politica duplicitatii

5/12/2018 politica duplicitatii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/politica-duplicitatii 1/4

Ioana CiontuGrupa a III-a

Gail Kligman, Politica Duplicită iiț-Cap.2 Legiferarea reproducerii in socialism-

Interven ia statului în sfera privată a făcut parte din strategia denumităț “Reconstruc ia politicăț a familiei”. Au fost promulgate o serie de legi i decrete careș vizau restructurarea rela iilor familiale, a rela iilor între sexe, atitudinea fa ă de corp iț ț ț ș reproducerea umană.Legisla ia socialistă privind avortul a cunoscut douăț mari etape care corespund evolu ieiț construc iei socialismului în ara noastră.ț ț

Prima etapa este cea a obedien ei fa ă de URSS i fa ă de ideea comunismuluiț ț ș ț interna ional, care a avut ca rezultat faptul că legisla ia privind avortul din Romania a fostț ț oglinda celei din URSS.

• Astfel în 1948 este revizuit articolul 482 din Codul Penal, prin care eraincriminat avortul( în URSS avortul fusese incriminat încă din 1936)

• În 1952, în constituţia recent reeditată a fost înscris „comportamentuladecvat" între bărbaţi şi femei, între părinţi şi copii, între membrii familiei şiîntre familie şi alte instituţii publice.

•

Un an mai tîrziu, aceste prevederi normative au fost dezvoltate în CodulFamiliei. Publicarea Codului Familiei a însemnat asigurarea oficială, prinlege, a egalităţii femeilor cu bărbaţii în sfera privată, adică în viaţa de familie.Egalitatea lor cu bărbaţii în sfera publică, a statului, era garantată prinConstituţie.

• În 1955 au fost revizuite legile referitoare la avort, ,specificându-se condiţiileîn care femeile aveau dreptul să întrerupă în mod legal sarcina.

• în 1956 statul a introdus asistenţa financiară pentru familiile cu copii.

Cauze: Legalizarea avortului in Romania in 1957 apare într-un context international

favorabil. În URSS avortul fusese legalizat în 1955, iar in majoritatea ărilor socialiste înț 1956.O alta cauza pentru legalizarea avortului a fost nevoia de for ăț de muncă care a

aparut in urma industializării socialiste. Rolul esen ial al femeii care a fost subliniat înț această perioadă este cel de muncitoare salariată, în defavoarea rolului de mamă.




Statistici Acestea arată că între 1946 i 1956 rata natalită ii a scazut încontinuu, ceea ce demonstraș ț că efectele legii din 1948 prin care era interzis avortul erau inexistente i că femeileș recurgeau la avorturi ilegale.

Femeile erau obsedate de eventualitatea unor complicaţii, întreruperea cursului sarciniifiind scumpă, iar accesul la medicii dispuşi să-1 efectueze devenind din ce în ce mai greu,femeile recurgeau la metode „tradiţionale" de întrerupere a sarcinii. Multe dintre eleavortau abia în a a zecea săptămînă a sarcinii, după ce încercaseră o serie întreagă de procedee şi produse.

Exemplu: ridicarea unor greutăţi (mutarea unor piese grele de mobilier), sărituri de laînălţime sau combinaţia repetată a ambelor, pînă cînd cădeau răpuse de oboseală; pregătirea şi administrarea unor decocturi, deşi riscul producerii infecţiilor secundare era bine cunoscut; introducerea în vagin a tot felul de substanţe chimice, produse

farmaceutice, ierburi ca pelinul sau leuşteanul şi a altor factori abortivi — infuziiconcentrate de chinină, leandru sau gălbenele, soluţii saline şi sulfaţi de potasiu cualuminiu.Se introduceau de asemenea obiecte de uz casnic, ace de păr, pene de gîscă, croşete,andrele şi fusuri, pentru a perfora colul uterin.

Motivele scăderii natalită iiț

Un motiv principal era contextul general. România se găsea după terminarea celui de-aldoilea război mondial în plină perioadă de tranzi ie demografică, adică în trecerea de laț tiparele tradi ionale ale fertilită ii i mortalită ii la cele moderne.ț ț ș ț

Un alt motiv pentru scăderea natalită ii era ca în circumstan ele respective, de mobilitateț țsocială si geografică crescândă, erau preferate familiile mai mici.

A doua etapa în evolu ia legisla iei privind reproducerea corespunde cu afirmarea luiț ț

Ceau escu i cu dorin a acestuia de a impune un socialism na ional.. Din acest moment,ș ș ț ț

deciziile luate de către România vizau tocmai distan area de URSS.ț

Pronatalismul (sus inerea activă a cre terii demografice )fost una dintre trăsăturileț ș

esen iale ale comunismului na ionalist al lui Ceau escu.ț ț ș

În acest context a fost adoptat Decretul 770/1966 prin care avortul era interzis, cu o seriede excep ii. Politica lui Ceua escu privind natalitatea a cunoscut de asemenea perioadeț ș

u or diferite.ș

Prima perioadă este cuprinsă între 1966 si 1974, cea de-a doua între 1974 si 1983, iar ultima între 1983 si 1984.




1.Introducerea în 1966 a acestei legisla ii a fost motivată în primul rand politic. De iț ș motivul invocat de propagandă era cre terea for ei de muncă, principalul interes seș ț

lega de exprimarea autodeterminarii i de pozi ionarea geopolitică a României în sferaș ț rela iilor interna ionale.ț ț

Introducerea Decretului 770 a reţinut în mod considerabil atenţia presei de partid dinRomânia, instrumentul prin care populaţia a fost informată despre detaliile lui. Decretulantiavort era format din opt articole care abordau trei chestiuni fundamentale: excepţiilede la lege, instituţionalizareaprevederilor ei şi sancţiunile/pentru încălcarea ei.

Exceptii de la Decretul 770/1966, articolul 2

- sarcina pune via a femeii îț ntr-un pericol care nu poate fi înlaturat prinalte mijloace- unul dintre părin iț suferă de o boala gravă care se transmite ereditar sau

care determină malforma ii congenitaleț

- femeia însărcina prezintă invalidită iț grave fizice, psihice sau senzoriale- femeie este în vârsta de peste 45 de ani- femeia a născut patru copii i îi are în înș grijire- sarcina este urmarea unui viol sau a unui incest

Exemplu

Femeia care dorea să întrerupă cursul sarcinii trebuia să prezinte dovada că se încadra încel puţin una din aceste situaţii. Aprobarea pentru avortul legal era dată de o comisiemedicală care funcţiona numai în clinicile şi spitalele ce dispuneau de o secţie deobstetrică-ginecologie. Femeia care dorea să-şi întrerupă sarcina trebuia să-i cearădoctorului instituţiei medicale de care aparţinea să completeze formularul adecvat,intitulat „fişă pentru întreruperea cursului sarcinii". în cazul cînd femeia era dejaspitalizată, medicul care o îngrijea trebuia să completeze formularul cuprinzînd detaliidespre istoria personală a femeii, confirmarea sarcinii şi motivul recomandării avortului.Avortul legal era permis de obicei numai în primul trimestru al sarcinii.

Sanc iuniț

Legea(decretul 770) prevedea sanc iuni atât pentru persoana care întrerupea sarcina, cât iț ș pentru complicii săi. Pedepsele variau de la amenda la condamnare efectuata la locul demuncă sau în închisoare. Politica aceasta a dat succes în primii doi ani de după promulgarea decretului. Astfel în 1967 numarul de na teri s-a dublat, dar apoi rataș fertilită ii a început să scadă din nou, în 1983 atingând nivelul din 1966.ț

2.În 1974 a fost demarată o noua campanie, care urmărea să sublinieze “rolul deosebit iș misiunea nobilă” a femeilor în societate i care a corespuns cu Anul Interna ional alș ț




Femeii. Propaganda era înso ită de anumite măsuri administrative, precum asigurareaț unor stimulente materiale i financiare pentru familiile cu multi copii, dar si măsuriș represive. Decretul 770 a cunoscut anumite modificări, care aveau ca scop cre tereaș controlului asupra asupra reproducerii umane. Deciziile privind intreruperea legala asarcinii erau supuse unui control birocratic sporit. La edin ele comisiilor medicale careș ț

aveau dreptul de a decide efectuarea unui avort era obligatorie prezen a unui reprezentatț al Ministerului Afacerilor Interne i unul al procuraturii. Vârsta femeilor care aveauș dreptul la avort a fost coborâtă la 40 de ani. Una dintre măsurile extrem de represive afost “teritorializarea”. Avorturile ilegale, care se soldau cu necesitatea unei interven iiț medicale, puteau fi tratate numai in anumite spitale, stabilite în func ie de distribu ia lor ț ț teritoriala. De asemenea, în cazul acestor avorturi, medicii nu aveau dreptul sa intervinăimediat, cu excep ia unor cazuri deosebit de grave precumț blocaj renal, sau ocș

hemoragic. Personalul medical trebuia să a tepte sosirea reprezenta ilor statului care săș ț analizeze situa ia i să hotărască necesitatea unei interven ii. Măsurile luate în 1974 nuț ș ț au dus însă la un boom al natalită ii, nici măcar pe termen scurt, precum cele din 1967,ț ceea ce dovede te că popula ia descoperise între timp mijloace de a se sustrage efectuluiș ț

acestor legi.3. Perioada(1983- 1989) a concis cu deteriorarea extrema a condi iilor de trai. Acestaț hotărâse achitarea cu orice pre a datoriilor externe, motiv pentru care întreaga produc ieț ț s-a orientat spre exporturi. Principalele alimente au fost ra ionalizate, furnizarea călduriiț i a electricită ii limitate. Decretul 770 din 1966 a fost din nou modificat în 1985.ș ț

Condi iile în care femeile puteau solicita un avort legal erau mult mai drastice. Vârsta laț care femeile puteau să ceară un avort legal a fost din nou ridicata la 45 ani de ani. Deasemenea aceasta trebuia să fi nascut cinci copii i să îi aibă în îngrijire. În aceea iș ș perioadă au fost luate măsuri administrative care urmau să stimuleze indirect cre tereaș demografică. Astfel întregul personal medical era considerat răspunzator pentru

realizarea acestor obiective demografice. Neîndeplinirea indicatorilor privind ratanatalită ii aducea o reduce cu 15% a salariului.ț

Exemplu: Un dentist i-a întrebat pe reprezentanţii partidului aflaţi în prezidiu dacă existavreo legătură între numărul de dinţi din gura unei femei şi potenţialul ei fertil. Nefericituldentist, bine intenţionat, pur şi simplu „nu înţelesese" — adică nu înţelegea de ce sereţinea lunar o sumă de bani din salariul unui stomatolog pe motiv că femeile dinBucureşti, inclusiv cele cu dantură sănătoasă, nu doreau să producă numărul cerut decopii pentru a îndeplini planul demografic. El îşi îndeplinise obligaţiile profesionale cadentist. Ce altceva putea să facă?

politica duplicitatii

Documents

Transcript of politica duplicitatii