POLITICA DE ENERGIE

5/12/2018 POLITICA DE ENERGIE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/politica-de-energie 1/38

BeatriceBeatrice--IulianaIuliana RomanRoman

AncaAnca ParaschivescuParaschivescu



Particulariti: monopolul natural pe care î l constituie activitile de

transport i distribuie î n cadrul sectorului de energie,

cee

a ce pe

rmite

integrar

ea facil

pev

ertical

,subform de monopoluri, a diferitelor activiti;

de rolul esenial pentru comunitate pe care î l joacenergia, fie ca resurs primar, fie ca energie electric,motiv pentru care s-a simit nevoia unui control strict

guvernamental; de caracterul strategic pentru orice economie al

sectorului de energie, î n special energia electric, gazuli î ntr-o msur mai mic, petrolul.

Datorit unor particulariti ale industriei energetice, toateguvernele naionale au considerat implicarea lor total î n sectorul

de en

ergi

eca

o

practic normal.



Structura acestui model este dictat de:

drepturile exclusive de a construi i opera î n sectorulenergetic, fie ale statului, fie concesionate de acesta;

lipsa oricrei forme de concuren; reglementri î n detaliu; grad ridicat de planificare i control strict;

operare integrat pe vertical; tarife pe baz de costuri de producie

Aceste caracteristici au contribuit la crearea uneiparadigme tradiionale î n relaia guvern-industrie d e energie, carea dominat timp de decenii, ce se poate descrie sub forma unui

model de organizare care implic controlul central asupra uneireele de energie primar i final.



Modelul a funcionat o perioad lung de timp, acumulând

îns nemultumirea tot mai evident a consumatorilor fa

de faptul c, în nici una din fazele de operare alesistemului de energie, ei nu sunt parte la procesul de luarea deciziilor.

Un alt neajuns important a fost determinat de faptul c ceicare planific, conduc i opereaz sistemul nu-i asum

nici un risc i nu sufer dac greesc. Costul incompeteneisau al unor judeci greite a fost întotdeauna pltit deconsumatori, în dubla lor calitate de consumatori i pltitori de impozite.



In istoria Comunitilor Europene, politica de

energie a fost mai degrab nesemnificativ,

dei, paradoxal, dou dintre tratatele de baz,Tratatul de constituire a ComunitiiEuropene a Crbunelui i Oelului (CECO)i Tratatul de constituire a Comunitii

Europene a Energiei Atomice (Euratom), serefer la energie.

Tratatul de constituire a Comunitii Europene aCrbunelui i Oelului (CECO) i Tratatul de

constituire a Comunitii Europene a EnergieiAtomice (Euratom),



siguranta alimentarii cu energie- priveste atat

importurile cat si exporturile catre consumatorii deenergie si materii prime.

sisteme de energie competitive- sistemele trebuie sasprijine o economie competitive si in acelasi timp safie competitive in interiorul lor.

protectia mediului- se refera la reducerea ploiloracide si a emisiilor de gaze cu efect de sera, prinintroducerea celor mai performante tehnologii.

Obiectivele generale ale UE in domeniul energiei:



La Consiliul European de la Dublin din 1990 s-a lansat

idea c refacerea economic î n fostul spaiu comunist, ca

i sigurana î n alimentarea cu energie a rilor din spaiulcomunitar, ar putea fi î ntrite printr-o colaborare î ndomeniul energiei. Aa s-a nscut Carta European a Energiei, al crui document final a fost semnat la Haga dectre 51 de state, î n decembrie 1991. Principiile Cartei Europene a Energiei si

anume: Comertul si produsele energetic Tranzitul de material si produse energetic Promovarea si prote jarea investitiilor private.

Carta European a Energiei



Aflat sub presiunea angajamentelor asumateprin Protocolul de la Kyoto, Comisia European alansat î n anul 2000 cea de-a treia Carte Verde ÅSpre

o strategie european a siguranei în alimentarea cuenergieµ. Raportul final asupra Crii Verzi aEnergiei, rezultat î n urma unei dezbateri publice deo amploare fr precedent î n ultimii 30 de ani, a fostprezentat de Comisia European la 27 iunie 2002. Un

moment recent care a dat semnalul unei accelerri î ndezvoltarea politicii de energie comun s-a petrecutla Consiliul European de la Barcelona (martie 2002),unde s-a decis liberalizarea total a pieei de energieelectric pentru consumatorii industriali i

comerciali î ncepând cu anul 2004.

In protocolul de la Kyoto UE s-a angajat sa reducaemisiile de CO2 in 2008-2012 cu 8%comparativ cu

nivelul anilor 1990 astfel ar fi crescut cu aproximativ 5%

in 1990-2000 si 12% 2010-2012.



Managementul cererii de energie electric. Consumul de energie

va trebui s fie controlat i dirijat, î ndeosebi prin monitorizareaatent a eficienei energetice i prin diversificarea surselor de

energie primar. Sigurana alimentrii. Pentru asigurarea siguranei î n alimentare

cu energie primar î n Europa, s-a convenit crearea unui nouparteneriat energetic EU ² Rusia, care va conine prevederi legatede sigurana reelei, protecia investiiilor, proiecte majore de

interes comun. Surse de energie noi si regenerabile. Acestea reprezint î nprezent doar 6 % din balana energetic a UE. Dac se psteaztrendul, ele vor acoperi numai 9 % din totalul consumului pân

î n 2030.

Dezbaterea lansat de Cartea Verde a conturat câteva directii de aciune, dup

cum urmeaz:



Energia nuclear. Temerile legate de î nclzirea planetei au schimbat

percepia asupra energiei nucleare. Este un fapt recunoscut acela cfolosirea energiei nucleare i a celor regenerabile, î mpreun cu eficiena

energetic crescut, conduc la limitarea efectului de ser al gazelor emisede combustibilii fosili. Piaa intern de energie. Este singura care poate asigura competiia

sntoas i garanta sigurana alimentrii cu energie, î ntrindcompetitivitatea economiei europene, dar necesit capaciti trans-frontaliere î mbuntite.

Comertul cu energie în UE. Comerul acoper doar 8 % î n cazul energieielectrice, i are î nc nevoie de capaciti de interconectare. Exist un plan de dezvoltare a infrastructurii de gaz i reele electrice, i au fostidentificate mai multe proiecte de interes european.

Conceptul global de siguran în alimentare. Acest deziderat impuneun efort de anticipaie pe termen lung i relaii î ntrite cu tere ri.

Dezbaterea lansat de Cartea Verde a conturat câteva directii de aciune, dup

cum urmeaz:



Combustibilii solizi- productia de combustibili solizi in

statele membre, bazata pe criterii economice nu areperspective. In prezent costurile lor de productie sunt de 4-5

ori mai mici decat preturile mondiale. Evolutia viitoaredepinde de dezvoltarea tehnologiilor care vor contribui la o utilizare mai usoara a acestor combustibili si vor reduceefectele negative ale energiei asupra mediului.

Combustibilii lichizi ² dependenta de import poate creste la

90% in jurul anului 2010. Pentru diminuarea dependentei,exporturile si actiunile sunt necesare pentru a inlocui acesticombustibili cu ceilalti pentr a reduce consumul lor, in specialin transporturi.

Prognoza pentru rezolvaread

iferitilor

purtatori

de en

ergi

e est

e:



Gazul natural ² inlocuirea cu gaze natural a combustibililor solizi

si cresterea consumului duc la cresterea riscului importurilor petermen lung. Este necesara diversificarea geografica a alimentarii

cu gaze

natural in spe

cial alimentar

ea cu gaz

enatural lic

hefiat

e.

Deasemenea angajamentele pe termen lung cum sunt cele cufurnizori precum Rusia sunt necesare.

Energia nucleara ² energia nuclear este foarte importanta pentruindependenta in alimentarea cuenergie si pentru reducereaimpactului negaiv asupra mediului, mai ales datorita reduceriiemisiilor

deCO2.

Prin urmar

e UE

ar tr

ebui sa sustina t

ehnicanucleara si in special noile reactoare.

Sursele de energie regenerabila ² au potential semnificativ. Tinta UE este asigurarea cu surselor regenerabile a 12% din consumultotal de energie in 2010. Dezvoltarea resurselor regenerabile arenevoie de support financiar legal si promotional.

Prognoza pentru rezolvareadiferitilor purtatori

de energie este:



Programul Cadrul 6 ENERGIE MEDIU SI DEZVOLTARE

DURABILA Energie- scopul strategic al acestui subprogram eate dezvoltarea

sistemelor si serviciilor de energie durabile pentru europa, servicii decalitatea si cost mic, cresterea sigurantei si diversitatii furnizarii,imbunatatirea competivitatii industrial si reducerea impactuluiasupra mediului.

Mediul si dezvoltarea durabila- scopul este promovarea stiintei si a tehnologiei de mediu pentru imbunatatirea calitatii vietii si dezvoltarea economica, cererea de locuri de munca.

ENERGIE INTELIGENTA PENTRU EUROPA - va implementastrategiile definite in Carta Verde si se va concentra asupraenergiei regenerabile si economiei de energie.

SAVE II ² unicul program al UE dedicat promovarii eficienteienergiei si incurajarii economice de energie in industrie, comert,sector domestic.

Programe specifice in domeniulenergiei:



ALTENER II ² promoveaza sursele regenerabile de energie.Obiective :

- implementarea si completarea masurilor comunitatii de dezvoltare a potentialului resurselor de energie regenerabila

-incurajarea armonizarii dintre productie si echipament pe piata energieielectrice.

-spijinirea dezvoltarii infrastructurii ce duce la cresterea increderiiinvestitorilor, imbunatatirea tehnologiei energetic, cresterea competitiei.

SYBERGY - finanteaza activitatile de cooperare cu tarile UE in domeniulformularii unor politici energetic. Actiunile finantate sunt : informare si cursuri de politici de energie, analize si prognoze, dialoguri si schimburi de

influent ape politica energetic, imbunatatirea cadrului pentru cooperare dinindustria energetic. GREENLIGHT- program voluntar unde organizatiile publice sau private

impreuna in Comisia Europeana incearca sa imbunatateasca instalatiile deiluminat sis a proiecteze altele noi. Scopul este de reducere a consumului deenergie, reducerea emisiunilor, imbunatatirea calitatii conditiilor de munca.

Programe specifice in domeniulenergiei:



Electrica

Gazul natural

Petrolul

Crbunele

Energia Nucleara

Sursele de energie regenerabile - prin surseregenerabile de energie se intelege resurseleeoliene,geotermale,biomasa, iar intr-o acceptiune mai larga se include si deseurile cu potential de valorificareenergetic.

Tipuri de energie



Noile mãsuri ar trebui sã stimuleze economia de energie i sã

contribuie la î ndeplinirea obiectivului de reducere a consumuluienergetic cu 20% pânã î n 2020.

Strategia UE de combatere a schimbãrilor climatice estestructuratã î n jurul a trei obiective care trebuie atinse pânã î n2020: reducerea emisiilor de gaze cu efect de serã cu 20%,obinerea a 20% din necesarul de energie din surse regenerabilei reducerea consumului de energie cu 20%.

Dei lucrurile evolueazã conform planului î n cazul primelordouã obiective, nu acelai lucru se poate spune despre reducereaconsumului energetic. Dacã nu se iau mãsuri, consumul deenergie se va reduce doar cu 10%. Pentru a recâtiga terenulpierdut, Comisia propune mãsuri obligatorii de î mbunãtãire aeficienei energetice.

Eficienã energeticã pentru

Europa



Propunerile includ cerina ca toate ãrile sã elaboreze

planuri de reducere a consumului energetic. Furnizorii de

energie vor fi invitai sã-i î ncurajeze clienii sã facãeconomie de energie, urmând ca volumul vânzãrilor sã sereducã anual cu 1,5%. De exemplu, ar putea sã-i ajute peproprietarii de locuine sã î mbunãtãeascã eficienasistemelor de î ncãlzire, sã monteze geamuri duble i sã

izoleze acoperiurile. Guvernele ar putea propune modalitãi alternative prin

care s-ar putea obine aceleai rezultate, cum ar fi programe de finanare sau acorduri voluntare cu

furnizorii.

Planurile de eficientizareenergeticã



guvernelor reducerea anualã a consumului de energie prin

renovarea a cel puin 3% din clãdirile instituiilor publice irespectarea criteriului eficienei energetice la achiziionarea

bunurilor i serviciilor consumatorilor sã li se ofere gratuit mai multe informaii despreconsumul propriu de energie, care sã le permitã o mai bunãgestionare a acestuia

î ntreprinderilor mari sã se supunã unor audituri care sã identificemodalitãi de reducere a consumului. Întreprinderile mai mici vor

fi stimulate sã procedeze la fel autoritãilor naionale de reglementare sã ia î n considerare criteriul

eficienei energetice, î n special când aprobã taxele de reea. Guvernele vor trebui sã monitorizeze i eficiena noilor centrale

electrice i sã promoveze recuperarea cãldurii reziduale.

Alte mãsuri impun:



Guvernele statelor membre trebuie sã aprobe aceste

mãsuri, care vor face parte integrantã din viziuneape termen lung menitã sã transforme Europa î ntr-o economie cu emisii scãzute de CO2, dar î n egalãmãsurã competitivã.

În 2014, Comisia va evalua dacã UE a recuperat

handicapul i dacã va putea sã î ndeplineascãobiectivul de reducere a consumului energetic cu 20%. La nevoie, va î nainta o nouã propunere care sãstabileascã obiective obligatorii la nivel naional.

Etapele urmãtoare:



Provocarea energetic este una dintre marile î ncercri cu care se

confrunt Europa de astzi. Creterea preurilor i a dependeneide importul de energie ne pune î n pericol securitatea i

competitivitatea. Este nevoie s lum decizii foarte importantepentru a reduce drastic emisiile i pentru a combate schimbrileclimatice. În urmtorul deceniu va trebui s investim considerabil

î n instalaiile i infrastructurile europene, pentru a le adapta la nevoile noastre viitoare.

În ac

est sco

p,Strat

egia 2020

of

er un

ca

dru

euro

pean soli

d iambiios pentru politica energetic, definete prioritile pe

urmtorii zece ani i stabilete msurile care trebuie luate. Economii de energie de 20%, pân î n 2020 Montarea de panouri solare pe acoperi este o practic din ce î n

ce mai des î ntâlnit.

Etapele urmãtoare:



Aceast etichet este utilizat pe tot teritoriul UE. O

pia intern funcional, bazat pe o infrastructur

suficient

detrans

port

i stocar

e, est

ecea mai bungaranie pentru securitatea aprovizionrii, deoarece

energia va urma mecanismele pieei i va ajungeacolo unde este mai mult nevoie de ea.

Totui, este bine s existe un plan de rezerv, pentru

consumatorii vulnerabili sau pentru situaii de criz î n aprovizionare. Politica energetic a UE are ca scops î i prote jeze pe cetenii europeni de astfel deriscuri.

,,Aprovizionare garantat,sigur i la preuri acceptabile··



În lipsa unei schimbri tehnologice, UE nu îi va realiza

obiectivele pentru 2050 î n materie de decarbonizare a sectoarelor energiei electrice i transporturilor. Planul

european strategic pentru tehnologiile energetice (SET) contureaz o strategie pe termen mediu, valabil pentrutoate sectoarele.

Trebuie acelerat realizarea proiectelor demonstrative ide dezvoltare aferente tehnologiilor principale:

- biocarburani de a doua generaie- reele inteligente i orae inteligente- captarea i stocarea de CO2 - stocarea electricitii i electromobilitatea- generaia urmtoare de tehnologii nucleare- sisteme centralizate de î nclzire i rcire.

O schimbare

tehnologic



Piaa energetic european este cea mai mare pia regional din

lume (peste 500 de milioane de consumatori) i totodat cel maimare importator. Multe dintre provocrile cu care se confruntUE ² schimbri climatice, accesul la iei i la gaz, dezvoltareatehnologic, eficiena energetic ² sunt comune majoritii rilori trebuie abordate î n cadrul unui efort de colaborare. Politicaenergetic internaional trebuie s urmreasc obiectivelecomune de securitate a aprovizionrii, competitivitate idurabilitate. Dei nu trebuie trecut cu vederea importanarilor productoare i de tranzit, relaiile cu rile mariconsumatoare de energie i î n special cu cele emergente i î n curs de dezvoltare capt o pondere din ce î n ce mai mare.

Un parteneriat solid la

nivel internaional



România i politica

comun de energie



1857, Bucureèti devine prima capital din lume iluminat cu

petrol lampant (èi al doilea oraè, primul find Praga, care la acea vreme nu era capital)

1882, prima reì ea de iluminat din ì ar la Bucureèti. Se pune î n funcì iune o central electric ce asigur printr-o linie electric decurent continuu iluminatul palatului de pe Calea Victoriei.

1884, Timièoara - se pune î n funcì iune primul iluminat electric stradal din Europa

1888, prima central hidroelectric din ì ar - Grozveèti, pe râul Dâmboviì a este pus î n funcì iune 1894, Bucureèti - primele tramvaie electrice din ì ar 1913 - prima cale ferat electrificat din ì ar, pe ruta Arad -

Ghioroc - Ghioroc - Pincota si Ghioroc - Radna

Istoric



1930 - 1931, Bucureèti - punerea î n funcì iune a primei reì ele

electrice de distribuì ie pe stâlpi de beton armat din ì ar 1965 - primul tronson modern de cale ferat electrificat din ì ar:

Braèov ² Predeal 1996 - Intrarea î n exploatare comercial a Unitì ii 1 a Centralei

Nucleare de la Cernavod În anul 1990, producì ia, transportul èi distribuì ia de curent electric

era deì inut de compania de stat RENEL. În urma restructurrilor succesive, pân î n anul 2000, compania a fost î mprì it î n: Nuclearelectrica S.A. Termoelectrica S.A. Hidroelectrica S.A. Electrica S.A. - având 8 filiale. Transelectrica S.A.

Istoric



2011-Companiilede stat

Romgaz Electrica Nuclearelectrica

Cen Turceni

Istoric



singurul productor de gaze naturale controlat de statul

român

î n primele 8 luni din 2011 a fcut un profit net de circa 157 milioane de euro, de dou ori mai mare comparativ cu anul trecut

î n 2010 a fost compania care a î nregistrat cel mai mareprofit dintre toate firmele de stat, de 155 de milioane deeuro

î n primele 8 luni ale anului afacerile Romgaz au ajuns la 2,57 mld. lei (598 milioane euro), î n cretere cu 11% fa de 2,5 mld. euro î n anul 2010.

Face parte din companiile care ar trebui s aib un manager privat de anul viitor.

Romgaz



Singura companie de distribuie i furnizare a

energiei electrice care se mai afl î n portofoliul

statului român În primele 9 luni ale anului 2011 a obinut un profit

brut de 142 milioane lei, cu 35% mai mare decât î n perioada similar din 2010 i cu peste 300% mai mare

decât tot câtigul din 2010 FMI pune presiune pentru privatizarea Electrica cu

un investitor strategic.

Electrica



operatorul centralei nucleare de la Cernavod î n primele 9 luni ale anului afacerile Nuclearelectrica

au crescut cu 4,7% fa de perioada similar a anului trecut, profit net de 102 milioane lei

compania se chinuie s atrag investitori pentru proiectul de 4 mld. euro al reactoarelor 3 i 4.

Compania ar trebui s aib management privat anul viitor

Nuclearelectrica



este cea mai mare termocentral din România a î nregistrat î n primele 9 luni ale anului afaceri de

circa 1 miliard de lei, cu 46% mai mult fa deperioada similar a anului trecut compania a recuperat pierderile de 65 de milioane de

lei reportate î n primele 9 luni din 2010, î nregistrând î n aceeai perioad a acestui an un profit net de 31

milioane de lei ar urma s fac parte din Complexul Energetic

Oltenia care va fi scos la privatizare î n 2012

Cen Turceni



Specialitii spun î ns c cel mai important lucru pe

care statul român trebuie s-l fac acum este acela de

a-i stabili o strategie î n domeniul energetic. Cea mai nou idee de reorganizare a sistemului

energetic vizeaz î nfiinarea a dou mari complexurienergetice, axate exclusiv pe producia de energietermo. Acesta este cel de-al treilea plan de

reorganizare cu care Ministerul Economiei a cochetat î n ultimii trei ani de zile, dup ce ideea unuicampion naional i cea a î nfiinrii a doi giganienergetici au picat.

Ar fi necesar o

strategie



Astfel, Complexul Energetic Oltenia va regrupa cele trei

mari termocentrale din bazinul Olteniei, Turceni, Craiova

i Rovinari, i Societatea Naional a Lignitului Oltenia(SNLO), î n timp ce Complexul Energetic Hunedoara va fi format din termocentralele Deva i Paroeni alturi departea viabil din Compania Naional a Huilei.

Acest nou plan de reorganizare a produciei de energie a fost aprobat recent de Guvern, msura fiind inclus i î nultima scrisoare de intenie î ncheiat de Guvern cu FMI la finalul misiunii de evaluare din iulie-august.

Conform documentului convenit cu FMI, noile companiienergetice vor fi privatizate pân la finele lunii iunie 2012.

Ar fi necesar o

strateg ie



Strategia energeticã naì ionalã pentru perioada 2007-2020 pune

accentul î n principal pe sporirea capacitãì ii nucleare prin punerea î n funcì iune a Unitãì ilor 3 èi 4 de la Centrala Nuclearã de la Cernavodã èi creèterea exploatãrii resurselor hidroenergetice cu 6% pânã î n 2011. Alte prioritãì i sunt: eficientizarea capacitãì ilor actuale care folosesc tehnologii î nvechite prin modernizarea lor,limitarea dependenì elor de importuri.

Noul termen al finalizãrii Unitãilor 3 i 4 de la Cernavodã a fost stabilit pentru luna iulie 2019, deoarece aciunea de obinere a acordului Comisiei Europene a dus la ieirea din grafic. În ceea ce privete valoarea investiiei, estimatã la 4 miliarde deeuro î n 2008, aceasta va fi reevaluatã, î ntrucât la proiectele cu

termen î ndelungat de realizare nu se pot face estimãri precise.

Viitor



Pentru anul 2020 este planificatã ridicarea unei noi centrale

nucleare, amplasatã î n centrul ì ãri. Investiì ia este estimatã la

2,2 miliarde euro iar schema financiarã presupuneparticiparea alãturi de stat a mai multor investitori privaì i. Investiì iile necesare î n sectorul energiei electrice din

România s-ar putea ridica, pânã î n 2013-2015, la 8-11 miliarde euro. Investiì iile sunt necesare pentru

modernizarea centralelor electrice de ja existente, ridicarea unora noi èi î mbunatãì irea reì elelor de distribuì ie, atât pentru a ajunge la cat mai mulì i consumatori români, cât èi pentru a facilita comerì ul cu electricitate î ntre România èi

statele vecine.

Viitor



Printre planurile de extindere a capacitãì ilor de producì ie de

electricitate se numãrã: Alro Slatina urmeazã sã construiascã o centralã termicã pe

cãrbune, investiì ia ridicându-se la 1 miliard de Euro Petrom va construi o centralã termicã pe gaze la Petrobrazi,investiì ie care va costa 500 milioane Euro. Centrala va fi construitã de General Electric î mpreunã cu Metka.

Energy Holding va construi o centralã termicã pe lignit î n judeì ul Gorj.

În anul 2008, Termoelectrica èi Enel au semnat pentru construirea unei termocentrale pe cãrbune la Brãila, ale cãrei costuri erau estimate la un miliard de euro la momentul respectiv.

România èi Bulgaria au î n plan construirea unei hidrocentrale peDunãre, î n zona Turnu Mãgurele - Nicopole.

Viitor



VÅ MULUMIM!

POLITICA DE ENERGIE

Documents

Transcript of POLITICA DE ENERGIE