POPULATIA ROMANIEI SI EUROPEI

1. Populatia Europei: Populatie indo-europeana, rasa predominanta este cea alba cu exceptia nordului unde

predomina cea mongoloida; Europa este continental cel mai bine populat cu o densitate de 70 de locuitori/km2; Numarul total de locuitorieste de peste 700 de milioane raportat la o suprafata de 10 milioane

de km2; Populatia este repartizata neuniform;

a. densitatea cea mai mare o intalnim: in zona Ruhr (Germania), in Anglia si Olanda ( NV Europei), in sud in regiunea marilor orase (Barcelona), in zona mediteraneana (Coasta de Azur, Costa Brava), Silezia (sudul Poloniei), in estul Ucrainei;

b. regiunile cele mai putin populate, sub 20 loc/km2 sunt: Islanda, Scandinavia, nordul Rusiei (datorita lipsei conditiilor climatice si a terenurilor agricole), regiunile montane (datorita reliefului), semi-desertul din Campia Precaspica si Campia Est-Europeana;

D.p.d.v al oraselor cele mai mari densitati le intalnim in Monte Carlo (16.000 loc/km2, respective cea mai mare densitate de pe glob) si Vatican (2000 loc/km2)

2. Populatia Romaniei: Densitatile cele mai mari le intalnim: in Muntenia Centrala, datorita dezvoltarii economice

(Bucuresti, Pitesti, Ploiesti, Buzau) cu peste 150 loc/km2 , in Culoarul Siretului, Podisul Sucevei, Culoarul Mijlociu al Muresului si regiunea marilor orasel;

Densitati mici intalnim: in Carpati, Delta, Baragan si Dobrogea datorita conditiilor climatice

RELIGIA IN EUROPA

In Vest si Sud-Vest religia predominanta este cea catolica; aceasta se extinde si in Germania, Croatia, Slovenia si Ungaria.

In Nord si Nord-Vest predomina religia protestanta; reprezentanti ai acestei religii sunt germanicii si anglo-saxonii.

In Est si Sud-Est predomina religia ortodoxa;

EVOLUTIA NUMERICA A POPULATIEI IN ROMANIA

Spor natural = diferenta dintre numărul născutilor-vii si numărul decedatilor, raportat la o anumită perioadă.

La inceputul secolului al XX-lea Romania avea 12 milioane de locuitori. Pana in 1950 numarul a crescut la 16 milioane de locuitori.

Incepand cu anul 1990 populatia tarii noastre era estimata la 23,2 mil de loc; in 1992 la 22,7 mil de loc; in 2002 la 21,7 mil de loc; in 2006 la 21,1 mil de loc; Cauza cresterii populatiei pana in 1990 s-a datorat atat unei politici pronataliste

(interzicerea avorturilor) cat si faptului ca granitele erau inchise si nu a existat o circulatie

libera a populatiei (nu au avut loc emigrari); astfel sporul natural era pozitiv (numărul născutilor-vii este mai mare decât numărul decedatilor)

Exista si un spor natural negativ in Banat, cu o populatie imbatranita; Dupa 1990 scaderea populatiei a fost determinate de libera circulatie, respectiv

deschiderea granitelor, legalizarea avorturilor si aparitia cabinetelor de planificare familiala, trecerea la o economie de piata.

Dupa 1992, sporul natural a devenit negative, ceea ce a dus la reducerea ponderii tinerilor in cadrul populatiei si la fenomenul de imbatranire a populatiei, iar pe viitor d.p.d.v economic se va manifesta un deficit de forta de munca.

In present exista judete cu spor natural pozitiv (Suceava, Neamt, Iasi, Maramures).

DENSITATEA POPULATIEI IN EUROPA

Densitatea = raportul dintre populatie si suprafata; Densitatea medie a Europei este de aproximativ 70 de loc/km2; Exista regiuni cu peste 300 loc/km2 : Ruhr (NV Germaniei), Olanda, Belgia, N Italiei-

Campia Padului, marile orase , coasta mediteraneana; Cea mai mare densitate: Monte Carlo, S Poloniei; Exista si zone cu densitati mici, sub 20 loc/km2 D.p.d.v lingvistic :

o In SV se vorbeste limba latina;o In zona central nord vestica: se utilizeaza o limba germanica;o In zona central sud estica: limba slavao In Grecia si Cipru: limba greaca o In Ungaria, Finlanda, Estonia: limbi finougriceo Alte dialecte: Franta- bretona, basca, Spania – catalana, celta.

ASEZARILE UMANE

1. Clasificarea asezarile rurale: Dupa functie: agricole, agroturistice (Apuseni, Maramures) si agroindustriale Dupa structura: adunate, rasfirate, risipite Dupa marime: foarte mici, mici, medii, mari.

2. Clasificarea asezarilor urbane: Dupa vechime : inca din Antichitate au existat colonii grecesti: Sparta, Atena, Corint ,

Marsilia, Tomis (Constanta), Callatis (Mangalia), Histria la care se adauga orasele romane: Roma, Londra (Londinium), Paris (Lutetia), Viena (Vindobona), Köln (Cologna)

Dupa marime : o orase mici (sub 50.000 de locuitori)o orase mijlocii (50.000 – 100.000 de loc):

In Depresiunea Transilvaniei → Alba Iulia, Medias, Turda, Bistrita, Zalau; In zona carpatica: Sf. Gheorghe, Petrosani; In zona Banatului: Resita; In Sudul tarii: Targu Jiu, Targoviste, Slatina, Alexandria, Giurgiu, Calarasi; In Baragan: Slobozia, Tulcea; In Moldova: Vaslui, Barlad;

In Subcarpatii Moldovei: Onesti.o orase mari (100.000 – 1 milion de locuitori):

Brasov (Carpati); Cluj, Sibiu, Targu Mures (in Depresiunea Transilvaniei); Baia Mare, Satu Mare, Oradea, Arad, Timisoara, Drobeta Turnu Severin,

Ramnicu Valcea , Craiova, Pitesti, Ploiesti, Buzau, Braila, Galati, constanta, Iasi, Focsani, Piatra Neamt, Suceava, Botosani, Bacau.

Dupa functie avem orase:o Comerciale: porturi sau orasele din interior (vechile targuri comerciale): Targu

Mures, Targu Jiu;o Industriale: bazate pe exploatarea sau pe preluarea resurselor → Liverpool,

Manchester, Petrosani, Galati, Ploiesti, Targu Jiu;o Culturale: Sibiu, Venetia (oras-muzeu), Viena, Florenta;o Universitare : Cambridge, Oxford, Heidelberg, Bologna;o cu functia festivalurilor: Venetia, Cannes, San-Remo, Berlin;o ale congreselor: Bruxelles, Davos (Elvetia);o administrative: capitale.

ACTIVITATI ECONOMICE

In Romania un factor de importanta economica il constituie agricultura; Agricultura la randul ei este influentata de alti factori precum: relieful, clima, factorul

uman si implicit cel economic. In agricultura exista doua ramuri:

o cultura plantelor: cereale (plantate in zona de campie, dealuri si podisuri joase) plante tehnice (in Podisul Sucevei, Campia Romana) floarea soarelui (in zona de Sud-Est a tarii) sfecla de zahar (in Transilvania).

o viticultura: Subcarpatii Curburii (Odobesti, Valea Calugareasca) Podisul Moldovei (Cotnari, Iasi, Husi) Podisul Dobrogei (Murfatlar) Podisul Tarnavelor (Jidvei) Campia de Vest (Recas)