Politica externa Romniei ca i a celorlalte ri de democraie popular se caracterizeaz printr-o deplin docilitate fa de Moscova. n ziua de 4 februarie1948 afost semnatTratatul de prietenie, colaborare i asisten mutual cu Uniunea Sovietic; acesta prevedea angajamentul prilor de a lua n comun msurile necesare pentru nlturarea oricrei ameninri, de a participa la toate aciunile internaionale avnd drept scop asigurarea pcii i securitii popoarelor; n cazul n care una din cele dou pri ar fi fost antrenat ntr-un conflict armat cu Germania sau cu oricare alt stat care, direct sau indirect, s-ar fi unit cu aceasta, cealalt parte i-ar fi dat ajutor armat i de alt natur. Prile se obligau s nu ncheie nici o alian i s nu ia parte la nici o coaliie i nici la alte aciuni sau msuri ndreptate mpotriva celeilalte pri i s se consulte cu privire la toate chestiunile internaionale importante care atingeau interesele lor, s acioneze n spiritul prieteniei i colaborrii pentru a dezvolta i ntri legturile economice i culturale ntre ele pe baza principiilor respectului reciproc, al independenei i suveranitii naionale, al neamestecului n treburile interne ale celuilalt stat. Pe linia subordonrii tuturor statelor aflate n sfera sa de influen, guvernul sovietic le-a sftuit s ncheie ntre ele tratate de colaborare. n acest spirit, Romnia a semnat tratate cu Bulgaria (16 ianuarie 1948) i Cehoslovacia (21 iulie 1948). La conferina de le Belgrad, din 30 iulie 18 august 1948, privind problemele navigaiei pe Dunre, s-a creat o nou Comisie a Dunrii, cu sediulla Budapesta, din care au fost nlturate statele neriverane; n Comisie rolul hotrtor l avea Uniunea Sovietic.n zilele de 20-29 iunie s-au desfuratla Bucuretilucrrile BirouluiInformativ al Partidelor Comuniste i Muncitoreti, la care a fost blamat conducerea Partidului Comunist din Iugoslavia, n frunte cu Iosip Broz Tito (neinvitat la edin). Sovieticii i-au cerut liderului comunist romn s prezinte raportul de condamnare a lui Tito, iar Gheorghe Gheorghiu-Dej s-a conformat. n decembrie 1947, Romnia semnase un tratat de prietenie cu Iugoslavia, dar, dup hotrrea Biroului Informativ, relaiile romno-iugoslave au cunoscut o puternic deteriorare.n 1949 s-a creatConsiliul de ajutor Economic Reciproc(C.A.E.R.) organizaie internaional de colaborare economic ntre statele socialiste.Membrii fondatori erau: Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, Romnia, Ungaria,U.R.S.S. Ulterior au aderat: Albania 1949 (din 1962 nu a mai participat);R.D.G. 1951; Mongolia 1962; Cuba 1972 i Vietman 1978. Constituitdup modelul i teoriile sovietice, C.A.E.R. a avut drept scop satelizarea fa de Moscova a rilor membre, att pe plan economic, ct i politic. Obiectivul acestui organism consta n armonizarea planurilor economice i organizarea unor schimburi avantajoase privind produsele de baz necesare economiilor naionale. rile satelizate fa de U.R.S.S. au fost plasate ntr-o total dependen fa de economia sovietic, cu asentimentul deplin al liderilor comuniti locali (naionali), n special cominternitii vechi, aservii Moscovei.Economia romneasc a fost puternic afectat de existenasovrom-urilor, create n 1945, prin care o bun parte din avuia naional a fost exploatat n favoarea U.R.S.S. Acestea au fost desfiinate n 1956.n 1955 s-a creatTratatul dela Varovia, prin care armatele statelor socialiste erau puse sub comanda Uniunii Sovietice.Tratatul dela Varoviaera o replic a Organizaiei Tratatului Atlanticului de Nord(N.A.T.O.), constituit n 1949 sub conducerea S.U.A.La 25 octombrie 1954, Romnia a adresat o nou cerere de a fi primitla O.N.U.; forurile de decizie ale organizaiei mondiale nu s-au grbit s satisfac acest demers, ntruct totul depindea de atitudinea celor patru Mari Puteri: S.U.A., U.R.S.S., Marea Britanie i Frana. n cadrulConferinei dela Genevaa minitrilor de externe ai celor patru, desfurat n zilele de 27 octombrie 16 noiembrie 1955, s-a discutat i problema primirii n O.N.U. de noi state, ntre care i Romnia. Pe baza acordului convenit la 10 decembrie 1955, ara noastr, mpreun cu alte 16 state, a fost admis n O.N.U. n Consiliul de Securitate, Romnia a avut nou voturi pentru i dou abineri (S.U.A. i Taiwan). n Adunarea General sau nregistrat 52 de voturi pentru i 7 abineri.n primii ani, delegaia Romnieila O.N.U. a urmat ntru totul linia de conduit a U.R.S.S. De regul, naintea deschiderii Adunrii Generale, minitrii de externe din rile socialiste erau convocaila Moscova(sau alt capital din zona de dominaie sovietic) i instruii asupra modului de aciune, a votului pe care aveau s-l dea n problemele aflate pe ordinea de zi.La New York, n timpul sesiunilor, consftuirile se desfurau zilnic, astfel c, de fapt, U.R.S.S. dispunea de o main de vot, care era contrapus celei controlate de S.U.A.

III. Etapa regimului stalinist al lui Gheorghe Gheorghiu DejSe caracterizeaza prin:1. Aplicarea modelului sovietic sovietizarea societatii, a economiei si a culturii pe principiul luptei de clasa, supravegherea institutiilor, nationalizarea si colectivizarea si un fenomen de rusificare, insemnand cultura rusa si limba rusa ca singura limba straina.2. Subordonarea totala fata de Uniunea Sovietica realizata prin: consilierii sovietici prezenti in toate ministerele, armata rosie, sovietica de ocupatie, care devine armata aliata pana in 1958 cand s-au retras in urma unei intelegeri dintre Dej si Hrusciov si SOVROMURILE, societati mixte, romano-sovietice, prin care Romania era exploatata economic, desfiintate in 1955 si 1956, dupa ce datoria Romaniei a fost achitata.3. Guvernarea prin teroare si institutii de represiune securitatea(politia politica), militia (inlocuia politia), justitia si armata.4. Lupta pentru putere la nivelul conducerii partidului. In 1948 are loc inlaturarea lui Lucretiu Patrascan, arestat pentru deviatie nationalista, era un intelectual de o alta statura morala eclipsandu-i pe ceilalti. In 1954 a fost judecat si condamnat la moarte pentru ca Dej se temea sa nu fie reabilitat si sa-l inclocuiasca. In 1952 este inlaturat cel mai puternic grup de rivail Ana Pauker, T. Georgescu si V. Luca, insa Pauker a fost scoasa din functie, nu si inchisa ca si ceilalti. In 1957 grupul lui Iosif Chisinevski si Miron Constantinescu este arestat.5. Schimbarea atitudinii fata de Uniunea Sovietica dupa 1960 pentru a incerca o promovare a atitudinii de autonomie pentru egalitatea regimulrilor comuniste in lume. Declaratia P.M.R. din 1964 care enunta principiile egalitatii si de a-si urma propriul drum in formarea regimului comunist. Ceausescu va urma aceleasi principii.

-Deintor al puterii absolute, Dej a iniiat o campanie de desprindere de sovietici, vizibil prin retragerea trupelor sovietice din Romnia n 1958. Cu Maurer prim-ministru, dup 1962, Gheorghiu-Dej a promovat distanarea de Moscova.

-S-a opus planurilor economice ale CAER (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc, organism al statelor comuniste). Economia rilor socialiste urma s fie specializat pe anumite sectoare. -Planul Valev" l-a nemulumit pe Dej ntruct Romniei i se pregtea finalitatea unui sector agrar al imperiului comunist. -A iniiat, totodat, relaii cu China aflat n dispute cu Moscova pentru preteniile lui Hruciov de continuare a dictaturii lui Stalin asupra ntregii lumi comuniste.

-ncepnd cu a doua jumtate a anului 1962, discursul i manevrele contra supremaiei Moscovei au fost fie. Spre exemplu, guvernul de la Bucureti s-a artat nemulumit de rolul URSS n criza rachetelor din Cuba. Astfel c, fr tirea vreunui aliat din Tratatul de la Varovia, a luat legtura cu Casa Alb, informndu-l pe preedintele John Kennedy c Romnia nu a fost implicat n aciunile ce-ar fi putut declana un nou rzboi mondial. A fost momentul care a dus la crearea unei puni cu rile capitaliste.

IV. Etapa regimului national comunist (1965-1989)Este vorba de preluarea ideilor nationalismului etnic alaturi de cele ale stalinismului, numindu-se si nationa-comunism. Acestea sunt teoretic incompatibile, dar apar dupa 1953 atunci cand liderii comunisti doresc sa se indeparteze de U.R.S.S. punand accent pe nationalismul etnic pentru a-si capata autoritate proprie. Pe calea nationalissta au mers si regimurile care au pus bazele pe nationalismul etnic, acestea aducand si valorile nationaliste selectate in baza criteriilor comuniste. Aici intra ideea superioritatii natiunii/neamului romanesc, nu in formele extreme ale regimului nazist, fata de lumea occidentala si fata de minoritatile etnice luand forma curentului protocronist (superioritatea in decursul istoriei a lumii si culturii romanesti fata de lumea universala).Cultul personalitatii al lui Nicolae Ceausescu, de a aduna valorile romanesti in favoarea conditiilor el devenind un cumul al valorilor si culturii romanesti. Din punct de vedere politic avea scopul de a crea o simpatie populara benevola. Lupta pentru putere care a fost data de Ceausescu importanti de pe vremea lui Dej. Ceausescu a fost sef politic in armata, functie ce l-a propulsat in problema cadrelor partidului construindu-si o retea de sustinere. Dupa moartea lui Dej, Ceausescu a fost ales drept succesor, parand a fi cel mai usor de manipulat. Dupa ce a ajuns secretar general incepe sa limiteze mostenirile lui Dej, schimband numele partidului Partidul Comunist Roman si creand Republica Socialista Romania. Intre 1965 si 1974 inlatura majoritatea partizanilor lui Dej . In 1968, Ceausescu il scoate din functie pe rivalul sau Alexandru Draghici si il asasineaza pe Lucretiu Patrascan din ordinele lui Dej pentru ca era national-comunist. In perioada 1970-1971 ii elimina din functii pe Alexandru Barladeanu si Ion Iliescu. In 1974, ultimul lider important, Ion Gh. Maurer, este convins de Ceausescu sa se pensioneze, iar acum vechea garda a lui Dej ii este alaturi sau in misiuni diplomatice. Ceausescu revine la linia dura de control in numele adevaratei ideologii comuniste, stalinismul, in 1971. Incepe interdictia operelor de cultura din Occident, cenzura era facuta de Comitetul de Stat pentru Cultura. Ceausescu a inventat functia de Presedinte al Statului.V. Asemanari si deosebiri ale regimului comunist in RomaniaAsemanari:- antidemocratia;- guvernarea prin teroare;- lupta pentru putere;- stil de guvernare dictatorial, concentrarea puterii in mainile unui singur om.Deosebiri:- schimbarea atitudinii fata de U.R.S.S. vs aplicarea modelului sovietic;- cultul conducatorului (in prima etapa Stalin, iar in a doua Ceausescu);- politica fata de cultura nationala (in prima etapa reducerea prezentei valorilor culturii nationale si promovarea valorilor culturii ruse, iar in a doua etapa este promovata cultura romana, valorile luptei de clasa, accent pus pe specificul national si influenta culturii ruse este redusa).

Dup reluarea puterii, Nicolae Ceauescu a continuat linia de aparent independen fa de Moscova, adoptat de Gheorghiu-Dej la nceputul anilor 60.-Refuzul lui Ceauescu de a participa la nbuirea primverii de la Praga mbuntete imaginea Romniei n ochii statelor occidentale. -Momentul su de graie a fost ns condamnarea public a invadrii Cehoslovaciei de ctre rui. A fost unul dintre puinele momente n care romnii l-au aplaudat sincer.-El a actionat independent de Moscova si, in august 1968, a condamnat interventia militara sovietica si a altor state comuniste est-europene in Cehoslovacia. De aceea, C. a inceput sa se bucure de o simpatie din ce in ce mai mare in Occident.- Romania a fost vizitata de presedintele francez Charles de Gaulle si de cel american, Richard Nixon, iar C. a vizitat, la randul sau, numeroase tari, printre care s-au numarat si Franta, Anglia, S.U.A. si Republica Federala Germania. -Este drept ca a intensificat legaturile cu statele occidentale, dar trebuie subliniat si faptul ca politica sa de independenta fata de sovietici s-a situat doar intre anumite limite. Astfel, dictatorul roman nu a planuit niciodata sa paraseasca Tratatul de la Varsovia (alianta militara a statelor comuniste) si Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (prin care U.R.S.S. controla economic statele est-europene), dominate de sovietici. -C. nu a intentionat in nici un moment sa reformeze sistemul comunist, sa-l liberalizeze, asa cum incercase liderul cehoslovac Alexander Dubcek in 1968. De asemenea, s-a opus politicii de reforme a lui Mihail Gorbaciov.