N amţ

BA S K APE ROA A A CI DOI A, P COP F( 985),Stressul n s ndromul de adapta e a crapului la creştereadirijată în viviere Importanţa re imu u azelor ologia Aquacultura Limnica I X Piatra N amţBA ES K INCI O A PRICOP F AP ROA ARIA 9S ressul în sindromul de adapt e a crapului la creşterea dirijată înviviere I pH u şi compuşii azota i (în special H ca factoristressori în creşterea dirijată cologia t A ua ultu a LimnicaI X Piat a N amţ

BA S K VALE C C B D SCIO (1 985), In uen a

tufului vu can c asupra creşter i, valori cării furaju ui ş indicelusupravieţu re la pu etu de crap (Cyp in s carpio L )în cond ţi decreştere ntens vă ndustr a ăcologia t Aquacultura LimnicaX Piat a N amţ.

BA S K ZES V P COP F ( 985), Chi ur ia experimentalămetodă mode ă n studiul modi cărilor zio o ice în sindromul deadaptare a peşt lor Chirur ia aparatulu di estivcologia tAquacultura Limnica I X Piat a N amţ

BA S K PR COPE F CA C R JI SCHI RODICA ILEA AAP ROA I AR A, JAPA FLOR I A, AR S A IA A,PRAL A FA ICA (199 ), Cercetă i asupra creşter i în viv ere

otabile a păstrăvului curcubeu cologia t A uacultura Limni a I) Piatra N amţ

BA S R A PIRI B .S. SARG J R ( 979), Anelectron microscopic s udy of ipid a sor t on in the pyloric caeca ora nbo trout Salmo gai dn i Rich )fed ax ester r chZooplan ton C l/ u R s

BA A GH PALA A ROS ( 962), Al menta ia animalelordomestice ditu a Ag o silvică Bucur ti.




B bl og a 283

BENCH A LENA,C STAN NESCU ECAER NA, M HA LESCUMAR A, OLARU VIO EA, SB EREA VORICA, BA MARIA,

UDOSE AURORA (1 970), O g ne, s steme, apa ate, n se aco datelo Edi ura didac ică şi pedagogică Bucureş i.

BERGO F ( 1979), Ca boh d ates n ainbo t out iets : effects of thelevel and sou ce of ca boh d ates and the numbe of meals on

g o th bod compositionAquacul ure BERGO F ( 980) St uctu e de1appa e l digesti St uctu e et fonctio

des caeca p lo i uesCen re de Recherches Hydrobiologiques NBERGO F , SOLA A , UQUE P ( 975 a), Compa aison des su

abso bantes es caeca p o i ues et de1 ntestin chez a uite a c-enc el Salm gairdneri Rich.) Ann Hydrobiol.6

BERGO F , SO AR A , LUQU P ( 975 b), Dimensions des caecp lo ues chez la uite a c an cie n uence de la taille du p

et u nomb e de caecaAnn. Hydrobiol6BESCH A MAGDA ( 1 977), Chimie o ganică şi biochimie specială pent u

studen i secţiei de piscicultu ă şi tehnică piscicolăUni ersi a eaGalaţi

BEVERIDGE M C M , PH PS M , CLARKE R M ( 991), A

uantitative and ualitat ve assessment o astes f om a uatic an mp oductionAquacul ure and a er Quali The orld AquaculSocie USA

B ORKL D H V , BYL D G ( 1990), empe atu e elated abso btd exc etion of oxytet ac cline in ainbo t outSalm gairdneri

Rich.) Aquacul ure84 B O L D H V , ER KSSON A , BYL D G (1992), empe atu e

e ated abso bt on d exc etion of oxol n c aci in ainbo t ouSalm gairdneri Rich.) Aquacul ure

BRE R ( 1979), Envi o ental facto s an g o thn R. Bre Edi ore)FishPh s olog , voV Bioene getics an

G o h Academic P ess,Ne Yo kBUCKL Y ,GRVES D D (1 9779), n uence of food on the

bod compositionon of n shFrom Proc. orl Symp on Fi shNu ri ion and Fis eed Techn Hamburg June BerlinBUCUR N , RUSU N , PUICA C (1 985), Adm n st a ea zeoliţ lo nîn h ana concent ată a c apulu de cultu ăEcologia e

Aquacul uraLimnica Xhttp://www.cimec.ro / http://www.neamt.ro/cmj



2 4 5 r or

CASTELL D ( 979) Rev ew of lip d re rement on n hProc. orldSymp o Fi sh utritio d Fish eed Tech olo H mburg

u e voBer inCASTELL D , S HUBER R O , LEE D ,WA ES N ,1 972

"Essen al fa a de n e diet of rain o t o P y olog

s mp oms o EFA de ien y' utr CA US (1 990) Cer etăr pr vind reştere n m ă a lgeiSpiru in

pl te sis iscicu tur Moldovei o u o gi ) I şi.CARAUSU S ( 952) Trata de iolog editur Ac de iei R .P RCHAK BART R ANA B B (1 992 E e of d f eren levels o

e ogeno s n rod ed pla ton on gro o ommon arp rearednder avo ra le ater q ali yAqu cu tu e

CHEP C L (1 966) A iv ty o arp digest ve en yme a d fferen of t e ye Bio Abstr CHO C Y KAUSH K S (1 990), N r t on l energet s n s

and pro e n l tion n ra nbow roS m g irdneri) or dRev. utr Diet

CHO C Y SL NGER S ( 979) Apparen d ge ib y meafeed t ffs for ra n ow ro I Fi sh nutri io ds eed

Tech o o vo I Ber iCHO C Y BA YLEY H S SL NGER S ( 97 ), P rti l reple ng meal w o e meal and ot er ges n a d e for

ra n ow ro S m g ird eri) Fish Res Bo rd C . COMANESCU G AN NA BO STEANU TA S A, HA MOV C S

M RON 1981), Con l noaş erea nor a pe teo m e ş ematolog e ale spe e Salmo ga rdnerRich A st

A e U iv A ! Cudi I şi Tom I I Biologie.COMANESCU G AN NA HA MOV C S , BO STEANU TA S A

Con r ţ la noaş ere nor aspe e r t rale ale rapo f ring an la păastrăv l de l S lm / cus ris L.). A st eUA .! Cu di I şi Tom Biologie

COMANESCU G AN NA HA MOV C S , M RO( 984), Contr ţila noaşterea nor aspe e morfolog e şi tru t r le ale trad ges v po tfar ng an la lostr ţăHucho hucho L ). An şt A e U

A .Cu di I şi S Bio ogieCOWEY C B ( 979) Pro ein and am no a d re iremen of n sProc or d Symp o Fin sh utritio d Fish eed Tech olo/ Ber i




286 r a p s i i i i

DABROW KI K , ECK ( 983), Co ten of tot l d ee mc s n oo to c oo of s l eAqua u tur .

DABROW K K , POCZYOZ K P , KOCK G. , BERGER B )E fect o p ly or tot ly repl c ng s me l prote n by soybe

me l prote o gro , food ut l z t on proteo yt c e zymect t es r nbow troutSa mo gaird riew o test for

exocr ne p cre t c secre onAqua u tur DECEI P (200 ) Cre tere s lmon elorditura RRA D SIG Gura

Humoru ui.DRAGA E CU C. ( 979), Ame or e m lelor.ditura C r

Bu ur ti.DUM RU F ( 9 7) ucrăr pr ct ce de b oc editura dida ti i

P dagogi Bu ur ti.DUM RU (1 984), Bol e utr e met bol sm l n m le.dituraC r Bu ur ti

DU RU F , O AC E CU DA A (1 974), E z me (structu ă mec sme e c u e)ditura m di a Bu ur ti

FALGE P , PA HOF L (1 97 ), e ct ty of lp y se, ester prote se t e ntest n ! co tents of r bow trout er fee

Vopr htio . .FA GE R , GROVE D ( 979), D gest oI Fi h Phy io o vo VA ad mi Pr o do

F JA (1 972), nfect o s dropsy ca se se complexSymp. oo So o do .

GABR ELE CU ELENA ( 978 europrote eleditura A ad mi iBu ur ti

GAR G D. . , W O R.P (1 97 ), E fects o etary c rbo ydrto l p r t o o growt n body compos t oProgr Fi h Cu t.

GAU ER G F , A D F (1 972), e rel t o s p of u tr strucd cytoc em c l fe tu es to bsorbt on ct ty n t e gold stest eA at R .

GHERACOPOL OCTAV A ( 98 ), Obse supr mod că unnd c morfolog c b oc m c l cr pul de cultură în per

ă Studi i C r t ri Pi i o IGH T I O P ( 1983), ec olog et P to og n Acqu culturTori oGORGA D , APE ROAEI MARIA, BRA (2000), V b l t te

enot p că l spec le genuluSa mo G ti i vo uţio iditura CORSO Ia i.




B bl ogr fe 87

HA OV C S , AR OARA BALAN, G AN NA CO ANESCU,SERAF NA AN ON U (1 9 9 Dinamica a izilor nuclei i şi aproteinelor din catul şi splina păstră ului ur ubeuSa mogairdn r . An Şt A Univ."A .! Cuzadin Ia i Tomu s ţia

a Bio ogiHA OV C S BO S EANU A S A, CO ANESCU G AN NA

Cu pri re la caracte st cile unor parametri biometr ci, sanguini şib ochim ci, e idenţiaţ în perioada de dinaintea realizării maturităţisexuale la păstră u e lacHi rasus Anuar Muz uBo o ani

HALVER E J 1 9 ), Fish Nutrition and Diet De e opmentSummary)InInt S mina on Fish Nutr And Di t D v op Szarvas HHALVER E J. 19 8), Vitamin re uirements of n sh.Pro Wor dSymp On Fin sh Nutrition and Fishf d T hno o vo .B r in.

HA EGANU V , POPA0 BAL AN GH , ORAR D , DANKAN ZD (19 9), Utilizarea zeoliţilor naturali în hrana animaleloru r ri Simpozionu ui u t maVa or ar a substanţ / r

n m ta r C u Napo a HEFCO V (1 9 8), Fiziologie anima ă.Univ rsitat aA .!Cuza a i.

HENDR CKSON B.J , CRA D.J , HA OND G S 1 9 6), Chimorgan că ditura Stiinţ i n i op di Bu ur ti.HER AN R L ( 969), Oxytetra y line in sh culture a re iewT h Pap.

ofth Bur au ofSport Fish ri s and Wi d USA.HOAR W.S RANDALL D J , BR J R 1 9 9) Fish Physiolo

V Academic Press, New Yor San Fran is o, LondonHOFER R S UR BAUER C 1 98 ) n ib tion of trout and arp a

amy ase by wheatAqua u tur .HOKANSEN K.E F. (1 9 ), emperature requirement of some perc ds an

adaption to the seasonal temperature Fish R s Boar CaHOKANSEN K.E.F., KLE NER C F , HORSLUNG W (19 ),

of constant temperature and diel temperature u tuation onspeci growth and mortality rates and yield of ju enile rainbow trout

Sa mo gairdn ri). Fish R s Boar Can. .HOL J.C., O SSEN K R 198 ), Growth depression and

acclimatization of protease acti ity in Atlanti salmon rst feedingfry responding to a diet supp emented with zooplan ton.

Aqua u tur HU S AN E S (1 9 6), Food con ersion e ien ies at maintenance an

production le els for arp,Cyprinus arpio and rainbow trout,http://www.cimec.ro / http://www.neamt.ro/cmj



2 C a i or i i v

Sa mo gairdneri Ri h Aquacu ture JACKSO A CA ER B S , A Y A J ( 98 ), Evaluation

p ant protein n complete iets or the tilapiaarotherodonmo ambi u Aqua u ture

JACOBSEN D ( 989) Withd a al times of fres ater rainbo troutSa mo gairdneri Ri h )a er treatment ith oxolinic aci ,

oxytetracycline an trimet op im Fi h. D . .JANA B B. CHAKRABAR R. (1 99 ), Exogeno s intro uction of liv

p a kton a bette app oac to carp gro t han the direct manuresystem Progr.Fi h.Cu t

JAUNCEY K. (1 982), The ef ects ofvarying dietary protein eve ongro th, ood conversion protein utilization an bo y composition o

uvenile tilapiaAquacu ture J T AR U ( 1985), cvacu tura şi st essulo ogia e Aquacu uraimnica I Piatra Nea ţ

J GW R ., KOSS AN . SC UTZ S (1 989), rear ng ofDanube sa mon(Hucho hu ho)ry at i fe e t tempe atu es, ith

particular emphasis on reeze ied zooplan ton as y fee a itive.Aqua u ture

JURCA VALE A (1 968), Stu iu biochimi a păstrăvului curcubeua mo gairdneri)ra at V. Stu iul in uen ei unor microelementeasupra comp şilor fos ora i şi a activită ifos omonoester e or eritroc t eAn. Şt A e Univ A . CuzaIa iI Fa .

OOR B C , S H , YER GH A A (1975) he alimentary caan gestion in TeleostsIn Adv Marine Bio ed byRu eand M Yonge A ademic Pre ondon

KAUSH K S J. ( 1980) n uence of nutritional status on the saily oatteo nitrogen excretio in the carpCyprinu arpio .)and the

ainbo trout Sa mo gairdneri Rich ). Repro Nutr Deve op.KAW A S KEDA S ( 1 973 a), Stu es on igestive enzymes of she

Development of the digest ve enzymes of ainbo trout a erhatching an the effect of ietary change on the activities of igestiveenzymes in the uvenile stageBu Jpn Soc S i Fi h .

KAWA S , KEDA S (1973 b), S u ies on ge t ve enzymes of shV Development of the igestive enzymes of carp an black seabream a er hatching Bu .Jpn.Soc S i.Fi h. .

K LA B R V , ADA S J C BROW A V W C ZER W A)Effects of stocking ensity an cage size on g owth, fee conversion




B bl og a e

and p o ction of ain ow t out and chan e ca sh.Progr. Fi hu t )

289

KI D , KAS IK S J ( 2), ont i ution of igesti le ene gy omain ow t outOn orhyn u myk ). Aqua u tur

KI A IKADO ., A IN O S , 60 St dies on the dige iveenzymes of ain ow t out P oteasesBu Jpn So .S i Fi h.

KI AMIKADO M., ORIS I A ., A HINO (1 65), Digesti ilityof ie a y p otein in ain ow o tDigesti il ty of gene al ieta yp otein.Ch m. Ab tr .

LALL S P. ( ), ine a s in n s nut itionFin h Nutrition andFi hf d hno o vo/ B r in

LALL S P , BIS OP F J (1 ), Stu ies on the nut ient e ui emen

ain ow t outSa m gairdn rig own in sea wate and f es wateIn Advan in Aqua u tur Fi h ng N w Boo Farng an

LAUFF ., OFER R (1 ), P oteolytic enzymes in s developmentand e impo tance of dieta y enzymesAqua u tur .

LEE D J., PU NA G.B (1 3), e esponse of ain ow t out to vap otein ene gy atios in a test diet Nutr.

LEHNINGER L (1 ), Bioc imievo . ditura hni Bu ur titradu r din imba ng z ).LEI RI Z E. ( 6 ), Die P a is e Fo ellenzuchtPau Par y V r ag

B r in.LOVELL R . (1 ) Use of soy ean p oducts in ie s fo a uac ltu

species Aquati Produ t ANES U S DU I RES U H., BARDU A ZENOVIA

DIA ONES ONA LIGIA (1 2), himia sanita ă a mediu uivo I ditura M di a Bu ur ti.

ARGAR OLANDA ( 2), e cetă i compa ative cu p ivi e la nutnat ală şi a ti cială la nele cip inide omnivo e şi e ivo eR zumatu t z d do torat Univ r itat aA . Cuzadin Ia i

ELNIK B HEF O V., VOI A ( 3) Fizio ogia omului şi aanimalelo Stiinţa Chi in u.

ESKE E , PFEFFER E ( 1 ), In ence of so ce an level of dieta

p otein on ody composition of ca pPro . Wor d Symp. On Fin hNutrition and Fi hf d hno o vo I B r inILOS , D N EANU D (1 0), Nut iţia mine ală a animale o

ditura C r Bu ur ti




2 0 Cr s a s or s t s v

MIRO ( 1979), O n u n ep ie de val i a e mp ex a la ua umula eAn Mu St Na seria Botanică Zoologie I PNeamţ.

MIRO (1995), Cu s de A va u u , vEditu a Universit ţii

"A . Cu aIaşi.

MISA LA C ( 1986), C mp t entu alimentar al p st vului u ubeSalmo gairdneri Rich.)n ndi iile eş e ii nt ate n la u

a umul e m ntane Re umatul te ei de doctorat UniversitaA Cu a" I şi.

MISA LA C (1 990), H ni ea p st vu ui n a va u tu p ezentpe spe tiv Piscicu tura Mo dovei volum omagia I) Iaşi

MISA LA C , BA TTES K ( 19 19 5), Qua ti ati e aspe ts digand abs bti n nat al a d g anulate d in e ainb w t uSa mo gairdneri Rich ) Lucr rile St ţiunii Stej rul Limnologie

M SAILA C , ARTE IE VL , EL VI TA ASE LE A RADAMISAILA (1 990), Unii indi at i metab li i a puietul de p stp venit din ep du t i i i di e en iatPiscicultura Mo doveiVo um om gia/ I) Iaşi

MISAILA C , ELE A RADA MISAILA, SAUCIUC AL , ARTE IE VL

EL VIR T NASE ) ti i area antibioticelor cabi s imu at in salm ni u turPi cicultura Moldovei vo umomagia I Iaşi.

MU T (1 992), P tein nut iti n ainb w t uquaculture Amsterdam.

MURA T , OGATA H , NOSE T (1 982), Methi nine ated with vamate ials supp emented t saybean meal diet nge ling pCyprinus carpioand a e at s ta urus punctatus.Bu l.Jpn.Soc.Sci Fish

NAGA Y AMA F SAITO Y (1 979), ist ib ti n seve a yd lyenzymes in shProc World Symp. On Fi sh Nutrition andFis feed Tec no o vo .Berlin.

ATA A B ROSS B ROSS L G (1 992), Sus eptibility atilapia alp a amylase t pu i ed wheat amylase i ibitAquacu ture

NOAILLAC-DEPEYRE , GAS (1 973), Abs bti n p teinma m le ules by ente y es t e a pCyprinus carpio LUlt ast u tu a and yt emi al studyZe orsc . Mik osk An

NORTHCOTE T C , PATERSO R J (1 960), Re ati nship betweenhttp://www.cimec.ro / http://www.neamt.ro/cmj



Bibli g e

umbe of py o c caeca a d e g h ofjuve le a bow t outCopei .

291

NOSE T (1 979 , Summa y epo o he equ eme s of esse t al ac ds fo ca pProc. Wor d Symp On Fi Nutrition nd FishfeTec nolo vo .

LBerlin

NOSE T. ARA S , LEE D L , HASHI OTO X (1 974) A ote oac ds esse al fo g ow h ofyou g caBu l.Jpn.Soc.Sci.Fish.

ODENSE P.H BISHOP C ( 966), The u t ast uctu al of the epbo de of the leum, pylo c caeca d ectum of he cod,C dusmorhu Fish.Res B C n d .

OGINO C (1980), Requ eme ts of ca p a d a bow out fo esse tam o ac dsBull.Jpn Soc.Sci.Fish

OGINO C , CH ON Y , TAKEUCH T. ( 1 976) P ote ut t o V Effec of d eta y e e gy sou ces o he ut l sat o of p o e

a bow out a d c p Bull Jpn.Soc.Sci.Fi OGINO C SAITO K ( 970 , P ote u o shThe ut l sat o of

d eta p ote by zou g ca p Bu l Jpn Soc Sci.Fi h OGINO C YANG G Y (1978) equ eme s of a bow t out

z c Bull.Jpn Soc.Sci.Fis

OVE ELL (1 973), D gest ve e zymes of he pylo c caeca a d heassoc a ed mese te y the cod G dus morhu )Comp.Bioc em.P y iol B

PAL ER T N , RY AN B E (1972 , S ud es o o al glucose tole sh Fish Bio .

PAPOUTSOG OU S E , PAPARASKEVA PAPOUTSOG OU G.AL S

M) Effec of de s ty o g owth ate a d

p oduc o of a bow outS lmo irdneri Ric .)ove a fullea g pe odA u culture

PE ES G , BOGE G , COLIN D RIGAL A (1 973), Effects de latempe a u e su es p ocessus d ges fs des po sso s ace zymat ques et abso b o tes aleRev r v. In t. Pec es m

).PHIL IPS A Jr (1969), Nut t o , D gest o a d E e gy Ut l zIn

Fish Phy iolo voLAc Press New York




292 C ş şt o s t v

PHIL IPS J , BEV DGE C , ROSS L (1 985), heenvi o ental i pact of salmonid cage cultu e on inland she iesp esent status and tu t endsJou a of Fish Bio o

Supp eme t A)PHIL IPS J , BEVERIDG C , CLA E R (1 990), Impac

aquacultu e on a e eso cesI A uacu tu e a d Wate Quaed y David E B u e a d oseph R. Tomaso The A uacu tuSocie vo

PIEPER A , PFEFFER E (1 980 , S udies on he compa ative ef ciencof utilization of g oss ene g f om some ca ohyd ates, p oteins anfats y ain o outSa mo ai d e i R ) A uacu tu e

PIKE H , ANDORSDO R G , NDHEI H ( 990), he o esh meal in die fo sal onidsIAFMM Tech.Bu POJOGA (1977), Piscicultu a ode ă în apele inte ioa eEditu a Ce es

Bucu e tiPOJOGA ,NEG U R (1988), Piscicultu a p acticăEditu a Ce es

Bucu e tiPOPESCU VIFOR S (1978) Ge e c animalăE itu a Ce es Bucu ePOS ON A H (1 985), Vita IN Requi emen s of Fin shes A Revie

I fo ma io Se vice A ima Nut itio Depa tme t Swit ePOS ON A H , RUS R O , RU SEY G L , KE O A H G (1 97effect of supplementa diet y amino acids, mine als and vitamins onsalmonids fed ca a actogenic dietsCo e et.

PORU B (1 993), Cu tu a algei ve ziSce edesmusîn condiţii intensiveStudii i Ce cetă i Mu eu de Stii ţe Natu a e Piat a N

RADULESCU ,LUS UN L , VO CAN V ( 976) Bo i e peştiloECe es Bucu e ti

REFS E , AUS NG E ( 98 1 ), Ca ohyd a e in ain o t out dG o th and chemical composition on sh f om diffe ent fami ies

fed fou levels of ca ohy ate in the dietA uacu tu e .R ICHENBACH K INKE H H (1 968), Reactions secondai es et eact

indesi a les aux p oduits the apeutiques adm nist es aux poissonsSymposium de a Commisio de /' O ce I te atio a es

Epi ooties pou ' Etude des Ma adies des Poisso s Stocho mSuede septem eICHENBACH KLINKE H H ( 1969), Enzymun e suchungen amFischen Die Enzym tivit t und ih e Anh ngigkeit von pH,empe atu und Wase chemismusA ch Fische e wiss




B bl ogr fe

R CH NBA H-KL NKE . 1 972) Ba ic pri ipal i dige tioh.M n ner Beitr.A wasser Fis .F uss io .

293

RAGYANSZK M JONAS E OLAH J , BOROSS L. 1977) Stproteo tic e z me of Silver Carp H op t alm t ys mo itrix.Fis utrition and diet de e opment S ar as.

RUJ NSCH C. BATT S K RUJ NSC ROD CA MAZAR ANS MALCS K FLORCA, APETROA N , ARUS AT ANAAPETROA MA A JAPA FLO N A PR COPE . 1 984Te ologii şi i ta aţi ca e ă utilizeze ur e eco ve ţio alede ă pe tru peştii de cultură.Cont a t er etare nr

Exe utant La oratorul e A a ultură ş ologi A atiPiatra eam Bene iar C P P Bu ur şti)

RUJ NSCH ROD CA , BA T S K MAZAR AN C , PORUMBAPETROA MAR A , TARUS A A A PR COP JAFLOR T NA, 1985 1990) ehno og i şi i tal ţii are ă

util zeze ur e eco ve ţ o ale dehra ă pe tru peştii cultur Continuare Contra t de er etare n . . ExeLa orato u de A a ultură şi E o ogie A ati ă Piatra NBene iar C.P P Bu ureşt

RUMS Y G L 1 973), he protei ituatio i h feed d feedi gAm Fis esUTrout News ).RUNGR ANGSAK C SNA, UTNE F N 198 ) Effect of differe t

a idi ed wet feed o protea e act vitie i the d ge tive tra t a dgrowth rate of Rai bow trout Salm ga r ne Ri .) Aqua ultur

.RYCHLY SPANNHOF L. 1 979), N troge bal e i rout

Dige tibilit of diet co ai i g vary g level of protei carboh drate.Aqua u tu e .SALTE R. )Ox tetra cli e re idu i r bow troutSa mga rdner ) fed a commercia medi ated feed.A ta Vet S an

SC RB NA M A LA SKEN O P. 1971) h i te ti ee viro e tal pH a d i te i of the ab orbtio utritive ub tani com o carp Vopr tiol .

SC RB NA M A TRO MOVA L.N. l 97 ) Adaptatio of e zimee reti g activity of carp dige tive gla d to qualitativel differe

food S ornik nau tru VN P RC .SCERB NA M A TRO MOV A L.N. KA LA S EN O P 1




294 Cr r a s il r i i i

The c ivi o p o e e nd in en i y of p o ein qu n i eVopr. tio

SCHAPERCLAUS N (1 96 ) Le uch de Teich i ch P uP rey Ber in m urg

SHIMENO S HOSOK WA H TAKEDA M ( 9 9) T e impoc ohyd e i he e of c ivo ou P o . Wo d ymp. oFin s Nutrition nd Fis feed Te no o voBe in

SIM ONESCU CR S MIONESCU B 1 982) P o einelediturtiint si n i opedi Bu ureşti

SINGH R P NOSE T 96 Dige i ili y of c ohy e inin o ouBu / F es ter Fis Res b

S ESZKO S F WOOD M M ( 9 ) The Effec of ome Sulf m

he G o h of B ook T o B o T ou nd R in o T ns.Am.Fis o . .STEFFENS W 198 ) G nd gen e Fi che h ungVe Gust v Fis er

Ber g JenSTEFFENS W 1989) P o ei ige onIn Prin ip es of Fis Nut ition.

is Hor oo i esteSTEIN H LAMINA , 9 ) D e Spe m kon e vie ung ei Fi

In umen zu E leich e ng und ve e e ung de p k i chei en ch lichen A ei s ASTOSS 19 9) Spe o e vie ung ei de egen ogenfo el e

G ingenSTRUNGARU GR POP M HE CO V ( 1 983) Fiziologi im l

ditur did ti ă şi ped gogi ă Bu ureşti.TAKEUCHI T WATANABE T (19 ) Nu i ive v ue ofn3 highly

un u e f y ci in follock live oi fo in o ouBu /.Jpn. o . i.Fis . .

TAKEUCHI T WATANABE T (19 9) Effec of exce mou ofe en i l f y ci on g o h of in o Bu .Jpn. o . i Fis

TAK UCHI T WATANABE T OGINO C 19 9) Dige i ili y ohyd ogen ed h oil in c p nd in o ouBu Jpn.

o i.Fis . .TA UCH T WATANABE T OGINO C ( 9 9) Av il ili y ofc ohyd e and lipi die y ene gy fo c pBu .Jpn

o i Fis . TANASE EL V RA ARTEN E VL MISAILA ELENA RADA MISAI




Bib i g a e 2 5

C ( 990 Stud ul m ta ol smulu t sular la păstrăvul curcu u Cu hrană conc ntrată conţ nând ant b ot cPiscicultura Moldoveivolum omagia/ I)

TESHIMA S NAZAWA A CHIYAMA Y (1985) Eff cts ofd tary prot n l p d and d g st bl carbohydrat l v ls on thga n f d conv rs on f c ncy and pr t n f c ncy rT la a ilotica. Mem. agoshima U iv es Ce ter outh P

TIEWS K KOOPS H GROPP BECK H ( 1 979) Comp lat om al fr d ts obta n d n ra nbow troutalm ga rd er ich.)f d ng p r m nts at Hamburg 1 970-1 977 978Proc. World ymp.o Fi sh Nutritio a d Fishfeed Tech olo vo . Berli

TOK GORO P R (1 969) Compos t on of food for carp and trout

EIFAC omaTOR I K (1978 t l zat on ofnatural z ol t s n apanI aturalzeolites occure ce properties use E a d B. Fr A Pergamo Press Oxford a d New York

TROFIMOV TROFIMOV ANGE A M SA M ( 1984) E p r mpr v nd stab l r a f ctulu tufulu vulcan c ca ag nt d ltrar aş ngr d nt în rajTeh ologii moder e î piscicultur pescuit

i dustrializarea peştelui Galaţi.TROF MOVA L B (1 974) Ch g s ofprot as act v ty n carp w thdurat on of f d ng w th d ff r nt qual y prot n d tsbor ik

au tru SH YAMA N FU IMORI T SH BOTA T YOSHIM RAK(1966)

Carbohydrat s n th pylor c ca ca of salmonO corh chus ketaChem Abstr. .

VASI ESC (1961) Enz m lEditura Academiei P BucureştiV ASILESC G ( 1 97 5) Asp ct pr v nd n u nţa r g mulu d hran

unor c act r morfolog c ş b och m c la pu tul d crap dcultură Lucr rile esiu ii tii ţ ce cu temaElaborarea de oiteh ologii şi perfecţio area celor existe te î i dustria alime tarpiscicultur " vo I Galaţi.

V ASI ESC G ( 1 978) Rolul hran în cr şt r a pu tulu d crap dcultură ezumatul tezei de doctorat. U iversitatea di Galaţi.

VEG VE EZ R ( 1972) a structur h stolog qu du tub d g st f po ssons t l ost nsThe s VOICAN V RAD ESCU ,ST (1 974) Călăuza

P sc cultoru uEditura Ceres Bucureşti.




296 C s a p r s v

VOICAN V RADU ESCU US N 1 975) Pract ca elecţiei reproducerii a r t d tura C r s Bucur t .

VIO A S MOKAD S RAPPAPOR U ARIE I Y 982) Pcomplete replace ent of h meal y soy ean meal n feed forinten ive cu ture of c pAquacultur

VORONKOV M.G ZELCIAN G l UKEVI E 1 9 4) S ciEd tura St nţ ucur t traduc r d n l mba rusă)

AMANE S. 1973) ca izat on of y a e activity n dige tive organca p dete mined y a su trate lm methodBull Jpn Soc.Sc .F sh

ONE Y. 1 979) he tilization of c ohydrate by sheProc d ngs ofth 7hJapan So Jo nt S mpos um on Aquacultur S pt

78To o JapanZABA V A 1969) Rolu iologic al vitamine or în cre terea anima eloEd ura Agros l c Bucur şt

WA ANEBE OGINO C KOS ISKI Y MA SU GA 1974Requirement of rain o tr t for e sential fattyacid Bull.JpnSoc.Sc sh .

WA ANABE U SUE0 KOBA YASH OGI O C 1975 a) Effect

of dietary methy linoleate and l no eate on gro th of carp. Bul .Jpn Soc Sc F sh4WA ANABE U SUE0 KOBAYASH OGI O C 1975 ) Effectof dietary methy linoleate and l noleate on growth of carp.Bul/.Jpn Soc Sc . F sh.4

WA OE M J 1986) Meta olic effect of feed ng a high protein locar ohydrate d et a compa ed to a lo protei high car ohydratediet to rain o troutSalm airdn ri F sh P ys ol B och m.

W SON R P POE W E 1985) Effect offeed ng oy ean meal varying t yp in i i itor activitie on gro th of ngerling channelcat hAquacul ur46

WI SON R P HA VER J E 1 986) Protein and am noacid re uof he Ann R v u r

W NDE J FO Z J W SAROKON J.A 1 978) Effect oftemperature and amount fed on nutrient dige t lity of a pelleted die

y ra n o troutSalm airdn ri. Trans Am. F sh Soc 7WI ENBERGER C 984) Impo tanţa cercet ilor de meta oli m ti u




ibli g afe 29

n stud e asup a nut e peş loucrările impo ionului cu temaTehnologii moderne n piscicu tură pescuit i industriali are

k e telui Galaţi.WURTSBAUGH W A , DA VIS G E 977), Effec s of tempe a u e a

a on level on the g o h and food conve s on e c enc ofa/moga rdner Rich Fish.Biol .

WURTZE W 974), D e p akt che wendung e nahnungps s o og sche G u d agen be de Entw ckelung vonAll n t e m teh fu Fo e len und Ka pfenNeue r ntitnisee aufden Gebiet der Aquacultur

x x 973) Al ments du saumon et de la t te et leu d st but onDocument technique de la C CP nr A O Rome

x 977), C e es de qual te des eaux pou es po ssons d eau deu opeeneDocument echnique de la C CP nr. A. O. x x 978) Rappo t du s mpos um su a nut t on des po ssons

tec olog e de leu s al ments a t c elsDocument technique deaC CP nr A O Rome.

x x 9 9) Recommended method of Anal s s fo Dete nat on oc ude p ote n n sh mealTehnica Bulletin IAFM nr.

x x 979) Recommended method of Anal s s fo Dete m nat on mo stu e n sh mealTehnica Bulletin IAFM nr. .x x 979) Recommended method of Anal s s fo Dete m nat on

ash n sh mea Tehnica Bulletin IAFM nr x x 988) Catego le ş cond le tehn ce de cal tate a ape o

sup afaţă STAS 4706 88 Român a




SUMMAR

T e ork prese ts ge e l i form tio s o er i g t e gro t

s mo ids a d ypri ids i n i te si e system i o ti g ges the origin l d t obt i ed duri g 19 9 2001 by estig tio s o

spe ies o rai bo (Oncor ync u yki Oncor ync u miki KaSalvelinu fontinali gro t i ges in t e V duri d m ke (Coun

e mt) d o e ulture a p( yprinu carpioL gro t i ges i t e

T sa- el esti d m l ke (County I si)I apter Io t is ork t ere s prese ted i form tio o e i

e p ysi o hemi al onditions o the en iro me t e ess ry for gro

e s lmo ides d t e ypri ids i i te si e system I t is pt

re so prese ted p ysi o- emi l d t of te f om Vaduri d m

T s - el esti d m l ke d Trifesti s po d i our rese r ere li ed

apter II t ere re prese ted t e omp ti e tom

p ysiologi l r teristi fe ture of s lmo ids d ypri ids

apter I prese ts orm tio o er g t e p ysiolog

e ess ry o utri e pri iples (protei ts sugars it mi s ter) o t e s mo ids d t e ypri ids i o ditio s of gro

i te si e system i ages o ylo et i lakes

apter I t ere re prese ted t e met ods used for t e

bio emi lysis of foods d s from exper me t l ots ( o te

ter org subst e s protei f ts sug rs) or t e determi




300 Cr ş or s s m

the dige tive e z me ctivit p ote e m e i e)

e t bli hi g the g o h d developme t m t l of e

h

pte Vp e e t d t o the dige t e enz me ctiv tcommo c p nd bo t out depe di g o the h ge

tempe tu e, tu e d qu l t of food , the i uence of ome med

t e tme t th t e e e t tive o fo t e tme t of om di e e

pte VIp e e t the biochemic ch cte i tic of i e t

h pecie Onco ync us mykiss Onco ync us mykiss K mS lvelinus fontin lis yp inus c pio Hypo t lm c ys A istic s no ilis tenop yngo on i ellde e d g o h ge tu

nd qu lit of food de it of g o th i uence of ome med

t e tme t nd othe f cto

I te V the e e e e ted the e u t of ou e eco ce i g the c e tion of the be t conditio fo h g o th

tem i c ge , b u g ome combi ed fodde hich c

p oteolytique dige tive e me Thi ch pte e ent o i

p oceed g P te t of e t o o 9887Rom i fo t e t o

the p oteol tique e z me f om the tot e z m tic ext ct, d, co ce i g the in ue ce of exoge ou e z me o the i bo t out g o

depe ding o he ge d the ou ce of e me t oduced

comb ned fodde b ou p oceeding h ch i b ed o the e

d o bi g of the p oteo tique e z me o the t o te

tu l zeo e ith p oteo ique e z me i g edie t of cofodde , i p opo tion of 3 5%




S mma 0

hap er VI prese t t e g t e gr w

i emi l mp siti f s me y ri s f s lm s i

Aqu ultu e se f t e Pi tr e tz A ua ulture A u ti E l

L r t ry, i t e V uri m la e ( u ty eamt y t e r ssO chorhynchus myk ssSa vel u o al s O cho hy ch s mO chorhynchus myk ss Kamloops O chorhynch s myk ss KamloopsSalv lus o al smp re t i w tr ut f e s me ges (wit

ts

hapter prese ts ge er lusi s ur stu y e i g

s m ids a d t e ypri ids gr w i i te si e system i y

ges

A E 1 t ere are prese te s me pr i } re mme

e i g t e gr wt ft e r i w i i te si e system




CO T TS

I trod ctio

1 PHY ICO CH IC L F CTOR O THNV RON NT N TH R INFL N

ON TH F H GRO TH N INT N I Y T 5

1.1.W r t r r . 15

1 .Oxyg d o d 71. .W r H 71. .Nitrog co o d (NH NH/ N N " 20

1 Other che ic r r o h w 201 Phy och c h r t ic o h w r T B c t ( I i Co ty ) Tri d V dur( N t o ty q t c co y e 2

1 6 ys e al ara ter st s ea sa-Bel est da a es a e 21

1 6 2 ys - e al ara ter st s e fests p d ater 22

1 6 3 ys - e a a a e st s e adda la es ate 23

. N TO OPHY OLOGIC L CH R T RI TIOF TH L ONI N CYPR NI IG TITUB 27

o y d hy io gy o th o d g27. o y d hy io gy of th cy ri d dig ti 3 3

3. Co u io o the o ohy o ogi r oh o id d cy ri id 3 7

3 PHY IOLOGIC L N C RY OF TH LI NTRYP NCIPL OF H L ONI N CYPR NIIN CON ITION OF T INT N IV GRO TH 3 9

1Pro i 3 9. .F




0 C e peş o n m n

3 3 ga .. .. . Vita i .. ... . ...............33 i al . . . .. . 3 aj r nerals 93 2 n r nerals 60

3 Wat 63 C cl i th phy i l gica ec a t ealim ta y i cipl th al i a y ii iti the i t iv g th. .. . . . . . .. 6

4 A ERIAL AN ECHNICAL E HO U ED FOREALI ING HE U

.. ..67

Bi ch ical a a y e the

. .... .....68

4 1 1 eter nat n f t e aterU ° a d t e dryS U c ntents

4 2 eter nat n f t e c ntents f an c a ter Sand neral s stance S 68

4 1 3 ete nat n f t e c ntent f cr de p e n 69

4 3 1 eter nat n f t e c nten n cn tr en 694 1 4 eter nat n f t e t tal fats c ntent 704 1 eter nat n f t e cell l se c ntent 704 1 6 eter nat n f t e S E c ntent 7 1 4 7 eter nat n f t e n a c ntent n f dders 714 1 8 ete nat n f t e a l c ntent n f dders 72

4 9 ete nat n f t e cal r c p er t e d72

4 ete mi ati the i ch mica c p iti 72

4 te mi ati th activity t ig iv e zy7 3

4 3 eter nat n f t e s l e pr te s 744 3 2 eter nat n f t e pr tease act y 4 3 3 eter nat n t e ap a-a y ase act ty 4 3 4 eter nat n f t e lypases act y

4 et mi ati th g th h i iva ha th c ci t apita izati. . .76




Co te ts

4 4 1 d x of g o t d su l 764 4 2 d x of food c liz io 774 4 3El m s of s is ic c cu io 77

5 RESEARCHES ON SOME ESTIVE ENZY ES(PROTEASE AMYLASE L YPASE) O E COM ONCARP AN RAINBOW TROUT 79

5.1. General a e t on er n he enzy e w h ere eren e to the d e t ve enzy e of the h . . . . . . . . . . . .79

1 1 o o ic z m s1 2Am loli c z m s

3L poli ic z m s

5.2. ge t ve enzy at al a t ty at he o on ar

884

8

n ond t on of the row h n the nten e y te . . . . . .. 8

2 1As c s co c i g dig s i z ic c i(p o ol ic d lo i ic i s o c87

2 2As c s co c i g dig s i z ic c i i(p o o ic d oli ic co o c ii si g o i o i g c g s 9

2 2 1 c of mic gi o c i i dig s i z m s of co o c p

2 2 2 c of d i o oo dig s z s c i i of co oc i iod of g o 99

2 2 2Ac i of di s i z s commo c p i

co di io s of i i io d ofo is i g ( o i

co bi d ood 002 2 2 2Ac i of o o ic m o

d po i ic z m s c i i of

d s u d co c d f om commo c p b bi od s o d io s s 106




in si tem t nsiv

2 2 2 3 ct y the p e lyt c a ya d lyp l t c e zy es fr thed es e be c ca p ndethe e ce f s e ed ca e t st eat e

5.3. Digestive enzymatical activit at the rainb w r t inc nditi ns f gr wing in the intensive s s m

3 1 ct ty the p te y c a yl l c a d yp l t as r c a d d est e d, c ec ed the a

t by the b eth d the sh rt d ra tes

5 4 C mparative aspects c ncerning the dig s i e enzimaticactivity at the c mm n car and rainb w r 28

4 1 he cha acter f spec es a d the act y f d este zy es 28

4 2 he best p f act f the d es e e zy es a c carp a d a nb r t 32

4 3 ct ty f he d est e e zy es a he c cara b r t, ela h he a e sh 136

4 4 e ce f he a e a d al y he f d act ty f he d est e e zy es a he c ca p a

a b tr t 139

5 5 C ncl si ns n the activity f the digesti e enz m s i

species f sh invest gated 426. BIOCHEMICAL CHA CTERISTICS OF T E SPECIES OF

FISH I VESTIGATED, I CO DITIO S OFGROWTH I THE I TE SIVE S STEM .. .. . . .. . . . 4

6 . Aspec s c ncerning th bi chemical cha act ris ics fthe c prinids species . . . . . . . . . . .

6 1 e ce f the f d the b che calc p s f the cyp ds 466 1 1 che cal cha acter st cs f he ale




Contents 307

of co o c ( prinus carpioL e edwi e q of food 146

6 1 1 2Bioc e ic c c e s ics of e e i s of si e c ( op t almic t molitrixde e di of e q i of food 153

6 1 3o i e ioc e ic c c e is ics of e i s of si e c( p ot al c t

olitrixRic ss ( t ar ngo oni lla d i e d c p( ri tic tno ili Ric ow i e si ico d io s 155

6 1 1 4s ec s co ce e ioc e ic co osi ioof co o c prinu car io,

fedco i e , w e co i ed fodde sco i i e o ei of e e e o i

e 1586 1 1 5 e ce of e ec no o of e i e si e s

ow he o i c es, o e ioc e ic c e is cs of e s 166

6 1 1 6 e ce of e de si of e s ow io i c es o e ioc e ic co osi ioof e co o c p 168

6 17 e ce of so e edic e o s e e sied o e s o ei s ioc e ic

co osi io 7 1

6 2 Aspects concerning t bioc emica ara t ri ic ot e salmonid speci s inv tigated 175

6 2 1s ec s co ce i e ioc e ic co osi io ofi ow o fed, co i e i e co i

food o wi he w s es of s e o se 756 2 2 e ce of e de si of s o i o i

c es, o e ioc e ic co osi io of e i o

o 177




Creşt ea p o n s em n

6 2 3 para i e da a er e r f e rair rai a ps a d r i

e a i a es i e ad da a e 806 2 4 para e da a er e r t f s e

spe es f e r ed d si e asi s f re 83

6.3 Aspects c ncerning t e e lu i n f t e c emicc mp sit n f c mm n c rpCyprin arpi ) nr in w t utOn rhyn hu myk s t n w

n gene c l e e p e f e s . . . . . . . . .. . .

6 4 C nclusi ns n t e i c emic c a c e is ics f tsalm nids an e cyp ini s spec es n estigate inc n iti ns f c nt le gr wt .. . . . . . . .. . . .. . . . . . . .. . . 97

RESEARCHES CONCERNIN THE I O E ENT OTHE RO TH O RAINBO TROUT IN THE O TINCA ES BY USIN THE CO BINED O DE SCONT AININ HE PROTEOYTIC DI ESTI EENZY ES 99

1Original pr ce ure f sep ra n f t e p te yt cenzymes fr m e enzyma ic e r s.. . . . . 200

. . Origin l pr cee ure f e ing f e m ine fusing f pr te yti enzymes y means f ena u a ze i es . .

.3 In uence f t e f dders c nt in ng f t e p te lytic

en mes n t e de el pment f e rain w tr utgr wt in at ng cages . . . . . . . . . .

7 3 e e f e ed f dders e pre zy es ex ra ed fr d es i e e f ra

e s r t 2027 3 2 e e f e i ed f dders e pr e

e zy es ex ra ed fr e d ffere s r es e s r t 20

7 3 2 e e e ed f dders ie pr e y i e y es e a e i s f

ra r 206http://www.cimec.ro / http://www.neamt.ro/cmj



Contents

7 3 2 2 n en e ot the o ned fodders t thero eo t enz es on t e n o t o

309

n t e se ond s er of ro h 2097 3 2 3 n en e ot the o ned fodders th t e

roteo t enz es on t e n o ro t nt e t rd s er of ro t 214

7 3 2 4 n en e ot the o ned fodders h t eroteo enz es on e n o on the fo rt s er of ro t

7 3 3 n en e of e o ne odders t e ro eenz es on the ro h of ra n o ro t n e

ond t ons of n re s n of he o des efood 224

7 3 4 on s ons on he oss t es of e s nfodde s t ro eo enz es nd on e effe sof these nder the ro h of ra n o tro t 230

8 RESEARCHES ON THE H BRIDS OF TRO TOBTAINED N THE EXPERI ENTAL BASE OFAQUACULTURE FRO VAD RI DA LAKES

NEA T CO NT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 233

8 Sele ti n and the ma n enan e f du trep e enting pe ie f t u w h iffe enpe i d f ep du t n (rainb w u a nb wKaml p and B k r ut n a i w f t ei

ing f the bta n ng f hyb i 234

8 2 Sampling f em na mate al f m the ainb wKaml p and B k t u , and y n e at n th in iqu d nit gen . . . . . . 8 2 1 r o onser t on of e se n er236

8 2 2 sf eezed o e se n 8 2 3 r fe ndat on of t e e o n o

8 3 Ob e ati n n e n ng he g wth e el mu i al f the al in and f h f y f alm id




10 i i te i te si

y i m a a iv y w ai w am ag (w ). . . . 40

ncl i n y ri f alm i ainin Ex rim n a Ba f q a f m

a am a

9 GENER CONC U ION 49

NNEX m ra ica c mm n a i n ningr w f r in i y. 7

Bi gra y . . . . . . . . . . .. . . .. . . .. . . . 77ma .. ..... .. . .. .. ... .. .. .. n n . . . . . . . . . .. . .303


Cresterea pestilor in sistem intensiv-M.Apetroaie.pdf

Documents

Transcript of Cresterea pestilor in sistem intensiv-M.Apetroaie.pdf