UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANAPROGRAM MASTER: DREPT MARITIM

Politica de transport in Uniunea European

CUPRINS

1. Scurt istoric2. Evoluia transportului maritime..............3. Transportul maritim n UE..4. Sigurana n transport

I. Scurt istoric

Transportul desfasurat pe teritoriul Uniunii Europene, fie el rutier, maritim, fluvial, feroviar, aerian sau inter-modal este reglementat prin Capitolul IV, articolele 74-78, din cadrul Tratatului semnat in 1957 la Roma. Acesta prevede reguli comune pentru transportul desfasurat in statele membre, conditii aplicabile transportorilor ce-si desfasoara activitatea pe teritoriul acestora, precum si masuri privind siguranta transporturilor si modalitati de imbunatatire a acesteia. De asemenea, in cadrul Tratatului s-a acordat Consiliului dreptul de a promulga, pe baza unei majoritati a voturilor, reglementari pentru transportul maritim si aerian. Tratatul de la Roma prevedea faptul ca politicile de transport sa fie coordonate de Consiliul de Ministri, prevedere ce a ramas valabila pana in 1985 cand acesta isi pierde o parte din atributii, in urma procesului pe care Parlamentul European i-l intentase in 1983, la Curtea Europeana de Justitie, pentru nereusita in implementarea unei politici comune de transport, si in particular in stabilirea unei astfel de politici cu caracter obligatoriu. Incepand cu anul 1985, in cadrul sau general, politica transporturilor este supusa procedurii de co-decizie, procedura ce presupune trimiterea de propuneri de catre Comisia Europeana catre Parlament si Consiliu, care isi impart puterea legislativa. In cazul in care intre cele doua foruri nu se creeaza un acord in ceea ce priveste propunerea Comisiei, se fondeaza un comitet de conciliere, format in parte egala din reprezentanti ai Parlamentului si ai Comisiei, pentru solutionarea problemei. Propunerile privind reglementari ce pot afecta standardul de viata si al fortei de munca ale cetatenilor europeni nu sunt insa supuse acestei proceduri, ci trec prin procedura de consultare in Consiliul European, fiind votate prin unanimitate.

Principalele reglementari

1985. Comisia Europeana a publicat Cartea Alba privind finalizarea Pietei Interne, transformand politica de transport intr-o piesa cheie a strategiei comunitare generale.1992. Comisia publica Comunicare asupra Dezvoltarii Viitoare a Politicii Comune de Transport, lucrare ce schimba abordarea sectoriala[footnoteRef:1] asupra politicii transporturilor intr-o politica integrata[footnoteRef:2] bazata pe mobilitate durabila. Se aduc in discutie probleme ca siguranta transporturilor, relatiile externe, politicile de taxare, protectia sociala si a mediului. [1: politica era structurata pe sectoare de actiune si referinta- politica bazata pe moduri de transport] [2: politica ce vizeaza domeniul in ansamblul sau, fara a aloca resurse suplimentare pe sectoare individuale politica integrata a stat la baza Tratatului de la Roma, al carui obiectiv a fost sa consolideze unitatea economiilor statelor membre si sa asigure dezvoltarea armonioasa a acestora prin reducerea decalajelor dintre anumite regiuni si a dezvoltarii lente in cazul regiunilor defavorizate]

1995. Este publicata Cartea Verde care aduce in discutie latura fiscala a politicii transporturilor- Catre taxarea echitabila si eficienta in transporturi.1995. Comisia publica o a doua Carta Alba Taxarea echitabila pentru utilizarea infrastructurii:o abordare pe etape a unui cadru comun de taxare pentru utilizarea infrastructurii in Uniunea Europeana1998. Prin Mobilitate durabila: Perspective pentru viitor Comisia a stabilit obiectivele pentru 2000- 20042001. Se publica Carta Alba privind Politica Comunitara de Transport prin care se incearca evitarea pierderilor economice cauzate de ambuteiaje, poluare si accidente.2004. Este adoptata O noua Constitutie pentru Europa in care se acorda atributii sporite Consiliului care, dupa consultarea cu Comitetul Economic si Social, are drept de reglementare asupra regulilor comune de transport international si conditiile in care transportorii pot opera pe teritoriul statelor membre.

2. Evoluia transportului maritime

De-a lungul istoriei, transporturile maritime au constituit pentru Europa unul din elementele de baz pentru dezvoltarea economic si prosperitate. Serviciile de transport maritime reprezint un sprijin esential pentru ca economia Europei si ntreprinderile europene s concureze la nivel mondial. Mai mult, transporturile maritime i sectoarele de activitate conexe constituie o surs important de venit si locuri de munc n Europa.Un procent de 80 % din comertul mondial se realizeaz pe mare, iar transportul maritim pe distante mici reprezint 40 % din transportul de mrfuri intraeuropean. Cu mai mult de 400 de milioane de pasageri pe mare care trec n fiecare an prin porturile europene, transportul maritim are si un impact direct asupra calittii vieii cetenilor, att ca turiti, precum i ca locuitori ai insulelor i ai regiunilorperiferice. n ultimii ani, dezvoltarea economiei mondiale i schimburile comerciale internaionale au alimentat cererea de servicii de transport maritim. Cu toate acestea, la sfritul anului 2008, impactul crizei financiare asupra economiei se resimte i n sectorul transporturilor maritime. Este nevoie de o abordare strategic adecvat pentru a asigura continuitatea funcionrii sistemului de transport maritim al UE i contribuia acestuia la redresarea economiei mondiale. Dincolo de conjunctura actual, aceast abordare ar trebui s asigure meninerea n Europa a tot ceea ce este esenial la nivelul competenelor umane i al cunotinelor tehnologice susinnd dezvoltarea durabil i competitivitatea activitilor de transport maritim n prezent i n viitor. Dincolo de situaia economic actual, aceast abordare ar trebui s asigure meninerea n Europa a tot ceea ce este esenial la nivelul competenelor umane i al cunotinelor tehnologice. Scopul prezentei comunicri este de a expune principalele obiective strategice pentru sistemul transporturilor maritime europene pn n 2018 i de a identifica domeniile eseniale de aciune n cadrul crora aciunile UE vor consolida competitivitatea sectorului accentund totodat performana de mediu a acestuia. Au fost luate n considerare contextul economic de baz i caracteristicile ciclurilor pieei n materie de transporturi maritime. Prezenta comunicare se nscrie n contextul mai larg al politicii UE n domeniul transporturilor (Pentru o Europ n micare: mobilitate durabil pentru continentul nostru) i al politicii maritime integrate a UE (Cartea albastr). De asemenea, scopul prezentei comunicri este de a susine alte politici relevante, i anume politica energetic i de mediu. Prezenta comunicare este rezultatul unui dialog cu experii statelor membre, al consultanei independente oferite de un grup de profesioniti cu experien n domeniul transportului maritim i al unui studiu analitic asupra tendinelor i semnelor de schimbare n transportul maritim.

3.Transportul maritim n UE

Transportul maritim reprezint principalul mijloc de transport pentru importurile si exporturile Europei. Comertul maritim a crescut de patru ori n ultimii 40 de ani. Aproximativ 40% din mrfurile pentru comerul intern si 70% din mrfurile destinate comertului extern sunt transportate pe cale maritima. Acest sector reprezint o important surs de locuri de munc si de venituri pentru Europa. n fiecare an, prin porturile europene trec peste 400 de milioane de pasageri si aproximativ 3,5 miliarde de tone de mrfuri, care sunt ncrcate sau descrcate. Profitnd de cresterea rapid a comertului international, sectorul transportului maritim de mrfuri din Europa s-a dezvoltat considerabil n ultimii ani, iar companiile din domeniu au investit sume semnificative n rennoirea si extinderea flotelor. Astzi exist peste 1200 de porturi comerciale, rspndite pe aproape 100 000 de km de coast si peste 9 000 de nave comerciale sub steagul UE, nsumnd aproximativ 240 milioane tone deadweight (tdw), aproape un sfert din tonajul mondial. Industria european a transportului maritim are sub control alte 4 000 de nave ce arboreaz pavilioane strine. n practic, capacitatea de transport a unei nave este msurat n tone deadweight (tdw). Tonajul deadweight include greutatea ntregii ncrcturi, a combustibilului, apei, balastului, proviziilor, echipajului etc., greutate ce poate fi transportat de o nav. Tonajul deadweight este exprimat n tone sau tone metrice.Transportul maritim internaional este prin defi niie o activitate liberalizat. Dac nu ar fi fost astfel, nimeni nu ar benefi cia de pe urma rolului pe care l joac acest mod de transport n comerul internaional. Introducerea cabotajului n anul 1993 i necesitatea interveniei Comunitii Europene n mbuntirea condiiilor din transportul maritim au dus la adoptarea 6 msurilor legate de politica privind concurena, de prevenire a unor practici inechitabile de taxare, a standardelor pentru vasele utilizate pentru transportul materialelor periculoase i privind condiiile de lucru. Au fost defi nite i condiiile pentru admiterea n profesiile din sector.n Comunicarea din 13 martie 1996, aprobat de ctre Consiliu n acelai an, Comisia European a reiterat cele trei prioriti n dezvoltarea politicilor maritime: siguran, ntreinerea unor piee deschise i competitivitate crescut.n privina siguranei maritime, scufundarea vasului Erika n decembrie 1999, urmat de cea a vasului Prestige n noiembrie 2002, au determinat noi msuri n procesul de stabilire a politicii europene privind sigurana maritim, ndreptate n particular asupra riscurilor de mediu cauzate de tancurile petroliere.Msurile propuse se refer la urmtoarele aspecte: inspecii mai riguroase n porturi, interzicereatancurilor petroliere cu o singur caren, stabilirea unui sistem comunitar de monitorizare, inspecie i informaii pentru trafi cul maritim, nfi inarea unei fond de compensare pentru daunele provocate de poluarea cu petrol, i nfi inarea unei Agenii Europene pentruSigurana Maritim.

Transportul maritime in Uniunea Europeana are trei axe principale: acceptarea sistemului mondial de Conferinte maritime drept metoda de organizare a traficului, stabilirea mijloacelor de protectie a flotei comunitare si promovarea mijloacelor necesare asigurarii securitatii maritime. Consiliul European a aprobat prin Regulamentul n.954/1979, ratificarea de catre statele membre a Conventiei ONU, privind codul de conduita a Conferintelor Maritime. In 1985, Comisia Europeana impreuna cu Parlamentul European publica un memorandum privind politica de transport maritime comunitar[footnoteRef:3]. Prin aceasta se dorea apararea transporturilor maritime comunitare in fata concurentei mondiale si accesul liber al statelor membre ale Uniunii Europene la respectivul sector din statele asociate Uniunii Europene. [3: Prin aceasta se stabileau principiile ce trebuiau sa stea la baza relatiilor dintre statele membre.]

Ca principale acte normative privind transportul maritime putem aminti:- Regulamentul Consiliului n. 4055/1986/CEE cu privire la libertatea de a presta servicii de transport maritim, altele dect cele dintre dou porturi ale aceluiai stat;- Regulamentul Consiliului n. 4056/1986 prin care se stabilesc modalitile prin care se aplic art. 85 i 86 TCE transporturilor maritime;- Regulamentul Consiliului 4058/1986 care stabilea aciuni coordonate n scopul salvgardrii accesului la traficul maritim transoceanic. In ceea ce priveste concurenta, in sectorul transportului maritime, o serie de acte normative comunitare au fost adoptate incepand cu anii 1990:- Regulamentul Consiliului n. 479/1992/CEE din 25 februarie 1992 cu privire la aplicarea art. 85 TCE;- Regulamentul Comisiei n. 2842/1998/CE din 22 decembrie 1998 referitor la aplicarea art. 86 TCE; - Regulamentul Comisiei n. 2843/1998/CE din 22 decembrie 1998 de aplicare a Regulamentelor Consiliului n. 1017/1968, 4056/1986 si 3975/1987 privind concuren;- Propunerea de Regulament din anul 2000 a Consiliului de modificare a normelor de competen prevzute n Regulamentele Consiliului n. 1017/1988, 2988/1974, 4056/1986 i 3975/1987. Cu privire la buna functionare a pietei maritime de transport si in privinta securitatii maritime au fost adoptate drept acte normative urmatoarele:- Regulamentul Consiliului n. 613/1991/CEE referitor la Registrele navale;- Directiva Consiliului n. 94/58/CE din 22 noiembrie 1994 referitoare la nivelul minim profesional al marinarilor;- Propunerea de Directiva a PE i Consiliului din anul 2001 asupra formalitilor de informare ale navelor ce acosteaz n porturile comunitare.- Directiva Consiliului n. 93/75/CEE asupra condiiilor minime ce trebuie ndeplinite de navele care transport mrfuri periculoase sau contaminante la intrarea sau ieirea dintr-un port comunitar;- Directiva Consiliului n. 95/21/CE din 19 iunie 1995 asupra obligativitii ndeplinirii normelor internaionale de securitate maritim, prevenirea contaminrii;- Directiva Consiliului n. 98/18/CE din 17 martie 1998 asupra regulilor i normelor de securitate pentru navele aflate n tranzit n apele europene;- Propunerea de Directiv din anul 2000 de modificare a directivelor privind securitatea maritim i prevenirea contaminrii. In ceea ce priveste infrastructura sectorului de transport maritim, putem aminti Cartea Verde din 1997. Aceasta facea referire la proturi si infrastructure maritime prin care se dorea o eficientizare a activitatii pe care acestea le intreprind[footnoteRef:4], o integrare a infrastructurii maritime in reteaua multimodala europeana si aplicarea regulilor concurentei in acest sector. [4: tiut fiind c prin ele tranzita 90% din comerul internaional al UE, 30% din traficul intracomunitar i 200 de milioane de cltori anual]

4. Sigurana n transport

Sigurana este un principiu de baz al sectorului de ransport att de bunuri, ct i de pasageri, pentru toate modurile de transport. O atenie deosebit n acest sens este acordat sectorului rutier, ce a nregistrate dintotdeauna cel mai mare numr de accidente i victime. n a doua jumtate a secolului trecut, n statele ce alctuiau la un moment UE 15, peste dou milioane de oameni i-au pierdut viaa i aproape o sut de milioane au fost rnii n accidente rutiere.n pofi da progresului pe termen lung, situaia general este nc dezastruoas, din punct de vedere uman, social i economic: UE 15 nregistreaz acum peste 40.000 de victime i 1,7 milioane de persoane rnite n fi ecare an n accidente rutiere, cu un cost total estimate la 160 miliarde euro pe an. Aceast situaie este chiar mai grav n noile State Membre i rile candidate. Unele categorii de utilizatori ai infrastructurii rutiere sunt expuse mai mult la riscuri: tinerii ntre 15 i 24 de ani (10.000 de victime anual), pietonii (7.000 de victime), motociclistii i utilizatorii de biciclete cu motor (6.000 de victime) i biciclitii (1.800 de victime). Comportamentul inacceptabil al utilizatorilor infrastructurii rutiere este prima cauz a ratei nalte a mortalitii: viteza excesiv (15.000 de victime),consumul de alcool sau droguri, oboseala (10.000 de victime), nerespectarea regimului centurilor de siguran i ctilor de protecie (7.000 de victime).3Este evident c aciunile ntreprinse pn n prezent nu au fcut fa acestei probleme. De aceeaComisia European a propus un obiectiv ambiios de reducere cu 50% a numrului de victime nsectorul rutier pn n 2010 (Carta Alb pentru Politica European de Transport, septembrie 2001).Pentru a contribui la atingerea acestui obiectiv, Comisia a publicat un program european de aciunepentru sigurana rutier. Acest program ofer cadrul pentru aciuni comunitare i are drept obiective:- stimularea comportamentului responsabil al utilizatorilor infrastructurii rutiere, prin respectpentru reguli, instruirea iniial i continu a oferilor i sanciuni mai aspre pentru comportamentul periculos;- creterea siguranei vehiculelor prin standard nalte pentru performanele tehnice;- mbuntirea infrastructurii rutiere, n special prin identifi carea i diseminarea bunelor practici i eliminarea defi cienelor.Nu n ultimul rnd, avnd n vedere faptul c un numr mare de entiti au un rol n privina siguranei rutiere, Comisia European a propus ca toate autoritile, factorii de decizie, sau cei cu funcii economice, sociale ori de reprezentaie, s subscribe unei Carte Europene privind Sigurana Rutier.