POLITICA DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR MAJORE IN CARE … - Politica de... · Pentanului din cisterna...
50
POLITICA DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR MAJORE IN CARE SUNT IMPLICATE SUBSTANTE PERICULOASE APROB, DIRECTOR GENERAL Ing. VOICU DORIN
Transcript of POLITICA DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR MAJORE IN CARE … - Politica de... · Pentanului din cisterna...
POLITICA DE PREVENIRE
A ACCIDENTELOR MAJORE IN CARE
SUNT IMPLICATE SUBSTANTE
PERICULOASE
APROB,
DIRECTOR GENERAL
Ing. VOICU DORIN
CUPRINS
CAPITOLUL 1
a) OBIECTIVELE GLOBALE ALE TITULARULUI
b) POLITICA DE MEDIU SI POLITICA REFERITOARE LA SECURITATE
CAPITOLUL 2
PRINCIPIILE DE ACTIUNE REFERITOARE LA CONTROLUL SI
GESTIONAREA PERICOLELOR DE ACCIDENT MAJOR
CAPITOLUL 3
SISTEMUL DE MANAGEMENT AL SECURITATII
A. ORGANIZARE SI PERSONAL
B. IDENTIFICAREA SI EVALUAREA PERICOLELOR MAJORE
C. CONTROL OPERATIONAL
D. MANAGEMENT SCHIMBARII / PENTRU MODERNIZARE
E. PLANIFICAREA PENTRU SITUATII DE URGENTA
F. MONITORIZAREA PERFORMANTEI
G. AUDIT SI ANALIZA
In conformitate cu Hotararea Guvernului Romaniei nr. 804/ 2007 privind
controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante
periculoase, SC TOPANEL PRODUCTION PANELS SA Rm. Valcea adopta
politica de prevenire a accidentelor majore in care sunt implicate substante
periculoase cu scopul de a preveni si limita consecintele asupra sanatatii populatiei si
mediului, pentru asigurarea unui nivel inalt de protectie, intr-un mod coerent si
eficient.
CAPITOLUL 1
a) OBIECTIVELE GLOBALE ALE TITULARULUI
Firma SC TOPANEL PRODUCTION PANELS SA RM. VALCEA
si-a definit ca obiective globale si majore in domeniul SECURITATII:
• Reducerea riscurilor;
• Evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
• Combaterea riscurilor la sursa;
• Adaptarea lucrului cu omul;
• Inlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau
mai putin periculos;
• Planificarea activitatilor de prevenire integrand, intr-un ansamblu
coerent, tehnica, organizarea activitatii, conditiile de munca, relatiile
sociale si influenta factorilor ambianti;
• Prioritizarea protectiei colective in raport cu protectia individuala;
• Asigurarea instructiunilor necesare pentru protectia sanatatii si
securitatii;
• Verificarea la angajare si periodica a sanatatii personalului;
• Organizarea acordarii primului ajutor;
• Consultarea personalului si a reprezentatilor lor pe probleme de
sanatate si securitate.
a) POLITICA DE MEDIU SI POLITICA REFERITOARE LA SECURITATE
Constient este faptul ca responsabilitatile fata de mediu si
comunitatea in care ne desfasuram activitatea, merg mana in mana cu
inaltele performante pe care le dorim pentru activitatea noastra, SC
TOPANEL PRODUCTION PANELS SA RM. VALCEA se angajeaza ca
prin politica sa de mediu:
• Sa-si desfasoare activitatea in conformitate cu legislatia in
vigoare si cu alte cerinte de mediu aplicabile aspectelor de
mediu generate de activitatile, produsele si serviciile sale;
• Sa-si imbunatateasca continuu performantele de mediu in
special prin adoptarea masurilor de prevenire a poluarii.
In acest contest, am decis implementarea si certificarea in cel mai
scurt timp, a unui sistem de management de mediu, pentru activitatea de
Producerea panourilor termoizolante cu spuma poliuretanica , care prin
intermediul lui si cu convingerea ca putem dezvolta o afacere prospera, ne
orientam activitatea in urmatoarele directii de actiune:
• Sa utilizam eficient energia, resursele naturale, materiile prime
si materialele in activitatea pe care o desfasuram;
• Sa functionam in conformitate cu cerintele legale si alte cerinte
aplicabile pentru aspectele noastre de mediu - emisii de poluanti
in aer, deseurile solide si lichide generate ca urmare a
activitatilor noastre, poluarile accidentale cu pentan;
• Sa prevenim riscurile tehnologice si accidentele ce pot avea
repercursiuni negative asupra mediului inconjurator;
• Sa realizam sensibilizarea personalului propriu si a celui care
lucreaza in numele organizatiei si o buna comunicare in vederea
asigurarii unei participari active la realizarea obiectivelor si
programului de management de mediu;
• Sa asiguram resursele necesare pentru documentarea si
implementarea, dupa care mentinerea si imbunatatirea continua
a eficacitatii Sistemului de Management de Mediu.
Firma SC TOPANEL PRODUCTION PANELS SA RM. VALCEA
se angajeaza sa asigure intregului personal angajat un mediu de lucru
sanatos in conditii de securitate definind in acest scop urmatoarele directii
de actiune:
• Respectarea cerintelor legale si a altor cerinte referitoare la
sanatate si securitate ocupationala;
• Identificarea tuturor pericolelor si riscurilor care rezulta ca
urmare a activitatilor desfasurate la fiecare loc de munca;
• Stabilirea de masuri preventive justificate si eficace care sa tina
seama de reglementarile aplicabile si de specificul locului de
munca;
• Reducerea riscului de imbolnavire profesionala si de
accidentare la locul de munca;
• Consultarea salariatilor cu privire la orice aspect legat de
sanatatea si securitatea ocupationala.
CAPITOLUL 2
PRINCIPIILE DE ACTIUNE REFERITOARE LA CONTROLUL SI
GESTIONAREA PERICOLELOR DE ACCIDENT MAJOR
Principiile adoptate si aplicate in SC TOPANEL PRODUCTION PANELS
SA sunt in deplina concordant cu legislatia, cu politicile, procedurile si standardele in
domeniu si vizeaza:
a. Evaluarea riscurilor si stabilirea masurilor si responsabilitatilor in prevenirea
acestora;
b. Prioritatea protectiei si salvarii vietii oamenilor;
c. Asumarea responsabilitatii gestionarii situatiilor de urgent de catre
conducerea societatii si factorii desemnati cu atributii;
d. Cooperarea la nivel local si judetean cu autoritatile si populatia;
e. Transparent activitatilor desfasurate pentru gestionarea situatilor de urgent,
astfel incat acestea sa conduca la reducerea efectelor produse;
f. Operativitatea si eficienta actiunilor de preventive, interventie si salvare,
pentru limitarea impactului si consecintelor asupra populatiei si mediului;
g. Conlucrarea active si coordonarea actiunilor cu autoritatilor competente cu
atributii in domeniu;
In perioada situatiilor de urgenta:
a) Avertizarea populatiei, institutiilor si agentilor economici din zonele de pericol;
b) Declarea starii de alerta in cazul iminentei amenintarii sau producerii situatiei
de urgenta;
c) Punerea in aplicare a masurilor de prevenire si de protectie specifice tipurilor
de risc si, dupa caz, hotararea evacuarii din zona afectata sau partial afectata;
d) Interventia operativa cu forte si mijloace special constitue, in functie situatie,
pentru limitarea si inlaturarea efectelor negative;
e) Solicitarea sau acordarea de asistenta si sprijin in zonele afectate;
f) Acordarea de asistenta si eventual despaguriri persoanelor fizice sau juridice
afectate;
g) Alte masuri prevazute de lege.
CAPITOLUL 3
SISTEMUL DE MANAGEMENT AL SECURITATII
A. ORGANIZARE SI PERSONAL – rolul si responsabilitatile personalului implicat in
managementul situatiilor de urgenta
Atributiile sefului de sectie in caz de avarie
• Identifica tipul avariei (incendiu, explozie, eliminare de produse);
• Evalueaza consecintele acesteia;
• Alerteaza si deplaseaza la locul avariei personalul in teren impreuna cu
mijloacele necesare;
• Aplica procedurile standard - prevazute in Planul de intervenţie în caz de
incendiu;
• Asigura legatura cu dispeceratul central (Oltchim) si anunta directorul general;
• Solicita prezenta Serviciului Privat de Pompieri din cadrul SC Oltchim SA
(exista contract de colaborare);
• Asigura alertarea autoritatilor prevazute in planul de interventie (pompieri,
salvare si politie);
Responsabilitatile personalului societatii in caz de avarie
PERSONAL ALTERNARE /
RESPONSABILITATI DE
RAPOARTE
RESPONSABILITATI IN
CAZ DE AVARIE
Personalul din hala -alertarea sefului de sectie
-tinerea unei legaturi permanente
cu coordonatorul de incident
-anunta echipa de interventie
- oprirea instalatiei
-asistarea la identificarea
locatiei avariei
-mentine contactul cu echipa
de interventie privind stadiul
reparatiei
-coordonatorul de incident
tine legatura permanenta cu
acestia
Responsabilul în
domeniul
managamentului
securităţii
-alerteaza echipa de cercetare
pentru indentificarea precisa a
tipului si locului avariei
- alerteaza pompierii, salvarea si
politia in caz de necesitate
-intocmeste si transmite la sediul
firmei raportul preliminar
-realizeaza izolarea zonei
-solicita forta de munca si
echipament suplimentar in
caz de necesitate
-supravegherea operatiilor de
remediere a avariei la fata
locului
-cere solutii sefului ierarhic
(director general)
Personalul delegat
pentru remedierea
avariei
- echipa va fi alertata de seful de
sectie
-se deplaseaza la locul avariei
cu mijloacele necesare pentru
remedierea avariei
-poarta echipamentul de
protectie
Delimitarea responsabilitatilor in situatii de urgenta
1. Responsabilul în domeniul managamentului securităţii
Responsabilul în domeniul managamentului securităţii planifica si coordoneaza
toate aspectele legate de masurile de urgenta pe care trebuie sa le ia societatea.
Responsabilul în domeniul managamentului securităţii este numit seful de
sectie, pana in momentul inlocuirii sale de seful ierarhic.
Responsabilitatile Responsabilul în domeniul managamentului securităţii:
- identifica locul, tipul si nivelul de avarie si furnizeaza directorului
general toate detaliile;
- se asigura ca sursa avariei este inchisa sau izolata;
- organizeaza echipa de interventie, atribuie sarcini si da ultimele
instructiuni specifice echipei;
- stabileste postul de comanda;
- elaboreaza tehnologia pe operatii si fazele de lucru;
- mentine contactul cu directorul general si factorii de decizie;
- stabileste daca este necesar interventia Serviciului Privat de Pompieri
Oltchim si echipamentul suplimentar;
- anticipeaza potentialele schimbari de situatie si stabileste daca este
nevoie de resurse suplimentare;
- stabileste si mentine contactul cu organisme si autoritati din exteriorul
societatii (politie, pompieri, agentia de protectia mediului, mass-media,
etc);
- intocmeste fisa de avarie.
2. Responsabilul cu Siguranta
Responsabilul cu siguranta stabileste si evalueaza nivelul de risc la fata locului
si asigura conditii optime de lucru.
El trebuie sa fie familiarizat cu procedurile de siguranta ale societatii si cu
operatiunile de urgenta. Daca responsabilul cu Siguranta considera ca masurile de
urgenta reprezinta o amenintare imediata sau iminenta asupra vietii si sanatatii
oamenilor, are autoritatea sa modifice, sa suspende sau sa incheie aceste operatiuni.
Daca operatiile nu reprezinta un pericol imediat, dar sunt considerate nesigure,
responsabilul evalueaza situatia si recomanda masuri de protectie colectiva pentru
Coordonatorul de Incidente.
Resposabilitatile Responsabilului cu Siguranta:
- obtine informatii necesare de la Coordonatorul de Incidente;
- asigura inspectarea masurilor de urgenta la fata locului si asigura
siguranta muncitorilor (supravegheaza conditiile respiratorii si verifica
locul de lucru cu explozimetrul);
- sfatuieste Coordonatorul de Incidente in orice problema speciala de
siguranta;
- asigura respectarea normelor de protectia muncii si P.S.I;
- urmareste utilizarea echipamentului de protectie si a mijloacelor de
protectie necesare;
- asigura instructajul de siguranta factorilor din afara societatii;
- stabileste cele mai apropiate centre medicale;
- stabileste trasee de siguranta pentru mass-media si organele
administratiei locale.
- sa distribue fiecarui angajat fisa tehnica de securitate pentru substantele
si preparatele periculoase :
Nr. crt. 1
Denumirea substantei periculoase :
SUPRASEC®2085- difenilmetandiizocianat
Numar CAS : 9016-87-9 clasificare: Xn; R20; Xi; R36/37/38; R42/43
Localizarea: in hala de productie
Stare fizica: lichid
Mod de stocare: In cubitainare din masa plastica armat cu bare de otel. Se păstreaza în
conformitate cu reglementările locale. Se va păstra în recipientul original, protejat de
lumina directă a soarelui, intr-un loc uscat, răcoros şi bine ventilat, departe de
materiale incompatibile şi de produse de mancare şi de băut. Recipientul se pastreaza
închis ermetic şi sigilat până la utilizare. Recipientele care au fost deschise trebuie
închise cu grijă şi ţinute în poziţie verticală pentru a preveni scăpările. Obligatoriu
recipientele trebuie etichetate. A se utiliza un ambalaj (recipient) corespunzător pentru
evitarea contaminării mediului.
Conditii de stocare: p,t, atmosferica
Nr. crt. 2
Denumirea substantei periculoase:
DALTOFOAM®TO 23012 - dimetilciclohexilamina
Numar CAS : 98-94-2 clasificare: R10,Xn; R20/21/22; C; R34
26316-40-5 clasificare: Xi; R36; R43
Localizarea: in hala de productie
Stare fizica: lichid
Mod de stocare: In cubitainare din masa plastica armat cu bare de otel. Se păstreaza în
conformitate cu reglementările locale. Se va păstra în recipientul original, protejat de
lumina directă a soarelui, intr-un loc uscat, răcoros şi bine ventilat, departe de
materiale incompatibile şi de produse de mancare şi de băut. Recipientul se pastreaza
închis ermetic şi sigilat până la utilizare. Recipientele care au fost deschise trebuie
închise cu grijă şi ţinute în poziţie verticală pentru a preveni scăpările. Obligatoriu
recipientele trebuie etichetate. A se utiliza un ambalaj (recipient) corespunzător pentru
evitarea contaminării mediului.
Conditii de stocare: p,t, atmosferica
Nr. crt. 3
Denumirea substantei periculoase : PENTAN
Numar CAS : 109-66-0 clasificare: F+; R12
Localizarea: in exteriorul hala de productie, stocat într-un rezervor amplasat subteran
la distanta de 10 m fata de clădire cu V = 35 mc. Transportul pentanului se face cu
cisterna etichetată si echipată conform Normelor ADR. In momentul descarcarii
Pentanului din cisterna in rezervor , la fata locului se afla o masina de interventie
apartinand Serviciului Privat de Pompieri din cadrul SC OLTCHIM SA , cu care
firma are contract de colaborare , iar in zona este oprita circulatia prin baricadarea
drumului la ambele capete. Rezervorul este de constructie specială cu manta dublă în
care se găseste antigel (apă si glicol), mentinut permanent sub pernă de azot la care se
monitorizează nivelul pentanului. În situatie de avarie, cu scăpări de pentan în manta
este sesizată scăderea nivelului în rezervor cu declansarea alarmei. Cele patru
componente sunt dozate si mixate de masina de spumat în cantităti si proportii
aferente tipului de panou aflat în fluxul de fabricatie. Amestecul lichid rezultat este
injectat între cele două benzi de tablă profilată. În timp ce benzile avansează si sunt
introduse în presa de calibrare începe si reactia chimică de expandare. Viteza medie
de avans a tablelor (care este si viteza întregii linii de fabricatie) este de 4 – 13
m/minut, functie de grosimea panoului produs.
Stare fizica: lichid
Conditii de stocare: perna de azot, p=0,2 barr
Pregatirea personalului angajat se face conform Procedurii de Instruire in
domeniul Protectiei Muncii si Situatiilor de Urgenta, precum si prin simulari, alarmari
si aplicatii desfasurate impreuna cu autoritatea in domeniul situatiilor de urgenta.
B. IDENTIFICAREA SI EVALUAREA PERICOLELOR MAJORE
Descrierea detaliată a scenariilor posibile de accidente majore şi
probabilitatea producerii acestora sau condiţiile în care acestea se produc
In continuare se descriu scenarii de accidente posibile, condiţiile în care acestea
se pot produce şi o evaluare calitativă a probabilităţii de producere precum şi a
gravităţii consecinţelor, pentru zonele cu pericol din cadrul amplasamentului.
a) Zona rezervorului de pentan
1. Distrugerea rezervorului de pentan prin atac terorist sau atac din aer
Se presupune că un atac terorist sau un atac din aer ar avea loc cu mijloace
explozive: încărcături explozive plasate pe rezervor, aruncătoare de mijloace
explozive de la distanţă, atac din aer cu bombă etc. Un astfel de eveniment ar produce
efecte foarte puternice în special dacă ar avea loc la rezervorul de depozitare.
Un atac asupra rezervorul de depozitare ar duce la avarierea acestuia prin
ruperea corpului rezervorului urmată imediat de explozia tip BLEVE.
în caz de explozie se produce incendierea materialelor combustibile şi
inflamabile, ruperea şi incendierea traseelor de pentan, incendiul ar continua cu
pentanul rămas, eventual necuprins în explozia iniţială. Traseele de fluid rupte ar fii
la rândul lor incendiate producând jeturi puternice de foc. Personalul aflat în
interiorul mingii de foc va fii afectat grav până la deces. Energia degajată, undele de
suprapresiune şi sonore ar produce panică în rândul populaţiei din zonele limitrofe.
Probabilitatea de producere este foarte redusă pentru atacul din aer, deoarece,
amplasamentul nu are o importanţă strategică deosebită, declanşarea unui asemenea
atac presupune de obicei existenţa unui conflict anterior (stare de război) şi deci
anticiparea unui asemenea eveniment, ceea ce asigură timpul necesar opririi
activităţii, cu golirea rezervorului şi transportul produsului periculos în locuri sigure
sau o eventuală evacuare a populaţiei din zonă.
Atacul terorist rămâne un eveniment cu probabilitate foarte redusă (chiar dacă
mai mare ca a atacului din aer) dar neputând fi anticipat va produce cu siguranţă
efecte deosebite, mai ales dacă constă într-o explozie simultană în mai multe puncte
ale obiectivului.
2. Scurgeri de pentan la rezervorul de depozitare
Scurgerile de pentan în zona rezervorului de depozitare este periculoasă în
special datorită posibilităţii de a provoca incendii. Scurgerile de pentan sunt
periculoase şi din cauza posibilităţii de poluare şi de intoxicare a personalului de
intervenţie sau operare. în caz de scurgeri acestea se vor vaporiza parţial, parţial vor
rămâne în stare lichidă în cuvele de retenţie putând fii reţinute în staţia de epurare.
Apariţia unor scurgeri de pentan este favorizată de presiunile cu care se
lucrează.
Scurgeri de pentan pot avea loc prin:
- fisuri şi neetanşeităţi: îmbinări de flanşe sau alte tipuri de racord, robineţi
sau alte armături defecte;
- acţiunea unor persoane neautorizate;
- manevre greşite de robineţi;
Fisuri la conducte pot avea loc datorită coroziunii, solicitări mecanice ridicate
prin loviri sau contracţii puternice la temperaturi foarte scăzute. Posibilitatea de
apariţie a unor fisuri sau defecte la echipamente sunt reduse, acestea fiind verificate
periodic.
Acţiunea unor persoane neautorizate soldate cu scurgeri de pentan poate avea
loc prin: manevrarea de robineţi, desfaceri de flanşe sau alte tipuri de racorduri cu
scopul sustragerii de gazolină condensată. Posibilităţile de acţiune a unor persoane
neautorizate sunt reduse prin limitarea accesului şi securizarea zonei.
Manevrarea greşită a robineţilor are probabilitate redusă deoarece personalul
de operare este instruit şi testat periodic iar traseele de conducte sunt inscripţionate.
Intoxicarea personalului surprins de scurgerea de gaz este posibilă în special în
cazul unor intervenţii făcute fără a se lua măsurile de protecţie necesare. Datorită
plasării rezervorului de depozitare în aer liber, a instruiri şi supravegherii
personalului în timpul intervenţiilor, riscul de intoxicare a personalului este redus.
3. Incendiu la rezervorul de pentan
Pentanul face parte din categoria extrem de inflamabile, fraza de risc R 12.
Incendierea acestuia este posibilă în cazul producerii de scurgeri (scăpări) şi contactul
acestora cu o sursă de foc: foc deschis sau scânteie. Scurgerile de produse inflamabile
pot fi prezente prin:
- fisuri şi neetanşeităţi: îmbinări de flanşe sau alte tipuri de racord, robineţi
sau alte armături defecte;
- acţiunea unor persoane neautorizate;
- manevre greşite de robineţi;
Sursele de aprindere pot fi: focul deschis neautorizat, scurt circuite la
instalaţiile electrice de iluminat sau scântei la echipamentele de comutaţie, descărcări
electrostatice, scântei produse prin lovire cu obiecte dure. O particularitate a
posibilităţii de aprindere a scurgerilor de gaze este faptul că acestea se pot aprinde
din surse de foc aflate la distanţă, chiar în afara obiectivului, în zona de dispersie a
gazului aflat la concentraţii peste limitele de inflamabilitate. In condiţiile în care
gazele se acumulează în spaţii închise incendierea va fii cu explozie. In cazul incendierii unei scurgeri sub presiune, incendiul va fi sub forma unui
jet de foc: “jet fire”. Direcţia jetului de foc va fii funcţie de locul fisurii: în plan
orizontal, vertical sau oblic, puterea jetului fiind în funcţie de presiunea sursei de
alimentare şi secţiunea de evacuare. Cele mai periculoase sunt cele cu jet orizontal şi
oblic, ele pot fii oprite şi “întoarse” de obstacole.
In cazul incendierii unei scurgeri care nu este sub presiune dacă incendiul nu
este stins focul va arde până la epuizarea substanţei scurse .
Probabilitatea de incendiere este foarte redusă ţinând cont de faptul că
rezervorul de pentan este închis, posibilitatea de apariţie a unor scurgeri de substanţă
este foarte mică, se utilizează echipament de intervenţie şi protecţie antiexplozie,
instalaţiile electrice sunt în construcţie antiexplozie, fumatul şi focul deschis în zona
sunt strict interzise.
4. Explozie la rezervorul de pentan
La rezervorul de pentan se pot produce explozii prin formarea de amestecuri
explozive gaz - aer şi explozii prin suprapresurizare tip BLEVE.
Formarea amestecurilor explozive la rezervorul de pentan este posibilă
prin:
- formarea de amestec pentan - aer în limitele de explozie în rezervorul gol,
insuficient curăţat şi degazat, în special în timpul lucrărilor de mentenanţă, în contact
cu o sursă de foc sau scânteie, cu producerea unei explozii tip VCE. Astfel de lucrări
de mentenanţă sunt efectuate periodic cu ocazia reviziilor interioare (la pregătirea
rezervorului pentru reviziile ISCIR). Sursele de scântei cele mai frecvente sunt
descărcările electrostatice prin utilizare de echipament de protecţie din fibre sintetice,
scânteile provocate de scule sau accesorii metalice feroase, scântei prin descărcări
electrice de la scule sau lămpi în construcţie normală sau defecte, etc. Probabilitatea
de producere a unor astfel de explozii depinde de măsurile de protecţie luate la astfel
de intervenţii. Efectuarea unor astfel de intervenţii de către o firmă specializată cu
mare experienţă în domeniu şi numai după curăţarea, aburirea şi controlul
explozimetric riguros reduc riscul unor astfel de accidente. O explozie în interiorul
unui rezervor va duce la accidentarea gravă până la decesul personalului surprins în
interior, propagarea suflului esploziei prin ştuţurile şi gurile de vizitare deschise în
exterior şi accidentarea personalului surprins în zona acestora şi posibila avariere a
rezervorului. Datorită suprapresiunilor mici dezvoltate de astfel de explozii şi
solidităţii rezervoarelor suflul exploziei va fii reţinut în interiorul acestora, efectele în
exterior fiind minime.
- formarea de amestec pentan - aer în limitele de explozie în afara
rezervorului, în caz de scurgeri de pentan şi acumularea de gaze şi vapori în zonele cu
un anumit grad de constrângere (zone semideschise) dintre rezervor şi contactul
acestora cu o sursă de foc sau scânteie, cu producerea unei explozii tip UVCE. Astfel
de explozii sunt periculoase fiind urmate de un incendiu violent a pentanului scurs şi
necuprins în explozia iniţială. Sursele de aprindere pot fii focul deschis neautorizat,
descărcările electrostatice, scântei mecanice produse prin lovire de obiecte dure,
scântei electrice de la aparatura de iluminat.
Probabilitatea de producerea unor astfel de explozii este foarte mică, zona
rezervorului de depozitare având un grad mic de constrângere şi chiar în situaţia unor
scurgeri de pentan, acumularea de gaze în limitele de explozie se poate produce doar
în condiţii meteorologice defavorabile.
Explozia de tip BLEVE se poate produce, la rezervoarele sub presiune, în caz
de fisurare a peretelui rezervorului datorită unor solicitări mecanice foarte mari:
lovirea cu un utilaj mecanic, contracţii importante ale materialului de construcţie al
rezervorului la temperaturi anormal de scăzute, un cutremur major, lovirii de trăsnet,
coroziunii în special în zona racordurilor şi a cordoanelor de sudură sau a unor
defecte de material. In cazul unor fisuri suficient de mari care să provoace o
depresurizare rapidă se va produce explozia de tip BLEVE.
Probabilitatea de producere este foarte mică, având în vedere că rezervorul
este în cuve de retenţie,montat subteran, zona este îngrădită şi doar braţe ale unor
utilaje mari (de exemplu macarale) ar putea să lovească un rezervor. Lucrări cu astfel
de utilaje au loc doar în condiţiile efectuării unor lucrări de anvergură când se iau
măsuri de protecţie, suplimentare de limitare a accesului. Coroziunea rezervorului în
zona ştuţurilor sau cordoanelor de sudură urmată de fisurarea acestuia este puţin
probabilă deoarece rezervoarele sunt inspectate periodic ISCIR când sunt efectuate
controale amănunţite asupra stării cordoanelor de sudură, grosimii pereţilor, existenţei
de zone corodate şi sunt efectuate probe de presiune la presiuni mult superioare
presiunilor în regim normal de funcţionare (1,5 x presiunea de lucru).
Un cutremur major este puţin probabil zona având un coeficient seismic redus.
Avarierea gravă a rezervorului în caz de cutremur este puţin probabilă rezervorul
fiind proiectat în conformitate cu exigenţele de rezistenţă şi stabilitate pentru sarcinile
statice, dinamice şi seismice în domeniul înalt.
Lovirea rezervorului de trăsnet este puţin probabilă deoarece prin construcţie
sunt piese masive de metal sunt autoprotejate.
Istoria accidentelor cu explozii de tip BLEVE, la rezervoare şi cisterne de gaze
lichefiate, a arătat că cele mai multe accidente s-au datorat coroziunii în zona
racordurilor de la partea superioară a vaselor.
Pentru identificarea accidentelor potenţial majore, specifice amplasamentului,
s-a procedat la o evaluare calitativă a riscului asociat scenariilor de accidente posibile
prezentate anterior.
Analiza calitativă are ca obiectiv principal stabilirea listei de hazarduri posibile,
face posibilă ierarhizarea evenimentelor în ordinea riscului şi prezintă primul pas în
metodologia de realizare a analizei riscurilor. Evaluarea calitativă a riscului se
realizează prin calculul nivelului de risc ca produs între nivelul de gravitate şi cel de
probabilitate ale evenimentului analizat.
a. Măsura calitativă a consecinţelor este realizată prin încadrarea în cinci
nivele de gravitate, care au următoarea semnificaţie:
1. Nesemnificativ
• Pentru oameni (populaţie): vătămări nesemnificative
• Emisii: fară emisii;
• Ecosisteme: Unele efecte nefavorabile minore la puţine specii sau părţi ale
ecosistemului, pe termen scurt şi reversibile
• Socio-politic: Efecte sociale nesemnificative fară motive de îngrijorare.
2. Minor
• Pentru oameni (populaţie): este necesar primul ajutor;
• Emisii: emisii în incinta obiectivului reţinute imediat;
• Ecosisteme: daune neînsemnate, rapide şi reversibile pentru puţine specii sau
părţi ale ecosistemului, animale obligate să-şi părăsească habitatul obişnuit, plantele
sunt inapte să se dezvolte după toate regulile naturale , calitatea aerului creează un
disconfort local, poluarea apei depăşeşte limita fondului pentru o scurtă perioadă;
• Socio-politic: Efecte sociale cu puţine motive de îngrijorare pentru
comunitate.
3. Moderat
• Pentru oameni (populaţie): sunt necesare tratamente medicale;
• Economice: reducerea capacităţii de producţie;
• Emisii: emisii în incinta obiectivului reţinute cu ajutor extern;
• Ecosisteme: daune temporare şi reversibile, daune asupra habitatelor şi
migraţia populaţiilor de animale, plante incapabile să supravieţuiască, calitatea
aerului afectată de compuşi cu potenţial risc pentru sănătate pe termen lung, posibile
daune pentru viaţa acvatică, contaminări limitate ale solului şi care pot fi remediate
rapid;
4. Major
• Pentru oameni (populaţie): moarte;
• Economice : oprirea activităţii de producţie;
• Emisii: emisii toxice în afara amplasamentului cu efecte dăunătoare;
• Ecosisteme: moartea animalelor în număr mare, distrugerea
speciilor de floră, calitatea aerului impune evacuarea, contaminare
permanentă şi pe arii extinse a solului;
• Socio-politic: Efecte sociale cu motive deosebit de mari de îngrijorare.
b. Măsura probabilităţii de producere este realizată tot prin încadrarea
în cinci nivele, care au următoarea semnificaţie:
1. Rar (improbabil) - se poate produce doar în condiţii excepţionale;
2. Puţin probabil s-ar putea întâmpla cândva;
3. Posibil - se poate întâmpla cândva;
4. Probabil - se poate întâmpla în multe situaţii;
5. Aproape sigur - se întâmplă în cele mai multe situaţii.
Utilizând informaţiile obţinute din analiză, riscul este plasat într-o
matrice:
Evaluarea amplitudinii şi a gravităţii consecinţelor accidentelor majore
identifícate
Extinderea analizei de risc şi intensitatea măsurilor de prevenire şi atenuare
trebuie să fie proporţionale cu riscul implicat. Modele simple de identificare a
pericolului şi analiza calitativă a riscului nu sunt totdeauna suficiente şi ca atare
uneori este necesară utilizarea evaluărilor detaliate. Există mai multe metode pentru
realizarea evaluării cantitative a riscului. Alegerea unei tehnici particulare este
specifică scenariului de accident analizat.
Conform prevederilor HG. 804/2007 privind controlul activităţilor care
prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase,
accident major este considerat, conform criteriilor de notificare, orice incendiu sau
explozie ori eliberare accidentală a unei substanţe periculoase implicând o cantitate
de cel puţin 5 % din cantitatea relevantă stabilită în coloana 3 din anexa nr. 1, precum
şi orice accident care are cel puţin una din următoarele consecinţele :
1. Vătămarea persoanelor sau daune asupra proprietăţii
Un accident care implică direct o substanţă periculoasă şi care duce la unul
dintre evenimentele următoare:
a) un deces;
b) rănirea a 6 persoane din interiorul obiectivului şi spitalizarea acestora pentru
cel puţin 24 de ore;
c) spitalizarea unei persoane din afara obiectivului pentru cel puţin 24 de
ore;
d) producerea de daune asupra unei/unor locuinţe din afara obiectivului care să
o/le facă inutilizabilă(e) ca rezultat al accidentului;
e) evacuarea sau adăpostirea unor persoane pentru mai mult de două ore
(persoane x ore): valoarea calculată trebuie să fie de cel puţin 500;
f) întreruperea serviciilor de furnizare a apei potabile, electricităţii, gazului sau
de telecomunicaţii pentru mai mult de două ore (persoane x ore): valoarea calculată
trebuie să fie de cel puţin 1.000.
2. Efecte nocive imediate asupra mediului
2.1. daune permanente sau pe termen lung asupra habitatelor terestre:
a) 0,5 ha sau mai mult dintr-un habitat cu valoare ecologică sau de conservare,
protejat prin lege;
b) 10 ha sau mai multe hectare dintr-un habitat mai extins, incluzând teren
agricol;
2.2. daune semnificative sau pe termen lung asupra habitatelor de apă
curgătoare sau marine:
a) 10 km sau mai mult dintr-un râu sau canal;
b) 1 ha sau mai mult dintr-un lac sau iaz;
c) 2 ha sau mai mult dintr-o deltă;
d) 2 ha sau mai mult dintr-o zonă de coastă sau interior de mare;
2.3. daune semnificative aduse unui acvifer sau apelor subterane:
a) 1 ha sau mai mult.
3. Daune asupra proprietăţii
a) daune aduse proprietăţii în cadrul amplasamentului de cel puţin 2 milioane
euro;
b) daune aduse proprietăţii în afara amplasamentului în valoare de cel puţin
0,5 milioane euro.
4. Daună transfrontieră
Orice accident care implică în mod direct o substanţă periculoasă care
determină efecte în afara teritoriului naţional.
Extinderea analizei de risc şi intensitatea măsurilor de prevenire şi atenuare
trebuie să fie proporţionale cu riscul implicat. Modele simple de identificare a
pericolului şi analiza calitativă a riscului nu sunt totdeauna suficiente şi ca atare
uneori este necesară utilizarea evaluărilor detaliate. Există mai multe metode pentru
realizarea evaluării cantitative a riscului. Alegerea unei tehnici particulare este
specifică scenariului de accident analizat.
a. Evaluarea riscului prin metoda indicelui DOW
Ghidul de siguranţă şi prevenire a pierderilor dezvoltat de Compania de
produse chimice Dow şi publicat de Institutul American al Inginerilor Chimişti
(AIChE) în 1964, oferă o metodă pentru evaluarea hazardului şi riscului incendiilor şi
exploziilor. Este o metodă numerică bazată pe natura proceselor şi proprietăţilor
materialelor. Cu cât valorile obţinute sunt mai mari cu atât
procesul este mai periculos. In cazul proiectării unei noi instalaţii, calculul indicelui se
efectuează după realizarea diagramei de proces şi control şi a proiectelor de montaj
utilaje şi conducte, astfel încât să poată fi utilizat ca un
ghid pentru selectarea şi proiectarea utilajelor şi echipamentelor suplimentare de
protecţie într-o operare în condiţii de siguranţă. /\
In cursul timpului această metodologie a fost dezvoltată şi perfecţionată şi în
1994 este publicată ediţia a 7-a a ghidului („DOW’S Fire&Explosion Index Hazard
Classification Guide”) pe baza căruia a fost realizată şi evaluarea riscului pentru
Staţia de dezbenzinare prezentată în continuare.
Indicele DOW ( Dow Fire and Explosion Index-FEI) se aplică numai utilajelor
cheie individuale şi se referă numai la incendii şi explozii.
Algoritmul de calcul este prezentat în continuare:
Selectarea unităţii de proces relevante
Analiza calitativă de risc realizată anterior a evidenţiat faptul că cel mai mare
risc pentru amplasamentul studiat îl prezintă rezervorul de pentan.
Selectarea se face pe schema de montaj, în zona “cheie” a instalaţiei cu cel mai
mare risc de incendii şi explozii. Pentru selecţie sunt luaţi în considerare următorii
factori din proces: potenţial energetic, cantitatea de materiale vehiculate, capitalul
investit, înlănţuirea de alte probleme care pot să apară ca rezultat al unui incendiu sau
explozii, cât de critică este acea unitate din proces pentru operarea instalaţiei.
Pe baza criteriilor de selecţie menţionate, s-au analizat zonele cu pericol din
cadrul amplasamentului şi sau obţinut următoarele concluzii:
Cantitatea cea mai mare de substanţă periculoasă se află în rezervorul de
pentan, fapt pentru care se va analiza detaliat aspectele legate de pericolul
asociat acestui tip de substanţă.
ANALIZA DOW pentru rezervorul de pentan
1. Determinarea factorului de material
Deoarece pentanul are proprietăţi fizico-chimice asemănătoare butanului s-a
selectat din ghidul DOW butanul.
Din Anexa A a ghidului pentru „ butane” obţinem următoarele caracteristici: .
Hc = 19,7 1 IO2 BTU/LB - căldura de ardere
Flash point, FP (punct de aprindere) = -76 F (- 60 C)
Boiling point, BP (punct de fierbere) = 31 F (- 0,5 C)
Clasificarea NFPA indică:
N = 4 - factor de inflamabilitate: materiale cu FP<73°F (<22.8°C) şi BP< 100
°F (<37.8 °C)
N = 0 - factor de reactivitate: materiale care în sine sunt în mod normal
stabile, chiar în condiţii de incendiu.
Materiale care la expunere scurtă pot cauza iritaţii dar cu afecţiuni reziduale
minore, incluzând pe cele ce necesită folosirea unui purificator de aer aprobat.
MF = 21 - factorul de material în condiţii de temperatură normală. Deoarece
gazolina este depozitată în condiţii normale de temperatură nu se face o corecţie a
factorului de material. • Reacţiile Chimice Exoterme
Se aplică penalitatea doar dacă are loc o reacţie chimică exotermă în /V
Drenajul şi Controlul Scurgerilor
Deoarece pentanul aflată în rezervor are o temperatură de inflamabilitate
subl40°F (60°C) iar cuva de retenţie (care previne scurgerea spre alte zone) expune
tot echipamentul din interiorul digurilor în cazul unor scurgeri masive urmată de
incendiu, se acordă o penalitate de 0,50.
Factorul de bază =1,0 este aplicat totdeauna pentru a putea înmulţi suma
penalităţilor cu alţi factori de penalitate în calculul indicelui de incendiu şi
explozie.
interiorul unităţii de proces analizate. In cazul depozitării pentanului nu au loc reacţii
chimice exoterme, deci nu se aplică penalitate. • Procesele Endoterme
Se aplică penalitatea doar dacă are loc o reacţie chimică endotermă în /\ interiorul unităţii de proces analizate. In cazul depozitării pentanului nu au loc reacţii
chimice endoterme, deci nu se aplică penalitate.
• Manipularea şi Transferul Materialului
Această categorie este evaluată referitor la un incendiu potenţial ce poate
implica Unitatea de Proces analizată în timpul manevrării, transferului sau depozitării
materialelor.
Deoarece este vorba de rezervoare normale de depozitare, nu se fac
cuplări/decuplări de racorduri, nu se fac manevre manuale de închidere/deschidere a
capacelor nu se aplică penalitate.
• Unităţi de Proces închise sau în încăperi închise
Penalitatea se aplică în cazul clădirilor închise sau încăperilor închise unde se
pot forma concentraţii de gas între limitele de explozie.
Deoarece rezervorul de depozitare sunt amplasat în aer liber, nu se aplică
penalitate.
• Accesul
Echipamentul de intervenţie trebuie să aibă acces prompt în zona ce înconjoară
Unitatea de Proces analizată. Accesul din cel puţin două părţi este considerat ca
“Cerinţă Minimă”. Cel puţin una dintre căile de acces trebuie să fie de la o cale
rutieră.
Deoarece accesul auto se poate realiza pe toate părţile nu se aplică penalitate.
După ce toate pericolele generale ale procesului au fost evaluate, trebuie
însumat factorul de bază cu toate penalităţile ce sau aplicat în această secţiune.
Suma factorilor de hazarde generale în cazul analizat este:
FI = 1 + 0 + 0 + 0 + 0 + 0 + 0,5 = 1,5
1. Factorul de pericole speciale (F2)
Pericolele Speciale ale Procesului sunt factori care contribuie în primul
rând la probabilitatea unui incident cu pierderi.
Factor de bază =1.0 • Materiale Toxice
Materialele toxice pot reduce abilitatea de investigare sau atenuare a - /\ pericolului în timpul incidentului. Se foloseşte o penalitate de 0,2 * N . In cazul
pentanului Nh= 1 şi deci se aplică o penalitate de 0,2.
• Presiunea Sub-Atmosferică (vacuum)
Se aplică penalitate condiţiilor de proces în care intrarea de aer în sistem
pot cauza hazarde. Se aplică penalităţi doar dacă presiunea absolută este mai
mică decât 500 mmHg. A In cazul depozitarii pentanului se operează la presiune de 1,3 atm, deci nu
se aplică penalitate.
• Operare In sau Aproape de Intervalul de Inflamabilitate
Penalitatea se aplică în cazul în care se operează la temperaturi ridicate
aproape sau peste intervalul de inflamabilitate. în anumite condiţii de operare
aerului pătrunde în interiorul rezervorului. Intrarea aerului pot duce la formarea
amestecurilor inflamabile şi crearea pericolului. Ghidul recomandă acordarea
unei penalităţi de 0,50 în cazul rezervoarelor de stocare a lichidelor inflamabile
cu N = 3 sau 4, unde aerul poate fi aspirat în interior pe parcursul golirii
rezervorului sau în cazul răcirii sale bruşte precum şi la depozitarea lichidelor
combustibile la temperaturi peste punctul de aprindere fără inertizare.
La rezervorul de pentan nu se acordă penalitate
Presiunea de Descărcare Pentru procesele unde presiunile de operare sunt
peste presiunea atmosferică, se aplică o penalitate din cauza ratelor mari de
descărcare (emisie) cauzate de presiunea ridicată în cazul unei scăpări. Este
luată în considerare posibilitatea defectării unor componente ale Unităţii de
Proces care să ducă la descărcări de materiale inflamabile. Atât timp cât
scurgerile potenţiale cresc mult la presiuni înalte, proiectarea şi mentenanţa
echipamentului devine mai critică dacă presiunile de operare cresc.
în rezervorul de pentan presiunea este de 1,3 atm. Pentru presiunea de lucru în
psig este de 14,5 , utilizând Figura 2 a Ghidului penalitatea care se aplică este de
0,16.
• Cantitatea de Material Inflamabil/Instabil
Această secţiune ia în considerare faptul că, creşterea cantităţii de material
inflamabil sau instabil în Unitatea de Proces măreşte gradul de expunere al zonei.
La această secţiune sunt considerate trei categorii funcţie de tipul materialului
depozitat, fiecare evaluată după o curbă separată de penalizare, dar se aplică doar o
singură penalitate, bazată pe materialul care a stat la baza determinării MF respectiv
butanul.
Pentru stabilirea valorii ce se utilizează la determinarea penalităţii pe baza
curbelor prezentate în Ghid, se înmulţeşte cantitatea de material cu un factor H (în
FIGURE 2 - PRESSURE PENALTY FOR FLAMMABLE & COMBUSTIEI
BTU/LB) şi se obţine Total BTU310 . Factorul Hc este căldura de ardere a
materialului, luată din Anexa A şi menţionată la începutul evaluării (pentru butan Hc
= 19.7 * 10 BTU/LB).
• Lichide Depozitate (In afara ariei de procesare)
Lichidele inflamabile şi combustibile, gazele sau gazele lichefiate stocate în
afara zonei de procesare primesc o penalitate mai mică decât cele aflate “în proces”.
In această categorie sunt incluse materiile prime stocate în butoaie sau rezervoare,
materialele în parcuri de rezervoare şi materialele în containere şi containerele
mobile.
A. Pentru gaze lichefiate;
B. Pentru lichide inflamabile Clasa I (punct de inflamabilitate sub 37,8
c>:
C. Pentru lichide combustibile(37,8<punct de inflamabilitate<60 C).
Pentru situaţia analizată (implicând gazolina), curba ce va fi utilizată este
A. Utilizând valoarea Total BTU calculată anterior penalitatea acordată este de 0,4
• Coroziunea şi Eroziunea
Deşi o proiectare bună ţine cont de coroziune şi eroziune, unele probleme de
coroziune/eroziune se manifestă în orice proces. Rata de coroziune este
considerată a fi suma ratelor de coroziune din exterior şi interior. /\
Temperatura Scăzută
Cu toate că temperaturi ambiante pot fi reduse în perioada de iarnă, am considerat că
nu sunt posibile temperaturi sub temperatura de tranziţie în timpul condiţiilor normale
şi anormale de operare, deoarece prin proiect s-a ţinut cont de situaţia meteorologică
specifică zonei, deci nu se aplică penalităţi.
In cazul rezervorului de pentan coroziunea este evitată prin vopsire. Deoarece
pentanul este o substanţă cu un anumit grad de corozivitate se aplică o penalitate de
0,3.
• Scurgeri (Scăpări) - îmbinări şi Garnituri
Garniturile de etanşare, etanşarea flanşelor sau etanşările arborilor pot fi surse
de scurgeri de materiale inflamabile sau combustibile, în mod particular acolo unde
se produc variaţii ciclice de temperatură şi presiune.
Deoarece pentanul este un material care are un grad mare de penetrabilitate
care poate duce la scurgeri la flanşe şi sticle de nivel se acordă o penalitate de 0,4.
• Folosirea Echipamentului cu Foc
Prezenţa echipamentului cu foc într-un proces adaugă o posibilitate în plus de
producere a incendiului atunci când se produc scurgeri de lichide inflamabile, vapori
sau pulberi combustibile.
Penalitatea se aplică în una din două situaţii:
- când însăşi Unitatea de Proces analizată este un echipamentului în care se
lucrează cu foc;
- când Unitatea de Proces analizată se află în vecinătatea unor echipamente
care lucrează cu foc.
Deoarece în imediata apropiere a pentanului nu există astfel de instalaţii, nu se
aplică penalitate.
• Echipamentul rotativ Această secţiune evaluează hazardele legate de
echipamentele rotative (în mişcare). Se poate aplic o penalitate de 0.5 în următoarele
cazuri:
1. compresoare mai puternice de 600 CP
2. pompe mai puternice de 75 cp
3. agitatoare şi pompe de recirculare care prin cedare pot să conducă la o
reacţie exotermă
4. alte echipamente rotative mari, cu istoric de cedare mare.
Deoarece în imediata apropiere a rezervorului nu există astfel de utilaje , nu se
aplică penalitate.
Calculul factorului de pericol special, F2:
F2 = 1.00 + 0,2+ 0 + 0 + 0 + 0,16 + 0 + 1,4 + 0,3 + 0,4 + 0 + 0 + 0 =
3,36
2. Factorul total de pericol (F3)
Se obţine prin înmulţirea lui FI cu F2:
F3 = F1 4F2 = 1,5 *3,36 = 5,79
3. Indicele de explozie şi incendiu (FEI)
Indicele de explozie şi incendiu este produsul dintre factorului de material MF
şi factorului total de Pericol F3.
FEI = MF * F3 = 21* 5,79 = 122
Plasând valoarea calculată pentru FEI în Tabelul 6 din Ghid, se constată că
pericolul (hazardul) asociat Unităţii de Proces analizate este intermediar dar foarte
aproape de grav.
4. Calculul Factorului de Distrugere
Acest factor reprezintă efectul total produs de incendiu şi suflul eventualei
explozii la scurgerea combustibilului din rezervor. Se calculează pe baza valorilor
calculate pentru F3 şi MF , utilizând graficul din Fig. 8 a Ghidului. Pentru F3 = 5,79
rezultă un factor de distrugere de 0,7.
Factorul de distrugere se utilizează pentru estimarea valorii daunelor materiale
produse de accident , plecând de la valoarea totală de înlocuire a
echipamentelor şi a altor obiecte de inventar (inclusiv substanţe depozitate)
existente în aria de expunere determinată.
Factorul de distrugere calculat indică faptul că în cazul unui incendiu sau
explozie la un tanc de pentan din valoarea existentă se pierde.
4 Sistemele de Transfer de Căldură cu Lichide Fierbinţi
Multe fluide folosite pentru încălzire ard şi sunt folosite peste punctul de aprindere
sau de fierbere şi ca atare ele reprezintă un pericol în plus pentru orice Unitate de Proces
care le utilizează. Penalităţile în această secţiune se bazează pe cantitatea şi temperatura
fluidului schimbător de căldură folosit în Unitatea de Proces evaluată.
în cazul depozitării pentanului nu se utilizează astfel de materiale şi ca atare nu se
aplică penalitate.
Hazardul Uşor Moderat Intermediar
Grav Extrem
Indice FEI calculat
0-60 61-96 97-122-127 128-158 peste 159
5. Calculul factorului de credit pentru controlul pierderilor
In construcţia utilajelor chimice sunt considerate caracteristici de bază şi
cele pentru controlul pierderilor materiale în cazul accidentelor.
Valoarea creditului pentru factorii de control este dată de relaţia:
CI * C2 * C3,
unde: CI - factorul credit de control al procesului;
C2 - factorul credit de izolare a materialului;
C3 - factorul credit de protecţie la foc.
în toate cazurile se aplică un factor de credit, în sensul că dacă există o
caracteristică definită se aplică creditul corespunzător, iar în lipsa caracteristicii
se aplică un credit = 1. Pentru calculul fiecăruia din cei trei factori definiţi
anterior, se înmulţesc creditele obţinute. Calcularea factorului de credit de controlul procesului - C1
a. Energia de urgenţă
Acest credit este acordat pentru cazul în care există o sursă de energie de
urgenţă în cazuri de accidente pentru serviciile esenţiale: instrumente de aerisire,
agitatoare, pompe, controlul instalaţiilor etc., cu trecere automată de la funcţionare
normală la cea de urgenţă.
Acest factor trebuie aplicat numai în cazul în care este relevant pentru controlul
accidentului la unitatea de proces şi se poate acorda o valoare de max.
0,98.
Deoarece obiectivul analizat nu dispune de o sursă de energie de urgenţă nu se
acordă credit.
b. Răcirea
Creditul se aplică în cazul în care există un sistem de răcire în cazul unui
accident, care să menţină o răcire eficientă pentru cel puţin 10 minute şi are valori în
intervalul 0,97-0,99.
Rezervorul de pentan este dotat cu sisteme de răcire prin stropire cu apă şi ca
atare se acordă un credit de 0,98.
c. Controlul exploziei
Acest factor se aplică sistemelor de control a exploziilor accidentale şi are
valori în intervalul 0.84 - 0.98. Pentru sistemele clasice cu supape de siguranţă nu se
acordă credit.
Deoarece la rezervorul de pentan există un control computerizat al procesului
se acordă credit.
d. închidere de urgenţă
Creditul se aplică în cazul sistemelor de închidere automată în caz de accident
şi are valori în intervalul 0,96-0,99.
Deoarece la tancurile de gazolină există astfel de sistem, se acordă
credit.
e. Control computerizat
Creditul se aplică în cazul sistemelor operate prin control computerizat şi are
valori în intervalul 0,93-0,99
Deoarece la rezervorul de pentan există un control computerizat al procesului
se acordă credit
f. Gaz inert
Creditul se aplică în cazul în care un gaz inert este adăugat la vaporii
inflamabili din interiorul echipamentului şi are valori în intervalul 0.94-0.96.
Deoarece la rezervorul de pentan există un control computerizat al
procesului se acordă credit.
g. Instrucţiuni de operare
Pentru existenţa unor instrucţiuni de operare în cazul celor mai importante
condiţii de operare se acordă următoarele valori maxime: pornire 0.5
oprire de rutină 0.5 condiţii normale de operare 0.5 condiţii de staţionare
0.5 condiţii de stand-by 0.5 operare peste capacitate 1.0 repomire după
oprire scurtă 1.0 repomirea instalaţiei 1.0 proceduri de întreţinere 1.5
oprire de urgenţă 1.5 modificări de echipament 2.0 situaţii anormale 3.0
Pentru a se obţine factorul credit, se însumează toate punctele pentru
condiţiile de operare obţinându-se valoarea X. Valoarea creditului se obţine prin
calcul, aplicând formula 1.0 - X / 150.
h. înlocuire de reactivi chimici
Acest credit se aplică acolo unde se aplică un program de revizuire
(înlocuire) a reactivilor chimici, de implementare tehnologii noi, schimbări de
proces etc. şi are valori în intervalul 0.91- 0.98.
Deoarece în rezervorul de pentan nu se pune problema înlocuirii
pentanului iar pe termen scurt nu sunt prevăzute modificări importante ale
tehnologiilor sau proceselor utilizate în momentul de faţă, nu se acordă credit.
i. Alte analize de evaluare a riscului
Dacă au fost realizate şi alte studii de evaluare a riscului pentru obiectivul
în cauză se acordă un credit care poate avea valori în intervalul 0.91- 0.98.
Deoarece astfel de analize nu au fost efectuate nu se acordă credit.
Din înmulţirea valorii factorilor de mai sus rezultă că CI = 0,911
Calculul factorului de credit pentru izolarea materialului C2
a ) Control la distanţă a valvelor
Se aplică în cazul în care există un control prin telecomandă pentru valve
(robineţi) şi regulatori automaţi şi poate avea valori în intervalul 0.96- 0.98.
La rezervorul de pentan se utilizează controlul prin telecomandă a valvelor
(robineţilor) ca atare se acordă un credit.
b) Haldă sau rezervor de siguranţă
Se aplică creditul în cazul în care există un sistem de siguranţă (haldă sau
rezervor), în care poate să fie pompat materialul scurs în caz de urgenţă şi poate avea
valori în intervalul 0.96- 0.98.
c) Drenaj
Se aplică în cazul în care există cuvă de retenţie care poate să capteze o parte din
materialul deversat şi poate avea valori în intervalul 0.91- 0.97.
Deoarece cuva de. retenţie are mult peste capacitatea de stocarea conţinutului
se acordă un credit de 0,91.
d) Cuplaj (legături la conducte)
Se aplică în cazul în care utilajul are un sistem de legături între conductele de
vehiculare care previne curgerea incorectă a materialelor care poate să conducă la
reacţii nedorite.
Considerăm că sistemul de conducte existent la rezervorul de pentan este
corespunzător şi se acordă un credit de 0,98.
Din înmulţirea valorii factorilor de mai sus rezultă C2 = 0,86.
Calculul factorului de credit al protecţiei împotriva incendiilor C3
a. Detector de scurgeri
Se aplică în cazul în care există detectoare de scurgeri accidentale şi sistem de
alarmă şi se pot acorda valori în intervalul 0.94- 0.98.
Deoarece există astfel de sisteme se acordă un credit.
b. Paravane de protecţie
Creditul se referă la aplicarea unor paravane de protecţie împotriva incendiului
de oţel sau de beton armat cu înălţimea mai mare de 5 m şi se pot acorda valori în
intervalul 0.95- 0.98. Deoarece la rezervorul de pentan există un astfel de sistem se acordă
credit.
c. Apă pentru stingerea incendiilor
Se aplică un factor de credit în cazul în care presiunea în conducta de apă,
folosită pentru stingerea incendiilor este mai mare de 690 kPa (6,9 bari) şi asigură
debitul necesar pentru o intervenţie eficientă în caz de incendiu şi se pot acorda valori
în intervalul 0.94- 0.97.
Deoarece apa în conductele de hidranţi are presiune de 7 bari şi un debit
corespunzător dimensionat se aplică un credit de 0,94.
d. Sisteme speciale
Se aplică un credit în cazul utilizării sistemelor speciale de stingere şi salvare şi se
poate acorda valoarea de 0,91.
e. Sisteme de stropire
Se aplică în cazul folosirii sistemelor de stropire în cazul incendiilor şi se pot
acorda valori în intervalul 0.74- 0.97 funcţie de tipul instalaţiei existente
Deoarece rezervorul este prevăzut cu instalaţie fixă de stropire cu apă
pulverizată pe rezervoare dimensionată pentru situaţii de incendii normale se acordă
un credit de 0,84.
f Perdele de apă
Creditul se aplică în cazul în care există un sistem automat de creare a
perdelelor de apă folosită pentru reducerea potenţialului de aprindere a vaporilor
inflamabili şi se pot acorda valori în intervalul 0.97- 0.98.
Deoarece la rezervorul de pentan sistemul de stropire existent poate asigura un
astfel de sistem se acordă un credit.
g. Spumă
Se aplică un credit în cazul în care este folosită spumă în sisteme automate
pentru stingerea focului în instalaţie şi se pot acorda valori în intervalul 0.92- 0.97 .
Deoarece la rezervorul nu sunt implementate astfel de sisteme nu se acordă
credit.
h. Stingătoare de mână
In cazul rezervorului se utilizează stingătoare manuale şi ca urmare se
acordă un credit de 0,98.
i. Protecţia cablurilor
Instrumentele şi cablurile electrice sunt foarte vulnerabile în cazul
produceri de incendii şi deci vor fi foarte afectate. In cazul în care există
protecţii speciale a acestora împotriva incendiilor se aplică un factor de credit
care poate avea valori în intervalul 0.94- 0.98.
Din înmulţirea valorii factorilor de mai sus rezultă că C3 = 0,704
Factorul total de credit pentru controlul pierderilor = CI * C2 * C3 =
0, 911 * 0,86 * 0,704 = 0,551.
Aplicând acest factor asupra daunelor materiale probabile rezultă că prin
utilizarea eficientă a dotările existente procentul pierderilor materiale scade la 29
%.
b. Evaluarea riscului prin metoda distanţelor de siguranţă
Amplasamentele care pot cauza accidente majore în anumite condiţii, cu
consecinţe ce se pot extinde dincolo de limitele acestor amplasamente, trebuie
separate de zonele rezidenţiale şi ariile comerciale prin distanţe adecvate,
suficient de mari pentru a asigura securitatea populaţiei şi mediului.
Elaborarea şi aplicarea acestei metode se bazează pe principiul că, la
exploatarea terenurilor care nu sunt "compatibile" unele cu altele, acestea trebuie
despărţite prin distanţe de siguranţă. Extinderea acestei zone de separare se pare
că depinde numai de tipul activităţii industriale şi/sau de cantitatea şi tipul
substanţelor periculoase prezente.
Pentru implementarea acestei metode, au fost elaborate o serie de tabele,
în care sunt clasificate industriile pe categorii, iar pentru fiecare categorie se
propune o distanţă de separare. Aceste categorii sunt folosite cu scopul de a
specifica precis activităţile şi de a lua în considerare cantităţile de substanţe
prezente, precum şi alte caracteristici, în determinarea distanţelor de separare
adecvate. Caracteristicile de proiectare, măsurile de siguranţă şi particularităţile
amplasamentului în discuţie nu sunt luate în considerare.
Distanţele de siguranţă din tabelele menţionate mai sus se stabilesc de
către experţi, pe baza informaţiilor anterioare (date "istorice"), a experienţei
dobândite la exploatarea instalaţiilor similare, a estimării consecinţelor şi din
analiza impactului asupra mediului.
Distanţele de siguranţă sunt corelate cu conceptul de risc practic “zero". In
conformitate cu acest principiu nici un fel de risc (rezidual) nu este permis în afara
limitelor de amplasament a unităţilor de producţie (chimice). Cu alte cuvinte se
presupune că măsurile luate de operator şi supervizate de autorităţi creează un număr
suficient de bariere care fac practic imposibilă producerea unor accidente majore cu
consecinţe în afara limitelor amplasamentului.
Pentru determinarea distanţelor de siguranţă în cazul amplasamentului ce face
obiectul prezentului studiu , a fost utilizată „Metodologia de evaluare rapidă a
distanţelor de siguranţă pentru potenţiale accidente datorate manipulării
substanţelor periculoase’'’ elaborată de Departamentul de Protecţie Civilă al
Guvernului Italian în 1994. Această metodologie a fost dezvoltată pe baza unor
modele similare realizate de TNO şi aplicată în Olanda (Province of South Holland -
Fire Service Directorate of the Ministry of Home Affeairs- „Guide to hazardous
industrial activities”) şi UNEP (UNEP/WHO/IAEA/UNIDO -„Manual for the
classification and prioritization of risk from major accidents in process and releted
industries”). Procedura de calcul se bazează pe un set de tabele tehnice care
colectează şi organizează clasele de risc.
A fost analizată activitatea de depozitate a gazolinei în cadrul Zonei tancurilor
de gazolină. Cantitatea de substanţă periculoasă luată în analiză este cea
corespunzătoare celor 8 tancuri de gazolina lichefiată cu o capacitate de 100 m3(50
to), cantitatea totală fiind de 400 to.
Conform Tabelelor 1 şi 2 din metodologie, gazolina este încadrată (datorită
proprietăţilor sale fizice şi a modului de depozitare) în clasa 7 (Gaze lichefiate
depozitate sub presiune în rezervoare supraterane)
Pe baza cantităţii totale de substanţă manipulată şi clasei în care aceasta a fost
încadrată în clasa E I, unde se realizează o clasificare globală a activităţii analizate,
prin atribuirea unei valori alfanumerice formată dintr-o literă şi o cifră romană.
Litera romană defineşte categoria riscului şi în consecinţă, distanţa de
siguranţă asociată cu activitatea industrială analizată iar cifra romană defineşte
forma preconizată a ariei periclitate:
I Circulară, centrată pe punctul deversării
Cantitate în tone Nr. ref. <10 10-50 50-200 200-1000 1000-5000 5000-
10000 >10000
7. Bl CI DI EI FI X X
II Semicirculară, centrată în punctul deversării şi orientată pe direcţia
vântului
III Sector circular cu 1/10 din forma circulară, centrată în punctual
deversării şi orientată pe direcţia vântului.
Valorile corespunzătoare ale distanţelor de siguranţă şi ale suprafeţelor afectate
sunt prezentate în Tabelul 4 al metodologiei:
Deoarece atât cantitatea de substanţe periculoase din Tabelul 3, cât şi
distanţa din Tabelul 4 sunt date într-un interval de variabilitate destul de mare,
un rezultat mai exact poate fi obţinut prin interpolarea dintre valorile extreme
ale variabilităţii intervalului.
Distanţa standard este:
d = 200 + (400 - 200)/(1000-200) * (500-200) = 275 m
Planificarea pentru situaţii de urgenţă, ca regulă, necesită identificarea
zonelor potenţial supuse influenţei unui accident industrial.
Zonele implicate în planificarea de urgenţă au, în general, forme circulare
centrate în instalaţia chimice supusă studiului şi cu raza egală cu distanţele
afectate definite anterior.
Metodologia defineşte trei zone diferite pentru a lua în considerare
diferenţa dintre efectele potenţiale şi anume:
Prima zonă: Zona de mortalitate ridicată
Această zonă, localizată în general în imediata vecinătate a zonei de risc,
reprezintă regiunea în interiorul căreia se preconizează o mare probabilitate a
mortalităţii pentru persoanele cu sănătate precară.
Categoria Distanţa standard (m)
Suprafaţa afectată în hectare I II III
A 0-25 0,2 0,1 0,02 B 25-50 0,8 0,4 0,1 C 50-100 3 1,5 0,3 D 100-200 12 6 1 E 200-500 80 40 8 F 500-1000 300 150 30 G 1000 300 H 5000 1000
A doua zonă: Zona cu daune severe
Chiar dacă efectele letale sunt încă posibile, această a doua zonă
reprezintă regiunea în interiorul căreia se preconizează daune severe şi/sau
ireversibile pentru persoanele cu sănătate precară.
A treia zonă: Zona de atenţie
A treia zonă reprezintă regiunea în care se preconizează numai daune cu
severitate redusă pentru persoanele deosebit de vulnerabile.
Raza primei zone de planificare coincide cu distanţa standard determinată
anterior.
Raza celei de-a doua zone este obţinută prin multiplicarea distanţei de
siguranţă printr-un coeficient de impact (i) corespunzător. Pentru substanţele
inflamabile şi explozive această valoare este fixă iar pentru substanţele toxice,
coeficientul este calculat cu o formulă specifică care depinde de caracteristicile
de toxicitate.
Notă:
- LC50 3o . reprezintă concentraţia letală pentru 50% din populaţia
umană expusă pentru un timp de expunere de 30 minute. In cazul disponibilităţii
valorii LC50 pentru o specie non-umană sau pentru un timp de expunere diferit,
valoarea trebuie extrapolată prin tehnicile TNO publicate în „Determinarea
Daunelor Posibile” (Cartea verde), TNO, Dec. 1989.
- IDLH (Immediately Dangerous for Life and Health - Pericol Imediat
pentru Viaţă şi Sănătate) reprezintă o concentraţie definită de U.S. NIOSH şi
reprezintă concentraţia la care o fiinţă umană poate fi expusă pentru un interval
de timp de 30 minute fară efecte ireversibile asupra sănătăţii.
Având în vedere proprietăţile pentanului, coeficientul de impact I ce va fi
utilizat are valoarea 2.
Valorile acestui coeficient sunt prezentate în Tabelul 8 din
metodologie. Tipologia substanţei
Valoarea coeficientului de impact, (i)
Substanţa inflamabilă 2 Substanţa toxică i = 0.35 + 0.65 x LC5030 min IDLH
Aplicând metodologia de calcul mai sus prezentată pentru situaţia
analizată, rezultatele se prezintă astfel:
c. Evaluarea riscurilor prin metoda bazată pe consecinţe
Pentru evaluarea riscului asociat accidentelor potenţial majore
identificate prin analiza calitativă de risc, a fost utilizată metodologia "bazată
pe consecinţe", numită şi "abordare deterministă" care se bazează pe
evaluarea consecinţelor unor posibile accidente, fără a se cuantifica
probabilitatea de producere a acestor accidente, evitând astfel analiza
incertitudinile inerente care apar la cuantificarea explicită a frecvenţelor de
producere a accidentelor potenţiale.
Această metodă are o bază raţională similară cu "cel mai grav scenariu
imaginat". Se consideră că dacă, pentru cel mai grav scenariu de accident
imaginat sunt luate suficiente măsuri pentru protejarea populaţiei atunci,
pentru fiecare accident posibil, mai puţin grav decât cel mai grav vor fi, de
asemenea, suficiente măsurile pentru protejarea populaţiei.
Pentru identificarea scenariului cel mai grav posibil, sunt definite mai
multe „scenarii (ipoteze) de referinţă", se evaluează consecinţele ce derivă
din producerea acestora, se identifică "scenariul cel mai grav" care se ia în
calcul în scopul analizei zonei de amplasare a unităţii generatoare de risc.
Consecinţele accidentelor sunt luate în considerare cantitativ, prin
calculul distanţei în care mărimea fizică ce descrie consecinţele (de ex.
concentraţia toxică) atinge o valoare (prag) limită corespunzător începutului
manifestării efectelor nedorite.
Pe lângă distanţa corespunzătoare valorii prag letale a mărimii fizice
care descrie consecinţele, se mai estimează şi o altă distanţă,
corespunzătoare începutului "efectelor ireversibile". Această distanţă este
utilizată pentru separarea zonelor cu populaţie sensibilă (şcoli, spitale) sau a
zonelor dens populate de sursele de pericol.
Pragurile de referinţă ce pot fi luate în considerare sunt prezentate în tabelul următor:
Raza zona I Zona cu mortalitate ridicată m
Raza zona II Zona cu daune severe m
Raza zona III Zona de atenţie m
175 350 700
Efectele generate de producerea unui accident depind de tipul scenariului care
defineşte accidental analizat şi valoarea indicatorului specific determinat. A In continuare sunt prezentate câteva din efectele generate de fiecare din
tipurile de scenarii ce se au în vedere pentru analiza consecinţelor.
Incendiu - Daunele produse funcţie de intensitatea radiaţiei termice sunt
prezentate sumar în tabelul următor:
Explozie - Daunele produse de suflul exploziei sunt prezentate sumar în
tabelul următor:
Tip scenariu
Indicator PRAGI (MORTALITATE
RIDICATA)
PRAG II (LEZIUNI IREVERSI BILE)
Dispersie în aer
Dispersie Toxică LC 50
IDLH
Fire ball Raza fire ball 200 kJ/m
Incendiu Jet-fire 12,5 kW/m 5 kW/m
Pool fire 12,5 kW/m 5 kW/m
Flash fire LFL 0,5 LFL - BLEVE raza fire ball 200 kJ/m
Explozie UVCE 0,3 bar 0,07 bar CVCE 0,3 bar 0,07 bar
Intensitatea radiaţiei termice (KW/m )
Tipul daunei
37.5 Distrugerea echipamentelor de proces, 100 % decese la expunere de 1 min , 1% decese pentru expunere de
10 secunde 25.0 Energia minimă pentru aprinderea pădurii la o expunere îndelungată fără flacără. 100 % decese la expunere de 1 min , leziuni (răniri) serioase pentru
expunere de 10 secunde 12.5 Energia minimă pentru aprinderea pădurii la expunere cu flacără. 1 % decese la expunere de 1 min
, arsuri de gradul I pentru expunere de 10 secunde 4.5 Dureri cauzate dacă expunerea este mai mare de 20
sec dar ulceraţiile (băşicarea) sunt puţin probabile 1.6 Cauzează discomfort de scurtă durată pentru
expuneri de lungă durată
Având în vedere specificul accidentelor posibile în zona amplasamentului, în
analiză consecinţelor se au în vedere efectele produse de o explozie în zona tancurilor
de gazolină, un incendiu pe traseele de gaze cu presiune înaltă şi o explozie a gazelor
în zona adsorberelor şi schimbătoarelor de căldură.
Pentru scenariile de accidente considerate relevante pentru amplasament s-au
utilizat următoarele modele:
- BLEVE, „Boiling liquid expanding vapour explosion, explozie prin
expansiunea vaporilor unui lichid în fierbere” pentru explozii la tancurile de gazolină;
- JET FIRE jet de foc, incendiu produs de scurgerea de gaz dintr-o conductă
aflată sub presiune.
- VCE „Vapor cloud explosion”, explozie în nori de vapori (gaz) în zona
adsorberelor şi schimbătoarelor de căldură în urma unei scurgeri masive de gaze;
Pentru calculul acestor indicatori a fost utilizat programul EFFECTSGIS 5.5 -
Enviromental and Industrial Safety care este un program cu interfaţă Windows, în
care este inclusă o interfaţă mini-GIS şi este realizat pentru analiza efectelor
accidentelor industriale şi analiza consecinţelor. Programul a fost realizat de firma
TNO Built Environment andGeosciences- Olanda iar modelele programului se
bazează pe „Yellow Book”, recunoscută internaţional ca standard în elaborarea
Suprapresiunea suflului în frontul
undei de şoc ( kg/cm2)
Nivelul daunei
15 Distrugeri majore la reţelele subterane 5 Distrugeri majore la căilor ferate, moarte
sigură a persoanelor neadăpostite 2 Distrugeri majore la garniturile de cale ferată
şi la podurile metalice 1 Distrugeri majore la clădirile din beton armat,
traumatisme grave practic incompatibile cu viaţa la personalul neadăpostit
0,5 Distrugeri majore la clădirile din cărămidă, distrugeri puternice la construcţii industriale
metalice, traumatisme grave (fracturi,hemoragii interne) la persoane 0,3 Distrugeri medii la construcţii industriale
metalice, fisuri la rezervoarele de depozitare a produselor petroliere în construcţie normală, traumatisme mijlocii (surditate, contuzii)la
personal 0,07 Distrugeri uşoare la clădire(geamuri sparte complet), efecte neînsemnate la personal
0,02 Geamuri sparte parţial
studiilor de securitate.
Pentru simulări au fost considerate următoarele ipoteze (scenarii de referinţă)
privind incendiile şi exploziile posibile:
1. Explozia unui rezervor de pentan în urma ruperii unui racord de gaz sau a
mantalei rezervorului
Deoarece gazolina lichefiată este un complex de hidrocarburi de la C3 la C8 şi
programul de simulare permite rularea, în categoria gazelor lichefiate pentru un
singur component pentru efectuarea simulării s-a considerat că în tanc există butan
(care împreună cu propanul sunt preponderente în gazolina lichefiată)
INPUT Model .................................................................................. : BLEVE (13 6) Chemical name .................................................................... : Butane (n-) Total mass in vessel ............................................................ : 50000 kg Initial temperature in vessel .................................................. : 2 0 °C Burst pressure vessel ........................................................... : 50 Bar Ambient temperature .......................................................... : 2 0 °C Ambient relative humidity .................................................. : 70 % Amount of C02 in atmosphere ............................................ : 0.03 % Distance from centre of vessel (Xd) ................................... : 1000 m Exposure duration to heat radiation .................................... : 20 s Take protective effects of clothing into account? ............... : No X-coordinate of release (for mapping purposes) ................ : 0 m Y-coordinate of release (for mapping purposes) ................ : 0 m Calculate all contours for .................................................... : Physical
effects Heat radiation level (lowest) for first contour plot... : 14.09 kW/m2 Heat radiation level (highest) for third contour plot.. : 66.09 kW/m2 RESULTS Heat radiation at Xd .......................................................... : 3.2307 kW/m2 Heat emission from fire surface ......................................... : 439.43 kW/m2 Duration of the fireball ........................................................ : 14.196 s Radius of the fireball ........................................................... : 109.07 m Height bottom of the fire ball............................................ : 109.07 m View factor ......................................................................... : 1.1356 % Atmospheric transmissivity ............................................... : 64.741 % Flame temperature............................................................. : 13 95.7 °C
Zona letală corespunzătoare razei “fire ball” este în interiorul unui cerc cu raza
de 109 m.
Pentru zona cu efecte ireversibile cu energie radiantă peste 200 kJ/m2,
deoarece programul calculează căldura radiantă funcţie de distanţă, pentru calculul
pragului de căldură radiantă corespunzătoare pragului de energie ales,
aceasta se va împărţii cu durata „fire ball” rezultată din program care este de
14,196 s. Se obţine o căldură radiantă corespunzătoare pragului de 200 kJ/m2
de: 200/14,196 = 14 kW/m2. Rezultă din graficul următor că zona cu efecte
ireversibile cu energie peste 200 kJ/m2 (14 kW/m2)este în interiorul unui cerc
cu raza de 459 m.
2. Incendiu produs de o scurgere de gaz dintr-o conductă de gaz lichefiat
aflată sub presiune
S-a simulat un incendiu tip JET FIRE a unei scurgeri dintr-o conductă de
gaz lichefiat sub presiune utilizând pentru simulare propanul. Caracteristicile
luate ca date de intrare sunt similare cu cele din amplasament pe traseul de gaze lihefiate:
Diametral conductei: 150mm. INPUT Model ................................................................................. : Two-phase
Jet fire (135) Case description ................................................................. : Session 1 Chemical name .................................................................. : Propane Mass flow rate of the source .............................................. : 0.61 kg/s Distance from release (Xd) ................................................ : 50 m Exposure duration to heat radiation ................................... : 20 s Take protective effects of clothing into account? .............. : No X-coordinate of release (for mapping purposes) ............... : 0 m Y-coordinate of release (for mapping purposes) ............... : 0 m Outflow angle in XY .plane (0=X axis; 9 0=Y axis) ......... : 0 deg
Cald ii na radiata in funcţie de distanta | C ă l d u r a radiata [
Di da rita [m]
1
RESULTS Length of the flame ........................................................... : 15.961 m Width of the flame ............................................................. : 1.9951 m Heat radiation at Xd ........................................................... : 0.71167
kW/m2 Fraction of mortality at X ................................................. : 0 %
în graficul următor este prezentată evoluţia căldurii radiante funcţie
de distanţa:
Din grafic rezultă următoarele:
- Zona cu mortalitate ridicată corespunzătoare unei călduri radiante de
12,5 kW/m este la o distanţă faţă de punctul de emisie de 18 m.
Zona cu efecte ireversibile corespunzătoare unei călduri radiante
de 5 kW/m este la o distanţă de 23,8m;
- Diametrul maxim al flăcării: 2 m.
3. Explozie în nori de vapori (gaz) în zona adsorberelor şi
schimbătoarelor de căldură în urma unei scurgeri masive de gaze.
S-a simulat o explozie tip VCE a unui amestec exploziv de gaz aer
format în zona adsorberelor şi schimbătoarelor de căldură, în condiţii
defavorabile de inversiune termică(care permite o dispersie limitată a gazului)
în urma unei scurgeri dintr-o conductă de gaz , utilizând pentru simulare
metanul.
Pentru simulare s-a luat în calcul o cantitate de 558 kg gaz metan,
Ca Mu ra. ra diata in funcţie de diste ota P^CaMira radiata ]
0 I 2 3 4 5 ó T 6 y Î0 11 12 13 U 15 16 IT 18 I* 20 21 2: 23 21 25 2>3 27 2? 30
31 52 33 34 35 3*3 37 30 39 40 41 42 A3 44 l' Distanta [m]
echivalentă unei scurgeri de 2 minute la debit maxim din conducta de gaz sărac.
INPUT Model ........ .................................................................................. : Multi energy explosion model (125) Chemical name ............................................................................. : Methane Ambient temperature .................................................................... : 2 0 °C Total mass in explosive range ...................................................... : 558 kg Fraction of flammable cloud confined ......................................... : 10 % Curve number ............................................................................... : 6 (Strong deflagration) Distance from release (Xd) .......................................................... : 50 m Offset between release centre and cloud centre ........................... : 0 m Offset between cloud centre and explosion centre ...................... : 0 m X-coordinate of release (for mapping purposes) ......................... : 0 m Y-coordinate of release (for mapping purposes) ......................... : 0 m Predefined wind direction ............................................................ : N Wind comes from (West = 180 degrees) ..................................... : 9 0 deg Calculate all contours for ............................................................. : Physical effects Overpressure level (lowest) for first contour plot ........................ : 7 0 mBar Overpressure level for second contour plot ................................. : 175 mBar Overpressure level (highest) for third contour plot ..................... : 3 00 mBar RESULTS Confined mass in explosive range.’ ............................................. : 55,8 kg Peak overpressure at Xd .................... * ........................................ : 0,22 49 Bar Positive phase duration at Xd ...................................................... : 3 5 ms
în graficul următor este prezentată variaţia suprapresiunii în frontalul
undei de şoc funcţie de distanţă:
Suprapresiiinea in funcţie de distanta Suprapnesiune ]
- Zona cu mortalitate ridicată corespunzătoare unei suprapresiuni de 0,3
bar este într-un cerc cu raza de 39 m;
- Zona cu efecte ireversibile corespunzătoare unei suprapresiuni de 0,07 bar
Dienta [ni]
este într-un cerc cu raza de 128 m;
SE VOR RESPECTA CU STRICTEŢE URMĂTOARELE REGULI PENTRU
SIGURANŢA INSTALAŢIEI
- Pentru evitarea producerii unor evenimente susceptibile să declanşeze un
accident major, fiecare salariat poate îndeplini atribuţiunile de serviciu numai după
ce a fost instruit şi şi-a însuşit temeinic următoarele :
- regulamentul intern al INSTALAŢIEI;
- instrucţiunile de lucru specifice locului de muncă, caracteristicile şi
modul de funcţionare a instalaţiilor, utilajelor şi echipamentelor de lucru;
- parametrii normali de funcţionare a instalaţiilor şi echipamentelor,
limitele maxime şi minime de abatere şi acţiunilor ce trebuie întreprinse în cazul
atingerii parametrilor limită;
- instrucţiunile de protecţia muncii şi de apărare împotriva incendiilor
specifice locului de muncă şi amplasamentului;
- caracteristicilor substanţelor periculoase existente la locul de muncă
şi pe amplasament;
- locul de amplasare a utilajelor, căile de acces şi evacuare, punctele
cardinale şi orientarea pe amplasament;
- caracteristicile şi modul de funcţionare a mijloacelor de intervenţie şi
de avertizare;
- noţiuni de acordare a primului ajutor.
- Fumatul în cadrul amplasamentului staţiei este interzis;
- Lucru cu foc deschis este permis numai pe baza permisului de lucru cu
foc, după luarea tuturor măsurilor de siguranţă şi asigurarea mijloacelor
suplimentare de intervenţie;
- Instalaţiile electrice sunt în construcţie antiexplozie;
- Utilajele şi echipamentele electrice sunt prevăzute cu siguranţe şi relee de
suprasarcină, instalaţia electrică aferentă este în aşa fel dimensionată încât să se
evite supraîncărcarea;
- Pentru scurgerea electricităţii, evitarea formării şi acumulării electricităţii
statice, componentele metalice ale utilajelor şi echipamentelor staţiei sunt
conectate la prizele de împământare. Acestea sunt verificate periodic de către o
firmă specializată;
- Echipamentele tehnice şi instalaţiile tehnologice sunt realizate special
pentru scopul în care sunt utilizate din materiale prescrise pentru vehicularea de
produse specifice, executate şi montate pe baza unor proiecte de specialitate şi
corect întreţinute în scopul evitării producerii de avarii;
- Mentenanţa utilajelor şi echipamentelor este efectuată conform unui
program de mentenanţă de către o firmă specializată .
- Se vor respecta regulile de revizie ale rezervoarelor care intră sub
reglementarea ISCIR.
- Traseele de gaze sun prevăzute cu robineţi de secţionare care permit
oprirea fluxului de gaz şi izolarea unei eventuale scurgeri astfel încât cantitatea
rămasă să fie minimă;
- Supapele de siguranţă aferente tancurilor de depozitare sunt verificate
periodic şi sunt reglate la presiunea maximă admisă ;
- Utilajele şi echipamentele staţiei sun prevăzute cu aparatură de control şi
automatizare care permit conducerea procesului în condiţii de siguranţă;
- Accesul în zona aferentă este restricţionat fiind permis doar persoanelor
nominalizate;
- Paza amplasamentului este asigurată de o firmă de pază la porţile de
acces;
- Perimetrul amplasamentului este asigurat cu gard.
C. CONTROL OPERATIONAL
Controlul operational de functionare a Instalatiei de producere panouri
termoizolante cu spuma poliuretanica este asigurat prin:
- exista bariere electronice pe toate grupurile de masini cu elemente in
miscare (barire mecanice si bariere optice)
- Sistemul de automatizare locala
- Sistemul de oprire de urgenta – cu oprire de avarie si cu oprire de urgenta
Controlul electronic functionează dupa urmatoarele secvente logice:
-nivelul 1 de alarmă – pentru scurgeri de pentan detectate de peste 15% din
LEL pentan: semnal acustic de alarmă + pornirea celui de-al doilea ventilator;
-nivelul 2 de alarmă – pentru scurgeri de pentan detectate de peste 25% din
LEL pentan: semnal acustic de alarmă + oprire pompă dozatoare + decuplare
alimentare electrică.
D. MANAGEMENT SCHIMBARII/PENTRU MODERNIZARE
Instalatia de producere a panourilor termoizolante cu spuma poliuretanica
este pusa in functiune in anul 2009, fiind complet automatizata si este compusa in
principal din urmatoarele 3 procese integrate:
-1. Profilarea tablelor din otel prevopsit;
-2. Turnarea spumei poliuretanice si formarea panourilor;
-3. Paletizarea si ambalarea panourilor.
Echipamentul, produs de firma Pu.Ma. Srl (Italia), este complet automat,
interactiunea factorului uman este limitata la monitorizarea procesului, schimbarea
tipurilor de fabricatie si rezolvarea incidentelor de productie.
Fazele pregatitoare constau din:
-receptia si depozitarea rulourilor de tabla, in greutate de 6-10
To/rulou, la grosimi de 0,4 – 0,6 mm, in cantitati de cca 550-600 tone/luna.
Transportul se va face cu autotrenuri de 22 To, descarcarea si manipularea in zona
dedicata se va face cu ajutorul unui pod rulant cu sarcina de 12,5 To. Raza de
actiune a acestui pod rulant va acoperi o latime de 18,5m si o lungime de 51m,
fiind special conceput si executat pentru Estpan.
-introducerea datelor de productie in calculatorul de proces al liniei
tehnologice. Functie de datele introduse (numar bucati, lungimi, grosimi etc),
computerul central va comanda toti parametrii de productie (viteze, debite
substante, etc).
1.Profilarea tablelor din otel prevopsit
Cu ajutorul podului rulant de 12.5 To din zona de depozitare a tablei, se
incarca pe linia de productie doua rulouri de tabla de otel prevopsit. Acestea sunt
debobinate sub forma de benzi de tabla cu ajutorul a doua derulatoare.
Pe cele doua benzi de tabla se aplica un film de polietilena de 0,3mm pentru
protectia fetelor vopsite.
Apoi, benzile de tabla intra in doua masini de profilat suprapuse (una pentru
fata exterioara si una pentru fata interioara a viitorului panou) care dau modelul,
aspectul panoului.
Tablele profilate sunt introduse intr-un cuptor electric (un tunel) de
preincalzire care le va aduce la o temperatura de cca 45 grade Celsius, fapt ce va
favoriza aderenta spumei poliuretanice.
2.Turnarea spumei poliuretanice si formarea panourilor
Spuma poliuretanica este rezultatul amestecului a trei componente chimice:
poliol (POL), isocianat (ISO) si agent de expandare (pentan).
Poliolul si izocianatul se aprovizioneaza in cubitainere cu capacitatea de o
tona (ambalaje din material plastic, armate cu bare din otel), zilnic, de la Oltchim
SA, in cantitati de 5-6 bucati (5-6 tone) din fiecare. Din aceste ambalaje
returnabile, materia prima lichida este transferata cu ajutorul unor pompe catre
vasele de zi (de 200 litri) ale masinii de spumat.
Agentul de expandare -pentanul-se aprovizioneaza la cisterna. Fiind un
produs cu pericol de expolzie, (asemanator GPL-ului) va fi depozitat in exteriorul
cladirii fabricii de panouri, intr-un vas subteran de 18,76 t. Vasul are o constructie
speciala, cu manta metalica dubla, mentinut permanent sub presiune de azot si
monitorizat permanent. Din acest vas, pentanul va fi pompat direct catre pompa
dozatoare, in cantitati mici, nepericuloase, de 100 – 2000 gr/min. Toata zona de
vehiculare si dozare a pentanului este tratata special din punct de vedere al
ventilatiei aerului, monitorizarii eventualelor scurgeri si al protectiei la explozie
(motoare anti-ex, cabine etanse ventilate etc).
Cele trei componente -POL, ISO si Pentanul sunt dozate si mixate de
masina de spumat in cantitati si proportii aferente tipului de panou aflat in fluxul
de fabricatie. Spuma poliuretanica rezultata, se injecteaza, in forma lichida, intre
cele doua benzi de tabla profilata. In timp ce benzile avanseaza si sunt introduse in
presa de calibrare, incepe si reactia chimica de expandare a componentelor
chimice. Viteza medie de avans a tablelor (care este de fapt si viteza intregii linii
de productie) este de 4 – 13 m/min, functie de grosimea panoului produs, grosime
care este data de cantitatea de substante introduse. Presa lunga de 30 m este
proiectata astfel incat sa suporte fortele generate de expandarea spumei
poliuretanice in timpul trecerii de la faza lichida la cea gelatinoasa si apoi la faza
solida, finala.
La iesirea din presa, produsul are deja caracteristicile structurale integrale
(latime, grosime, model, densitate) si este automat transferat cu ajutorul unei benzi
transportoare catre unitatea de debitare, unde este taiat la lungimea dorita.
3. Paletizarea si ambalarea panourilor
Panoul debitat este transferat catre o masina de paletizat care formeaza
pachete de panouri, cu dimensiuni optimizate in vederea transportului.
Pachetul de panouri astfel format este apoi automat si integral ambalat in
folie de polietilena, legat si asigurat in vederea depozitarii exterioare si a
transportului auto.
Pachetele de panouri depozitate in interiorul halei de productie pana la
sfarsitul zilei (schimbului) de lucru. Ele sunt manipulate in interior cu ajutorul
unui pod rulant , cu sarcina de max 5 To. Raza de actiune a acestui pod rulant va
acoperi o latime de 25,5m si o lungime de 68 m, fiind special conceput si executat
pentru Estpan. La sfarsitul zilei (schimbului) de lucru, pachetele de panouri sunt
evacuate din interior catre zona de depozitare exterioara, amenajata ca platforma
betonata. Avand in vedere dimensiunile pachetelor de panouri ( care pot ajunge
pana la o lungime de 13,5m, latime de 1,1m si inaltime de 0,7-0,8 m, cu o greutate
de pana la 3,5 tone), transferul pachetelor se va face cu ajutorul unor stivuitoare
speciale, cu incarcare laterala si cu furci cu deschidere marita, cu sarcina de pana la
4 tone. Cu ajutorul acelorasi stivuitoare, pachetele sunt apoi incarcate in mijloacele
de transport.
Prin strategia adoptata SC TOPANEL PRODUCTION PANELS SA , toate
activitatile de modernizare vor tine cont de prevenirea situatiilor periculoase
generate de utilizarea substantelor periculoase si vor avea in vedere reducerea
poluarii.
SC TOPANEL PRODUCTION PANELS SA. in cazul unor modificari a
procedurilor sau instalatiei, in faza de planificare va elabora o analiza a riscurilor
specifica noilor modificari. Aici se vor lua in considerare atat sursele de risc legate
de locatie, cat si aspectele cauzatoare de risc aflate in imprejurimi.
E. PLANIFICAREA PENTRU SITUATII DE URGENTA
Adoptarea si punerea in aplicare a procedurilor de identificare a situatiilor de
urgenta previzibile prin analiza sistematica, SC TOPANEL PRODUCTION
PANELS SA pune in aplicare procedurile de identificare a situatiilor de urgenta
previzibile, precum si procedurile de pregatire, testare si revizuire a planurilor
pentru situatii de urgenta pentru a face fata acestor situatii.
F. MONITORIZAREA PERFORMANTEI
Monitorizarea se face prin adoptarea si punerea in aplicare a procedurilor
pentru evaluarea continua a indeplinirii obiectivelor stabilite prin politica de
prevenire a accidentelor majore si prin sistemul acestuia de management al
securitatii, precum si prin adoptarea si punerea in aplicare a mecanismelor de
investigatie si de intreprindere a actiunilor corective, in caz de nerespectare.
G. AUDIT SI REVIZUIRE
SC TOPANEL PRODUCTION PANELS SA dezvolta activitati de
inspectii interne pentru prevenirea accidentelor cauzate de utilizarea substantelor
periculoase, in baza unor reguli de buna practica , conform procedurilor existente.
Adoptarea şi implementarea procedurilor de evaluare sistematică periodică,
a politicii de prevenire a accidentelor majore, precum şi a oportunităţii şi eficienţei
sistemului de management al securităţii; revizuirea documentată a performanţei
politicii şi a sistemului de management al securităţii, precum şi actualizarea
acestuia se fac de către conducerea societatii prin analiza.
Prin punerea in aplicare a acestei politici SC TOPANEL PRODUCTION
PANELS SA va face dovada catre autoritatile competente de control ca a luat
toate masurile, conform legislatiei in vigoare, pentru prevenirea pericolelor
de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase.
25.03. 2016
