Analiza regionala

I. Regiunea de Vest a Romaniei

Judete componente : Arad , Caras-Severin , Hunedoara , Timis .

Suprafata : 32,034 km2 (13,4 % din totalul suprafetei tarii ) Componenta : 42 orae (din care 12 municipii) i 276 comune (318 uniti administrativ teritoriale)

Profilul regiunii caracteristici geografice

Regiunea de Vest a Romaniei are un relief variat i armonios distribuit n zone de cmpie, deal i munte. Zonele de cmpie fac parte din Marea Cmpie de Vest i predomin n judeul Timi.Clima este continental-moderat, cu influene sub-mediteraneene, pe culoarul Dunrii i Valea Cernei, cu temperaturi medii multianuale ce oscileaz ntre 10-120C. Cderile de ap se situaz n jurul unei medii de 560-580 l/m2 anual, uor mai ridicate n zonele montane.

Pozitia geografica a celor trei judete de frontiera ( Arad, Caras-Severin si Timis ) asigura Regiunii de Vest un gred de deschidere determinant pentru viitorul sau si constituie un atuu major , iar prezenta Dunarii , care formeaza partial frontiera cu Serbia , intareste aceasta dimensiune de "zona de trecere, zona de contacte" .Populaia Regiunii Vest este caracterizat de diversitate cultural, comunitile romne coabitnd cu cele ungare, germane, rrome i srbe. n 2002, minoritile naionale reprezentau 11,7% din totalul populaiei din regiune. Din 1990, populaia regiunii a sczut constant, de la 2.201.717, la 1 930 458 locuitori n 2005 locuitori, ca urmare a unei rate negative a natalitii i emigraiei externe a populaiei din regiune. Densitatea populaiei la 1 iulie 2005 era de 61,1 loc/km2 n 2005, considerabilmai mic fa de densitatea populaiei la nivel naional (90,9 loc/km2).

Regiunea se confrunt cu un proces de mbtrnire demografic, efectele sale n viaaeconomic i social urmnd s fie resimite dup anul 2005, cnd n populaia n vrst aptde munc vor intra generaiile, reduse numeric, nscute dup 1990.

Gradul de urbanizare al Regiunii (63,6% populaie urban) este mai mare dect medianaional (54,9%), iar judeul Hunedoara are cea mai ridicat rat de urbanizare din ar, dupcapital, respectiv 76,9% populaie urban.n ceea ce privete spaiul rural acesta se caracterizeaz din punct de vedere demograficprintr-o densitate redus a populaiei, declin demografic datorat migraiei i mbtrniriipopulaiei, rata mortalitii relativ ridicat i o capacitate sczut de rennoire demografic.

Relieful regiunii

Regiunea de Vest se caracterizeaza printr-un relief variat si armonios distribuit in zone de munte, deal si campie, care coboare in trepte de la est spre vest.
Sectorul montan al regiunii este reprezentat de unitati montante apartinand Carpatilor Meridionali si Occidentali si predomina in judetele Caras-Severin si Hunedoara, unde muntii ocupa circa 65 % din suprafata totala . Sectoarele de deal sunt incluse Dealurilor Banatului si Crisanei, subunitate a Dealurilor de Vest . Dealurile Crisanei fac tranzitia intre Muntii Apuseni si Campia Crisurilor , avand un caracter piemontan si o altitudine medie de 200-300 de m .Dealurile Banatene continua spre sud Dealurile Crisene si au ca si trasatura distincta caracterul discontinuu. Aceste dealuri se constituie ca o treapta de tranzitie intre zona montana , repezentata de muntii Banatului si sectoarele mai joase de campie dinspre vest. Clima regiunii

Regiunea de Vest prezinta cateva trasaturi climatice care o individualizeaza intre regiunile tarii . Asezarea geografica a regiunii, precum si varietatea formelor de relief determina caracteristicile majore ale climatului, dar si nuantele locale ale acestuia. Cea mai mare parte a regiunii de Vest cade sub incidenta climatului temperat continental de tranzitie, cu influente submediteraneene. Temperatura medie anuala oscileaza intre 10-12 grade , cu valori mai ridicate in Campia de Vest si de-a lungul Dunarii. In ceea ce priveste temperatura medie anuala de vara (iulie) m aceasta are valori diferentiate ,astfel : in unitatile Campiei de Vest, izoterma de vara are valori cuprinse intre 21-23 de grade . In zona Dealurilor de Vest si a muntilor mai scunzi din Muntii Banatului , izoterma de vara inregistreaza valori de 18-21 grade , in vreme ce zona montana inalta se caracterizeaza prin valori termice de vara sub 18 grade Celsius.Temperatura medie anuala de iarna (ianuarie) , cunoaste si ea variatii spatiale. Astfel , iernile cele mai blande , cu o izoterma de -1 - +1 grad , se inregistreaza in sudul si centrul Campiei Timisului.

Cantitatea medie a precipitatiilor este un indicator climatic important pentru caracterizarea climatica. Cantitatile relativ mari de precipitatii se datoreaza influentelor oceanice vestice, dar si celor submediteraneene. In zona de campie , media anuala a precipitatiilor depaseste 600 de mm in partea sudica si estica si chiar 700 de mm la contact cu zona deluroasa.

Hidrografia regiunii

Din punct de vedere hidrografic , se remarca existenta unor retele de suprafata importante ce apartin bazinelor Muresului, Crisului Alb, Crisului Negru, Begai , Timisului. Este de remarcat ca toate cursurile de apa ale regiunii sunt afluente fluviului Dunarea, care reprezinta cel mai mare curs de apa din Regiunea Vest .

Vegetatia si fauna

Din punct de vedere a zonalitatii latiduinale a vegetatiei , cea mai mare parte a teritoriului Regiunii Vest sunt incluse zonei silvostepei, cu o sub zona a palcurilor de padure de stejari. La nivelul Regiunii Vest se intalnesc 20 de specii de plante rare , periclitate , care necesita masuri de conservare . Amintim : pinul negrul , floarea de colt , narcisa , arnica, crucea voinicului. Din punct de vedere pedogeografic , regiunea Vest se include in regiunea carpatica si in regiunea banato-crisana. Toate clasele de soluri sunt bine reprezentate in regiune, prezentand si o etajare altitudinala. Astfel , Campiei Banato-Crisene ii sunt specifice molisolurile. In dealurile Banatului si Crisanei s-au dezvoltat argiluvisolurile si cambisolurile, iar in zona montana predomina spodosolurile.

Tabel 1 Modul de folosinta a fondului funciar

Modul de folosinta a fondului funciar Anul

2011201220132014

Total ( HA ) 3203317320331732033173203317

Agricola1872375186841718673811866423

Arabila 1089780108881310902821091175

Pasuni 537522534898532148529864

Finete211528211202211235211245

Vii si pepeniere viticole8181840086258668

Livezi si pepeniere pomicole25364251042509125471

Trenuri neagricole total1330942133490013359361336894

Paduri si alta vegetatie forestiera1101707110554711049671104457

Terenuri degradate54018546445469855233

In regiunea Vest exista un total de 3.203.317 hectare de suprafata . Suprafata agricola a regiunii a suferit o usoara scadere din anul 2011 pana in anul 2014 unde a ajuns l.866.423 de la 1.872.375 ( a scazut cu 5952 de hectare ) . Suprafata arabila a avut , in schimb , o evolutie ascendenta , plecand de la valoarea de 1.089.780 in anul 2011 si ajungand la valoarea de 1.091.175 in anul 2014 .

S-a inregistrat o scadere considerabila in sectorul pasunilor , acolo unde din anul 2011 , de la valoarea de 537.522 de hectare s-a ajuns in anul 2014 ka 529.864 de hectare.

Pe judete , Judetul Timis detine monopolul la suprafata agricola , cu un numar de 621.299 de HA in anul 2014. la suprafata arabila , cu un numar de 531.472 de HA in anul 2014 si la suprafata cu vii si pepeniere viticole, cu o suprafata de 4.121 de HA in anul 2014 . Judetul Caras-Severin detine cea mai mare suprafata de pasuni , avand un numar de 179.349 de HA in anul 2014 . Judetul Hunedoara a inregistrat cea mai mare suprafata de finete , avand un numar de 82.771 de HA in anul 2014.

Tabel 2 Imbunatatiri funciare

Modul de folosire 2011201220132014

Suprafata totala amenajata 54.32454.32454.32454.324

Suprafata agricola amenajata 52.88352.85852.83452.693

Teren arabil 49.55849.53349.50949.368

Cu privire la amenajarile pentru irigatii , s-au inregistrat cele mai mari suprafete amenajate pentru irigatii , suprafata totala de 54.324 de Ha. Suprafata agricola irigata este de 52.883 Ha in anul 2011. In perioada analizata 2011 2014 , judetul Arad detine monopolul cu privire la suprafata agricola amenajata cu sistem de irigare. Suprafata totala fiind de 29.124 de Ha. La polul opus se afla judetul Hunedoara , care a reusit sa detina doar 9.690 de Ha de suprafata amenajata cu sistem de irigare.
Tabel 3 Pricipalele culturi agricole

Principalele culturi 2010201120122013

Total 761.427842.719836.810 872.392

Cereale pentru boabe555.902633.570628.399646.593

Grau219.288203.541186.828222.511

Secara614706555803

Orz15.81613.02913.18619.900

Ovaz27.26036.33633.38227.871

Fasole boabe295267386442

Tutun 120351911

Cartofi 30.56226.05825.798 20.113

Legume29.18230.66230.41632.672

Rapita18.50425.6133,18716.786

Sfecla de zahar 5627902.4362.291

Floarea soarelui58.35352.65873.98889.984

Din analiza facuta pe principalele culturi agricole , putem afirma ca culturile cu cereale detin ponderea cea mai mare cu un numar de 646.593 de tone in anul 2014 , din acestea 222.511 tone fiind reprezentate de grau .

Tabel 4 Ramuri agricole

Ramuri agricole 2010201120122013

Total 126,893,688,1117,3

Vegetala 134,893,883,2125,1

Animala 1159399,5103

Din analiza facuta asupra ramurilor agricole , putem afirma ca atat ramura vegetala , cat si cea animala au suferit o scadere , urmata de o crestere a ponderii in intervalul anilor 2010-2014 , de la 134,8 % la 125,1 % , respectiv de la 115 % la 103 % .

Resursele naturale existente

1.Resurse subsolice importante

Ca urmare a alctuirii geologice complexe i a reliefului variat, Regiunea Vest posed bogate i diverse resurse subsolice dintre care se pot aminti: hidrocarburi lichide i gazoase (petrol i gaze naturale) n special n zona de cmpie, minereuri de metale feroase i neferoase care predomin n zonele de deal i de munte, zcminte de crbuniconcentrate mai ales n judeele Hunedoara i Cara-Severin i materiale de construcii.

2. Bogate resurse de ape termale i minerale

Structura geologic i tectonica Regiunii Vest au favorizat exploatarea i valorificarea bogatelor ape termale, minerale i de ap plat din regiune, care au fost cunoscute i captate din cele mai vechi timpuri. Potenialul balnear al apelor termale este valorificat n urmtoarele staiuni de interes naional i regional: Bile Herculane (judeul Cara-Severin), Geoagiu-Bi (judeul Hunedoara) i Moneasa (judeul Arad), dar i n alte staiuni mai mici, de interes local. Sunt valorificate intens apele minerale de la Lipova (judeul Arad) i Buzia (judeul Timi), precum i apa platde la Bile Herculane.

3. Potenial teren agricol

Potenialul agricol al Regiunii Vest se bazeaz pe terenurile agricole fertile, n special pe existena molisolurilor care datorit coninutului ridicat de humus sunt cele mai fertile soluri pentru cultura plantelor. Rspndirea mare a acestui tip de soluri n Regiunea Vest, ct i fertilitatea ridicat a acestuia a transformat Cmpia Banato-Crian n cea de-a doua mare zon agricol a rii.

4. Importante resurse forestiere i dezvoltarea sectorului de exploatare i prelucrare a lemnului

Regiunea Vest deine importanteresurse forestiere, care depesc media naional, cu precdere n zonele de deal i de munte, respectiv n judeele Hunedoara i Cara-Severin. Gradul ridicat de mpdurire din arealele montane a favorizat dezvoltarea unui sector intens de exploatare, cu uniti de prelucrare a lemnului la marginea muntelui, care a stat la baza dezvoltrii economiei din acea zon.

2 . Regiunea de Sud-Vest a Romaniei

Suprafata : 29,212 km2

Judete componente : Dolj, Olt, Valcea, Mehedinti si Gorj.

In 2005 , Regiunea Sud-Vest Oltenia avea o populatie de 2.306.450 locuitori ( 10,67 % din populatia totala a tarii ).Relieful regiunii are o distributie relativ echilibrata , cuprinzand munti , campii , dealuri si podisuri . In partea de nord a Olteniei , relieful este muntos si deluros , predominand padurile si pasunile alpine. Zona de campie este specializata , in principal , in cultura de cerealeReteaua hidrografica , alcatuita in princial din fluviul Dunarea, raurile Olt si Jiu , confera regiunii rolul energetic principal in Romania (71,57% din totalul productiei hidroelectrice ) .

Regiunea Sud-Vest realiza , in anul 2004 , un PIB de 2.443,9 euro/locuitor ( 83,33 % din media nationala ) la care sectorul serviciilor a contribuit cu 48,23 %, industria cu 33,75% si agricultura cu 11,62% . Nivelul redus de dezvoltare al regiunii se datoreaza si volumului scazut de investitii straine directe , regiunea atragand doar 745 de milioane de euro pana la finele anului 2005. Procesul de restructurare economica a facut ca o mare parte din populatia somera in varsta din mediul urban sa se orienteze catre mediul rural, unde practica o agricultura de subzistenta. Procentul mare al populatiei rurale si suprafata intinsa a terenurilor arabile , in special in partea sudica a regiunii , fac din agricultura sectorul predominant in economia regionala. Astfel, numarul in crestere al persoanelor ocupate cu agricultura si faramitarea terenurilor in urma reformei privind proprietatea , precum si utilizarea unor tehnologii putin avansate , au condus la o descrestere notabila a productivitatii muncii in acest sector.

Sectorul extractiv ( carbune energetic si petrol ) constituie inca o componenta importanta in economia regiunii. In judetul Gorj se gasesc cele mai multe intreprinderi cu profil extractiv.

Regiunea are o suprafata agricola totala ( de foarte buna calitate ) de peste 1,8 milioane HA , reprezentand 12,3 % din terenul agricol din Romania , si , de asemenea , beneficiaza de importante resurse hidroenergetice ( Dunarea,Oltul,Jiul ) si termoelectrice ( bazinul carbonifer Jiu-Motru ) , Oltenia fiind cel mai important producator de energie aproximativ 3/4 din totalul pe tara.

Agricultura reprezinta o resursa importanta pentru regiunea Oltenia cu peste 1 milion ha utilizate pentru cultura cerealelor ( in special porumb si grau ), a plantelor uleioase ( in special floarea-soarelui ) , legume ( soia,mazare,fasole,rosi,varza,ceapa ) si fructe ( mere,pepeni verzi, pepeni galbeni, struguri ) cartofi, sfecla de zahar.

n zona sudic a regiunii culturile cerealiere ocup mari suprafee, n special n judeele Olt, Dolj i sudul Mehediniului. n zonele deluroase din Gorj i Vlcea livezile ocup arii importante.

Cea mai cultivat specie pomicol este prunul din care se produce uic, o butur specific zonei; de asemenea se mai cultiv mrul, nucul (la Rmnicu Vlcea se gsete o cunoscut staiune de cercetare), piersicul, caisul i smochinul fiind specifice zonelor mai calde din sud i vest. n zonele montane din nord ( n partea de nord a judeelor Vlcea i Gorj i n vestul judeului Mehedini ) locul culturilor agricole este luat de pduri i pajiti montane. n zonele Drgani, Drgneti, Segarcea, Strehaia i Dbuleni podgoriile ocup suprafee extinse; dac n zona Drgani predomin soiurile nobile de vi de vie, n restul regiunilor soiurile cele mai frecvente sunt cele hibrid din care se produce cunoscutul zaibr. n zona luncii Oltului se practic legumicultura, iar n zona oraului Dbuleni se cultiv pepeni verzi.

Tabel 1 Amenajari pentru irigatii

Amenajari pentru irigatii 2010201120122013

Suprafata totala604,690601,119601,119601,119

Suprafata agricola amenajata576,526573,012572,919572,761

Teren arabil 539,016535,457535,364535,206

Cu privire la amenajarile pentru irigatii , in anul 2010 s-au inregistrat cele mai mari suprafete amenajate pentru irigatii cu suprafata totala de 604,690 HA .Suprafata agricola irigata este de 576,526 HA in anul 2010 .

Tabel 2 Principalele culturi agricole

Principalele culturi2010201120122013

Cereale pentru boabe 747,767791,649789,012819,151

Secara 3,9763,1002,2923,106

Grau403,705350,049311,349387,170

Orz26,37114,58420,16630,304

Ovaz19,06119,59620,75919,068

Porumb boabe276,396386,455414,269346,643

Plante uleioase156,486138,946131,904148,133

Tutun20134162143

Plante medicinale3,09861330238

Cartofi 18,13518,5315,11314,090

Pepeni verzi si galbeni 8,1518,7928,7857,466

Varza alba154,654152,548145,332159,651

Tabel 3 Categorii de vii