Politici Comerciale

Curs sustinut de N. Marinescu

Barierele netarifare

- reprezinta un ansamblu de masuri de politici comerciale care impiedica, limiteaza sau distanteaza

fluxurile interne de bunuri si servicii iar scopul principal este de a apara piata nationala de concurenta

straina, si/ sau de a echilibra balanta de plati.

Particularitati

- are domenii diferite de aplcabilitate

- o mare diversitate de tipuri cu grad diferit de protectie sau de discriminare a marfurilor

- sunt greu de cunoscut de catre exportatori

- pot actiona la orice stadiu din circulatia marfurilor pe parcursul international

- se cunosc peste 2000 de tipuri de bariere netarifare

Exemple de produse afectate de aceste bariere :

- confectii – 63%

- vehicole – 55%

- otelul – 53%

- textile – 39%

- alimente – 36%

- incaltaminte – 20%

I. Categoria 1. Bariere netarifare care implica o limitare cantitativa directa a importurilor

A. Interdictii de import

- se interzice pe o perioada determinata de timp importul unui produs sau a unei grupe de produse.

- scopul este echilibrarea balantei de plati si protejarea producatorilor locali

B. Contingentul de export

- este un plafon maxim cantitativ sau valoric, admis la importul unor produse pe o perioada de timp

- este cea mai importanta bariera netarifara

Distingem 2 tipuri :

- contingent global – cand se stabileste limita totala fara a se preciza tara de origine a exportatorului

- contingent bilateral – se stabileste o limita pentru fiecare tara de origine a produsului

Ca si analogie cu taxa vamala, observam ca se comporta im mod asemanator : prin impunerea oricareia din

ele, pretul creste, cantitatea ceruta scade, cantitatea oferita de producatorii locali creste si cantitatea importata

scade.

Diferenta dintre ele apare la venitul care apare dupa vanzarea produsului. Daca din taxa vamala statul are un

venit cert, taxa in sine, in cazul contingentului venitul este al importatorilor care in conjunctura unei cantitati

limitate, pot creste pretul ; un al doilea venit il inregistreaza exportatorul, iar doar in unele cazuri statul

importator.

Avantajele utilizarii contingentului :

- pot importa doar cei cu licenta de import, lucru care creste siguranta cantitatii maxime printr-un

control mai bun

- este un sintrument mai eficace de restrictionare a importurilor, mai ales atunci cand cererea de

importuri creste vertiginos

- este mai usor de aplicat si de controlat in situatii critice

- pretul este mentinut ridicat fara a exista o limita superioara pentru cresterea sa ( avantaj pentru

producatorii locali)

- se echilibreaza balanta de pret

- perioada lunga barierele netarifare nu au intrat sub incidenta clauzelor referitoare la liberalizarea

comertului

- ofera o piata de desfacere pentru industriile aflate in dezvoltare ( industriile tinere)

- politicienii au preferat acest instrument datorita vizibilitatii reduse pentru opinia publica.

Dezavantaje fata de taxa vamala :

- statul nu mai incaseaza venituri

- suprima concurenta prin limitarea directa a ofertei

- distorsioneaza mecanismul de piata

- se altereaza pretul real al produsului, pretul creste artificial pe piata locala

- aplicat l amateriile prime, duce la cresterea pretului produsului dinit, in timp ce in cazul unei taxe

echivalente, ea este uneori recuperata prin acordarea de subventii

- poate crea o pozitie d emonopol pentru importatorii cu licenta

- da nastere la presiuni de mituire si coruptie

- metodele ineficiente de acordare a licentelor

In concluzie, majoritatea economistilor considera contingentul un instrument de protectie mai daunator decat

taxa vamala. OMC ( organizatia mondiala a comertului) militeaza pentru transformarea contingentului in taxa

vamala, care ulterior sa fie redusa progresiv.

Licentele de import

- sunt documente care permit importul unor produse

Acestea sunt :

- automate ( pentru podusele liberalizate, care nu sunt supuse contingentarii)

- neautomate (pentru produsele supuse contingentarii)

Metode de acordare a licentelor de import

a. licitatie

- este cea mai buna varianta din punct de vedere economic

- primeste si tatul ceva bani

- poate conduce la monopol

- este rar folosita

b. pe baza de capacitati

- implica impobilizari de active si implicit risipa de resurse

c. « primul venit – primul servit »

- se foloseste la importuri constante

d. administrativa

- este cea mai folosita

- actioneaza in sensul alocarii cotelor de import proportional cu cotele detinute de importatori in ultimii

cinci ani

- nu incurajeaza firmele mici

C. limitarile « voluntare » la export

- reprezinta intelegeri bilaterale sau multilaterale ( oficiale sau neoficiale) prin care tara exportatoare la

cererea sau sub presiunea tarii importatoare se obliga sa reduca nivelul exporturilor unui produs pana

la o anumita valoare pe o perioada determinata de timp

- pentru a functiona, piata importatoare trebuie sa fie una importanta

- venitul il obtine exportatorul prin cresterea pretului

- se mai numeste si « monopol de export » sau « contingent domiciliat in strainatate »

Tara exportatoare accepta limitarea din urmatoarele motive :

- mentinerea bunelor relatii politice

- de temerea unei masuri unilaterale ( taxa vamala sau contingent) a tarii importatoare

- pentru prevenirea unui razboi comercial

Se observa ca dupa impunerea unei limitari:

- cresc exporturile din partea tarilor nerestrictionate

- a crescut si calitatea produselor exportate, motivandu-se astfel cresterea de pret

Exemple :

- automobile, impuse Japoniei de catre SUA mai intai si apoi de catre UE, inte anii ’81 – ’84, si s-a

mentinut pana in 2000

- textile, Acordul multifibre din ‘74, care a restrictionat exportul catre SUA si UE din peste 50 de tari

- otel, intre SUA si Japonia la cererea SUA

II. Categoria II. Bariere netarifare care implica indirect limitarea importurilor prin

mecanismul preturilor

A. Preturile minime si maxime la import

Preturile minime – se aplica atunci cand produsele autohtone au costuri de productie mult mai ridicate decat

cele ale concurentei sau cand exista o scadere puternica a preturilor pe piata internationala. Aceasta masura

este menita sa protejeze producatorii locali.

Preturile maxime – la import, apar atunci cand unele tari exportatoare incearca o ridicare artificiala a

preturilor lor. Aceasta masura este menita sa protejeze consumatorii locali.

B. Impozite indirecte si alte taxe cu caracter fiscal ( ajustari fiscale la frontiere)

- Ajustarile fiscale la frontiera reprezinta un regim potrivit caruia produsele exportate sunt scutite de

impozite indirecte iar produsele de import sunt supuse acelorasi impozite ca si produsele autohtone.

- Pentru respectarea acestui principiu tarile au negociate intre ele in mod frecvent acorduri de evitare a

dublei impuneri.

- Totusi, in practica are loc discriminarea produselor din import, fie prin evaluarea diferita a bazei de

impunere, ori prin ordinea perceperii taxelor.

Pentru produsele autohtone, impunerea porneste de la pretul cu ridicate ( en-gros)

Pentru produsele din import, se porneste de la pretul CIF, majorat cu taxe vamale si alte taxe ocazionale

de import ceea ce duce la cresterea pretului.

Taxe cu caracter fiscal :

- TVA – la fiecare stadiu al ciculatiei

- Taxa « in cascada », se aplica ca si TVA-ul dar la valoare in cascada

- Taxa de acciza – se aplica la produsele de lux

- Taxe consulare, sanitare, portuare

Acestea se aplica succesiv, dupa cum urmeaza: la valoarea in vama a produsului, se aplica taxa vamala, apoi

comisionul vamal ( 0,5% in Romania) , iar la valoarea cumulata se adauga acciza, in in cele din urma se aplica

TVA-ul.

Deosebim o diferenta in modalitatea de aplicare a taxelor in functie de tara de provenienta a produsului:

- pentru tarile fara preferinta ( cu care nu s-au incheiat acorduri comerciale) se aplica taxa vamala SI

comisionul vamal

- pentru tarile cu preferite se aplica taxa vamala dar nu se aplica comisionul vamal.

Exemplu

Un automobil importat din japonia, cu prêt CIF de 5000 Euro si un curs de schimb de 3 Ron / Euro :

5000 Euro = 15000 Ron prêt CIF

Cuantum taxa vamala ( 30%) = 4500 RON

Cuantum comision vamal ( 0,5%) = 75 Ron

Suma = 19575 RON

Cuantum accize ( 6% aplicat la suma) = 1174,5 RON

Suma = 20649,5 RON

TVA ( 19%) – Cuantuum TVA = 3942,4 RON

Total taxe = cca 9692 RON => prêt total de 24 692 RON

C. Taxele de retorsiune

- reprezinta masuri de contracarare a unor politici comerciale neloiale, aplicate de alte state.

- au caracter tarifar si netarifar. Caracterul netarifar apare din faptul ca in perioada anchetei declansate

in care se investigheaza daca politicile respective au adus un prejudiciu grav tarii importatoare sunt

sistate exporturile de la firmele din tarile acuzate.

Pentru dumping – taza antidumping

Pentru subventia la export - taxa compensatorie

Ambele au un nivel prestabilit, marja de dumping, respectiv nivelul subventiei, pe care nu il pot depasi.

Dumping-ul, este un fenomen de discriminare internationala de prêt, imbraca 2 forme de manifestare :

- sunt sub pretul de cost

- pretul pe piata externa sunt mai mici decat pe piata interna

Exista 3 tipuri de dumping :

- sporadic- se practica ocazional, cand exista capacitati sau stocuri in exces ( prd. perisabile)

- permanent – se practica doar pe piata externa si se bazeaza pe pozitia de monopol pe care o are firma

pe piata interna

- pradalnic – in care se incearca patrunderea rapida pe piata, si acapararea de cote de piata importante

de la concurenti, iar dupa eliminarea acestora se creste pretul. Exte cea mai criticata forma de

dumping.

Exemplu

Brother ( Japonia) vs Smith Corona ( SUA)

SthC a acuzat Brother de dumping, si s-au impus taxe vamale pentru importul masinilor de scris, iar Brother

s-a exonerat de la taxa prin up-gradarea produsului cu functie de memorie si calcul.

D. Depuneri prealabile in valuta la import

Firmele importatoare sunt obligate sa depuna in contul organelor vamale din tara lor o anumita cota in valuta,

din valoarea viitorului import, cu o perioada destul de lunga anterior. Cum suma depusa reprezinta o

imobilizare de bani fara sa aduca dobanda, importatorii ori renunta la operatiunea respectiva, ori incearca sa

isi recupereze banii, ridicand pretul.

III. Categoria III. Bariere care decurg din formalitatile vamale si administrative

A. Modul de evaluare a marfurilor in vama

Din ’80 exista un cod de conduita internationala care este sistematic incalcat

B. Documentele si formalitatile cerute

Ele difera de la tara la tara, s-a incercat fara succes o tipizare

IV. Catagoria IV. Bariere netarifare care degurg din participarea statului la acetivitatile

comerciale

A. Achizitiile publice

- sunt bunuri sau servicii cumparate de stat.

- devine o bariera atunci cand firmele nationale au prioritate fata de cele straine, sau cand se favorizeaza

firmele din anumite tari fata de altele.

- din ’81 exista un acord privind achizitiile publice, care prevede ca de la o anumita suma in sus sa fie

organizata o licitatie la care sa aiba acces si firmele locale si cele straine.

- se achizitioneaza produse scumpe la calitate indoielnica

B. Comertul de stat

- reprezinta vanzari si cumparari de catre intreprinderi se stat.

- devine bariera netarifara cand sunt favorizate firme de stat fata de cele private sau aunite firme fata de

altele.

Masuri de contracarare a cestor doua politici :

- trecerea prin sistemul informatic.

C. Monopolul de stat

- permite statului limitarea importurilor la anumite produse, si stabilirea preturilor de vanzare de regula

foarte ridicate.

- se invoca motive de sanatate, securitate, mediu.

V. Categoria V. Bariere netarifare care decurg din standardele aplicate productiei importate si

celei autohtone ( obstacole tehnice)

- se transforma in bariere efective atunci cand statele nu respecta standardele internationale sau impun

norme proprii foarte diferite.

o Normele sanitare si fitosanitare pentru alimente si hrana destinata animalelor

o Norme de securitate ( aplicate la utilaje, echipamente, produse industriale)

o Norme de ambalare, etichetare si marcare.

o Reglementari de continut local ( prevad ca pentru a fi posibila comercializarea produsului in

tara importatoare, un mic procent din realizarea produsului respectiv trebuie sa se faca chiar in

tara importatoare

Masuri promotionale si masuri de stimulare ( vizeaza exporturile)

Masuri promotionale

- sunt masuri luate de un stat pentru impulsionarea exporturilor si au menirea de a influenta potentialii

clienti externi pentru a cumpara produsele nationale

1. Incheierea de acorduri si tratate comerciale care sa cintina clauze reciprice cat

mai favorabile « clauza natiunii celei mai favorizate »

2. Sustinerea firmelor pentru participarea la targuri si expozitii internationale

3. Organizarea de targuri si expositii in propria tara

4. Organizarea de misiuni economice, delegatii comerciale, seminarii specializate,

fie de catre consiliile locale, fie de catre camerele de comert

5. Cooperarea dintre camerele de comert din diferite tari

6. Organizarea de reprezentate comerciale pe langa mabasadele sau consulatele din

strainatate

7. La nivel Europrean exista o retea « Euro-Info-Center » cu scopul de a promova

relatiile dintre IMM-uri

8. Diverse modalitati de publicitate externa, cu menirea de a face cunoscute

produsele in strainatate

Masuri de stimulare a exporturilor

- urmaresc cresterea competitivitatii marfurilor la export si cresterea gradului de cointeresare a

producatorilor de a exporta

A. DE NATURA BUGETARA

A.1. Subventii directe de export

- sunt sume de bani acordate de stat firmelor atunci cand preturile de pe piata mondiala sunt egale sau

mai mici decat costurile lor de productie, pentru a le rentabiliza activitatea

- Se acorda selectiv, si in principiu ar trebui sa vizeze ramuri de interes national sau cu potential de

dezvoltare in viitor, cau cu valoarea adaugata cat mai ridicata.

- Ele trabuiesc promise pe o perioada limitata

A.2. Primele directe de export

- Se acorda exportatorilor cu volum mare de desfacere la export sau care provin din secoare de interes

national

- Sunt sume de bani dar nu sunt alocate pentru rentabilizarea activitatii firmei, ci pentru incurajarea unui

volum si mai mare de desfacere

A.3. Subventii indirecte de export

- nu consta in sume de bani, ci in sprijin la activitatea de export, de regula pentru IMM-uri, constand in

studii de piata, preturi externe, organizarea unor campanii de promovare

B. DE NATURA FISCALA

B.1. Facilitati fiscale pentru marfurile exportate ( scutiri de impozite)

- exista un regim de « draw-back » prin care materialele prime sau componentele sau produsele

importate care sunt incorporate apoi in produse destinate exportului sunt scutite conditional de plata

taxelor vamale

B.2. Facilitati fiscale pentru exportatori

- Agentii economici sunt scutiti, sau li se reduc impozitele

C. DE NATURA FINANCIAR BANCARA

C.1. Creditele de export

- sunt credite acordate firmelor exportatoare, cu dobanda preferentiala, de la un an ( termen scurt) , 3-5

ani ( termen mediu) , pana la 10 ani (terman lung) si peste 20 ani ( pe termen foarte lung) care se

numesc credite de asistenta si sunt acordate de statele dezvoltate sau organisme financiare

internationale, statelor in curs de dezvoltare

o Credite comerciale

Credit furnizor – acordat importatorului direct de catre furnizor

Credit cumparator – acordat importatorului de catre o banca din tara

furnizorului

Linie de credit – o banca din tara furnizorului si o banca din tara importatorului

C.2. Asigurarea si garantarea creditelor de export

Asigurarea – se practica de regula pentru creditul furnizor, de catre o banca din tara

exportatorului, si acopera riscul acestuia de a nu incasa la scadenta contravaloarea marfurilor

vandute

Garantarea – se practica pentru creditul cumparator de o banca din tara importatorului pein

care ea se obliga fata de banca exportatorului sa achite contravaloarea marfurilor livrate pe

credit in cazul in care importatorul a devenit insolvabil

D. DE NATURA VALUTARA

D.1. Prime valutare

- reprezinta posibilitatea pentru exportatori de a converti valuta incasata din export, in moneda nationala

la un curs mai avantajos decat cel oficial « curs cu prima »

D.2. Deprecierea monedei nationale ( voita, controlata)

- utilizata des datorita eficientei imediate

- stimuleaza exporturile doar daca deprecierea se produce mai accelerat decat scaderea puterii interne de

cumparare a monedei

- cererea pe piata externa trebuie sa fie elastica, pentru ca aceasta mosura sa dea roade

- se aplica temporar

Argumente economice pro si contra in dezbaterea liber schimb- protectionism

1. Liberul schimb

a. Consumatorii

- varietate mai mare de produse

- gama mai larga de preturi

- gama mai larga de calitate

- produse anterior necunoscute sau inaccesibile

b. Producatori

- extinderea pietei de desfacere

- posibilitatea de a obtine economiii de scara

- posibilitatea de a procura materii prime sau materiale mai ieftine

- acces la tehnologie noua, moderna

c. Macroeconomic

- proces tehnologic

- o alocare mai buna a resurselor

- specializarea pe domeniile cele mai performante

2. Protectionism

a).Protejarea producatorilor interni de regula pentru absorbtia socurilor datorate ajustarii structurale

Ajustare structurala = o economie sufera modificari in timp si se schimba ponderea sectoarelor in PIB

Sectoare vizate

Industrii tinere – cele care s-au lansat recent, si incorporeaza cunostinte tehnice de nivel

ridicat, personal specializat, brevete de inventie, etc. care maresc costurile de lansare. Statul

protejeaza aceste industrii pana ating maturitatea.

o Critici, contraargumente

- motive de eficienta ( sa fie mai putin eficiente decat s-a asteptat)

- sa ramana dependenta de subventii

- se instaureasa o autosuficienta si firmele nu mai sunt preocupate de

reducerea costurilor

- problema identificarii acestor sectoare cu potential de dezvoltare

- argumentul investitorilor privati

Industriile in declin – cele care si-au pierdut resursele de competitivitate. In practica au fost

mia mult sprijinite industriile in declin datorita presiunii sociale

b.Ocuparea fortei de munca, mai ales pe considerente regionale, pentru a nu produce dezechilibre majore la

nivelul unei zone deja afectate de somaj

c. Obtinerea de venituri bugetare din taxele vamale, in special in tarile sarace

d. Echilibrarea balantei de plati, in cazul barierelor netarifare cu modificarea comportamentului de consum

pentru a reduce rata de consum de produse de lux pentru care se cheltuiesc sume importante.

e. Protectia impotriva dumping-ului practicat de unele firme externe, mai ales cel pradalnic, si a exploatarii

pozitiei de monopol a unei firme dominante

Argumente non- economice pro si contra in dezbaterea liber schimb- protectionism

o Protectia consumatorilor (calitate indoielnica, carne de vita si pasare afectata, farmaceutice)

o Motive de securitate nationala

o Motive strategice

o Motive politice / ideologie ( embargou)

o Motive de identitate culturala

o Motive de respectare a drepturilor omului

o Motive de respectare a protectiei mediului

o Motive de restrangere a influentei negative a unei crize economice

Argumente de politica economica

Polarizarea societatii in 2 categorii :

o Un secor in favoarea protectionismului

o Un sector pro liber schimb

Pentru protectionism militeaza:

o Sindicatele

o Industriile in declin si furnizorii lor

o Firmele foarte afectate de concurenta externa

Pentru liber schimb militeaza:

o Importatorii si distribuitorii

o Exportatorii

o Consumatorii

- prin polarizarea aceasta apara o cerere si o oferta de protectie. Oferta de protectie vine de la politicieni

si de la functionarii administrativi.

- Inclinatia spre protectionism este mai mare :

Cand costul ajustarii sociale este mare pentru societate

Cand costul implicat pentru impunerea barierelor este mai mic

Cand industria este mai importanta

Cand exista o simpatie publica fata de sectorul respectiv.

Masuri de politica comerciala luate de Romania

Comertul exterior al Romaniei

- intre ’75 – ’80 Romania a inregistrat cea mai mare pondere in comertul exterior, de 0,7 %

- In prezent, ponderea este de 0,35

Evolutie

Anul Expotrturi Importuri

2000 11,3 mld $ 14,2 mld $

2002 14,7 mld $ 18,9 mld $

2004 18,9 mld $ 26,3 mld $

2005 25,8 mld $ 40,7 mld $

Evolutia pe sectoare

Exporturi:

- masini, echipamente, utilaje – 20%

- textile, cofectii – 16%

- metale – 15%

- minerale – 10 %

- mijloace de transport – 10%

- incaltaminte – 5%

- plastice, chimice, lemn – 4%

Importuri :

- masini, echipamente, utilaje – 24%

- minerale – 15%

- mijloace de transport – 12%

- metale – 10%

- textie – 8%

- chimie – 8%

- plastice – 6%

- alimentare – 3 %

Categorii de intensitate tehnologica a exporturilor :

- producte hi-tech – 1,3 % din totalul exporturilor ( aviatie, electronice, IT, farmaceutice)

- thnologie medie – 36% ( chimice, masini, echipamente, mijloace de transport)

- tehnologie medie – joasa – 30% ( minerale, metaleile, plastice)

- tehnologie joasa – 30% ( textile, incaltaminte, lemn, plasitce)

Firme mari exportatoare:

o Petrom

o Sidex ( Arcelor Mittal)

o Rompetrol

o Petrotel

o ALRO Slatina

o Dacia

2004 – 16.000 bucati la export

2005 – 50.000 bucati la export

2006 – 80.000 bucati la export

2007 – 120.000 cucati la export

o Oltchim

o Solectron ( componente hard-ware si telefoane mobile)

o Draexlmaier

Repartizarea geografica :

Exporturi – 68% catre UE

Importuri – 63 % din UE

Pe tari :

Exporturi Importuri

1. Italia – 18% 1. Germania – 16%

2. Germania – 16% 2. Italia – 15 %

3. Turcia – 8% 3. Rusia – 8%

4. Franta – 7,8 % 4. Franta – 7%

5. Ungaria – 5 % 5. Turcia – 5%

6. GB – 5% 6. China

7. Bulgaria 7. Austria

8. Austria 8. Ungaria

9. SUA 9. Kazahstan

10. Olanda 10. Polonia

Instrumente de politica comerciala ale Romaniei

1. Barierele tarifare

- Romania are tarif vamal compus

- Acordul de asociere la UE ( ’93) a intrat in vigoare la 1 ianuarie 1995, pe o perioada de 10 ani, cu

menirea de a pregati Romania pentru uniunea vamala, si repartitia a fost asimetrica :

Primii 5 ani, UE a eliminat taxele vamale fata de Romania

Ultimii 5 ani – tarile UE nu au mai platit taxe vamale la Romania

- Pentru produsele agricole, s-a semnat acordul « dublu O » - Romania a eliminat taxele vamale la

produsele agricole venite din UE, iar UE nu a acordat subventii de export la aceste produse

Romania mai are liber schimb si cu tarile AELS pentru produselel industriale ( Elvetia, Norvegia, Islanda,

Lichtenstein) si de asemenea cu Turcia

Acorduri de comert preferential :

- Cu tarile mediteraneene (Maroc, Tunisia, Algeria, israel)

- Cu tarile ACP ( Africa, Caraibe, pacific, fostele colonii)

- Cu tarile SGP ( sistemul generalizat de preferinte vamale; pentru tarile in dezvoltare)

- Cu Consiliul de Cooperare al Golfului

- Cu Mercosur ( Argentina, Brazilia, Uruguay, Paraguay)

- Membrii OMC – avem plafoane de taxe vamale prin clauza natiunii celei mai favorizate

o Plafon 34,4% pentru produse industriale si 98,6 % pentru produse agricole, INAINTE DE

ADERAREA LA UE

o Plafon 7 % pentru produse industriale si 17,3 % pentru produse agricole, DUPA DE

ADERAREA LA UE

Produse la care s-a redus impunerea vamala odata cu aderarea la UE :

Agroalimentare

Alcoolice si otet ( de la 120% la 8%)

Tigari, cafea, cacao

Carne de pasare

Alune, margarina, unt, ulei, masline

Industriale

Medicamente, articole din plastic

Tesaturi, accesorii imbracaminte

Metale, autovehicule

Masini de cusut

Produse la care a crescut impunerea vamala odata cu aderarea la UE :

Agroalimentare

Animale vii, carne de vita

Cereale, faina, malt

Lactate, oua

Rosii, lamai, mere

Industriale

Pacura

Ulei de motor, gaz

Polietilena

Diverse laminate

Exemple de taxe vamale foarte ridicate :

- Bauturi spirtoase – 90% in cadrul uni contingent si 248 % fara contingent

- Vin – 144% cu contingent

- Grau – 242 %

2. Bariere netarifare

- interdictii la import la produse toxice, nocive sau/ si periculoase, droguri, arme

- contingente de import la branzeturi si cascaval, la vin si spirtoase, la carne de porc, la grau

- preturi minime la import, pana in August 2001 cand negocierile din cadrul OMC ne-au pbligat sa

renuntam

3. Bariere in servicii

- Acordul TRIPS – referitor la dreptul de proprietate intelectuala in cometul international, bariera

constand in faptul ca nu se aplica TRIPS corect. Legea 8, a dreptului de autor, in 1996. S-a constatat

scaderea ratei pirateriei, dupa cum urmeaza :

Soft-ware – de la 93% la 73 %

Productii muzicale – de la 92% la 75%

Audio- video – de la 90% la 55%

- Directiva legata de audio-vizual, fiind o reglementare de continut local in audio-vizual :

Minim 51 % din timpul de emisie trebuie sa fie dedicat productie trebuie sa fie dedicat

productiilor euripene

Minim 40% din timpul de emisie trebuie sa fie dedicat productiilor nationale

4. Masuri promotionale de stimulare a exporturilor

- In romania exista un program de promovare a exporturilor prin care statul sprijina participarea la

targuri si expozitii internationale, misiuni economice, si realizeaza studii de piata.

- Statul acopera :

o 50% din cheltuielile de transport si cazare pentru un delegat al firmei

o 100% publicitate si organizarea standului

o 100% taxe vamale

o Aceste beneficii se acorda cu prioritate pentru firmele cu ISO

- Subventii de export nu s-au practicat

- S-au dat prime de export pentru carnea de pasare

- NU exista taxe vamale la export, nici comision vamal, nici TVA

- Functioneaza regimul de draw-back

- Impozitul pe profit pentru exportatori a fost o facilitate, fiind de 6% pana in 2002, in conditiile in care

celelalte firme aveau 25%, api a crescut pana la 12,5 % pana in decembrie 2003 si mai apoi la 25% in

2004, devenind din 2005 16% pentru toate firmele

- Banca exportatorlior in Romania este EXIMBANK

o Acorda credite pentru export

o Asigura si garanteaza exporturile

o 33% creditare din totalul valorii exporturilor

8. GATT

S-a infiintat in 1947, iar Romania a aderat in 1971. Secretaiatul general a fost la Geneva, in Elvetia.

Def – este un mecanism complex de negocieri comerciale multilaterale

Scop :

- liberalizarea comertului mondial

- reducerea progresiva a taxelor vamale

- eliminarea contingentelor ( pentru produse industriale)

- interzicerea subventiilor de export ( pentru produsele industriale)

Principii GATT

Principiul non-discriminarii – acordarea clauzei natiunii celeli mai favorizate pe cale reciproca si

multilaterala

Principiul regimului national – conform caruia firnele straine au aceleasi drepturi si obligatii pe

teritoriul unei tari ca si firmele autohtone

Principiul reciprocitatii – concesiile tarifare sunt acordate reciproc

Negocierile s-au purtat in conferinte numite runde, in total 8 la numar ; de rezultatele negocierilor beneficiaza

toate tarile GATT, indiferent daca au participat sau nu. Niciuneia dintre tari nu i se putea cere sa dea concesii

unilaterale, iar retragerea vreunei concesii trebuiea compensata cu o masura echivalenta.

Derogari de la principiile GATT :

- pentru tarile in dezvoltare – ele au fost exceptate de la principiul reciprocitatii

- pentru uniunile vamale ( CE) – derogari de la principiul non-discriminarii

Neasunsuri GATT

- tarile care l-au infiintat s-au servit de el pentru satisfacerea propriilor interese. La primele 6 runde nu

s-au acordat concesii tarifare decat pentru produse industrilae, iar cele textile si agricole au fost

excluse de la negocieri

- puterea de negociere era diferentiata

- ecologistii au criticat GATT ca nu a sustinut o crestere economica durabila

Runda URUGUAY ( ’86 – ’93)

Rezultte:

- reducerea taxelor vamale cu 40% la nivel mondial

- reducerea subventiilor de export la produse agricole cu 21%

- interzicerea limitarilor voluntare la export

- eliminarea aranjamentului multifibre in 10 ani

- progrese minore la politici anti-dumping si achizitii publice

- s-au legat de problema mediului

In ’94 – transformarea GATT in OMC printrun acord semnat la Marakesh ( Maroc)

9. OMC

- intra in vigoare de la 1 ianuarie 1995 ( Geneva, Elvetia) are personal propriu, buget propriu si 132 tari

membre fondatoare, ajungand ulterior la 148 tari.

Diferente fata de GATT :

- are structura juridica si institutionala

- este o organizatie cu caracter permanent, cu baza juridica solida, ratificata de parlamentele tarilor

membre

- sfera de cuprindere mai larga : GATT se ocupa numai de marfuri, OMC include si servicii si TRIPS.

- modul de abordare : este o organizatie bazata pe consens in care fiecare tara are un vot.

- are caracter contractual, obligatoriu din partea tuturor membrilor

- sistem integrat de solutionare a diferendelor si un mecanism mai eficace de constrangere a tarilor care

se abat de la reguli

- poate impune decizii cu termen limita si poate aplica sanctiuni financiare

Obiectivul principal – asigurarea unei concurente deschise, loiale si nediscriminatorie in comertul

international, prin stabilirea unor reguli uniforme

Runda Doha- Quatar – suspendata iin 2006 dupa mai muti ani de negocieri, tot datorita diferendelor privind

produsele agricole. Conform rundei Doha, subventiile agricole de export ar trebui eliminate pana in 2003 iar

taxele vamale privind produsele agricole reduse cu 50%.

10. Stategii comerciale adoptate de tarile in dezvoltare. Aceste strategii au venit in ideea industrializarii

A. Substituirea importurilor ( SI) – devenita strategia orientata spre interior. Presupune aplicarea de

masuri protectioniste pentru reducerea importurilor si substituirea lor cu produse autohtone.

B. Promovarrea exporturilor ( PE) – devenita strategie orientata spre exterior. Se refera la incurajarea

exporturilor de produse prelucrate printro politica de deschidere non-restrictiva din partea statului.

SI – a aparut in anii ’50-’60, s-a atenuat in anii ’70, iar dupa ’80 s-a lansat PE.

SI – s-a bazat pe teza Prebish-Singer, care afirma ca termenii de schim ai tarilor in dezvoltare se deterioreaza

continuu din cauza scaderii pretului la produsele pe care le exporta. Ele au fost nevoite sa exporte tot mai

mult, primind acelasi volum de importuri. => un « pesimism de export.

A urmat incercarea de dezvoltare a unei industrii proprii printro protectie puternica fata de exterior.

Argumentul invocat a fost al « industriei tinere ».

Exemple de tari cu SI :

- tarile din America latina ( ’50)

- India, Pakistan, Cambogia (’60)

- Blocul estic ( ’70)

Ca strategie de industrializare a dat roade, majoritatea tarilor realizand o pondere de productie industriala in

PIB asemanatoare cu tarile dezvoltate, insa daca e corelata cu cresterea economica per ansamblu a tarii, apar

indoieli serioase ca a fost o strategie buna.

Lipsa progresului tehnic, a accesului la materile performante, la munca calificata, lipsa experientei

manageriale au fost lacunele acestei strategii.

O bariera comerciala poate ajuta o industrie sa supravietuiasca, dar nu o poate face mai eficienta.

PE – incurajeaza exporturi spre tarile dezvoltate.

Ex de tari cu PE :

- ’60 – 4 tigrii asiatici : Hong-Kong, Taiwan, Singapore si Coreea de Sud

- ’70 – Malaesia si Thailanda

- ’80 – China

Toate au inregistrat o crestere economica foarte spectaculoasa, chiar cu 2 cufre pe o perioada de peste 10 ani,

dar liberul schim este doar unul din factorii de succes, ceilalti fiind :

- rata de economisire foarte ridicata

- progresul in invatamant

SI PE

- informatia disponibila este mai abundenta fiind

vorba de piata interna

- posibilitatea specializarii pe domeniile mai

performante

- ofera siguranta - politica mai transparenta reducand tendinta de

coruptie

- reducerea dependentei economice si politice fata de

exterior

- se evita costurile ascunse ale barierelor

protectioniste.