ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI MANAGEMENT PUBLIC

Poluarea aerului din Municipiul Turnu Magurele

Studenti: Diaconeasa Constantin Dan

Dumitrașcu Cristina Mădălina

Filip Răzvan Florin

Grupa: 227

Introducere

Calitatea scăzută a aerului din Municipiul Turnu Măgurele, reprezintă unul din motivele ce a determinat echipa noastră să scrie despre acestă problemă.

Un alt motiv care ne-a determinat pe noi să alegem această temă a fost, numărul mare de persoane ce sunt afectate prin respirarea acestui aer, aproximativ 38.442 atat în Romania cat și din orașul bulgar Nicopole.

Numarul însemnat de îmbolnăviri al persoanelor din oraș, reprezintă un alt factor important ce ne-a determinat să alegem această temă.

Un ultim factor, a fost determinat de faptul că unul din colegii noștri provine, chiar din acest oraș.

Ce inseamnă poluarea aerului?

Poluarea aerului este un amestec de substante naturale și substanțe create de om în aerul pe care îl respirăm. Acesta este de obicei separat in 2 categorii:

Aerul poluat din exterior (din mediu); Aerul poluat din interior.

Poluarea aerului în aer liber implica expunerile care au loc în afara mediului construit.

Exemple:

Particule fine produse de arderea combustibililor fosile ( cărbunele și petrolul utilizat în trafic și producția de energie);

Gaze nocive (dioxid de sulf, oxizi de azot, monoxide de carbon, vapori chimici, etc.);

Ozonul la nivelul solului este o forma reactiva de oxigen si o component principală a cetii și fumului;

Fumul de țigară .

Poluarea aerului din interior implica expunerea față de particule (oxizi de carbon și alți poluanți purtați de aerul din interior sau de praf)

Exemple:

Gaze (monoxid de carbon); Produse de uz casnic si produse chimice; Materiale de constructii (azbest, formaldehida, plumb, etc); Mucegai și polen.

Poluarea aerului este un termen larg aplicat la orice agent biologic, chimic, fizic(particule) sau care modifică caracteristicile naturale ale atmosferei. Atmosfera este un sistem complex, dinamic natural gazos, care este esențială pentru a susține viața pe planeta Pamant. Epuizarea stratului de ozon stratosferic, datorită poluării aerului a fost mult timp recunoscut ca o amenințare pentru sănătatea umană , precum și a ecosistemelor Pamantului.

Poluarea aerului la nivel mondial este responsabilă pentru un număr mare de decese și de cazuri de boli respiratorii. Standardele de calitate a aerului aplicate cum ar fi Clean Air Act , din Statele Unite ale Americii, au redus prezența unor poluanți. În timp ce sursele staționare majore sunt adesea identificate cu poluarea aerului, cea mai mare sursa de emisii sunt de fapt sursele mobile, în principal automobilele. Există multe tehnologii disponibile de control ale poluării aerului si strategii de planificare urbana disponibile pentru reducerea poluării aerului; cu toate acestea, costurie la nivel mondial de abordare a problemei sunt mari . Metoda cea mai rapida de a îmbunătăți calitatea aerului ar fi utilizarea de combustibili bioetanol, biodiesel, energie solară și a tehnologiilor de vehicul hibrid.

Organizația Mondială a Sănătății estimează ca aproximativ 4,6 milioane de oameni mor în fiecare an din cauze directe atribuite poluării aerului. Multe dintre aceste mortalități sunt atribuite poluării aerului din interior. În toată lumea mai multe decese pe an sunt legate de poluarea aerului decat accidentele auto. Cauzele directe ale deceselor legate de poluarea aerului include: astmul acut grav, bronșita, emfizem, boli de plămani și inimă, dar și alergii respiratorii.

Poluarea aerului reprezintă contaminarea mediului înconjurător cu

materiale care interferează cu sănătatea umană, calitatea vieții sau funcția naturală

a ecosistemelor (organismele vii și mediul în care trăiesc). Chiar dacă uneori

poluarea mediului înconjurător este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fii

erupțiile vulcanice, cea mai mare parte a substanțelor poluante provine din

activitatile umane.

Există 2 categorii de poluanți:

-poluanți biodegradabili: substanțe, cum ar fi cele conținute în apa menajeră, care

se descompun rapid prin procese naturale.

-poluanți nedegradabili: substanțe care nu se descompun, sau se descompun foarte

lent în mediul natural. Odată ce apare contaminarea, este dificil sau chiar imposibil

să se îndepărteze acești poluanți din mediu.

Municipiul Turnu Măgurele este situat la marginea sudică a Câmpiei

Române în zona de contact dintre Lunca Dunării şi Câmpia Burnasului, la

intersecţia coordonatelor 43°35’ latitudine nordică şi 24°35’ longitudine estică.

Întrucât localitatea este aşezată în câmpie la confluenţa Oltului cu Dunărea,

în care conditiile climatice sunt blânde, activităţile şi aşezările umane se pot

dezvolta foarte uşor fapt care determină o exploatare mai intensă a peisajului

natural şi o influenţă negativă asupra calităţii mediului .

Fiind situat într-o zonă de câmpie în care predomină o structură geologică

constituită din loess-ul, nisipul, argilă, asupra municipiului se manifestă o

intensificare a degradării apei, aerului şi a solului impusă de prezenţa rocilor

friabile care sunt uşor de erodat prin acţiune fluviatilă şi eoliană, fapt care

contribuie la creşteri semnificative a concentratiilor pulberilor sedimentabile şi în

suspensie în atmosferă, a suspensiilor din apă şi scăderea fertilităţii solurilor.

Dintre principalii factori antropici care influenţează calitatea mediului din Turnu

Măgurele sunt:

Industria: Calitatea mediului este afectată de activităţile: industriale cu profil

chimic: combinatul de îngrăşăminte chimice Sc. Donau Chem Srl şi Sc. UVCP.

Srl, alături de care se regăsesc ramurile: echipamente electrice (S.C. Bega

Electroturris S.A.), industria textilă (Sc. Imperial SA., Sc. Lorentz SA.,

Sc.Panoreea SA.), industria de prelucrare a lemnului (Sc. Mobila SA.), morărit şi

panificţie (Sc. Mopan SA.).

Deşi unităţile industriale cu profil chimic sunt situate la periferia

municipiului, ele au o incidenţă ridicată asupra mediului, emisiile de noxe afectând

starea de sănătate a populaţiei din proximitate.

SC Donau Chem SRL Turnu Magurele este un combinat producător de

îngrășăminte chimice din România deținut de grupul Interagro. Compania a fost

înființată în anul 2004 prin privatizarea fostei S.C. TURNU – S.A., aflată în

lichidare voluntară. Combinatului de îngrăşăminte chimice ce se află situat pe

malul stâng al Dunării, la 5 Km distanţă de municipiul Turnu-Măgurele.

Combinatul chimic din Turnu Magurele este alcatuit din 5 fabrici:

- fabrica de amoniac utilizeaza ca materie prima gazul natural si produce

amoniac prin sinteza catalitica a azotului cu hidrogenul la presiunea de 150 barr.

Amoniacul obţinut constituie materie primă pentru îngrăşăminte complexe, azotat

de amoniu, uree şi acid azotic

- fabrica de acid azotic realizeaza oxidarea catalitica a amoniacului cu aerul,

urmata de abosorbtia in apa a oxizilor de azot rezultati obtinandu-se o solutie de

acid azotic de concentratie 55%.

- fabrica de uree produce uree prin reactia dintre amoniac si dioxid de carbon

la presiunea de 200 barr. Solutia obtinuta se concentraza si apoi se granuleaza in

turnul de granulare.

- fabrica de azotat de amoniu utilizeaza ca materii prime amoniacul si acidul

azotic. Solutia de azotat obtinuta dupa concentrare se granuleaza prin pulverizare

in turn de granulare.

- fabrica de ingrasaminte complexe produce îngrăşăminte de tip NP si NPK

prin atacul nitric al fosforitelor si apatitelor. In functie de solicitari potasiul se

adauga sub forma de KCl.

SC UVCP SA, este un alt agent industrial reprezentativ în zona Turnu

Măgurele. Uzina de Valorificare a Cenusilor de Pirita Turnu Magurele, este uzina

de valorificare a cenuşilor de pirită (deşeu de la fabricarea acidului sulfuric), prin

obţinerea de pelete cu 55% fier, utilizate în siderurgie.

În anul 2006 uzina nu afuncţionat cu nici o instalaţie. În prezent această

unitate este închisă, dar continuă să afecteze mediul datorita rezidurilor lăsate în

aer, apă, sol.

Sursa de poluare era reprezentantă de depozitul de cenuşi piritice de

aproximativ 1 mil. tone, aflat în aer liber.

Deşeuri:

Deşeurile menajere alături de cele industriale şi spitaliceşti influeţeză

componentele de mediu (apă, aer, sol) prin miros, substanţele organice, a

detergenţilor pe care le conţin (in special apele uzate), fiind surse poteţiale de

contaminare biologică a apelor.

SC Donau Chem SRL Turnu Magurele este principalul generator de deseuri

periculoase prin producerea de catalizatori uzati, ulei uzat, baterii uzate si stocarea

din anii anteriori a deseurilor de azbest, cenusa de pirita etc.

Combinatul chimic a acumulat din anii anteriori mari cantitati de cenusa de

pirita valorificabila, in stoc aflandu-se cca 1.074.108 tone care ocupa o suprafata

de 52,2 ha, fosfogips cca 532.500 ton, ocupand 62 ha carbonat de calciu cca 715

462 tone, ocupand 1,2 ha, namol tratare cca 1 918 tone, care ocupa 4 ha.

Carbonatului de calciu a fost valorificat prin includerea tehnologica a

acestuia in componenta ingrasamintelor chimice complexe si prin utilizarea lui ca

materie prima la Uzina de Valorificare a Cenusilor de Pirita Turnu Magurele, unde

de altfel este utilizata si cenusa de pirita.

Capacitatea de depozitare a reziduurilor

Deseurile urbane au in compozitie deseuri menajere,deseuri stradale, si

deseuri zootehnice din gospodariile populatiei care nu sunt colectate selectiv

pentru a fi valorificate ca ingrasamant natural.

Impactul negativ al deseurilor urbane consta in disconfortul creat prin

mirosurile dezagreabile rezultate ca urmare a fermentarii acestora si in mod special

a acelora care sunt depozitate necontrolat.

Primaria municipiului Turnu Magurele este proprietarul Depozitului de

deseuri. Depozitul primeste o cantitate zilnica de 44 t/zi (1000 t/an) deseuri, deci se

incadreaza in categoria de activitati care intra sub prevederile OUG 34/2002 :

aprobata si modificata prin Legea 645/2002.

Depozitul are o suprafata de 6 ha si este neamenajat, in sensul ca nu exista o

impermeabilizare a bazei depozitului in scopul protejarii apelor subterane, a solului

si subsolului.

Pe amplasamentul SC DONAU CHEM SRL Turnu Magurele exista trei

depozite de substante nepericuloase (depozitul de fofogips, alcatuit din 5 bataluri,

iaz de decantare a namolului si depozitul de carbonat de calciu) si un depozit de

substante periculoase (depozitul de cenuse de pirita)

Batalurile sunt realizate prin amenajarea unei incinte cu diguri din pamant

argilos bine compactat. Din bataluri, apa era evacuata gravitational in fluviul

Dunarea printr-un canal deschis, dalat, cu sectiune trapezoidala.

In prezent conductele de evacuare a apelor uzate catre batalurile de fosfogips

sunt blindate, batalurile fiind partial acoperite cu vegetatie.

Accidente petrecute la SC DONAU CHEM SRL:

In data de 24 ianuari 2012 un transport de feseuri feroase ontaminate

radioactiv a fost descoperit si oprit de militarii de la Inspectoratul pentru Situatii de

Urgenta ”Basarab I” din Dambovita. Din fericire dupa efecutare masuratorilor de

catre reprezentantii celor trei institutii s-a constatat ca valorile masurate nu au

depasit valorile maxime admise pentru fondul natural radioactiv existent la nivelul

zonei Turnu Magurele.

Un incident petrecut pe data de 16 februarie 2009 a determinat poluarea cu

amoniac a unui brat al Dunarii, cuprins intre malul romanesc si ostrovul Sredinak,

in dreptul comunei Ciuperceni din Teleorman. Nu s-a semnalat mortalitate

piscicola, insa, la suprafata apei, se puteau observa pesti ametiti, iar apa de culoare

rosiatica. ”Poluarea a fost stopata la sursa si nu are impact transfoltalier”, era spus

intr-un comunicat al Administratiei Nationale Apele Romane. Poluarea a fost

cauzata de descarcarea in apa Dunarii, timp de aproximativ 8 ore, a aproximativ 6-

7 tone de amoniac, in urma blocarii pompelor de amoniac si carbonat.

Un alt accident petrecut la Donau Chem, a avut loc in primavara anului

curent, atunci cand din cauza unei problem la sistemul de alimentare cu gaz a

intreprinderii, a avut loc o scapare mare de gaz. Din cauza vantului, gazele au

aparut in apropiere de municipiul Turnu Magurele. Din pricina acestei scapari de

gaze, a avut loc un accident de circulatie din pricina inhalarii acestui gaz toxic.

Principalii generatori de deseuri periculoase sunt:

SC Donau Chem SRL Turnu Magurele prin producerea de catalizatori uzati,

ulei uzat, baterii uzate si stocarea din anii anteriori a deseurilor de snur de

azbest, cenusa de pirita etc;

Spitalele orasenesti si judetene prin generarea deseurilor spitalicesti;

Statiile de epurare orasenesti ale agentilor economici prin generare de

namoluri netratate sau improprii pentru folosinta agricola ;

Detinatorii de produse de uz fitosanitar prin generarea de ambalaje si deseuri

de pesticide (produse de uz fitosanitar expirate) ;

Detinatorii de substante chimice de laborator cu termen de valabilitate

expirat.

Impactul depozitelor de deseuri industriale si urbane asupra mediului

Deseurile solide de natura chimica rezultate din activitatea combinatului Turnu

Magurele au impact negativ asupra mediului numai in zona sa de activitate.

Astfel, in urma efectuarii studiului de impact, la probele de sol prelevate din

vecinatatea platformei chimice s-au constatat valori mari ale concentratiei de

anioni (SO42~, NCV,F'), cationi(Ca2+ ) si metale grele(mangan,cadmiu), iar la

indicatorul nichel a fost depasita limita admisa.

Deoarece batalurile de fosfogips si haldele de carbonat de calciu si de cenusa de

pirita sunt sub influenta directa a vantului in zona combinatului exista pulberi care

prin antrenare impurifica atmosfera.

Impactul activitatilor din sectorul agricol asupra mediului

Practicile agricole agresive reprezinta o cauza importanta a eroziunii solului.

Mentinerea monoculturii pe perioade indelungate, datorita avantajelor economice,

conduce la saracirea solului, scaderea potentialului productiv, reducerea

productiilor si in final, degradarea solului. Utilizarea excesiva a ingrasamintelor si

pesticidelor in agricultura are un impact negativ atat asupra terenurilor agricole, cat

si asupra vegetatiei, sanatatii umane si calitatii apelor subterane si a apelor de

suprafata.

Alte surse de poluare: Instalatii pentru cresterea intensiva a pasarilor cu o

capacitate mai mare de 40000 de capete: S.C. AT GRUP PROD IMPEX S.R.L. –

Draganesti Vlasca, S.C. AVICOLA BUFTEA S.A. – Turnu Magurele (in prezent

denumita SC EURO CASA PROD SRL BUFTEA).

Traficul:

Transportul reprezinta o sursa majora de poluare a mediului, cu un impact

major in special asupra calitatii aerului. Emisiile de oxizi de azot, oxizi de sulf,

monoxid si dioxid de carbon, pulberi, compusi organici volatili, plumb afecteaza

calitatea factorilor de mediu si starea de sanatate a populatiei. Pentru locuitorii

oraselor, transportul reprezinta sursa principala de poluare fonica .

Calitatea aerului în zona Turnu Măgurele

Sursa majora de poluare a aerului din judetul Teleorman este SC TURNU

SA Turnu Magurele. Un aport insemnat in degradarea calitatii aerului il au insa

centralele termice si mijloacele de transport care emit in atmosfera oxizi de

carbon , bioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi. O contributie mare in cresterea

efectelor negative o au fenomenele meteorologice, in zona Turnu Magurele fiind

posibile ploi acide in conditii de precipitatii .

Pentru supravegherea calitatii aerului in zona Turnu Magurele, I.P.M.

Alexandria efectueaza analize fizico- chimice la poluanti gazosi din anul 1992. In

prezent reteaua de supraveghere a calitatii aerului cuprinde:

- 3 puncte de control poluanti gazosi ( Port, Oras, Meteo )

- 2 puncte de control pulberi in suspensie ( Port, Oras )

- 5 puncte de control pulberi sedimentabile (Port, Oras, F-ca Lucerna, Abater,

Electroturiss )

Poluantii gazosi urmariti in cele trei puncte ale retelei sunt: NO2, SO2 si

NHs. In punctul de supraveghere 'Port' Turnu Magurele, se efectueaza si

masuratori la probe momentane ( 30 minute ), la indicatorul amoniac.

Inventarul emisiilor de poluanti atmosferici in judetul Teleorman, la nivelul

anului 2007, a pus in evidenta urmatoarele valori ale noxelor rezultate din arderi in

energie si industria de transformare, instalatii de ardere neindustriale si arderi in

industria de prelucrare:

- gaze cu efect de sera: CO2 – 508658,7 t; CO – 163,71 t; N2O – 45,00 t;

CH4 – 252,03 t;

- substante care contribuie la epuizarea stratului natural de ozon: CO – 163,71

t; CO2 – 508658,7 t; CH4 – 252,03 t; N2O – 45,00 t; NO2 – 696,34 t; NMVOC –

271,27 t;

- substante acidifiante: SO2 – 146,08 t; NO2 – 696,34 t;

- metale grele – Cd – 1,43 kg ; Cr – 3,61 kg; Pb – 3,36 kg.

Calitatea atmosferei este afectata si de emisiile de compusi organici volatili

rezultate din activitatile de prospectare, explorare si exploatare a petrolului si

gazelor naturale (gaz de sonda), transportul prin conducte al combustibililor sau

carburantilor lichizi sau gazosi, stocarea de gaz, de combustibili sau de carburanti.

Din inventarul emisiilor de poluanti atmosferici in judetul Teleorman, la nivelul

anului 2007, din aceste activitati au rezultat urmatoarele cantitati de VOC:

- CH4 – 2184,62 t;

- NMVOC – 549,16 t.

A.P.M. Teleorman a monitorizat nivelul concentratiilor de amoniac si dioxid

de azot din atmosfera, in zona Turnu Magurele, prin masuratori medii orare la cele

doua statii automate de monitorizare a calitatii aerului: statia Turnu 1 amplasata la

Primaria Turnu Magurele si statia Turnu 2 amplasata la Statia de captare apa.

Deoarece standardele de calitate a aerului nu stipuleaza o valoare maxima

admisibila pentru amoniac, pentru un timp de mediere orara, concentratiile medii

orare de amoniac au fost raportate la o valoare limita de 250 μg/mc negociata cu

partea bulgara.

Activitatea desfăşurată de Sc Donau Chem.Srl constituie principalul

responsabil pentru producerea poluării atmosferei în municipiul Turnu-Măgurele

aceasta realizându-se prin eliminarea în aer a unor gaze, ce pun în pericol

sănătatea umană, precum dioxidul de azot, protoxidul de azot, amoniacul,

metanul, dioxidul de carbon, monoxidul de carbon, fluorul, pulberile etc. Pentru a

diminua impactul negativ asupra aerului, s-au construit tunuri înalte şi filtre de

reţinere a microparticulelor specifice fiecărei secţie.

Număr măsurători stații automate

Nr.crt. Județ Oraș Stația Tipul statiei

Tipul de poluanți

Nr.determinari orare

1 TR TurnuMagurele

TR-2

Trafic

SO2 7984NO 7913NOx 7913NO2 7913

CO 8164O3 7923

PM10auto 118 probe medii zilnice

Sursa: Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului

Comparare OZON între municipiul Turnu Măgurele si municipiul

Alexandria

Staţia Nr. Date valide

% date valide

Nr. Date> V.L

Frecvența depăsirii

Mediaµg/m3

Medianaµg/m3

Percentila 98

µg/m3

TR-1

Alexandria

7029 80,0 0 0 29,81 27,52 72,99

TR-2

Turnu Măgurele

7923 90,1 0 0 45,85 40,98 107,73

Sursa: Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului

Citez din ANPM: “La stațiile automate de monitorizare a calității aerului

TR-1 Alexandria si TR-2 Turnu Măgurele s-au înregistrat 14.952 măsurări medii

orare pentru ozon. Valoarea țintă-pentru protecția sănătații umane, conform Legii

nr.104/2011 privind calitatea aerului înconjurător este de 120µg/m3(valorii

maxime a mediilor pe 8 ore) și a fost depașită 2 zile la stația TR-2 Turnu

Măgurele.”

Comparare între concentrațiile de Dioxid de sulf dintre stațiile Turnu

Măgurele si Alexandria

Staţia Nr. Date valide

% date valide

Nr. Date> V.L

Frecvența depăsirii

Mediaµg/m3

Medianaµg/m3

Percentila 98

µg/m3

TR-1

Alexandria

7521 85,6 0 0 7,72 6,88 17,94

TR-2

Turnu Măgurele

7984 90,8 0 0 6,47 5,71 14,29

Comparare între concentrațiile de Monoxid de carbon dintre stațiile Turnu

Măgurele si Alexandria

Staţia Nr. Date valide

% date valide

Nr. Date> V.L

Frecvența depăsirii

Mediaµg/m3

Medianaµg/m3

Percentila 98

µg/m3

TR-1

Alexandria

7769 88,4 0 0 0,74 0,65 1,95

TR-28164 92,9 0 0 0,66 0,64 1,75

Turnu Măgurele

Sursa: Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului

Comparare între concentrațiile de Pulberi în suspensie dintre stațiile Turnu

Măgurele si Alexandria

Staţia Nr. Date valide

% date valide

Nr. Date> V.L

Frecvența depăsirii

Mediaµg/m3

Medianaµg/m3

Percentila 98

µg/m3

TR-1

Alexandria

266 72,6 29 10,90 31,61 30,29 76,19

TR-2

Turnu Măgurele

124 33,8 3 2,41 27,22 26,89 52,85

Sursa: Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului

Bibliografie:

Dragnea, E.M.,(1996), Turnu Măgurele-monografie, Editura Teleormanul Liber,

Bucureşti.

Gâştescu, P., Rusenescu, Constanţa, Breier, Ariadna, (1976), Judeţul Teleorman,

Editura Academiei Republicii Socialiste Române, Bucureşti.

Iojă, C., (2008), Metode şi tehnici de evaluare a calităţii mediului în aria

metropolitană a municipiului Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti,

Bucureşti.

Mihăilescu, V., (1942), Oraşul ca fenomen antropogeografic, Cercetări şi studii

geografice, I, pg 32-33.

Strategia de dezvoltare durabilă a municipiului Turnu-Măgurele pe perioada 2008-

2015.

Strategia de dezvoltare durabila a municipiului Turnu-Magurele pe perioada 2015-

2020.

http://www.conserve-energy-future.com/causes-effects-solutions-of-air-

pollution.php

http://www.sciencedaily.com/terms/air_pollution.htm

http://www.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/uploads/94651_raport

%20aer%202012.PDF