SITUATIA PIETELOR SI FUNCTIONAREA PRINCIPALELOR ORGANIZATII COMUNE DE

PIATA PENTRU CARNEA DE PASARE

Privire de ansamblu ; organizarea si functionarea  propriu zisa a pietei la carnea de pasare.

Ca multe alte activitati economice din Romania, si avicultura a regresat in primul deceniu dupa revolutia din 1989, de aceea il si numim „deceniul pierdut”. In prima jumatate a acestui deceniu s-a ajuns sa se produca doar o treime din productia de carne si o patrime din productia de oua, fata de perioada anterioara, de evolutie a intreprinderilor avicole de stat si cooperatiste. Desfiintarea Centralei pentru Productie Avicola, care coordona aceasta activitate, a determinat o decadere atat cantitativa, cat si calitativa a acestei activitati. Practic, trebuia ca privatizarea intreprinderilor avicole sa se faca fara ca acestea sa fie distruse, pentru ca in ele se investise mult, erau foarte bine structurate, cu fluxuri tehnologice foarte bine gandite si realizate, nu numai pentru gaini, dar si pentru rate, gaste, curci, iepuri, animale de blana si alte specii mai putin reprezentative. Dintre acestea, doar gainile au fost salvate (pui de carne si gaini ouatoare).

Acesta a fost si scopul pentru care, exact cu 20 de ani in urma, a luat fiinta Uniunea Crescatorilor de Pasari din Romania. Aceasta perioada de 20 de ani poate fi împartita in trei faze – prima, derulata pe parcursul a cinci ani, care a cuprins privatizarea si constituirea unei noi baze tehnico-materiale; a doua faza, de circa 10 ani, de dezvoltare considerabila, intrecand cu mult productiile si performantele de dinainte de 1989; iar in ultimii cinci ani avut loc faza a treia, cea de consolidare a activitatii avicole, datorita crizei economice.

Situatia actuala din acest sector, comparativ cu cea din competitoarele noastre din UE, este mai mult decat favorabila. Pe perioada de existenta a UCPR, productia de carne de pasare a crescut de peste patru ori, iar cea de oua s-a dublat. N-au existat insa doar cresteri cantitative. Performantele tehnice – in special la puii de carne – sunt acum la nivelul si chiar peste cele din tarile cele mai dezvoltate din UE si din lume. In ultimii doi ani, balanta noastra comerciala externa este net excedentara valoric, atat la carne de pasare, cat si la oua. Avem costuri de productie mai mici decat competitorii

1

nostri, dar puterea scazuta de cumparare a populatiei autohtone ne-a determinat sa vindem la export transate si preparate din carne de pasare cu mare valoare adaugata.

Avicultura romaneasca are un specific aparte, care n-a fost utilizat in celelalte tari: este complet integrata. Ea isi produce singura furajele combinate in fabrici de nutreturi foarte performante, iar unele societati isi produc, prin activitati agricole proprii, chiar si ingredientele furajere necesare. Totodata, detine intregul lant de productie, de la ferma de reproductie si statii de incubatie pentru producerea puilor de o zi pana la cresterea foarte performanta a puilor de carne, dar are parte şi de o implicare majora in activitatea de industrializare, in abatoare si capacitati de prelucrare superioara a carnii, precum si in retele de distributie si de comercializare prin magazine proprii. Mai mult, exporta excedentul la preturi foarte bune, fata de consumul intern.

Anul 2013 a consemnat livrări importante la principalele produse – carne de pasare in viu si oua de consum. Astfel, facand un calcul preliminar, la carnea de pasare in viu se estimeaza o livrare de 420 mii tone, cu 1,5% mai mult decat s-a realizat in 2012, iar la oua de consum avem 1.500 milioane de bucati, in crestere cu 10,5% fata de anul trecut. Aceste cantitati au fost realizate in conditiile unor performante foarte bune, cu mult peste media europeana, la costuri de productie si preturi de vanzare competitive pe piata comuna europeana.

De exemplu, pretul de vanzare la producator la carnea de pasare este de 88% fata de media UE si ne aflăm, pe locul 7, cu pret scazut, din cele 28 tari ale Uniunii. La oua de consum situatia este si mai critica – ne aflam pe locul 4 printre tarile cu pret foarte scazut, fiind la 80-81% fata de pretul mediu european. Cu toate acestea, importurile la carne de pasare depasesc cantitativ cu 35% exporturile (+17 mii tone), chiar daca valoric balanta comerciala este excedentara cu 17%.

Populatia interna a Romaniei nu are capacitatea de a consuma, alaturi de productia interna, si marile cantitati din import, producatorii interni nereusind sa-si valorifice productia si avand mari stocuri nevandabile. Iar desele campanii de dezinformare a consumatorilor, cum au fost recent cele cu privire la Salmonella sau hormonii din carnea de pasare, determina o presiune negativa asupra consumului si pretului.

Sunt prevazute in programul de dezvoltare intocmit de comisia prezidentiala mari cresteri de productie pana in anul 2020-2030. Avem forta de a le realiza cantitativ, dar nu si de a le valorifica. De aceea, in conditiile în care unele societati avicole au intrat în insolventa, va trebui sa ne redimen-

2

sionăm evolutia viitoare, pentru ca altfel riscam sa compromitem o activitate pe care o consideram – inca – de mari perspective.

    Adoptarea si implementarea acquis-ului.

      Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor va elabora legislatia necesara privind standardele de comercializare si obligativitatea acestora:

In 2002– armonizare standarde comercializare pentru carnea de pasare; introducerea obligativitatii conform R CEE nr. 1906/90; 1538/91

In 2003– armonizare standarde comercializare pentru oua; introducerea obligativitatii, conform R CEE nr. 2782/75; 1868/77; 1907/90; 1274/91.

Incepand cu anul 2003 se va organiza sistemul de monitorizare a preturilor, conform R CE nr. 1484/95; 1371/95

In perioada 2004 – 2006, Agentia de Plati si Interventie va intreprinde, in domeniul carne pasare si oua, masurile necesare pentru administrarea:

a. Sistemului de plata a restitutiilor pentru carne de pasare exportata;b. Licentelor de import - export

      La carnea de pasare OCP functioneaza pe baza Regulamentului Consiliului nr. 2777/1975 si a Regulamentelor Comisiei C.E.E. nr. 1906 si 1907 din 1990 si cuprinde: pasarile vii (gaini, rate, gaste, curcani, bibilici), cu o greutate de peste 185 grame. Se acorda ajutoare de depozitare si in cazuri exceptionale interventii prin cumparare.      Reforma PAC din 2003 a stabilit masuri de decuplare a platilor directe de Productie pentru bovine, ovine si caprine, la pasari si porcine piata fiindliberalizata.

In perioada 2004-2010 perspectivele pietei carnii , in cadrul U.E.sunt:

La carnea de pasare, consumul este previzibil sa creasca lent la 24 kg. pe locuitor. Productia totala stagneaza, pe termen scurt importurile cresc, iar pe termen lung se asteapta o intensificare a lor, ca urmare a solicitarilor pietei. Exporturile se mentin la acelasi nivel.

 Comertul cu carne este redictionat spre statele membre deficitare, mai ales din U.E-15, acesta depinzand si de gradul de competivitatea a statelor membre. Productia de carne de pasare va creste moderat de la 10,74 mil. tone in 2004 la 10,93 mil. tone in 2010. Pe termen lung se asteapta o crestere a consumului.

3

Organizarea Comuna de Piata a Carnii.

     In acest domeniu este necesara adaptarea sectorului zootehnic la evolutiapietei concurentiale interne si externe, pe fondul asigurarii competitivitatii cu standardele comunitare.     In acest sens, se impun masuri de reglare a pietei carnii prin facilitati laaprovizionarea cu inputuri, formarea si consolidarea grupurilor de producatori,elaborarea criteriilor de standardizare de calitate a produselor, sistemul de preturi, acordarea de ajutoare directe.    In acest sens, in centrul politicii acestui sector agricol trebuie postate problemele stringente, cum sunt:

• definitivarea procesului de adaptare a legislatiei romanesti in domeniu la acquis-ul comunitar;

• consolidarea structurilor institutionale in domeniul carnii pentru a  asigura transpunerea in practica a procedurilor acquis-ului comunitar;

• promovarea si controlul calitatii carnii si a produselor din carne.  In domeniul cresterii animalelor s-au legiferat o multitudine de aspecte care  privesc productia, prelucrarea, distributia si desfacerea.     Pe baza lor, in anul 2004 au fost stabilita o prima transa de abatoare  autorizate, care corespund exigentelor U.E. pentru demararea sistemului de  calsificare, stabilite pe baza Recomandarilor 1208/1981, 2930/1981 si  1186/1990. In perioada 2005 – 2006 preocuparile s-au orientat si spre  autorizarea persoanelor care sa organizeze si sa coordoneze activitatea de  control privind aplicarea acestui sistem      In vederea implementarii legislatiei europene, transpusa in legislatia  natioanla, ANSUSA a infiintat Directia de Sanatate a Animalelor, ca  departament specializat, prin care se asigura instruirea medicilor veterinari si  a in legislatia natioanla, ANSUSA a infiintat Directia de Sanatate a Animalelor, ca departament specializat, prin care se asigura instruirea medicilor veterinari si aplicarea prevederilor legislative in domeniu, desfasurarea relatiilor de colaborare cu asociatiile pentru protectia si sanatatea animalelor din tara si strainatate.      In toate activitatile din cadrul filierei carnii au fost si sunt implicate organizatiile profesionale si interprofesionale, infiintate pe baza Legii nr. 788/2001, cu rol important in formarea si consolidarea relatiilor de piata.      In cadrul acestei filiere, o importanta prezinta Asociatia Romana a Carnii  Patronatul Carnii), care constituie o organizatiei profesionala menita sa perfectioneze activitatea industriei carnii, reprezinta interesele a peste 70  societati comerciale al caror principal obiect de cativitate este

4

prelucrarea carnii si care realzeaza circa 60% din productia nationala de mezeluri.

 Legislatia UE in domeniul pietei carnii de pasare. 

Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, Având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din

22 octombrie 2007 de instituire a unei organizari comune a pietelor agricole si privind dispozitii specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”) , in special articolul 121 litera (e) coroborat cu articolul 4, întrucât:

1 Articolul 15 alineatul (1) si articolul 20 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 543/2008 al Comisiei prevad ca puii congelati si congelati rapid si anumite bucati de carne de pasare pot fi comercializate pe teritoriul Uniunii numai in cazul în care continutul de apa nu depaseste valorile tehnic inevitabile determinate prin metodele de analiza descrise în anexele VI, VII si, respectiv, VIII la regulament.

2 Articolul 16 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 543/2008 prevede că efectuarea controalelor periodice privind apa absorbita, in conformitate cu anexa IX la respectivul regulament sau a controalelor in conformitate cu anexa VI la regulamentul mentionat trebuie sa se desfasoare in abatoare.

3 Anexele VI și VII la Regulamentul (CE) nr. 543/2008 prevad valori limita pentru continutul de apa al carcaselor de pui congelate si congelate rapid, anexa VIII la regulamentul mentionat prevede valori limita pentru continutul de apa al anumitor bucati de carne de pasare si anexa IX la acelasi regulament prevede valori limita pentru continutul de apa al carnii proaspete de pasare la verificarea absorbtiei de apa in unitatile de productie. Toate aceste valori limita sunt stabilite pe baza a trei metode de racire definite la

articolul 10 din regulamentul respectiv, si anume racirea la aer, racirea prin dusare cu aer si racirea prin imersiune.

Tratatul de instituire a Comunității Europene.Avand in vedere Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din

22 octombrie 2007 de instituire a unei organizari comune a pietelor agricole si privind dispozitii specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”), in special articolul 121 litera (e) coroborat cu articolul 4, intrucat:

5

1. Incepand cu 1 iulie 2008, Regulamentul (CEE) nr. 1906/90 al Consiliului din 26 iunie 1990 privind unele standarde de comercializare a carnii de pasare se abroga prin Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.

2. Anumite dispozitii si obligatii prevazute de Regulamentul (CEE) nr. 1906/90 nu au fost reluate de Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.

3. Prin urmare, anumite dispoziții si obligatii necesare trebuie adoptate in cadrul unui regulament de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007, pentru a asigura continuitatea si buna functionare a organizarii comune a pietei si, in special, a standardelor de comercializare.

4. Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 a stabilit standarde de comercializare pentru carnea de pasare, a caror aplicare necesita adoptarea de dispozitii referitoare, in special, la lista carcaselor, a partilor de carcase si a organelor interne de pasare pentru care regulamentul respectiv este aplicabil, clasificarea in functie de conformatie, aspect si greutate, modalitatile de prezentare, indicarea denumirii sub care produsele in cauza trebuie comercializate, indicarea optionala a metodei de refrigerare si a modului de crestere, conditiile de depozitare si de transport a anumitor tipuri de carne de pasare, precum si verificarile regulate pentru a garanta aplicareauniforma, in cadrul Comunitatii, a dispozitiilor respective.

Avand in vedere Tratatul privind functionarea Uniunii Europene,Avand in cedere Regulamentul ( UE) nr 1038/2013 al Parlamentului

European si al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a pieţelor produselor agricole şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 şi (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului, în special articolul 188, având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1301/2006 al Comisiei din 31 august 2006 de stabilire a normelor comune pentru administrarea contingentelor tarifare de import pentru produsele agricole gestionate printr-un sistem de licenţe de import, în special articolul 7 alineatul (2), întrucât:

1. Regulamentul (CE) nr. 616/2007 al Comisiei a deschis contingente tarifare pentru importul de produse din sectorul cărnii de pasăre originare din Brazilia, Thailanda şi alte ţări terţe.

 Regulamentul (UE) nr. 1086/2011 de modificare a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003  și a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 2073/2005  în ceea ce privește Salmonella din carnea proaspătă de pasăre precum și a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 2073/2005  privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare.

6

Regulamentul CE 1232/2006 administrarea cotelor tarifare în sectorul carnii de pasare alocat Statelor Unite ale Americii, garantia este de 20 euro/100kg.

Regulamentul CE 701/2003 – regimul aplicabil importului de anumite produse din sectorul carnii de pasare si oua, originare din tarile din Africa, zona Caraibelor si Pacific (ACP), garantia este de 20 euro/100kg.

      Regimul intern.  

Firmele din industria avicola locala sunt performante si produc la costuri comparabile cu cele din Vest, insa produsele se vand la preturi „romanesti”. Crescatorii se plang cel mai mult de nivelul TVA.

Companiile din avicultura deja au tras un semnal de alarma foarte serios in legatura cu soarta lor: desi sunt performante si produc la costuri comparabile cu acelea ale companiilor europene, isi vand produsele la «preturi romanesti» care mai includ si TVA de 24%. In 2012, pretul materiilor prime cerealiere a crescut cu 50 – 70% fata de anul 2011 si cu 110% fata de anul 2009, in timp ce pretul produselor avicole la poarta fermei a crescut doar cu 17% in 2012 fata de 2009, acoperind doar rata inflatiei din acest interval.        Pentru carnea de pasare, exista un numar de probleme comune privind comercializarea, incluzand, pe partea inputurilor, o calitate slaba a materialului genetic si o calitate slaba a furajelor. Activitatile de prelucrare sunt obstructionate de lipsa de pregatire si instruire a fortei de munca care lucreaza in unitatile de procesare.       Un studiu recent al Bancii Mondiale confirma principalele ipoteze conform carora costurile de tranzactie si constrangerile legate de investitii reprezinta o problema serioasa si exista preferinta din partea companiilor de a lucra cu furnizori mai putini,mai mari si moderni. Totusi observatiile initiale indica, de asemenea, o imagine amestecata a activitatii de contractare curente, cu un numar mult mai mare de ferme mici contractate decat s-ar prognoza pe baza argumentelor de mai sus.       Micii fermieri nu sunt exclusi in totalitate de la filierele ofertei si multe companii majore incheie, de asemenea, contracte cu micii fermieri. Totusi programele mai sofisticate de asistenta a furnizorilor tind sa fie mai disponibile pentru fermele mai mari. Adesea, programele furnizorilor difera, pentru a se plia caracteristicilor acestor ferme diferite. 

7

In general, structura carcasei de pasari este urmatoarea:- piept 20-25%,- pulpe 32-35%,- spate 30-32%- aripi 13-15% din greutatea carcasei, reprezentand 75-80% din greutatea vie a pasarii.

Avicola comercializeaza carne de pasare si isi desfasoara activitatea numai cu respectarea reglementarilor in vigoare si a prevederilor prezentelor norme.

Definirea si descrierea produselor obtinute de societatile avicole dinRomania:

1.carnea de pasare - carnea destinata consumului uman, provenita din sacrificarea puilor de carne care nu a fost supusa nici unui tratament, exceptand tratamentul de racire - refrigerare, congelare;

• carcasa de pasare –reprezinta intregul corp al unei pasari dupa sangerare, deplumare si eviscerare; indepartarea inimii, ficatului, plamanilor,pipotei, rinichilor, picioarelor si a capului nu este obligatorie;

• jumatatile de carcasa obtinute prin taierea longitudinala in planul alaturat sternului si coloanei vertebrale;

• sferturi: partile obtinute prin sectionarea longitudinala si transversala a carcaselor, avand ca rezultat sferturi anterioare si/sau posterioare (cu sau fara glanda uropigena);

• sferturi posterioare neseparate: ambele sferturi posterioare unite printr-o portiune a spatelui, cu sau fara tartita;

• piept: sternul si coastele sau o parte a acestora, distribuite pe ambele parti, impreuna cu musculatura in aderenta naturala. Pieptul poate fi intreg sau portionat in jumatati;

• pulpa: femurul, tibia si fibula cu musculatura in aderenta naturala. Cele doua sectionari vor fi practicate la nivelul articulatiilor; se admite sectionarea mai jos de articulatia tibio-tarso- metatarsiana cu maximum 1 cm;

• pulpa de pui cu o portiune din spate atasata: greutatea portiunii atasate, respectiv oasele sacrum, coxal cu musculatura aferenta nu trebuie sa depaseasca 25% din greutatea totala a piesei;

• pulpa superioara: femurul impreuna cu musculatura in aderenta naturala. Cele doua sectionari vor fi practicate la nivelul articulatiilor;

• pulpa inferioara: tibia si fibula cu musculatura in aderenta naturala. Cele doua sectionari vor fi practicate la nivelul articulatiilor;

• aripi: humerus, radius si ulna cu musculatura in aderenta naturala.

8

• aripi neseparate: aripi in aderenta naturala cu o portiune toracica a carei greutate nu trebuie sa depaseasca 45% din greutatea totala a piesei;

• piept dezosat: piept intreg sau portionat in jumatati, fara os, rezultat din indepartarea sternului, claviculei, coastelor si a partii cartilaginoase a sternului;

• piept dezosat cu osul iades: piept dezosat, fara piele, cu clavicula si partea cartilaginoasa a sternului; greutatea claviculei si a cartilajului nu trebuie sa depaseasca 3% din greutatea totala a piesei;

• tacam de pasare: partile anatomice rezultate dupa detasarea pulpei cu os si a pieptului cu os, formate din regiunea dorsolombosacrala, aripi, gat, regiunea costala ramasa de la detasarea pieptului;

• spinari de pasare: portiunea anatomica rezultata dupa detasarea jumatatilor posterioare, a aripilor si a pieptului. Cuprinde gatul, spatele pana la regiunea lombara, coastele, stratul muscular, grasimea si pielea in aderenta naturala;

2. organe de pasare - inima (cu sau fara sacul pericardic), pipota (fara cuticula si fara continut) si ficatul (fara vezica biliara). Pipotele si inimile nu trebuie sa prezinte grasime aderenta.

3. alte parti comestibile: grasime de pasare;

Regim extern.

Sectorul carnii de pui a fost unul dintre domeniile care au reusit sa isi revina mai repede decat alte segmente din industria carnii. Desi greu afectat de gripa aviara de la sfarsitul anului 2005 si prima jumatate a anului 2006, sectorul – care a cunoscut investitii masive pentru modernizare – a reusit sa treaca peste criza cu bine. Natura acestui tip de afacere (ciclul scurt de productie), organizarea sectorului (caracterizat prin companii integrate, de mari dimensiuni), utilizarea fondurilor europene disponibile, precum si cresterea cererii pentru carnea de pui (mai ieftina, comparativ cu alte sortimente de carne) au făcut posibila refacerea si dezvoltarea domeniului.

9

De asemenea, multe abatoare au fost modernizate, cu tehnologii de ultima ora.  Conform studiului ”Impactul Aderării la UE asupra Industriei Carnii din Romania”, realizat de Eleonora Nistor, Vasileios Bampidis, Lenuta Pet si Valeria Ciolac sectoorul carnii de pui din Romania dispune de un important avantaj competitive. Lantul de productie al carnii de pui din Romania este similar cu cele intalnite in alte tari europene, dar mai scurt, dovedind integrarea procesatorilor în cadrul acestui lant. Acest lucru intareste pozitia producătorilor de carne de pui in cadrul lantului de productie prin scurtarea drumului dintre productie si farfuria consumatorului.  Numarul de pasari sacrificate a crescut in perioada 2007-2012 cu circa 22,8% de la 184.365 mii capete la 226.472 mii capete, in vreme ce greutatea in carcasa a pasarilor sacrificate a crescut cu 28,68% de la 273.305 mii tone la 351.704 mii tone in acelasi interval de timp. Remarcabil este insa faptul ca cea mai mare crestere a fost inregistrata in ceea ce priveste greutatea totala in carcasa a pasarilor sacrificate in unitati industriale specializate, unde avansul a fost de 70%, in intervalul 2007-2012, de la 184.348 mii tone, la 312.726 mii tone, ceea ce face ca unitatile industriale specializate sa aiba in prezent o pondere de 88,9% in totalul cantitatii de carne al pasarilor sacrificate, fata de 67,5% la momentul aderarii.  Romania a exportat in primele opt luni ale anului 2012 carne şi organe de pasare în valoare de 198 de milioane de euro, cu multe peste următoarele categorii de carne din top, potrivit datelor estimative ale Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. Exporturile totale de carne ale Romaniei s-au ridicat in perioda mentionata la 309 milioane de euro din care 64% reprezinta numai carnea si organele de pasare. Romania importa circa 80.000 de tone de carne de pui din strainatate si exporta 50.000 – 60.000 de tone.  Romanii si-au triplat consumul de carne de pui din 2002 si pana in prezent, dar cantitatea consumata ramane la jumătate din nivelul mediu al consumului din UE. In Romania, in prezent se consuma aproximativ 21 de kilograme de carne de pui pe locuitor.

Pentru urmatorul deceniu, este estimata o micsorare a comertului cu carne, sub efectele conjugate ale incetinirii productiei si mentinerii preturilor mondiale la un nivel ridicat, care vor descuraja importurile. Dezvoltarea fermelor de pasari va duce la marirea exporturilor mondiale de carne cu 16% la orizontul anilor 2020 fata de 2000. Majorarea va fi determinata in special de cresterea schimburilor de carne din partea tarilor din America de Nord si Sud, care vor acoperi circa 84% in majorarea totala a exporturilor la nivelul

10

anului 2020. Exporturile de carne ale UE ar trebui, conform previziunilor, sa se reduca in viitor din cauza micsorarii productiei interne ca urmare a reformelor PAC, cuplate cu consumul intern in crestere determinat de largirea UE. Japonia va ramane cel mai mare importator de carne in 2020, urmata de Mexic si Coreea. Federatia Rusa este in continuare unul dintre cei mai mari importatori de carne, dar contingentele tarifare vor limita importurile.

In primele sapte luni din acest an s-a exportat o cantitate de 41.462 de tone de carne de pasare, la un pret mediu de 2.112 euro pe tona, iar 34.976 tone, adica peste 84% din cantitatea totală a mers in tarile UE si restul în afara spatiului comunitar, insa in tarile in care se platesc aceste restituiri la export au fost duse cantitati foarte mici, doar cateva sute de tone, iar subventia a fost de 270 de euro pe tona de carcasa si nu pe carnea transata.

 In ceea ce priveste importurile, producatorii de carne pasare trebuie sa faca fata unei presiuni considerabile din partea surplusului de producatori din UE, SUA si din regiune. Deoarece e posibil ca aceste presiuni sa continue, ele trebuie sa fie contracarate de eforturile de comasare si de crestere a eficientei producatorilor si procesatorilor de carne de porc si pasare. Acest lucru e posibil sa necesite inlaturarea barierelor din calea investitiilor straine si transferului de tehnologie, cu scopul de a imbunatati productivitatea si eficienta in aceste subsectoare.

Perspective pe termen mediu.

Exporturile de carne ale UE se vor micsora pana in anul 2020, pe fondul reducerii productiei odata cu aplicarea noii PAC, dar si a cresterii consumului intern ca urmare a procesului de largire a Uniunii, potrivit studiului Perspective Agricole 2011-2020, realizat de OECD-FAO (Organisation for Economic Cooperation and Development – Food and Agriculture Organization). Preturile se vor mentine in continuare ridicate, tendinta sustinuta in special de cererea din partea tarilor in curs de dezvoltare.

Perspectivele pentru piata carnii in urmatorul deceniu tin cont de costul ridicat al furajelor in contextul mentinerii cererii, mai ales din partea tarilor in curs de dezvoltare. Preturile ridicate in prima jumatate a perioadei acoperite de perspectivele OECD si FAO ar trebui sa conduca la cresterea numarului de animale, fenomen urmat de dezvoltarea comertului in a doua jumatate a decadei.

Este de asteptat ca majorarea productiei de carne la nivel mondial, temperata de costuri de productie tot mai mari in cursul perioadei analizate,

11

sa scada pana la 1,8% pe an, fata de 2,1% in ultimul deceniu. Marirea productivitatii realizate prin reducerea costurilor si imbunatatirea eficientei tehnologice constituie principalul motor al cresterii, in special la productia de carne de pasare de curte in tarile in curs de dezvoltare. Raportat la deceniul precedent, majorarea consumului de carne va fi mai lenta in perioada analizata, din cauza costurilor ridicate de productie, dar si a incetinirii procesului de crestere a populatiei. Majorarea cererii se datoreaza in mare parte economiilor din Asia si America Latina, dar si ale tarilor exportatoare de petrol.

Exporturile mondiale de carne se vor majora cu 1,7% pe an, cererea fiind orientata in principal catre carnea de pasare dar si de vita. in ultimul deceniu, avansul era de 4,4% pe an. incetinirea ritmului este in mare parte explicata prin reducerea cererii de import din partea Federatiei Ruse. S-au marit in schimb solicitarile din partea statelor din America de Sud si de Nord, cele doua regiuni acoperind impreuna 84% din cresterea globala a exporturilor.

 

12

Efective si productia de carne

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007Efective totale de pasari

Mii cap1200543 1178909 1312376 1327856 1400432 1438574 1499325

Productia totala de carne de pasare in viu

Mii tone 432 495 512 534 516 512 545

Greutatea medie la sacrificare

Kg/cap4 4,5 5,5 6 4,5 5 5.5

Greutatea minima pentru acordare subventii

Kg/cap4.3 - 5.9 5.5 5 6.6 6.2

Cantitatea totala de carne subventionata

Mii tone 23.2 54,7 - 21.2 13.7 14.8 45.8

 

13

Perspectivele carnii de pasare

Specificare 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Productie 17849 13657 16324 18999 16543 15876 19545 14768 14354 17345Import animale vii 50 57 76 59 67 78 63 57 57 49Export animale vii 78 82 82 85 88 83 89 89 89 892Productie(neta) 17341 13478 16784 17664 12356 14562 19785 12345 17463 17568Productie(neta disponibila)

13566 13464 15899 18977 15765 13542 14536 13456 17648 17584

Conusm 6710 7451 7608 7607 7603 7601 7600 7600 7599 7599Importuri (carne) 412 421 432 411 423 434 457 456 488 492Exporturi (carne) 545 565 576 542 589 596 578 587 532 566Stocuri initiale 21 234 342 78 5 12 54 34 23 45Stocuri finale 345 233 67 86 213 2 6 0 0 0

Planul de achizitii speciale (depozite)

76 54 34 34 44 65 2 23 21 1

Consum(kg/loc) 18,34 20,89 25,91 19,46 23,97 25,75 18,34 17,80 25,67 24,77

14

Subventii alocate din bugetul comunitar in perioada 2009-2016

Specificare 2009 30%

2010 35%

2011 40%

2012 50%

2013 60%

2014 70%    

2015 80%

2016 90%

2017 100%

Pasari(mii capete/an) 544 523 542 512 523 523 534 512 543Plati directe(euro/cap) 12,0 10,0 9,0 8,0 8,5 9,5 10,0 13,0 12.5Total platidirecte(mii de euro)

26.467 32.123 33.778 38.230 46.856 55.433 63.766 74.345 82.345

Pasari outoare(mii de capete/an)

8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000

Plati directe(euro/cap) 10,0 10.5 10.5 10 10.5 10 10.5 10 10.5Total platidirecte(mii de euro)

9400 11500 12100 14500 17700 20500 25100 28200 30000

Abatorizare pasari adulte(mii de capete/an)

3500 3500 3500 3500 3500 3500 3500 3500 3500

Plati directe(euro/cap) 12 12 8 11 10 12 11 12 12Total platidirecte(mii de euro)

15324 25899 31456 41577 58920 63467 71988 85324 91202

Abatorizare pui(mii de capete/an)

6000 6000 6000 6000 6000 6000 6000 6000 6000

Plati directe (euro/cap) 6,0 8.5 9,0 9,0 9,0 9,3 9,5 9,0 10,0Total platidirecte(mii de 1340,0 1560,0 1890,0 1976,0 2310,0 2456,0 2999,0 3246,0 4102,0

15

euro)

16