Sinteza activităților UE

19-25 octombrie 2015

CAMERA DEPUTAȚILOR

DIRECȚIA PENTRU UNIUNEA EUROPEANĂ

POLITICI ŞI ORIENTĂRI

EUROPENE

Politici și orientări europene, Sinteza activităților 19 - 25 octombrie 2015

2

CAMERA DEPUTAȚILOR DIRECȚIA PENTRU UNIUNEA EUROPEANĂ str. Izvor nr. 2-4, sect.5, Bucureşti Tel: 021 414 21 51 Fax: 021 414 2086 E-mail: politiciue@cdep.ro Pagina internet Direcția pentru Uniunea Europeană

AUTORI:

dr. Cristina STROESCU, coordonator

Mihaela ZĂVOIANU, consilier parlamentar

Carmen Denisa ION, consilier parlamentar

Andreea Clarisa MIHAI, expert parlamentar

Surse de informare și foto:

http://www.europarl.europa.eu/ http://ec.europa.eu/ http://www.eu2015lu.eu/fr/index.html http://europa.eu/ http://www.consilium.europa.eu/en/home/ http://curia.europa.eu/ http://cor.europa.eu/Pages/welcome.html

© DIRECȚIA PENTRU UE, 2015

Publicația electronică, înființată în anul 2007,

poate fi accesată aici

Politici și orientări europene, Sinteza activităților 19 - 25 octombrie 2015

3

CUPRINS

PARLAMENTUL EUROPEAN 4

COMISIA PENTRU LIBERTĂŢI CIVILE, JUSTIŢIE ŞI AFACERI INTERNE (LIBE) 4

COMISIA EUROPEANĂ 6

PACHETUL DE MĂSURI ÎN CONSTATAREA NEÎNDEPLINIRII OBLIGAŢIILOR 6

AFACERI ECONOMICE ȘI FINANCIARE, IMPOZITARE ȘI VAMĂ 9

POLITICI CLIMATICE ȘI ENERGIE 11

PREȘEDINȚIA LUXEMBURGHEZĂ A CONSILIULUI UE 13

REUNIUNEA CONSILIULUI AGRICULTURĂ PESCUIT (AGRIFISH) 13

ELEMENTE DE INTERES GENERAL 15

REUNIUNEA UE ŞI A LIDERILOR DIN BALCANI 15

RĂSPUNSUL JUSTIŢIEI PENALE LA RADICALIZARE 15

Politici și orientări europene, Sinteza activităților 19 - 25 octombrie 2015

4

În perioada 19-22 octombrie a.c., deputaţii europeni şi-au desfăşurat

activitatea în cadrul comisiilor şi al grupurilor parlamentare.

Din activitatea săptămânii

COMISIA PENTRU LIBERTĂŢI CIVILE, JUSTIŢIE ŞI AFACERI INTERNE

(LIBE)

Tragediile din primele luni ale anului 2015 au determinat instituţiile europene, dar şi

statele membre, să se implice şi să acţioneze de urgență în domeniul combaterii

terorismului şi al prevenirii radicalizării cetăţenilor europeni. Este necesară o abordare

comună la nivel european, pentru a lupta împotriva ameninţării reprezentate de

anumite persoane care pot circula liber pe teritoriul UE.

În data de 19 octombrie 2015, membrii Comisiei LIBE au votat proiectul de raportul

privind prevenirea radicalizării şi a recrutării cetăţenilor europeni de către organizaţiile

teroriste.

În raportul întocmit de dna Rachida Dati (PPE, FR) există recomandări pentru o

strategie a UE de a preveni radicalizarea şi recrutarea unor persoane de către

organizaţiile teroriste. Această strategie ar trebui să implice, pe de o parte, politica

externă, şi pe de altă parte, politicile sociale, de educaţie, de aplicare a legii şi a

justiţiei, cu accent pe prevenire.

Deputaţii europeni au subliniat necesitatea găsirii unei definiţii comune pentru

termenul de „luptător străin”, şi au făcut un apel la statele membre să împărtăşească

cele mai bune practici pentru controalele la ieşirea şi intrarea cetăţenilor, dar şi pentru

îngheţarea activelor financiare ale unor suspecţi, în vederea împiedicării participării la

activităţi teroriste în zonele de conflict.

De asemenea, europarlamentarii au subliniat faptul că statele membre ar trebui să

poată confisca un paşaport, la cererea autorităţii judiciare competente, în scopul de a

nu permite titularului să se alăture unei organizaţii teroriste.

Însă, aceste măsuri ar trebui să fie însoţite de politici de integrare şi de-radicalizare

pro-active. Membrii Comisiei LIBE consideră că este esenţial să existe unele sisteme de

sprijin - gen linii telefonice accesibile non stop, unde membrii de familie sau prietenii

pot ajuta rapid în momentul în care observă o schimbare de comportament care să

PARLAMENTUL EUROPEAN

Politici și orientări europene, Sinteza activităților 19 - 25 octombrie 2015

5

sugereze ceva în acest sens (afilierea la o organizaţie teroristă sau opţiuni pro pentru o

acţiune teroristă).

Deputaţii europeni subliniază necesitatea unei mai bune utilizări a instrumentelor, cum

ar fi Sistemul de Informaţii Schengen, în scopul de a intensifica schimbul de informaţii

între organismele responsabile cu aplicarea în statele membre UE, şi a agenţiilor

Europol (de aplicare a legii), Eurojust (cooperare judiciară), şi CEPOL (instruirea

poliţiei). Acest lucru ar ajuta la urmărirea suspecţilor atunci când părăsesc UE sau

atunci când se întorc în UE.

Totodată, UE ar trebui să lucreze la punerea în aplicare a acordurilor de cooperare

judiciară şi în aplicarea legilor cu ţările terţe pentru a facilita strângerea de probe, în

conformitate cu dreptul internaţional.

Difuzarea materialelor care au conţinut ce promovează extremismului violent şi/sau

terorismul ar trebui eliminate fără întârziere chiar şi din distribuţia on-line, ţinându-se

însă seama de drepturile fundamentale şi libertatea de exprimare.

Reţelele de socializare de pe internet sunt şi ele considerate o „platformă importantă”

în acest demers, deoarece facilitează o distribuţie globală şi rapidă a mesajelor de ură,

dar şi de laudă a terorismului. Deputaţii europeni subliniază că furnizorii de servicii de

internet au o responsabilitate legală de a coopera cu autorităţile din statele membre

prin eliminarea conţinutului ilegal care răspândeşte extremismul violent. Statele

membre ar trebui să ia în considerare utilizarea de acţiuni legale, inclusiv urmărirea

penală împotriva companiilor de internet care refuză să respecte o cerere pentru a

elimina conţinut ilegal. În cazul în care o companie refuză să coopereze şi, astfel,

permite circulaţia conţinutului ilegal, aceasta ar trebui să fie considerată ca un act de

complicitate echivalent cu o intenţie criminală, se precizează în proiectul de raport.

Deputaţii europeni solicită introducerea de măsuri urgente pentru a facilita raportarea

de către toţi utilizatorii de internet, pentru difuzarea materialelor care au conţinut

terorist şi/sau extremist ilegal, şi circulă pe internet şi pe reţelele de socializare, cerând

statelor membre să stabilească unităţi speciale responsabile cu raportarea acestora; se

doreşte o cooperare între autorităţi şi societatea civilă pentru a contracara discursuri

incitatoare la ură şi extremism on-line.

Proiectul de raport privind prevenirea radicalizării este programat pentru votul în plen

la Strasbourg, în timpul sesiunii din 23-26 noiembrie a.c.

Politici și orientări europene, Sinteza activităților 19 - 25 octombrie 2015

6

COMISIA EUROPEANĂ

PACHETUL DE MĂSURI ÎN CONSTATAREA NEÎNDEPLINIRII

OBLIGAŢIILOR

Principalele decizii adoptate, în luna octombrie, de Comisie cuprind 19 avize motivate și

10 sesizări ale Curții de Justiție a Uniunii Europene. De asemenea, Comisia închide 53

de cazuri în care statele membre implicate au soluționat problemele semnalate fără a fi

necesară continuarea procedurii.

Vedere de ansamblu, pe state membre

Stat

membru/

politică UE

Energie Mediu Stabilitate

financiară,

servicii

financiare

și uniunea

piețelor

de capital

Mobilitate

și

transporturi

Impozitarea

și Uniunea

Vamală

Total

BE 1 1

BG 1 1

CY 1 1

CZ 1 1 1 2 5

EL 1 1

ES 1 1

FI 2 2

HU 1 1 1 3

LT 1 1

LU 1 1 1 3

NL 1 1 2

PL 1 1 1 3

PT 1 1 2

RO 1 1

Politici și orientări europene, Sinteza activităților 19 - 25 octombrie 2015

7

SE 1 1

UK 1 1

Total 12 4 6 6 1 29

1. Energie

Avize motivate

Comisia solicită FINLANDEI să transpună integral Directiva privind rezervele

petroliere;

Comisia solicită unui grup de unsprezece state membre1 să transpună integral

Directiva UE privind eficiența energetică.

Transpunerea directivei UE privind eficiența energetică în statele membre

(datele deciziilor Comisiei Europene)

Codul

statului

membr

u

Scrisoare de

punere în

întârziere art.

258 din TFUE

Scrisoare

suplimentară

de punere în

întârziere art.

258 din TFUE

Aviz motivat

art. 258 din

TFUE

Aviz motivat

suplimentar

art. 258 din

TFUE

Sesizare a

Curții art. 258,

art. 260,

paragraful 3

din TFUE -

Decizie

AT - - 29/04/2015 - -

BE 22/07/2014 - 22/10/2015 - -

BG - - 26/11/2014 22/10/2015 -

CY 22/07/2014 - 22/10/2015 - -

CZ 22/07/2014 - 22/10/2015 - -

DE - - 18/06/2015 - -

DK - 29/04/2

015

- - -

EE - - 24/09/2015 - -

EL - - 26/02/2015 - 18/06/2015

ES 23/07/2014 - 22/10/2015 - -

FI 22/07/2014 - 22/10/2015 - -

FR 22/07/2014 - - - -

HR - - 29/04/2015 - -

1 Belgia, Bulgaria, Cipru, Finlanda, Lituania, Luxembourg, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, Spania și Ungaria

Politici și orientări europene, Sinteza activităților 19 - 25 octombrie 2015

8

HU - - 22/10/2015 26/03/2015

IE - - 29/04/2015 - -

IT 26/02/2015 - - - -

LT 22/07/2014 - 22/10/2015 - -

LU 22/07/2014 - 22/10/2015 - -

LV - - 29/04/2015 - -

NL 22/07/2014 - - - -

PL 22/07/2014 - 22/10/2015 - -

PT - - 26/02/2015 22/10/2015 -

RO - - 29/04/2015 - -

SE 26/02/2015 - - - -

SI - - 26/02/2015;

24/09/2015

- -

2. Mediu

Avize motivate

Comisia solicită REPUBLICII CEHE să returneze un transport de deșeuri toxice;

Comisia solicită GRECIEI și UNGARIEI să pună în aplicare reglementări prin care

să se interzică introducerea pe piața UE a lemnului recoltat în mod ilegal;

Comisia solicită REGATULUI UNIT să revizuiască elemente esențiale ale legislației

în domeniul apei.

3. Stabilitate financiară, servicii financiare și uniunea piețelor de capital

Sesizări ale Curții de Justiție a Uniunii Europene

Comisia sesizează Curtea de Justiție a UE cu privire la șase state membre care

nu au transpus normele UE privind redresarea și

rezoluția bancară.

Comisia Europeanăa decis să sesizeze Curtea de Justiție a

Uniunii Europene cu privire la netranspunerea Directivei

privind redresarea și rezoluția bancară (Bank Recovery and

Resolution Directive - BRRD) de către Luxemburg, Polonia,

Republica Cehă, România, Suedia și Țările de Jos. Această

directivă (2014/59/UE) este un element central al cadrului

de reglementare instituit pentru a crea un sector financiar

mai sigur și mai solid în urma crizei financiare. De asemenea, directiva este un

document important pentru Uniunea bancară a UE. Noile norme introduse prin BRRD

oferă autorităților naționale instrumentele și competențele necesare pentru a atenua și

Politici și orientări europene, Sinteza activităților 19 - 25 octombrie 2015

9

a gestiona dificultățile majore sau falimentul băncilor și ale marilor firme de investiții

din toate statele membre ale UE. Obiectivul este acela de a se garanta faptul că băncile

aflate în pragul insolvenței pot fi restructurate fără a obliga contribuabilii să plătească,

în vederea menținerii stabilității financiare, pentru băncile aflate în dificultate. În acest

sens, ele prevăd, printre altele, ca acționarii și creditorii băncilor să își suporte partea

lor din costuri, prin intermediul unui mecanism de „recapitalizare internă”. Este extrem

de important ca aceste norme să fie în vigoare în toate statele membre. Data-limită

pentru transpunerea acestor norme în dreptul național a fost 31 decembrie 2014.

Curtea a fost sesizată cu privire la nerespectarea acestei obligații de către statele în

cauză. Sesizarea Curții implică cel puțin impunerea unei penalități zilnice, cu titlu

cominatoriu, până când se realizează transpunerea integrală. Cuantumul acestor

sancțiuni este calculat în așa fel încât să se ia în considerare capacitatea de plată,

durata și gradul de gravitate a încălcării normelor de către statul membru în cauză.

Comisia poate decide să retragă această cauză în condițiile în care un stat membru

pune în aplicare normele UE respective.

4. Mobilitate și transporturi

Sesizări ale Curții de Justiție a Uniunii Europene

Comisia sesizează Curtea de Justiție a UE cu privire la REPUBLICA CEHĂ,

LUXEMBURG și PORTUGALIA în legătură cu interconectarea registrelor

electronice de transport;

Siguranța feroviară: Comisia sesizează Curtea de Justiție a UE cu privire la

REPUBLICA CEHĂ.

Avize motivate

Comisia solicită ȚĂRILOR DE JOS să transpună integral normele UE privind

siguranța feroviară;

Comisia solicită UNGARIEI să pună în aplicare legislația UE privind taxarea

rutieră electronică.

5. Impozitarea și uniunea vamală

Un aviz motivat

Comisia cere POLONIEI să înceteze aplicarea tratamentului fiscal discriminatoriu

pentru contribuțiile la sistemul de pensii plătite în Conturile individuale de

asigurări de pensie (IKZE).

AFACERI ECONOMICE ȘI FINANCIARE, IMPOZITARE ȘI VAMA

Punerea în aplicare a etapei 1 din „Raportul celor cinci președinți”

Realizarea unei Uniuni economice și monetare mai profunde și mai echitabile este una

dintre cele 10 priorități ale președintelui Juncker enunțate în Orientările sale politice.

„Raportul celor cinci președinți”, prezentat la 22 iunie 2015, constituie baza pentru

Politici și orientări europene, Sinteza activităților 19 - 25 octombrie 2015

10

atingerea acestui obiectiv în următorii zece ani. Raportul a fost întocmit la solicitarea

liderilor din zona euro reuniuniți la nivel înalt în octombrie 2014 și la Consiliul European

din decembrie 2014.

În urma prezentării „Raportului celor cinci președinți” de către președintele Comisiei,

președintele reuniunii la nivel înalt a zonei euro, președintele Eurogrupului,

președintele Băncii Centrale Europene și președintele Parlamentului European, Comisia

a lansat, în data de 1 iulie 2015, etapa 1 („aprofundarea prin practică”) a procesului

care vizează finalizarea UEM. Ea este urmată de măsuri concrete pentru a începe

punerea în aplicare a planului ambițios de aprofundare a UEM.

Pachetul de măsuri adoptat de colegiul comisarilor presupune o abordare revizuită

privind semestrul european, inclusiv printr-un dialog democratic consolidat și o mai

bună guvernanță economică, cum ar fi instituirea unor consilii naționale în materie

de competitivitate și a unui consiliu fiscal european cu rol consultativ2;

o reprezentare mai unificată3 a zonei euro în cadrul instituțiilor financiare

internaționale, în special a FMI.

2 Decizia Comisiei de instituire a unui Consiliu fiscal european independent cu rol consultativ Recomandare de recomandare a Consiliului privind instituirea unor consilii naționale în materie de competitivitate în cadrul zonei euro 3 Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Banca Centrală Europeană privind o foaie de parcurs pentru trecerea la o reprezentare externă mai coerentă a zonei euro în cadrul forurilor internaționale

Propunere de decizie a Consiliului privind stabilirea unor măsuri în vederea instituirii unei reprezentări unificate a zonei euro în cadrul Fondului Monetar Internațional

„Raportul celor cinci președinți” stabilește trei etape diferite pentru finalizarea UEM. Pachetul adoptat astăzi se

referă la etapa 1 și la pregătirile pentru etapa 2:

- Etapa 1 sau „aprofundarea prin practică” (1 iulie 2015 - 30 iunie 2017): utilizarea instrumentelor

existente și a tratatelor în vigoare pentru a stimula competitivitatea și convergența structurală, pentru a realiza

politici bugetare responsabile la nivel național și la nivelul zonei euro, pentru a finaliza Uniunea financiară și

pentru a consolida răspunderea democratică.

- Etapa 2 sau „finalizarea UEM”: vor fi lansate acțiuni mai ambițioase pentru a spori caracterul obligatoriu al

procesului de convergență, de exemplu, printr-un set de criterii de referință privind convergența, stabilite de

comun acord, care ar fi de natură juridică, precum și pentru a institui o trezorerie a zonei euro.

- Etapa finală (cel mai târziu până în 2025): odată cu realizarea deplină a tuturor acțiunilor, o UEM profundă

și veritabilă ar oferi stabilitate și prosperitate pentru toți cetățenii statelor membre ale UE care au adoptat

moneda unică, pe de o parte, și un mediu atractiv pentru aderarea altor state membre ale UE, dacă sunt

pregătite să facă acest lucru, pe de altă parte.

Pentru a pregăti tranziția de la etapa 1 la etapa 2, Comisia va prezenta o carte albă în primăvara anului 2017,

care va evidenția următorii pași necesari, inclusiv măsurile juridice, în vederea finalizării UEM în etapa a 2-a.

Cartea albă va fi elaborată în consultare cu președinții celorlalte instituții ale UE. Pentru a pregăti acest

document și a stimula o dezbatere amplă, Comisia va facilita dezbateri publice în întreaga UE. La mijlocul

anului 2016, Comisia va institui un grup de experți pentru a analiza condițiile prealabile juridice, economice și

politice care vor sta la baza propunerilor pe termen mai lung prevăzute în „Raportul celor cinci președinți”.

Politici și orientări europene, Sinteza activităților 19 - 25 octombrie 2015

11

Acesta precizează, totodată, măsurile necesare în vederea finalizării Uniunii bancare4,

în special prin intermediul unui sistem european de garantare a depozitelor,

precum și măsurile menite să reducă în continuare riscurile în sistemul bancar.

POLITICI CLIMATICE ȘI ENERGIE

Raportul „Tendințe și previziuni în Europa în 2015”

Raportul intitulat „Tendințe și previziuni în Europa în 2015”5 arată că, în Europa,

emisiile de gaze cu efect de seră au scăzut cu 23 % între 1990 și 2014 și au atins cel

mai scăzut nivel înregistrat vreodată.

Raportul întocmit de AEM arată că, potrivit estimărilor aproximate (indirecte) pentru

2014, emisiile de gaze cu efect de

seră au scăzut cu 4 % în 2014

față de 2013, parțial datorită

faptului că acest an a fost unul

neobișnuit de cald, iar cererea de

energie a fost mai scăzută. Așadar, în 2014, nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră

în UE au fost cu 23 % mai mic decât cel din 1990.

După anul 2020 se prevede continuarea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră,

dar într-un ritm mai lent. Potrivit previziunilor prezentate de statele membre,luând în

considerare măsurile în vigoare se estimează că, până în 2030, în urma reducerilor

planificate, nivelul emisiilor va scădea cu 27 % sau cu 30 % dacă se adoptă măsurile

suplimentare deja planificate de statele membre față de nivelurile din anul 1990. Vor

trebui, prin urmare, puse în aplicare noi politici menite să asigure îndeplinirea

obiectivului de reducere cu 40 % până în 2030.

Situația în UE în ceea ce privește obiectivele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră

stabilite pentru anul 2020 și anul 2030

Progrese către îndeplinirea obiectivelor Emisii de GES

Emisii de GES față de nivelurile din

1990

Obiective pentru 2020 – 20%

Niveluri în 2013 – 19,8 %

4 Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Banca Centrală Europeană privind pașii necesari

pentru finalizarea Uniunii economice și monetare 5 Raportul AEM nr. 04/2015 (Tendințe și previziuni în Europa în 2015”: http://www.eea.europa.eu/publications/trends-and-projections-in-europe-2015 Raportul tehnic al AEM nr. 14/2015 (Tendințe și previziuni pentru EU ETS în 2015”: http://www.eea.europa.eu/publications/trends-and-projections-eu-ets-2015/ Raportul tehnic al AEM nr. 15/2015 „Inventarul aproximativ al gazelor cu efect de seră la nivelul UE: estimări indirecte pentru 2014 privind GES”:

http://www.eea.europa.eu/publications/approximated-eu-ghg-inventory-2014/

Politici și orientări europene, Sinteza activităților 19 - 25 octombrie 2015

12

Niveluri în 2014 (aproximativ) – 23 %

Previziuni ale statelor membre pentru 2020 între – 24 % și – 25 %

Numărul de state membre „în grafic” 24

Previziuni ale statelor membre pentru 2030 între – 27 % și – 30 %

Politici și orientări europene, Sinteza activităților 19 - 25 octombrie 2015

13

PREȘEDINȚIA LUXEMBURGHEZĂ

A CONSILIULUI UE

REUNIUNEA CONSILIULUI AGRICULTURĂ PESCUIT (AGRIFISH)

În cadrul reuniunii Consiliului AGRIFISH, din 22 octombrie 2015, miniștrii au ajuns la

un acord politic cu privire la cotele de pescuit pentru anul 2016, la anumite stocuri de

pește din Marea Baltică. Președinția și câteva state membre au subliniat că acest acord

final a fost posibil datorită lucrărilor pregătitoare care s-au desfășurat la nivel regional,

în cadrul Forumului BALTHFISH. Acordul stabilește capturile admisibile pentru anul

2016 din Marea Baltică pe baza avizelor științifice disponibile și în special a rapoartelor

întocmite de către Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES).

Odată cu intrarea în vigoare, la 1 ianuarie 2015, a obligației de debarcare pentru

stocurile capturate în cadrul anumitor activități de pescuit, introdusă prin articolul 16

alin.2 din Regulamentul (UE) nr 1380/2013, posibilitățile de pescuit propuse vor

reflecta trecerea de la cantitatea debarcată la cantitatea capturată.

În contextul embargoului impus de Rusia asupra importului de produse agricole și de

pescuit din UE miniștrii au manifestat flexibilitate în legătură cu posibilitățile de pescuit

neutilizate pentru anumite stocuri de pește în sensul că acestea vor fi reportate pentru

anul 2016.

Politici și orientări europene, Sinteza activităților 19 - 25 octombrie 2015

14

Consiliul a mai susținut un schimb de opinii privind consultările anuale dintre UE și

Norvegia în cadrul acordului bilateral privind pescuitul.

Majoritatea delegațiilor au recunoscut necesitatea acestui acord cu Norvegia dar au

menţionat că ar fi de preferat o abordarea prudentă din partea UE la nivelul capturilor

total admisibile și a altor măsuri conexe pentru principalele stocuri gestionate în comun

în Marea Nordului.

Printre problemele care vor face obiectul consultărilor anul acesta se numără:

- mecanismele de gestionare a stocurilor de pește gestionate în comun în Marea

Nordului;

- posibilele ajustări ale planurilor de gestionare pe termen lung pentru stocurile de

eglefin și hering din Marea Nordului, în lumina noilor recomandări ale ICES;

- schimbul de posibilități reciproce de pescuit în apele UE și în cele norvegiene.

Miniștrii au mai susținut un schimb de opinii privind contribuția agriculturii la atenuarea

schimbărilor climatice, pe baza unui document pregătit de către Președinție „Către o

agricultură inteligentă din punct de vedere climatic ” (12693/15). Dezbaterea a fost

organizată având în vedere adoptarea pachetului UE privind clima și energia

pentru 2030 care a stabilit reduceri substanțiale ale emisiilor de gaze pentru anul

2030. Ea are loc, de asemenea, în etapa premergătoare Conferinței Părților la

Convenția - cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (COP 21), de la

Paris, începând cu luna noiembrie a.c.

Concluzia dezbaterilor a fost că agricultura contribuie la atenuarea schimbărilor

climatice prin intermediul instrumentelor politicii agricole reformate din cadrul pilonului

unu şi doi. În acest sens mai mulți miniștrii au evidențiat o serie de măsuri precum:

tratarea îngrășămintelor de origine animală, utilizarea biogazului,optimizarea rolului

solului.

Politici și orientări europene, Sinteza activităților 19 - 25 octombrie 2015

15

ELEMENTE DE INTERES GENERAL

REUNIUNEA UE ŞI A LIDERILOR DIN BALCANI

În cadrul unei reuniuni care a avut loc în data de 25 octombrie 2015 liderii din

următoarele state: Albania, Austria, Bulgaria, Fosta republică Iugoslavă a Macedoniei,

Germania, Grecia, Ungaria, România, Serbia și Slovenia, au convenit să

îmbunătățească cooperarea și să intensifice consultarea între țările situate pe fluxul

migranţilor care intră în Europa prin Peninsula Balcanică. În acest sens a fost adoptat

un Plan de acțiune cuprinzând un set de măsuri operaționale (17 puncte de cooperare)

pentru a fi aplicate cât mai repede posibil în vederea combaterii crizei refugiaților din

regiune.

În concret măsurile operaționale convenite se referă la:

- schimbul permanent de informații;

- limitarea fluxurilor migratorii secundare;

- oferirea sprijinului pentru refugiați prin furnizarea de adăpost și asigurarea odihnei;

- gestionarea fluxurilor migratorii împreună;

- gestionarea frontierelor;

- combaterea contrabandei și a traficului de persoane;

- monitorizarea aplicării acestor măsuri.

RĂSPUNSUL JUSTIŢIEI PENALE LA RADICALIZARE

La Bruxelles a avut loc, în 19 octombrie 2015, conferinţa cu titlul Răspunsul justiţiei

penale la radicalizare, organizată de Comisia Europeană şi preşedinţia luxemburgheză,

sub coordonarea comisarului european pentru justiţie, egalitate şi protecţia

consumatorilor, Vĕra Jourová, şi a ministrului justiţiei din Luxemburg, Felix Braz,

reprezentând preşedinţia actuală. Au fost invitaţi miniştri ai justiţiei (din 18 state

membre ale UE), experţi din domeniul justiţiei, conducători ai unor penitenciare,

experţi în intervenţii rapide, reprezentanţi ai unor organizaţii neguvernamentale.

Prevenirea radicalizării şi recrutării cetăţenilor din UE de către organizaţii teroriste ţin

în continuare, în principal, de competenţa statelor membre, însă pentru că este

necesară o abordare comună, la nivel european pentru a identifica soluţii. Scopul

acestei conferinţe a fost ca în urma discuţiilor, prin contribuţiile pe care le vor prezenta

participanţii, să se poată stabili metode de rezolvare a radicalizării pentru domeniul

Politici și orientări europene, Sinteza activităților 19 - 25 octombrie 2015

16

justiţiei penale. Schimburile de opinii au adus în atenţie situaţia luptătorilor care se

întorc în teatrele de conflict şi evaluarea riscului pe care îl pot prezenta pentru

societate, situaţia celor reţinuţi

sau aflaţi în detenţie şi măsurile

adecvate de reabilitare şi

prevenire a infracţiunilor, fără a

lăsa loc radicalizării şi recrutării

în închisori a potenţialilor adepţi

la săvârşirea unor fapte

abominabile. Prioritare au

devenit măsurile de identificare

timpurie şi de dezvoltare a unor

programe eficiente de

neradicalizare în închisori. Deşi

au fost promovate sub formă de strategii sau documente de reglementare şi

prioritizare a unor acţiuni în domeniu, cooperarea şi acţiunile autorităţilor nu au fost

cele mai fericite.

Věra Jourová, comisarul pentru justiţie, a susţinut că radicalizarea reprezintă o

ameninţare tot mai mare în toată Europa, iar „noile provocări” le reprezintă mediul on-

line şi chestiunea luptătorilor străini.

„(…) Problema radicalizării islamice din penitenciare este un fenomen care a luat

amploare cu aproape zece ani în urmă” a susţinut Philippe Mary, criminolog la

Universitatea din Bruxelles, care a subliniat în câteva rânduri că în mediile academice şi

de cercetare penală se vorbeşte despre radicalismul islamic în închisori de mai bine de

zece ani, dar nimeni nu a luat în serios fenomenul. „(…) Valorile nu pot fi închise între

gratii. Purtătorii fizici ai acestor valori, în carne şi oase, da. Ideile religioase care îi

formează pe tinerii arabo-musulmani încă din copilările sunt idei opuse modelului de

educaţie clasică din Occident. Ideile religioase pe care aceşti tineri le primesc

favorizează violenţa socială. Unii intră în penitenciare din cauza unor simple acte de

delincvenţă juvenilă. Aparent nu au vreo justificare religioasă, deşi expunerea la

discursuri ale violenţei i-au pregătit., Odată ajunşi în închisori iată că îşi aureolează în

mod romantic infracţiunile comune în mantia teologiei islamice. Le dau o aură de

respectabilitate religioasă. Deţinuţii de drept comun încep să se viseze celebrii deţinuţi

politici” a mai spus Philippe Mary.

Christiane Taubira, ministrul francez al justiției, a salutat faptul că această discuţie a

adus la un loc miniştri ai justiţiei, deoarece iniţial subiectul a fost doar în atenţia

miniştrilor de interne. Totodată, a susţinut că radicalizarea şi recrutarea cetăţenilor

europeni de către organizaţiile teroriste este „(…) un fenomen nou care contestă

standardele şi procedurile legale care altfel ar trebui să asigure şi să consolideze baza

democratică a libertăţilor publice.(…) Este necesară o realocare a resurselor umane, o

revizuire a procedurilor şi consolidarea instanţelor specializate în criminalitatea

organizat. Autorităţile au nevoie de o bună cooperare în cadrul UE, în special cu privire

Politici și orientări europene, Sinteza activităților 19 - 25 octombrie 2015

17

la fluxul de informaţii relevante, cum ar fi cazierul judiciar. ” Ministrul francez al

justiţiei după ce a prezentat, în cadrul intervenţiei sale, o situaţie statistică a

concluzionat cu ideea că „(…) potenţialul de radicalizare a deţinuţilor din închisori a fost

stabil în ultimii doi ani şi jumătate iar radicalizarea s-a produs, în mare parte, în afara

acestora. Detectarea radicalizării la foştii deţinuţi a fost tot mai dificilă deoarece

criteriile iniţiale – comportamentul, religiozitatea, relaţia cu autorităţile – sunt mult

depăşite pentru că ei s-au radicalizat pe ascuns, evitând semnele după care ar fi putut

fi identificaţi.” În încheiere a susţinut că interzicerea pe criterii religioase nu poate fi o

soluţie iar statele membre şi instituţiile UE ar trebui să colaboreze cât mai bine pentru

a rezolva problemele.

Koen Geens, ministrul belgian al justiției, a vorbit despre recentele incidente majore

care au marcat țara sa. „(…)Luptătorii străini implicați din nou în atacuri au o nouă

imagine. Supravegherea lor în țară a crescut, investigațiile trebuie să devină mai

eficiente, terorismul trebuie să fie pedepsit ferm, iar cine spune că pedeapsa cu

închiosarea este singurul răspuns face ca totul să fie simplist. Programele de-

radicalizare urmează a fi lansate în Belgia.” Ministrul a mai adăugat că i se pare

important ca măsurile să fie însoţite de expertiza specialiştilor în internet şi de

asemenea să existe interesul comun de a se face un schimb de bune practici eficient.

Alte măsuri pe care le-au sugerat miniştrii din statele membre au fost referitoare la

reformele din dreptul penal la nivel naţional, de armonizare a pedepselor şi a

conţinutului infracţiunilor la nivel european ş.a. Totodată, măsurile de punere în

aplicare a PNR european, de cooperare cu ţările terţe în schimbul de informaţii, de

creştere a rolului Eurojust şi Europol, în completare cu activităţi de formare judiciară şi

în poliţie, mai ales prin intermediul CEPOL, toate acestea susţinute şi de o intervenţie a

Comisiei Europene care să se asigure că se află sub control traficul de fiinţe umane în

ţările de tranzit ale marilor fluxuri migratorii, că sunt exploatate legăturile dintre

terorism şi crima organizată şi să sprijine statele membre în mărirea resurselor

bugetare ale autorităţilor responsabile de astfel de probleme.

La nivelul UE au existat iniţiative de întărire a cadrului juridic pentru a aborda factorii

Politici și orientări europene, Sinteza activităților 19 - 25 octombrie 2015

18

care cotribuie la radicalizare, mai ales în închisori, astfel, Comisia Europeană a

prezentat o agendă a UE în materie de securitate în care să se poată face diferenţa

între lupta împotriva terorismului şi prevenirea radicalizării, apoi în concluziile

Consiliului care au reînnoit Strategia 2015-2020 (adoptate în iunie) statele membre au

confirmat angajamentul de a lucra la acest capitol, de a găsi o bază de cooperare şi

acţiune comună în următorii cinci ani. În luna iunie 2015 în Parlamentul European a

fost prezentat un proiect de raport privind prevenirea radicalizării şi recrutării

cetăţenilor europeni de către organizaţiile teroriste (2015/2063/INI) care propune

orientări şi dezvoltarea de programe de reabilitare (raportul va fi adoptat în sesiunea

din luna noiembrie 2015).

Ministrul român al justiţiei, prezent la această conferinţă, a subliniat că „(…)România

nu se confruntă, încă, cu problema radicalizării, dar nu suntem aici pentru a ne limita

acțiunea la cadrul național, ci de a găsi soluții la nivel european”. Ministrul Cazanciuc a

reiterat necesitatea identificării de fonduri europene pentru consolidarea infrastructurii

în penitenciare, așa cum s-a solicitat prin scrisoarea comuna a celor 12 miniștri,

transmisă Primului Vice-Președinte al Comisiei Europene, Frans Timmermans în luna

martie a.c., la inițiativa miniștrilor din România și Italia.”(…)Dincolo de dificultățile

financiare prin care țările noastre pot trece la un moment dat, demersul celor 12 state

are la bază în primul rând nevoia de solidaritate pentru un proiect cu consecințe

pozitive la nivel european, dificil de promovat în plan național ca proiect prioritar pe

agenda publică, atunci când ai de construit școli, spitale sau autostrăzi. Nu am vrea ca

semenii noștri să plătească prețul suprem pentru a înțelege că suprapopularea

penitenciarelor reprezintă un risc de radicalizare pe care Europa nu și-l poate permite”,

a mai declarat ministrul român al justiţiei.