Anul al 100-lea Nr. 7 NUMAFUL 2 Lei Braşov Duminecă 24 Ianuarie 1937

Semnul electoral aï

»Frontului Românesc4

RJMKMtettaaaurvs&rn: <ţm»ÂKDACŢIA şi ADMINISTEAŢIA

«ÂAŞOV, STHADA LUNGA Nr. 5. — Telefon 226 —

Abonament anual 200 lei Pentru strein ătate 500 lei Pentru autorităţi 500 lei Anunţuri, reclame, după ta ii

FONDATA U 1838 DU GBË0RGHE BARlflII.Apare de ari pe săptămână

D 1 Madgearu îa Oradea vorbeşte despre R^utäitfz^ra vieţei d*n economice d:n România mâncată ri<» síréin’, ?n timp ce , Patria* din Cluj, organul oficial al P, N. Ţărănesc, al că­rui secretar general e d l Madgearu, face atmosferă pentru triumful bolşevismului spaniol.

Unire, Unire!Iată chemarea ce, ca un e-

cou, răzbate din adâncul exis* lentei noastre, de două ori mi­lenară 1 Iată lozinca vremurilor grefe de a cu oi şi forţa hotărâ toare a zilei de mâine.

Unire /Când purlat în stilete prin

neguri de veacuri, sis împlinii ▼reme nie sub Voevozi vit» jî şi Domni patriot, ideal înfăptuii pe veci, în strămoşeşti hotare, prin sacrificiul suprem el sânge Iu eroic jeitf.t.. llnire! Cântec de vii ţă şi lupte, de năzufnţi şi de înfăptuiri, de putere şi de bfru li fi. de creaţii Şi de desăvârşite— unirea — ce face să vibreze puternic stiletul neamului nostru ar trebui să izbucnească, ezi, frenetic înfr'un clocot vulcenie de sincere sfrătlre îou â efscă: „Hai să d ăn mână cu m ăiă*,.

•

Aproape prctut'ndeni, în fărlie civilizate, se încheagă tut mai mult forje ie nationale pet tiu susţinerea statelor lor,

In jurul nostru şi înăuntru hotarelor lor, popoarele îair’o armonie desăvârşită subordo­nează deosebirile de id ocg ji şi interesele de partide marilor Interese ele terilor lor.

Pe&te tot poJit ci«Bjsmul, ‘m potriva cărufa se r id ic ă o a m en i de bine din toate statele, est« considerat azi ca c e a m oi de zob or antă dezertare de l i dato* rie şi cea mai catastrofală cal*r pe care se poete îndruma des finele naţiunilor.

La noi, în loc ca greşelile trecutului, realilăţle prez« ntulu şi exemplul altora să impune tu uror politicienilor pacea psr tidelor şi d*ci unirea sisfl teascè e tuturor fiilor acestei ţări, atât de ne ces ră zilelor de acum, se continuă cu aceea? înverşu nare lupta de sfèrmara a forje lor noastre nationale. Neînteie* găfori şi cinic), desconsiderând complet mărite interese ele tării, stupizii politicien?, tribut aii cui tului partidelor, terorizează încă viata Locsiră publică mărind dezorientarea haotică a s if ltu lui românesc.

Nu are poporul românesc da* toria şi dreptul de*a întreba cu îngrijorare şi revoltă, oare pâ> ă când soarta neamului nostru sè fie lăsstă pe mâinile acestor nevrednic!?,; până când, oare, unite te a sufletească a poporului românesc să fie ştirbită, să fie mutilată de* oamenii partidelor politice ?

Cnm de nu înţeleg politicienii că numai uni;ea tuturor forftlor noastre poate izbăvi tera de toate releie abătute, prin ei, asupra poporului nostru ; cum de nu înţdeg .şefii" de partide că ceasul, in cere noi to)i să ne arătăm credinţa In puterea unirii, a sosii ? I

Conducătorul „Frontului Ro* mânesc* a început ac(iunea u cei politici de înfrăţire româ nească, chemând în jurul săi, pe tofi fccei ce simt româneşte.

Ambitioş i şi încăpăţînaţii per* Udelor politice în&ă, stau in ca* lea caldului apel pe care, — e* coul al initiative! i égaie — ma* ie le român d l VaidaVoevod

Politica externă a Românieil-a adresat lumei noastre poli* tice, arătând, etât de simplu, dă' toria ce incumbă tuturor Româ­nilor îo împrejurări e grele de azi : Unirea tuturor celor cu inimă românească.

Unire !Căci numai unirea este forte

capabilă a rele ci nreaga faja a vie fii nonstre româneşU.

Numii unirea va putea face * din simpla expresie geografică | a României întregite o realitate vie, încadrată intr’o unitate et nicâ, geogrtfică şi poli ii că ca pab ie să ne asigure existente în spafiu şi continuitatea Ir timp.

Numai unirea inimUor româ neşti, prie instinctul de con aer vare şi forţele creatoare ale neamului, este chemata să de termine, n actuale e împrejurări, cetea d sinului nostru.

Şi îa acest drum i i destinu- iui nostru, numai unitatea sufle* ites ă a forţelor noastre va fi zidui de care, neputincioase, st vor sfêrâma toate încercările vrăjmaşe ale duşmanilor noştri.

•Sunt 78 de ani de când pe

plaiurile despărţite de Milcov t răsunat cântecul de totdeauna al în f r ă fr i i româneşti şi se îm plinesc aproape două decenii de când visul no »tu milenar s>% împlinit pentru vecie. Şl totuş, di străfun iurile ceior două milfnH de vi*tă românească ne păfrind^ îa si flst şi ne strigă ecoul ace iutaşi gând, porunca acelu i şt id#* l :

Uüire, unire IU^ire : Pentru Naţiune ş ‘ Rege

pentru Patrie şi Lege, pentru Români 3 Românilor /

C. L Odor,

In politica externă orice stat trebue să meargă acolo unde sunt interesele iui. Nici motivele de sentiment, nici cele de rasă, nu şi au rostul în preocupările unui om politic cu pretenţiuni. Cine nu ţine seamă de aceste considerente, păţeşte ca noi : „România o veşnică remorcă a capriciilor altor state."

D ir ca să faci o politică bună în afara graniţelor, trebue să fi tire în casă. O nebune n’are valoare în fâ|a celorlalte, decât în măsura forjei sale lăuntrice. Italia, cea atât de desconside­rată se afirmă ca o mare putere şi e curtată numai din momen­tul în care are Ia spate una din flotele cele mai puternice din lum», pe apă şi în aer, încre dinţate unor oameni cari sunt gata să moară pentru ţară. Deci Italia n’a avut nevoie de „ma­rea noastră sora latină,“ a tră­dat sângele lui Caesar îr-frăţin- du-se cu strănepoţii duşmanilor lui de moarte, şi i a mers bine!

Polonia o rupe şi ea la un moment dat cu slugărnicia. Stri­gate de ură : burzuluieli şi si­multane protestări de ziare pis- trui ite la noi şi pe malul Senei. Expulzări de Polonezi etc. etc.2sta acum vreun an, doi în urmă.... In 1937! Marele îm­prumut acord it Poloniei! Curte Poloniei ! Flori Poloniei ! No- bila naţiune poloneză! etc. etc...

Dar or să zică cei laşi dela noi : „C eeaceşi permite Italia şi Polonia, state puternice, nu-şi po^te permite România stet de curând închegat, cu un număr mic de loco tori şi cu posibili­tăţi minime !* Aceşti domni, nu ştiu că există pe lume şi ua

Lumina nouaLumină nouă se revarsă îm­

belşugată peste ogoarele Ardea­lului. O înflorire nemaivăzuă până acum la noi ne umple inima cu speranţa plină de bu­curie a rodului. Apăsarea grea de veacuri a căzut de pe sufle­tul Ardealului şi cuvântul liber se înalţă spre lumină, spre soare, ca o creangă grea de mugurii primăverii.

Un dor înfrigurat de a în­drepta starea de mizerie dela noi, de a pune ordine în haos, de a ridica poporul din starea în care se găseşte, tinde tot mai mult spre o realizare prin mij­loace proprii. Pentru tâlcuitorul vremilor noastre, istoria recentă a Ardealului apare de fapt ca o pagină de istorie culturală.

Primul pas a fost năvala, mu t timp reţinută, a tineretului nos­tru spre Universităţi. Cine a a- sistat la uriaşa muncă desfăşu­rată în sălile de curs, în lebo ratoare, în bibliotecile dela Uni­versitatea noastră din Cluj, poate să-şi dea seama de nespusa sete de cultură, care însufleţeşte miile şi zecile de mii de tineri, plecaţi din oraşele şi satele cele mai îndepărtate spie a se îm-

de M ariana Moşoiu.

părtaşi din lurrrna binefăcătoare a ştiinţei, a culturei.

Rezultatul nu va întârzia să se arate. In toate ramurile acti­vităţii se vădeşte un început de Renaştere. Am fost o generaţie privilegiată: am i sistat la vasta epopee a întregirii neamului. Asistăm acum ia epopea tot atât de măreaţă a Renaşterii sufleteşti a unui popor îngenun* chiat de veacuri, dar care prin lumina nouă a culturii î ji afirmă încă odată supremaţia.

E un cântec larg şi măreţ, pe care*l intonează tineretul nostru plecat în ofensiva culturală. Su­flul de optimism, care ne tre­bue, noi îi găsim în acest cântec.

Decepţicnismul şi credinţa a- iimentatâ de duşmanii noştri, că stările dela noi nu se pot re­media, că politicianismul cu sa­teliţii săi, jefuirea banului pu­blic, afaceri şi sperţuri, va dăi nui veşnic în viaţa noastră de stat, — toate acestea vor cădea ca frunzele uscate ale unei toamne trecute, când vânt de primăvară începe să adie.

Lumina nouă co b o ară , cu rid icarea unui nou crez, peste o g o arele A rdealului

stat cu numele Serbia ; cu 13 milioane locuitori. Stat succe­soral ca şi noi. Nu recunoa­şte nici astăzi Rusia bolşevică. Aliată cu Franţa, cere ger­manului K upp să i facă o uriaşe fabrică de"arrr ament în ţară. Spar­ge clădirea legaţiei italiene acum câţiva ani şi se declară geta să suporte un război contra Italiei.

Astăd ! Serbia, nu e înjurată de posturile de radio din Mos­cova şi Tiraspol ; e scoasă din din programul revizionist mus- solinian şi cine a fost la olim­piada din Berlin, nu poate uita triumfala primire făcută Sârbi­lor de către Germani. De ce toate acestea ! Fiindcă Serbii sunt o naţie cu demnitate. ! în­văţămintele ce se desprind mă car de acum în colo pentru noi, sunt luminoase şi categorice: „Românie puternică înăuntru şi independenţă politică în afară*.

Trecutul ne arată, că statele ceri au procedat aşa, sunt astă­zi cele mai bine văzute. Noi ca^e am 'negat valoarea principiu’ui de demnitate în politica externă, noi cari ne-a-n zis întotdeauna „ce zice, „străinătatea* şi apoi: „ce zice ţara,* noi am fost şi suntem încă umiliţi până şi de pigmei ca statul unguresc — cel cu 3 milioane evrei, — ceri nu mai termină cu chelălăielele re­vizioniste şi cu care de mult un regim de mână forte românea­sca, ar f i ter minat'ol

Aşa stând lucrurile, Du íme* zeu să ne lumineze m ă'ar de acum încolo să nu ni.i facem greşeli. Trebue deci, cât mai grabnic, să ajungem la profilaxia vieţei noastre interne, prunul obiectiv de atins, pentru afir marea unei bune politici externe. Ori este exclusă orice însănă­toşire fără satisfacerea condiţiei primordiale : „excluderea evrei• lor din viata noastră familiară rom ânească .* Evreimea trebue să aibă viaţa ei de k&hal, cu presa ei scrisă idiş, cu religia ei, cu obiceiurile ei şi trebue formal interzis, semiţilor, să mai dea directive pentru Români. Fără rezolvarea acestei vitale probleme, statul nostru va fi veşnic un stat bolnav, incapabil de mari reacţiuni la momente de grele încercări. Opinia ro mânească va fi mereu formată şi educată politic de gazetăraşii evrei, cari o vor îndruma tot­deauna acolo unde interesele neamului lor o vor cere !

După rezolvirea chestiunei evreeşti şi a celorlalte probleme minoritare, în conformitate cu interesele sale, România, sigură de sine, va putea să deschidă harta Europei şi să-şi privească vecinii. Excluzând deocamdată Iugoslavia, care mai ţin? azi sub stăpânirea ei sute de mii de Români din Ban tul, pentru C8re Brătianu a protestat ta momen­tul oportun, deschizând harta, orice Român va constata, că va trebui să fie gata pentru a ataca sau a fi atacat de 3 duşmani de rase şi neamuri diferite : Ruşii cari vor să ne ia Basarabia ; Ungurii cari jinduiesc după Tran­

silvania şi Bulgarii ceri trec Do- brogea în viitoarea mare Bul­garie.

E un lucru notoriu, că o Ro­mânie puternică va putea bate la orice oră din zi şi din noapte pe Bulgari şi Unguri împreună, chiar fără Mica înţelegere sau înţelegere Balcanică. Stie toată, lumea că Atoturk vizeeză Ru- melia s’o rupă dela Bulgari şi că forţa combativă a Ungariei, nu-i nici pe sfert atât*cât îi e gura, det fiind enorma cantitate de Evrei cari se găsesc în acest stat. Rămâne pentru moment o singură ţeră, contra căreia Ro­mânia trebue să şi asigure flan­cul dela răsărit : Rusia bolşeuică.

Cari sunt statele ceri au in­terese comune cu noi împotriva Rusiei?? Germ mia şi Italia Pe aceste stete noi putem conta în cazul unei agresiuni din partea Rusiei. Nu fiindcă Neamţul sau Italianul s’ar prăpădi de dragul nostru ci fiindcă sugrumarea şi bofşevizarea României de cărte Ruşi, ar duce fa ta l la încercui­rea şi striuirea Itató- Germanilor. Războiul din Spania e un argu­ment decisiv. El ne arată cine e cu Rusia şi cine contra ei. Ce*a mai muit, pentru noi e un indiciu categoric, că în cazul unei invazîuni de peste Nistru, nu prea putem conta astăzi pe sprijinul Parisului, dat fiind tan­dreţea în care Francezul se află cu Rusul.

Dacă se declară un război, a merge cu Rusia înseamnă, aşa cum ar treoui să fie după toate regulele răsboiului, sau să pier­dem sau să câştigăm. Ori isto­ria ne arată că, ori de câte ori am mers cu tovarăşul de peste Nistru, am pierdut. Aşa va fi şl în viitor ! Dacă Rusia câştigă, va bolşeviza, conform planului isra* eluiui, toate statele tinzând la supremaţia mondială a Efeilor şi ne va răpi Basarabia, ca re­compensă pentru ajutorul ce eventual i I-am da. Războiul din 1877 este o întărire a acestei afirma {in i, Deşi am mers cu ei contra Turcilor, Ruşii nu s’au sfiit să ne uşureze grijile suve­ranităţii noastre şi ne-au răpit cele 3 judeţe din sudul Basa­rabiei. Zilnic posturile de radio, în special Traspolui, ne fericeşte cu intenţiuniie ruseşti. Aşa de pildă ni se spunea maidtunăzi, că „Uniunea Socialistă Sovietică moldovenească,* abia aşteaptă să strângă la sân copilul drag : Basarabia.

Atunci nu-i un non sens să se mai vânture ideea : „mergem cot ia cot cu bolşevicii*!?, cum a spus cineva pe la Chişinău ? După unii alianţa cu Rusia este echivalentă cu o sinucidere na­ţională. Timpul va arăta cine a avut drept» te. Deocamdată nu­mai atât; „dacă alături de Ruşi* am fi învinşi, am dispare ca stat de pe harta lumii

România, dacă şi-ar relua re- laţiunile fireşti cu Germania —zic relua fiindcă eceste relaţiuni le am mai avut şi înainte de răsbol şi ne-a mers bine — noi ne»am putea desvolta paşnic la umbra unei aşa mari prietenii, în aşa grad în cât am putea deveni o naţiune de 50—60.000.000 suflete— dat fiind puterea noastră pro-

■* 2 0AZETA TRANSILVANIEI Ni. 7 - m î

lifică — şi posibilităţile solului— capabili sa ducem oricând şi pe cont pro piu, un război contra Ruşilor, de-am mai fi vreodată atac t> Ceva mai mult, devenmd un teritoriu suprapopulat, Ro­mânia ar putea avea veleităţi coloniale şi ceeace a constituit o permanentă primejdie pentru noi — vecinătatea acestuî imens teritoriu slab populat — ar putea să devină un inepuizabil rezer- voriti pentru plasarea surplusu­lui nostru de populaţie. Cu alte cuvinte nepoţii noştri, ar putea plăti poliţa imperialismului rusesc cari îa 1812 prin forţă şi sama­volnic, ne-au răpit ţinutul mol­do ?ean dintre Prut şi Nistru.

Istă de ce, la ora actuală prie­tenia germanilor ar fi de mare interes pentru noi. Uu răsboi, care ar duce h sfărâmarea co­losului rus, ar fi de mare preţ pent u noi, fiindcă, împărţita în părţile sale componente se ştie doar qă în Rusia sunt peste 100 de neamuri diferite — fatal s’ar naşte peste Nistru, un haos şi o răsmeriţă între diferitele state cari s'ar creia, frecături inerente oricărei împărţiri cu nemulţumiri interminabile cari ar ţine statele nou creete într’o stare de învrăj­bire foarte prielnică pentru a ne desvolta nestingheriţl.

La lumina acestor relatări se ! vede de departe că şi astăzi România nu joacă pe cea mai bună carte. Se încearcă ca să fim ademeniţi de a da ajutor Cehilor contra Germanilor, pen­tru ca să beneficiem de spriji­nul lor contra maghiarilor, popor pe ^ere singuri îl putem cu­minţi

Spre norocul nostru, din Ro­mânii autentici două treimi, deja au început să fie în vederile exprimate în acest sens. Recent d. dr. Vaida Voevod a accentuat importanţa hotărâtoare p linia politicei externe a înţelegerii - exe Roma-Berün — d sa arătând însă utilitatea încadrării,în această politică şi a^Franţei patriotice, şi în general toţi Românii patrioţi, numiţi cu alt nume de presa evre­iască »Românii de dreapta", sunt unanim hotărâţi a smulge ţara de sub tutela semită şi a o în­drepta în politica externa, spre naţiunile cari luptă contra Sa­tanei, sub semnul sfinSei cruci pentru Dumnezeu.

Cato.

D-l Vaida Voevod preş®« dintele .Frontului Românesc* a sosit îa Capitală şi va lua psrte mâine seară la recepţia dela Palat a cavalerilor ordinul ai Fer­dinand I.

„Astra“ din Bihorîn sinjba Partidnini Naţ.-Ţărănesc

Virgil M adgearu a fost bătut cu ouS clocite cu prileju l conferinţei dela O radea.

Ni ee scrie :In fin?, după multe amânări şi

după multe cheltueli de efişaj făcute de internat’oael-tărăniza- tul despărţământ al A strei din Bihor a venit la Oradea d. Vir­gil Madgearu, fostul ministru de finanţe de tristă memorie şi ac­tualul secretar general el parti­dului national (ărănesc Atât na ţîonal ţărăniştii cât ş ! liberalii au tăcut toate sforţările ca să i primească bine pe armeanul Madg aru la Oradea. Şi după cum vom vedea Oradea româ nească la şi primit aşa după cum merita.

Despărţământul , Asfra* de sub prezidenţia d-uiTeodo? Popa vice pre şedinţele partidului n** ţionat ţărănesc din Bihar având ca secretar generai pe d Gh or gh * Vornicu vi ce-preşedintele Partidului n ţional ţărănesc oin M ra tireş, au găsit de bine ca sub frumoasa h ină a Âso laţ • unei să aducă ta Oradea pe 1. Vírg l M^dgearu. Afişele Â4rei eră a de trei ori mai mari decât ia elţi conferenţUrî, iar numărul of.şelor bp te pe p rt ji erau de zece ori mai mari d etlt când alţi d< stinşi eoni rentiari ^ene u la Oradka. Se vede că d^spăr ţământui nostru are par*l* »I poate se f că cheltuieli destul?.

Primiri ti M n id p u u i condu«ă de iib rtli a pus la dlspoz ţb p-rtidului national prănes? soia festi*ă ca d. M^dge-iru să po^tâ expu»e p ogromul partidului. Au ta mobilul proiectilul liberai jurtát prin Oradea pe confere n> ţi arul Midgearu. E te aceasta încă o dovadă în plus de lega tarile ce există între guvernul liberal şi partidul national ţâră aesc, care tâ d descinde l* sate — noroc că au prea des amde prin se tele româneşti de­cât c i OC6Z a alegerilor cân i umbiă să cerşească voturile fă feniior români şi apoi îi lesă pi beţd ţarsni de capul lor — pre­cum am zis *tâc'â cu foc şl peré pe liberali. U ia zic şi alta fdc, domt il naţ:onal ţărănişti

Ca © dovadă c i d. Virgil Madgearu şl dom&ii dela Asfra <su pregătit conferisţ x dala Pri nărie pentru a se expune pro

gramul economic al partidului naţional ţărănesc, ce referim a apelul pubicăt îa Noua Gdz ta

„Republica evreiască autonomăBiro-Bidjan“ din 11. B. S. S.

â i Iustin I. Stan

Pe vastul teritoriu al fostei împărăţii ruieşti locuesc 102 de netknaiitâti cu numeroase re* publici şi provincii «autonome0, prfaira care un Ioc privilegiat îi ecu^l wRftpiiblica autonomă e* treiască Bko Bidian*.

Această „republică*, — o a* d^v-ïi'iUs p cin g Ine pe trupul popori?ui rusesc, — este situât! în,, Extre mul Orient, pe malul fkv>uhi Amur, î&tre iâu? Bdjan şi Amurzer, îa graniţa M^nciu- rhi.

E te cel mai bun şi fertil le* rit orii u d a Extremul Orient, cere ir,al înainte a fost locuit In parte de cazacii siberiei»?, ce cocsti tulau odinioară ,un zid de ne- păir ns la graniţa rnss’chiaeză şi cari m fost de bolşevici de­portat* in alte locuri mal izolate sau <rim£şi In lagărele de ntuocă forţ tă» iar alţii s’au refugiat în Hamciuriă,

»Republica evreiască- a tust îpjmit «iă d î sovietele ruseşti în anul 1928 şi după ^primul plen ai organizatorilor s’a proectat aşezarea acolo, la început, a 40.000 de evrei colonişti, cu in- ten|iü de a spori treptat populaţia

«repubiicei* prin colonizarea e* I greilor din toată lumea, cari sr ! dor! să vie acolo.

Prin înfiinţarea »rep ibiicei e* vreeşti*, conspiraţia mondială ludeo-rnasono comunistă a vrui să dovedească lumii că şî evreii pot să se ocupe cu munca fi* zică product vë. Dar cu toate străduinţe ie organizaţiilor e»re eşti mondiale şi cu toate aven tajeie acordate de guvernul so­fiei! c acestei »republici*, sunt prea puţini dorit arii să se aşeze în Biro-Bidjan şi chior cei co­lonizai acolo nu au fost dispuşi ia »munca agricolă productivă0 ş! 50% dia ei s’au reîntors ina- >oî ec io de unde au venit, gè-

s ia i că este mult mal bine să trăiască o viată gheşeftară prin- Ire aite naţionalităţi.

In momentul de fată au ră­mas în gBlro Bidjan* numai 6000 de evrei, cari cu reînfiin* iarea în U R S. S. a clasei de cazaci, au luat locul cazacilor dberleni de odinioară.

Deşi tot proectui »grandios* cu „r€publica evreească* s’a re­dus deocamdată la 6000 da e> vrei coloniziti Sn locul cazaci*

de Vest cu o zi Liainte de con* ferinţ^ ş s era semnat de d.Gheor* ghe Vorni’U în calitate de sc- cretar al Astrei, în care invita publi:ul românesc să vină ia conferfnta care va trata despre * »Românizarea vieţii economice * subliniind că natural în această conferinţă se va trata punctul de vedere al partidului naţional ţătănesc.

A fost ace-sh un lucru ne- mai pomenit ca sub firrm A-trei i'ă vină reprezent ntul unui p?r ti i pol I c, şi încă a uaui partid potlii în deobşte cusos^ut că «vând 1* gâturi u comiiDişîi cari m litează pentru distrugerea bi­serici creştine, pentru diât^ug • a a proprietăţi, f amiliei şi P i triel.

C e căutau ep is opii rom âni la conferinţa lui Madgearul ?

Şl cu toate că s’a R'rrii ş ‘ s’a şti t aceasta, la conferinţă d-l Virgil M dgsaru a fost încadrat nu numai de fruntaşii pa?t 1u’u aaiio^al tară m s ? dar şi d Cti doi epiăcoii a< bicericilor noa- stf româneşti. Că din ce isume motive înalţii noştri conducă ori $ fiefeşti aa ţ «ut ie cudiu|â să

s-8ie ia o conferinţă a enuiex 0onent poitie şi a unui armean, nu şi m. Am ®rta însă sâ şt m

u i de vlăiicii noştri cari până ecum s’öu fbjinul dela orice man f ísiart po; Ucă» ba mai mult l P S. Frent’U nf ch-â? sa coa fer aţa d iu- Vclda Voevod ţinuta iespre probleme romlncşt! şi zr* şt n tşt, nu a binevoit sâ par tic pe, cu toate că episcopii dio capitala Ardealului eu fost pre* zeeţi ia conf rta|a acestui mare rom in şi álét id de epis :opî, lener^li comend n ji ai oştire!. Şi apoi d, Vdid Voevod^ în seamoă ceva în această t^ra şi

făiut ceva pentru b serici e româneşti şl pentru neamul a> ce*ta peste a cărc?r ere inţă păs t erese malţii noş ri episc h pi, in tremuri grele ca şi acum d. Vaida a fost epirătorul credin­ţei strămoşeşti. Iar nu acest domn Msdgearu care epaie as* ăii încadrat de ÎMlţ epi scopi.

Am rămas înmâimurji când am lăsut ceiace n’am fi crezut niciodată ca epis o iii noştri sâ încadreze ps reprezentantul in*

io? deportaţi, sovietele ruseşti nu mal in:etea£ă cu lăudăroşenia lor, că au rezolvat pe dep in problema evreească.

Nu dcm jlt, iudeul Troianovsk?, ambasadorul sovietic ia Was hlngtoo, la un baachet dat în cinstea sa de Comitetul a meri can pentru colonizarea evreilor Cn „BírO'Bidjen*, a declarat în- h e altele, »că prin înfiinţarea „Republice! autonome evreeşti Siro*Bidj&n" dm Edremui Orient, sovietele ruseşti au rezoluaî de­finiţia problema evreească, Po porul evreesc, spune mai de pa;te tovarăşul iroiaßsm k, & dobândit organizarea sa proprie de stat, care este destinată aă pue bazele culturii e^reeştK »Re publica evreească* va avea re­prezentanţii ti în comitetul cen trai cxecutiv dela Moscova ca şl republicile »autonome- li ra ma Rusia aibă şi altele*..

Eyreii ar fi putut fosr e bine să renunţe ia reprezentanţii lor dm »Biro Bidjan* R »gparaiui naţionalităţilor U ilenei Sovie­tice*, deoarece suvt fosrte bina reprezenta ţi H eparatul de atât

ternefionalismului din ţara asta românească şi creştină.

Vina însă o poartă totuşi aceU cari ştiind că acest domn Mid­gearu este atât de odios în faţa românilor au forfel ca episcopii să vîaă la o conferinţa a d-lui Madgearu şl prin aceasta să i expună Ia scene triste Ia scena dureroase. Poate au făcui o cu intentiune conducălort pirtldu- iui national ţărănesc c a s l procure aceste scene înalţilor erarhi bisericeşti ca o dhbolică răzbunare pentru faptul că pra ofii români de ambe confesiuni *au înregimentat în mişcarea na­ţionalistă şi creştină luptând din răsputeri împotriva internaţiona­lismului din partidul national tă rănesc.

Bom bardam entul cu ouă c locite

La orele 6 şi un sfert s’a în­ceput conferinţe. D. Madgearu a început să vorbească des ore „Românizarea vieţi! economice.* DupS introducere d. Msdgearu ■t arătat cum laţ lege psrtidui naţional ţărănesc să românizeze fiot^ economică. Publicai din sala începe s i stf?g> : ,Cu M :x Auşnii vr?t* ®ă româniz^ţâ vlaf economica jo<* cu intern»- iionali^ti şi cu comunist-* Sun •:eti in soidí jidovilor şî bolşe- *i i o?,* intr’un «gifnot şi strigète pubücui din saiă şl tineretul de 3e galerie au început să bardtze ps d, Madgearu care io?ît din íoöte plîţîîe se escuidi- sub masă iar suita armeanului încă s*su ref .g ôt ps sub bănci ca să şl epere cepul de bom­bai damentui ouă lor ciocit : À -.nt r^enii epoi poufia Douăz^d de oftţeri de poliţie şi ageo^ precum şi şaptezeci de g d>~ ni

au intrat In sală şi pe galerie evacuând publicul. B 'tfi români au fost scoşi afară din sala pri­măriei de către politie şi abea :u mare greutate a putut să şl încheie conferinţa fată de audi­toriul compus din membrii par­tidului şl din cei peste o sută ie poliţişti.

De un iu cru să fie slgar d. Midge jru, că ouăle clocit ? nu iu fo3t d n cele standirdizate iela amicul d*sa!e M, Kiifer, preşedintele sindicatului expor­tatorilor de ouă din România pe c?re II cunoaşte d sa prea b ne din chestiunea cu spartul cel de cinci milioane lei,

Intervenţia paliţiei A restările

Ï neretal nsţionelist fiind eva­cuat dio sală s’a postit în fafa primăriei. Câteva sute de români «u început sa câate cântări pi-riotice şi aştepbu pe d. Mad- gea’u să coboare din primărie ca ss i muiţumesscS de confe­rinţă. Armeanul însă a rămas sechestrat până la orele 9 câid v:>ui detaşamente de poliţ'e au venit ş ; au forţat tineretul să se ndepărtaze până la podui de ţ> ; ttí C*iş. Apărat de cordoa­nele ie pal ţie Mîdgearu s’a a cet în m şioă şt făcând un mare îsconjur s'a rtfuglet in Casa d iui Dr. Romul Pap. unde a k at masa pSz ! de deti.ş^msn- tele de po iţ)şti Dimineaţa în :ori ziiel a părăsit Or idea şi credem ă nu ae mai întoarce să ne ţină prelegeri de cum vreau intemâţ o n eşti să româ- tii^cze viaţa economică a ţări. in viitor và paies ?orbi numai de*pra tnnxhiz ,r-:a vk { i econo- m c 2.

Politia însă a făcut numeroase «re t n prtetre acel cari n’au

8Aş, nu, scump e numai din ceace se găseşte puţin. Kathreiner şi Franck sunt fără îndoială foarte bune pentru prepararea unui excelent dejun mic şi totuşi sunt atât de ieftine, pentru că materiile primş se găsesc în abundenţă

în ţara noastră. De acea sunt

M h r e i n e r , _ _ _ _ _ _ _îocm-m ta tisupuriêg œ£e mal crium /

S i, n e - 1 .

sovietic, ocupând toate posti rile mpoftante de comandlă din li.

R. S. S.Dar penfru ce le mai trebue

Hiro-Bidjan ul, când întregul a parat de stat sovietic e î i mâi­nile evreeşti?

La Moscsva de exemplu sur»! in prezent 7 ministere, sau cum «s numesc acolo comisariate ale aoporuiui, în mâinele evreilor : Com s .rul afacerilor s'relna î e vr^ui Litvlnov-Voloh, Coioistrui comeiţilui exterior : evreul Ro zengolţ. Comiserui comcrţalut iaterior ï evreul Weiner, Csmi ierui comunicaţiilor : evreul Ko

ganofici, Comisarul iiidüslriei işoare : evreul Uabimov, Corni* Sírul »Soihozarilor* (gespadâ- iilor soviet ce ; evreul Ksima-

novid, Comissrd poştelor şi te itg aîeîor : erreul ) goda.

Numai ia 2 cam s tr ice puţ»» importante sant tiiai&ri ruşî, sn Jubtri , iemnuiui : Libov şi co* riUiticeţii pe apă ï P^hanr-o/.

la ce grlfeşte com sariaiele internelor şi Apărării Nâ|i r .aie. uade iiiuiitrd sunt Ejov şi V^ro- şllov, treburile comisariate! 0r

^uat conduse de fapt de evreii B?r nan ş! Hamarnic, primul a* iutorui lui Ejov şi secundul co- nUar politic al ermstti roşie.

Majori tfct?a posturilor condu- ;Sioere din t ja e ramurile de îcUfitftte sunt o upate de evrei, ■juat unele inst tuţiuni, unde e* /fiii sunt sută la sută. Instan* fele Judecătoreşti, O- P. U, presă îi mai ebe o?g?niz£ţiîie pa t :du- Iu comunic, toate sunt invadate ie evrei. N j mai vorbim de le- l«t un ie sovietice din streină- aie, unde in'r g personalul este compus numai din evrei.

Dacă aşa stâu lucrurile, atunci iesigur că putem fi şi coi de părerea iudeului Trolanovsk, că problema evreiască dia U. R, S. isie complect rezolvată, chiar iâră să fie nevee de »republica «utondRiS evreească*, fiindcă şi fără această »^p^bsică* do ml* iejid. ovreeóS -á este complectă ■ti ţâra, care s’a numit odinioară Rusia l . , ,

E re»j ş! au aslg^rat ,o situa- tc prifiiegfetă ia Rcsfa şovle- .să iji pr.fesc; cu dtspref munca

■iä'cä a ţăranilor colonişti din

La

Râceld u reri re u m a tice , g u to a s e şî n e rv o a s e , tabletele Toga! ac tionează repede şi sigur. Togal-ul este un puternic dizolvant al acidu­lui uric şi în mare grad bactericid, şi acţionează deci direct, suprimând cauza boa'ci! Peste 7000 atestate medicale. O încercare vă va con­vinge şi pe Dv. Insistaţi asupra Togal-ului, nu există ceva mai bun!

Produs elveţian. La farmacii şi droguerii.

Nr. 7 -1 9 3 7 O AZÉT V TRANSILVANIEI P gtna 5

vru'? să asculte conferinţa arme­anului. Au fost arestaţi tinerii: Victor Bozântanu, Vasile Cocoş, Silvia Anca, Florian Păcurar, Silviu Lungu, loan Maiieş şi Nicolae Bulzan Luni noaptea ei au fost înaintaţi consiliului de război.

Cor

DU a d t a t t a Soc. T. 1. 811. Glnumlit B rasoM M a

Duminică 17 lanuír/e a. c. ora 3 p. m. a avut loc o frumoasă, «Şezătoare culturală religioasă* organizată de Soc, Sít. Gheor ghe Braşo?*Tocile, in localul Şsodeijprimare „Dr. V. Safta* la care a asistat un public nume* ros.

Şezătoarea, a fost deschei de către d 1 preşedinte D. Biz* dideenu, printr’o frumoasă con ierinfă întitulată :

mEJucafia morală şi religioasă a tineretului de azi*

D l confereofíar îndeamnă p« parohteni să cerceteze cât mai muit fi. noastră biserică, şi în zileie de Duminică şi sărbătoare să lase to t£ preocupările zii nice şi să caute cât m i mult o apropiere cu Dumnezeu, p nt u zidirea sufle ească, a fie ceriu credincios. Astăzi, mai mult ca ori câni, se aşteaptă di i partea tineretului, o educa|ie religio»?ă bine formată, astfd, ca fiecare să se considere un adevărat ş credincios ostaş al DomnutiJ.

De inchaiere d l Bizdideanu exprimă cele mai caltde inu fu* miri publicului, care a ştiut să sprijinească Sos, Sft. Ghaorgh* îa toate împrejurările şi care sprijin va fjrma pentru membrii societăţi un imboid la munca ce şi*a upropus s o ducă pe tărâ* mul cuiiurai, religios.

După conferinţă au urmat câ teva cântări religoase, printre care s’a remarcat „Haruvicui* şi „Pre tine te lăudam* de T. JPopovici.

■Partea a doua a programului eu format-u câte?a bucăţi de cor popuhr, cari «u fost frumos t x ;- cutate, fiind viu aplaudate. Coral a fost dirijat de către d*l Biz ,dlde m Dumitru.

h'mi reifer cat deasemeaea de* clamâiiile bine Merpret&te de către d şo«?0 E, Gârneţ Şl d*i Ar dele a au Oh,

Şezlioarea s'a terminat cu co* Media in r*un act, „Nătafeajă ia petit,* care a stârnit hohote de râs. Rolurile au fost inter pretate cu mult spirit de către

Domnii: D. Pruna che, V. Bun ghez, Gh Prişcu şi dşoarele : M, CăpStină, Elena Gârneţ, Mă* da Stinghe şi Elena Zfrnorean.

Frumoasa iniţiativă pe car a a luat*o Soc. Sft. Gheorghe, şi progresul uimitor la care a a* juns, ne face să credem că a> cest început frumos al Soc. Sft. Gheorghe au se va mulţumi nu mai cu atât, ci va căuta ca a- ceste «Şezători culturale relfg1- oase* să Ie aranjeze cât mai des, astfel ca societatea tineri* ior 8chsieni să se t f rme tot inai mult.

Cu Dumnezeu înainte 1Asistent

ConvocareSocietatea română de vână*

iosre din Braşov, în conformi tate cu art. 26 din statute, Imită membrii sâi laA dunarea gen erală ordinară,; re se va {ine Sâmbătă, 30 ia auarie a. c. ia o^ele 7 p. m. în ocalul „Casini Române* cu ur âătoarea

Ordine de z i :. 1 Raportul g n rai al corni- I teiului.

2. Raportul casierului,3. R po t il cenzorilor.4. Fixarea t xefor pe an 1937, 6. Votarea bugetului pe anul

19376. Eventuale propuneri,7. Depunerea mandatului şi a

legere« noului comitet.Conform art. 30 din statute

au drept de vot numai membri, cari şi au achi«t taxa.

Braşov, 18 Ianuarie 1937.D . Naurea, N. Babale,

v.preş. secretar.41 1 - 1

R O M A N I A Prefectura judejului Braşov Serviciul financier şi conteb.

Nr. 316/937.

P u b l i c a ţ i t m ede depunerea profetului de m od ificarea bugetului jud

pe exerciţiu l 1936 — 1937

Se aduce ia cunoştinţă gene« rată că proectal de rectificarea bug tului administraţiei ginerele •î ju l t falui B-asov pa fX^ra|îuî 19j6 —■ 1937, întocmii în confor m taU cu di^positiunile &rt. 201 4 l 211 dia L A, şi ert. 30 din L. C. P* esie depusápre Védőié publici în biroul şefului sérti* duiui financiar, Paietul Prdee*

turei etaj H Nr. 41 şi pe tabla de af'şare etaj I, pe timp de 10 zile libere înainte de şedinţa consiliului dela 19—29 Ianuarie 1957.

Consil ui judeţean este con* şocat pe ziua de 1 Februarie 1937, în s ' s une ordinară, ora 9 a. m, pentru vote rea rect fi cărei bugetului conform art. 210, pe articole şi total cu majoritatea absolută a memsrilor prezenţi.

Cei interesaţi vor putea de* pune reda marf lunile lor e<entaele conform art. 201 a?. 3 din L, A.

Braşov, 19 Ianuarie 1937.pentru Prefect,

Ion MirceaŞ ful «er viciului,

62 1 —1 Florea

Convoca» eIn conform tate cu ert. 15 din

sfătui, damnii memM ai Socié­té fii T. A Sf. G hiorghe din Braşov-Tocile sunt convoc^ în adunarea generá lé ord n^rê opn tru Duminecă 31 Ianuarie 1937 orele 13, cere se fine in Şcoaia primară de st t Or. Vasii* S ft«, d n Braşo? Tocilt, având urmă­toarea

O rdine de zi :1. Cuvânt de deschi lere dis

partea d lui ore şt dit te.2. Riportul com isei de veri­

ficare,3. R po tu! ctsUru^u şî «pro

b?rea ge&ti unei pe anul 1936.4. Raportul generai ai «secre­

tarului, despre a ti*it t-a ie*-f* furată în decursul enu ui 1936.

5. A’egerea no tIul con tat.6. Propuneri şt int ru lări.Braşov, la 19 lanuarte 1937

Preşed nie, D. B izdiiem uSe ret*', V. Bunghez

Consumaf!V i n u r t i e

firmei

S z e g ő Á rp á d' 1-10

9 Casa braşovea* nă de amanet

STfUDA BR VTiANU(fostă strada Spitftlulwi) î9

acordă împrumuturi p* preţios* se m ărfuri ş i hârti d ş va* loare. 530 12—27

„Cine cumpără acuma, câştigă“.Numai pentru timp scurt mare * :- vânzare de inventar

Am

Casa de lacălfămlnte Bah mii lierStrada Carel 16 (fosf§ Porţii)

Se pun în vânzare cele mai bune ghete din ţară şi din

streinătate.Ghete pt. copii deia

„ de deme 9 . de domsi -

k i 90 —160 9 5 - 350

325—57 >

începând dela 25 Ianuarie. — Examinaţi vitrinele

J ide catoria M xtă Braşov Secţie C. F,

Ex'remuS Orient. Ei preferă mai bine viaja parazitară din centrul Rusiei sau in streinătate], undă ocupă posturile de comandă, decât m jnca grea fizică a Jira nil ar egricutori.

Milioane de rubla a'e popo fului rus se cheltuescpentru re * publica eoreeasca>

Deşi nu sânt decât 6000 de .evrei colonizat! în aşa zisa »Re­publica autonomă etreeascâ* din Biro Sidjan, clica evreilor cocojaji la conducerea cercuri* lor sovietice cu sprijinul Kaha* lului moadiai evreesc, continuă să tiâîibile în toată lumea des* l>re canainul lor dta ßi^o-S d- Jan, invitând pe evreii din toate coljurile lumii să vie acolo, unde vor fi prmi|i cu braţele des­chise.

In „Biro Bidjan* sa !dc tot timpul lusrèri importante de a menajare u acestei «republice evreeşti*, bin^ înţeles prin munca forjată a ruÿiior adevàraji din lagărele de concentrare aie de- tiaufdor pohticl, cheltuind« se ln üceít scop sumă enorme de bâni siorşi d a puaga sărăcită a pop ilarei raaeşti

In S1935, numai pentru con struirea caselor pentru familiile evreeşti din Biro-Bidjan. statal comunist a chaltuit 7 milioane de râble şi îa anul 1936, tot pentru acest scop sau cheltuit 21 milioane ruble. Afară de su*

mele mai sos meafionate, @o detelâ ruseşti au cheltuit In 1936 pentru ridicarea la ua nt vel mâi bun a gospodăriei ru raîe de ar:olo 67 milioane de ruble.

Deci, n-imai în timp de 2 ani a’a cheltuit pentru o „republică" .lem« rá etreească suma de 95 000.000 ruble (9Va miiiâîde iei). Eite de presupus, câ intre 1928—1934 s’a cheituit o sumă şi mai mare, De aici se paate fedea cum se cheltuesc iarg suinele stoarse cu forţa deU )Opule|ii rusească pentru o „re­publică evreeescă*, care a Dia aumără 6000 de locuitori 1,..

Scopul ad&o&nt ai „republi cei ţevreeşti" Biro Bidjan este farmarea unei baza puternice

o^uniste îa Extremul Orient, pentru propager<.a ideilor des îructîve marxiste priatre popoa ifeie asiatice de pe acei con i* aent şi an primul rând pcntiu sădâraiarea ac|iu&ei jaloneze le acoio.

Dacă id ilă înfiinţării „R epu blicel autonome e?reeşti* dm iiro Bidjan ar li sinceră şi toata ^vreimea ar fi dormea ele muacă fid că ciu&tnă, atunci »’aru avea nimic de zis şi am ti chiar bucu* r&şt să trimitem cât mai múlj; „reprezentanţi ai poporului a ies* deia noi din farS ca să populeze „BirO'Bidjanul* şi să formeze acolo noua „căzăcime*

sovietică (halai öe va cazaci î), iar tot sgomotui in j jrul a «s tei ehe »tuni se face sum i cu aa anumit scop comuaist.

Totuşi n’ar fi rău ducă em putea sâ ne înţelegem cu so «ietîîie ruseşti ca sa trimitem •ieia noi dtn iaaă âfi mai maip colonişti peutru „repabiica ev^e* U'* ’Â* B ro Bidivii.

Un a»ifel de demers er g Isi ö^robsr a tuturor Rq nâiîtlor şi er putea fi inregisbatca ua ade* várat succei ai diplomejilor noştri.

ROMAN l\Şîoala primäre d«r stat Nr. 1

Zâfneiti, jud. B asov

Mt. 56 1936

P u b i i c a | i u n eComitelui de coasUucjii şco­

lare Zârneşff, jud ţui Braşoy, di îa antrepriză prin liotajic pu blicâ, în ziua de î l Fearuarie 4 937, ora 10 a. m. in ioc lui şcoaief, lucrările de edificare ö »aut etaj la edificiul şcoaki Nr. 2, îa vaiosre de 72U.OOO ici, p« •.a re«pactar«a L«^u C-jnta* bi iăţi Publice.

Pianul, devisui ş. condiţUmile ■ia licitat e se pot Vedea ia D, recttunea şcoatei.

Zârnefti, 14 Decemirie 1936.Comitetul şcolar.

61 1—1

In cöuza de executare por n!*ă de ur ^ăritoarea „Transil vania' fost Edmund Szesz soc, an. Cluj contra urmăritului Le X3n Ghaorghe.J {decătoria Mixtă Br şo?, secţia c. f„ ordonă Hei t \w <?x :eation^iă nou§, în baz<* «rt. 144, 146 şi 147 i^g^a de ex eut e asupra mobl ui<il tn » ris in c. t a comunei Hălchiu Nr. c. f 4324 d‘n circu ascriptia ) idecă o i i Mixte Braşov No. 01, 632/4 loc de ce si a» 375 sij. pi. ia vei oare d« 10000 i*»l, ca pret«î de strigare 7500 lei, leia care sumă va începe stri gir*« p ntru încaia^ea creanţei de 29 08 lei capital ş? ecce s >r|K

F xQăiQ termen pe t u i erea *£ciäüji* i p ziua de 22 Iun** M :r ii* 60UÍ t937 ora 1 ï d. m, în Braşov, Pni-iuí J u t t ei, parti-1 ann re Nr. 12.

in bazi ert. 150 Legea LX d n881 rond tiunü« de licitaţie se

st b lesc aupă cum urmează :I nobilul supus Hoteléi nu

poate f.. vâûdsii eu pret mei mit ûi câ1 cea de strigare (legea ûuuè du execufie).

v ei car«? voesc să liciteze, 9uut datori sS depoziteze la de- legoiüi judecătoresc dr^pt gs* rc;p|f« u)Vq d « pfi- ful de âirî g*»rí, ori sâ predea a celui sş *- gat chitind de depazüaire pre« i"-biil a îij j &! s i «émnéE- c^nd !<«n' & de lîeit-’tte (*rt. 149, 150, 170 d n íegm IX oi a 1881 ert 21. XU 908)

ia 2 Irtanarie 1937.Ju ^cătoV-Preşedsnti»,

(ss) Mihail St Aiexandresou Direc o» de C ^te funduerâ,

( îs) Ctin Purcăr a P »tru conformii i te,

59 In d ^ tijrb t l i 1

FLORĂRIEStr. N t . Tft?;->seu No. 1

(casa Scherg)

sub firmaF R D W O R A K

Prin exper!en?a mea în sireină- tate şi produsele propri sunt în stare a servi onor. public cu le ­gături de flori şi efectuarea ce ­lor mai avantajoase comenzi şi

de primul rang.Rugând bunăvoinţa onor. public,

semnez cu deosebită siimă

Pentru balo haină elegantă, - ghete co lorate cari s e potri­

v esc cu ea . . .îa tvtt — ergfk*f — ş! elle

ciiiora vspsef?e v o p sifo ria de p iele :

RUDOLF HERMANN Sir« M.háti Weiss No. 16

61 (lâagi „Kindlein*) 1 1 Ş i ghete de m ătase ! . «

*ir.;51—1937

PsiUtaOn «« uimiiSubsemnatul portărei prin a*

ceasta publică că în baza ded* ziunii No. G. 8043-1936 a Ju­decătoriei mixte B ra şo v , in fa« orul reclamanţilor Dr, Pc p f l

Dr. W isâiki adrocati din Sighi- io&r i, repr. prin Dr. Fritz Schnell advocat din Braşov, pentru la* casarea creanfei de 1500 lei şi acc. se fixează termen de licitaţie pe ziua de 1 Febr. 1937, orele l i j . m. la fata locuiui în Braşov *tr. I C. Brâtianu Nr. 2 etaj I* uede se vor vinde prin licitaţie publice judiciară 1 m ^ n ă de scris ,U ïdcrw joi*, 1 covor per« s«an, 2 scaune, o masă, o caaa* pes ş. a. în valoare de 67(J0 leî.

In caz de nevoie şi sub pre* tui de estimare.

Braşov, la 15 Ian. 1937./. Crişan,

59 1 —1 portărel

Prefectura judeţului Braşov Serv. F a şi Contab.

Nr. 10539—936.

F u b i i c a f i u n e

Se aduce la cunoştinţa gene» rală că contul de gestiune al J ideţuiui Braşov pe exerciţiul 1935—36, încheiat la 31 Martie 1936 şî întocmit conform a r i i ? jîn L. C. P. şi art. 2 ?Ş din i . K, este puş la dispoz fia ceti* ieniîor timp de 10 zU? isoer«. deia 1 9 —29 Ianuarie 1937, Ia •iuro l şefului serviciului finao- ’îar al acestei Preledian, etaj

ii. Nr, 41, iar Consiliul judeteaâ ^ite cöíi^osat pentru a vota a- ceastă gestiune pe ziaa de i Februarie 1927, pâsă la care dote, cei interesaţi, pot depune îeciâniâtiuni.

Braşov, 19 Ianuarie 1937. p. Prefect, p. Şef. Ş er viciului,

Ion Mirsea /. laus.67 1— 1

Primăria Municipiului Braşov;

Nr. 37.005 “ 1936,Serf, economic.

FdD M Ieb îs llcitatlBPentru închirierea pe timp dm

3 ani a gheretei de uânzarm No, 3 dia curtea halei de carata Piet* Libertăţii No. 14 (Şirul F orilor), se va ttos in ziua de 25 lan arte 1937 la ora 12, o û staţie publică cu oferta scrise.

Condiţiuniie detaliate se pat « ' dea ia Serviciul economic al Primăriei.

Se observă, că în această ghe­retă nu se pot vinde nici c m m sau mezeluri, nici postavuri.

Braşov, la 8 Ianuarie 1937«Comisia Interimară,

preşedinte :Dr. T. Prişcu.

Secretar ganer^li 39 1—2 Dr. Virgil Voiem

Cetiţi şi răspâidiţièazeta TranaÜYaaiai

g—Im 4 OAZETÄ TRA V Sirv*vm i Nr 7— 1937

Frontul Românesc în Basarabia P I * CAMERA

O afacere cu avioane?In şedfnfa de eri d. a. a Camerei, deputaţii Madgearu ş l

Ionian au interpelat guvernul, in legătură cu demisia ministrului Ce ren fii, asupra unor tratative duse cu un aventurier pentru livrare* de aeroplane vechi pentru M exico ş i Spania, acuzând guvernul de lfpsă de vigilentă şi de sancţiuni. A răspuns ministrul Tătă* răscu, care a arătat cele întâmplate conchlzâai că nici d l Ca* ranfil şi nici guvernul n*au nici o vină. Interpeiatorii s’au declarat nemulţumiţi cu răspunsul primit.

Este vorba de tratativele duse de guvern cu un aventurier cu numele Dorm*n„ un pretins consul mexican în Bruxelles, sosit tn tară, care a şi fost expulza t dfn tară.

Nu sunt escluse consecinţe politice.

In atenţiunea alegătorilor românin scrie rile în liste le e lectorale .

Din lămuririle oficiale ele ministrului de interne publicate tn nrul trecut al ziarului „Gazeta Transilvaniei* tn ce priveşte tn* scrierile în listele electorale după prevederile nouţi legi adminis­trative rezultă următoarea schimbare:

De-acum înainte se pol înscrie î i listele electorale alegă* torit, cari nu se găsesc introduşi în liste, în tot decursul anulat la judecătoriile de ocol, dacă au împlinit in decursul anului vârsta de 21 ani. Modificările listelor electorale, adecă ştergerea celor cari pe nedrept au fast introduşi sau înscrierea celor cu drept de vot cari au fost oroişl, vor fi oprite în3ă la data convocării unui Colegiu electoral.

Pe bazs registrelor de alegători se vor distribui cern ele, ceri vor servi drept dovadă pentru orice alegere fâră a se mai f«ce nici o viză în timpul anului sau înainte de alegeri.

In nrma morţii legionarilor români în SpaniaDupă cum am anunţat d l general Cantacuzino a plecat în

Spania pentru reaiucerea în t^r* a trupurilor celor doi legionari % Ionel Mata şi Vasile Marin.

Se stropise că guvernui frneez nu ar admite tranzitarea pe teritoriul francez. S ’a dovedit îasă de neîntemeiat acest svon. Trupurile celor doi legUnnrf, după informaţiile trimise de d l ge* neral Cantacuzino, vor j i aduse ou trenul prin Franţa.

Asupra locului, unde vor fi inhu n*U trup »r ie celor doi le­gionari, nu s’a luai o hotărâre ddfnttivă. C^adu erea Legiunii e de părere ca locui de od h«S al lor să fie noul mausoleu, ce se va ridica la Bucureşti Nj î . Farîiiiia iasă fia® ca io iei Mo}a să fie înmormântat la Orăşiie, unde de prima dală a văzut lumina zilei.

Secretariatul general al »Frontului Românesc* din Ism aii (Basarabia) ne trimite următorul comunicat:

Răspunzând la sslutul şefului nostru suprem, adresat cu pri* lf jul fărbătorilor Crăciunului şi ia < hemarea lui arzătoare : »Să au cunoaştem odihnă până când crezul nostru mântuitor nu va pătrunde până’n ultima colibă a făili*, — organizaţia Frontului di» judeţul Ismail, in urma unt i munci Intense în cursul toamnei trecute, a utilizat toată vacanta slrbătn .filor, pentru a intensifice, până la uit ma limită a posibilităţilor propaganda sa, atât în cuprinsul oraşului Ismail cu suburbiile lui, cât şi prin comunele mai apro­piate.

In timp ce petru ech pe pu lernice, sub conducerea gene ratS a d lui vice preşedinte col. P. Cm lin, au deavoltot cea maim tensă ait vitale în rdcnuloraşu iui, independent de aceasta, au fost organizeze un şir de îatru aîri în localităţile epropi te de «raş, ia ceri au luai parte lo cu toţii comunelor : Sof^na, Do* luchlci, I. G. Duca, Br saca, Ma Irosea, Lărgeau ca, Necr&sovc etc.

La toate întrunirile au luai

cuvântul membrii comite tului or* genizatiei, arătând audltoriulu entuziasmat acea plegă a poli­ticianismului veros, care a des compus toată tara Şi chemând pe toti la unire, sub steagul ri­dicat de marele român, D-l Al. Vaida Voevod, pentru mântuirea Ţării şi a Nstiei cotropite de străini.

Oratorii peste tot au căutat să explice poporului rolul im portant el mişcării veidiste, în deşteptarea conştiinţei nationale a tării, şi în treptată, der totuşi radicală schimbare a întregei concept i politice. j

S’a subliniat în deosebi ten­dinţa actuală a tuturor partide lor, de aşi împrumuta „oxigenul* neceser pentru existenta lor vii toere, din bagajul programatic al Frontului Românesc, precum şi faptul că ex stért& de o du rată atât de scurtă a mişcării vaidiste, a servit de stimulent partidului guvernamental liberai, în sec sul unui corectiv şi con­formarea metod* lor de guver­nământ cu Mcesitiţfle stringente ale viit'*. descifrate cu precidu* nea unui t i r văzător, d 1 Al, Vaida Voevod.

Se cere destituirea r n i i r i l e o n i Rollav

In atenţiunea d-lui p refect al judeţului.

Prin două plângeri adresate prefecturei judeţului Brsşov nouă consilieri comunali au cerut in luna Decembrie anul trecut o anchetă în contra primarului co munei Rotbav loan lor ga, in vi nuit de mari nereguli în gospo* dăria comunală.

Reclamafiiie semnate de cinci consilieri români şi de patru consilieri saşi, conţin o serie de gra?e abuzuri şi acte autoritare, care ?n mod firesc ar impune o anchetă imediată şi, adeverin* du se cele reclamate, înlătura* rea primarului abuziv.

Cu toste aceste ancheta în­târzie. Suntem rugaţi, în intere­sul gospo iăriei comunale şi pentru calmarea spiritelor agi­tate ale locuitorilor din Rotbav, să urgentăm pe cale publică anchetarea abuzurilor ceea ce şi facem prin rândurile acest*, fără a intra deocamdctS în amă nuntele reclamanţilor cari se prezintă d«atul de grave,

Ne place a crede, că această anchetă cerută de aproape toti consilierii contur aii în frunte cu prectul c i t al comunei, eviden jând aatîel gravitatea acuzelor nu va întârzia.

Din Buletinul Oficial al judeţului

R evocări de com isii in teri­m are ş i în locu irea lo r.

Cu de ta de 8 Ianuarie, revo cându se vechile comisii interi* mare au fost institui e din nou cam aceleaşi comisii interimare tn următoarele comune ale ju* deţubi:

Apa f a ; M^cavei Nicolaepreş.,Csere Gh «iee-preş. şl loan Puşcariu membru

M ăgura: Ptra&cea Nicolee preş., Runcen Paras:hiv v.-preş şi Blaj Nistcr membru.

Ba d u : Ntescu Vasile preş, Lepedeenu N, vice-preş., Gh. Mfttts nunibra

Holbau: Zahirie Sulică preş., Muntean Io m v,*p?eş. şi A?ram loan membru.

C odlea : D epicrR preş,Popa Teodor vice preş. şi Adam loan membru.

Jărlungeni: Bălan Al. preş,, Mezel Mfh i v. preş. şi Jîca Gh. Ioen membru.

Crizbav: Diijia Andrei preş., Sandu Asdrf i vice preş. şl Du- tia Matêi mambru.

leliu : Radu Aurel preot, Dr. Tompa N. medic, DssciSu Gh brfgadùr silvic şi Baiint Gh*

Examinator de cerne în Pur* căreni a fost numit pe deta de1 Febr. d 1 Gh. Gica.

Examenul de Înaintare al în f. din jnd. Braşov

Pe ziua de 21 Ianuerie 1937, s’a terminat examenul de înain* t re al învăţătorilor din judeţul Breşcv. In seara zilei de 21, a luai parte la o masă comună întreaga comisiune, compusă din d-nii piefesori: V. Pacele, Rusu Atanasiu, I. Lupşa şi candidat i reuşiţi ia exemen.

Din judeţul Biaşov, din ultima serie tu reuşit următorii: Măgu- reant Petru, V. Pope, A, Câr sfocea, V. Ţi că, I. Oncioiu, Ta- mar jen N.; Minerva Tamarjan, N, Puşcariu, Ţibară C., V. Predoiu.

Urim reuşiţilor la ultimul exa­men spor la muncă şi noroc şi pe mai departe.

Nu cetiţi gazete vrăjmaşe intereselor neamului!

„ Gazeta Transilvaniei “ să nu lipsească din nici o casă ro mânească !

Snletwni Politiei.Furturi. Autori necunoscuţi

în noaptea de 19 — 20 Ianuarie 1937, prin ruperea plumbului dfcla vagonul 113333 !n staţia Bod au furat 100 kgr. z her. Se fac cer cetări de circ. V*a de pol tie.

— In noaptea de 19—20 ia* nuarie 1937, autori necunoscuţi s’au introdus în cu»tea biănru lui Roz*nberg Simon din ttr. Regele Carol Nr. 34, de unde au intrat în atelier şi au f^ral o haină de piele în valoare á*í Ui 15X00.

în cercare de sinucidere. In zua de 21 Ianuarie 1937 D şosra Margareta Csia de 28 ani din str. Prundului Nr. 8, & încerci t să se sinucidă înghiţind o cantitate mare de lumina*. I stere gravă a fost internată la Spitalul Gh. Mârzescu-Vechi dia localitate.

•Locuitorii Roşea Alexandru ş

Podeh Emil din str. I. G. Duca

Nr. 131 şi str. Mihail Weisz Nr. 23 au resiamtt Chesturei, ca fii 1er, amure Ro$ea Alexe&dru şi Pod h Erich au fost muşcat! de câinele femeiei Miria I. Bănciiă din comuna Moeciui de Jos, pe când aceşiea se aha la târgul săptămânal.

Câinele a fost ridicat şi trimis serviciului de ecarisaj ai Muni­cipiului Braşov, pntru supffeve- gh :; ; , bănu nciu-se a fi tai bat.

C antităţile de fructe expor* tate în cursu l anului 1936.M isteru l agriculturii şi dome* nulor a strâns datele privind exportul ndütiu de fructe, anultrecut.

S’âu exportat 22 094 414 kgr. mere şi pere ; 1866.476 kgr. sirug *fi ; 8.137.692 kjr. nuci 1 632 905 kjr, prune uscate şi 11.500 kgr. prune proaspete.

Fată de saui trecu», exportul de frac te a marcat un plus de 11.225 686 kgr.

Ţările în care am exportat suftt ^Cehoslovacia, Anglia, Ger* mania, Austria şi Polonie.

O dem isie din S?nat In şedinţa de eri a Senatului, d, lnliu Mumuianu, senator national creştin, a anunjat că şi dâ de misia din Maturul Corp, ca un protest împotriva guvernării p m decrete legi.*

Noul p refect al judeţului B raşo v . Suntem informaţi că li! urma demisiona m d iui Iancn Nan di» postul de prefect el jnd tului Braşov, a fast numit fou prefect d l dr. Gr. Brôtâ ii2sci t fost membru în d^iefl tio pe rmanentă a consiliului ju dejeaD.

•îngheţuri m ari în C alifor­

nia. In Câlifofnta au laet înghe torile în ultimul ti nrip proporjli extraordfrare. In unele regiuni i^m^eFötiíra a scăzut ia 49 grade sub zero. Din această cauză re* colUle sunt complect ameninţate.•

Epidem ia de gripă a pricino t săptămână trecuţi moartea a 1317 persoane în întreaga Anglie. Numai la Londra au mu­rii d<* gripă 663 persoane.•

Bilete de dus şi întors. Cuprivire la bilet«le C F R., de dus şi întors, s’a întrodus în ta­riful combinat de călători C. F. R. — C. F. P. V., următorul a Uniat :

Biletele de dus şi întors se eliberează dela staţiile cari de ser e tc comunale rurale la sta> punile ceri deservesc comunele urbane d n cuprinsul judeţului, indii< rent de distanţă precum şi la comunele urbane din afară de judeţ fosă pe o distanţă maximă de 60 kilometri.

Adm inistraţia M esei Stu» denţilor „V. O ni ţiu", pentru a jutorarea cu masă ş; medicamen te gratuita a elevilor harnic! dar lipsit*, dela liceu! „A. Ş^guna", mulţumeşte şi pe această cale d-lui Drogomir N edehovici, pro priit.iu i librărie) »Cattea Ro* ir.êr-t'scfc“ Braşov pentru darul de 200 Let, ca şi pentru cele­lalte clime, semnate pe listele de coectă ele diferiţilor elevi ai liceului »Andrei Şaguna*.

•C onferinţă. Astăz?, Sâmbătă

Ia era 6 cf. a. va conferenţia în Wr'o liceului ,A Şaguna* d i Alexandru Hodoş despre »Pre» sa de astăzi şl gazetarii de al* tideiè*.

Cununie relig ioasă . Dumi­necă ia ora 4 d. a, va avea 1o>æ tn Biserica Sf. Nicolae din Sf Pttru cunnnta r^iigfcasă a d r i Valéria Vlădărean cu d 1 loan / Clinciu Mâsa şi dansul vor avoa ioc în saloanele restaumn tuluî Gh, Median din Satulung. Nuni : d-n* Maria G. U, Şaiten d-i şl G. G. Şeitan.

Felici'ăd mir lor şi socrilor.

Avis p ensionarilor. Se a*duce a cuooşt njâ pensiona rilor cari posedă carnete de p^nzle modei vechiu (bonuri albe) să le depună cât moi urgent ia B. Pensiilor peniru preschimbare cu carnete model nou bonuri roş* ). Nici un pensionar nu va putea primi pensia pe lena Ia nuarie 1937 cu carnet model vec hlu.

0

Balul costum at pe ghiaţă din 24 ianuarie îacepe ia ora 6. Până la ora 7 nu mi acces pe ghidfä decât persoane costumate. Ce e m- i frumoase 10 costume vor fi premiate cu preturi dulci. Patinatoarele începătoare vor a răta aptitudinile lor.

Focul de artificii va începe la ora 7 după convoi. Preturile : bilet ia salon 30 lei. Loc de şez t în fâ{a clădirii 20 lei. Loc de şezut lângă stobor 15 lei. Loc de stat 10 lei. Po ii norii cu abo nament 10 iei, fără abonament20 lei. 64 1—5•

C irculaţia autobuselor. Seaduce la cunoştinţa generală că începând cu data de 1 Februa­rie e. c , autobusele de pe linia Pieţa Libertăţii—Fabrica de La­minat şi Tras Metale Honterue, nu vor mai circula pe Str. Iulfu Maniu, ci pe Calea . Victoriei. Strada Iuiiu Meniu va fi deser­vită de autobusele csri circulă pe linia I. A. R 68 1—3•

G ripa o com bateţi cu T o g all Tabletele Togalsunt un perfect mijloc pentru comba> ierea gripei şi a răcelilor. Togal ui este un puternic di zoi - vant al acidului urle şi In mare grad bactericid 1 Luat la înce­putul răcelii împiedică încui berea gripei 1 Rezultate surprin* zătoare 1 Peste 6000 de aies* tate medicale. O încercare vi va convinge l Insistaţi asupra Togaiului; nu există ceva mai bun 1 La toate Farmaciile, lei 52.

CI NEMA . A S I K AAzi şi în zilele următoare

Super- Ş lag ăr Su pc r-S la g ă r

L U I S E U L R I C Hîn tr’un extraordinar dublu ro l

Umbra trecu tu lu iCu: Gustav Diessl, Lucie Höflich, Tibor v. Halmay

Oskar Sima, Rudolf Carl.Regia: W erner Hochbauav Muzica: Anton P ro fe» .

Complectare: Jurnal BAVARIA. VINE! VINEI

B E N J A M I N O G I G L I t e l mai m are ten o rist a l lumii

A V E M A R I ARedaeior-şe§ şi girant î Victor Branis€€

şr - ii............... ............. im I i.iik i.iiiiiiihhiuih ........ 1 n-- 1--1---------------- " '■ 'iniruTTTmi - n ~rr~—"t--- ynmmiranr~r~ i— *tf-'cg î J a — Edltof^ .Tipografie! Victor Bm&uise Braşof*