Uniunea Europeana este o constructie care se bazeaza pe trei piloni: Comunitatea Europeana, Politica Externa si de Securitate Comuna (PESC) si Spatiul de justitie, securitate si libertate (fostul JAI din Tratatul de la Maastricht)

Politica externa si de securitate comuna a UE

Uniunea Europeana este o constructie care se bazeaza pe trei piloni: Comunitatea Europeana, Politica Externa si de Securitate Comuna (PESC) si Spatiul de justitie, securitate si libertate (fostul JAI din Tratatul de la Maastricht).

Intr-o lume din ce in ce mai globalizata, interesele politico-economice ale statelor membre UE ar fi mai bine atinse daca ar fi exprimate la nivel comunitar, beneficiand astfel de forta grupului celor 27 de tari europene din Uniune. Acesta este si motivul pentru care se doreste crearea unei politici externe si de securitate coerenta la nivel european, obiectiv care inca nu este atins, dar care, cel putin conform legislatiei comunitare, este unul din cele mai importante.

Conform Tratatului privind Uniunea Europeana, competenta Uniunii n materie de politic extern i de securitate comun include toate domeniile politicii externe, precum i toate chestiunile referitoare la securitatea Uniunii, inclusiv la definirea treptat a unei politici de aprare comune care poate conduce la o aprare comun.

Politica extern i de securitate comun face obiectul aplicrii unor norme i proceduri speciale. Aceasta este definit i pus n aplicare de Consiliul European i de Consiliu, hotrnd n unanimitate, cu excepia cazului n care tratatele dispun altfel. Adoptarea de acte legislative este exclus. Politica extern i de securitate comun este pus n aplicare de naltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe i politica de securitate i de statele membre, n conformitate cu tratatele. Rolurile specifice al Parlamentului European i Comisiei n acest domeniu sunt definite prin tratate.

n cadrul principiilor i al obiectivelor aciunii sale externe, Uniunea desfoar, definete i pune n aplicare o politic extern i de securitate comun ntemeiat pe dezvoltarea solidaritii politice reciproce a statelor membre, pe identificarea chestiunilor de interes general i pe realizarea unui grad din ce n ce mai mare de convergen a aciunilor statelor membre.

Statele membre sprijin activ i fr rezerve politica extern i de securitate a Uniunii, n spiritul loialitii i solidaritii reciproce i respect aciunea Uniunii n acest domeniu.

Statele membre conlucreaz pentru consolidarea i dezvoltarea solidaritii politice reciproce. Acestea se abin de la orice aciune contrar intereselor Uniunii sau care poate duna eficienei sale ca for de coeziune n relaiile internaionale. Uniunea desfoar politica extern i de securitate comun:(a) prin definirea orientrilor generale;(b) prin adoptarea deciziilor care definesc:

aciunile care trebuie ntreprinse de Uniune;

poziiile care trebuie luate de Uniune;

modalitile de punere n aplicare a deciziilor prevzute la punctele anterioare(c) prin consolidarea cooperrii sistematice dintre statele membre privind orientarea politicii acestora.

Consiliul European identific interesele strategice ale Uniunii, stabilete obiectivele i definete orientrile generale ale politicii externe i de securitate comune, inclusiv n ceea ce privete chestiunile avnd implicaii n materie de aprare. Acesta adopt deciziile necesare.n cazul n care evoluia internaional o impune, preedintele Consiliului European convoac o reuniune extraordinar a Consiliului European pentru a defini liniile strategice ale politicii Uniunii n raport cu aceast evoluie.

Politica extern i de securitate comun este pus n aplicare de naltul Reprezentant i de statele membre, utiliznd mijloacele naionale i ale Uniunii. El detine dreptul de initiativa naltul Reprezentant exercit acest drept cu sprijinul Comisiei. n plus, naltul Reprezentant informeaz i consult n mod regulat Parlamentul European cu privire la punerea n aplicare a PESC. Acesta trebuie ndeosebi s se asigure c opiniile Parlamentului sunt luate n considerare n mod corespunztor.Mai mult, unanimitatea rmne regula general pentru adoptarea deciziilor n Consiliu i n Consiliul European n ceea ce privete PESC. Tratatul de la Lisabona a introdus clauze pasarel, pentru a se putea aplica procedura legislativ ordinar la domenii pentru care tratatele prevedeau aplicarea procedurii legislative speciale. n plus, aceste clauze permit i aplicarea votului cu majoritate calificat n cazul actelor care trebuie adoptate n unanimitate. Clauzele se aplic la PESC n ansamblu, excepie fcnd deciziile cu implicaii militare sau luate n domeniul aprrii. Datorit acestei clauze pasarel, Consiliul European poate autoriza Consiliul s hotrasc cu majoritate calificat n favoarea adoptrii anumitor msuri.FINANAREA PESC

Tratatul de la Lisabona nu aduce modificri n ceea ce privete finanarea cheltuielilor legate de PESC: cheltuielile care au implicaii militare sau n domeniul aprrii sunt finanate de statele membre; toate celelalte cheltuieli sunt finanate din bugetul UE.

n schimb, Tratatul de la Lisabona introduce dou noi mecanisme n vederea garantrii unei finanri rapide a aciunilor mai urgente:

aciunile urgente care depind de bugetul Uniunii vor beneficia de proceduri de finanare rapid, ale cror modaliti vor fi stabilite de Consiliu;

aciunile urgente care depind de finanarea statelor membre vor beneficia de un fond de lansare alimentat prin contribuiile statelor membre.

Institutiile PESC

Comitetul Politic i de Securitate (CPS). Acesta se ocup de toate aspectele PESC, urmnd s funcioneze totodat i ca motor al PESC i PESA. CPS ine sub observaie cursul evenimentelor internaionale relevante pentru PESC/PESA (funcie analitic), pentru a putea oferi Consiliului pe Probleme Generale (Consiliul Minitrilor de Externe), pe baza analizei sale, recomandri n ceea ce privete elaborarea politicilor de urmat (pregtirea deciziei). n plus, CPS se asigur c politicile, asupra crora s-a ajuns la un consens, sunt implementate (controlul implementrii) i constituie punctul de legtur n ceea ce privete schimbul de informaii dintre diversele instituii i actorii implicai n structurile PESC/PESA inclusiv NATO (funcie de legtur).Comitetul Militar reprezint cel mai nalt for al Consiliului i conduce toate activitile militare. Fa de CPS, el adopt o funcie de consultant pe probleme militare, oferind linii directoare Statului Major. CMUE este alctuit din efii de state majore din statele membre. Preedinia Comitetului este asigurat de un general sau amiral cu patru stele, numit de Consiliu pe termen de trei ani.Statul Major (SMUE) ndeplinete la fel ca CPS funcii de analiz i planificare n vederea ndeplinirii Misiunilor Petersberg. Mai concret, acesta se ocup cu alerta timpurie, estimarea situaiilor i planificarea strategic. Pentru a-i putea ndeplini n mod eficient funciile, el ntreine relaii permanente cu statele majore naionale i cu NATO. SMUE este o direciune general n cadrul Secretariatului Consiliului i are cca. 100 de angajai.

Politica externa a Romniei din perspectiva PESC

Printre primele capitole de negocieri cu Uniunea Europeana nchise de Romnia, nca n iunie 2000, ai fost cap. 26 (Relatii externe) si cap. 27 (Politica Externa si de Securitate Comuna). Prin aceste capitole, Romnia s-a angajat sa accepte acquis-ul comunitar si ca va fi gata sa-l aplice odata cu aderarea la UE n anul 2007, fara a necesita perioade de tranzitie.

n Documentul de pozitie a Romniei referitor la cap. 27, se arata ca "Romnia este pregatita sa accepte si sa aplice acquis-ul n domeniul Politicii Externe si de Securitate Comuna (PESC) a Uniunii Europene (UE). Structurile necesare transpunerii acesteia n practica au fost create, iar politica externa si de securitate a Romniei se bazeaza pe aceleasi principii si are aceeasi orientare cu cea promovata de Uniunea Europeana".Romnia s-a aliniat celor patru domenii ale aqcuis-ului, relevante pentru acea perioada, privind PESC si anume:- 727c21h 727c21h 727c21h 727c21h 727c21h Respectarea restrictiilor privind relatia cu Iugoslavia, n timpul regimului Milosevici;- 727c21h 727c21h 727c21h 727c21h 727c21h Respectarea restrictiilor privind relatiile cu regimul taliban din Afganistan;- 727c21h 727c21h 727c21h 727c21h 727c21h Embargoul privind livrarea de arme si echipamente militare pentru Etiopia si Eritreea;- 727c21h 727c21h 727c21h 727c21h 727c21h Aplicarea restrictiilor de acordare a vizei pentru membrii juntei militare din Birmania/Myanmar.

Toate rapoartele periodice privind progresele nregistrate de Romnia pe calea aderarii, elaborate de Comisie n ultimii ani, subliniau ca Romnia a continuat sa-si alinieze pozitiile cu deciziile si declaratiile Uniunii Europene si, atunci cnd a fost invitata, s-a asociat la pozitiile si actiunile comune ale U.E.

Se apreciaza ca, la momentul aderarii, Romnia nu se va confrunta cu probleme n aplicarea acquis-ului referitor la protectia diplomatica si consulara.

De asemenea, Romnia a declarat ca va urmari si implementa cerintele ulterioare ale acquis-ului n domeniul PESC. Prin Documentul de pozitie referitor la cap.27, Romnia s-a angajat ca, la momentul aderarii, sa subscrie la obiectivele cuprinse n art. 2 al Tratatului de la Maastricht privind Uniunea Europeana si sa transpuna n practica obiectivele PESC, stipulate n prevederile respectivului Tratat.

Este important pentru Uniunea Europeana faptul ca Romnia se comporta ca un actor regional responsabil n eforturile de ntarire a stabilitatii si securitatii n Sud-Estul Europei si la granita de Est a Uniunii.

Romnia trebuie sa-si finalizeze punerea la punct a structurilor administrative, n cadrul MAE, pentru participarea la PESC.

Romnia considera ca proiectul de constructie europeana n domeniul securitatii si apararii reprezinta o etapa superioara n procesul de dezvoltare a capacitatii U.E. de a gestiona, prin mijloace militare si nemilitare, crizele care pot interveni pe continentul european sau n vecinatatea acestuia. n acelasi timp, Romnia insista pe mentinerea complementaritatii acestui proces cu cel al consolidarii NATO, n asa fel nct apararea europeana sa nu se contrapuna efortului euro-atlantic de aparare. n Documentul de pozitie aferent cap.27 se arata ca Romnia "ti exprima disponibilitatea si interesul deosebit de a fi implicata activ n aranjamentele ce vor fi convenite pentru cooperarea cu statele terte si de a participa pe deplin la Politica Europeana de Securitate si Aparare Comune, dupa aderarea la Uniunea Europeana".

Romnia a apreciat ca participarea timpurie la PESC poate constitui o oportunitate importanta de pregatire pentru aderarea la Uniunea Europeana n etapa premergatoare acesteia, iar participarea la PESA, o continuare fireasca a participarii la PESC.Concluzii

Actuala politica de securitate si cooperare comuna la nivel european,se bazeaza atat pe stabilitatea politica, cat si pe cea militara. Politica de securitate bazata pe cooperare renunta la orice idee de a impune stabilitatea prin mijloace deconfruntare.Scopul este promovarea cooperarii in vederea prevenirii conflictelor in sfera politica si a reducerii pericolului confruntarii armate. De asemenea, scopul politicii de securitate bazata

pe cooperare este de a evita escaladarea potentialelor conflicte, punand unaccent deosebit pe promovarea transparentei.Referitor la viitorul securitatii la nivelul Uniunii Europene

sunt de amintit unele dispozitii ale Constitutiei Europene, semnata pe 29 octombrie 2004.

Astfel, potrivit art. 15 din Constitutia Europeana, competenta Uniunii in materie de politica externa side securitate comuna se intinde asupra tuturor domeniilor politicii externe, precum si asupra tuturor problemelor referitoare la securitatea Uniunii, inclusiv definirea progresiva a unei politici de aparare comune care poate conduce la o aparare comuna.Statele membre sprijina in mod activ si fara rezerve politica externa si de securitate comuna a Uniunii in spiritul loialitatii si solidaritatii reciproce si respecta

actele adoptate de catre Uniune in acest domeniu. Ele se abtin de la orice actiune contrara intereselor Uniunii sau care poate dauna eficacitatii sale.Semnificative sunt si dispozitiile specifice de punere in aplicare a politicii de securitate si de aparare comune, cuprinse in art. 40 din Constitutie. Astfel, se arata ca,Politica de securitate si de aparare comuna face parte integranta din politica externa si de securitate comuna. Aceasta asigura Uniunii o capacitate operationala bazata pe resurse civile si militare. Uniunea poate recurge la asemenea masuri in cadrul misiunilor in afaraUniunii, pentru a asigura mentinerea pacii, prevenirea conflictelor si intarirea securitatii internationale, conform principiilor Cartei Natiunilor Unite.Politica de securitate si de aparare comuna include definirea progresiva

a uneipolitici de aparare comuna a Uniunii, ceea ce va conduce la o aparare comuna atunci cand Consiliul European, hotarand in unanimitate, va decide acest lucru.PAGE 5