polonia proiect

8/3/2019 polonia proiect

1/22

Andrus Florin Cosmin

Nume: XXXXXXXXXXXX


2/22


Cuprins

- Introducere

- Date istorice

- Relieful

- Hidrografia

- Clima

- Vegetaia i fauna

- Populaia si asezarile omenesti

- Economia

- Mineritul-Agricultura

-Industria

-Industria energiei electrice

-Transporturile

-Turismul


3/22


INTRODUCERE

Polonia , oficial Republica Polonez , este o ar din nordul

Europei centrale ntre 49-5450 latitudine nordic i 1407-2408

longitudine estic , se nvecineaz cu Germania la vest, Cehia i

Slovacia la sud, Ucraina i Belarus la est, i Lituania, Rusia i Marea

Baltic la nord. Are de asemenea o frontier maritim cu Danemarca

i Suedia. ntreaga suprafa a Poloniei este de 312.683 km,

situndu-se pe locul al noulea n Europa ca mrime. Teritoriul suocup aproximativ 3% din suprafaa continentului, ceea ce situaz

Polonia pe locul 63 n lume. Polonia are o populaie de 38,1 milioane

de locuitori, concentrai principal n orae i municipii mai mari,

precum capitala istoric Cracovia, i cea actual Varovia.


4/22


Date istorice

Primul stat polonez a fost creat n anul 966. Teritoriul su a

fost similar cu limitele actuale ale rii. n anul 1025, Polonia a

devenit regat i n 1569 a cimentat o asociaie de lung durat cu

Marele Ducat Lituanian prin unire formnd Republica Celor Dou

Naiuni. Republica a fost desfiinat n 1795. Polonia i-a recptat

independena n 1918 dup Primul Rzboi Mondial, dar i-a pierdut-o

din nou n timpul celui de-Al Doilea Rzboi Mondial, fiind ocupat de

foreleGermaniei Naziste i Uniunii Sovietice, dup 1945 devenind

un stat comunist aflat sub controlul fostei Uniuni Sovietice. n anul

1989, dominaia comunist a fost rsturnat i Polonia a devenit

ceea ce este neoficial denumit A treia Republic Polonez. Astzi,

este al aselea stat dup populaie n Uniunea European. Este o

republic compus din aisprezece voievodate. Polonia este membr

a NATO, ONU, OECD i a Organizaiei Mondiale a Comerului


5/22


Relieful

Dei Polonia pare a fi o cmpie nentrerupt, relieful este

foarte complex. Elevaia medie este de 175m, dar ajunge la 2499m n

vrful muntelui Rysy din munii Tatra n sud iar n delta Vistulei

ajunge la 2m sub nivelul mrii.

Zona de nord ce ocup dou treimi din teritoriu este o regiune

a cmpiilor i a dealurilor joase, mprit n cmpia central

polonez, nlimile Baltice i cmpia litoral. Cmpia central este

traversat de la est la vest de o serie de vi largi, mltinoase. La

nordul cmpiei centrale se afl nlimile Baltice (Colinele Pomeraniei

i Colinele Mazuriene ) cu dealuri i lacuri. Cmpia litoral este o fie

joas de 40-100km lime, ce se ntinde pe toat lungimea mrii

Baltice. Coasta de 491 km lugime este foarte neted cu excepia

Golfului Pomeraniei n vest i Golfului Gdansk n est. Cteva porturi

naturale sunt localizate dea lungul Mrii Baltice. In partea central

Pod.Lublin i Pod.Malopolska.

Teritoriul de-o treime din sudul Poloniei este format din reliefnalt variat (dealuri, podiuri i muni). O centur ngust de muni

ocup extremul sud i sudvest. Munii Carpai localizai la frontiera

sudestic includ grupele Tatra i Beskizi.Polonia are 21 de muni care

depesc 2.000 de metri nlime, toate n Tatra nalt . Tatra

polonez, care este alctuit din Tatra nalt i Tatra Occidental,

reprezint cel mai nalt grup de muni din Polonia i din Carpai.

Munii Sudei, o alt grup important de muni sunt localizai lagrania de sudvest. n nordul lor exist o zon de dealuri joase numit

cmpia Sileziei i podiurile poloneze joase.


6/22



7/22



8/22



9/22


Hidrografia

Cele mai lungi ruri ale Poloniei sunt: Vistula (1.047 km),Odra (854 km), Warta (808 km) i rul Bug (772 km). Vistula i Odra

se vars n Marea Baltic, precum multe ruri din Pomerania (deexemplu Rega, Parsta, Supia). Rurile yna i Angrapa sunt aflueniai Pregoliei, Czarna Hacza al Nemunasului. Att Pregolia ct iNemunas se vars n Marea Baltic.

Pe cnd majoritatea rurilor poloneze se vars direct sauindirect n Marea Baltic, la Beskizi i au izvorul civa afluenisuperiori ai Oravei, care se vars via Vh i Dunre n Marea Neagr,precum i cele ale Nistrului, care de asemenea este un afluent al

Mrii Negre.

Cu aproape 10.000 de corpuri de ap acoperind mai mult deun hectar, Polonia este statul cu cele mai numeroase lacuri din lume.Din Europa, doar Finlanda are o mai mare densitate a lacurilor. Celemai mari lacuri se afl n Mazuria i se ntind pe mai mult de 100 kmlacurile (niardwy 113,8 km i Mamry 104 km). Alte lacuriimportante sunt ebsko i Dbie. Departe de districtele lacurilor la

nord, exist i multe iazuri n muni, din care Morskie Oko este celmai mare.

Cel mai adnc lac este lacul Hacza, care are 108,5 de metriadncime. Se afl n voievodatul Podlasia, n apropierea orauluiSuwaki.

Pe lng lacurile naturale, exist i 98 lacuri de acumulare.Cel mai vechi este lacul Mylof(lacul Zapora), creat n anul 1848. Cel

mai important este lacul Wocawek, care are o suprafa de 70,4 kmi capacitate de 408 hm (lacul Solina are o capacitate mai mare 472hm, dar este mai mic suprafa sa este de 22 km).

Coasta polonez a Mrii Baltice are 528 de kilometri i seextinde de la winoujcie pe insulele Usedom (Uznam) i Wolin lavest, la Krynica Morska pe Peninsula Vistulean. n cea mai mare


10/22


parte, Polonia are o linie de coast neted, format prin micareacontinu a nisipului datorit vnturilor. Aceast eroziune a formatstnci, dune i peninsule, nchiznd lagune vechi i crend lacuri,precum lacul ebsko n Parcul Naional Sowiski. Cele mai lungi

peninsule sunt Peninsula Hel i Peninsula Vistulean. Pe coast existi multe staiuni


11/22


Odra

Vistula


12/22


Clima

Polonia are o clim moderat, cald tranzitiv cu

temperaturile din sud atingnd valori mai nalte dect n nord.Aceasta este caracterizat prin ierni relativ reci i veri calde. Iarnaeste mai blnd pe coasta Balticii i mai geroas spre sud,temperaturile medii n ianuarie fiind de 1C n nord i 5C n sud-est. Vara, n iulie, temperatura medie este de 16,5C n zonalitoralului i de 19C n sud.

Precipitaiile sunt intense pe ntregul an, dar, n special n estulrii, iarna este mai secetoas dect vara.Acestea variaz n funcie

de altitudine, de la mai puin de 500 mm pe an n zona joas, pn la1.270 mm n muni.

Vegetaia i fauna

Pdurile acoper aproape un sfert din Polonia i sunt n general

pduri de pin i conifere. Cteva pduri din nordest conin speciivechi i rare precum mesteacnul pitic, ce nu se mai gsete n altzon a Europei. Din cauza faptului c majoritatea pdurilor dinPolonia sunt de conifere, specii ce sunt foarte vulnerabile la ploi acidei alte forme de poluare a aerului, ele sunt in marea lor majoritateafectate. Pdurile de spruce din Munii Sudei au fost cele maiafectate de poluarea atmosferic. O alt mare parte din pdurilePoloniei a fost distrus intenionat pentru a se creea ferme, iar ritmul

mpduririlor este foarte sczut. Combinaia de factori face capdurile poloneze s fie dintre cele mai vulnerabile din Europa.Fauna nu este foarte variat. Dei cele mai multe specii triesc

i n alte ri Polonia este gazd a unui numr de specii ce n altelocuri sunt absente sau rare.


13/22



14/22


Populaia si asezarile omenesti

n ultimii ani, populaia Poloniei, estimat la sfritul anului

2001 la 38.635 mii locuitori, a cunoscut o cretere foarte nceat.

Aproximativ 62% dintre polonezi locuiesc n 884 orae de dimensiuni

mici medii, iar jumtate din populaie locuiete n 42 de orase cu

peste 100.000 locuitori.

n Varovia, capitala Poloniei locuiesc 1,6 milioane de

persoane.

n privina densitii populaiei, Polonia ocup locul 8 n

Europa i locul 29 n lume, cu o densitate de 124 locuitori pe km2.Diaspora peste 10 milioane de polonezi triesc n afara Poloniei, cea

mai mare parte dintrei ei n USA.

Polonia are o rat a natalitii de 9.8 0/00, o rat a mortalitii

de 9.5 0/00, spor natural de 0,3 0/00, insa din 2005 lucrurile s-au mai

schimbat.

Evoluia demografic a Poloniei indic o cretere a populaiei

active, n anul 2001 fiind angajate 15,1 milioane de persoane. Pe dealt parte i numrul pensionarilor este n cretere, atingnd 9,3

milioane persoane.

Din punct de vedere etnic, este cea mai omogen populaie

din Europa, 98,7% fiind polonezi. Alte etnii: ucrainieni 0,6%, alii

0,7%.

Limba oficial pe teritoriul Poloniei este limba polon.

Religia: catolic (95%), ortodox (1,5%), protestant (1%).

Orase principale: Lodz, Cracovia, Poznan, Gdansk, Katowice, Lublin,

Gdynia


15/22


n Polonia sunt 891 de orae, dintre care cele mai recente

dou au primit titulatura de orae la data de 1 ianuarie2007. Cel mai

mic ora este Wymierzyce (powiat biaobrzeski, voievodatul

Mazovia), care are o populaie de 884 de locuitori. Cel mai mare

Varovia are o populaie de 1.700.536 de locuitorii n cadrul

frontierelor oreneti.

17 orae au o populaie mai mare de 200.000 delocuitori:Varovia, Cracovia ,d ,Wrocaw ,Pozna, Gdask,Szczecin, Bydgoszcz ,Lublin ,Katowice, Biaystok, Gdynia,CzstochowaRadom ,Sosnowiec, Kielce ,Toru .

Cele mai mari zone metropolitane ale Poloniei sunt:

y Regiunea Industrial a Sileziei Superioare, centrat n Katowice aproximativ 3,5 milioane de locuitori

y Aglomeraia Varovian aproximativ 3 milioane de locuitoriy Aglomeraia Cracovian aproximativ 1,3 milioane de locuitoriy Aglomeraia oraului d aproximativ 1,3 milioane de

locuitoriy Triora (Gdask, Gdynia, Sopot i mprejurimi) 1,1 milioane

de locuitori


16/22



17/22



18/22



19/22


Economia

Dup cderea comunismului, Polonia a urmat o politic de

liberalizare a economiei i astzi este unul dintre exemplele tranziieide succes de la o economie dirijat de stat la o economie de pia.

Produs intern brut (PIB):299,1 miliarde USD

Produse importate: lactate, ingrasaminte chimice,

minereuri de fier, ulei si produse petroliere, bumbac, masini si

utilaje.

Produse exportate: lignit, cocs, cupru, sulf, utilaje,

vehicule, carne, produse chimice, lemn si produse din lemn.

*Are resurse de subsol bogate i variate:

crbuni,bauxit,cupru,plumb,zinc,fier,sare

*Sunt dezvoltate ind.:siderurgic,chimic,constructoare de

maini,textil,alimentar

*Mare productor european agricol:secar, locul II pe

Glob,cartofi,locul III pe Glob,orz, sfecl de zahr,legume,

*Ocup locul VII pe Glob la nr.de porcine i locul I n Europa la nr.de cai;

*Dezvoltat turismul balnear,montan,cultural;

MINERITUL

Polonia se numara printre principalii producatori de carbune.

Cu o productie anuala de 150 milioane tone de carbuni se situeaza pe

locul 4, iar ca producator de lignit (700 milioane tone), pe locul 5 inlume. Se exploateaza de asemenea cupru si sulf in Silezia de Vest si

Solec, precum si in Tarnobzreg. Saline se afla in Wielicka si Bochnia.

De asemenea, in Polonia sunt rezerve mici, de titei, gaz metan, plumb

si argint.


20/22


INDUSTRIA ENERGIEI ELECTRICE

75% din productia de energie electrica se datoreaza marilor

centrale termice care utilizeaza carbune si lignit. In cantitati mai

reduse, se foloseste si pacura si gaz metan, si exista si o centrala

atomica. In sudul Poloniei functioneaza peste 100 hidrocentrale.

AGRICULTURA

n domeniul agriculturii, Polonia dispune de un numr mare de

ferme private, avnd potenial de a deveni cel mai important statproductor de alimente din ntreaga Uniune European.

Suprafata tarii se imparte in 49 % teren arabil, 13 % pasune,30% din populatie lucreaza in domeniul agriculturii. Crestereaanimalelor se bazeaza pe cresterea bovinelor si a ovinelor in zonelede munte; precum si a porcinelor. Solul este putin favorabilagriculturii, cultivandu-se secara, cartofi si ovaz, utilizate ca aliment si

ca plante furajere. In regiunile sudice, cu loess, se cultiva grau si orz.Fructele si legumele se cultiva in apropierea marilor orase.

INDUSTRIA

Datorita bogatiilor subsolului, Polonia este o tara industrialaimportanta. Ramurile sale de baza ale industriei sunt industriaotelului si a utilajelor. Nici industria navala si electronica nu raman inurma. Centrele industriei de otel sunt: Szczecin, Varsovia, Katowice.Industria chimica prospera se sprijina pe sulful si carbunele dinTarnobrzeg. Industria de textile are deja traditii ca ramura de export.Turistii care viziteaza Carpatii contribuie la randul lor la dezvoltareaeonomiei nationale.


21/22


Transporturile

Caile ferate se extind pe o lungime de 26.848 km (9.452 km

electrificati). Drumurile publice formeaza o retea de 154.000 kmlungime. Transportul de persoane si marfuri se desfasoara in primulrand pe acestea din urma, la care se adauga caile fluviale si canalelenavigabile - in ceea ce priveste transportul produselor industriale.

Cele mai importante magistrale feroviare n Polonia sunt:

y E20: frontiera german Pozna Gwny WarszawaCentralna frontieria bielorus

y E30: frontiera german Wrocaw Gwny KatowiceGwne Krakw Gwny frontiera ucrainean

y E65: frontiera ceh Katowice Gwne WarszawaCentralna Tczew Gdynia Gwna

O parte a magistralei E65 ntre Katowice Gwne i Warszawa Zachodniaeste cunoscut ca Magistrala Feroviar Central (CentralnaMagistralaKolejowa) i este pregtit pentru trenuri de vitez mare.

Polonia are o infrastructur slab dezvoltat a drumurilor iautostrzilor dup standarde vest-europene. Exist doar ctevaautostrzi i drumuri rapide (asemntoare cu autovas n Spania), io reea extensiv a drumurilor, din care majoritatea au doar cte unsens, care leag oraele principale.

Reeaua legturilor aeriene n Polonia nu este dezvoltat imajoritatea zborurilor sunt fcute prin aeroportul Okcie.

Aproximativ 20 de aeroporturi, care acum sunt nefolosite, pot fimodernizate spre a deschide transportul aerian.

Porturi: Gdansk,Gdynia,Gliwice,Kolobrzeg,Szczecin,Swinoujscie.


22/22

Turismul

Turistic, Polonia este o imbinare de nou si vechi. Exista orase

vechi, in care s-a pastrat aproape intacta cultura traditionala si in

acelasi timp, orase noi, total reconstruite dupa al doilea razboimondial. Amintirile trecutului, frumoase sau triste (castele

medievale, lagarele de concentrare nazista) reflecta istoria bogata a

acestei tari.

Astazi Polonia este o tara moderna, dezvoltata economic

puternic, si armonizata social: desi divizata in multe regiuni, polonezii

vorbesc aceeasi limba , sunt catolici convinsi si mostenesc aceeasi

istorie.Aceasta armonie atrage din ce in ce mai multi turisti sa viziteze

frumoasa Polonie!

polonia proiect

Documents

Transcript of polonia proiect