I. INSTITUȚIA PREȘEDINTELUI REPUBLICII MOLDOVA

Capitolul V PREŞEDINTELE REPUBLICII MOLDOVAArticolul 77   Preşedintele Republicii Moldova, şeful statului   (1) Preşedintele Republicii Moldova este şeful statului.  (2) Preşedintele Republicii Moldova reprezintă statul şi este garantul suveranităţii, independenţei naţionale, al unităţii şi integrităţii teritoriale a ţării.Articolul 86 Atribuţii în domeniul politicii externe

    (1) Preşedintele Republicii Moldova poartă tratative şi ia parte la negocieri, încheie tratate internaţionale în numele Republicii Moldova şi le prezintă, în modul şi în termenul stabilit prin lege, spre ratificare Parlamentului.

    (2) Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai Republicii Moldova şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.

    (3) Preşedintele Republicii Moldova primeşte scrisorile de acreditare şi de rechemare ale reprezentanţilor diplomatici ai altor state în Republica Moldova.Articolul 87, Atribuţii în domeniul apărării

    (1) Preşedintele Republicii Moldova este comandantul suprem al forţelor armate.    (2) Preşedintele Republicii Moldova poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau generală.

    (3) În caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele Republicii Moldova ia măsuri pentru respingerea agresiunii, declară stare de război şi le aduce, neîntîrziat, la cunoştinţa Parlamentului. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii.    (4) Preşedintele Republicii Moldova poate lua şi alte măsuri pentru asigurarea securităţii naţionale şi a ordinii publice, în limitele şi în condiţiile legii.Articolul 88

Alte atribuţii  Preşedintele Republicii Moldova îndeplineşte şi următoarele atribuţii:   a) conferă decoraţii şi titluri de onoare;

   b) acordă grade militare supreme prevăzute de lege;   c) soluţionează problemele cetăţeniei Republicii Moldova şi acordă azil politic;   d) numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege;   e) acordă graţiere individuală;   f) poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa asupra problemelor de interes naţional;   g) acordă ranguri diplomatice;

    h) conferă grade superioare de clasificare lucrătorilor din procuratură, judecătorii şi altor categorii de funcţionari, în condiţiile legii;

    i) suspendă actele Guvernului, ce contravin legislaţiei, pînă la adoptarea hotărîrii definitive a Curţii Constituţionale;

       j) exercită şi alte atribuţii stabilite prin lege.

Titlul III AUTORITĂŢILE PUBLICECapitolul IV PARLAMENTULArticolul 60Parlamentul, organ reprezentativ suprem şi legislativ    (1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului.    (2) Parlamentul este compus din 101 deputaţi.

Articolul 66Atribuţiile de bază    Parlamentul are următoarele atribuţii de bază:       d) aprobă direcţiile principale ale politicii interne şi externe a statului;    e) aprobă doctrina militară a statului;    g) ratifică, denunţă, suspendă şi anulează acţiunea tratatelor internaţionale încheiate de Republica Moldova;    i) exercită controlul asupra acordării împrumuturilor de stat, asupra ajutorului economic şi de altă natură acordat unor state străine, asupra încheierii acordurilor privind împrumuturile şi creditele de stat din surse străine;    j) alege şi numeşte persoane oficiale de stat, în cazurile prevăzute de lege;    l) declară mobilizarea parţială sau generală;    m) declară starea de urgenţă, de asediu şi de război;

G U V E R N U LArticolul 96Rolul

    (1) Guvernul asigură realizarea politicii interne şi externe a statului şi exercită conducerea generală a administraţiei public, in calitate de organ specializat in promovarea politicii extene a RM.    (2) În exercitarea atribuţiilor, Guvernul se conduce de programul său de activitate, acceptat de Parlament.

HOTĂRÎRE Nr. 630 din  22.08.2011

pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionareaMinisterului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, structurii şi

efectivului-limită ale aparatului central al acestuia

Publicat : 26.08.2011 în Monitorul Oficial Nr. 139-145     art Nr : 700

   

REGULAMENTprivind organizarea şi funcţionarea MinisteruluiAfacerilor Externe şi Integrării EuropeneCapitolul IDISPOZIŢII GENERALE     1. Prezentul Regulament stabileşte modul de organizare şi funcţionare a Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene.     2. Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene (în continuare – Minister) este organul central de specialitate al administraţiei publice, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, avînd sediul în municipiul Chişinău, str. 31 August 1989, nr. 80.    3. Ministerul dispune de conturi trezoreriale, de ştampilă cu Stema de Stat şi denumirea sa în limba de stat, precum şi de alte ştampile şi anteturi.    4. Ministerul este organizat şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu Constituţia Republicii Moldova, Legea nr. 64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern, Legea nr. 761-XV din 27 decembrie 2001 cu privire la serviciul diplomatic, Legea nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, alte legi şi hotărîri ale Parlamentului, decretele Preşedintelui Republicii Moldova, ordonanţele, hotărîrile şi dispoziţiile Guvernului, alte acte normative, tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte şi prezentul Regulament.Capitolul IIMISIUNEA, FUNCŢIILE DE BAZĂ, ATRIBUŢIILEŞI DREPTURILE MINISTERULUI    5. Ministerul asigură realizarea politicii externe a Republicii Moldova în concordanţă cu interesele naţionale, inclusiv monitorizarea şi coordonarea procesului de integrare europeană a ţării, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi programul de activitate al Guvernului.    6. Pornind de la misiunea care îi revine, Ministerul exercită următoarele funcţii de bază:    1) elaborarea documentelor de politici publice, a actelor legislative şi normative de punere în aplicare a acestora, în conformitate cu priorităţile de politică externă, inclusiv de integrare europeană a ţării, stabilite în programul de activitate al Guvernului;    2) participarea la elaborarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea documentelor de politici publice naţionale şi sectoriale;    3) asigurarea, în numele statului sau al Guvernului Republicii Moldova, a reprezentării pe plan intern şi extern în domeniul său de activitate;    4) monitorizarea şi controlul aplicării şi respectării cadrului normativ din domeniul său de activitate şi a reglementărilor privind organizarea şi funcţionarea instituţiilor ce îşi desfăşoară activitatea în subordinea sau sub autoritatea sa;    5) elaborarea cadrului legislativ şi normativ privind organizarea şi funcţionarea instituţiilor serviciului diplomatic al Republicii Moldova, precum şi a propunerilor de modificare a acestuia;    6) administrarea fondurilor şi bunurilor Ministerului.    7. În vederea realizării funcţiilor sale de bază, Ministerul îndeplineşte următoarele atribuţii:    1) apără şi promovează pe plan extern interesele naţionale ale Republicii Moldova, asigurînd caracterul unic al politicii externe a statului;    2) iniţiază şi desfăşoară activităţi internaţionale, contribuind la dezvoltarea relaţiilor diplomatice şi de cooperare cu toate statele, relaţii întemeiate pe principiile şi pe normele dreptului internaţional;    3) asigură reprezentarea Republicii Moldova şi promovarea intereselor naţionale în statele lumii în cadrul organizaţiilor internaţionale, în relaţiile cu Uniunea Europeană, precum şi în contextul reuniunilor, conferinţelor şi forurilor internaţionale; participă la

elaborarea mandatului delegaţiilor oficiale ale Republicii Moldova la conferinţele, reuniunile internaţionale, precum şi la evenimentele desfăşurate în cadrul dialogului cu Uniunea Europeană;    4) monitorizează şi coordonează activitatea autorităţilor publice centrale în cadrul procesului de integrare europeană a ţării, inclusiv în contextul negocierilor pe marginea Acordului de asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană şi liberalizării regimului de vize cu Uniunea Europeană;    5) examinează şi formulează propuneri cu privire la ajustarea politicilor naţionale la standardele europene;    6) coordonează acţiunile realizate la nivel naţional ca rezultat al alinierii Republicii Moldova la deciziile sau poziţiile Uniunii Europene;    7) coordonează, în limitele competenţei sale, pe plan naţional, poziţiile Republicii Moldova expuse la forurile internaţionale;    8) elaborează şi prezintă, în modul stabilit, Preşedintelui Republicii Moldova, Parlamentului şi Guvernului propuneri privind dezvoltarea relaţiilor Republicii Moldova cu alte state şi organizaţii internaţionale, în baza analizei informaţiilor privind relaţiile bilaterale şi multilaterale, evoluţiei vieţii internaţionale şi intereselor Republicii Moldova;    9) contribuie, prin acţiuni de politică externă, la consolidarea statului de drept şi a instituţiilor democratice în societate;    10) coordonează poziţiile Republicii Moldova prezentate pe plan extern în domeniul drepturilor omului;    11) contribuie prin mijloace diplomatice la atragerea şi consolidarea sprijinului internaţional necesar în vederea soluţionării problemei transnistrene şi retragerii trupelor şi armamentelor străine de pe teritoriul Republicii Moldova, întreţinînd un dialog intens cu partenerii externi şi organizaţiile internaţionale, precum şi în strînsă conlucrare cu autorităţile naţionale, antrenate în realizarea politicii de reintegrare teritorială a ţării;    12) acordă asistenţă şi protecţie drepturilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor Republicii Moldova aflaţi în străinătate, persoanelor fizice şi juridice, potrivit legislaţiei Republicii Moldova, practicii internaţionale, tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte şi în conformitate cu normele şi principiile dreptului internaţional;    13) contribuie la dezvoltarea relaţiilor cu diaspora moldovenească;    14) organizează şi desfăşoară pe teritoriul Republicii Moldova şi în străinătate activităţi consulare;    15) asigură buna funcţionare a misiunilor diplomatice, a reprezentanţelor organizaţiilor internaţionale şi a oficiilor consulare străine pe teritoriul Republicii Moldova, în scopul asigurării îndeplinirii sarcinilor pe plan extern;    16) coordonează activitatea misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova în străinătate;    17) asigură aparatul central al Ministerului şi misiunile diplomatice ale Republicii Moldova peste hotare cu personal calificat, organizează cursuri de perfecţionare a personalului serviciului diplomatic, precum şi asigură realizarea drepturilor şi respectarea obligaţiilor angajaţilor, prevăzute de legislaţia în vigoare;    18) mediatizează în străinătate subiectele de pe agenda politicii externe şi interne a Republicii Moldova, informînd, totodată, comunitatea internaţională despre procesele de transformare democratică din ţară şi cele de apropiere de standardele europene;    19) colaborează la elaborarea, fundamentarea şi realizarea politicii economice şi comerciale a Republicii Moldova, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi programul de activitate al Guvernului;    20) iniţiază şi participă la negocieri în vederea încheierii tratatelor internaţionale;    21) exercită controlul asupra executării legislaţiei referitoare la încheierea tratatelor internaţionale;

    22) elaborează şi avizează proiecte de tratate internaţionale;    [Pct.7 subpct.22) modificat prin HG539 din 07.07.14, MO185-199/18.07.14 art.589]    23) înaintează Guvernului propuneri privind iniţierea negocierilor, semnarea, ratificarea, aprobarea sau acceptarea tratatelor internaţionale, aderarea la acestea sau denunţarea lor; elaborează propuneri şi coordonează procedura de parafare a proiectelor de tratate internaţionale şi efectuare a schimbului instrumentelor de ratificare;    [Pct.7 subpct.23) modificat prin HG539 din 07.07.14, MO185-199/18.07.14 art.589]    24) coordonează activitatea de raportare pe care o desfăşoară autorităţile publice naţionale în vederea implementării tratatelor internaţionale în domeniul drepturilor omului la care Republica Moldova este parte;    25) monitorizează, în colaborare cu alte autorităţi publice centrale, procesul de aplicare a prevederilor tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte şi prezintă Guvernului informaţii privind implementarea obligaţiilor asumate în cadrul realizării acestor tratate;    26) urmăreşte respectarea angajamentelor asumate de Republica Moldova în cadrul tratatelor internaţionale, raportează în numele statului, precum şi coordonează sau facilitează activitatea de raportare a instituţiilor naţionale;    27) participă, în comun cu autorităţile naţionale de resort la procesul de elaborare şi transpunere în viaţă a politicii de securitate naţională şi la eforturile paneuropene în domeniul securităţii internaţionale, inclusiv prin asigurarea coordonării la nivel naţional a activităţilor ce ţin de dezvoltarea relaţiilor de cooperare cu structurile euroatlantice;    28) asigură implementarea adecvată a legislaţiei în domeniile de competenţă;    29) informează organizaţiile Uniunii Europene despre realizarea planului naţional anual de armonizare a legislaţiei;    30) colaborează cu autorităţile administraţiei publice din ţară şi cu societatea civilă în vederea realizării misiunii sale în condiţii de maximă transparenţă şi spirit de susţinere reciprocă, garantînd actul participativ al societăţii;    31) asigură protocolul de stat şi ceremonialul;    32) întreţine arhiva diplomatică de stat şi elaborează politici în acest domeniu;    33) exercită alte atribuţii în conformitate cu legislaţia în vigoare.    8. Ministerul este învestit cu următoarele drepturi:    1) să iniţieze şi să prezinte Guvernului proiecte privind perfecţionarea legislaţiei în domeniile de competenţă;    2) să elaboreze, să aprobe, să modifice sau să abroge, în conformitate cu legislaţia în vigoare, ordine, dispoziţii, regulamente, instrucţiuni, reguli, reglementări şi alte acte normative departamentale;    3) să dispună autorităţilor administraţiei publice realizarea acţiunilor legate de politica externă şi procesul de integrare europeană;    4) să convoace şedinţe cu participarea factorilor de decizie şi a experţilor ministerelor şi ai altor autorităţi publice centrale pentru dezbaterea, soluţionarea şi formarea poziţiei unice asupra chestiunilor de pe agenda politicii externe şi procesului de integrare europeană a ţării;    5) să propună crearea, reorganizarea sau lichidarea, în modul stabilit de legislaţie, a subdiviziunilor din subordine;    6) să înfiinţeze consilii, comisii, grupuri de experţi şi alte organe consultative pentru exercitarea atribuţiilor în sferele de competenţă proprie;    7) să propună crearea sau gestionarea (inclusiv prin participare, după caz), structurilor interministeriale pentru soluţionarea unor probleme sau implementarea angajamentelor asumate pe plan internaţional, care necesită contribuţia altor instituţii;    8) să adopte, în limitele legii, norme obligatorii privind procedura de prestare a serviciilor de către subdiviziunile interioare ale aparatului central sau structurile

subordonate Ministerului, precum şi să soluţioneze problemele cu privire la procedura de supralegalizare a documentelor, în modul stabilit de Guvern;    [Pct.8 subpct.8) în redacţia HG421 din 26.06.13, MO136-139/28.06.13 art.508; în vigoare 01.06.13]    9) să folosească mijloacele speciale, obţinute în urma prestării serviciilor consulare, cu excepţia taxelor consulare, pentru acoperirea cheltuielilor aferente, suportate de către misiunile diplomatice, inclusiv de reprezentanţele permanente de pe lîngă organizaţiile internaţionale şi de oficiile consulare ale Republicii Moldova, în modul stabilit în legislaţie.

 Capitolul IIIORGANIZAREA ACTIVITĂŢII  MINISTERULUI     9. Ministerul îşi organizează activitatea în baza principiilor transparenţei în procesul decizional şi de răspundere personală a conducătorilor pentru deciziile adoptate în limitele competenţei lor.    10. Ministerul este condus de viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe şi integrării europene (în continuare – ministrul), numit în funcţie şi eliberat din funcţie conform Constituţiei Republicii Moldova şi Legii nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern.    11. Ministrul:    1) conduce activitatea Ministerului şi a instituţiilor serviciului diplomatic al Republicii Moldova peste hotare, aprobă decizii privind instituţiile serviciului diplomatic;    2) delimitează sarcinile şi atribuţiile şi stabileşte responsabilităţile viceminiştrilor, secretarului general, ambasadorului cu misiuni speciale şi ale conducătorilor subdiviziunilor din subordinea aparatului central al Ministerului şi instituţiilor subordonate Ministerului;    3) emite ordine şi instrucţiuni obligatorii pentru subdiviziunile interioare ale aparatului central al Ministerului;    4) prezintă Guvernului Republicii Moldova, în modul stabilit, propuneri privind înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice;    [Pct.11 subpct.4) modificat prin HG539 din 07.07.14, MO185-199/18.07.14 art.589]    5) prezintă Guvernului, în modul stabilit, propuneri privind înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea clasei oficiilor consulare ale Republicii Moldova;    6) promovează relaţiile bilaterale şi multilaterale politice, comerciale, economice, culturale, ştiinţifice şi de alta natură ale Republicii Moldova cu statele lumii, reglementează eventualele probleme politico-juridice care există sau care pot apărea în raport cu aceste state;    7) reprezintă Ministerul în relaţiile cu autorităţile administraţiei publice din străinătate şi în relaţiile cu organizaţii internaţionale;    8) în limita competenţelor ce-i revin, aprobă sau, după caz, modifică statul de personal al aparatului central şi al subdiviziunilor Ministerului, în limitele fondului de retribuire a muncii şi efectivului-limită, aprobate de Guvern;    9) aprobă regulamentele subdiviziunilor interioare ale aparatului central al Ministerului;    10) înaintează Guvernului propuneri privind numirea în funcţie şi rechemarea din funcţie a ambasadorilor extraordinari şi plenipotenţiari, a reprezentanţilor permanenţi, trimişilor şi însărcinaţilor cu afaceri en titre (permanenţi) şi a trimişilor – şefi ai misiunilor diplomatice;    [Pct.11 subpct.10) modificat prin HG539 din 07.07.14, MO185-199/18.07.14 art.589]    11) înaintează Guvernului propuneri privind desemnarea în funcţie şi rechemarea din funcţie a consulilor generali;    111) numeşte şi recheamă în/din funcţii însărcinaţii cu afaceri ad-interim (interimari);

    [Pct.11 subpct.111) introdus prin HG539 din 07.07.14, MO185-199/18.07.14 art.589]    12) numeşte în funcţii şi recheamă din funcţii şefii celorlalte oficii consulare;    13) numeşte în funcţii şi eliberează din funcţii personalul din cabinetul viceprim-ministrului, ministrului afacerilor externe şi integrării europene;    14) numeşte funcţionarii publici în funcţii diplomatice, modifică, suspendă şi încetează raporturile de serviciu în condiţiile Legii nr. 761-XV din 27 decembrie 2001 cu privire la serviciul diplomatic;    15) numeşte în funcţii, modifică, suspendă şi încetează raporturile de serviciu, în condiţiile Legii nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, cu funcţionarii publici care nu deţin funcţii diplomatice;    16) angajează, modifică, suspendă şi încetează raporturile de muncă cu personalul administrativ-tehnic şi de serviciu;    17) exercită monitorizarea generală a îndeplinirii obligaţiunilor de serviciu de către personalul Ministerului şi al subdiviziunilor interioare ale aparatului central al Ministerului;    171) eliberează depline puteri conform deciziei privind iniţierea negocierilor şi conform deciziei privind aprobarea semnării tratatului internaţional;    [Pct.11 subpct.171) introdus prin HG539 din 07.07.14, MO185-199/18.07.14 art.589]    18) înaintează, în modul stabilit, propuneri pentru acordarea distincţiilor de stat şi conferirea titlurilor de onoare ale Republicii Moldova lucrătorilor din domeniu, care s-au manifestat în mod deosebit;    19) prezintă, în mod periodic, Preşedintelui Republicii Moldova propuneri privind acordarea rangurilor diplomatice de ambasador şi ministru plenipotenţiar, funcţionarilor publici din instituţiile serviciului diplomatic;    [Pct.11 subpct.19) în redacţia HG539 din 07.07.14, MO185-199/18.07.14 art.589]    191) la propunerea Comisiei de evaluare şi concurs, acordă, prin ordin, ranguri diplomatice funcţionarilor publici din instituţiile serviciului diplomatic, cu excepţia celor prevăzute la subpunctul 19);    [Pct.11 subpct.191) introdus prin HG539 din 07.07.14, MO185-199/18.07.14 art.589]    20) asigură exercitarea funcţiilor şi atribuţiilor Ministerului, prevăzute în prezentul Regulament, şi poartă răspundere personală pentru îndeplinirea întocmai a acestora, pentru respectarea legilor şi hotărîrilor Parlamentului, decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, ordonanţelor, hotărîrilor şi dispoziţiilor Guvernului, precum şi altor acte normative;    21) coordonează activitatea misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova în străinătate;    22) îndeplineşte alte atribuţii, în conformitate cu legislaţia în vigoare a Republicii Moldova.    12. În activitatea sa de conducere a Ministerului, ministrul este asistat de trei viceminiştri, numiţi în funcţie şi eliberaţi din funcţie de către Guvern, la propunerea ministrului.    [Pct.12 modificat prin HG357 din 12.06.13, MO125-129/14.06.13 art.408]    13. În caz de absenţă temporară, atribuţiile ministrului sînt exercitate de către unul din viceminiştri.    14. Viceminiştrii:    1) coordonează, conform obligaţiunilor delimitate de către ministru, activitatea subdiviziunilor interioare ale aparatului central al Ministerului şi a instituţiilor serviciului diplomatic al Republicii Moldova de peste hotare din subordinea Ministerului, asigurînd o conlucrare operativă şi constructivă;    2) coordonează şi monitorizează realizarea politicii externe a Republicii Moldova; asigură implementarea conformă a atribuţiilor Ministerului;

    3) participă şi coordonează, conform obligaţiunilor delimitate de către ministru, activitatea de elaborare a politicilor de personal şi a principiilor directoare pentru managementul de personal din cadrul instituţiilor sistemului diplomatic;    4) colaborează cu subdiviziunile Cancelariei de Stat, cu alte  ministere şi autorităţi administrative centrale în probleme de interes comun;    5) supraveghează şi asigură finalizarea proiectelor documentelor de politici publice şi a proiectelor actelor legislative şi normative prezentate spre examinare Guvernului la iniţiativa Ministerului;    6) recepţionează, examinează, elaborează şi transmit autorităţilor publice centrale, spre avizare, proiectele de acte normative;    7) monitorizează procesul de elaborare a rapoartelor periodice, prevăzute de reglementările în vigoare;    8) exercită alte atribuţii în conformitate cu prevederile legale în vigoare, dispoziţiile prezentului Regulament sau cu dispoziţiile exprese ale ministrului.    15. În cadrul Ministerului este instituită funcţia diplomatică de secretar general. Secretarul general este numit în funcţie şi eliberat din funcţie prin ordinul ministrului, exercită atribuţiile stabilite de prezentul Regulament delegate de către ministru, căruia i se subordonează direct.    16. În îndeplinirea propriilor atribuţii de serviciu, ministrul este asistat de cabinetul ministrului.    17. În cadrul Ministerului funcţionează Colegiul Ministerului, constituit din 13 membri: ministru, viceminiştri, secretar general, ambasador cu misiuni speciale, şefi ai subdiviziunilor şi un reprezentant al societăţii civile. Componenţa nominală a Colegiului este aprobată de către Guvern, la propunerea ministrului.    18. Colegiul se întruneşte în şedinţă trimestrial sau în funcţie de necesităţi.    19. Colegiul examinează chestiunile de importanţă majoră din domeniile de competenţă ale Ministerului, precum şi dările de seamă ale instituţiilor serviciului diplomatic al Republicii Moldova.    20. Colegiul îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu regulamentul său, aprobat prin ordinul ministrului.     21. Hotărîrile Colegiului se pun în aplicare prin emiterea de către ministru a actelor administrative respective.    22. Structura şi efectivul-limită ale aparatului central al Ministerului, precum şi ale instituţiilor serviciului diplomatic al Republicii Moldova peste hotare, se aprobă de către Guvern, la propunerea ministrului.    23. Statele de personal ale aparatului central al Ministerului şi ale structurilor subordonate sînt compuse din funcţii diplomatice echivalate cu funcţiile publice din cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale, funcţii din cabinetul viceprim-ministrului, ministrului, funcţii publice de conducere şi de execuţie, funcţii de deservire tehnică, ce asigură funcţionarea Ministerului şi a structurilor din subordine.    24. Ministrul are dreptul de primă semnătură pe toate actele Ministerului.    25. În lipsa ministrului, dreptul de primă semnătură revine unuia dintre viceminiştri sau secretarului general.    26. Viceminiştrii, secretarul general, precum şi alte persoane cu funcţii de răspundere au dreptul de a semna actele Ministerului, în temeiul ordinului ministrului sau prin împuternicire specială.    27. Semnătura pe actele Ministerului este în formă scrisă sau, în conformitate cu legislaţia, poate avea alte forme (digitală).    28. Persoanele învestite cu dreptul de semnătură poartă răspundere personală pentru legalitatea, veridicitatea şi corectitudinea documentului semnat.    29. Pentru elaborarea unor proiecte specifice sau pentru exercitarea funcţiilor şi

misiunii sale speciale, Ministerul, în calitate de autoritate publică centrală, participă şi monitorizează activitatea comisiilor, consiliilor şi grupurilor de lucru constituite la nivel naţional în vederea implementării obiectivelor de politică externă şi de integrare europeană.    30. Finanţarea activităţii Ministerului se efectuează din contul bugetului de stat, în conformitate cu legislaţia în vigoare.    31. Structurile subordonate Ministerului funcţionează în baza prevederilor legale de înfiinţare şi a Regulamentului cu privire la activitatea misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova, aprobat de Guvern, ordinelor şi dispoziţiilor emise de ministru, precum şi instrucţiunilor şi regulamentelor interne aprobate de Minister.

Anexa nr.2la Hotărîrea Guvernului nr.630din 22 august 2011

STRUCTURAaparatului central al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene    Conducerea Ministerului    Cabinetul viceprim-ministrului, ministrului (cu statut de serviciu)    Protocol diplomatic de stat (cu statut de direcţie)    Direcţia generală integrare europeană    Direcţia generală cooperare bilaterală    Direcţia generală cooperare multilaterală    Direcţia generală drept internaţional    Direcţia generală afaceri consulare    Direcţia analiză, monitorizare şi evaluare a politicilor    Direcţia personal, legislaţie şi contencios    Serviciul audit intern    Serviciul de informare şi comunicare cu mass-media    Direcţia buget şi finanţe    Direcţia documentare, probleme speciale şi arhivă diplomatică de stat    Direcţia management şi logistică    Secţia de deservire a clădirilor

Anexa nr.3la Hotărîrea Guvernului nr.630din 22 august 2011

privind Doctrina militară a Republicii Moldova

Publicat : 14.07.1995 în Monitorul Oficial Nr. 038     Promulgat : 06.06.1995     Data intrarii in vigoare : 14.07.1995

Doctrina militară  a Republicii Moldova este determinată de  politica ei   externă   şi   internă,  de  neutralitatea  permanentă   proclamată constituţional,  poartă  un  caracter exclusiv defensiv şi are  la  bază următoarele priorităţi:   în domeniul politic  - soluţionarea paşnică a contradicţiilor apărute între   state  şi  excluderea  confruntării  militare  prin   eforturile colective  ale  ţărilor, pornind de la principiile şi normele  dreptului internaţional;  stabilirea  relaţiilor politice, economice şi  militare, care exclud lezarea suveranităţii şi independenţei statului;   în domeniul militar - menţinerea capacităţii de apărare a statului la nivelul  care  asigură  securitatea  militară;  întărirea  măsurilor  de încredere,  extinderea colaborării militare reciproc avantajoase  bazată pe principiile respectării suveranităţii, independenţei şi neamestecului în treburile interne ale altor state.

Scopul principal  al  politicii  militare a Republicii  Moldova  este:

asigurarea  securităţii  militare  a poporului şi  statului,  prevenirea războaielor   şi  

conflictelor   armate  prin   mijloacele   de   drept internaţional.

   Pentru atingerea  acestui scop, Republica Moldova aplică un sistem de măsuri care

preconizează:

   la nivel global - participarea la activitatea comunităţii mondiale în

vederea  prevenirii  războaielor şi conflictelor armate şi  soluţionării paşnice  a  problemelor

litigioase; crearea condiţiilor care,  în  cazul unui pericol militar extern, vor asigura realizarea

dreptului republicii la asistenţa organizaţiilor internaţionale; participarea  activă la edificarea

sistemului  internaţional   unic  de securitate colectivă;

   la nivel regional  - stabilirea relaţiilor prieteneşti bilaterale  şi multilaterale cu statele din

regiune, care vor asigura un nivel înalt de

încredere  reciprocă  şi  deschidere  în  domeniul  militar,  precum  şi ajutorul reciproc în cazul

periclitării securităţii colective;

   la nivel naţional  - crearea unui potenţial militar, suficient pentru asigurarea securităţii militare

a statului.

   Realizînd cursul său militar-politic, Republica Moldova:

nu acceptă războiul  (cu excepţia cazurilor de autoapărare) ca mijloc de atingere a scopurilor

politice;

promovează o politică externă de pace;

asigură securitatea  sa  militară fără a prejudicia securitatea altor state şi securitatea generală;

nu admite folosirea teritoriului  propriu  pentru  acţiuni  agresive contra  altor  state şi pentru

dislocarea trupelor străine, cu  excepţia cazurilor  prevăzute de acordurile internaţionale

privitor la dislocarea contingentelor forţelor pacificatoare.

   Republica Moldova  consideră parteneri în activităţile de menţinere a păcii  şi securităţii

internaţionale, de prevenire a conflictelor armate

toate  statele  şi  organizaţiile  internaţionale,  politica  cărora  nu cauzează   prejudicii  

intereselor  ei  şi  nu  contravine   Statutului Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Pornind de la aceasta, Republica Moldova:

   respectă principiile   inviolabilităţii   frontierelor  de  stat   şi reglementării paşnice a litigiilor

internaţionale;

   nu consideră nici un stat drept inamic al său;

   nu înaintează pretenţii teritoriale altor state şi nu acceptă nici un fel de pretenţii teritoriale faţă

de sine;

  nu admite utilizarea armatei sale pentru atingerea scopurilor politice în interesul unor factori de

răspundere, partide,  organizaţii şi mişcări social-politice aparte;

   nu va începe prima acţiuni militare.

   Totodată, Republica  Moldova  este  nevoită să ţină cont  de  sursele

potenţiale  existente  ale  pericolului  militar  pentru  suveranitatea, independenţa şi integritatea

teritorială, inclusiv de cele ce ţin de relaţiile  nereglementate    dintre diferite state din regiune.

Surse potenţiale  ale pericolului militar pot fi:

   pretenţii teritoriale ale altor state;

   tentative de   amestec  în  treburile  interne,  de  destabilizare  a situaţiei politice interne din

republică;

   prezenţa pe teritoriul republicii a trupelor străine;

   activitatea organizaţiilor   separatiste,  orientarea  spre  violarea armată a integrităţii teritoriale

a republicii;

   crearea formaţiunilor militare ilegale.

   Ţinînd cont de  cele expuse, Republica Moldova îşi realizează dreptul

inalienabil  la  autoapărare  şi îşi asigură securitatea  militară  prin toate mijloacele de care

dispune, prin urmare consideră legal şi necesar de  a  avea Forţe Armate pentru

apărarea  suveranităţii,  independenţei, integrităţii  teritoriale  şi altor interese   vitale ale ţării

dacă  va

deveni   obiectul  unei  agresiuni  pentru  localizarea  şi   lichidarea

conflictelor  armate,  precum  şi  a oricăror  altor  acte  de  violenţă militară  în  interiorul

republicii care periclitează orînduirea  ei  de stat.

   Statul asigură   crearea   şi  optimizarea  cadrului  legislativ   al

securităţii  militare,  perfecţionează mecanismul  elaborării  politicii militare,  al controlului

asupra adoptării deciziilor  militar-politice, are  grijă de pregătirea cetăţenilor şi Forţelor Armate

pentru  apărarea Patriei,  de  creşterea prestigiului serviciului militar, de  asigurarea socială a

militarilor.

pentru aprobarea Strategiei securităţiinaţionale a Republicii Moldova

Publicat : 14.10.2011 în Monitorul Oficial Nr. 170-175     art Nr : 499

3. Consolidarea securităţii naţionale prin intermediulpoliticii externe şi al politicii de apărare

    Pornind de la mediul internaţional de securitate şi de la contextul în care este plasată Republica Moldova, politica externă a statului este parte integrantă a politicii de securitate naţională, fiind direcţionată spre asigurarea, pe plan extern, a unor condiţii satisfăcătoare pentru starea de securitate naţională şi a unui mediu propice de promovare a intereselor naţionale peste hotarele ţării.    Principalele repere de politică externă a Republicii Moldova ce ţin de asigurarea stării de securitate naţională şi de promovarea eficientă a intereselor ei naţionale se referă la:    • integrarea ţării în Uniunea Europeană;    • promovarea unor relaţii reciproc avantajoase şi edificarea unor parteneriate strategice cu UE, România, Ucraina, Statele Unite ale Americii şi cu Federaţia Rusă;    • intensificarea cooperării internaţionale în vederea preluării practicilor folosite în ţările UE pentru edificarea unui sector funcţional de securitate naţională.    Pe plan extern, activităţile Republicii Moldova vor fi orientate spre stabilirea şi consolidarea unor relaţii internaţionale şi formule de cooperare care să excludă riscul de implicare în conflicte ce ar ameninţa interesele naţionale şi care, în cazul unor astfel de conflicte, ar permite depăşirea lor prin eforturi comune cu partenerii strategici externi şi prin apelare la mecanismele dreptului internaţional. Astfel, pentru consolidarea securităţii naţionale, vor fi realizate acţiuni specifice de politică externă bazate pe respectarea tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, a obiectivelor şi a principiilor Cartei ONU.    Un loc aparte în contextul securităţii îi revine participării Republicii Moldova la eforturile globale, regionale şi subregionale de promovare a stabilităţii şi a securităţii internaţionale prin cooperare în cadrul ONU, OSCE, precum şi cu NATO, cu alte organizaţii internaţionale relevante, participării la misiunile din cadrul Politicii de Securitate şi Apărare Comună a UE (CSDP).    3.1. Procesul de integrare în Uniunea Europeană    Securitatea naţională a Republicii Moldova nu poate fi concepută în afara contextului securităţii europene. Luînd în considerare faptul că Uniunea Europeană este un factor stabilizator, important pentru sistemul de securitate naţională, Republica Moldova va depune  eforturi pentru a avansa în  procesul de integrare europeană. Aderarea în perspectivă la Uniunea Europeană va consolida securitatea ţării, Republica Moldova devenind beneficiar şi sursă de stabilitate şi securitate. Negocierea unui cadru de cooperare care să reflecte fără echivoc perspectiva de aderare rămîne un obiectiv strategic pentru Republica Moldova.    O atenţie deosebită în cadrul eforturilor de integrare va fi acordată intensificării cooperării cu UE pe linia Politicii Externe şi de Securitate Comună (CFSP) şi CSDP, orientată spre consolidarea securităţii naţionale şi a celei regionale. Republica Moldova va coopera cu UE în domeniile prevenirii şi soluţionării conflictelor, gestionării crizelor, neproliferării armelor de distrugere în masă.    3.2. Participarea la eforturile internaţionale orientate spre gestionarea ameninţărilor şi a provocărilor contemporane    Republica Moldova va utiliza activ cadrul de cooperare cu Uniunea Europeană, cadrul de cooperare multilaterală, oferit de ONU, de Consiliul Europei, de OSCE, de NATO, de Iniţiativa Central Europeană, de Procesul de Cooperare din Sud-Estul Europei, de alte organizaţii şi iniţiative internaţionale, precum şi programele şi iniţiativele orientate spre prevenirea şi reglementarea conflictelor regionale şi a celor interne, spre abordarea şi soluţionarea problemelor de securitate globală şi regională cu impact asupra securităţii naţionale, spre combaterea

terorismului internaţional, contracararea crimelor transfrontaliere, prevenirea degradării mediului ambiant şi bolilor contagioase, a proliferării armelor de distrugere în masă, spre eliminarea sărăciei şi promovarea dezvoltării etc.    Luînd în calcul persistenţa conflictelor ce ameninţă securitatea regională şi afectează integritatea teritorială şi independenţa statelor suverane, Republica Moldova sprijină crearea şi eficientizarea, în cadrul organizaţiilor internaţionale relevante, în particular al ONU, UE şi al OSCE, a mecanismelor de mediere, de prevenire şi de gestiune a crizelor şi a conflictelor, precum şi a mecanismelor de control al onorării angajamentelor asumate de statele membre.    Participarea la operaţiunile internaţionale sub egida ONU, UE şi OSCE se va înscrie în contextul contribuţiei Republicii Moldova la eforturile internaţionale de asigurare a securităţii. Dezvoltarea capacităţilor necesare participării la operaţiunile internaţionale umanitare, de pacificare şi de salvare-deblocare, precum şi mărirea amplorii acestei participări fac parte integrantă a planurilor de dezvoltare şi de reformă a Forţelor Armate şi a structurilor sectorului de securitate naţională.    În calitate de membru responsabil al comunităţii internaţionale, luînd în calcul producerea şi traficul ilegal de arme din zonele aflate în afara controlului guvernelor ţărilor afectate de conflicte interne, Republica Moldova sprijină eforturile care urmăresc sporirea măsurilor de încredere, consolidarea şi extinderea regimurilor internaţionale de control al armamentelor, prevenirea proliferării armelor de distrugere în masă şi a unor categorii de arme convenţionale. Republica Moldova va participa activ la eforturile direcţionate spre revitalizarea regimului de control asupra armamentului convenţional în Europa şi a principiilor fundamentale pe care se bazează acest regim de control, în primul rînd a principiului internaţional recunoscut al necesităţii acordului liber exprimat al statului gazdă pentru staţionarea de forţe militare străine pe teritoriul său. Implementarea angajamentelor asumate anterior în acest context va crea condiţiile necesare pentru instituirea unui nou regim de control asupra armamentului convenţional în Europa.    Cooperarea în cadrul CSI în domeniile ce ţin de securitate este condiţionată de angajamentele asumate la momentul aderării la această organizaţie, potrivit cărora Republica Moldova nu participă la abordarea problemelor politico-militare. Astfel, prioritate se va acorda dimensiunii economice, comerciale cu impact asupra securităţii economice şi energetice a Republicii Moldova, precum şi cooperării bilaterale cu ţările membre ale CSI.    3.3.  Cooperarea cu Organizaţia Tratatului Nord-Atlantic (NATO)    Relaţiile cu NATO se înscriu în limitele Parteneriatului pentru Pace (PfP), ale Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic (EAPC) şi se realizează în practică potrivit Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului (IPAP) Republica Moldova-NATO. Dezvoltarea acestor relaţii reprezintă o contribuţie a ţării noastre la consolidarea securităţii şi stabilităţii europene, care, la rîndul său, are un impact favorabil asupra securităţii naţionale. O asemenea strategie va asigura Republicii Moldova trecerea de la calitatea de consumator la cea de sursă a securităţii şi a stabilităţii regionale, iar participarea în continuare la PfP şi EAPC îi va permite să utilizeze şi să implementeze experienţa internaţională în reformarea sectorului de securitate şi de apărare.    Cooperarea Republicii Moldova cu NATO se înscrie în limitele Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic şi ale Parteneriatului pentru Pace, ceea ce nu aduce atingere statutului constituţional de neutralitate permanentă al ţării şi nu excede cadrul constituţional respectiv.    Prin procesul de individualizare şi de aprofundare a cooperării cu NATO, la care s-a ajuns odată cu lansarea în 2006 a Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului, Republica Moldova urmăreşte să confirme vectorul de acţiune europeană pe care şi l-a asumat, să obţină instrumentele şi practicile necesare pentru edificarea unui sector de securitate naţională funcţional, capabil să facă faţă ameninţărilor şi riscurilor de tip nou, precum şi celor convenţionale, cu care continuă să se confrunte statul şi, implicit, să treacă din categoria de consumator la cea de generator de securitate în regiune.    Implementarea IPAP ţine de reformarea sectorului de securitate naţională în conformitate cu standardele şi cu practicile europene în domeniul securităţii. Principalele obiective IPAP vizează:

    • reformarea bazei politico-juridice a sectorului de securitate naţională şi ajustarea ulterioară a actelor normative la baza politico-juridică reformată;    • instituirea capacităţilor naţionale de planificare şi de analiză strategică în domeniul securităţii naţionale şi al apărării, atribuirea de caracter funcţional acestor capacităţi;    • implementarea calitativă a recomandărilor Analizei Strategice a Apărării;    • iniţierea procesului de instituire a mecanismelor moderne de planificare bugetară în domeniul securităţii naţionale şi al apărării;    • instituirea mecanismelor unui control democratic autentic asupra sectorului de securitate naţională.    Realizarea obiectivelor respective şi a măsurilor pe care le implică ele determină necesitatea obţinerii în structurile sectorului de securitate naţională a unui personal calificat în următoarele domenii:    • planificare şi analiză strategică în domeniul securităţii şi al apărării, elaborare a politicilor de securitate;    • planificare bugetară în sectorul de securitate naţională;    • elaborare a structurii de forţă, dislocare a componentelor sectorului de securitate naţională şi desfăşurare a misiunilor de pace;    • management de personal în sectorul de securitate naţională;    • achiziţii pentru sectorul de securitate naţională;    • servicii de informaţii;    • justiţie militară.    Republica Moldova va valorifica, de asemenea, cooperarea cu NATO în scopul dezvoltării capacităţilor naţionale de pregătire, de prevenire şi de gestionare a situaţiilor excepţionale, precum şi a consecinţelor acestora. În acest sens, autorităţile relevante vor intensifica schimbul de experienţă şi consultările cu NATO în vederea preluării şi implementării celor mai bune practici în materie.    Cooperarea cu NATO în domeniul ştiinţific urmăreşte dezvoltarea potenţialului ştiinţific şi tehnic al Republicii Moldova, aplicarea standardelor adecvate cu impact asupra securităţii, precum şi perfecţionarea capacităţii statului de a reacţiona la ameninţările societăţii moderne.    3.4.  Cooperarea la nivel bilateral în domeniul securităţii    Republica Moldova promovează relaţii cu toate ţările lumii conform principiilor Cartei ONU pentru a se asigura de sprijinul lor în realizarea priorităţilor naţionale, inclusiv a celor care ţin de securitatea statului. Avînd în vedere rolul esenţial în asigurarea securităţii globale şi regionale pe care îl deţin statele cu resurse politico-militare, economice şi informaţionale majore, relaţiile de cooperare în domeniul securităţii vor fi dezvoltate prioritar şi în continuare cu ţările membre ale Uniunii Europene, cu SUA, cu Federaţia Rusă şi cu statele vecine atît pe plan bilateral, cît şi multilateral oferit de cadrul organizaţiilor internaţionale.    Republica Moldova va promova parteneriate strategice şi parteneriate speciale cu România şi Ucraina în vederea integrării europene şi a consolidării securităţii naţionale şi, implicit, a securităţii regionale. Vor fi continuate eforturile în vederea consolidării cadrului juridic prioritar cu ambele state. O prioritate a cooperării cu statele vecine rămîne asigurarea securităţii regionale, inclusiv pe dimensiunile economice, energetice şi ecologice.    Relaţiile strînse cu statele membre ale Uniunii Europene presupun menţinerea unui dialog activ, constructiv şi ascendent, schimbul de experienţă, realizarea unor proiecte comune, implementarea standardelor şi a practicilor europene în domeniul securităţii.    Cooperarea multidimensională cu SUA implică intensificarea în continuare a dialogului politic ţinut la toate nivelurile, consultările pe probleme de securitate, precum şi atragerea asistenţei din partea SUA pentru realizarea proiectelor din diferitele sfere de dezvoltare ale Republicii Moldova. Un loc important în cooperarea dintre cele două  ţări îl ocupă sprijinul politic acordat Republicii Moldova în reglementarea conflictului transnistrean, asistenţa oferită în procesul reformelor democratice, precum şi în modernizarea sectorului de securitate naţională.    Dezvoltarea cooperării bilaterale cu Federaţia Rusă va continua în conformitate cu prevederile

Tratatului politic de bază, care corespunde intereselor ambelor state. Republica Moldova va dezvolta potenţialul constructiv al relaţiilor bilaterale în sfera politică, economică, socială şi energetică pe principiile: egalitate suverană, respect mutual şi cooperare reciproc avantajoasă. Va fi dezvoltată o cooperare strînsă cu Federaţia Rusă atît pe plan bilateral, cît şi în cadrul mecanismelor consacrate de negocieri în formatul „5+2” în vederea identificării unei soluţii cuprinzătoare şi viabile privind conflictul transnistrean în condiţiile respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova.    3.5.  Promovarea politicii de apărare    Politica de apărare a Republicii Moldova reprezintă un ansamblu de viziuni, de concepţii, de activităţi şi de relaţii care reflectă caracterul complex al apărării şi care definesc capacitatea statului în a asigura modernizarea continuă în vederea dezvoltării posibilităţilor sale de a utiliza defensiv mijloacele militare. Politica de apărare include aspectele externe şi interne, militare şi nonmilitare ale sistemului de securitate naţională şi se bazează pe principiul fundamental de asigurare a controlului democratic asupra forţelor armate prin promovarea transparenţei şi a responsabilităţii sistemului naţional de apărare în faţa societăţii.    Recunoscut fiind faptul că, în momentul de faţă, riscul unei agresiuni armate împotriva Republicii Moldova este unul scăzut, politica de apărare a statului va fi îndreptată spre dezvoltarea capacităţilor militare suficiente pentru asigurarea executării următoarelor misiuni:    • descurajarea şi, după caz, respingerea unei agresiuni armate, prin desfăşurarea operaţiilor de apărare (acţiunilor de luptă);    • asigurarea controlului şi managementului spaţiului aerian;    • acordarea de sprijin autorităţilor civile în gestionarea situaţiilor excepţionale;    • participarea la misiuni de pacificare, inclusiv la cele internaţionale, şi la misiuni  umanitare.    Pornind de la necesitatea ajustării structurii forţelor armate la rigorile şi la sarcinile ce derivă din misiunile menţionate, se impune modificarea actualei sale componenţe.    În acest context, Armata Naţională va constitui unicul element al forţelor armate ale Republicii Moldova.    Serviciul Grăniceri şi trupele de carabinieri, fiind în continuare componente ale sectorului de securitate naţională, vor deveni, în mod definitiv, parte a sistemului de justiţie şi de afaceri interne. Trupele de carabinieri vor prelua integral de la organele poliţiei funcţiile de menţinere şi de restabilire a ordinii publice, urmînd calea profesionalizării complete şi a trecerii graduale la serviciul prin contract.    Ţinînd cont de caracterul în mare parte imprevizibil şi urgent al calamităţilor naturale, precum şi de frecventele experienţe recente la capitolul respectiv, se consideră necesară modificarea actualului cadru legal în felul în care să permită conectarea expeditivă a forţelor armate la redresarea situaţiilor excepţionale din ţară. De asemenea, există nevoia de a reglementa acţiunile forţelor armate ale Republicii Moldova în cazul unui atentat terorist îndreptat spre destabilizarea stării ei de securitate.    Pentru dezvoltarea unui sistem naţional de apărare robust, eficient şi pe măsura mijloacelor disponibile, Republica Moldova va întreprinde acţiunile necesare în vederea mai bunei instituţionalizări a procesului de formulare a politicii de apărare. Realizarea acestui deziderat necesită elaborarea unui cadru legal corespunzător, delimitarea rolurilor şi a responsabilităţilor între structurile de stat, existenţa unui mecanism de coordonare şi de planificare strategică, precum şi informarea deplină şi implicarea activă a societăţii în procesul de elaborare a politicii de apărare.    Descrierea detaliată a politicii de apărare a statului şi a aspectelor militare ale securităţii naţionale a Republicii Moldova constituie obiectul Strategiei militare naţionale.