ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTIFACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

POLUAREA SI PROTECŢIA MEDIULUI AMBIANT

Student,

Ştirbu Mihaela,

Grupa 1323.

Profesor coordonator,

Bara Simona.

2014

Poluarea şi protecţia mediului ambiant

În prezent protectia mediului înconjurator , este conceputa ca o mentinere a

echilibrului ecologic dinamic de conservare si ameliorare , a calitatilor factorilor naturali de

exploatare judicioasa a bogatiilor naturale. Principala actiune cu caracter vatamator exercitata de

om asupra mediului ambiant este poluarea.

Poluarea este definita ca fiind " Orice prezenta în mediu , atât în mod direct , cât si în

mod indirect , de catre om, a unor substabte care în functie de natura , cantitate , structura si

timpul de actiune , pun în pericol starea de sanatete a vietuitoarelor , genereaza discomfort si

altereaza mediul. Deci, putem spune , ca poluantii pot fi dintre constituientii normali ai aerului

ce devin nocivi atunci când depasesc anumite concentratii .

Omul a început sa înteleaga mai ales în ultimele decenii ca progresul societatii umane

s-a transformat treptat în instrument de distrugere , cu efecte dezastruoase asupra naturii.

Odata cu aparitia civilizatiei umane a aparut si interventia brutala a omului prin

exploatarea nerationala a naturii si alterarea mediului prin poluarea produsa de activitatile

industriale, agricole, menajere . Efectul de sera , distrugerea stratului de ozon, ploile acide au avut

consecinte din ce în ce mai dramatice în ultimii ani.

Calitatea mediului ambiant

Mediul inconjurator descrie cel mai bine gradul de civilizatie al societatii în care traim. Prin

urmare, a face un bine naturii, înseamna a face un bine societatii si indivizilor ei.

Mediul ambiant reprezinta totalitatea factorilor fizici, chimici , meteorologici ,

biologici dintr-un loc dat , cu care un organism vine în contact . Acesti factori sunt :

temperatura , umiditatea , solul , apa , magnetismul terestru , peisajul , alte organisme . Între

fiecare organism si mediu existã influente reciproce complexe. Mediul influenteaza organismele,

dar si acestea ( inclusiv omul ) modifica mediul. Adaptarea organismelor la mediu este limitata.

Între comunitatile ecologice ale unui biom se stabilesc relatii de echilibru ecologic. Acest

echilibru poate fi modificat sub actiunea unor factori perturbatori, ce pot fi naturali sau artificiali.

Factorii naturali sunt fie de natura fiziografica , fie bioticã si antreneaza evolutia comunitatilor

ecologice, cu formarea unor "comunitati succesive " ( asa numitele sere) , care conduc de obicei la o

comunitate majora de climax.

2

Când în evolutia ecosistemelor intervine omul, evolutia se produce prin subsere sau sere

secundare, iar comunitatea majora la care se ajunge este una de disclimax. Interventia omului are loc,

de regula, prin modificarea factorilor locali, în special a calitatii aerului, apei si solului.

Ecosistemele acvatice functioneaza mult mai rapid decât cele din sol , organismele mici

au metabolismele mult mai intense decât cele mari. Trebuie subliniat faptul ca în natura nu

exista deseuri, toate substantele sintetizate de un organism fiind consumate de alte organisme .

Cunoasterea calitatii mediului implica cunoasterea si analiza unui numar foarte mare de aspecte :

initial se aprecia prin potentialul natural al mediului debutat pe zone geografice.

Surse de poluare

Agentii de poluare a mediului ambiant sunt multipli având o actiune cumulativa datorita

ciclurilor naturale care au loc în fiecare ecosistem -aer, apa, sol - si devin nocivi atunci când

depasesc anumite concentratii .

Din punctul de vedere al poluantilor se disting :

Poluanti chimici constituiti din diverse substante chimice ce sunt purjate în atmosfera

Poluanti biologici formati din diferite microorganisme

Poluanti fizici formati din substante radioactive, radiatii vibratii si zgomote

Printre alte clasificari poluarea poate fi : poluarea naturala si poluarea artificiala.

Sursele naturale sunt reprezentate de eruptii vulcanice, erodarile solului, incendiile,

descompunerea unor substante organice. Eruptiile vulcanice ca si erodarile de teren ,

genereaza produsi gazosi , lichizi si solizi , exercitând influente negative asupra puritatii

atmosferice . Vaporii de apa, împreuna cu praful vulcanic , si alte numeroase gaze ce s-au

degajat (SO2 , CO2 , NO2 ) sunt suflate în atmosfera unde formeaza vapori grosi care pot

polua la mari distante de locul de emitere. Incendiile naturale sunt o importanta sursa de

fum si cenusa, si se produc atunci când umiditatea climatului scade natural sub pragul critic.

Sursele artificiale sunt cele produse de om prin: transporturi, rafinarii de petrol , industria

metalurgica , industria chimica anorganica . Industria este în momentul actual principalul

poluant la scara mondiala . Procesele de productie efectuate sunt principale surse ale poluarii

atmosferice, apei si solului. Gazele industriale, gazele rezultate din arderi , din încalzirea

locuintelor , sau gazele de esapament eliminate de autovehicule polueaza atmosfera cu

numeroase substante daunatoare pentru sanatate .

3

Surse industriale de poluare cu praf, fum si cenusa

Industria Sursa de poluare Produsul poluantOtellrii. Furnale, masini de

sintetizare.Oxizi de fier, fier, fum.

Turnatorii de fonta. Furnale, instalatii de dezbatere.

Oxid de fier, praf, fum, fumuri de ulei.

Metalurgia neferoasa. Furnale si topitorii. Fum, fumuri de ulei si metale.

Rafinarii de petrol. Regeneratori de catalizatori, incineratori de namoluri.

Praf de catalizator, cenusã de namol.

Fabrici de hârtie. Cuptoare de recuperare a chimicalelor si de calcar.

Prafuri de chimicale.

Sticlã si fibre de sticlã.

Manipularea materiilor prime, cuptoare de sticla, tragerea firelor.

Praf de materii prime, ceatã de acid sulfuric, oxizi alcalini, aerosoli de asini.

Poluarea atmosferica

Modificarea compozitiei aerului poate influenta starea de sanatate a organismului prin

variatia concentratiilor gazelor , prin modificarea presiunii atmosferii , prin oxigenul din compozitia

aerului , oxigen ce intervine în procesul de respiratie. În repaos se realizeaza 16 - 20 respiratii/min.

, si un debit respirator de 8-9 l. Debitul respirator creste în timpul efortului fizic de la 20 l/min în

efort usor, la 8-100 l/min în eforturi mari, dar numai de scurta durata .

Aerul este compus din oxigen 20-21%, azot 78-79% , dioxid de carbon care în expir are o

concentratie de 0,3-0,4% în expir si 3-4% în inspir si de un amestec de gaze (neon, heliu, metan,

kripton, hidrogen) de circa 0,01-0,02 % . O data cu aerul pe care îl inspiram, în organism

introducem si o serie de substante gazoase sau sub forma de suspensii lichide sau solide , care

sunt nocive sau toxice. Actiunea acestora asupra organismului este influentata de o serie de

factori externi si de starea generala a organismului uman.

Principalii agenti de poluare a atmosferei sunt:

Poluanti iritanti reprezentati prin pulberi fara actiune toxica : SO3 , NO, Cl, NH3 .

Poluanti fibrozanti reprezentati prin SiO2 , FeO2, oxizi ai altor metale .

Poluanti toxici asfixianti : monoxid de carbon si hidrogen sulfurat.

Poluanti toxici sistemici : plumb, fosfor, fluor, magneziu.

Poluanti alergizanti naturali: vegetali (polen, fungi), animali (par, fulgi) si artificiali.

Poluanti cancerigeni: organici şi anorganici (As, Co, Be, Ni, Se si sarurile lor minerale si azbest).

4

Principalele gaze poluante sunt : oxizii de azot , dioxidul de sulf si oxizii de carbon.

Dioxidul de azot (NO2), ca si oxidul de azot, este un gaz toxic constituind una din cauzele

unor grave boli profesionale . Cresterea concentratiei de azot se datoreaza gazelor de

combustie la temperaturi înalte ce apar, în special în motoarele cu explozie si diesel .

Dioxidul de sulf (SO2) este un factor nociv , deoarece obstructioneaza caile respiratorii , în

special când aerul contine si praf , stânjenind procesul de autocuratire a plamânilor .

Emanatiile de dioxid de sulf se datoresc , în special energeticii, întrucât rezulta în urma

combustiei carbunilor si a pacurii care contin sulf , în proportie de pâna la 5% .

Dioxidul de carbon (CO2) este un produs normal al tuturor proceselor de combustie si nu este

periculos pentru organism decât în concentratii foarte mari , în schimb, cresteri lente a

continutului sau în atmosfera (> 0,2%) conduce la modificarea climei terestre .

Oxidul de carbon (CO) apare ca urmare a combustiei incomplete a substantelor, organice în

cuptoarele industriale sau casnice si din gazele de esapament ale automobilelor în care se

gasesc în proportie de peste 10%. Este foarte toxic, diminuând circulatia oxigenului prin

fixarea hemoglobinei din sânge.

Ca si poluarea aerului, noxele acustice afecteaza foarte profund colectivitatile umane.

Fiinta umana este adaptata la un anumit nivel de zgomot si vibratii, a carei depasire într-un sens

sau altul este o sursa de indispozitie , jena si chiar dereglari.

Zgomotul este un fenomen vibrativ ce difuzeaza sub forma de unde . Viteza de

propagare în diferite medii este foarte diferita:în aer v =744 m/s , în apa v =1441 m/s , în lemn v

=4700m/s, prin beton v =4000 m/s , prin sticla v =6000 m/s. Zgomotul ca si sunetul se

caracterizeaza prin frecventa numarului de oscilatii/timp. Urechea omului percepe vibratii cu o

frecventa de 16-20000 oscilatii / s.

Principalele surse de zgomot sunt cele externe (industrii, mijloace de transport) si interne.

Zgomotul exterior se caracterizeaza printr-un caracter permanent numit zgomotul de

fond de intensitate redusa si frecventa joasa . Zgomotul de fond este maxim ziua si minim noapte.

Intensitatea sonora produsa de diferite vehicule:

5

Denumire vehicul Intensitatea (decibeli)

CAMION            80 - 90 (Db)MOTOCICLETA            70 - 80 (Db)AUTOTURISME            60 - 80 (Db)

AVIOANE          120 - 140 (Db)TRAMVAI            75 - 90 (Db)

AUTOBUZ            60 - 90 (Db)TROLEBUZ            60 - 70 (Db)

CĂRUŢĂ            50 - 60 (Db)

Zgomotul exterior patrunde în cladiri în functie de nivelul apartamentului, de

amplasarea si distanta pe care acesta o are fata de sursa. Intensitatea sonora în functie de înaltime

este : parter-80Db , et.1- 83 Db , et.2- 81Db, et.3-79Db, et.4-77Db, et.5-75Db , et.6- 73Db în partea

dinspre artera de circulatie, si de 50Db-parter , et.1- 40Db, et.2-48Db, et.3-47Db, et.4 -46Db, et.5 -

45Db , et. 6-44Db în partea din spate.

Sursele interne sunt datorate în cea mai mare parte diferitelor instalatii de apa si

canalizare. Zgomotele se transmit prin intermediul peretilor , plafoanelor, sistemelor de aerisire.

Intensitatea sonora a zgomotelor interne:

ORIGINEA  INTENSITATEA ÎN Db

VORBIREA ÎN sOAPTĂ            20 - 30 DbRADIOUL                80 Db

PIANUL                80 Db

LIFTUL                80 DbASPIRATORUL                70 Db

CÂNTATUL                85 Db

TRÂNTITUL  UsII                80 Db

Actiunea zgomotului asupra organismul determina manifestari asupra aparatului auditiv,

caracterizate prin tulburari acute - zgomotul puternic si de scurta durata duce la traumatisme ale

timpanului si tulburari cronice - apar in mediul exterior.

Poluarea apei

6

Poluarea apei reprezinta contaminarea izvoarelor, lacurilor, apelor subterane, a marilor si

oceanelor cu substante daunatoare mediului înconjurator.

Apa este elementul care intretine viata pe Pamânt. Toate organismele o contin; unele traiesc

în ea; unele o consuma. Plantele si animalele au nevoie de apa pura, si nu pot supravietui daca apa este

infectata cu chimicale toxice care dauneaza microorganismelor. Daca este extrem de grava, poluarea

apei poate ucide un numar mare de pesti, pasari si alte animale, iar în unele cazuri poate ucide toti

membrii speciei din zona afectata.

Poluarea face ca pârâurile, lacurile si toate acumularile de apa sa aiba un aspect si un miros

neplacut. Nu este recomandat sa se consume pestele si crustaceele care traiesc în apa infestata. Oamenii

care consuma apa poluata se pot îmbolnavi grav, iar expunerea îndelungata poate produce cancer iar la

femei pot aparea sarcini cu probleme. Cele mai manifestate modificari ale calitatii apei se datoresc

poluarii chimice, biologice , fizice , radioactive si prin degradare termica .

Poluarea fizica a apei se datoreaza, în special, centralelor termice, prin energia produsa de

acestea fiind pierduta sub forma de caldura irecuperabila, prin apele de racire. Acesti efluenti,

exercita o influenta nociva asupra vietii acvatice , în functie de volumul emisarului , cresterile medii ale

temperaturii apei putând varia între 5-18ºC.

Poluarea radioactiva

Una din consecintele nedorite ale extinderii folosirii energiei nucleare este poluarea

radioactiva a apei. Exista trei surse de contaminare radioactiva a apelor. Prima este reprezentata de

depunerile radioactive care ajung in apa odata cu ploaia, dar capacitatea lor poluanta este redusa .A

doua sursa este reprezentata de apele folosite in uzinele atomice, în special pentru refrigerarea

reactoarelor, care pot deveni radioactive si transportoare de substante periculoase, dupa ce au fost

deversate în apele curgatoare. A treia sursa o constituie deseurile atomice. Acestea sunt introduse în

recipiente sigilate si incluse în blocuri de beton înainte de abisurile oceanelor. S-a stabilit ca si la aceste

adâncimi exista curenti puternici care pot transporta la mari distante substantele radioactive si

accidentale sa fie aduse din nou la suprafata.

7

Numeroase cercetari la nivel national, ca si organizarea unor reuniuni internationale pe

tema poluarii radioactive , evidentiaza îngrijorarea oamenilor de stiinta si preocuparea unor organizatii

specializate pentru limitarea poluarii radioactive care ameninta viitorul omenirii .

Poluarea chimica este datorata industriilor extractive, prelucratoare, constructiilor,

zootehniei, industriei chimice si alimentare. Poluarea cu hidrocarburi data de rafinarii , industria

petrochimica precum si cea de transportul auto împiedica reoxigenarea naturala a apei prin formarea

unor pelicule uleioase la suprafata acestora si duce la contaminarea pânzelor subterane cu hidrocarburi

filtrabile.

Poluarea apei cu pesticide

Aceste substante ajung în apa ca urmare a filtrarii lor în cultura fiind folosite ca :

hidrocarburi clorate sub forma de DDT si metabolitii lui ALDRIN, DINDRIN, LINDAN. Aceasta

grupa de insecticide are o actiune toxica larga asupra vietuitoarelor se cumuleaza în organism în

special în tesutul adipos, si ca pesticide sub forma de esteri ai acidului fosforic sub forma de

DIPTEREX , DECIS insecticide insecticide cu actiune de soc cu remanenta mica dar toxica.

Toate aceste substante pot ajunge în bazinele de apa odata cu apele pluviale (naturale) ce

se pot misca prin scurgere , infiltrare, ajungând în apele de profunzime.

Apa poluata provoaca modificari organoleptice în deosebi mirosul si gustul. Pe lângâ miros si

gust se afecteaza si viabilitatea pestelui , se produc dezechilibre în medii biologice, se afecteaza

fotosinteza si productia plantonului. Se apreciaza ca intoxicatiile cu pesticide pe calea apei reprezinta

pentru om o situatie demna de luat în consideratie .

Poluarea biologica a apelor

Poluarea biologica a apelor este produsa de diversi agenti biologici (microorganisme si

substante organice fermentescibile) . Acesti poluanti ajung în apa odata cu deversarile industriale sau

menajere care contin detritus organic, detergenti, reziduuri de la fabricile de produse alimentare.

Extinderea poluarii microbiologice a apelor continentale si litorale a determinat cresterea

frecventei unor afectiuni (colibaciloza, hepatita virala, holera, dezinterie etc.) În functie de gradul de

poluare, apele se grupeaza în trei categorii: polisaprobe (foarte puternic poluate ), mezosaprobe

(impurificate puternic pâna la moderat) si oligosaprobe (considerate practic curate).

8

Eutrofizarea-reprezinta poluarea organica, mai ales a apelor continentale, datorita itroducerii

unor cantitati excesive de nutrienti, ca urmare a activitatilor umane.

În conditii naturale procesul de îmbogatire a apelor în substante organice se face foarte lent

(la scara geologica) si corespunde cu evolutia normala a ecosistemului, determinând succesiunea sa

ecologica, cu trecerea de la tipul oligotrof la cel eutrof.

Omul acceleraza acest proces prin evacuarea în ape a unor mari cantitati de substante

organice fermentescibile bogate mai ales în fosfor si azot.

9

Bibliografie

1. ANGELESCU, A., PONORAN, I., (1996), Mediul ambiant şi dezvoltarea durabilă, Editura

A.S.E., Bucureşti.

2. ACATRINEI, G., (1994), Poluarea mediului ambiant, Centrul de Multiplicare, Universitatea

Alexandru Ioan Cuza Iaşi.

3. ZAMFIR, G., (1975), Poluarea mediului ambiant, Editura Junimea, Iaşi.

4. BARNEA, M., PAPADOPOL, C., (1975), Poluarea şi protecţia mediului, Editura Ştiinţifică şi

Enciclopedică, Bucureşti.

5. BĂLOIU, L., M., ANGELESCU, A., POROJAN, I., (1995), Protecţia mediului ambiant,

Editura Academiei de Studii Economice, Bucureşti.

6. BERCA, M., (2000), Ecologie generala si protectia mediului, Editura Ceres.

7. CHIFU, T., MURARIU, A., (1999), Bazele protecţiei mediului înconjurător, Editura

Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi.

8. CIPLEA, I., CIPLEA, A., (1978), Poluarea mediului ambiant, Editura Tehnică, Bucureşti

10