Ghidul politicilor Uniunii Europene - nr 2

Politica de cooperare pentru dezvoltare şi Politica de ajutor umanitar

GHIDUL POLITICILOR UNIUNII EUROPENE

Broşura nr 2

Politica de cooperare pentru dezvoltare şi Politica de ajutor umanitar

Coordonator

Prof univ dr Gabriela Drăgan

Bucureşti 2012

Coordonator de proiect din partea Institutului European din Romacircnia Mihai Sebe

Coordonator al proiectului pilot de cercetare Clara Volintiru

Asistent proiect de cercetare Cosmin-Dragoş Laza

Colectiv de stagiari Maria Chiper Doris Manu Anca-Elena Mihalache Sorina Petrescu Mihaela Roman

copy Institutul European din Romacircnia 2012

Bd Regina Elisabeta nr 7-9 Sector 3 Bucureşti wwwierro

Grafică şi DTP Monica Dumitrescu Poză copertă wwwsxchu

GHIDUL POLITICILOR UNIUNII EUROPENE

Broşura nr 2

Politica de cooperare pentru dezvoltare şi Politica de ajutor umanitar

Coordonator

Prof univ dr Gabriela Drăgan

Bucureşti 2012

Coordonator de proiect din partea Institutului European din Romacircnia Mihai Sebe

Coordonator al proiectului pilot de cercetare Clara Volintiru

Asistent proiect de cercetare Cosmin-Dragoş Laza

Colectiv de stagiari Maria Chiper Doris Manu Anca-Elena Mihalache Sorina Petrescu Mihaela Roman

copy Institutul European din Romacircnia 2012

Bd Regina Elisabeta nr 7-9 Sector 3 Bucureşti wwwierro

Grafică şi DTP Monica Dumitrescu Poză copertă wwwsxchu

Coordonator de proiect din partea Institutului European din Romacircnia Mihai Sebe

Coordonator al proiectului pilot de cercetare Clara Volintiru

Asistent proiect de cercetare Cosmin-Dragoş Laza

Colectiv de stagiari Maria Chiper Doris Manu Anca-Elena Mihalache Sorina Petrescu Mihaela Roman

copy Institutul European din Romacircnia 2012

Bd Regina Elisabeta nr 7-9 Sector 3 Bucureşti wwwierro

Grafică şi DTP Monica Dumitrescu Poză copertă wwwsxchu

CUVAcircNT IcircNAINTE

Icircn ultimii ani a devenit din ce icircn ce mai evidentă necesitatea sporirii cooperării dintre mediul academic şi administraţia publică printr-o mai bună cunoaştere reciprocă şi transfer de expertiză şi competenţe Icircn acest sens stimularea participării studenţilor la diferite programe de practică icircn cadrul instituţiilor publice joacă un rol cheie icircn asigurarea unei tranziţii eficiente de la şcoală la viaţa activă asiguracircnd icircmbunătăţirea gradului de cunoştinţe al studenţilor dar şi o mai atentă calibrare a conţinutului programei academice icircn raport cu nevoile pieţei muncii

La finele anului 2010 Institutul European din Romacircnia icircn calitatea sa de instituţie publică responsabilă printre altele cu creşterea nivelului de cunoştinţe şi abilităţi icircn domeniul afacerilor europene a lansat un proiect pilot de cercetare dedicat politicilor europene bdquoGhidul politicilor Uniunii Europenerdquo proiect menit să permită realizarea unor materiale de informare icircn domeniul afacerilor europene care să ofere informaţii fundamentale şi corecte icircntr-un limbaj accesibil tuturor celor interesaţi Scopul principal al acestui proiect pilot de cercetare a fost de a-i sprijini pe studenţii din cadrul ciclului licenţă şi master icircn dezvoltarea cunoştinţelor şi icircn sporirea capacităţii analitice privind politicile europene Am intenţionat astfel să icirci pregătim icircn vederea participării active la spaţiul public european fie icircn calitate de cetăţeni informaţi fie de specialişti implicaţi icircn procesul de elaborare şi implementare a politicilor europene

Icircn anul 2011 icircn cadrul proiectului pilot de cercetare au fost realizate patru broşuri care au abordat arii tematice relevante icircn domeniul afacerilor europene Broşurile s-au oprit asupra unor politici centrale la nivel european cu un impact direct asupra evoluţiilor Romacircniei icircn calitate de stat membru Politica de cooperare pentru dezvoltare şi Politica de ajutor umanitar Politica monetară Politica comercială comună şi Politica de mediu Sunt atinse astfel domenii cheie ale politicilor europene cu un impact direct asupra evoluţiilor la nivel naţional şi comunitar

Ca urmare a succesului acestei prime experienţe şi a interesului manifestat avem icircn vedere continuarea proiectului de cercetare icircn perioada următoare prin realizarea unor noi broşuri care să acopere alte politici comunitare

Icircn icircncheiere aş dori să mulţumesc atacirct studenţilor stagiari implicaţi icircn acest proiect cacirct şi persoanelor care au avut icircn grijă buna derulare a proiectului doamnei Clara Volintiru icircn calitatea sa de coordonator domnului Cosmin-Dragoş Laza asistent de cercetare şi domnului Mihai Sebe coordonator de proiect din partea Institutului European din Romacircnia

Gabriela Drăgan

Director general al Institutului European din Romacircnia

CUPRINS Listă de acronime Introducere A POLITICA DE COOPERARE PENTRU DEZVOLTARE I Cadrul conceptual general

I1 Ce reprezintă Ajutorul Oficial pentru Dezvoltare (AOD) II Momente cheie icircn evoluţia politicii UE de cooperare pentru dezvoltare III Baza legală proces decizional

III1 Cadrul legal III2 Procesul decizional icircn cazul politicii UE de cooperare pentru dezvoltare şi ajutor umanitar

IV Actori cheie IV1 Instituţiile UE

Comisia Europeană Consiliul Icircnaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate Parlamentul European

IV2 Organizaţiile internaţionale IV3 Societatea civilă IV4 Statele membre

V Principii obiective ale politicii UE de dezvoltare pentru cooperare V1 Consensul European pentru Dezvoltare V2 Obiectivele de dezvoltare ale mileniului (ODM)

VI Instrumentele financiare de sprijin VI1 Instrumente financiare geografice VI2 Instrumente financiare tematice

VII Administrarea instrumentelor financiare specifice PCD VII1 Creşterea eficacităţii ajutorului VII2 De la cadrul financiar multianual 2007-2013 la cadrul financiar 2014 - 2020

B POLITICA DE AJUTOR UMANITAR I Cadrul conceptual general

Ce este ajutorul umanitar comunitar II Cadrul legal şi politic III Actori implicaţi IV Finanţarea politicii UE de ajutor umanitar

Instrumente financiare Instrumente de evaluare

V Aspecte problematice V1 Alocarea şi utilizarea fondurilor V2 Aspecte instituţionale V3 Etica icircn politica de dezvoltare şi ajutor umanitar

Bibliografie

78881012121616161718181919202021212324242626272829293031323434353636373840

Listă de acronime

ACP ndash Africa Caraibe PacificAFO ndash Alte Fluxuri OficialeAO ndash Ajutorul OficialAOD ndash Ajutorul Oficial pentru DezvoltareCAD ndash Comitetul Ajutorului pentru DezvoltareCAE ndash Consiliul Afacerilor EuropeneCAG ndash Consiliul Afacerilor GeneraleCAGRE ndash Consiliul Afacerilor Generale şi Relaţiilor ExterneCOHAFA ndash Grup de Lucru pentru Ajutor Umanitar şi DezvoltareDG ECHO ndash Direcţia Generală pentru Ajutor Umanitar şi Protecţie CivilăDIPECHO ndash ECHO Prgătire icircn faţa dezastrelorFED ndash Fondul European pentru DezvoltareGSP ndash Sistemul Generalizat de PreferinţeIAD ndash Indexul Angajamentului pentru DezvoltareICD ndash Instrumentul Cooperare pentru DezvoltareIEVP ndash Instrumentul European de Vecinătate şi ParteneriatODM ndash Obiectivele de Dezvoltare ale MileniuluiOCDE ndash Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare EconomicăPCD ndash Politicile de Cooperare pentru DezvoltarePEAC ndash Politica de Securitate şi Apărare ComunăPESC ndash Politica Externă şi de Securitate ComunăPNUD ndash Programul Naţiunilor Unite pentru DezvoltareTACIS - Programul de asistenţă tehnică pentru Comunitatea Statelor IndependenteVNB ndash Venitul Naţional Brut

Politica de cooperare pentru dezvoltare şi Politica de ajutor umanitar

7

Introducere

Uniunea Europeană manifestă o atitudine pro-activă de solidaritate față de țările icircn curs de dezvoltare oferindu-le acestora atacirct sprijin icircn situații de criză generată de diferite situații de urgență (precum icircn cazul conflictelor militare sau cataclismelor naturale) cacirct şi fonduri pentru proiecte de dezvoltare care să se desfăşoare pe termen mai lung (pentru lucrări de infrastructură educație administrație publică etc) Utilizarea interşanjabilă a termenilor bdquoajutor umanitarrdquo şi bdquoajutor pentru dezvoltarerdquo nu este icircnsă corectă deoarece nu doar orizontul de timp diferențiază cele două tipuri de asistență (ajutorul umanitar este acordat pe termen scurt ajutorul de dezvoltare pe termen lung) ci şi faptul că Uniunea le tratează distinct administracircndu-le prin intermediul unor structuri instituționale diferite şi pe baza unor reguli diferite

Ajutorul oferit de ţările bogate ţărilor sărace poate fi susţinut de diverse motivaţii fie ele morale (trecutul colonial) economice (materii prime pieţe forţă de muncă etc) sau umanitare (dezastre de orice fel ajutor rapid icircn zone de conflict etc) Combinaţia acestor motivaţii dominante duce la configurarea unor politici specifice fapt vizibil şi icircn cadrul UE Pe de o parte asistenţa pentru dezvoltare icircşi propune să accelereze schimbările economice şi instituţionale din ţările icircn dezvoltare Sprijinul respectiv apare ca necesar atacirct timp cacirct procesul de creştere economică al celor din urmă nu a devenit durabil dar nu şi după ce respectivele ţări ating un anumit nivel de dezvoltare Icircn acest caz vorbim despre obiectivul transformator al asistenţei pentru dezvoltare Pe de altă parte ajutorul poate interveni pentru a răspunde unor situații de urgență (războaie inundații secetă etc) dar şi pentru a icircmbunătăţi viaţa de zi cu zi a populaţiei respective lucru vizibil mai ales icircn cazul ajutorului umanitar al cărui obiectiv de bază este de a oferi hrană şi adăpost

Un astfel de obiectiv al asistenţei pentru dezvoltare este unul de solidaritate

Cele două direcţii de intervenţie icircntre care există o evidentă legătură şi chiar suprapunere care ar putea fi considerate ca reprezentacircnd ajutor structural şi ajutor de urgenţă se regăsesc la nivelul UE icircn cadrul a două politici distincte politica de cooperare pentru dezvoltare şi politica pentru ajutor umanitar şi protecţie civilă Zonele de complementaritate ca şi cele de suprapuneri sunt icircncă insuficient clarificate atacirct icircn dezbaterile teoretice cacirct şi icircn intervenţiile concrete Diferenţele dintre cele două categorii de politici pot fi identificate atacirct icircn privinţa tipurilor de ajutor (dezvoltare versus ajutor cu scop umanitar) al intervalului de timp vizat de intervenţie (termen lung versus termen scurt) grupul ţintă (ţări mai puţin dezvoltate versus zone icircn dezastru) sau principalul obiectiv vizat (schimbări structurale versus ajutor umanitar)

Chiar dacă cele două forme de sprijin sunt tratate diferențiat icircn realitate ele funcționează interconectat existacircnd chiar o aşa-numită bdquozonă grirdquo unde tipul de intervenție este greu de definit ca aparținacircnd uneia din aceste două categorii Astfel intervenții din domeniul dezvoltării pot reduce sau chiar anula necesitatea unor intervenții umanitare deoarece un proces de dezvoltare eficient icircntr-o zonă săracă poate ajuta populația să prevină apariția de situații de urgență (foamete boli inundații etc) Comisia a scos icircn evidență faptul că rdquoo mai bună dezvoltare poate reduce nevoia de ajutoare umanitare iar un ajutor umanitar mai bun poate contribui la dezvoltarerdquo1 tranziția icircntre cele două categorii de ajutor fiind realizată prin intermediul reabilitării Icircncepacircnd cu anul 1996 zona gri cunoscută ca zona de legătură icircntre ajutorul umanitar reabilitare şi ajutor de dezvoltare şi-a menținut rolul important şi a scos icircn evidență nevoia de coordonare a eforturilor la nivel internațional

Tabel nr1 Principalele diferenţe icircntre politica de dezvoltare a UE versus politica de ajutor umanitar a UE

Politica de dezvoltare a UE Politica de ajutor umanitar a UEcategoria ajutorului dezvoltare ajutor umanitar de urgenţăintervalului de timp vizat de intervenţie termen lung termen scurt

grupul ţintă ţări mai puţin dezvoltate zone icircn dezastruprincipalul obiectiv schimbări structurale ajutor umanitar

Sursa construit de autor

1 Europa Summaries of EU legislation Linking relief rehabilitation and development (LRRD) Communicaton from the Commission to the Council and the European Parliament of 23 aprilie 2001 entitled bdquoLinking Relief Rehabilitation and Development - An assessmentrdquo [COM(2001) 153 final - Not published in the Official Journal] httpeuropaeulegislation_summarieshumanitarian_aidr10002_enhtm Consultat la 3052012

CUPRINS Listă de acronime Introducere A POLITICA DE COOPERARE PENTRU DEZVOLTARE I Cadrul conceptual general

I1 Ce reprezintă Ajutorul Oficial pentru Dezvoltare (AOD) II Momente cheie icircn evoluţia politicii UE de cooperare pentru dezvoltare III Baza legală proces decizional

III1 Cadrul legal III2 Procesul decizional icircn cazul politicii UE de cooperare pentru dezvoltare şi ajutor umanitar

IV Actori cheie IV1 Instituţiile UE

Comisia Europeană Consiliul Icircnaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate Parlamentul European

IV2 Organizaţiile internaţionale IV3 Societatea civilă IV4 Statele membre

V Principii obiective ale politicii UE de dezvoltare pentru cooperare V1 Consensul European pentru Dezvoltare V2 Obiectivele de dezvoltare ale mileniului (ODM)

VI Instrumentele financiare de sprijin VI1 Instrumente financiare geografice VI2 Instrumente financiare tematice

VII Administrarea instrumentelor financiare specifice PCD VII1 Creşterea eficacităţii ajutorului VII2 De la cadrul financiar multianual 2007-2013 la cadrul financiar 2014 - 2020

B POLITICA DE AJUTOR UMANITAR I Cadrul conceptual general

Ce este ajutorul umanitar comunitar II Cadrul legal şi politic III Actori implicaţi IV Finanţarea politicii UE de ajutor umanitar

Instrumente financiare Instrumente de evaluare

V Aspecte problematice V1 Alocarea şi utilizarea fondurilor V2 Aspecte instituţionale V3 Etica icircn politica de dezvoltare şi ajutor umanitar

Bibliografie

78881012121616161718181919202021212324242626272829293031323434353636373840

Listă de acronime

ACP ndash Africa Caraibe PacificAFO ndash Alte Fluxuri OficialeAO ndash Ajutorul OficialAOD ndash Ajutorul Oficial pentru DezvoltareCAD ndash Comitetul Ajutorului pentru DezvoltareCAE ndash Consiliul Afacerilor EuropeneCAG ndash Consiliul Afacerilor GeneraleCAGRE ndash Consiliul Afacerilor Generale şi Relaţiilor ExterneCOHAFA ndash Grup de Lucru pentru Ajutor Umanitar şi DezvoltareDG ECHO ndash Direcţia Generală pentru Ajutor Umanitar şi Protecţie CivilăDIPECHO ndash ECHO Prgătire icircn faţa dezastrelorFED ndash Fondul European pentru DezvoltareGSP ndash Sistemul Generalizat de PreferinţeIAD ndash Indexul Angajamentului pentru DezvoltareICD ndash Instrumentul Cooperare pentru DezvoltareIEVP ndash Instrumentul European de Vecinătate şi ParteneriatODM ndash Obiectivele de Dezvoltare ale MileniuluiOCDE ndash Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare EconomicăPCD ndash Politicile de Cooperare pentru DezvoltarePEAC ndash Politica de Securitate şi Apărare ComunăPESC ndash Politica Externă şi de Securitate ComunăPNUD ndash Programul Naţiunilor Unite pentru DezvoltareTACIS - Programul de asistenţă tehnică pentru Comunitatea Statelor IndependenteVNB ndash Venitul Naţional Brut

Politica de cooperare pentru dezvoltare şi Politica de ajutor umanitar

7

Introducere

Uniunea Europeană manifestă o atitudine pro-activă de solidaritate față de țările icircn curs de dezvoltare oferindu-le acestora atacirct sprijin icircn situații de criză generată de diferite situații de urgență (precum icircn cazul conflictelor militare sau cataclismelor naturale) cacirct şi fonduri pentru proiecte de dezvoltare care să se desfăşoare pe termen mai lung (pentru lucrări de infrastructură educație administrație publică etc) Utilizarea interşanjabilă a termenilor bdquoajutor umanitarrdquo şi bdquoajutor pentru dezvoltarerdquo nu este icircnsă corectă deoarece nu doar orizontul de timp diferențiază cele două tipuri de asistență (ajutorul umanitar este acordat pe termen scurt ajutorul de dezvoltare pe termen lung) ci şi faptul că Uniunea le tratează distinct administracircndu-le prin intermediul unor structuri instituționale diferite şi pe baza unor reguli diferite

Ajutorul oferit de ţările bogate ţărilor sărace poate fi susţinut de diverse motivaţii fie ele morale (trecutul colonial) economice (materii prime pieţe forţă de muncă etc) sau umanitare (dezastre de orice fel ajutor rapid icircn zone de conflict etc) Combinaţia acestor motivaţii dominante duce la configurarea unor politici specifice fapt vizibil şi icircn cadrul UE Pe de o parte asistenţa pentru dezvoltare icircşi propune să accelereze schimbările economice şi instituţionale din ţările icircn dezvoltare Sprijinul respectiv apare ca necesar atacirct timp cacirct procesul de creştere economică al celor din urmă nu a devenit durabil dar nu şi după ce respectivele ţări ating un anumit nivel de dezvoltare Icircn acest caz vorbim despre obiectivul transformator al asistenţei pentru dezvoltare Pe de altă parte ajutorul poate interveni pentru a răspunde unor situații de urgență (războaie inundații secetă etc) dar şi pentru a icircmbunătăţi viaţa de zi cu zi a populaţiei respective lucru vizibil mai ales icircn cazul ajutorului umanitar al cărui obiectiv de bază este de a oferi hrană şi adăpost

Un astfel de obiectiv al asistenţei pentru dezvoltare este unul de solidaritate

Cele două direcţii de intervenţie icircntre care există o evidentă legătură şi chiar suprapunere care ar putea fi considerate ca reprezentacircnd ajutor structural şi ajutor de urgenţă se regăsesc la nivelul UE icircn cadrul a două politici distincte politica de cooperare pentru dezvoltare şi politica pentru ajutor umanitar şi protecţie civilă Zonele de complementaritate ca şi cele de suprapuneri sunt icircncă insuficient clarificate atacirct icircn dezbaterile teoretice cacirct şi icircn intervenţiile concrete Diferenţele dintre cele două categorii de politici pot fi identificate atacirct icircn privinţa tipurilor de ajutor (dezvoltare versus ajutor cu scop umanitar) al intervalului de timp vizat de intervenţie (termen lung versus termen scurt) grupul ţintă (ţări mai puţin dezvoltate versus zone icircn dezastru) sau principalul obiectiv vizat (schimbări structurale versus ajutor umanitar)

Chiar dacă cele două forme de sprijin sunt tratate diferențiat icircn realitate ele funcționează interconectat existacircnd chiar o aşa-numită bdquozonă grirdquo unde tipul de intervenție este greu de definit ca aparținacircnd uneia din aceste două categorii Astfel intervenții din domeniul dezvoltării pot reduce sau chiar anula necesitatea unor intervenții umanitare deoarece un proces de dezvoltare eficient icircntr-o zonă săracă poate ajuta populația să prevină apariția de situații de urgență (foamete boli inundații etc) Comisia a scos icircn evidență faptul că rdquoo mai bună dezvoltare poate reduce nevoia de ajutoare umanitare iar un ajutor umanitar mai bun poate contribui la dezvoltarerdquo1 tranziția icircntre cele două categorii de ajutor fiind realizată prin intermediul reabilitării Icircncepacircnd cu anul 1996 zona gri cunoscută ca zona de legătură icircntre ajutorul umanitar reabilitare şi ajutor de dezvoltare şi-a menținut rolul important şi a scos icircn evidență nevoia de coordonare a eforturilor la nivel internațional

Tabel nr1 Principalele diferenţe icircntre politica de dezvoltare a UE versus politica de ajutor umanitar a UE

Politica de dezvoltare a UE Politica de ajutor umanitar a UEcategoria ajutorului dezvoltare ajutor umanitar de urgenţăintervalului de timp vizat de intervenţie termen lung termen scurt

grupul ţintă ţări mai puţin dezvoltate zone icircn dezastruprincipalul obiectiv schimbări structurale ajutor umanitar

Sursa construit de autor

1 Europa Summaries of EU legislation Linking relief rehabilitation and development (LRRD) Communicaton from the Commission to the Council and the European Parliament of 23 aprilie 2001 entitled bdquoLinking Relief Rehabilitation and Development - An assessmentrdquo [COM(2001) 153 final - Not published in the Official Journal] httpeuropaeulegislation_summarieshumanitarian_aidr10002_enhtm Consultat la 3052012

Listă de acronime

ACP ndash Africa Caraibe PacificAFO ndash Alte Fluxuri OficialeAO ndash Ajutorul OficialAOD ndash Ajutorul Oficial pentru DezvoltareCAD ndash Comitetul Ajutorului pentru DezvoltareCAE ndash Consiliul Afacerilor EuropeneCAG ndash Consiliul Afacerilor GeneraleCAGRE ndash Consiliul Afacerilor Generale şi Relaţiilor ExterneCOHAFA ndash Grup de Lucru pentru Ajutor Umanitar şi DezvoltareDG ECHO ndash Direcţia Generală pentru Ajutor Umanitar şi Protecţie CivilăDIPECHO ndash ECHO Prgătire icircn faţa dezastrelorFED ndash Fondul European pentru DezvoltareGSP ndash Sistemul Generalizat de PreferinţeIAD ndash Indexul Angajamentului pentru DezvoltareICD ndash Instrumentul Cooperare pentru DezvoltareIEVP ndash Instrumentul European de Vecinătate şi ParteneriatODM ndash Obiectivele de Dezvoltare ale MileniuluiOCDE ndash Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare EconomicăPCD ndash Politicile de Cooperare pentru DezvoltarePEAC ndash Politica de Securitate şi Apărare ComunăPESC ndash Politica Externă şi de Securitate ComunăPNUD ndash Programul Naţiunilor Unite pentru DezvoltareTACIS - Programul de asistenţă tehnică pentru Comunitatea Statelor IndependenteVNB ndash Venitul Naţional Brut

Politica de cooperare pentru dezvoltare şi Politica de ajutor umanitar

7

Introducere

Uniunea Europeană manifestă o atitudine pro-activă de solidaritate față de țările icircn curs de dezvoltare oferindu-le acestora atacirct sprijin icircn situații de criză generată de diferite situații de urgență (precum icircn cazul conflictelor militare sau cataclismelor naturale) cacirct şi fonduri pentru proiecte de dezvoltare care să se desfăşoare pe termen mai lung (pentru lucrări de infrastructură educație administrație publică etc) Utilizarea interşanjabilă a termenilor bdquoajutor umanitarrdquo şi bdquoajutor pentru dezvoltarerdquo nu este icircnsă corectă deoarece nu doar orizontul de timp diferențiază cele două tipuri de asistență (ajutorul umanitar este acordat pe termen scurt ajutorul de dezvoltare pe termen lung) ci şi faptul că Uniunea le tratează distinct administracircndu-le prin intermediul unor structuri instituționale diferite şi pe baza unor reguli diferite

Ajutorul oferit de ţările bogate ţărilor sărace poate fi susţinut de diverse motivaţii fie ele morale (trecutul colonial) economice (materii prime pieţe forţă de muncă etc) sau umanitare (dezastre de orice fel ajutor rapid icircn zone de conflict etc) Combinaţia acestor motivaţii dominante duce la configurarea unor politici specifice fapt vizibil şi icircn cadrul UE Pe de o parte asistenţa pentru dezvoltare icircşi propune să accelereze schimbările economice şi instituţionale din ţările icircn dezvoltare Sprijinul respectiv apare ca necesar atacirct timp cacirct procesul de creştere economică al celor din urmă nu a devenit durabil dar nu şi după ce respectivele ţări ating un anumit nivel de dezvoltare Icircn acest caz vorbim despre obiectivul transformator al asistenţei pentru dezvoltare Pe de altă parte ajutorul poate interveni pentru a răspunde unor situații de urgență (războaie inundații secetă etc) dar şi pentru a icircmbunătăţi viaţa de zi cu zi a populaţiei respective lucru vizibil mai ales icircn cazul ajutorului umanitar al cărui obiectiv de bază este de a oferi hrană şi adăpost

Un astfel de obiectiv al asistenţei pentru dezvoltare este unul de solidaritate

Cele două direcţii de intervenţie icircntre care există o evidentă legătură şi chiar suprapunere care ar putea fi considerate ca reprezentacircnd ajutor structural şi ajutor de urgenţă se regăsesc la nivelul UE icircn cadrul a două politici distincte politica de cooperare pentru dezvoltare şi politica pentru ajutor umanitar şi protecţie civilă Zonele de complementaritate ca şi cele de suprapuneri sunt icircncă insuficient clarificate atacirct icircn dezbaterile teoretice cacirct şi icircn intervenţiile concrete Diferenţele dintre cele două categorii de politici pot fi identificate atacirct icircn privinţa tipurilor de ajutor (dezvoltare versus ajutor cu scop umanitar) al intervalului de timp vizat de intervenţie (termen lung versus termen scurt) grupul ţintă (ţări mai puţin dezvoltate versus zone icircn dezastru) sau principalul obiectiv vizat (schimbări structurale versus ajutor umanitar)

Chiar dacă cele două forme de sprijin sunt tratate diferențiat icircn realitate ele funcționează interconectat existacircnd chiar o aşa-numită bdquozonă grirdquo unde tipul de intervenție este greu de definit ca aparținacircnd uneia din aceste două categorii Astfel intervenții din domeniul dezvoltării pot reduce sau chiar anula necesitatea unor intervenții umanitare deoarece un proces de dezvoltare eficient icircntr-o zonă săracă poate ajuta populația să prevină apariția de situații de urgență (foamete boli inundații etc) Comisia a scos icircn evidență faptul că rdquoo mai bună dezvoltare poate reduce nevoia de ajutoare umanitare iar un ajutor umanitar mai bun poate contribui la dezvoltarerdquo1 tranziția icircntre cele două categorii de ajutor fiind realizată prin intermediul reabilitării Icircncepacircnd cu anul 1996 zona gri cunoscută ca zona de legătură icircntre ajutorul umanitar reabilitare şi ajutor de dezvoltare şi-a menținut rolul important şi a scos icircn evidență nevoia de coordonare a eforturilor la nivel internațional

Tabel nr1 Principalele diferenţe icircntre politica de dezvoltare a UE versus politica de ajutor umanitar a UE

Politica de dezvoltare a UE Politica de ajutor umanitar a UEcategoria ajutorului dezvoltare ajutor umanitar de urgenţăintervalului de timp vizat de intervenţie termen lung termen scurt

grupul ţintă ţări mai puţin dezvoltate zone icircn dezastruprincipalul obiectiv schimbări structurale ajutor umanitar

Sursa construit de autor

1 Europa Summaries of EU legislation Linking relief rehabilitation and development (LRRD) Communicaton from the Commission to the Council and the European Parliament of 23 aprilie 2001 entitled bdquoLinking Relief Rehabilitation and Development - An assessmentrdquo [COM(2001) 153 final - Not published in the Official Journal] httpeuropaeulegislation_summarieshumanitarian_aidr10002_enhtm Consultat la 3052012

Politica de cooperare pentru dezvoltare şi Politica de ajutor umanitar

7

Introducere

Uniunea Europeană manifestă o atitudine pro-activă de solidaritate față de țările icircn curs de dezvoltare oferindu-le acestora atacirct sprijin icircn situații de criză generată de diferite situații de urgență (precum icircn cazul conflictelor militare sau cataclismelor naturale) cacirct şi fonduri pentru proiecte de dezvoltare care să se desfăşoare pe termen mai lung (pentru lucrări de infrastructură educație administrație publică etc) Utilizarea interşanjabilă a termenilor bdquoajutor umanitarrdquo şi bdquoajutor pentru dezvoltarerdquo nu este icircnsă corectă deoarece nu doar orizontul de timp diferențiază cele două tipuri de asistență (ajutorul umanitar este acordat pe termen scurt ajutorul de dezvoltare pe termen lung) ci şi faptul că Uniunea le tratează distinct administracircndu-le prin intermediul unor structuri instituționale diferite şi pe baza unor reguli diferite

Ajutorul oferit de ţările bogate ţărilor sărace poate fi susţinut de diverse motivaţii fie ele morale (trecutul colonial) economice (materii prime pieţe forţă de muncă etc) sau umanitare (dezastre de orice fel ajutor rapid icircn zone de conflict etc) Combinaţia acestor motivaţii dominante duce la configurarea unor politici specifice fapt vizibil şi icircn cadrul UE Pe de o parte asistenţa pentru dezvoltare icircşi propune să accelereze schimbările economice şi instituţionale din ţările icircn dezvoltare Sprijinul respectiv apare ca necesar atacirct timp cacirct procesul de creştere economică al celor din urmă nu a devenit durabil dar nu şi după ce respectivele ţări ating un anumit nivel de dezvoltare Icircn acest caz vorbim despre obiectivul transformator al asistenţei pentru dezvoltare Pe de altă parte ajutorul poate interveni pentru a răspunde unor situații de urgență (războaie inundații secetă etc) dar şi pentru a icircmbunătăţi viaţa de zi cu zi a populaţiei respective lucru vizibil mai ales icircn cazul ajutorului umanitar al cărui obiectiv de bază este de a oferi hrană şi adăpost

Un astfel de obiectiv al asistenţei pentru dezvoltare este unul de solidaritate

Cele două direcţii de intervenţie icircntre care există o evidentă legătură şi chiar suprapunere care ar putea fi considerate ca reprezentacircnd ajutor structural şi ajutor de urgenţă se regăsesc la nivelul UE icircn cadrul a două politici distincte politica de cooperare pentru dezvoltare şi politica pentru ajutor umanitar şi protecţie civilă Zonele de complementaritate ca şi cele de suprapuneri sunt icircncă insuficient clarificate atacirct icircn dezbaterile teoretice cacirct şi icircn intervenţiile concrete Diferenţele dintre cele două categorii de politici pot fi identificate atacirct icircn privinţa tipurilor de ajutor (dezvoltare versus ajutor cu scop umanitar) al intervalului de timp vizat de intervenţie (termen lung versus termen scurt) grupul ţintă (ţări mai puţin dezvoltate versus zone icircn dezastru) sau principalul obiectiv vizat (schimbări structurale versus ajutor umanitar)

Chiar dacă cele două forme de sprijin sunt tratate diferențiat icircn realitate ele funcționează interconectat existacircnd chiar o aşa-numită bdquozonă grirdquo unde tipul de intervenție este greu de definit ca aparținacircnd uneia din aceste două categorii Astfel intervenții din domeniul dezvoltării pot reduce sau chiar anula necesitatea unor intervenții umanitare deoarece un proces de dezvoltare eficient icircntr-o zonă săracă poate ajuta populația să prevină apariția de situații de urgență (foamete boli inundații etc) Comisia a scos icircn evidență faptul că rdquoo mai bună dezvoltare poate reduce nevoia de ajutoare umanitare iar un ajutor umanitar mai bun poate contribui la dezvoltarerdquo1 tranziția icircntre cele două categorii de ajutor fiind realizată prin intermediul reabilitării Icircncepacircnd cu anul 1996 zona gri cunoscută ca zona de legătură icircntre ajutorul umanitar reabilitare şi ajutor de dezvoltare şi-a menținut rolul important şi a scos icircn evidență nevoia de coordonare a eforturilor la nivel internațional

Tabel nr1 Principalele diferenţe icircntre politica de dezvoltare a UE versus politica de ajutor umanitar a UE

Politica de dezvoltare a UE Politica de ajutor umanitar a UEcategoria ajutorului dezvoltare ajutor umanitar de urgenţăintervalului de timp vizat de intervenţie termen lung termen scurt

grupul ţintă ţări mai puţin dezvoltate zone icircn dezastruprincipalul obiectiv schimbări structurale ajutor umanitar

Sursa construit de autor

1 Europa Summaries of EU legislation Linking relief rehabilitation and development (LRRD) Communicaton from the Commission to the Council and the European Parliament of 23 aprilie 2001 entitled bdquoLinking Relief Rehabilitation and Development - An assessmentrdquo [COM(2001) 153 final - Not published in the Official Journal] httpeuropaeulegislation_summarieshumanitarian_aidr10002_enhtm Consultat la 3052012

Ghidul Politicilor Uniunii Europene ndash GPUE 2012

8

UE continuă să reprezinte cel mai important donator internațional de asistență umanitară şi pentru dezvoltare Icircn perioada 2004-2010 UE şi statele membre au contribuit cu circa 57 din AOD net acordat țărilor icircn dezvoltare de către țările dezvoltate o valoare importantă dacă e să o raportăm la valoarea contribuțiilor realizate de către ceilalți mari donatori (icircn 2010 de pildă SUA au contribuit cu 021 din VNB icircn vreme ce UE 27 cu 043) dar icircncă sub nivelul țintei stabilite de către ONU de 07 din VNB La nivel european cinci țări depăşesc valoarea acestui obiectiv Norvegia (11) Luxemburg (109) Suedia (097) Danemarca (09) şi Ţările de Jos (081)2

A POLITICA DE COOPERARE PENTRU DEZVOLTARE

Uniunea Europeană este principalul actor icircn materie de ajutor pentru dezvoltare la nivel mondial Fundamentele cooperării pentru dezvoltare sunt stabilite icircn Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (Titlul III) Principalul obiectiv al Uniunii Europene este de a reduce şi pe termen lung de a eradica sărăcia Politica comunitară icircn materie de dezvoltare a evoluat treptat a vizat iniţial doar ţările şi teritoriile de peste mări asociate Uniunii pentru ca icircn prezent să fie extinsă la toate ţările icircn curs de dezvoltare Această politică reprezintă unul dintre

pilonii relaţiilor externe ale Uniunii oferind un răspuns adaptat nevoilor ţărilor icircn curs de dezvoltareSursa Sinteze ale legislaţiei UE httpeuropaeulegislation_summariesdevelopmentindex_rohtm

I Cadrul conceptual general

I1 Ce reprezintă Ajutorul Oficial pentru Dezvoltare (AOD)

Ajutorul sau asistența oficială pentru dezvoltare reprezintă sprijinul acordat de către țările dezvoltate țărilor icircn curs de dezvoltare prin intermediul granturilor creditelor asistenței tehnice sau a altor forme de cooperare Obiectivul primordial al acestui ajutor icircl reprezintă reducerea şi pe termen lung eradicarea sărăciei prin sprijin acordat dezvoltării economice şi sociale integrare treptată icircn circuitul economic şi comercial mondial dezvoltarea şi consolidarea democrației statului de drept etc AOD poate fi unul bilateral (contribuţiile agenţiilor donatoare guvernamentale la toate nivelurile către ţări icircn dezvoltare) şisau multilateral (ajutorul care vine de la instituțiile internaționale)

Sintagma ajutor oficial pentru dezvoltare (AOD) a fost concepută de Comitetul de Ajutor pentru Dezvoltare (Development Assistance Committee) al OECD3 pentru a permite măsurarea ajutorului

2 OECD International Development Statistics (database) httpwwwoecd-ilibraryorgdevelopmentdevelopment-aid-net-official-development-assistance-oda-2011_aid-oda-table-2011-1-en Consultat la 3052012

Tabelul nr 2 Evoluția AOD (milioane dolari) icircn structură perioada 2003-2010

Țara 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 (e)

Ţările UE membre ale CAD OCDE (mildolari)

37 109 42 789 55 750 59 034 61 538 70 974 67 211 70 150

Instituţiile UE (mil dolari) 7 173 8 704 9 390 10 245 11 634 13 197 13 444 12 986

Total țări dezvoltate membre ale CAD OCDE (milioane dolari)

69 432 79 854 107 838 104 814 104 206 121 954 119 781 128 728

Sursa OECD International Development Statistics (database) httpwwwoecd-ilibraryorgdevelopmentdevelopment-aid-net-official-development-assistance-oda-2011_aid-oda-table-2011-1-en

Politica de cooperare pentru dezvoltare şi Politica de ajutor umanitar

9

acordat ţărilor icircn dezvoltare Conform definiţiei oficiale oferite de OECD (Glossary of Statistical Terms) AOD reprezintă bdquofluxuri de finanţare oficială gestionate icircn principal icircn vederea promovării dezvoltării economice şi a bunăstării icircn ţările icircn curs de dezvoltare care includ un element de grant de cel puţin 25 (şi o rată fixă de 10 discount)rdquo4 Conform OCDE ţările eligibile pentru ajutor sunt grupate icircn două categorii mari prima cuprinde ţările şi teritoriile icircn dezvoltare (plasate icircn Partea I a listei) care primesc asistenţă oficială pentru dezvoltare - AOD (categoria include cele mai sărace ţări ţările cu venit scăzut ţări cu venit mediu etc) şi a doua categorie care include ţări şi teritorii icircn tranziţie (Partea a II-a a listei) care primesc ajutor oficial (AO) (din această categorie fac parte ţări din fosta URSS sau ţări şi teritorii mai avansate) OECD face diferenţa icircntre AOD şi alte două categorii de ajutor oferite de ţările dezvoltateo Ajutorul oficial (AO) care include fluxuri care

icircntrunesc condiţiile de eligibilitate pentru a primi sprijin dar care sunt icircn Partea a II-a a listei de ţări beneficiare realizate de Comitetul Ajutorului pentru Dezvoltare (Development Assistance Committee) al OECD

o Alte fluxuri oficiale (AFO) tranzacţii realizate de către sectorul oficial cu ţări care nu icircntrunesc condiţiile de eligibilitate ca ajutor oficial fie pentru că nu sunt destinate pentru dezvoltare sau pentru că au un element de grant mai mic de 25

Exemple bull dacă o ţară donatoare acordă un grant sau un

icircmprumut către Afganistan acesta e clasificat ca AOD deoarece Afganistanul este inclus icircn Partea I a listei

bull dacă o ţară acordă un grant sau icircmprumut către Bahrein el este clasificat ca AO deoarece Bahrein este inclus icircn Partea a II-a a listei

bull dacă o ţară donatoare acordă asistenţă militară unei alte ţări acesta este clasificat ca AFO deoarece nu este destinat dezvoltării

Sursa OCDE Glossary of Statistical Terms

Ţările donatoare de ajutor sunt de cele mai multe ori comparate icircn funcţie de nivelul AOD oferit şi de procentul ajutorului icircn PIB sau icircn VNB Cantitatea de AOD oferită icircn 2009 la nivel internaţional de către ţările membre OCDE s-a ridicat la nivelul de 90 mld euro (1196 mld dolari) marcacircnd o creştere de 07 faţă de 2008 Icircn acest an cele mai importante ţări donatoare au fost SUA 2948 mld dolari Japonia 164 Franţa 1526 Germania 1325 Regatul Unit 117 mld Icircn termeni relativi (ca procent din VNB) situaţia se modifică substanţial SUA cu 016 ocupă o poziţie codaşă printre ţările OCDE (media fiind de 045)5

Icircn raport cu ceilalți mari donatori poziția UE (incluzacircnd aici atacirct statele membre cacirct şi instituțiile europene) este una de prim rang De la adoptarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (ODM) asistenţa oficială pentru dezvoltare oferită de statele membre ale UE aproape s-a dublat icircn 2010 atingacircnd valoarea de 535 mld EUR (043 din PIB al UE)6 Deşi s-a icircnregistrat o scădere față de nivelurile din 2008 această sumă corespunde unei cote de 043 din VNB al UE şi reprezintă o cifră ridicată icircn comparație cu alți donatori importanți icircn ciuda bugetului auster al majorității statelor membre Deşi UE este icircn continuare colectiv de departe cel mai mare donator din lume furnizacircnd aproximativ 586 din asistența globală este icircncă icircn urmă icircn ceea ce priveşte atingerea obiectivului intermediar colectiv al UE de 056 din VNB pacircnă icircn 2010 urmacircnd ca pacircnă icircn 2015 să se aloce un procent de 07 din VNB pentru AOD7

3 Comitetul Ajutor pentru Dezvoltare (CAD) reprezintă un forum internaţional format din cei mai importanţi donatori internaţionali (24 de ţări Australia Austria Belgia Canada Danemarca Finlanda Franța Germania Grecia Irlanda Italia Japonia Coreea Luxemburg Ţările de Jos Noua Zeelandă Norvegia Portugalia Spania Suedia Elveția Regatul Unit SUA şi instituțiile europene) Instituţiile internaţionale (BM FMI PNUD) participă ca observatori Mandatul CAD este de bdquoa promova cooperarea pentru dezvoltare şi alte politici astfel icircncacirct să contribuie la dezvoltarea durabilă inclusiv prin creştere economică reducerea sărăciei icircmbunătăţirea standardului de viaţă icircn ţările icircn curs de dezvoltare şi către un viitor icircn care nici o ţară să nu mai depindă de ajutor din afarărdquo CAD a devenit parte a OCDE icircn urma unei Rezoluţii Ministeriale din 23 iulie 1961 (icircn anul 2011 CAD a aniversat 50 de ani de existenţă)4 OECD Glossary of Statistical Terms httpstatsoecdorgglossarysearchasp Consultat la 30520125 Nu trebuie icircnsă ignorat faptul că AOD nu este singurul flux de ajutor către ţările icircn dezvoltare fluxurile private fiind şi ele extrem de importante (de pildă ajutoarele oferite de diferitele fundaţii)6 MEMO11221 din 060420117 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European Consiliu Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor Un plan de acțiune al UE icircn douăsprezece puncte icircn sprijinul Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului Bruxelles 2142010 COM(2010)159 final httpeur-lexeuropaeuLexUriServLexUriServdouri=COM20100159FINROPDF Consultat la 3052012

Ghidul Politicilor Uniunii Europene ndash GPUE 2012

10

II Momente cheie icircn evoluţia politicii UE de cooperare pentru dezvoltare

Icircnceputul politicii UE de cooperare pentru dezvoltare (PCD) coincide cu adoptarea Tratatului de la Roma (1957) prin care s-au pus bazele Fondului European pentru Dezvoltare (FED) principalul instrument financiar al acestei politici8 La icircnceputul procesului de integrare Fondul răspundea aspiraţiilor manifestate de unele state membre (Franţa icircn mod special) de a acorda tratament preferenţial fostelor colonii şi teritorii de dincolo de mări Icircn cadrul Convenţiilor de la Yaoundeacute I şi II din anii 1963 respectiv 1969 au fost create al doilea şi al treilea FED care au acoperit perioada pacircnă icircn anul 1975 Cele două convenţii au meritul de a fi oferit avantaje comerciale preferenţiale şi sprijin financiar Ţărilor Asociate Africane şi Malgaşe

Icircn anul 1971 se pun bazele Sistemului Generalizat de Preferinţe9 (Generalized System of Preferences ndash GSP) un acord comercial prin intermediul căruia este oferit acces preferenţial pe pieţele UE unui număr de 176 de state icircn curs de dezvoltare Acesta se realizează prin practicarea unor tarife reduse la intrarea produselor ce aparţin acestor ţări pe piaţa UE icircn scopul icircncurajării țărilor icircn curs de dezvoltare să participe la comerţul internaţional şi să obțină venituri suplimentare din export Icircn 2008 a fost adoptat un nou sistem GSP pentru perioada cuprinsă icircntre 1 ianuarie 2009 şi 31 decembrie 2011

Anul 1972 marchează apropierea statelor asiatice de Comunitate fiind icircnfiinţată o comisie specială

de coordonare a ASEAN (Association of Southeast Asian Nations) pentru a negocia cu Comunitatea Europeană Din acest moment Uniunea icircncepe să construiască o reţea complexă de relaţii comerciale economice şi politice cu ASEAN oficializate icircn 1980 prin icircncheierea unui acord de cooperare Prin intermediul acestuia se stabilesc obiectivele pentru cooperarea icircn domeniile comercial economic şi al dezvoltării şi se icircnfiinţează un comitet comun de cooperare pentru a promova diverse activităţi mutual icircmpărtăşite

Aderarea Regatului Unit icircn 1973 a lărgit aria de interes a politicii UE de cooperare pentru dezvoltare incluzacircnd şi statele din zona Caraibilor şi Pacificului icircn spaţiul de interes al Comunităţii Acest fapt a dus la crearea unei grupări regionale extinse formate din ţări din Africa Caraibe şi Pacific (grupul ACP)

Icircncepacircnd cu anul 1975 au loc cele patru Convenţii Lomeacute10 care au rolul de a stabili principiile şi obiectivele de cooperare icircntre Comunitate şi ţările ACP Acestea se referă la principiul parteneriatului natura contractuală a relaţiei şi lămurirea aspectelor politice de ajutor şi de comerţ toate acestea icircntr-o perspectivă pe termen lung Lomeacute I din anul 1975 coincide cu cel de al patrulea FED şi are ca scop includerea icircn programul de cooperare a unor state care fac parte din Coroană Britanică icircn condiţiile accesiunii Marii Britanii la Comunitatea Economică Europeană A doua Convenţie Lomeacute are loc icircn anul 1979 şi corespunde celui de-al cincilea FED Nu aduce schimbări majore cu excepţia sistemului

8 Fiecare FED este constituit pentru o perioadă de aproximativ cinci ani crearea acestora corespunzacircnd icircn cele mai multe cazuri cu tratatele ce au pus bazele Uniunii Europene Pacircnă icircn prezent au fost create zece asemenea FED-uri ultimul adoptat avacircnd mandat pacircnă icircn anul 20139 Ali M El-Agraa The European Union Economics and Policies New York Cambridge University Press 2007 p49610 Site-ul oficial al Comisiei Europene httpeceuropaeueuropeaidwhereacpoverviewlome-conventionlomeitoiv_enhtm (ultimul update 22122010 ultima accesare 22042011)

Tabelul nr 3 Evoluţia AOD icircn anii 2004 şi 2010 la nivelul celor mai mari donatori

ȚaraAOD (EUR mld) AOD locuitor (EUR) AODVNB ()

2004 2010 2004 2010 2004 2010

UE 2527 368 535 75 107 034 043

SUA 153 204 52 66 017 021

Japonia 62 66 49 52 019 020

Canada 25 34 77 99 027 033

Total țări dezvoltate membre CAD-OCDE 660 912 71 96 025 032

Sursa OCDE CADCE icircn EC EU Accountability Report 2011 on Financing for Development Brussels 19042011 SEC(2011)500 final

Politica de cooperare pentru dezvoltare şi Politica de ajutor umanitar

11

SYSMIN menit a ajuta industria minieră icircn ţările dependente de minerit din zona ACP Cea de-a treia Convenţie cea din 1984 corespunzătoare celui de al şaselea FED schimbă interesul dinspre promovarea dezvoltării industriei spre dezvoltarea statelor prin forţe proprii urmacircnd ca icircn anul 1990 cea de-a patra Convenţie Lomeacute să pună accentul pe promovarea drepturilor omului democratizare şi buna guvernanţă egalitatea de gen protecţia mediului cooperarea descentralizată diversificarea economiilor statelor ACP promovarea sectorului privat şi sporirea cooperării regionale

O dată cu schimbările apărute icircn statele ACP la icircnceputul anilor lsquo90 mai ales procesul de democratizare prin care acestea trec la care se adaugă schimbările intervenite icircn cadrul UE (extinderea Uniunii şi icircndreptarea atenţiei spre partenerii din estul Europei şi din regiunea mediteraneană) devine necesară revizuirea celei din urmă Convenţii revizuire ce are loc icircn anii lsquo94-lsquo95 Principalele amendamente aduse se referă la respectarea drepturilor omului şi a principiilor democraţiei şi ale statului de drept iar icircn acest context statele ACP care nu aplică aceste principii riscacircnd retragerea sprijinului financiar din partea UE De asemenea este introdus un program gradual ce icircşi propune să sporească flexibilitatea şi performanţa icircn statele ACP atenţia icircndreptacircndu-se astfel către cooperarea descentralizată sub forma parteneriatului participativ care include astfel un număr mare de actori din cadrul societăţii civile

Icircncepacircnd cu anul 2000 Acordul de la Cotonou icircnlocuieşte acordurile Lomeacute şi reprezintă baza relaţiei dintre UE şi cele 79 de state din zona ACP Acordul Cotonou acoperă o arie mai larga decacirct acordurile anterioare icircncorporacircnd atacirct dimensiunea economică cacirct şi dimensiunea politică a cooperării pentru dezvoltare Acordul acoperă o perioadă de 20 de ani pacircnă icircn 2020 şi include o clauză care prevede obligaţia revizuirii acestuia la fiecare cinci ani Icircn prezent prevederile sale sunt aplicate conform revizuirii care a avut loc icircn 2010 accentul fiind pus pe probleme actuale precum integrarea regională securitatea schimbările climatice etc

După căderea Cortinei de fier şi a Zidului Berlinului (1989) UE a finanţat programe de cooperare pentru dezvoltare atacirct icircn fostele ţări socialiste din Europa Centrală şi de Est (Phare) cacirct şi din fosta URSS (TACIS) Programul TACIS (Technical Assistance to the Commonwealth of Independent States) a fost lansat icircn anul 1991 cu scopul de a oferi asistenţă tehnică icircn procesul economic şi politic al

tranziţiei unui număr de 12 ţări din Europa de Est şi Asia Centrală (Armenia Azerbaijan Belarus Georgia Kazakhstan Kyrgyzstan Moldova Rusia Tadjikistan Turkmenistan Ucraina şi Uzbekistan)

Relaţiile UE cu ţările din bazinul Mediteranei s-au derulat icircn perioada 1976-1990 icircn cadrul Politicii Mediteraneene Globale (Global Mediteranean Policy) care includea reglementări specifice privind comerţul bilateral accesul liber pe piaţa internă a UE icircn cazul produselor manufacturate etc După anul 1990 relaţiile icircntre cele două zone geografice au fost acoperite de o nouă strategie o Politică Mediteraneană Reicircnnoită (Renovated Mediterranean Policy) Icircn 1995 se icircnregistrează un moment de cotitură icircn evoluţia acestor relaţii Icircn cadrul conferinţei de la Barcelona (noiembrie 1995) pentru prima dată icircn istoria UE 15 state membre şi 12 ţări din vestul şi sudul Mediteranei (Algeria Tunisia Maroc Egipt Israel Iordania Autoritatea Palestiniană Liban Siria Turcia Cipru şi Malta) cad de acord asupra Parteneriatului Euro-mediteranean (MEDA Program) bazat pe Declaraţia de la Barcelona care stabilea realizarea unei zone de liber schimb pacircnă icircn anul 2010

După extinderea din 20042007 UE a lansat o nouă politică Politica Europeană de Vecinătate menită să acopere atacirct latura estică cacirct şi sudică mediteraneană Icircncepacircnd cu 2007 instrumentul financiar specific acestei politici Instrumentul European de Vecinătate şi Parteneriat (European Neighbourhood and Partnership Instrument - ENPI) a icircnlocuit atacirct programele MEDA cacirct şi TACIS

Relaţiile UE cu ţări din America Latină includ atacirct dialogul la nivel bi-regional cacirct şi specializat cu regiuni specifice (Mercosur Pactul Andin etc) sau ţări faţă de care există acorduri de asociere (de pildă Mexic Chile)

Cooperarea pentru dezvoltare a devenit icircn mod formal o componentă a domeniilor de intervenţie ale UE icircncepacircnd cu Tratatul de la Maastricht (1993) prevederile fiind preluate apoi de Amsterdam (1999) şi Nisa (2003) Astfel Tratatul de la Maastricht (19921993) are meritul de a fi integrat formal cooperarea icircn vederea dezvoltării icircn textul articolelor Tratatului Uniunii Europene (un nou titlu XVII bdquoCooperarea pentru dezvoltarerdquo) Politica Comunităţii icircn domeniul cooperării pentru dezvoltare bdquoeste complementară celor ale statelor membrerdquo11 atacirct Comisia Europeană cacirct şi statele membre icircmpart competenţe şi responsabilităţi icircn atingerea obiectivelor comune (articolul 130 U TFUE) Cu toate acestea Tratatul rămacircne icircnsă destul

11 Tratatul Uniunii Europene Introducere selecţie şi traducere Theodor Tudoroiu Editura Lucretius Bucureşti 1997 p 132

Ghidul Politicilor Uniunii Europene ndash GPUE 2012

12

de vag icircn privinţa modului icircn care statele membre şi Comisia Europeană se vor susţine reciproc icircn atingerea obiectivelor comune ceea ce nu s-a icircntacircmplat icircn cazul altor politici comune (precum politica comercială de pildă)12

Icircn anul 1996 se lansează dialogul interinstituţional pe tema bdquoConectarea ajutorului reabilitării şi dezvoltăriirdquo (Linking Relief Rehabilitation and Development) menit să stabilească o strategie continuă şi complexă de adresare a crizelor umanitare şi a ajutorului pe dezvoltare pe de o parte şi icircntre acţiunile Comisiei şi cele ale statelor membre pe de altă parte13 Situaţia va fi parţial remediată icircn anul 2000 prin adoptarea de către Comisia Europeană şi Consiliu a bdquoEuropean Communityrsquos Development Policyrdquo14 un document important prin faptul că definea un cadru specific pentru acţiunile Comisiei icircn domeniul strategiilor şi programelor de dezvoltare Icircn anul 2001 Comisia realizează o evaluare a măsurilor destinate să acopere vidul care există icircntre ajutorul de urgenţă şi ajutorul pentru dezvoltare 15 iar icircn decembrie 2005 cele trei principale instituţii ale UE Consiliul de Miniştri Comisia Europeană şi Parlamentul European cad de acord asupra a ceea ce va fi cunoscut sub numele de bdquoConsensul european privind dezvoltareardquo (European Consensus on Development) Acest document pentru prima dată icircn 50 de ani de cooperare defineşte principiile comune pe baza cărora UE şi statele membre vor implementa propriile politici de dezvoltare icircn spiritul complementarităţii16

Anul 2000 marchează şi angajarea UE icircn promovarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (ODM) odată cu participarea la summit-ul pe această temă Scopul acestui proiect este de a reduce definitiv sărăcia extremă icircn plan global fiind stabilite icircn acest sens opt obiective eradicarea sărăciei şi a foametei icircn lume accesul universal la ciclul primar de icircnvăţămacircnt promovarea egalităţii icircntre sexe şi afirmarea femeilor reducerea mortalităţii infantile icircmbunătățirea sănătăţii materne combaterea HIVSIDA şi a tuberculozei asigurarea durabilităţii mediului şi crearea unui parteneriat global pentru dezvoltare17

Icircn anul 2009 Tratatul de la Lisabona confirmă şi icircntăreşte angajamentul UE de a contribui la eradicarea sărăciei obiectiv considerat prioritar icircn cazul politicii UE de dezvoltare Ca element de noutate eradicarea sărăciei devine unul din obiectivele Serviciului European de Acţiune Externă Această nouă structură va coordona toate acţiunile externe ale Uniunii inclusiv politicile de ajutor umanitar şi dezvoltare De asemenea Tratatul creează şi Corpul European Voluntar de Ajutor Umanitar

III Baza legală proces decizional

III1 Cadrul legal

Baza legală a politicii UE de dezvoltare internaţională şi ajutor umanitar se sprijină pe cei trei piloni clasici legislaţia primară (tratele constitutive ale UE) legislaţia secundară obligatorie formată din toate acele acţiuni cu efect juridic menite să asigure implementarea politicilor stabilite icircn tratate (regulamente directive decizii) şi neobligatorie cunoscută şi drept soft laws (recomandări opinii concluzii declaraţii ale Consiliului comunicări ale Comisiei şi ale Parlamentului etc) şi jurisprudenţa Un alt segment important al acquis-ului icircl reprezintă legislaţia internaţională care include acorduri tratate declaraţii etc

Legislaţia primară este constituită din tratatele UE dintre care cele relevante pentru dezbatere cu privire la politica de AUD sunt Tratatul de la Roma (19571958) Tratatul de la Maastricht (19921993) şi Tratatul Lisabona (20072009) Tratatele de la Amsterdam (19971999) şi Nisa (20012003) nu aduc modificări de substanţă politicii de cooperare pentru dezvoltare

Tratatul de la Roma (1957) nu includea nici un fel de menţiuni specifice privind cooperarea pentru dezvoltare cooperarea bazacircndu-se pe prevederile privind asocierea ţărilor de peste mări şi pe cele privind politica comercială comună Partea a IV Asocierea teritoriilor şi ţărilor de peste mări parte

12 Overseas Development Institute Briefing Paper Number 2 April 1995 EU aid post-Maastricht Fifteen into One 13 Communication from the Commission to the Council and the European Parliament Linking Relief Rehabilitation and Development 1996 httpeur-lexeuropaeuLexUriServLexUriServdouri=COM19960153FINENPDF (ultima accesare 14022012)14 Communication from the Commission to the Council and the European Parliament The European Communityrsquos Development Policy 2000 httpeur-lexeuropaeuLexUriServLexUriServdouri=COM20000212FINENPDF Consultat la 305201215 Communication from the Commission to the Council and the European Parliament Linking Relief Rehabilitation and Development ndash An assessment 2001 disponibilă la httpeur-lexeuropaeuLexUriServLexUriServdouri=COM20010153FINENPDF Consultat la 305201216 Joint statement by the Council and the representatives of the governments of the Member States meeting within the Council the European Parliament and the Commission on European Union disponibilă pe httpwwwdevelopmentportaleusnv1dmdocumentseuropean_consensus_2005_enpdf şi Development Policy lsquoThe European Consensusrsquo Jurnalul Oficial 2006C 4601 httpeuropaeulegislation_summariesdevelopmentgeneral_development_frameworkr12544_enhtm (ultima accesare 14022012)17 Site-ul oficial al Uniunii Europene httpeuropaeulegislation_summariesdevelopmentgeneral_development_frameworkr12533_enhtm (ultimul update 19022009 ultima accesare 25042011)

Ghidul Politicilor Uniunii Europene ndash GPUE 2012

12

de vag icircn privinţa modului icircn care statele membre şi Comisia Europeană se vor susţine reciproc icircn atingerea obiectivelor comune ceea ce nu s-a icircntacircmplat icircn cazul altor politici comune (precum politica comercială de pildă)12

Icircn anul 1996 se lansează dialogul interinstituţional pe tema bdquoConectarea ajutorului reabilitării şi dezvoltăriirdquo (Linking Relief Rehabilitation and Development) menit să stabilească o strategie continuă şi complexă de adresare a crizelor umanitare şi a ajutorului pe dezvoltare pe de o parte şi icircntre acţiunile Comisiei şi cele ale statelor membre pe de altă parte13 Situaţia va fi parţial remediată icircn anul 2000 prin adoptarea de către Comisia Europeană şi Consiliu a bdquoEuropean Communityrsquos Development Policyrdquo14 un document important prin faptul că definea un cadru specific pentru acţiunile Comisiei icircn domeniul strategiilor şi programelor de dezvoltare Icircn anul 2001 Comisia realizează o evaluare a măsurilor destinate să acopere vidul care există icircntre ajutorul de urgenţă şi ajutorul pentru dezvoltare 15 iar icircn decembrie 2005 cele trei principale instituţii ale UE Consiliul de Miniştri Comisia Europeană şi Parlamentul European cad de acord asupra a ceea ce va fi cunoscut sub numele de bdquoConsensul european privind dezvoltareardquo (European Consensus on Development) Acest document pentru prima dată icircn 50 de ani de cooperare defineşte principiile comune pe baza cărora UE şi statele membre vor implementa propriile politici de dezvoltare icircn spiritul complementarităţii16

Anul 2000 marchează şi angajarea UE icircn promovarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (ODM) odată cu participarea la summit-ul pe această temă Scopul acestui proiect este de a reduce definitiv sărăcia extremă icircn plan global fiind stabilite icircn acest sens opt obiective eradicarea sărăciei şi a foametei icircn lume accesul universal la ciclul primar de icircnvăţămacircnt promovarea egalităţii icircntre sexe şi afirmarea femeilor reducerea mortalităţii infantile icircmbunătățirea sănătăţii materne combaterea HIVSIDA şi a tuberculozei asigurarea durabilităţii mediului şi crearea unui parteneriat global pentru dezvoltare17

Icircn anul 2009 Tratatul de la Lisabona confirmă şi icircntăreşte angajamentul UE de a contribui la eradicarea sărăciei obiectiv considerat prioritar icircn cazul politicii UE de dezvoltare Ca element de noutate eradicarea sărăciei devine unul din obiectivele Serviciului European de Acţiune Externă Această nouă structură va coordona toate acţiunile externe ale Uniunii inclusiv politicile de ajutor umanitar şi dezvoltare De asemenea Tratatul creează şi Corpul European Voluntar de Ajutor Umanitar

III Baza legală proces decizional

III1 Cadrul legal

Baza legală a politicii UE de dezvoltare internaţională şi ajutor umanitar se sprijină pe cei trei piloni clasici legislaţia primară (tratele constitutive ale UE) legislaţia secundară obligatorie formată din toate acele acţiuni cu efect juridic menite să asigure implementarea politicilor stabilite icircn tratate (regulamente directive decizii) şi neobligatorie cunoscută şi drept soft laws (recomandări opinii concluzii declaraţii ale Consiliului comunicări ale Comisiei şi ale Parlamentului etc) şi jurisprudenţa Un alt segment important al acquis-ului icircl reprezintă legislaţia internaţională care include acorduri tratate declaraţii etc

Legislaţia primară este constituită din tratatele UE dintre care cele relevante pentru dezbatere cu privire la politica de AUD sunt Tratatul de la Roma (19571958) Tratatul de la Maastricht (19921993) şi Tratatul Lisabona (20072009) Tratatele de la Amsterdam (19971999) şi Nisa (20012003) nu aduc modificări de substanţă politicii de cooperare pentru dezvoltare

Tratatul de la Roma (1957) nu includea nici un fel de menţiuni specifice privind cooperarea pentru dezvoltare cooperarea bazacircndu-se pe prevederile privind asocierea ţărilor de peste mări şi pe cele privind politica comercială comună Partea a IV Asocierea teritoriilor şi ţărilor de peste mări parte

12 Overseas Development Institute Briefing Paper Number 2 April 1995 EU aid post-Maastricht Fifteen into One 13 Communication from the Commission to the Council and the European Parliament Linking Relief Rehabilitation and Development 1996 httpeur-lexeuropaeuLexUriServLexUriServdouri=COM19960153FINENPDF (ultima accesare 14022012)14 Communication from the Commission to the Council and the European Parliament The European Communityrsquos Development Policy 2000 httpeur-lexeuropaeuLexUriServLexUriServdouri=COM20000212FINENPDF Consultat la 305201215 Communication from the Commission to the Council and the European Parliament Linking Relief Rehabilitation and Development ndash An assessment 2001 disponibilă la httpeur-lexeuropaeuLexUriServLexUriServdouri=COM20010153FINENPDF Consultat la 305201216 Joint statement by the Council and the representatives of the governments of the Member States meeting within the Council the European Parliament and the Commission on European Union disponibilă pe httpwwwdevelopmentportaleusnv1dmdocumentseuropean_consensus_2005_enpdf şi Development Policy lsquoThe European Consensusrsquo Jurnalul Oficial 2006C 4601 httpeuropaeulegislation_summariesdevelopmentgeneral_development_frameworkr12544_enhtm (ultima accesare 14022012)17 Site-ul oficial al Uniunii Europene httpeuropaeulegislation_summariesdevelopmentgeneral_development_frameworkr12533_enhtm (ultimul update 19022009 ultima accesare 25042011)

Politica de cooperare pentru dezvoltare şi Politica de ajutor umanitar

13

pe care o regăsim ulterior icircn toate celelalte tratate includea două articole relevante 131 care explicita scopul asocierii cu aceste teritorii (promovarea dezvoltării economice şi sociale a acestor ţări şi stabilirea de relaţii economice mai stracircnse icircntre aceste regiuni şi Comunitate) şi 132 icircn care erau menţionate obiectivele asocierii (garantarea aceluiaşi regim comercial ca şi statelor membre sprijin prin investiţii pentru sprijinirea dezvoltării progresive a acestor ţări şi teritorii)

Tratatul de la Maastricht (1992) integrează formal cooperarea icircn vederea dezvoltării icircn noul titlu XVII bdquoCooperarea pentru dezvoltarerdquo articolele 130U-130Y Articolul 130U al acestui tratat defineşte obiectivele comune ale acestei politici atacirct socio-economice (precum dezvoltarea economică şi socială durabilă a statelor icircn curs de dezvoltare mai ales a celor mai dezavantajate integrarea treptată a acestora icircn sistemul economic mondial lupta icircmpotriva sărăciei) a celor politice (consolidarea democraţiilor şi garantarea statului de drept şi a drepturilor şi libertăţilor fundamentale) cacirct şi de coerenţă cu alte politici ale UE sau internaţionale18 Astfel se subliniază faptul că politica Comunităţii icircn domeniul dezvoltării bdquoeste complementarărdquo celei duse de statele membre (Art130U TUE) ceea ce icircnseamnă că eforturile lor trebuie să se susţină reciproc pentru a avea o eficienţă ridicată Tratatul scoate icircn evidenţă faptul că UE ar trebui să ţină cont de obiectivele menţionate mai sus icircn aplicarea oricărei dintre politicile sale care ar putea afecta statele icircn curs de dezvoltare bdquoComunitatea ţine cont de obiectivele vizate icircn articolul 130U icircn politicile pe care le pune icircn practică şi care sunt susceptibile să afecteze ţările icircn curs de dezvoltarerdquo19 (Articolul 130V)

Tratatul de la Amsterdam (19971999) renumerotează articolele fără a aduce modificări capitolului bdquoCooperare pentru dezvoltarerdquo Secţiunea bdquoAsocierea ţărilor şi teritoriilor de peste mărirdquo menţine conţinutul Tratatului de la Maastricht cu unele modificări legate de modul de stabilire al taxelor vamale Pe de altă parte Tratatul a icircncorporat Misiunile de la Petersburg care datează icircncă din 1992 şi care reprezintă o serie de sarcini de natură umanitară de menţinere şi realizare a păcii pe care statele UE sunt icircmputernicite să le implementeze

Tratatul de la Nisa (20012003) introduce un nou capitol cu privire la cooperarea economică financiară şi tehnică cu statele terţe (articolul 181a) bdquomenit icircn principal a introduce posibilitatea unor aranjamente separate pentru acordarea ajutorului umanitar ţărilor aflate icircn perioada de pre-aderare şi ţărilor vecinerdquo20

Tratatul de la Lisabona(20072009)21 vine cu noi precizări privind locul acestei politici icircn ansamblul politicilor UE obiectivele ei şi actorii cheie implicaţi Astfel tratatul menţionează faptul că bdquoIcircn domeniile cooperării pentru dezvoltare şi ajutorului umanitar Uniunea dispune de competenţă pentru a icircntreprinde acţiuni şi pentru a duce o politică comună fără ca exercitarea acestei competenţe să poată avea ca efect lipsirea statelor membre de posibilitatea de a-şi exercita propria competenţărdquo(Art4(4))22 ceea ce evidenţiază rolul important jucat de subsidiaritate şi icircn acest domeniu Icircn secţiunea consacrată bdquoCooperării pentru dezvoltarerdquo (Titlul III Cooperarea cu ţări terţe şi ajutorul umanitar Capitolul I Cooperarea pentru dezvoltare) Tratatul de la Lisabona scoate icircn evidenţă faptul că instituţiile UE şi statele membre sunt de această dată pe picior de egalitate bdquoPolitica de cooperare pentru dezvoltare a Uniunii şi politicile statelor membre se completează şi se susţin reciprocrdquo (Art208 (1) TFUE) spre deosebire de Tratatul de la Maastricht care plasa politica UE pentru dezvoltare icircntr-o zonă complementară politicilor duse de statele membre (vezi Art130U bdquoPolitica Comunităţii icircn domeniul cooperării pentru dezvoltare [hellip] este complementară celor ale statelor membrerdquo)

Tratatul accentuează şi importanţa bdquoreducerii şi icircn cele din urmă eradicării sărăcieirdquo drept bdquoobiectiv principal al politicii Uniunii icircn acest domeniurdquo (Art208(1) par2 TFUE) precum şi faptul că bdquoPolitica icircn domeniul cooperării pentru dezvoltare se desfăşoară cu respectarea principiilor şi obiectivelor acţiunii externe a Uniuniirdquo (Art208(1) par1 TFUE) şi că UE va ţine cont de bdquoobiectivele cooperării pentru dezvoltare la punerea icircn aplicare a politicilor care pot afecta ţările icircn curs de dezvoltarerdquo (Art208(1) par2 TFUE)

Tratatul vine şi cu două noutăţi icircn plan instituţional cu impact asupra acţiunii pe plan extern un Preşedinte permanent al Consiliului European care este icircnvestit pentru un mandat de doi ani şi jumătate ce

18 Site oficial al UE httpeuropaeulegislation_summariesdevelopmentgeneral_development_frameworkr12533_enhtm (ultimul update 19022009 ultima accesare 25042011)19 Ibidem20 Portalul European Independent pentru Dezvoltare httpwwwdevelopmentportaleuwcminformationguide-on-eu-development-co-operationlegal-basis-of-eu-development-policyprimary-legislationthe-treaty-of-nice-2001html (ultima accesare 10042011)21 Steven P McGiffen 2005 The European Union A Critical Guide London Pluto Press pp103-10722 TFUE Art4 al4

Ghidul Politicilor Uniunii Europene ndash GPUE 2012

14

poate fi reicircnnoit (icircn prezent Herman Van Rompuy) şi un Icircnalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politică de securitate (post ocupat icircn prezent de Catherine Ashton) De o importanţă deosebită este şi introducerea Serviciului European de Acţiune Externă care va susţine Icircnaltul Reprezentant icircn icircndeplinirea responsabilităţilor sale şi va fi implicat icircn orice reformă legată de dezvoltare Spre deosebire de Tratatul de la Maastricht din Tratatul de la Lisabona dispare orice referire la statele ACP (mențiunile sunt numai la adresa țărilor terțe altele decacirct țările icircn curs de dezvoltare) ridicacircndu-se astfel problema păstrării acquis-ului cacircştigat icircn cadrul parteneriatului cu aceste țări Icircn acest context cooperarea pentru dezvoltare şi ajutorul umanitar devin icircn mod explicit instrumente ale politicii externe fiind menționate icircn Tratatul de la Lisabona alături de politica comercială comună cooperarea economică financiară şi tehnică cu terțe țări şi acordurile internaționale

Legislaţia secundară include pe de o parte acte juridice obligatorii din categoria regulamentelor prin care sunt definite de pildă modalitățile de acţiune ale instrumentelor financiare specifice acestei politici şi pe de altă parte acte juridice neobligatorii precum sunt declaraţiile comunicările ghidurile etc prin care este explicitat cadrul legal obligatoriu

Icircn actuala perioadă de programare financiară diferite regulamente reglementează obiectivele principiile modul de funcţionare etc pentru fiecare tip de instrument financiar specific cooperării pentru dezvoltare (fie ele geografice care se referă la o regiune specifică sau tematice sau orizontale care se aplică unui sector specific al cooperării pentru dezvoltare) Componenta ajutorului umanitar beneficiază şi ea de un regulament aparte prin care acest tip particular de sprijin (pe termen de cel mult şase luni) este oferit nu numai pentru acţiuni de ajutor imediat ci şi pentru acţiuni de prevenire a catastrofelor şi de reconstrucţie

Instrumentele geograficebull Instrumentul European de Vecinătate

şi Parteneriat (IEVP) - (The European Neighborhood and Partnership Instrument) - Regulamentul 16382006

bull Fondul European de Dezvoltare (FED) ndash (European Development Fund) - Regulamentul 2152008 privind regulamentul financiar aplicabil celui de-al zecelea FED

bull Instrumentul pentru Dezvoltarea Cooperării (IDC) - (The Development Co-operation Instrument) - Regulamentul 19052006

Instrumentele tematicebull Instrumentul European pentru Democraţie şi

Drepturile Omunlui (The European Instrument for Democracy and Human Rights) - Regulamentul18892006

bull Instrumentul pentru Cooperare icircn vederea Siguranţei Nucleare (The Instrument for Nuclear Safety Co-operation) Regulamentul 3002007

bull IDC (Reg 19052006) a permis configurarea a şase instrumente specifice

o IDC - Managementul durabil şi de mediu al resurselor naturale

o IDC ndash Actori non-statalio IDC ndash Securitate alimentarăo IDC ndash Migraţie şi azilo IDC ndash Investind icircn oamenio IDC ndash Restructurarea producţiei de

zahărbull Facilitatea Alimentară a UE (EU Food Facility) -

Regulamentul 13372008bull Instrumentul pentru Stabilitate ( Instrument for

Stability) - Regulamentul 17172006

Baza legală specifică politicii UE de dezvoltare a fost influenţată permanent şi de deciziile luate la nivel global icircn cadrul diferitelor organizaţii internaţionale decizii care devin obligatorii pentru Uniune şi statele membre Tratatul Lisabona reiterează astfel faptul că bdquoUniunea şi statele membre icircşi respectă angajamentele şi ţin seama de obiectivele pe care le-au acceptat icircn cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite şi al altor organizaţii internaţionale competenterdquo23 Icircn acest context relevanţă ridicată au următoarele documente

bull Declaraţia Mileniului şi respectiv Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (reprezintă cea mai importantă parte a Declaraţiei) adoptată icircn septembrie 2000 de către 191 de ţări printre care şi Romacircnia la summitul Mileniului prin care comunitatea internaţională s-a angajat icircntr-un proiect mondial destinat reducerii energice a sărăciei extreme icircn diversele sale dimensiuni24

23 TFUE Titlul III Capitolul I Cooperarea pentru dezvoltare Articolul 208 (2)24 httpwwwonuinforoodm

Politica de cooperare pentru dezvoltare şi Politica de ajutor umanitar

15

Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (ODM) asociate Declaraţiei Mileniului sunt icircn număr de opt respectiv reducerea sărăciei şi a foametei icircn lume asigurarea unei educaţii primare pentru toţi promovarea egalităţii sexelor reducerea mortalităţii copiilor icircmbunătăţirea sănătăţii materne combaterea virusului HIVa bolii SIDA şi a altor boli asigurarea unui mediu icircnconjurător durabil participarea la un parteneriat mondial pentru dezvoltare Uniunea Europeană şi implicit statele membre s-au angajat să icircndeplinească ODM pacircnă icircn anul 2015

bull Acordul de la Cotonou din anul 2000

Acordul de la Cotonou25 icircncurajează fundamentul politic al relaţiei UE cu statele ACP punacircnd icircn prim plan dialogul politic mai ales asupra unor teme pacircnă icircn acel moment mai puţin dezbătute precum pacea şi securitatea comerţul cu arme şi migraţia Mai mult este introdus ca element esenţial bdquobuna guvernanţărdquo ca bază a continuării funcţionării acordurilor stabilite26 Acordul este destinat să acopere o perioadă de 20 de ani şi se bazează pe patru principii egalitatea partenerilor ndash decizia asupra modelului de dezvoltare economică şi socială trebuie să aparţină fiecărui stat icircn parte participarea ndash este icircncurajată implicarea actorilor nonguvernamentali sau regionali dialogul şi obligaţiile mutuale care vor fi monitorizate şi evaluate diferenţierea şi regionalizarea ndash modelarea acordurilor de cooperare trebuie să ţină cont de necesităţile performanţele şi strategiile pe termen lung ale fiecărui stat fiind icircncurajat tratamentul special (preferenţial) oferit statelor cel mai puţin dezvoltate

O altă noutate introdusă de Acord se referă la introducerea actorilor non-statali şi a administraţiilor locale icircn relaţia de cooperare aceştia fiind consideraţi actori complementari guvernelor centrale Cu toate că acestea din urmă rămacircn responsabile pentru stabilirea propriilor strategii de dezvoltare noii actori vor fi consultaţi şi implicaţi icircn elaborarea acesteia beneficiind chiar de acces la resurse Un accent deosebit se pune pe sectorul privat ca instrument pentru dezvoltarea economică sustenabilă căruia i se oferă acces la finanţare prin intermediul Băncii Europene pentru Investiţii

Cu privire la relaţiile comerciale acordul introduce

poate cea mai importantă noutate este icircnlocuit sprijinul oferit pe principul non-reciprocităţii cu o nouă schemă de cooperare ndash parteneriatele economice ndash care vor asigura beneficii comerciale sub forma scutirii de taxe vamale şi Uniunii Europene la intrarea produselor pe pieţele statelor ACP Desigur conform principiului diferenţierii introdus de acelaşi acord această schemă nu se aplică statelor cel mai puţin dezvoltate care pot continua cooperarea conform prevederilor Convenţiilor Lomeacute Acordul include o implicare evidentă a statelor ACP şi a Uniunii Europene icircn promovarea justiţiei prin intermediul Curţii Penale Internaţionale Astfel statele-părţi sunt obligate să icircmpărtăşească experienţa legislativă icircn ratificarea pe plan intern a prevederilor statutului de la Roma (care a pus bazele Curţii) şi să lupte icircmpotriva ilegalităţilor icircn conformitate cu principiile dreptului internaţional

Din categoria legislaţiei secundare face parte şi un document politic extrem de important prin care pentru prima dată icircn cincizeci de ani de cooperare icircn anul 2006 instituţiile UE (PE Consiliu şi Comisie) şi statele membre au căzut de acord să definească cadrul principiilor comune icircn care vor fi puse icircn aplicare politicile de dezvoltare icircntr-un spirit de complementaritate - bdquoConsensul european privind dezvoltareardquo (European Consensus on Development)27

Din dorinţa de a simplifica sistemul global de asistenţă internaţională extrem de complex şi de fragmentat de a reduce costurile tranzacţionale şi icircmbunătăţi rezultatele un număr important de donatori şi receptori au semnat Declaraţia de la Paris (martie 2005) Declaraţia reprezintă o icircnţelegere internaţională prin care mai multe state alături de o serie de organizaţii internaţionale au decis să continue eforturile de armonizare aliniere şi administrare a ajutorului umanitar astfel icircncacirct rezultatele să poată fi monitorizate Dupa trei ani a fost urmată de Agenda de acţiune Accra adoptată icircn 2008 cu scopul de a creşte viteza de implementare a măsurilor decise prin Declaraţia de la Paris Aceasta adaugă predictibilitatea acţiunilor (de pildă se recomandă donatorilor să anunţe cu 3-5 ani icircn avans informaţii cu privire la ajutorul pe care urmăresc să icircl acorde ţărilor icircn curs de dezvoltare) creează parteneriate icircntre state

25 Larry Neal 2007 The Economics of Europe and the European Union New York Cambridge University Press pp 180-18426 Conform ONU buna guvernanţă are drept caracteristici fundamentale orientarea spre consens participarea consolidarea statului de drept eficienţa şi eficacitatea responsabilitatea transparenţa echitatea şi incluziunea Icircn acest sens cazurile de corupţie pot declanşa suspendarea ajutorului27 European Parliament Council Commission Joint statement by the Council and the representatives of the governments of the Member States meeting within the Council the European Parliament and the Commission on European Union Development Policy lsquoThe European Consensusrsquo (2006C 4601) httpeceuropaeudevelopmenticenterrepositoryeuropean_consensus_2005_enpdf Consultat la 3052012

Ghidul Politicilor Uniunii Europene ndash GPUE 2012

16

icircn vederea acordării ajutorului pentru dezvoltare extinde condiţionalitatea acţiunilor donatorilor prin fundamentarea acestuia pe obiectivele ţărilor ajutate şi nu pe condiţii prescriptive impuse de donatori etc

III2 Procesul decizional icircn cazul politicii UE de cooperare pentru dezvoltare şi ajutor umanitar

Pacircnă la intrarea icircn vigoare a Tratatului de la Lisabona (1 decembrie 2009) procesul decizional icircn cazul acestei politici era diferit icircn funcţie de pilonul vizat

bull Icircn cadrul primului pilon dominante erau procedura de codecizie şi votul cu majoritate calificată (icircn interiorul Consiliului) Codecizia icircnsemna faptul că cei doi co-legislatori Consiliul şi Parlamentul European aveau forţă egală niciuna din instituţii neputacircnd adopta legislaţia fără acordul celeilalte părţi

bull Icircn cadrul pilonului al doilea specific Politicii Externe si de Securitate Comune deciziile erau adoptate prin procedură interguvernamentală icircn cadrul căreia atacirct Comisia cacirct şi Parlamentul European jucau un rol redus Icircn cadrul PESC Consiliul adopta poziţii şi acţiuni comune faţă de o terţă ţară regiune temă Acest pilon a fost cel care a avut un impact direct asupra politicii UE de dezvoltare

bull Pilonul al treilea cel al cooperării icircn domeniul justiţiei şi afacerilor interne era de asemenea subiect al procedurii de decizie interguvernamentală icircn cadrul Consiliului

Odată cu intrarea icircn vigoare a Tratatului de la Lisabona structura pe trei piloni a dispărut procedura legislativă ordinară (asemănătoare vechii codecizii) fiind extinsă şi celor mai multe aspecte specifice celui de al treilea pilon Din perspectivă bugetară o modificare importantă este reprezentată de renunţarea la distincţia făcută icircntre cheltuielile obligatorii şi neobligatorii O astfel de departajare

a cheltuielilor icircmpiedica PE să se pronunţe asupra unor cheltuieli precum cele specifice fondurilor structurale sau politicii agricole Prin TL PE este pus pe o poziţie de egalitate cu Consiliul UE şi icircn privinţa puterii de decizie bugetare Singura excepţie care se menţine priveşte cheltuielile specifice politicii externe şi de apărare precum şi cele privind Fondul de Dezvoltare European Icircn cazul domeniului comercial rolul PE a crescut de la un simplu rol consultativ la actor cu forţe egale icircn cadrul procedurii legislative ordinare alături de Consiliu28

IV Actori cheie

IV1 Instituţiile UEOrganizarea instituţională a politicii UE de cooperare pentru dezvoltare aduce alături un număr important de actori alături de instituţiile UE jucacircnd un rol important statele membre organizaţiile internaţionale şi actorii non-statali

Tratatul de la Lisabona menţionează faptul că bdquoIcircn domeniile cooperării pentru dezvoltare şi ajutorului umanitar Uniunea dispune de competenţă pentru a icircntreprinde acţiuni şi pentru a duce o politică comună fără ca exercitarea acestei competenţe să poată avea ca efect lipsirea statelor membre de posibilitatea de a-şi exercita propria competenţărdquo (Art4 alineatul 4 TFUE)

Pentru a consolida eficacitatea ajutorului UE este indispensabilă o mai bună divizare a activităţii icircntre CE şi statele membre Ceea ce este de dorit este ca Uniunea să-şi concentreze activitatea icircn domeniile icircn care poate aduce cel mai mare aport comerţ şi icircn integrarea regională mediu şi gestionarea resurselor naturale infrastructuri apă şi energie dezvoltarea rurală agricultură şi siguranţă alimentară guvernare democraţie drepturile omului şi sprijin pentru reformele economice şi instituţionale prevenirea conflictelor şi a fragilităţii statelor dezvoltarea umană coeziune socială şi ocuparea forţei de muncă29

28 Art 207 TFUE29 Parlamentul European httpcircaeuropaeuircopocefact_sheetsinfodatarelationsgeneralarticle_7253_rohtm ultima accesare la 19042011

Politica de cooperare pentru dezvoltare şi Politica de ajutor umanitar

17

Comisia EuropeanăFormula actualei Comisii Europene a fost aprobată de către PE la 10 februarie 2010 Icircn cadrul actualei configuraţii un actor cheie icircn cazul politicii de dezvoltare este Andris Piebalgs Comisar pentru Dezvoltare (fost Comisar pentru Energie icircn cadrul Comisiei anterioare) Un rol important icircl joacă şi Vicepreşedintele Comisiei Europene şi Icircnaltul Reprezentant al Uniunii pentru Politică Externă şi de Securitate Catherin Ashton care este icircn acelaşi timp şi şefa noului Serviciu European de Acţiune Externă

Icircn cadrul Comisiei icircnsă mai există şi alte poziţii de comisari implicaţi icircn politica de dezvoltare precum

bull Comisarul pentru Cooperare Internaţională Ajutor Umanitar şi Răspuns icircn cazul Crizelor Kristalina Georgieva care conduce Departamentul Ajutor Umanitar cunoscut drept DG ECHO

bull Comisarul pentru Extindere şi Politica de Vecinătate Stefan Fule responsabil de DG Enlargement

bull Comisarul pentru Comerţ Karel de Gucht care este şi responsabilul lui DG Trade

Alţi comisari care pot juca un rol important icircn relaţiile UE cu ţările icircn curs de dezvoltare sunt comisarul

pentru Acţiune Climatica (Climate Action) Connie Hadegaard Comisarul pentru Mediu Janey Potcnik Comisarul Afaceri Interne Cecilia Malmstrom sau Comisarul pentru Justiţie Drepturi Fundamentale şi Cetăţenie Viviane Reding

Icircnainte ca Tratatul de la Lisabona să intre icircn vigoare icircn relaţia cu ţările icircn curs de dezvoltare a existat o divizare geografică icircn cadrul Comisiei Astfel Comisarul pentru Dezvoltare care conducea DG Development răspundea de relaţia cu ţările ACP şi era icircn acelaşi timp responsabil de definirea priorităţilor de dezvoltare şi implementarea angajamentelor UE privind eficienţa ajutorului coordonarea donatorilor etc Pe de altă parte Comisarul pentru Relaţii Externe era cel care coordona relaţiile cu Asia America Latină Orientul Apropiat Africa de Sud şi ţările acoperite de Politica de Vecinătatea a UE Tot Comisarul pentru Relaţii Externe era şi cel icircnsărcinat să implementeze toate instrumentele de ajutor extern ale Comisiei prin intermediul DG EuropeAid Excepţie făcea ajutorul umanitar care era (şi continuă să fie) gestionat de către DG ECHO

După 1 decembrie 2009 (după intrarea icircn vigoare a Tratatului Lisabona) cooperarea pentru dezvoltare este organizată icircn mod diferit Nu mai avem un

Herman Van Rompuy Președinte

Catherine Ashton Icircnalt Reprezentant Afaceri Externe şi Politică de Securitate

Vicepreşedinte Comisie

Andris Pielbas Comisar Dezvoltare

Stefan Fule Comisar Extindere și PEV

Kristalina Georgieva Comisar Cooperare Intern Ajutor umanitar

Serviciul European de Acţiune Externă

Comisia Europeană

Consiliul Afacerilor Externe

Jerzy Buzek Președinte

Parlamentul European

Sursă Figură creată de autor

Ghidul Politicilor Uniunii Europene ndash GPUE 2012

18

Comisar pentru Relaţii Externe iar DG External Relations a icircncetat să mai existe odată cu momentul icircn care SEAE a devenit operaţional De asemenea cele două foste direcţii DG Development şi DG EuropeAid formează acum DG Development and Cooperation ndash EuropeAid (DEVCO) aflată sub coordonarea comisarului pentru Dezvoltare APiebalgs Noua structură urmăreşte icircntărirea coerenţei politicii pentru dezvoltare (avem acum de a face cu un singur punct de contact pentru toţi cei interesaţi fie ei din interiorul sau exteriorul UE) şi numără printre atribuţii definirea viitoarei politici pentru dezvoltare pornind de la Cartea Verde a politicii de dezvoltare şi provocările existente icircn plan internaţional

Icircn cadrul Comisiei Europene pentru a asigura coerenţa politicilor deciziile se iau icircn mod colegial ceea ce icircnseamnă că toţi comisarii inclusiv cel pentru Dezvoltare sau cel pentru Mediu au un cuvacircnt de spus

ConsiliulConsiliul European este compus din şefii de state şi guverne preşedintele Consiliului European şi Preşedintele Comisiei Europene şi se icircntruneşte de cel puţin patru ori pe an pentru a oferi orientări politice icircn cazul unor teme strategice precum şi orientări generale privind dezvoltarea durabilă a UE Icircncepacircnd cu 1 decembrie 2009 Consiliul are şi un preşedinte permamnet ales pentru doi ani şi jumătate cu posibilitatea prelungirii o singură dată30 Actualul Preşedinte al Consiliului European Herman van Rompuy este şi cel care este icircnsărcinat să reprezinte UE icircn cazul temelor specifice PESC fără icircnsă a aduce atingere prerogativelor Icircnaltului Reprezentant

Consiliul UE pe de altă parte este un alt actor cheie deoarece are competenţe legislative alături de PE asupra bugetului şi instrumentarului specific ajutorului extern acordat de UE Deciziile in cadrul votului cu majoritate calificata se vor lua icircn conformitate cu TL după 1 noiembrie 2014 cacircnd sistemul bdquodublei-majorităţirdquo va fi aplicat (55 din statele membre care trebuie să reprezinte 65 din populaţia UE) Pană atunci continuă să funcţioneze sistemul bdquotriplei majorităţirdquo (cel puţin 255 din 345 de voturi 14 din 27 de state şi 62 din populaţia UE)

Consiliul se icircntruneşte icircn 10 configuraţii specifice care reunesc miniştrii din domeniile respective Conform TL fostul Consiliu al Afacerilor Generale şi Relaţiilor Externe (CAGRE) care reunea miniştrii de externe şi daca era cazul ai dezvoltării a fost icircmpărţit icircn două Consiliul Afacerilor Externe (CAE) prezidat de Icircnaltul Reprezentant şi Consiliul Afacerilor Generale (CAG) prezidat de Preşedinţia rotativă Icircn vreme ce CAE se ocupă după cum arată şi numele de afacerile externe CAG are ca principală atribuţie asigurarea coerenţei tuturor grupurilor de lucru şi pregătirea icircntrunirilor Consiliului European Domeniul cooperării pentru dezvoltare rămacircne sub coordonarea CAE fiind icircn mod distinct inclus pe agendă de două ori pe an prilejuind astfel icircntacirclnirea miniştrilor dezvoltării din UE Şi alte configuraţii ale Consiliului pot avea pe agendă subiecte legate de dezvoltare (cazul Consiliului de Mediu sau al celui Afaceri Economice si Financiare ndash Ecofin)

Icircnaltul Reprezentat pentru Afaceri Externe şi Politică de SecuritateIcircnaltul Reprezentant răspunde de Politica Externă şi de Securitate Comună (PESC) şi de Politica de Securitate şi Apărare Comună (PEAC) fiind icircnsărcinat să conducă lucrările CAE De asemenea este şi vicepreşedinte al Comisiei Europene fiind icircnsărcinat să asigure consistenţa acţiunilor externe ale UE De vreme ce printre obiectivele externe ale UE se numără şi eradicarea sărăciei promovarea democraţiei şi a drepturilor omului prevenirea conflictelor etc ceea ce demonstrează icircn fapt că politica de dezvoltare şi cea de ajutor umanitar sunt componente ale politicii externe a UE Ca atare Icircnaltul Reprezentant trebuie să urmărească ca acestea să se regăsească printre acţiunile externe ale Uniunii Icircnaltul Reprezentant fiind şi cel care va promova inclusiv această componentă icircn cadrul icircntrunirilor Consiliului şi Comisiei

Deşi natura portofoliilor s-a modificat noua poziţie de Icircnalt Reprezentant poate fi văzută şi ca o contopire a două poziţii anterior distincte cea de Icircnalt Reprezentant care a aparţinut lui Javier Solana şi cea de Comisar pentru Relaţii Externe care i-a aparţinut lui Benita Ferrero-Waldner Conform Tratatului de la Lisabona31 Icircn prezent UE este reprezentată icircn exterior de un număr de 136 de delegaţii cu funcţii similare unei ambasade

30 Art 207 TFUE31 Personalul SEAE provine din Comisia Europeană Secretariatul General al Consiliului şi din serviciile diplomatice ale statelor membre Fostul ambasador al Romacircniei la Beijing Viorel Isticioaia Budura a fost numit director general pentru Asia icircn cadrul Serviciului European de Acţiune Externă (SEAE) icircn decembrie 2010

Politica de cooperare pentru dezvoltare şi Politica de ajutor umanitar

19

Deoarece Tratatul nu a oferit foarte multe informaţii icircn legătură cu modul de funcţionare al SEAE paşi importanţi au fost făcuţi icircn anul 201032 cacircnd urmare a unei propuneri venite din partea Icircnaltului Reprezentant din martie 2010 CAG adoptă icircn iulie 2010 o decizie privind organizarea şi funcţionarea SEAE33 Icircn acest document se menţionează faptul că SEAE va bdquopromova icircndeplinirea obiectivelor incluse icircn European Consensus on Development şi European Consensus on Humanitarian Aidrdquo (preambul par4) Pentru aceasta va oferi asistenţă Icircnaltului Reprezentant dar şi Preşedintelui Consiliului European preşedintelui Comisiei şi Comisiei icircn exerciţiul funcţiunii icircn domeniul relaţiilor externe

Rămacircn icircnsă de evaluat efectele dublei coordonări realizate de Icircnaltul Reprezentant şi SEAE şi Comisarul pentru Dezvoltare aşa cum şi relaţia dintre Preşedintele Van Rompuy şi IRVP Asthon icircn domeniul relaţiilor externe ale Uniunii

Parlamentul EuropeanPE este instituţia aleasă direct de cetăţenii europeni Icircn prezent numără 751 de membri aleşi icircn urma scrutinului din iunie 2009 pentru o perioadă de cinci ani Membrii PE sunt grupaţi icircn şapte grupuri parlamentare şi un număr mic de membri neafiliaţi Icircn cadrul PE există 20 de comitete care reunesc parlamentari din diferite grupuri politice relevante pentru Politica de dezvoltare a UE fiind comitetul de Dezvoltare şi Comitetul de Mediu Sănătate Publică şi Siguranţă Alimentară

După intrarea icircn vigoare a TL PE a dobacircndit dreptul de a se pronunţa icircn toate cheltuielile legate de bugetul UE inclusiv cele privind politica agricolă şi fondurile structurale care erau anterior aprobate numai de către statele membre icircn cadrul Consiliului De asemenea PE se pronunţă acum şi asupra instrumentelor financiare externe ale UE inclusiv asupra celor privind cooperarea pentru dezvoltare rolul său fiind unul foarte important icircn pregătirea legislaţiei pentru perioada 2014-2020

Asupra Fondului European de Dezvoltare PE nu are o influenţă efectivă deoarece acest fond este icircncă separat de bugetul UE Icircn ciuda faptului că prezenţa acestui bdquodeficit democraticrdquo a fost intens criticată de membrii PE şi alţii el a continuat să rămacircnă icircn afara bugetului

Alte metode la dispoziţia PE pentru a influenţa procesul decizional sunt rezoluţiile rapoartele icircntrebările adresate Comisiei icircn scris sau faţă icircn faţă organizarea de audieri menţinerea de contacte cu parlamentari din ţări non-UE (de pildă icircn cadrul Adunării parlamentare reunite UE-ACP sau Adunarea parlamentară Euro-mediteraneană)

IV2 Organizaţiile internaţionalePentru a asigura coerenţa complementaritatea şi coordonarea icircn implementarea programelor de asistenţă externă icircn icircntreaga lume UE icircntreţine relaţii stracircnse şi cu organizaţiile internaţionale Angajamentul Uniunii Europene de eficientizare a multilateralismului avacircnd la bază Organizaţia Naţiunilor Unite reprezintă elementul central al acţiunii sale externe UE respectiv Comisia şi statele membre icircmpreună reprezintă cel mai important contribuitor al ONU contribuind cu circa 38 din bugetul acesteia şi finanţacircnd circa 25 din misiunile de pace ale ONU Această cooperare a avut ca rezultat icircncheierea parteneriatelor strategice cu diferite agenţiiorganizaţii speciale ale ONU precum PNUD Organizaţia Mondială a Sănătăţii Organizaţia Internaţională a Muncii Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură Icircnaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi şi Programul Mondial pentru Alimentaţie Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) reprezintă reţeaua globală pentru dezvoltare a ONU şi abordează icircntr-o manieră independentă provocările globale şi naţionale

Icircn cadrul acordului multilateral UE colaborează şi cu Consiliul Europei mai ales cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei34 NATO şi instituţiile financiare şi economice Grupul Băncii Mondiale Banca Europeană pentru Reconstrucţii şi Dezvoltare şi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (Comitetul de Asistenţă pentru Dezvoltare) Dezvoltarea este unul din domeniile icircn care OCDE stimulează mai multă coordonare Declaraţia de la Paris icircntre beneficiarii ajutorului (ţările partenere) şi donatori a avut ca scop icircmbunătăţirea modului icircn care ajutorul este furnizat astfel icircncacirct Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului să fie atinse pacircnă icircn 2015

32 The High Representative for Foreign Affairs and Security Policy Draft Council decision establishing the organisation and functioning of the European External Action Service 25 martie 2010 httpregisterconsiliumeuropaeupdfen10st08st08029en10pdf Consultat la 305201233 COUNCIL DECISION of 26 July 2010 establishing the organisation and functioning of the European External Action Service (2010427EU) Official journal of the EU L201-30 4 August 2010 httpeur-lexeuropaeuLexUriServLexUriServdouri=OJL201020100300040ENPDF Consultat la 305201234 Obiectivul prioritar al Băncii de Dezvoltare este de a ajuta statele icircn nevoie să-şi rezolve problemele sociale ce decurg din prezenţa refugiaţilor a persoanelor deplasate sau a victimelor catastrofelor naturale sau ecologice Datorită noilor priorităţi sociale şi economice domeniul de acţiune al Băncii se concentrează şi asupra obiectivelor secundare

Ghidul Politicilor Uniunii Europene ndash GPUE 2012

18

Comisar pentru Relaţii Externe iar DG External Relations a icircncetat să mai existe odată cu momentul icircn care SEAE a devenit operaţional De asemenea cele două foste direcţii DG Development şi DG EuropeAid formează acum DG Development and Cooperation ndash EuropeAid (DEVCO) aflată sub coordonarea comisarului pentru Dezvoltare APiebalgs Noua structură urmăreşte icircntărirea coerenţei politicii pentru dezvoltare (avem acum de a face cu un singur punct de contact pentru toţi cei interesaţi fie ei din interiorul sau exteriorul UE) şi numără printre atribuţii definirea viitoarei politici pentru dezvoltare pornind de la Cartea Verde a politicii de dezvoltare şi provocările existente icircn plan internaţional

Icircn cadrul Comisiei Europene pentru a asigura coerenţa politicilor deciziile se iau icircn mod colegial ceea ce icircnseamnă că toţi comisarii inclusiv cel pentru Dezvoltare sau cel pentru Mediu au un cuvacircnt de spus

ConsiliulConsiliul European este compus din şefii de state şi guverne preşedintele Consiliului European şi Preşedintele Comisiei Europene şi se icircntruneşte de cel puţin patru ori pe an pentru a oferi orientări politice icircn cazul unor teme strategice precum şi orientări generale privind dezvoltarea durabilă a UE Icircncepacircnd cu 1 decembrie 2009 Consiliul are şi un preşedinte permamnet ales pentru doi ani şi jumătate cu posibilitatea prelungirii o singură dată30 Actualul Preşedinte al Consiliului European Herman van Rompuy este şi cel care este icircnsărcinat să reprezinte UE icircn cazul temelor specifice PESC fără icircnsă a aduce atingere prerogativelor Icircnaltului Reprezentant

Consiliul UE pe de altă parte este un alt actor cheie deoarece are competenţe legislative alături de PE asupra bugetului şi instrumentarului specific ajutorului extern acordat de UE Deciziile in cadrul votului cu majoritate calificata se vor lua icircn conformitate cu TL după 1 noiembrie 2014 cacircnd sistemul bdquodublei-majorităţirdquo va fi aplicat (55 din statele membre care trebuie să reprezinte 65 din populaţia UE) Pană atunci continuă să funcţioneze sistemul bdquotriplei majorităţirdquo (cel puţin 255 din 345 de voturi 14 din 27 de state şi 62 din populaţia UE)

Consiliul se icircntruneşte icircn 10 configuraţii specifice care reunesc miniştrii din domeniile respective Conform TL fostul Consiliu al Afacerilor Generale şi Relaţiilor Externe (CAGRE) care reunea miniştrii de externe şi daca era cazul ai dezvoltării a fost icircmpărţit icircn două Consiliul Afacerilor Externe (CAE) prezidat de Icircnaltul Reprezentant şi Consiliul Afacerilor Generale (CAG) prezidat de Preşedinţia rotativă Icircn vreme ce CAE se ocupă după cum arată şi numele de afacerile externe CAG are ca principală atribuţie asigurarea coerenţei tuturor grupurilor de lucru şi pregătirea icircntrunirilor Consiliului European Domeniul cooperării pentru dezvoltare rămacircne sub coordonarea CAE fiind icircn mod distinct inclus pe agendă de două ori pe an prilejuind astfel icircntacirclnirea miniştrilor dezvoltării din UE Şi alte configuraţii ale Consiliului pot avea pe agendă subiecte legate de dezvoltare (cazul Consiliului de Mediu sau al celui Afaceri Economice si Financiare ndash Ecofin)

Icircnaltul Reprezentat pentru Afaceri Externe şi Politică de SecuritateIcircnaltul Reprezentant răspunde de Politica Externă şi de Securitate Comună (PESC) şi de Politica de Securitate şi Apărare Comună (PEAC) fiind icircnsărcinat să conducă lucrările CAE De asemenea este şi vicepreşedinte al Comisiei Europene fiind icircnsărcinat să asigure consistenţa acţiunilor externe ale UE De vreme ce printre obiectivele externe ale UE se numără şi eradicarea sărăciei promovarea democraţiei şi a drepturilor omului prevenirea conflictelor etc ceea ce demonstrează icircn fapt că politica de dezvoltare şi cea de ajutor umanitar sunt componente ale politicii externe a UE Ca atare Icircnaltul Reprezentant trebuie să urmărească ca acestea să se regăsească printre acţiunile externe ale Uniunii Icircnaltul Reprezentant fiind şi cel care va promova inclusiv această componentă icircn cadrul icircntrunirilor Consiliului şi Comisiei

Deşi natura portofoliilor s-a modificat noua poziţie de Icircnalt Reprezentant poate fi văzută şi ca o contopire a două poziţii anterior distincte cea de Icircnalt Reprezentant care a aparţinut lui Javier Solana şi cea de Comisar pentru Relaţii Externe care i-a aparţinut lui Benita Ferrero-Waldner Conform Tratatului de la Lisabona31 Icircn prezent UE este reprezentată icircn exterior de un număr de 136 de delegaţii cu funcţii similare unei ambasade

30 Art 207 TFUE31 Personalul SEAE provine din Comisia Europeană Secretariatul General al Consiliului şi din serviciile diplomatice ale statelor membre Fostul ambasador al Romacircniei la Beijing Viorel Isticioaia Budura a fost numit director general pentru Asia icircn cadrul Serviciului European de Acţiune Externă (SEAE) icircn decembrie 2010

Politica de cooperare pentru dezvoltare şi Politica de ajutor umanitar

19

Deoarece Tratatul nu a oferit foarte multe informaţii icircn legătură cu modul de funcţionare al SEAE paşi importanţi au fost făcuţi icircn anul 201032 cacircnd urmare a unei propuneri venite din partea Icircnaltului Reprezentant din martie 2010 CAG adoptă icircn iulie 2010 o decizie privind organizarea şi funcţionarea SEAE33 Icircn acest document se menţionează faptul că SEAE va bdquopromova icircndeplinirea obiectivelor incluse icircn European Consensus on Development şi European Consensus on Humanitarian Aidrdquo (preambul par4) Pentru aceasta va oferi asistenţă Icircnaltului Reprezentant dar şi Preşedintelui Consiliului European preşedintelui Comisiei şi Comisiei icircn exerciţiul funcţiunii icircn domeniul relaţiilor externe

Rămacircn icircnsă de evaluat efectele dublei coordonări realizate de Icircnaltul Reprezentant şi SEAE şi Comisarul pentru Dezvoltare aşa cum şi relaţia dintre Preşedintele Van Rompuy şi IRVP Asthon icircn domeniul relaţiilor externe ale Uniunii

Parlamentul EuropeanPE este instituţia aleasă direct de cetăţenii europeni Icircn prezent numără 751 de membri aleşi icircn urma scrutinului din iunie 2009 pentru o perioadă de cinci ani Membrii PE sunt grupaţi icircn şapte grupuri parlamentare şi un număr mic de membri neafiliaţi Icircn cadrul PE există 20 de comitete care reunesc parlamentari din diferite grupuri politice relevante pentru Politica de dezvoltare a UE fiind comitetul de Dezvoltare şi Comitetul de Mediu Sănătate Publică şi Siguranţă Alimentară

După intrarea icircn vigoare a TL PE a dobacircndit dreptul de a se pronunţa icircn toate cheltuielile legate de bugetul UE inclusiv cele privind politica agricolă şi fondurile structurale care erau anterior aprobate numai de către statele membre icircn cadrul Consiliului De asemenea PE se pronunţă acum şi asupra instrumentelor financiare externe ale UE inclusiv asupra celor privind cooperarea pentru dezvoltare rolul său fiind unul foarte important icircn pregătirea legislaţiei pentru perioada 2014-2020

Asupra Fondului European de Dezvoltare PE nu are o influenţă efectivă deoarece acest fond este icircncă separat de bugetul UE Icircn ciuda faptului că prezenţa acestui bdquodeficit democraticrdquo a fost intens criticată de membrii PE şi alţii el a continuat să rămacircnă icircn afara bugetului

Alte metode la dispoziţia PE pentru a influenţa procesul decizional sunt rezoluţiile rapoartele icircntrebările adresate Comisiei icircn scris sau faţă icircn faţă organizarea de audieri menţinerea de contacte cu parlamentari din ţări non-UE (de pildă icircn cadrul Adunării parlamentare reunite UE-ACP sau Adunarea parlamentară Euro-mediteraneană)

IV2 Organizaţiile internaţionalePentru a asigura coerenţa complementaritatea şi coordonarea icircn implementarea programelor de asistenţă externă icircn icircntreaga lume UE icircntreţine relaţii stracircnse şi cu organizaţiile internaţionale Angajamentul Uniunii Europene de eficientizare a multilateralismului avacircnd la bază Organizaţia Naţiunilor Unite reprezintă elementul central al acţiunii sale externe UE respectiv Comisia şi statele membre icircmpreună reprezintă cel mai important contribuitor al ONU contribuind cu circa 38 din bugetul acesteia şi finanţacircnd circa 25 din misiunile de pace ale ONU Această cooperare a avut ca rezultat icircncheierea parteneriatelor strategice cu diferite agenţiiorganizaţii speciale ale ONU precum PNUD Organizaţia Mondială a Sănătăţii Organizaţia Internaţională a Muncii Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură Icircnaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi şi Programul Mondial pentru Alimentaţie Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) reprezintă reţeaua globală pentru dezvoltare a ONU şi abordează icircntr-o manieră independentă provocările globale şi naţionale

Icircn cadrul acordului multilateral UE colaborează şi cu Consiliul Europei mai ales cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei34 NATO şi instituţiile financiare şi economice Grupul Băncii Mondiale Banca Europeană pentru Reconstrucţii şi Dezvoltare şi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (Comitetul de Asistenţă pentru Dezvoltare) Dezvoltarea este unul din domeniile icircn care OCDE stimulează mai multă coordonare Declaraţia de la Paris icircntre beneficiarii ajutorului (ţările partenere) şi donatori a avut ca scop icircmbunătăţirea modului icircn care ajutorul este furnizat astfel icircncacirct Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului să fie atinse pacircnă icircn 2015

32 The High Representative for Foreign Affairs and Security Policy Draft Council decision establishing the organisation and functioning of the European External Action Service 25 martie 2010 httpregisterconsiliumeuropaeupdfen10st08st08029en10pdf Consultat la 305201233 COUNCIL DECISION of 26 July 2010 establishing the organisation and functioning of the European External Action Service (2010427EU) Official journal of the EU L201-30 4 August 2010 httpeur-lexeuropaeuLexUriServLexUriServdouri=OJL201020100300040ENPDF Consultat la 305201234 Obiectivul prioritar al Băncii de Dezvoltare este de a ajuta statele icircn nevoie să-şi rezolve problemele sociale ce decurg din prezenţa refugiaţilor a persoanelor deplasate sau a victimelor catastrofelor naturale sau ecologice Datorită noilor priorităţi sociale şi economice domeniul de acţiune al Băncii se concentrează şi asupra obiectivelor secundare

Politica de cooperare pentru dezvoltare şi Politica de ajutor umanitar

19

Deoarece Tratatul nu a oferit foarte multe informaţii icircn legătură cu modul de funcţionare al SEAE paşi importanţi au fost făcuţi icircn anul 201032 cacircnd urmare a unei propuneri venite din partea Icircnaltului Reprezentant din martie 2010 CAG adoptă icircn iulie 2010 o decizie privind organizarea şi funcţionarea SEAE33 Icircn acest document se menţionează faptul că SEAE va bdquopromova icircndeplinirea obiectivelor incluse icircn European Consensus on Development şi European Consensus on Humanitarian Aidrdquo (preambul par4) Pentru aceasta va oferi asistenţă Icircnaltului Reprezentant dar şi Preşedintelui Consiliului European preşedintelui Comisiei şi Comisiei icircn exerciţiul funcţiunii icircn domeniul relaţiilor externe

Rămacircn icircnsă de evaluat efectele dublei coordonări realizate de Icircnaltul Reprezentant şi SEAE şi Comisarul pentru Dezvoltare aşa cum şi relaţia dintre Preşedintele Van Rompuy şi IRVP Asthon icircn domeniul relaţiilor externe ale Uniunii

Parlamentul EuropeanPE este instituţia aleasă direct de cetăţenii europeni Icircn prezent numără 751 de membri aleşi icircn urma scrutinului din iunie 2009 pentru o perioadă de cinci ani Membrii PE sunt grupaţi icircn şapte grupuri parlamentare şi un număr mic de membri neafiliaţi Icircn cadrul PE există 20 de comitete care reunesc parlamentari din diferite grupuri politice relevante pentru Politica de dezvoltare a UE fiind comitetul de Dezvoltare şi Comitetul de Mediu Sănătate Publică şi Siguranţă Alimentară

După intrarea icircn vigoare a TL PE a dobacircndit dreptul de a se pronunţa icircn toate cheltuielile legate de bugetul UE inclusiv cele privind politica agricolă şi fondurile structurale care erau anterior aprobate numai de către statele membre icircn cadrul Consiliului De asemenea PE se pronunţă acum şi asupra instrumentelor financiare externe ale UE inclusiv asupra celor privind cooperarea pentru dezvoltare rolul său fiind unul foarte important icircn pregătirea legislaţiei pentru perioada 2014-2020

Asupra Fondului European de Dezvoltare PE nu are o influenţă efectivă deoarece acest fond este icircncă separat de bugetul UE Icircn ciuda faptului că prezenţa acestui bdquodeficit democraticrdquo a fost intens criticată de membrii PE şi alţii el a continuat să rămacircnă icircn afara bugetului

Alte metode la dispoziţia PE pentru a influenţa procesul decizional sunt rezoluţiile rapoartele icircntrebările adresate Comisiei icircn scris sau faţă icircn faţă organizarea de audieri menţinerea de contacte cu parlamentari din ţări non-UE (de pildă icircn cadrul Adunării parlamentare reunite UE-ACP sau Adunarea parlamentară Euro-mediteraneană)

IV2 Organizaţiile internaţionalePentru a asigura coerenţa complementaritatea şi coordonarea icircn implementarea programelor de asistenţă externă icircn icircntreaga lume UE icircntreţine relaţii stracircnse şi cu organizaţiile internaţionale Angajamentul Uniunii Europene de eficientizare a multilateralismului avacircnd la bază Organizaţia Naţiunilor Unite reprezintă elementul central al acţiunii sale externe UE respectiv Comisia şi statele membre icircmpreună reprezintă cel mai important contribuitor al ONU contribuind cu circa 38 din bugetul acesteia şi finanţacircnd circa 25 din misiunile de pace ale ONU Această cooperare a avut ca rezultat icircncheierea parteneriatelor strategice cu diferite agenţiiorganizaţii speciale ale ONU precum PNUD Organizaţia Mondială a Sănătăţii Organizaţia Internaţională a Muncii Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură Icircnaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi şi Programul Mondial pentru Alimentaţie Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) reprezintă reţeaua globală pentru dezvoltare a ONU şi abordează icircntr-o manieră independentă provocările globale şi naţionale

Icircn cadrul acordului multilateral UE colaborează şi cu Consiliul Europei mai ales cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei34 NATO şi instituţiile financiare şi economice Grupul Băncii Mondiale Banca Europeană pentru Reconstrucţii şi Dezvoltare şi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (Comitetul de Asistenţă pentru Dezvoltare) Dezvoltarea este unul din domeniile icircn care OCDE stimulează mai multă coordonare Declaraţia de la Paris icircntre beneficiarii ajutorului (ţările partenere) şi donatori a avut ca scop icircmbunătăţirea modului icircn care ajutorul este furnizat astfel icircncacirct Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului să fie atinse pacircnă icircn 2015

32 The High Representative for Foreign Affairs and Security Policy Draft Council decision establishing the organisation and functioning of the European External Action Service 25 martie 2010 httpregisterconsiliumeuropaeupdfen10st08st08029en10pdf Consultat la 305201233 COUNCIL DECISION of 26 July 2010 establishing the organisation and functioning of the European External Action Service (2010427EU) Official journal of the EU L201-30 4 August 2010 httpeur-lexeuropaeuLexUriServLexUriServdouri=OJL201020100300040ENPDF Consultat la 305201234 Obiectivul prioritar al Băncii de Dezvoltare este de a ajuta statele icircn nevoie să-şi rezolve problemele sociale ce decurg din prezenţa refugiaţilor a persoanelor deplasate sau a victimelor catastrofelor naturale sau ecologice Datorită noilor priorităţi sociale şi economice domeniul de acţiune al Băncii se concentrează şi asupra obiectivelor secundare

Ghidul Politicilor Uniunii Europene ndash GPUE 2012

20

ASEM (Reuniunea Asia-Europa) este un forum de cooperare icircntre ţările europene şi asiatice iniţiat icircn vederea icircntăririi dialogului dintre cele două regiuni Obiectivul principal al ASEM icircl reprezintă consolidarea relaţiei icircntre cele două regiuni conform principiului respectului reciproc şi al dezvoltării unui parteneriat echilibrat precum şi promovarea cooperării icircn vederea realizării unei dezvoltări durabile icircn plan economic şi social35

IV3 Societatea civilăSocietatea civilă incluzacircnd ONG-urile reprezintă un partener vital al UE icircn domeniul dezvoltării conlucracircnd cu acesta icircn administrarea societăţii umane pentru icircmbunătăţirea continuă a calităţii vieţii şi reducerea sărăciei Aceşti actori non-statali (ANS) icircşi intensifică influenţa icircn cadrul politicii de dezvoltare cacirct şi icircn dialogurile cu ţările partenere Printre obiectivele pe termen lung se regăseşte asigurarea unui nivel adecvat al fluxurilor de informaţii sensibilizarea precum şi structurarea ANS icircn platforme forumuri sau asociaţii Diferite ONG sunt implicate icircn implementarea unora din programele şi proiectele finanţate cu fonduri UE destinate dezvoltării Ele acţionează icircn acelaşi timp icircn calitate de supraveghetori ai modului icircn care guvernele se implică icircn atingerea obiectivelor asumate Aşa de pildă o cunoscută ONG europeană CONCORD (Confederation for Relief and Development) publică periodic rapoarte privind modul icircn care UE se implică icircn atingerea obiectivelor de dezvoltare şi utilizarea eficientă a fondurilor

Zilele Europene ale Dezvoltării reprezintă cea mai importantă platformă europeană pentru discuţii şi schimburi de opinii cu privire la provocări globale icircn sectoarele cheie Evenimentul a fost iniţiat icircn 2006 bdquopentru a spori eficacitatea ajutorului şi pentru a consolida consensul european privind cooperarea pentru dezvoltarerdquo după cum arată comunicatul Comisiei Europene36 Zilele Europene ale Dezvoltării conferă Uniunii Europene şi statelor sale membre şansa de a promova şi icircntări cacircteva dintre valorile sale fondatoare cum ar fi solidaritatea respectul icircntre popoare eliminarea sărăciei angajamentul faţă de dreptul internaţional cacirct şi principiile Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite Icircn fiecare an se remarcă un număr tot mai

mare de participanţi precum lideri politici şi parlamentari instituţii internaţionale autorităţi locale ONG-uri icircntreprinzători personalităţi din mediul academic cercetători jurnalişti şi tineri Ediţia din 6-7 decembrie 2010 s-a desfăşurat la Bruxelles şi s-a concentrat asupra nevoilor speciale ale ţărilor cel mai puţin dezvoltate pe egalitatea de gen pe problema falsificării medicamentelor cacirct şi a evoluţiei politicii pentru dezvoltare a UE şi rolul acesteia icircn susţinerea valorilor democratice icircn ţările icircn curs de dezvoltare

IV4 Statele membreStatele membre oferă ajutor pentru dezvoltare icircn cadrul unor modele organizaţionale diferite37 Astfel icircn cele mai multe state membre ale UE (ca şi icircn Romacircnia de altfel) structura administrativă icircnsărcinată să implementeze politica pentru dezvoltare a ţării a fost inclusă icircn structura Ministerului Afacerilor Externe O soluţie alternativă la acest model e aleasă de Regatul Unit care a creat un departament guvernamental separat pentru cooperare icircn domeniul dezvoltării (Department for International Development - DFID) Alte state precum Franţa Germania Suedia au creat agenţii de implementare a ajutorului pentru dezvoltare icircn afara structurii guvernamentale formale

Icircn ceea ce priveşte mecanismul de promovare a coerenţei politicii pentru dezvoltare (Policy Coherence Development) un studiu realizat icircn anul 2009 la nivelul statelor membre arăta că icircn majoritatea au fost create mecanisme de promovare a acestei coerenţe38

Parlamentele naţionale ale statelor membre sunt şi ele implicate icircn derularea politicii pentru dezvoltare de vreme ce aprobă bugetul naţional (deci inclusiv sumele alocate asistenţei oficiale pentru dezvoltare) De asemenea ele joacă un rol important icircn buna informare a cetăţenilor UE cu privire la felul icircn care sunt cheltuiţi banii lor cacirct şi care sunt efectele resimţite icircn urma contribuirii la ajutorul pentru dezvoltare

De remarcat că urmare a TL rolul lor icircn procesul decizional al UE a crescut urmare a două protocoale ataşate Tratatului unul privind rolul parlamentelor naţionale şi celălalt privind aplicarea principiilor

35 Ministerul Afacerilor Externe httpwwwmaeronode4905 ultima accesare la 1904201136 EurActiv httpwwweuractivrouniunea-europeanaarticles|displayArticlearticleID_21584Zilele-europene-ale-dezvoltarii-la-Bruxelles-reuneste-zeci-de-politicieni-la-cel-mai-inalt-nivel-din-intreaga-lumehtml ultima accesare la 1904201137 Jeske van Seters Sarah Wolff European development Cooperation brokering environmental knowledge beyond Lisbon Discussion paper 102 septembrie 2010 wwwecdpmorgdp102 38 Mirjam van Reisen and Joyce Haarbrink A Comparative Study Of Executive Structures Of Development Cooperation And Their Adequacy For The Realisation Of The Mdgs European Parliamentrsquos Committee on Development 2009 httpzuniaorguploadsmediaknowledgeReport_Executive_Structures_of_Development_Cooperation1267614286pdf Consultat la 3052012

Politica de cooperare pentru dezvoltare şi Politica de ajutor umanitar

21

subsidiarităţii şi proporţionalităţii

Nu icircn ultimul racircnd statele membre ale UE stabilesc parteneriate nu doar icircn cadrul Uniunii dar şi al altor organizaţii internaţionale precum G8 G20 sau OECD- Development Assistance Commitee (DAC)

V Principii obiective ale politicii UE de dezvoltare pentru cooperare

Tratatul de la Lisabona a reformulat obiectivele generale ale acţiunilor externe ale UE şi pe cele ale politicii de cooperare pentru dezvoltareTitlul V Cap I Dispoziţii generale privind acţiunea externă a Uniunii Art21 TUE(1) Acţiunea Uniunii pe scena internaţională are

la bază principiile care au inspirat crearea dezvoltarea şi extinderea sa şi pe care intenţionează să le promoveze icircn lumea icircntreagă democraţia statul de drept universalitatea şi indivizibilitatea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale respectarea demnităţii umane principiile egalităţii şi solidarităţii precum şi respectarea principiilor Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite şi a dreptului internaţional

(2) Uniunea defineşte şi desfăşoară politici comune şi acţiuni şi acţionează pentru asigurarea unui nivel icircnalt de cooperare icircn toate domeniile relaţiilor internaţionale icircn scopul

bull Apărării valorilor intereselor fundamentale securităţii independenţei şi integrităţii sale

bull Consolidării şi sprijinirii democraţiei statului de drept a drepturilor omului şi a principiilor dreptului internaţional

bull Menţinerea păcii prevenirii conflictelor şi consolidării securităţii internaţionale icircn conformitate cu scopurile şi principiile cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite precum şi cu principiile Actului final de la Helsinki şi cu obiectivele Cartei de la Paris inclusiv cele privind frontierele externe

bull Promovării dezvoltării durabile pe plan economic social şi de mediu a ţărilor icircn curs de dezvoltare cu scopul primordial de a eradica sărăcia

bull Icircncurajării integrării tuturor ţărilor icircn economia mondială

bull Etc

Titlul III CapI Cooperarea pentru dezvoltare Art208 TFUE(1) Politica Uniunii icircn domeniul cooperării

pentru dezvoltare se desfăşoară cu respectarea

principiilor şi obiectivelor acţiunii externe a Uniunii Politica de cooperare pentru dezvoltare a Uniunii şi politicile statelor membre se completează şi se susţin reciproc Obiectivul principal al politicii Uniunii icircn acest domeniu icircl reprezintă reducerea şi icircn cele din urmă eradicarea sărăciei Uniunea ţine seama de obiectivele cooperării pentru dezvoltare la punerea icircn aplicare a politicilor care pot afecta ţările icircn curs de dezvoltare

(2) Uniunea şi statele membre icircşi respectă angajamentele şi ţin seama de obiectivele pe care le-au acceptat icircn cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite şi al altor organizaţii internaţionale competente

V1 Consensul European pentru Dezvoltare

Documentul fundamental care sintetizează progresele de pacircnă icircn acel moment şi oferă o viziune unitară a instituţiilor şi statelor membre ale UE asupra problematicii dezvoltării este Consensul european pentru dezvoltare39 Declaraţia a fost semnată la 20 decembrie 2005 de preşedinţii Comisiei Parlamentului şi Consiliului şi a definit pentru prima oară icircn cei cincizeci de ani de integrare cadrul icircn care UE şi statele membre icircşi vor pune icircn aplicare icircn deplină complementaritate politicile de cooperare pentru dezvoltare

Declaraţia are două părţi prima parte prezintă obiectivele şi principiile pe baza cărora statele membre şi Comisia se angajează să respecte Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (ODM) la care subscriu toate statele membre ale ONU iar a doua parte modalităţile de implementare şi priorităţi specifice ale acţiunilor concrete ale Comunităţii

Icircn prima parte se reafirmă faptul că obiectivul primordial al cooperării UE pentru dezvoltare icircl reprezintă eradicarea sărăciei icircn contextul dezvoltării durabile creat de ODM Pentru aceasta Uniunea va icircncuraja mai buna coordonare şi complementaritate icircntre donatori sprijinindu-se pe o programare multianuală comună bazată pe strategiile şi procedurile ţărilor partenere Asigurarea coerenţei politicilor pentru dezvoltare apare şi ea menţionată drept obiectiv

De asemenea sunt definite concepte relevante precum dezvoltarea durabilă (bdquodezvoltarea durabilă include buna guvernanţă drepturile omului precum şi aspecte politice economice sociale şi de mediurdquo) şi sărăcia (sărăcia include toate acele domenii - economice politice socio-culturale etc

39 Declaraţia comună a Consiliului şi a reprezentanţilor guvernelor statelor membre reuniţi icircn Consiliu a Parlamentului European şi a Comisiei privind politica de dezvoltare a Uniunii Europene intitulată bdquoConsensul europeanrdquo [Jurnalul Oficial C 46 2422006]

Ghidul Politicilor Uniunii Europene ndash GPUE 2012

22

icircn care oameni indiferent de sex sunt defavorizaţi şi consideraţi inadaptaţi icircn societate fiind legată de bdquocapacitatea fiecăruia de a accede la consum şi securitate alimentară sănătate educaţie respectarea drepturilor capacitatea de a fi ascultat (ability to be heard) şi de a trăi icircn deplină securitate icircn special icircn cazul celor mai săraci dreptul la demnitate şi acces la o viaţă decentărdquo)

Principiile pe care Comunitatea le aplică icircn elaborarea şi implementarea politicii pentru dezvoltare includ principiul eficacităţii ajutorului responsabilității statelor parteneriatului coordonării armonizării alinierii la sistemele ţărilor receptoare şi al orientării către rezultate

Partea a doua a declaraţiei scoate icircn evidenţă faptul că politica UE icircn domeniul cooperării pentru dezvoltare trebuie să fie complementară cu politicile statelor membre Documentul scoate icircn evidenţă şi opt aspecte particulare care oferă valoare adăugată acţiunilor iniţiate la nivel comunitar de la prezenţa globală a Uniunii prin intermediul Delegaţiilor Comisiei Europene asigurarea coerenţei icircntre diferitele politici ale UE cu impact asupra dezvoltării (comerţ agricultură pescuit politici de migraţiune energie etc) promovarea bunelor practici implementarea activă a declaraţiei de la Paris privind creşterea eficacităţii ajutorului concentrarea asupra acelor zone icircn care dimensiunea ajutorului este importantă sprijin icircn promovarea democraţiei drepturilor omului şi bunei guvernanţe implicarea societăţii civile şi icircntărirea relaţiilor şi solidarităţii Nord-Sud (Consens punctele 47-55)

Icircn implementarea programelor şi proiectelor sale va funcţiona principiul diferenţierii ceea ce icircnsemnă că Uniunea (respectiv Comisia Europeană) va concepe documentele de programare (naţionale regionale sau tematice) icircn funcţie de nevoile specifice fiecărei ţări receptoare (Consens punctul 57)

De asemenea un alt principiu important va fi cel al complementarităţii icircnsemnacircnd faptul că asistenţa de dezvoltare va fi acordată prin intermediul unor modalităţi diverse complementare către proiecte specifice programe sectoriale susţinere bugetară sectorială şi generală ajutor umanitar şi asistenţă icircn prevenirea crizelor susţinerea societăţii civile apropierea normelor standardelor legislaţiilor etc (Consens punctul 59)

Icircn cazul instrumentelor tematice şi geografice resursele vor fi alocate şi ulterior evaluate pe baza unor criterii standardizate obiective şi transparente care să se bazeze pe nevoile ţărilor receptoare şi care să urmărească atingerea obiectivelor (Consens pct64) Astfel criteriile bazate pe nevoile statelor receptoare includ dimensiunea populaţiei venitul pe locuitor intensitatea sărăciei repartizarea veniturilor şi nivelul de dezvoltare socială icircn vreme ce criteriile bazate pe rezultate vizează progresele realizate icircn plan politic economic şi social progrese icircn materie de bună guvernanţă şi utilizare eficientă a ajutorului şi icircn particular modul icircn care o ţară utilizează resursele limitate pentru dezvoltare icircncepacircnd cu propriile resurse (Consens pct65)

Principiul concentrării este un alt principiu important care va ghida procesul de programare la nivel de tară şi regiune Aplicarea acestui principiu icircnseamnă selectarea unui număr limitat de domenii de acţiune şi nu diluarea eforturilor icircn prea multe sectoare Icircn aceste domenii icircn care Comunitatea are avantaj comparativ vor fi finanţate programe proiecte

bull comerţul şi integrarea regionalăbull mediul şi gestiunea durabilă a resurselor

naturale bull infrastructura comunicaţiile transportulbull apa şi energiabull dezvoltarea rurală agricultura şi siguranţa

alimentaţieibull guvernarea democraţia drepturile omului

şi sprijinul pentru reformele economice şi instituţionale

bull prevenirea conflictelor şi a fragilităţii statelor

bull dezvoltarea umană bull coeziunea socială şi ocuparea forţei de

muncă

Icircn activitatea de programare aspectele transversale vor fi şi ele avute icircn vedere atacirct icircn calitate de obiective cacirct şi de factori importanţi icircn icircntărirea impactului şi durabilităţii cooperării drepturile omului egalitatea icircntre sexe democraţia buna guvernanţă drepturile copilului şi ale populaţiei indigene dezvoltarea durabilă şi lupta icircmpotriva HIVSIDA (Consens pct 101)

Politica de cooperare pentru dezvoltare şi Politica de ajutor umanitar

23

V2 Obiectivele de dezvoltare ale mileniului (ODM)40

Cu ocazia Summitului Mileniului din anul 2000 comunitatea internaţională a adoptat Declaraţia Mileniului angajacircndu-se icircntr-un proiect mondial destinat reducerii energice a sărăciei extreme icircn diversele sale dimensiuni

Asociate Declaraţiei Mileniului Obiectivele de dezvoltare ale mileniului (ODM) sunt următoarele

1 reducerea sărăciei şi a foametei icircn lume2 asigurarea unei educaţii primare pentru

toţi3 promovarea egalităţii sexelor4 reducerea mortalităţii la copii5 icircmbunătăţirea sănătăţii materne6 combaterea virusului HIVa bolii SIDA şi a

altor boli7 asigurarea unui mediu icircnconjurător

durabil8 participarea la un parteneriat mondial

pentru dezvoltare

Deşi Uniunea Europeană (UE) s-a angajat să contribuie la accelerarea icircndeplinirii Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului (ODM) pacircnă icircn 2015 astfel icircncacirct să atingă 07 din venitul său naţional brut (VNB) pacircnă icircn 2015 rezultatele icircnregistrate pacircnă icircn prezent demonstrează icircnsă că ţintele sunt icircncă departe de a fi atinse

Pentru a intensifica icircndeplinirea angajamentelor asumate Comisia propune41

bull stabilirea unor planuri de acţiune anuale pentru a optimiza punerea icircn aplicare a AOD

bull consolidarea mecanismului de responsabilizare al UE pe baza unei evaluări a AOD

bull elaborarea unor legi naţionale care să stabilească obiectivele icircn materie de AOD

Pentru a accelera realizarea ODM Comisia face apel şi la ceilalţi donatori internaţionali pentru a-şi mări contribuţiile şi propune42

bull vizarea cu prioritate a ţărilor şi populaţiilor care icircnregistrează cele mai mari icircntacircrzieri inclusiv ţările aflate icircn situaţii de fragilitate şi ţările cel mai puţin dezvoltate (LDC)

bull vizarea ODM cel mai neglijate şi ameliorarea impactului politicilor sectoriale europene icircn special icircn sectoarele-cheie ca sănătatea educaţia securitatea alimentară şi egalitatea de şanse icircntre femei şi bărbaţi

bull icircncurajarea asumării ODM de către ţările partenere icircn principal prin integrarea acestor obiective icircn propriile lor strategii de dezvoltare precum şi prin icircmbunătăţirea calităţii datelor statistice

bull adoptarea unui program de lucru pentru coerenţa politicilor icircn favoarea dezvoltării vizacircnd toate politicile europene care ar putea avea un impact asupra ţărilor partenere Icircn special icircn domeniile-cheie ale comerţului şi finanţelor schimbărilor climatice securităţii alimentare migraţiilor şi securităţii

bull promovarea mobilizării resurselor naţionale icircn principal printr-o mai bună guvernanţă fiscală naţională şi internaţională precum şi prin consolidarea sistemelor de impozitare din ţările partenere

bull promovarea integrării regionale şi a schimburilor comerciale care favorizează creşterea şi ocuparea forţei de muncă

bull identificarea şi promovarea unor surse de finanţare inovatoare inclusiv prin intermediul unor parteneriate public-privat icircn vederea garantării unor venituri stabile pentru o dezvoltare durabilă inclusiv icircn ţările cele mai sărace şi mai vulnerabile

bull sprijinirea unor strategii de adaptare şi de atenuare a schimbărilor climatice icircn ţările partenere icircn principal prin favorizarea cooperării a cercetării şi accesului la tehnologiile verzi

bull crearea condiţiilor pentru securitatea pe termen lung avacircnd icircn vedere că majoritatea ţărilor care au icircnregistrat icircntacircrzieri icircn realizarea ODM sunt fragilizate de conflicte armate

bull impulsionarea procesului de reformare a structurii guvernanţei internaţionale pentru a icircmbunătăţi eficienţa şi legitimitatea procesului prin includerea icircn mai mare măsură a ţărilor cel mai sărace ale căror interese sunt adeseori marginalizate

40 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European Consiliu Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor din 21 aprilie 2010 intitulată bdquoUn plan de acţiune al UE icircn douăsprezece puncte icircn sprijinul Obiectivelor de dezvoltare ale mileniuluirdquo [COM(2010) 159 final - Nepublicată icircn Jurnalul Oficial]41Obiectivele de dezvoltare ale mileniului (ODM) plan de acţiune icircn douăsprezece puncte httpeuropaeulegislation_summariesdevelopmentgeneral_development_frameworkdv0014_rohtm Consultat la 305201242 Ibidem

Ghidul Politicilor Uniunii Europene ndash GPUE 2012

22

icircn care oameni indiferent de sex sunt defavorizaţi şi consideraţi inadaptaţi icircn societate fiind legată de bdquocapacitatea fiecăruia de a accede la consum şi securitate alimentară sănătate educaţie respectarea drepturilor capacitatea de a fi ascultat (ability to be heard) şi de a trăi icircn deplină securitate icircn special icircn cazul celor mai săraci dreptul la demnitate şi acces la o viaţă decentărdquo)

Principiile pe care Comunitatea le aplică icircn elaborarea şi implementarea politicii pentru dezvoltare includ principiul eficacităţii ajutorului responsabilității statelor parteneriatului coordonării armonizării alinierii la sistemele ţărilor receptoare şi al orientării către rezultate

Partea a doua a declaraţiei scoate icircn evidenţă faptul că politica UE icircn domeniul cooperării pentru dezvoltare trebuie să fie complementară cu politicile statelor membre Documentul scoate icircn evidenţă şi opt aspecte particulare care oferă valoare adăugată acţiunilor iniţiate la nivel comunitar de la prezenţa globală a Uniunii prin intermediul Delegaţiilor Comisiei Europene asigurarea coerenţei icircntre diferitele politici ale UE cu impact asupra dezvoltării (comerţ agricultură pescuit politici de migraţiune energie etc) promovarea bunelor practici implementarea activă a declaraţiei de la Paris privind creşterea eficacităţii ajutorului concentrarea asupra acelor zone icircn care dimensiunea ajutorului este importantă sprijin icircn promovarea democraţiei drepturilor omului şi bunei guvernanţe implicarea societăţii civile şi icircntărirea relaţiilor şi solidarităţii Nord-Sud (Consens punctele 47-55)

Icircn implementarea programelor şi proiectelor sale va funcţiona principiul diferenţierii ceea ce icircnsemnă că Uniunea (respectiv Comisia Europeană) va concepe documentele de programare (naţionale regionale sau tematice) icircn funcţie de nevoile specifice fiecărei ţări receptoare (Consens punctul 57)

De asemenea un alt principiu important va fi cel al complementarităţii icircnsemnacircnd faptul că asistenţa de dezvoltare va fi acordată prin intermediul unor modalităţi diverse complementare către proiecte specifice programe sectoriale susţinere bugetară sectorială şi generală ajutor umanitar şi asistenţă icircn prevenirea crizelor susţinerea societăţii civile apropierea normelor standardelor legislaţiilor etc (Consens punctul 59)

Icircn cazul instrumentelor tematice şi geografice resursele vor fi alocate şi ulterior evaluate pe baza unor criterii standardizate obiective şi transparente care să se bazeze pe nevoile ţărilor receptoare şi care să urmărească atingerea obiectivelor (Consens pct64) Astfel criteriile bazate pe nevoile statelor receptoare includ dimensiunea populaţiei venitul pe locuitor intensitatea sărăciei repartizarea veniturilor şi nivelul de dezvoltare socială icircn vreme ce criteriile bazate pe rezultate vizează progresele realizate icircn plan politic economic şi social progrese icircn materie de bună guvernanţă şi utilizare eficientă a ajutorului şi icircn particular modul icircn care o ţară utilizează resursele limitate pentru dezvoltare icircncepacircnd cu propriile resurse (Consens pct65)

Principiul concentrării este un alt principiu important care va ghida procesul de programare la nivel de tară şi regiune Aplicarea acestui principiu icircnseamnă selectarea unui număr limitat de domenii de acţiune şi nu diluarea eforturilor icircn prea multe sectoare Icircn aceste domenii icircn care Comunitatea are avantaj comparativ vor fi finanţate programe proiecte

bull comerţul şi integrarea regionalăbull mediul şi gestiunea durabilă a resurselor

naturale bull infrastructura comunicaţiile transportulbull apa şi energiabull dezvoltarea rurală agricultura şi siguranţa

alimentaţieibull guvernarea democraţia drepturile omului

şi sprijinul pentru reformele economice şi instituţionale

bull prevenirea conflictelor şi a fragilităţii statelor

bull dezvoltarea umană bull coeziunea socială şi ocuparea forţei de

muncă

Icircn activitatea de programare aspectele transversale vor fi şi ele avute icircn vedere atacirct icircn calitate de obiective cacirct şi de factori importanţi icircn icircntărirea impactului şi durabilităţii cooperării drepturile omului egalitatea icircntre sexe democraţia buna guvernanţă drepturile copilului şi ale populaţiei indigene dezvoltarea durabilă şi lupta icircmpotriva HIVSIDA (Consens pct 101)

Politica de cooperare pentru dezvoltare şi Politica de ajutor umanitar

23

V2 Obiectivele de dezvoltare ale mileniului (ODM)40

Cu ocazia Summitului Mileniului din anul 2000 comunitatea internaţională a adoptat Declaraţia Mileniului angajacircndu-se icircntr-un proiect mondial destinat reducerii energice a sărăciei extreme icircn diversele sale dimensiuni

Asociate Declaraţiei Mileniului Obiectivele de dezvoltare ale mileniului (ODM) sunt următoarele

1 reducerea sărăciei şi a foametei icircn lume2 asigurarea unei educaţii primare pentru

toţi3 promovarea egalităţii sexelor4 reducerea mortalităţii la copii5 icircmbunătăţirea sănătăţii materne6 combaterea virusului HIVa bolii SIDA şi a

altor boli7 asigurarea unui mediu icircnconjurător

durabil8 participarea la un parteneriat mondial

pentru dezvoltare

Deşi Uniunea Europeană (UE) s-a angajat să contribuie la accelerarea icircndeplinirii Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului (ODM) pacircnă icircn 2015 astfel icircncacirct să atingă 07 din venitul său naţional brut (VNB) pacircnă icircn 2015 rezultatele icircnregistrate pacircnă icircn prezent demonstrează icircnsă că ţintele sunt icircncă departe de a fi atinse

Pentru a intensifica icircndeplinirea angajamentelor asumate Comisia propune41

bull stabilirea unor planuri de acţiune anuale pentru a optimiza punerea icircn aplicare a AOD

bull consolidarea mecanismului de responsabilizare al UE pe baza unei evaluări a AOD

bull elaborarea unor legi naţionale care să stabilească obiectivele icircn materie de AOD

Pentru a accelera realizarea ODM Comisia face apel şi la ceilalţi donatori internaţionali pentru a-şi mări contribuţiile şi propune42

bull vizarea cu prioritate a ţărilor şi populaţiilor care icircnregistrează cele mai mari icircntacircrzieri inclusiv ţările aflate icircn situaţii de fragilitate şi ţările cel mai puţin dezvoltate (LDC)

bull vizarea ODM cel mai neglijate şi ameliorarea impactului politicilor sectoriale europene icircn special icircn sectoarele-cheie ca sănătatea educaţia securitatea alimentară şi egalitatea de şanse icircntre femei şi bărbaţi

bull icircncurajarea asumării ODM de către ţările partenere icircn principal prin integrarea acestor obiective icircn propriile lor strategii de dezvoltare precum şi prin icircmbunătăţirea calităţii datelor statistice

bull adoptarea unui program de lucru pentru coerenţa politicilor icircn favoarea dezvoltării vizacircnd toate politicile europene care ar putea avea un impact asupra ţărilor partenere Icircn special icircn domeniile-cheie ale comerţului şi finanţelor schimbărilor climatice securităţii alimentare migraţiilor şi securităţii

bull promovarea mobilizării resurselor naţionale icircn principal printr-o mai bună guvernanţă fiscală naţională şi internaţională precum şi prin consolidarea sistemelor de impozitare din ţările partenere

bull promovarea integrării regionale şi a schimburilor comerciale care favorizează creşterea şi ocuparea forţei de muncă

bull identificarea şi promovarea unor surse de finanţare inovatoare inclusiv prin intermediul unor parteneriate public-privat icircn vederea garantării unor venituri stabile pentru o dezvoltare durabilă inclusiv icircn ţările cele mai sărace şi mai vulnerabile

bull sprijinirea unor strategii de adaptare şi de atenuare a schimbărilor climatice icircn ţările partenere icircn principal prin favorizarea cooperării a cercetării şi accesului la tehnologiile verzi

bull crearea condiţiilor pentru securitatea pe termen lung avacircnd icircn vedere că majoritatea ţărilor care au icircnregistrat icircntacircrzieri icircn realizarea ODM sunt fragilizate de conflicte armate

bull impulsionarea procesului de reformare a structurii guvernanţei internaţionale pentru a icircmbunătăţi eficienţa şi legitimitatea procesului prin includerea icircn mai mare măsură a ţărilor cel mai sărace ale căror interese sunt adeseori marginalizate

40 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European Consiliu Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor din 21 aprilie 2010 intitulată bdquoUn plan de acţiune al UE icircn douăsprezece puncte icircn sprijinul Obiectivelor de dezvoltare ale mileniuluirdquo [COM(2010) 159 final - Nepublicată icircn Jurnalul Oficial]41Obiectivele de dezvoltare ale mileniului (ODM) plan de acţiune icircn douăsprezece puncte httpeuropaeulegislation_summariesdevelopmentgeneral_development_frameworkdv0014_rohtm Consultat la 305201242 Ibidem

Politica de cooperare pentru dezvoltare şi Politica de ajutor umanitar

23

V2 Obiectivele de dezvoltare ale mileniului (ODM)40

Cu ocazia Summitului Mileniului din anul 2000 comunitatea internaţională a adoptat Declaraţia Mileniului angajacircndu-se icircntr-un proiect mondial destinat reducerii energice a sărăciei extreme icircn diversele sale dimensiuni

Asociate Declaraţiei Mileniului Obiectivele de dezvoltare ale mileniului (ODM) sunt următoarele

1 reducerea sărăciei şi a foametei icircn lume2 asigurarea unei educaţii primare pentru

toţi3 promovarea egalităţii sexelor4 reducerea mortalităţii la copii5 icircmbunătăţirea sănătăţii materne6 combaterea virusului HIVa bolii SIDA şi a

altor boli7 asigurarea unui mediu icircnconjurător

durabil8 participarea la un parteneriat mondial

pentru dezvoltare

Deşi Uniunea Europeană (UE) s-a angajat să contribuie la accelerarea icircndeplinirii Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului (ODM) pacircnă icircn 2015 astfel icircncacirct să atingă 07 din venitul său naţional brut (VNB) pacircnă icircn 2015 rezultatele icircnregistrate pacircnă icircn prezent demonstrează icircnsă că ţintele sunt icircncă departe de a fi atinse

Pentru a intensifica icircndeplinirea angajamentelor asumate Comisia propune41

bull stabilirea unor planuri de acţiune anuale pentru a optimiza punerea icircn aplicare a AOD

bull consolidarea mecanismului de responsabilizare al UE pe baza unei evaluări a AOD

bull elaborarea unor legi naţionale care să stabilească obiectivele icircn materie de AOD

Pentru a accelera realizarea ODM Comisia face apel şi la ceilalţi donatori internaţionali pentru a-şi mări contribuţiile şi propune42

bull vizarea cu prioritate a ţărilor şi populaţiilor care icircnregistrează cele mai mari icircntacircrzieri inclusiv ţările aflate icircn situaţii de fragilitate şi ţările cel mai puţin dezvoltate (LDC)

bull vizarea ODM cel mai neglijate şi ameliorarea impactului politicilor sectoriale europene icircn special icircn sectoarele-cheie ca sănătatea educaţia securitatea alimentară şi egalitatea de şanse icircntre femei şi bărbaţi

bull icircncurajarea asumării ODM de către ţările partenere icircn principal prin integrarea acestor obiective icircn propriile lor strategii de dezvoltare precum şi prin icircmbunătăţirea calităţii datelor statistice

bull adoptarea unui program de lucru pentru coerenţa politicilor icircn favoarea dezvoltării vizacircnd toate politicile europene care ar putea avea un impact asupra ţărilor partenere Icircn special icircn domeniile-cheie ale comerţului şi finanţelor schimbărilor climatice securităţii alimentare migraţiilor şi securităţii

bull promovarea mobilizării resurselor naţionale icircn principal printr-o mai bună guvernanţă fiscală naţională şi internaţională precum şi prin consolidarea sistemelor de impozitare din ţările partenere

bull promovarea integrării regionale şi a schimburilor comerciale care favorizează creşterea şi ocuparea forţei de muncă

bull identificarea şi promovarea unor surse de finanţare inovatoare inclusiv prin intermediul unor parteneriate public-privat icircn vederea garantării unor venituri stabile pentru o dezvoltare durabilă inclusiv icircn ţările cele mai sărace şi mai vulnerabile

bull sprijinirea unor strategii de adaptare şi de atenuare a schimbărilor climatice icircn ţările partenere icircn principal prin favorizarea cooperării a cercetării şi accesului la tehnologiile verzi

bull crearea condiţiilor pentru securitatea pe termen lung avacircnd icircn vedere că majoritatea ţărilor care au icircnregistrat icircntacircrzieri icircn realizarea ODM sunt fragilizate de conflicte armate

bull impulsionarea procesului de reformare a structurii guvernanţei internaţionale pentru a icircmbunătăţi eficienţa şi legitimitatea procesului prin includerea icircn mai mare măsură a ţărilor cel mai sărace ale căror interese sunt adeseori marginalizate

40 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European Consiliu Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor din 21 aprilie 2010 intitulată bdquoUn plan de acţiune al UE icircn douăsprezece puncte icircn sprijinul Obiectivelor de dezvoltare ale mileniuluirdquo [COM(2010) 159 final - Nepublicată icircn Jurnalul Oficial]41Obiectivele de dezvoltare ale mileniului (ODM) plan de acţiune icircn douăsprezece puncte httpeuropaeulegislation_summariesdevelopmentgeneral_development_frameworkdv0014_rohtm Consultat la 305201242 Ibidem

Ghidul Politicilor Uniunii Europene ndash GPUE 2012

24

VI Instrumentele financiare de sprijin a politicii UE pentru dezvoltare

Implementarea politicii UE pentru dezvoltare se realizează prin intermediul unei game largi de instrumente financiare Numărul acestora s-a redus substanţial icircn actualul cadru financiar 2007-2013 de la 35 la 10 Finanţarea cooperării pentru dezvoltare se face prin fondurile aprobate din bugetul general al UE cu excepţia Fondului European pentru Dezvoltare (FED) care este finanţat prin contribuţiile fiecărui stat membru (are caracter extrabugetar) Majoritatea programelor se derulează sub formă de granturi capital de risc icircmprumuturi către sectorul privat finanţarea fiind oferită de către UE icircn conformitate cu diversele instrumente financiare accesate (pe regiuni sau pe domenii)43

Instrumentele financiare de sprijin a politicii UE pentru dezvoltare se bazează pe dialog şi negociere cu statele partenere Implementarea acestor instrumente porneşte de la documentul strategic realizat de către Comisie document care trece icircn revistă nevoile şi realizările statelor şi regiunilor respective şi stabileşte domeniile prioritare de intervenţie Anual sunt adoptate programe de acţiune care includ obiective specifice domenii de intervenţie rezultate aşteptate şi sumele alocate

VI1 Instrumente financiare geografice Implementarea acestor programe este realizată de către Comisa Europeană ndash Directoratul General Development and Cooperation (EuropeAid) Acesta coordonează implementarea programelor de dezvoltare pentru următoarele regiuni Africa Caraibe Pacific (grupul ACP) Asia şi Asia Centrală America Latină regiunea Golfului vecinătatea UE şi Rusia Pentru regiunea ACP programele de ajutor pentru dezvoltare s-au concentrat icircn special după anul 2000 pe ajutor pentru comerţ şi economie icircn general dar şi pe programe de menţinere a păcii Pentru regiunea Americii Latine programele vizează buna guvernanţă şi dezvoltarea economică durabilă iar pentru regiunea Golfului icircn special siguranţa nucleară şi exploatarea durabilă a resurselor Icircn politica de vecinătate UE are un interes ridicat de a securiza regiunea finanţacircnd programe de schimb tehnologic bună guvernanţă şi armonizare legislativă regiunea fiind din acest motiv privilegiată raportat la celelalte regiuni

Astfel icircn urma adoptării Perspectivelor Financiare pentru 2007-2013 Fondul European pentru Dezvoltare (FED) şi Instrumentul de Cooperare pentru Dezvoltare (ICD) au devenit principalele instrumente ale politicii pentru dezvoltare44 Alături de Instrumentul European pentru Vecinătate şi Parteneriat acestea reprezintă instrumentele financiare globale sau geografice ale politicii pentru dezvoltare

43 Majoritatea informaţiilor prezentate icircn cadrul acestui capitol provin de pe site-ul DG EuropeAid httpeceuropaeueuropeaidindex_enhtm Consultat la 305201244 Maurizio Carbone The European Union and International Development The politics of foreign aid Routledge New York London2007 p35

Instrumente de finanţare Zona geografică Tările

acoperiteFinanţarea medie anuală

Finanţare totală2007-2013

Instrumentul European de Vecinatildetate şi Parteneriat (IEVP)

Algeria Armenia Azerbaijan Belarus Egipt Georgia Israel Iordania Libia Liban Moldova Maroc AutoritateaPalestiniană Rusia Siria Tunisia Ucraina

17 16 mld euro 11181 mld euro

Fondul European de Dezvoltare (FED)

Ţările din Africa Caraibe Pacific (ACP)teritoriile de peste mări

79 37 mld euro 227 mld euro

Instrumentul de Cooperare pentru Dezvoltare (ICD)

America Latină Asia Asia Centrală regiunea GolfuluiAfrica de Sud

47 14 mld euro 10057 mld euro

Sursa European Commission Europe Aid httpeceuropaeueuropeaidhowfinancegeographic_enhtm

Politica de cooperare pentru dezvoltare şi Politica de ajutor umanitar

25

Fondul European pentru Dezvoltare (FED) a fost creat icircn 1958 prin Tratatul de la Roma Are un caracter extrabugetar fiind finanţat prin contribuţii ad-hoc ale statelor membre pe bază voluntară (deciziile fiind luate icircn Consiliu)45 Implementarea FED este coordonată de către Comisia Europeană (prin EuropeAid46) FED acoperă perioade de cacircte 5 ani şi vizează statele ACP (Africa Caraibe Pacific) şi ţările şi teritoriile de peste mări Prin intermediul FED sunt finanţate programe pentru dezvoltare economică socială şi umană cooperare şi integrarea regională47

Chiar dacă statele membre au propriile politici de dezvoltare şi ajutor ele trebuie să acţioneze astfel icircncacirct să asigure complementaritatea faţă de politica UE de cooperare pentru dezvoltare

Fiecare FED este icircncheiat pentru o perioadă de aproximativ cinci ani De la icircncheierea primei convenţii de parteneriat icircn 1964 ciclurile FED urmează icircn general ciclurile acordurilorconvenţiilor de parteneriatbull Primul FED 1959-1964bull Al doilea FED 1964-1970 (Convenţia de la

Yaoundeacute I)bull Al treilea FED 1970-1975 (Convenţia de la

Yaoundeacute II)bull Al patrulea FED 1975-1980 (Convenţia de la

Lomeacute I)bull Al cincilea FED 1980-1985 (Convenţia de la

Lomeacute II)bull Al şaselea FED 1985-1990 (Convenţia de la

Lomeacute III)bull Al şaptelea FED 1990-1995 (Convenţia de la

Lomeacute IV)bull Al optulea FED 1995-2000 (Convenţia de la

Lomeacute IV şi revizuirea sa IV bis)bull Al nouălea FED 2000-2007 (Acordul de la

Cotonou)bull Al zecelea FED 2008-2013 (Acordul de la

Cotonou revizuit)Sursa Fondul european de dezvoltare httpeuropaeulegislation_summariesdevelopmentoverseas_countries_territoriesr12102_rohtm

Iniţial cadrul legal de acordare a ajutorului pentru dezvoltare viza 18 din fostele colonii (Yaoundeacute I 1963) icircn prezent ajungacircndu-se la 79 de state

ACP inclusiv teritorii de peste mări (Cotonou 2000) Printre instrumentele importante de implementare a politicii pe dezvoltare incluse icircn FED se evidenţiază instrumentul STABEX menit să stabilizeze exporturile agricole ale statelor ACP dar şi instrumentul SYSMIN creat cu acelaşi scop icircnsă pentru industria minerală specifică acestor state După decenii de experimentare acordul Cotonou a eliminat aceste două instrumente care nu au reuşit să genereze rezultate durabile48 Icircn plus prin FED se acordă tratament preferenţial statelor ACP icircn materie de ajutor pentru dezvoltare şi schimburi economice politică revizuită icircn 2000 icircn urma acordului Cotonou pentru a se conforma standardelor Organizaţiei Mondiale a Comerţului Pentru perioada de programare financiară care va icircncepe după 2013 statele membre vor trebui să decidă dacă Acordul de parteneriat Cotonou va continua să fie finanţat separat de bugetul UE şi astfel al XI-lea FED va continua să fie finanţat prin contribuţiile voluntare ale statelor membre sau dacă va fi integrat icircn bugetul UECadrul legal este reprezentat de Regulamentul Consiliului nr215200849 Prezentul FED al zecelea proiectat pentru perioada 2008-2013 are un buget de 22682 milioane de euro 2 din bugetul total fiind alocat cheltuielilor administrative ale Comisiei Cele mai importante zece ţări contribuitoare sunt Germania (21) Franţa (20) Regatul Unit (15) Italia (13) Spania (8) Ţările de Jos (5) Belgia (4) Suedia (3) Danemarca (2) Austria (2)50Instrumentul de Cooperare pentru Dezvoltare (IDC) a fost lansat icircn 2007 cu scopul de a eficientiza ajutorul umanitar acordat de Uniune prin concentrarea numărului de instrumente geografice şi tematice dezvoltate icircn timp51 IDC acoperă trei categorii de programe geografice tematice precum şi programe pentru statele ACP semnatare ale Protocolului Zahărului Icircn vreme ce componenta geografică finanţează programe din America Latină Asia zona Golfului Africa de Sud cea tematică este deschisă tuturor ţărilor icircn curs de dezvoltare (inclusiv celor acoperite de IEVP şi FED) Bugetul alocat pentru perioada 2007-2013 este de circa 169 mld euro (60 pentru programele geografice 33 pentru cele tematice şi 7 pentru ţările ACP acoperite de Protocolul Zahărului)Instrumentul European de Vecinătate şi Parteneriat (IEVP) susţine financiar Politica Europeană de Vecinătate icircncepacircnd cu anul 2007 Icircnlocuieşte fostele programe TACIS şi MEDA52 iar programele finanţate vizează tranziţia spre democraţie şi piaţă

45 De menţionat că icircn urma solicitării Parlamentului European s-a rezervat o rubrică pentru FED icircn bugetul comunitar icircncă din 199346 A se vedea Alan Matthews ldquoThe EU and the developing worldrdquo in Ali M El-Agraa European Union Economics and Policies Cambridge University Press 2007 pp 494-51547 EuropeAid European Development Fund httpeceuropaeueuropeaidhowfinanceedf_enhtm ultima vizitatilde 22032011 48 Pentru o dezbatere privind eficienţa STABEX şi SYSMIN a se vedea Larry Neal The Economics of Europe and the European Union Cambridge University Press 2007 icircn special Capitolul 10 ldquoThe EU inside and out regional policy and development aidrdquo pp 171- 18649 REGULAMENTUL (CE) Nr 2152008 AL CONSILIULUI din 18 februarie 2008 privind regulamentul financiar aplicabil celui de-al zecelea Fond European de Dezvoltare (JO L 78 1932008 p 1)50 Jeske van Seters Sarah Wolff European Development Cooperation Brokering environmental knowledge bezond Lisbon Discussion Paper no 102 septembrie 2010 p2951 httpeceuropaeueuropeaidhowfinancedci_enhtm DCI EuropeAid ultima vizită 1604201152 TACIS Technical Aid to the Commonwealth of Independent States ndash Ajutor Tehnic pentru Comunitatea Statelor Independente MEDA Matildesuri Financiare şi Tehnice principalul instrument de cooperare economicatilde şi financiaratilde din cadrul Paterteneriatului Euro-Mediteranean

Ghidul Politicilor Uniunii Europene ndash GPUE 2012

26

liberă conform logicii dezvoltării durabile şi Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului Cu un buget total de 112 miliarde de Euro pentru 2007-2013 instrumentul vizează stabilirea unui dialog icircntre statele UE şi statele beneficiare dialogul intersectorial acoperind domenii vaste inclusiv reforme de armonizare legislativă IEVP pune accentul pe cooperarea şi proiectele transnaţionale punacircnd la dispoziţie instrumentele Twinning pentru cooperarea icircn sectoarele publice şi TAIEX Asistenţă Tehnică şi Schimb de Informaţii (supervizat de EuropeAid şi DG Extindere) pentru cooperarea politică şi economică Din efortul general de eficientizare a finanţărilor s-a introdus şi Facilitatea pentru Guvernanţă oferind resurse suplimentare statelor care au aplicat cu succes şi doresc să aprofundeze reforme icircn domeniul bunei guvernanţe

VI2 Instrumente financiare tematiceInstrumentele tematice acoperă diferite domenii specifice de la democraţie şi drepturile omului la azil migraţie siguranţă alimentară etcbull Instrumentul European pentru Democraţie şi

Drepturile Omului (1104 miliarde de Euro 2007-2013) se caracterizează prin flexibilitate foarte ridicată şi poate finanţa programe chiar şi icircn lipsa acordului guvernului sau autorităţilor din ţările beneficiare fiind considerat din acest motiv ca fiind un instrument foarte puternic de promovare a drepturilor omului stabilind parteneriate cu agenţii ONU ONG-uri sau direct cu grupuri militante pentru drepturile omului53

bull Instrumentul de Cooperare pentru Siguranţa Nucleară (524 miliarde de Euro pentru 2007-2013) centrat iniţial pe Rusia Ucraina Armenia Kazahstan (2007-2009) dar cu extindere globală vizează programe legate de reziduurile nucleare traficul cu agenţi nucleari biologici şi chimici restaurarea siturilor nucleare pregătirea situaţiilor de urgenţă şi orice alt program pertinent privind siguranţa nucleară54

bull Facilitatea Europeană pentru Alimente (EU Food Facility) (1 miliard de euro 2007-2013) disponibil din decembrie 2008 către 50 de ţări prioritare din Africa Asia America Latină regiunea Golfului este un instrument de răspuns rapid făcacircnd legătura icircntre ajutorul umanitar şi ajutorul pentru dezvoltare pe termen mediu şi lung este orientat spre creşterea stabilizarea şi icircmbunătăţirea producţiei agricole şi stabilizarea preţurilor alimentelor folosind o strategie regională şi transnaţională de armonizare a politicilor publice şi strategiilor economice55

bull Instrumentul pentru Stabilitate (2062 miliarde de Euro 2007-2013) vizează toate statele cu

excepţia statelor industrializate şi statelor UE şi este activ din ianuarie 2007 a fost creat pentru a icircnlocui o serie de instrumente precedente pe probleme de criminalitate sau managementul crizelor include obiective pe termen scurt răspuns şi pregătire la crize sub direcţia DG Relaţii Externe ndash prevenirea conflictelor şi programe de recuperare rapidă post-criză icircn domenii instituţionale si justiţie- Instrumentul de Cooperare pentru Dezvoltare (ICD)56 este unul dintre instrumentele globale cele mai importante Introducerea sa avea scopul de a simplifica ajutorul pentru dezvoltare acordat reformacircnd şi o serie de instrumente tematice Icircn prezent se subdivide icircn următoarele instrumente tematice

bull ICD Mediu şi managementul sustenabil al resurselor naturale incluzacircnd resurse energetice

bull ICD Actori non-statali şi autorităţi locale icircn dezvoltare

bull ICD Siguranţa alimentarăbull ICD Migraţie şi azilbull ICD Investiţii icircn oameni (Investing in people)bull ICD Restructurarea producţiei de zahăr

VII Administrarea instrumentelor financiare specifice PCDOdată cu intrarea icircn vigoare a Tratatului de la Lisabona EuropeAid este Direcţia Generală icircnsărcinată cu implementarea programelor şi proiectelor de ajutor extern oferit de UE icircn lume Activităţile sale acoperă toate regiunile şi ţările beneficiare de ajutor (cu excepţia ţărilor candidate şi a celor din Balcanii Vestici) respectiv vecinii din Est şi din regiunea mediteraneană Rusia ţările ACP Asia şi America Latină EuropeAid funcţionează icircn subordinea Comisarului pentru dezvoltare dar lucrează icircn stracircnsă legătură cu Direcţiile Generale implicate icircn gestionarea politicilor sectoriale precum mediul imigraţia etc EuropeAid pune icircn aplicare politici şi strategii pe termen lung definite de aceste direcţii urmărind furnizarea de o manieră eficace a ajutorului şi maximizarea impactului finanţăriiCreşterea eficacităţii ajutorului oferit de către Comisia Europeană acoperă trei niveluri interconectate

bull internaţional ndash prin influenţarea deciziilor prin intermediul grupului de lucru privind eficacitatea ajutorului monitorizat de Comitetul ajutorului pentru dezvoltare (CAD) al Organizaţiei de Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE)

bull comunitar ndash prin coordonarea şi promovarea acţiunilor UE icircn cadrul creat de cei bdquo3Crdquo coerenţă consistenţă complementaritate (Comisia Europeană plus cele 27 de state membre)

53 DG RELEX European Instrument for Democracy and Human Rights (EIDHR) Strategy Paper 2007 ndash 2010 httpeceuropaeueuropeaidwhathuman-rightsdocumentseidhr_strategy_paper_2007-2010_enpdf ultima vizită 1604201154 httpeceuropaeueuropeaidhowfinancensci_enhtm Instrumentul de Cooperare pentru Siguranţa Nuclearatilde ultima vizită 1604201155 httpeceuropaeueuropeaidhowfinancefood-facility_enhtm Facilitatea Europeanatilde pentru Alimente ultima vizită 1604201156 httpeceuropaeueuropeaidhowfinancethematic_enhtm ultima vizitatilde 22032010

Politica de cooperare pentru dezvoltare şi Politica de ajutor umanitar

27

bull naţionalregional al ţărilor receptoare ndash punerea icircn aplicare a angajamentelor Comisiei Europene prin intermediul programelor anuale de ajutor pentru dezvoltare (reprezintă circa 8 mld euro şi sunt puse icircn aplicare prin intermediul celor 110 delegaţii ale UE)

VII1 Creşterea eficacităţii ajutoruluiIcircn ultimul timp tot mai multă importanţă se acordă calităţii ajutorului şi nu doar cantităţii de fonduri alocate Procesul de creştere a eficacităţii ajutorului acordat atacirct la nivel european cacirct şi internaţional a demarat icircn anul 2005 cacircnd a fost dat publicităţii Consensul European pentru Dezvoltare şi Declaraţia de la Paris privind eficacitatea ajutorului procesul fiind icircntărit prin Programul de acţiune de la Accra (2008)Declaraţia de la Paris privind eficacitatea ajutorului (2005) adoptată de 91 de ţări dezvoltate şi icircn curs de dezvoltare stabileşte limitele unui cadru concret de acţiune icircn direcţia icircmbunătăţirii calităţii ajutorului şi impactului acestuia asupra dezvoltării Ea include 56 de angajamente structurate icircn jurul a cinci principii a) implicare responsabilă (ownership) ţările icircn dezvoltare icircşi vor conduce propriile strategii şi politicile de dezvoltare vor icircmbunătăţi funcţionarea instituţiilor şi vor lupta icircmpotriva corupţiei b) alinierea suportul financiar oferit de către donatori se va baza pe strategiile instituţiile şi procedurile ţărilor partenere (beneficiare ale ajutorului) c) armonizare donatorii trebuie să-şi coordoneze acţiunile să simplifice procedurile şi să partajeze informaţii astfel icircncacirct să evite duplicările d) orientare către rezultate ţările donatoare şi receptoare vor administra resursele şi icircmbunătăţi procesul decizional e) responsabilitate reciprocă atacirct donatorii cacirct şi receptorii sunt responsabili de rezultatele obţinuteProgramul de acţiune de la Accra (2008) a ţinut cont de evoluţiile icircnregistrate după Declaraţia de la Paris şi a propus intensificarea eforturilor icircn următoarele trei domenii

bull Previzibilitate ndash ţările donatoare vor furniza ţărilor beneficiare informaţii asupra ajutorului pe care doresc să-l acorde cu 3-5 ani icircnainte de acordarea acestuia

bull Sisteme naţionale ndash sistemele naţionale ale ţărilor partenere beneficiare vor fi utilizate cu prioritate pentru realizarea ajutorului (nu doar cele ale ţărilor donatoare precum se icircntacircmpla icircn cele mai multe cazuri)

bull Condiţionalitatea ndash donatorii nu vor mai aplica condiţionalităţi legate de maniera sau momentul cheltuirii fondurilor ci vor ţine cont mai mult de propriile obiective de dezvoltare ale ţărilor beneficiare

De asemenea s-a recomandatbull implementarea unui parteneriat inclusiv

astfel icircncacirct toţi partenerii incluzacircnd donatori reuniţi icircn DAC şi din ţările icircn

dezvoltare precum şi alţi donatori (fundaţii societatea civilă) să poată participa pe deplin

bull ajutoarele să se concentreze asupra unor măsuri cu impact real şi măsurabil asupra dezvoltării

bull dezvoltarea capacităţii administrative şi instituţionale precum şi a abilităţii ţărilor icircn dezvoltare icircn a-şi gestiona propriul viitor

Creşterea eficacităţii ajutorului icircnseamnă ca ajutorul oferit de UE trebuie să ajute ţările icircn dezvoltare să icircmbunătăţească bunăstarea celor mai săraci prin orientarea lui către priorităţile de dezvoltare stabilite de ţările receptoare Ţările icircn dezvoltare sunt cele care sunt icircn primul racircnd responsabile de propria lor dezvoltare chiar dacă şi UE trebuie să accepte partea sa de responsabilitate icircn cadrul acestui parteneriat

Eficacitatea ajutoarelor ndash sincronizarea progresivă a ciclurilor de programare naționale şi ale UE la nivel de țară parteneră pacircnă icircn 2013 şi utilizarea cadrului comun de programare pentru a face schimb de informații privind prioritățile şi obiectivele de dezvoltare icircn țările icircn curs de dezvoltare icircn vederea evitării duplicării şi a suprapunerii eforturilor ndash utilizarea calendarului comun şi valorificarea cadrului comun de programare pentru elaborarea documentelor europene de strategie de țară şi a programelor multianuale aşa cum a procedat UE icircn cazul Haiti respectacircndu-ne astfel angajamentul privind eficacitatea şi previzibilitatea ajutoarelor pentru țările partenere ndash icircn contextul Cadrului operațional existent privind eficacitatea ajutoarelor icircmbunătățirea diviziunii muncii la nivelul UE nu doar icircn ci şi icircntre țările beneficiare ale ajutorului (icircn special prin asigurarea impactului neutru al acestei diviziuni asupra volumelor ajutoarelor prin rezolvarea problemei țărilor neglijate din punctul de vedere al acordării ajutoarelor şi prin introducerea unui procedeu sistematic de partajare a informațiilor) şi stabilirea unei abordări comune la nivelul UE pentru punerea icircn aplicare a angajamentelor referitoare la responsabilitatea reciprocă şi la transparență care să fie promovate apoi pe scară largă ndash icircncurajarea altor donatori inclusiv nou-apăruți icircn a aplica agenda privind eficacitatea ajutoarelorSursa Comunicare a Comisiei COM(2010)159 final p6

Preocuparea societăţii civile privind calitatea ajutorului pentru dezvoltare acordat la nivel internaţional este şi ea icircn creştere Un institut de cercetare american a elaborat un astfel de instrument de măsurare a calităţii intervenţiilor pornind de la evaluarea a şapte domenii interconectate de politici publice cantitatea şi calitatea ajutorului deschiderea către export politicile de investiţii migraţie mediu securitate şi susţinerea noilor tehnologii Indexul icircşi propune să penalizeze ţările care dau cu o macircnă prin ajutor sau investiţii şi iau cu alta prin migraţiune sau poluare

Ghidul Politicilor Uniunii Europene ndash GPUE 2012

28

Indexul Angajamentului pentru Dezvoltare ndash IAD ndash reprezintă o iniţiativă a Center for Global Development (CGD) un think-tank cu sediul icircn Washington şi a fost publicat pentru prima dată icircn anul 2003 icircn revista Foreign Policy Scopul imediat spun autorii indexului bdquoa fost de a ierarhiza ţările bogate icircn funcţie de cacirct de mult sprijină politicile lor guvernamentale dezvoltarea ţărilor săracerdquo (Roodman 20113) Icircnsă nu bdquoierarhizarea bogaţilorrdquo a fost scopul final al creării acestui index ci bdquode a atrage atenţia mass-media asupra diferitelor canale prin care guvernele ţărilor bogate pot afecta dezvoltarea de a provoca dezbateri asupra politicilor care contează şi a modului de măsurare de a scoate icircn evidenţă golurile care există icircn cunoaşterea curentă să stimuleze colectarea de date dar şi cercetarea educarea publicului şi a decidenţilor şi icircn cele din urmă de a genera o reformă a acestei politicirdquo57Sursa David Roodman The Commitment to Development Index Technical Paper Center for Global Development 2011 Edition octombrie 2011 httpwwwcgdevorgdocCDI202011Index20technical20paper202011pdf

Indicatorul creat este numit Indexul Angajamentului pentru Dezvoltare (Commitment to Development Index) şi oferă o ierarhie a ţărilor donatoare icircn funcţie de o gamă largă de criterii privind politicile lor de dezvoltare (ajutoarele condiţionate - tied aid de pildă sunt penalizate) De asemenea politicile ţării respective icircn domeniul migraţiei sau comerţului exterior sunt şi ele importante pentru definirea poziţiei ţării respective faţă de fenomenul dezvoltării IAD evaluează bdquoprietenia faţă de dezvoltarerdquo (development friendliness) manifestată de un număr de 22 ţări bogate (reunite icircn cadrul Comitetului pentru Asistenţă de Dezvoltare al OCDE) Ierarhizarea realizată de Center for Global Development arată următoare situaţie a IAD pentru anul 201158 pe primul loc se plasează Suedia urmată de Norvegia Danemarca Ţările de Jos şi SUA pe ultimele poziţii Italia Japonia şi Coreea de Sud (icircn special datorită barierelor comerciale şi nivelului scăzut de ajutor extern)

VII2 De la cadrul financiar multianual 2007-2013 la cadrul financiar 2014 ndash 2020Conform datelor oferite de către Comisia Europeană UE alocă o parte importantă a resurselor sale bugetare ajutorului extern (icircn 2008 de exemplu suma a fost de 123 mld euro reprezentacircnd 9 din bugetul UE) sumele fiind utilizate icircn vederea reducerii sărăciei şi sprijinirii dezvoltării durabile a statelor mai sărace ale planetei 70 din această sumă este administrată de EuropeAid şi de Delegaţiile Comisiei Europene aflate icircn diferite state partenere Ţările cel mai puţin dezvoltate au fost principalele beneficiare ale ajutorului care a reprezentat icircn anul 2008 circa 41 din totalul fondurilor alocate59Bugetul UE nu este foarte mare raportat la PIB al statelor membre (circa 1) cu toate acestea impactul acestuia este semnificativ atacirct icircn plan intern cacirct şi extern Pentru perioada 2007-2013 alocările corespunzătoare politicii UE de cooperare pentru dezvoltare şi ajutor umanitar au fost incluse icircn capitolul al patrulea bdquoUE ca actor globalrdquo (EU as a global player) şi au reprezentat circa 56 mld euro (circa 57 din bugetul UE)

De remarcat că sumele de mai sus acoperă acţiunile externe ale Uniunii (politica externă) nu şi Fondul European pentru Dezvoltare care continuă să rămacircnă un fond extrabugetar (urmare a respingerii de către Consiliu şi Parlament a propunerii făcute de Comisie icircn acest sens) Valoarea FED a fost stabilită de Consiliul European din 16 decembrie 2005 care a fixat durata exactă a perioadei acoperite (şase ani) nivelul (22682 mld EUR icircn preţuri curente) şi instrumentul de finanţare (al 10 lea Fond Dezvoltare Europeană)60Pentru perioada 2014-2020 conform propunerii Comisiei Europene prezentată la 29 iunie 2011(bdquoUn buget pentru Strategia Europa 2020rdquo)61 capitolului consacrat relaţiilor externe ale UE i-au fost alocate 70 miliarde euro reprezentacircnd circa 6 din bugetul UE Acestora li se adaugă circa 30 mld euro propuse a finanţa FED fond care continuă să rămacircnă icircn afara bugetului UE

UM mld euro

UE actor global

2007 2008 2009 2010 2012 2013 2007-2013

6578 7002 7440 7893 8430 8997 55935 (57)

Sursa European Commission httpeceuropaeubudgetfiguresfin_fwk0713fwk0713_encfmcf07_13

57 David Roodman The Commitment to Development Index Technical Paper Center for Global Development 2011 octombrie 2011 httpwwwcgdevorgdocCDI202011Index20technical20paper202011pdf58 Commitment for Development Index 2011 httpwwwcgdevorgfiles1425586_file_CDI_2011_brief_FINALpdf Consultat la 305201259 European Commission Better faster more Implementing EC External Aid 2004-2009 Brussels 2009 p2860 DEacuteCISION No 12006 DU CONSEIL DES MINISTRES ACP-CE du 2 juin 2006 preacutecisant le cadre financier pluriannuel pour la peacuteriode 2008-2013 et modifiant lrsquoaccord de partenariat ACP-CE reacuteviseacute (2006608CE)61 Comisia Europeană Un buget pentru Strategia Europa 2020 httpeur-lexeuropaeuLexUriServLexUriServdouri=SPLIT_COM20110500(01)FINROPDF Consultat la 3052012

Ghidul Politicilor Uniunii Europene ndash GPUE 2012

28

Indexul Angajamentului pentru Dezvoltare ndash IAD ndash reprezintă o iniţiativă a Center for Global Development (CGD) un think-tank cu sediul icircn Washington şi a fost publicat pentru prima dată icircn anul 2003 icircn revista Foreign Policy Scopul imediat spun autorii indexului bdquoa fost de a ierarhiza ţările bogate icircn funcţie de cacirct de mult sprijină politicile lor guvernamentale dezvoltarea ţărilor săracerdquo (Roodman 20113) Icircnsă nu bdquoierarhizarea bogaţilorrdquo a fost scopul final al creării acestui index ci bdquode a atrage atenţia mass-media asupra diferitelor canale prin care guvernele ţărilor bogate pot afecta dezvoltarea de a provoca dezbateri asupra politicilor care contează şi a modului de măsurare de a scoate icircn evidenţă golurile care există icircn cunoaşterea curentă să stimuleze colectarea de date dar şi cercetarea educarea publicului şi a decidenţilor şi icircn cele din urmă de a genera o reformă a acestei politicirdquo57Sursa David Roodman The Commitment to Development Index Technical Paper Center for Global Development 2011 Edition octombrie 2011 httpwwwcgdevorgdocCDI202011Index20technical20paper202011pdf

Indicatorul creat este numit Indexul Angajamentului pentru Dezvoltare (Commitment to Development Index) şi oferă o ierarhie a ţărilor donatoare icircn funcţie de o gamă largă de criterii privind politicile lor de dezvoltare (ajutoarele condiţionate - tied aid de pildă sunt penalizate) De asemenea politicile ţării respective icircn domeniul migraţiei sau comerţului exterior sunt şi ele importante pentru definirea poziţiei ţării respective faţă de fenomenul dezvoltării IAD evaluează bdquoprietenia faţă de dezvoltarerdquo (development friendliness) manifestată de un număr de 22 ţări bogate (reunite icircn cadrul Comitetului pentru Asistenţă de Dezvoltare al OCDE) Ierarhizarea realizată de Center for Global Development arată următoare situaţie a IAD pentru anul 201158 pe primul loc se plasează Suedia urmată de Norvegia Danemarca Ţările de Jos şi SUA pe ultimele poziţii Italia Japonia şi Coreea de Sud (icircn special datorită barierelor comerciale şi nivelului scăzut de ajutor extern)

VII2 De la cadrul financiar multianual 2007-2013 la cadrul financiar 2014 ndash 2020Conform datelor oferite de către Comisia Europeană UE alocă o parte importantă a resurselor sale bugetare ajutorului extern (icircn 2008 de exemplu suma a fost de 123 mld euro reprezentacircnd 9 din bugetul UE) sumele fiind utilizate icircn vederea reducerii sărăciei şi sprijinirii dezvoltării durabile a statelor mai sărace ale planetei 70 din această sumă este administrată de EuropeAid şi de Delegaţiile Comisiei Europene aflate icircn diferite state partenere Ţările cel mai puţin dezvoltate au fost principalele beneficiare ale ajutorului care a reprezentat icircn anul 2008 circa 41 din totalul fondurilor alocate59Bugetul UE nu este foarte mare raportat la PIB al statelor membre (circa 1) cu toate acestea impactul acestuia este semnificativ atacirct icircn plan intern cacirct şi extern Pentru perioada 2007-2013 alocările corespunzătoare politicii UE de cooperare pentru dezvoltare şi ajutor umanitar au fost incluse icircn capitolul al patrulea bdquoUE ca actor globalrdquo (EU as a global player) şi au reprezentat circa 56 mld euro (circa 57 din bugetul UE)

De remarcat că sumele de mai sus acoperă acţiunile externe ale Uniunii (politica externă) nu şi Fondul European pentru Dezvoltare care continuă să rămacircnă un fond extrabugetar (urmare a respingerii de către Consiliu şi Parlament a propunerii făcute de Comisie icircn acest sens) Valoarea FED a fost stabilită de Consiliul European din 16 decembrie 2005 care a fixat durata exactă a perioadei acoperite (şase ani) nivelul (22682 mld EUR icircn preţuri curente) şi instrumentul de finanţare (al 10 lea Fond Dezvoltare Europeană)60Pentru perioada 2014-2020 conform propunerii Comisiei Europene prezentată la 29 iunie 2011(bdquoUn buget pentru Strategia Europa 2020rdquo)61 capitolului consacrat relaţiilor externe ale UE i-au fost alocate 70 miliarde euro reprezentacircnd circa 6 din bugetul UE Acestora li se adaugă circa 30 mld euro propuse a finanţa FED fond care continuă să rămacircnă icircn afara bugetului UE

UM mld euro

UE actor global

2007 2008 2009 2010 2012 2013 2007-2013

6578 7002 7440 7893 8430 8997 55935 (57)

Sursa European Commission httpeceuropaeubudgetfiguresfin_fwk0713fwk0713_encfmcf07_13

57 David Roodman The Commitment to Development Index Technical Paper Center for Global Development 2011 octombrie 2011 httpwwwcgdevorgdocCDI202011Index20technical20paper202011pdf58 Commitment for Development Index 2011 httpwwwcgdevorgfiles1425586_file_CDI_2011_brief_FINALpdf Consultat la 305201259 European Commission Better faster more Implementing EC External Aid 2004-2009 Brussels 2009 p2860 DEacuteCISION No 12006 DU CONSEIL DES MINISTRES ACP-CE du 2 juin 2006 preacutecisant le cadre financier pluriannuel pour la peacuteriode 2008-2013 et modifiant lrsquoaccord de partenariat ACP-CE reacuteviseacute (2006608CE)61 Comisia Europeană Un buget pentru Strategia Europa 2020 httpeur-lexeuropaeuLexUriServLexUriServdouri=SPLIT_COM20110500(01)FINROPDF Consultat la 3052012

Politica de cooperare pentru dezvoltare şi Politica de ajutor umanitar

29

Conform Comisiei perioada de programare va fi de 7 ani bugetul total urmacircnd a fi icircn credite de angajament de 1025 mld euro (respectiv 105 din VNB al UE) şi icircn credite de plăţi de 9722 mld euro (1 din VNB al UE) De menţionat că suma prevăzută pentru creditele de angajament este egală cu cea din ultimul an al actualului CFM (2013) icircnmulțită cu 7 (numărul de ani al perioadei de programare) Parlamentul European şi Consiliul cele două componente ale autorității legislative comunitare vor negocia modifica şi decide cu privire la aceste propuneri Pentru a pune icircn practică reformele şi pentru a iniția la timp punerea icircn aplicare a noilor programe adoptarea noului CFM ar trebui să aibă loc icircnainte de sfacircrşitul anului 2012

Icircn consens cu Strategia Europa 2020 tema principală a prezentei propuneri este creşterea inteligentă durabilă şi favorabilă incluziunii Ca atare Comisia propune majorarea sumelor alocate cercetării şi inovării educației dezvoltării IMM-urilor deblocarea icircn mai mare măsură a potențialului pieței unice prin dotarea acesteia cu infrastructura necesară pentru a funcționa icircn secolul XXI şi eficientizarea politicii agricole comune din punct de vedere al utilizării resurselor astfel icircncacirct rezultatul acestei politici să nu fie doar produse alimentare de calitate ci şi o mai bună gestionare a mediului şi combatere a schimbărilor climatice

Schimbarea rapidă a ordinii mondiale icircn lume creşterea rapidă a noilor economii emergente precum China India sau Brazilia obligă UE la o redefinire de poziţie care să-i permită să rămacircnă un actor global important Pentru UE este important icircn a acţiona coordonat prin utilizarea mai eficientă a resurselor atacirct icircn domenii de competenţă exclusivă a UE precum politica comercială comună cacirct şi icircn domenii prin tradiţie interguvernamentale precum cel al relaţiilor externe Conform propunerii Comisiei Europene viitorul buget al UE va trebui să permită icircntărirea alianţelor şi repoziţionarea UE la nivel global Astfel circa 18 mld vor fi alocate pentru Politica Europeană de Vecinătate 23 mld pentru finanţarea Instrumentului de Cooperare pentru dezvoltare şi circa 30 miliarde euro pentru Fondul European de Dezvoltare (bani care nu vor fi incluşi icircn bugetul UE)

Sursa Comisia Europeană Un buget pentru Strategia Europa 2020

Chiar dacă atenţia acordată competitivităţii este mai ridicată decacirct icircn trecut nici tema solidarității nu lipseşte icircn propunerea Comisiei Solidaritatea se exprimă atacirct faţă de cele mai sărace state membre şi regiuni prin concentrarea celei mai mari părți a cheltuielilor pentru coeziune pentru nevoile acestora icircn abordarea icircn comun a provocărilor migrației şi dezastrelor naturale sau icircn materie de securitate energetică De asemenea solidaritatea se exprimă şi icircn raport cu popoarele din țările terțe care au nevoie de sprijinul UE pentru nevoile lor umanitare imediate şi pentru dezvoltarea lor pe termen lung

BPOLITICA DE AJUTOR UMANITAR

I Cadrul conceptual general

Conform OCDE ajutorul umanitar reprezintă ajutorul destinat să salveze vieţi să uşureze suferinţe şi să menţină şi să protejeze demnitatea umană icircn timpul şi imediat după apariţia unor situaţii de criză Spre deosebire de alte forme de ajutor extern şi pentru dezvoltare ajutorul umanitar62bull este destinat a fi guvernat de principiile

umanităţii neutralităţii imparţialităţii şi independenţei

bull este desemnat să fie pe termen scurt şi pentru a susţine activităţi necesar a fi icircntreprinse pe parcursul sau imediat după o situaţie de criză (ceea ce de regulă este destul de greu de definit)

Icircn mod tradiţional intervenţiile specifice ajutorului umanitar iau formabull asistenţei prin materiale şi servicii umanitare

(adăpost apă medicamente etc)bull alimente acordate icircn situaţii de criză (distribuţie

pe termen scurt suplimentarea programelor alimentare)

bull servicii coordonare protecţie suport al ajutorului umanitar (logistică comunicaţii)

Intervenţiilor clasice icircnsă li se adaugă activităţi specifice reconstrucţiei şi reabilitării (repararea infrastructurii existente spre deosebire de intervenţiile pe termen lung care presupun icircmbunătăţirea nivelului infrastructurii) şi prevenirea

UM mld euro

2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2014-2020

UE actor global 9400 9645 9845 9960 10150 10380 10620

70000(circa 6)

Sursa Comisia Europeană Un buget pentru Strategia Europa 2020 httpeur-lexeuropaeuLexUriServLexUriServdouri=SPLIT_COM20110500(01)FINROPDF

62 Conform reglementărilor OCDE ajutorul umanitar oficial este o sub-categorie a AOD

Ghidul Politicilor Uniunii Europene ndash GPUE 2012

30

dezastrelor63 (reducerea riscului de dezastre sisteme de prevenţie timpurie planificare etc) precum şi consultanţăAjutorul umanitar este acordat de către guverne persoane private ONG organizaţii multilaterale internaţionale organizaţii naţionale şi firme private Donatorii fac de regulă diferenţa icircntre ajutorul umanitar şi cel pentru dezvoltare criteriile sunt icircnsă diferite şi departajarea nu se face mereu la felConform estimărilor făcute de Global Humanitarian Assistance64 icircn anul 2010 valoarea ajutorului umanitar internaţional a reprezentat 167 miliarde dolari (124 miliarde contribuţii guvernamentale şi 43 mld contribuţii voluntare private)65 De reţinut că bdquoasistenţa umanitară globalărdquo ajutorul umanitar internaţional - venit dinspre guverne şi contribuţii private (persoane fizice fundaţii firme private corporaţii etc) ajutor naţional (oferit de guverne ca răspuns la crize care se desfăşoară icircn interiorul ţării lor) şi alte tipuri de ajutor acordat populaţiei icircn perioada crizelor care nu intră icircn primele două categorii (misiunile de pace sau alte forme de AOD orientate către icircmbunătăţirea guvernării sau securităţii)

Ce este ajutorul umanitar comunitar

Intervenţiile Uniunii icircn domeniul asistenţei umanitare datează icircncă din anii 60 abia la finele anilor 80 icircnsă acesta a devenit un element important al politicii externe comunitare Icircn prezent Comisia Europeană alături de statele membre este lider mondial icircn materie de ajutor umanitar Icircncepacircnd

63 OCDE face o clară departajare icircntre intervenţiile specifice ajutorului umanitar şi cele specifice dezvoltării pregătirea pentru dezastre exclude de pildă lucrările pe termen lung de prevenire a inundaţiilor sau conflictelor64 Sintagmă folosită de rapoartele realizate de programul Asistenţă Umanitară Globală (Global Humanitarian Assistance) finanţat de Development Initiatives organizaţie independentă cu sediul icircn Regatul Unit care derulează programe non-profit şi oferă consultanţă icircn domeniul ajutorului umanitar65 Global Humanitarian Assistance Report 2011 disponibil pe httpwwwglobalhumanitarianassistanceorgwp-contentuploads201107gha-report-2011pdf Consultat la 305201266 Regulamentul (CE) nr 125796 al Consiliului din 20 iunie 1996 privind ajutorul umanitar modificat prin Regulamentul (CE) nr 18822003 şi Regulamentul (CE) nr 2192009 67 Instrument de ajutor umanitar Sinteze ale legislaţiei UE httpeuropaeulegislation_summarieshumanitarian_aidr10001_rohtmAMENDINGACT Consultat la 3052012

cu anul 1992 Direcţia Generală Ajutor Umanitar (DG ECHO) este cea care administrează ajutorul umanitar acordat de Uniune

Regulamentul Comisiei din 1996 (modificat ulterior)66 defineşte cadrul conceptual al ajutorului umanitar comunitar

Ajutorul umanitar comunitar cuprinde acţiuni nediscriminatorii de asistenţă sociale şi de protecţie destinate ajutorării populaţiilor din ţările terţe şi icircn special a celor mai vulnerabile dintre acestea Include nu numai acţiuni de ajutor imediat ci şi acţiuni de prevenire a catastrofelor şi acţiuni de reconstrucţie (pe termen de cel mult şase luni) Aceste acţiuni se concentrează asupra necesităţilor imediate cauzate de catastrofe naturale (cum ar fi inundaţiile şi cutremurele) sau provocate de macircna omului (cum ar fi războaiele sau conflictele) şi de circumstanţe extraordinare asemănătoare

Icircn special principalele obiective ale acţiunilor comunitare de ajutor umanitar sunt67bull să salveze şi să apere vieţi icircn timpul situaţiilor de

urgenţă al catastrofelor naturale şi al situaţiilor care rezultă imediat icircn urma acestora

bull să asigure asistenţa şi ajutorarea necesară persoanelor afectate de crize pe termen lung generate icircn special de conflicte sau războaie

Tabel 3 Primele zece ţări donatoare şi receptoare de ajutor umanitar icircn perioada 2000-2009 UM mld $

Ţări donatoare Ţări beneficiare1 SUA 31 Sudan 892 instituţiile europene 149 PalestinaOTP 723 Regatul Unit 82 Irak 514 Germania 65 Afganistan 515 Ţările de Jos 51 Etiopia 486 Suedia 44 DRC 337 Japonia 4 Somalia 268 Norvegia 37 Pakistan 249 Franţa 36 Indonezia 2410 Italia 36 Liban 19

Sursa GHA Report 2011

Politica de cooperare pentru dezvoltare şi Politica de ajutor umanitar

31

bull să ajute la finanţarea transportării ajutoarelor şi să depună eforturi pentru a se asigura că acestea sunt accesibile persoanelor cărora le sunt destinate

bull să desfăşoare lucrări de reabilitare şi de construcţie pe termen scurt icircn special pentru infrastructură şi echipamente icircn vederea facilitării sosirii ajutoarelor

bull să facă faţă consecinţelor provocate de relocarea populaţiei (refugiaţi persoane strămutate şi repatriate) ca urmare a catastrofelor naturale şi a celor provocate de om

bull să garanteze o pregătire prealabilă icircmpotriva riscurilor catastrofelor naturale sau ale circumstanţelor excepţionale de proporţii asemănătoare şi să utilizeze un sistem corespunzător de răspuns rapid şi de intervenţie

bull să susţină acţiunile civile de ocrotire a victimelor conflictelor sau ale situaţiilor de urgenţă de proporţii asemănătoare icircn conformitate cu convenţiile internaţionale icircn vigoare

Principii umanitare68 figurează icircn Codul de conduită al Mişcării Internaţionale a Crucii Roşii şi Semilunii Roşii al diferitelor ONG şi icircn Rezoluţia 46182 a Ansamblului ONU şi sunt inspirate din principiile fundamentale ale Crucii Roşii

Umanitatea ndash este principiul fundamental al acţiunilor umanitare şi semnifică faptul că orice fiinţă umană trebuie să fie tratată cu umanitate icircn orice circumstanţă semnifică de asemenea salvarea vieţilor şi uşurarea suferinţei prin asigurarea respectului faţă de individ

Imparţialitatea ndash ajutorul umanitar nu trebuie să se bazeze pe naţionalitate rasă religie sau convingeri politice ci doar pe nevoile beneficiarului

Independenţa ndash agenţii umanitari trebuie să definească şi pună icircn valoare propriile lor politic independent de alte politici sau acţiuni guvernamentale

Neutralitatea ndash implică neparticiparea la ostilităţi şi neangajarea la un anumit moment icircn controverse de natură politică rasială religioasă sau ideologică

II Cadrul legal şi politic

Odată cu intrarea icircn vigoare a Tratatului de la Lisabona (1 decembrie 2009) ajutorul umanitar se

transformă icircn politică de sine stătătoare (conform Art 214) fiind una din modalităţile de intervenţie specifice politicii externe a UE69

Tratatul de la Lisabona Capitolul 3 Titlul III

Articolul 214(1) Acţiunile Uniunii icircn domeniul ajutorului

umanitar se desfăşoară icircn cadrul principiilor şi al obiectivelor acţiunii externe a Uniunii Aceste acţiuni vizează icircn mod punctual să acorde asistenţă şi ajutor populaţiei din ţările terţe victime ale unor catastrofe naturale sau provocate de om precum şi să le protejeze pentru a face faţă nevoilor umanitare care apar icircn aceste situaţii diferite Acţiunile Uniunii şi ale statelor membre se completează şi se susţin reciproc

Sursa Versiunea consolidată a Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene httpeur-lexeuropaeuLexUriServLexUriServdouri=OJC201008300470200ROPDF

Tratatul de la Lisabona confirmă obiectivele principiile (imparţialităţii neutralităţii şi nediscriminării) şi procedurile de bază icircn luarea deciziilor (procedura legislativă ordinară) De asemenea Tratatul prevede crearea unui Corp voluntar european de ajutor european care va reprezenta un cadru al contribuţiilor comune ale tinerilor europeni la acţiunile de ajutor umanitar al Uniunii (art214 (5) TFUE)

Consensul european privind ajutorul umanitarConsensul european privind dezvoltarea70 este rezultatul acestui efort colectiv al instituţiilor europene (Consiliul Parlamentul European şi Comisia) şi statelor membre Documentul conturează viitorul ajutorului umanitar al UE reconfirmă angajamentul UE faţă de principiile umanitare faţă de dreptul umanitar internaţional şi subliniază rolul central de coordonare care revine Organizaţiei Naţiunilor Unite

Este de asemenea subliniată importanţa parteneriatului icircntre diferiţii actori implicaţi ONG-uri europene şi locale ONU prin intermediul biroului de coordonare a afacerilor umanitare şi prin mişcarea Crucii Roşii Semilunii Roşii Pentru a se garanta calitatea şi rapiditatea distribuţiei ajutorului umanitar vor fi evaluate următoarele categorii de criterii profesionalism experienţă şi capacitatea

68 Communication de la Commission au Parlement europeacuteen et au Conseil du 13 juin 2007- Vers un consensus europeacuteen sur lrsquoaide humanitaire [COM(2007) 317 final]69 Raport anual privind politica icircn domeniul ajutorului umanitar şi punerea acesteia icircn aplicare icircn anul 2009 Bruxelles 942010 disponibil pe httpeurlexeuropaeuLexUriServLexUriServdouri=COM20100138FINROHTML ultima accesare la data 1804201170 Communication de la Commission au Parlement europeacuteen et au Conseil du 13 juin 2007- Vers un consensus europeacuteen sur lrsquoaide humanitaire [COM(2007) 317 final - Non publieacute au Journal officiel]

Ghidul Politicilor Uniunii Europene ndash GPUE 2012

32

de a răspunde unei nevoi identificate respectarea normelor şi liniilor directoare internaţionale raportul cost-eficacitate de pildă icircntre cheltuieli generale icircn raport cu ajutorul destinat beneficiarilor) parteneriatul cu populaţia locală transparenţa rezultatelor şi asumarea responsabilităţii icircn faţa beneficiarilor şi a opiniei publice europene71

Consensul a fost urmat icircn anul 2008 de un plan de acţiune al Comisiei72 pe cinci ani care include acţiuni concrete şi măsurabile După adoptarea planului de acţiune au avut loc schimbări instituţionale la nivelul Uniunii Europene cum ar fi instituirea la icircnceputul anului 2009 a unui grup de lucru pentru ajutor umanitar şi alimentar icircn cadrul Consiliului Uniunii Europene (COHAFA) Prelungirea şi adaptarea mandatului acestui grup a fost hotăracirctă de către Consiliul UE Astfel COHAFA a devenit un forum pertinent şi un instrument suplimentar care consolidează structura instituţională a politicii umanitare europene prin schimburi permanente la nivel politic

După trei ani comisia a realizat o evaluare a progreselor realizate73 şi a identificat şi o serie de măsuri concrete de icircntreprins responsabilitate partajată (statele UE trebuie sa reitereze angajamentul de a lucra icircmpreună icircn conformitate cu documentul Consens asupra Ajutorului Umanitar) diviziune a muncii (prin recunoaşterea diferenţelor determinate de experienţă tradiţie din statele membre resurse umane icircntre donatori şi beneficiari) monitorizare regulată a implementării angajamentelor din Consens şi existenţa unui dialog pro-activ şi a unui schimb de practici icircntre donatori şi beneficiari

IIIActori implicaţi

Instituţiile UEIcircn 1992 a luat naştere icircn cadrul Comisiei Europene Direcţia Generală pentru Ajutor Umanitar şi Protecţie Civilă (DG ECHO) Deşi crearea unui oficiu de coordonare icircn domeniul umanitar era prevăzută prin Tratatul de la Maastrich statutul oficial al acesteia a fost instaurat abia patru ani mai tacircrziu prin Regulamentul Comisiei din 1996 Astfel DG ECHO a devenit icircn mod oficial unitatea din cadrul Comisiei Europene responsabilă pentru implementarea şi reglementarea politicii de ajutor umanitar precum şi distribuirea ajutorului umanitar icircn special

a ajutorului alimentar victimelor conflictelor dezastrelor naturale sau realizate de om icircn statele non-europene

Iniţial ECHO a fost icircnfiinţat pentru 7 ani iar supravieţuirea acestuia a fost condiţionată de eficienţa sa motiv pentru care Curtea de Conturi a supravegheat icircndeaproape activitatea departamentului Eficienţa implementării politicii umanitare este condiţionată de parteneriatele stabilite cu ceilalţi actori Icircn consecinţă icircn 1994 au luat naştere Acordurile Cadru de Parteneriat (ACP) pentru a reglementa contractele dintre ECHO şi diferite ONG-uri organizaţii internaţionale precum şi Acordurile Cadru Financiare şi Administrative (ACFA) cu Agenţiile ONU Aceste acorduri74 contractuale ex ante au facilitat şi urgentat alocarea resurselor promovacircnd icircn acelaşi timp responsabilitatea partenerilor DG ECHO

Mandatul ECHO definit icircn cadrul Regulamentului 125796 al Consiliului este de a salva şi a apăra viaţa de a reduce sau preveni suferinţa şi de a proteja integritatea şi demnitatea celor afectaţi de crizele umanitare Sarcina principală a DG ECHO este să se asigure că bunurile şi serviciile umanitare obţinute prin intermediul acestor parteneri ajung la populaţiile vulnerabile din zonele de criză icircn mod eficient şi rapid că acestea sunt livrate icircn funcţie de necesităţile reale totodată asiguracircnd o gestionare financiară eficientă75 Ajutorul acordat de Uniunea Europeană se bazează pe principiile umanităţii imparţialităţii independenţei şi neutralităţii şi promovează icircn mod susţinut respectarea dreptului umanitar internaţional

Icircntre iniţiativele strategice ale DG ECHO pentru anul 2011 se remarcă revizuirea legislaţiei cu privire la protecţia civilă pregătirea pentru crearea Corpului Voluntar European de Ajutor Umanitar precum şi revizuirea regulamentului Consiliului privind ajutorul umanitar pentru a fi icircn concordanţă cu politica şi evoluţiile instituţionale Provocarea pentru următorii ani este dată de reducerea decalajului icircntre creşterea nevoilor umanitare şi posibilităţile de finanţare limitate

Icircn prezent Direcţia Generală Ajutor Umanitar şi Protecţie Civilă (ECHO) se regăseşte sub conducerea comisarului Kristalina Georgieva şi a directorului general Peţer Zangl Kristalina Georgieva icircnsărcinată

71 Sinteze de legislaţie europeană Vers un consensus europeen sur l aide humanitaire httpeuropaeulegislation_summarieshumanitarian_aidr13008_frhtm Consultat la 305201272 European Commission Commission Staff Working Paper European Consensus on Humanitarian Aid ndash Action Plan Brussels 2952008 SEC(2008)199173 European Commission Communication From The Commission To The European Parliament And The Council The mid-term review of the European Consensus on Humanitarian Aid Action Plan implementing effective principled EU humanitarian action Brussels 8122010 COM(2010) 722 final httpeceuropaeuechofilespoliciesconsensusmid-term_review1_EN_ACT_part1_v21pdf Consultat la 305201274 Parlamentul European httpcircaeuropaeuircopocefact_sheetsinfodatarelationsgeneralarticle_7255_rohtm ultima accesare la 1804201175 Site-ul oficial al Comisiei Europene httpeceuropaeueuropeaidwhereacpoverviewlome-conventionlomeitoiv_enhtm ultima accesare 22042011

Politica de cooperare pentru dezvoltare şi Politica de ajutor umanitar

33

cu cooperarea internaţională şi răspunsul la situaţii de criză a fost numită Comisarul European al Anului de European Voice pe 30 noiembrie 2010 Tim King editorul European Voice a declarat că deşi 2010 a fost un an plin de dificultăţi UE icircncă este o forţă a binelui icircn lume şi un actor global cacircnd vine vorba de ajutorul umanitar76

Rapoartele anuale ale DG ECHO sunt prezentate Parlamentului European şi Consiliului iar administrarea bugetului acesteia este supusă auditării permanente a Curţii de Conturi care raportează de asemenea Parlamentului şi Consiliului Icircn fiecare an Parlamentul şi Consiliul sunt invitate să icircşi prezinte avizul cu privire la cheltuirea bugetelor anterioare77 Icircnsă rolul Parlamentului European s-a intensificat cu timpul şi a dus la icircmbunătăţirea constantă a instrumentelor adoptate la creşterea creditelor pentru ajutorul umanitar şi la adoptarea rezoluţiilor privind situaţiile din diferite locuri cu probleme Astfel Parlamentul European a ajuns să creeze icircn 2006 postul Raportorului Permanent pentru Ajutor Umanitar al cărui mandat prevede conservarea intereselor bugetului pentru ajutor umanitar monitorizarea implementării programelor umanitare ale Comunităţii şi păstrarea relaţiilor stracircnse cu comunitatea umanitară78

Icircn cadrul Consiliului UE pentru punerea icircn aplicare a Consensului european pentru ajutor umanitar la icircnceputul anului 2009 a fost creat un grup de lucru pentru ajutor umanitar şi alimentar (COHAFA) Prelungirea şi adaptarea mandatului acestui grup a fost hotăracirctă de către Consiliul UE Astfel COHAFA a devenit un forum pertinent şi un instrument suplimentar care consolidează structura instituţională a politicii umanitare europene prin schimburi permanente la nivel politic

ECHO nu intervine direct icircn teren ci icircşi pune icircn aplicare mandatul prin alocarea fondurilor sale unui număr de aproximativ 200 de parteneri precum organizaţii neguvernamentale agenţii ONU alte organizaţii internaţionale cum ar fi Comitetul Internaţional al Crucii Roşii Federaţia Internaţională a Crucii Roşii Societăţile de Semilună Roşie precum şi unele agenţii specializate din statele membre ale Uniunii Europene DG ECHO facilitează de asemenea coordonarea cu şi icircntre statele membre ale asistenţei umanitare şi a eforturilor protecţiei civile la nivel european79

Organizaţiile Internaţionale

Organizaţiile internaţionale care definitivează implementarea acţiunilor de ajutor umanitar ce operează sub Acordurile cadru de parteneriat cu DG ECHO sunt Comitetul Internaţional al Crucii Roşii Federaţia Internaţională a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie Organizaţia Mondială pentru Migraţie şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii Comitetul Internaţional al Crucii Roşii este de multe ori datorită prezenţei agenţiilor sale peste tot icircn lume organizaţia care poate acordă cel mai rapid ajutor umanitar regiunilor lovite de catastrofe naturale neprevăzute80

Mişcarea Internaţională de Cruce Roşie şi Semilună Roşie este un actor clasic al ajutorului umanitar şi constă icircn mai multe organizaţii distincte independente din punct de vedere legal icircnsă unite icircn cadrul aceleaşi mişcări prin principii de bază obiective simboluri statuturi şi organe de conducere comune81 Unităţile componente ce duc la icircndeplinirea mandatului sunt

bull Comitetul Internaţional al Crucii Roşii finanţat de UE şi de societăţile naţionale de Cruce Roşie şi Semilună Roşie

bull Federaţia Internaţională a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie ce cooperează cu Societăţile Naţionale de Operare (ONS) şi Societăţile Naţionale Participante (PNS)

bull Societăţile naţionale de Cruce Roşie şi Semilună Roşie

Acordurile Cadru Financiare şi Administrative semnate la 23 aprilie 2003 au fixat cadrul general legal al relaţiilor stabilite icircntre Comisie şi agenţiile ONU Printre acestea se remarcă Programul Mondial pentru Alimentaţie UNICEF Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Icircnaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare Icircn cazul crizelor complexe care acoperă arii extinse şi implică strămutarea populaţiei doar principalele agenţii ONU (cum ar fi Programul Mondial pentru Alimentaţie sau Icircnaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi) dispun de capacitatea necesară pentru a furniza ajutor umanitar tuturor victimelor

Icircnaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (ICNUR) are ca obiectiv protejarea

76 EuropeanVoice httpwwweuropeanvoicecomarticle201011georgieva-named-european-of-the-year69583aspx ultima accesare la 19042011 77 Parlamentul European httpcircaeuropaeuircopocefact_sheetsinfodatarelationsgeneralarticle_7255_rohtm ultima accesare la 1904201178 Site oficial al UE httpeuropaeulegislation_summariesdevelopmentgeneral_development_frameworkr12533_enhtm ultima accesare 2504201179 Directorate-General for Humanitarian Aid and Civil Protection - ECHO Operational Strategy 2011 Brussels consultat la 16112010 80 Site oficial UE httpeuropaeupolhumindex_rohtm ultima accesare la 1904201181 Amosnews httpwwwamosnewsro2009Ziua_Crucii_Rosii-275623 ultima accesare la 19042011

Ghidul Politicilor Uniunii Europene ndash GPUE 2012

34

refugiaţilor şi ajutorarea acestora pentru a ieşi din situaţia critică icircn care se află Pe parcursul celor 50 de ani de existenţă şi cu un buget anual de 1 miliard USD ICNUR a oferit protecţie şi asistenţă unui număr de peste 50 de milioane de persoane fiind de două ori laureat al Premiului Nobel pentru Pace82

Icircn urma dialogului icircntre Mişcarea Internaţională de Cruce Roşie şi Semilună Roşie ONG-uri şi Organizaţiile Internaţionale a luat naştere Platforma Mondială Umanitară aceasta avacircnd scopul de a spori eficacitatea acţiunii umanitare

Societatea civilă

Comisia are un stracircns parteneriat cu ONG-urile alocacircnd anual peste 400 de milioane de euro proiectelor din domeniul dezvoltării drepturilor omului promovării democraţiei şi icircn special ajutorului umanitar83 Acordurile Cadru de Parteneriat icircncheiate icircntre ECHO şi peste 160 de ONG-uri oferă un forum pentru dezbaterea problemelor de interes mutual icircn ceea ce priveşte obiectivele şi principiile umanitare ONG-urile au un rol cheie icircn regiunile afectate de războaie civile acolo unde doar ele pot acţiona deoarece agenţiile ONU sau Crucea Roşie nu au acces Icircnsă este foarte important ca acestea să nu icircşi piardă din neutralitate Deşi ONG-urile beneficiază de avantaje faţă de ceilalţi actori externi fiind mai puţin limitate de constracircngerile politice iar independenţa acestora permiţacircndu-le să lucreze icircn locuri greu de accesat ONG-urile sunt supuse multor critici De asemenea Uniunea Europeană finanţează şi agenţiile specializate ale statelor membre icircnsă acestea trebuie să respecte rezoluţia ajutorului umanitar

IV Finanţarea politicii UE de ajutor umanitarUniunea Europeană ndash adică Comisia Europeană şi statele membre luate icircmpreună reprezintă primul donator de ajutor umanitar la nivel mondial84 DG ECHO este finanţat din bugetul general al CE şi Fondul European pentru Dezvoltare (FED) folosit pentru asistenţa umanitară excepţională icircn ţările ACP (Africa Caraibe şi Pacific) Icircn cazul evenimentelor neprevăzute DG ECHO mai poate apela la o rezervă pentru ajutorul de urgenţă Pentru ca aceasta să fie mobilizată este necesar un acord

trilateral icircntre Comisie Consiliu şi Parlament85 Cei mai importanţi factori care au dus la creşterea nevoii de ajutor umanitar icircn ultimii ani sunt creşterea numărului de refugiaţi şi persoane strămutate din cauza conflictelor creşterea numărului de dezastre naturale cauzate de schimbările climatice precum şi impactul crizei economice care afectează tot mai mulţi oameni

Icircn perioada 2007-2013 acest buget creşte treptat pacircnă la nivelul de 875 milioane EUR icircn 2013 De remarcat icircnsă că o mare parte a acestei creşteri se datorează transferului liniei bugetare pentru ajutor alimentar umanitar către DG ECHO icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2007 (anterior gestionată de EuropeAid icircmpreună cu operaţiunile de securitate alimentară)86 Icircn prezent prin intermediul DG ECHO87 Comisia Europeană icircmpreună cu partenerii săi au furnizat ajutor umanitar icircn 2009 unui număr de aproximativ 115 milioane de persoane icircn peste 70 de ţări icircnsumacircnd o contribuţie totală de 950 milioane de euro

Instrumente financiareInstrumentul financiar pentru Ajutor Umanitar (Instrument for Humanitarian Aid Regulamentul Consiliului 12579688) oferă granturi nerambursabile solicitanţilor din statele care fac obiectul politicii pe ajutor umanitar şi care pot fi ONG-uri agenţii ONU sau orice altă instituţie locală naţională sau regională Supervizarea acestui instrument se face prin raportarea anuală faţă de PE şi ConsiliuPentru creşterea vitezei de reacţie Comisia are la dispoziţie trei tipuri distincte de proceduri

bull Procedura de delegare care funcţionează icircn cazul bdquodeciziilor umanitare de primă urgenţărdquo şi care permite directorului Direcţiei Generale Ajutor Umanitar şi Protecţie Civilă (ECHO) să decidă acordarea unor ajutoare de maxim 3 milioane de euro pentru cel mult 3 luni

bull Procedura de abilitare conferă Comisarului responsabil de administrarea ajutorului umanitar (Kristalina Georgieva) să decidă icircn urma unei proceduri de consultare (cabinet inter-servicii) acordarea unor

82 Migraţie httpwwwmigratiemdaboutmoldovadeptgeneral ultima accesare la 1904201183 Commission discussion paper (2000) The Commission and non-governmental organisations building a stronger partnership disponibil pe httpeceuropaeucivil_societyngodocscommunication_enpdf Consultat la 305201284 Contribuția Comisiei reprezintă mai mult de 40 din asistența umanitară internațională officiala85 Portalul Uniunii Europene httpcircaeuropaeuircopocefact_sheetsinfodatarelationsgeneralarticle_7255_rohtm ultima accesare la 1904201186 Site-ul oficial al Comisiei Europene httpeceuropaeueuropeaidwhereacpoverviewlome-conventionlomeitoiv_enhtm ultima accesare 2204201187 Raport referitor la punerea icircn aplicare a Consensului european privind ajutorul umanitar bilanț la jumătatea perioadei al planului de acțiune şi perspective viitoare 15 decembrie 2010 httpwwweuroparleuropaeusidesgetDocdotype=REPORTampreference=A7-2010-0375amplanguage=RO Consultat la 305201288 Council Regulation (EC) No 125796 of 20 June 1996 httpeuropaeulegislation_summarieshumanitarian_aidr10001_enhtm ultima vizită 16042011

Politica de cooperare pentru dezvoltare şi Politica de ajutor umanitar

35

ajutoare de urgenţă icircn valoare de pacircnă la 30 milioane euro pe o durată maximă de 6 luni iar icircn cazul unor decizii bdquocare nu sunt urgenterdquo ajutoare a căror valoare să nu depăşească 10 milioane euro

bull Procedura scrisă se aplică icircn cazul icircn care nu se aplică primele două proceduri

Comisia este de asemenea responsabilă de monitorizarea şi evaluarea acţiunilor icircntreprinse

Pe principiul de preicircntacircmpinare a crizelor DG ECHO a dezvoltat şi instrumentul DIPECHO (Disaster Preparedness ECHO ECHO Pregătire icircn faţa dezastrelor) care finanţează programe de pregătire pentru dezastre la nivelul comunităţilor locale şi regionale dar şi la nivel naţional icircn ţări din cele 7 regiuni vulnerabile la dezastre şi anume Caraibe America Centrală şi de Sud Asia Centrală şi de Sud Asia de Sud-Est Africa de Sud-Est şi din regiunea de Sud-Est a Oceanului Indian Se pot propune spre finanţare prin instrumentul DIPECHO proiecte care acoperă activităţi de pregătire icircn eventualitatea unui dezastru natural precum consolidarea capacităţii locale de răspuns la o criză ndash dezvoltarea infrastructurii serviciilor de urgenţă simularea de exerciţii de evacuare icircntocmirea unui plan de management local al crizelor pregătirea personalului de urgenţă (medici pompieri) crearea unor echipe voluntare de salvare şamd Există un birou regional pentru fiecare regiune menţionată care coordonează şi monitorizează programele finanţate iar Comisia Europeană plăteşte anual consultanţi externi pentru a evalua performanţele DIPECHO icircn funcţie de Planurile Anuale regionale ndash Asia Centrală America de Sud etc Majoritatea instituţiilor implicate icircn dezvoltarea programelor de reducere a riscului icircn cazul dezastrelor sunt agenţii ONU sau organizaţii europene care lucrează icircnsă cu instituţii şi organizaţii locale

Mecanismul Uniunii Europene de Protecţie Civilă (EU Civil Protection Mechanism)89 creat icircn 2001 şi dotat cu un mecanism financiar propriu icircn 2007 este activat la cererea statelor care consideră că au nevoie de protecţie civilă avansată icircn eventualitatea unei crize umanitare Centrul de Monitorizare şi de Informare al DG ECHO (ECHO Monitoring

and Information Centre) monitorizează situaţiile de urgenţă umanitare şi primeşte cererile de intervenţie (care pot fi depuse de către state şi faţă de Reprezentanţele sau Delegaţiile Comisiei Europene) Acest instrument funcţionează ca un centru permanent de expertiză şi suport pentru protecţia civililor şi are icircn componenţă şi Sistemul Comun de Urgenţă şi Informare (CECIS) organizacircnd totodată formare profesională precum diverse programe de pregătire a echipelor de intervenţie Spre exemplu Mecanismul de Protecţie Civilă a fost activat icircn februarie 2011 icircn Zimbabwe pentru intervenţii care privesc realizarea temporară a unor instalaţii sanitare şi adăpost precum şi activităţi de demolare necesare icircn urma cutremurului care a devastat ţara Un alt exemplu icircl reprezintă activarea automată de către Preşedintele Consiliului European şi de către Icircnaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe al UE90 a mecanismului pentru evacuarea cetăţenilor europeni din Libia

Instrumente de evaluareInstrumentele de evaluare au fost dezvoltate pentru eficientizarea ajutorului umanitar finanţat de către DG ECHO Scopul acestora este a evalua icircn mod comparativ necesităţile ndash reale şi potenţiale ndash ale statelor beneficiare de ajutor umanitar

Astfel (Global Needs Assessment) instrumentul pentru Evaluarea Nevoilor Globale foloseşte un Index al Vulnerabilităţii (Vulnerability Index) prin care se apreciază potenţialele nevoi umanitare icircn eventualitatea unei crize coroborat cu Indexul Crizei (Crisis Index) care identifică situaţiile de criză icircn desfăşurare DG ECHO icircşi stabileşte zonele de intervenţie

Evaluarea Nevoilor Globale se face coroboracircnd scorul icircnregistrat de fiecare ţară pe fiecare domeniu analizat reprezentacircnd media aritmetică icircntre scorurile pe Indexul Vulnerabilităţii şi cel al Crizelor care la racircndul lor sunt compuse din diferite date din domenii diverse alese pe criteriul relevanţei Astfel Indexul Vulnerabilităţii se compune din 9 indicatori naţionali şi are ca scop identificarea vulnerabilităţii populaţiei din diferite state icircn eventualitatea unei crize umanitare91 iar Indexul Crizei se compune

89 Mecanismul de Protecţie Civilă a fost stabilit icircn 2001 printr-o decizie a Consiliului care icircnsă a fost reformată icircn 2007 adăugacircndu-i-se un mecanism financiar corolar Mecanismul Financiar de Protecţie Civilă A se vedea httpeceuropaeuechocivil_protectioncivilprotefinancehtm şi Decizia Consiliului 2007779EC Euratom Council Decision of 8 November 2007 establishing a Community Civil Protection Mechanismhttpeur-lexeuropaeuLexUriServLexUriServdouri=CELEX32007D0779(01)ENNOT ultima vizită 1604201190 httpeceuropaeuechocivil_protectioncivilindexhtm noutăţi privind Mecanismul de Protecţie Civilă site vizitat ultima dată 1804201191 Indexul Vulnerabilităţii se compune din indexul dezvoltării umane indexul sărăciei umane date privind numărul de refugiaţi primiţi şi numărul refugiaţilor reicircntorşi icircn ţară sănătatea copiilor - malnutriţie şi mortalitate accesul la servicii medicale incidenţa anumitor boli (tuberculoză malarie Hiv-SIDA) indexul Gini indexul dezvoltării umane raportat la gen A se vedea Methodology for the Identification of Priority Countries for the European Commission Humanitarian Aid bdquoGNA and FCArdquo DG ECHO Directorate C - Policy and coordination Unit C2 - Operational policies Brussels 1 septembrie 2010 p 4 httpeceuropaeuechofilespoliciesstrategymethodology_2010_2011pdf p 4 ultima dată de accesare 1642011

Ghidul Politicilor Uniunii Europene ndash GPUE 2012

36

din doar 3 indicatori naţionali92 Pentru fiecare din subcomponentele cuprinse de fiecare index fiecare ţară primeşte un anumit scor ndash de la 1 la 3- categoriile de vulnerabilitate scăzută (1) medie (2) sau ridicată (3) fiind stabilite icircn conformitate cu anumite criterii pentru fiecare subcomponentă icircn parte Spre exemplu pentru categoria Mortalitate infantilă integrată icircn cadrul Indexului Vulnerabilităţii o mortalitate de peste 995permil primeşte gradul cel mai ridicat de risc (3) ndash cazul Angolei fiind icircn treapta inferioară cu un procentaj de sub 185permil93 ndash cazul Grenadei Datele luate icircn considerare provin dintr-o diversitate de surse majoritate din cadrul agenţiilor şi programelor ONU dar şi de la organizaţii şi institute independente Icircn final Evaluarea Nevoilor Globale se face deci cumulacircnd Indexul Vulnerabilităţii cu cel al Crizelor Icircn perioada 2009-2010 Republica Central Africană apare drept o zonă cu risc ridicat avacircnd un scor total de 288 India cu un risc mediu şi scorul de 175 iar Uruguay cu risc scăzut ndash 06994 Utilizarea acestor instrumente este o marcă a neutralităţii DG ECHO şi a icircncercării continue de adaptare a ajutorului acordat la necesităţile reale ale beneficiarilor precum şi a efortului de preicircntacircmpinare a crizelor

Instrumentul corolar Evaluarea Crizelor Uitate (Forgotten Crisis Assessment) are ca scop identificarea situaţiilor de criză uitate şi care se prelungesc de la an la an primind resurse insuficiente De cele mai multe ori este vorba despre situaţiile de criză ale unei minorităţi ndash spre exemplu refugiaţii Sahrawi din Algeria ndash care nu se reflectă icircn indicatorii naţionali reuniţi icircn Evaluarea Crizelor Globale Icircn acest caz este nevoie de o evaluare calitativă care se face de către personalul DG ECHO prin completarea unui formular standard95 Evaluarea experţilor Comisiei va fi coroborată cu Indexul Vulnerabilităţii dar şi cu cercetarea anuală privind acoperirea mediatică a crizelor umanitare realizată de European Joint Centre for Research Astfel pe lista din 2010 apăreau criza din Rohingya Uniunea Myanmarului conflictul intern din Columbia sau criza refugiaţilor butanezi din Nepal96

V Aspecte problematice

UE a fost şi continuă să rămacircnă un important actor icircn lumea icircn dezvoltare influența ei icircn dezvoltarea acestor țări neputacircnd fi pusă sub semnul icircntrebării Pe ansamblu Uniunea Europeană este cel mai mare donator de ajutor umanitar şi pentru dezvoltare (AUD) din lume cu o contribuţie de 56 din totalul banilor rezervaţi la nivel mondial pentru dezvoltare icircn anul 2009 Mai mult chiar Comisia Europeană este al treilea mare donator pentru dezvoltare contribuind cu un procent de 13 din totalul fondurilor destinate către AUD97 Această realitate icircnsă nu ocultează o serie de icircntrebări esențiale legate de modul icircn care sunt folosite aceste fonduri a reuşit oare UE să beneficieze pe deplin de imensul său rezervor de influență icircn lumea icircn dezvoltare Cum ar trebui să acționeze pentru ca această influență să crească

De remarcat faptul că spre deosebire de SUA care ridică promovarea intereselor proprii la nivel de obiectiv de politică externă UE apare a fi mult mai orientată către obiective umanitare reducerea sărăciei fiind considerată a reprezenta principalul obiectiv al politicii UE pentru dezvoltare O astfel de contrapunere ne reaminteşte de faimoasa metaforă folosită de JNye cu privire la rdquoputerea blacircndărdquo (soft power) exercitată de Uniune icircn raport cu puterea aspră dură (hard power) manifestată de SUA şi bazată icircn principal pe forță militară

Deoarece dilemele pe care UE le are icircn momentul de faţă icircn legătură cu politicile de asistenţă pentru dezvoltare şi ajutor umanitar continuă să fie numeroase am decis să prezentăm cele mai importante aspecte problematice ale politicii de asistenţă şi ajutor umanitar integrate icircn trei categorii aspecte privind alocarea şi utilizarea fondurilor privind construcţia instituţională şi privind etica icircn domeniul ajutorului umanitar şi de dezvoltare

V1 Alocarea şi utilizarea fondurilor

Un volum semnificativ de resurse financiare este esenţial pentru orice actor internaţional care vrea să

92 Date privind conflictele interne din fiecare stat şi evoluţia acestora incidenţa dezastrelor naturale şi procentajul din populaţie afectat de acestea numărul de refugiaţi şi persoane dislocate intern generate de conflicte In Methodology for the Identification of Priority Countries for the European Commission Humanitarian Aid bdquoGNA and FCArdquo DG ECHO Directorate C - Policy and coordination Unit C2 - Operational policies Brussels 1 septembrie 2010 p 593 Datele exemplificate şi compunerea indecşilor au fost identificate conform raportului pe Global Needs Assessment GNA 2010-2011 disponibil pe site-ul oficial al DG ECHO httpeceuropaeuechopoliciesstrategy_enhtm ultima dată de accesare 22032010 datele luate icircn considerare provin de la diverse instituţii precum Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Organizaţia Mondială a Sănătăţii Crisis Watch etc94 A se vedea supra 695 Pentru mai multe detalii privind evaluarea calitativă a experţilor DG ECHO privind Crizele Uitate vezi Methodology for the Identification of Priority Countries for the European Commission Humanitarian Aid bdquoGNA and FCArdquo DG ECHO Directorate C - Policy and coordination Unit C2 - Operational policies Brussels 1 septembrie 2010 Anexa 3 pp 16-1896 Forgotten Crisis Assessment 2010 httpeceuropaeuechofilespoliciesstrategyfca_2010_2011pdf ultima vizită 1604201197 Maurizio Carbone The European Union and International Development The politics of foreign aid Routledge 2007 p 30

Politica de cooperare pentru dezvoltare şi Politica de ajutor umanitar

37

conceapă şi să pună icircn aplicare o politică eficientă de ajutor umanitar şi asistenţă pentru dezvoltare Deoarece lipsa fondurilor necesare face ca orice proiect de asistenţă să nu dea rezultatele dorite unul dintre cele mai importante aspecte de menţionat icircn discuţia despre politica UE de AUD este volumul de asistenţă materială pe care icircl oferă anual O dificultate majoră identificabilă la nivelul acestei politici o reprezintă dificultatea de a obţine mai multe resurse financiare necesare pentru contracararea noilor provocări apărute la nivel mondial (de la dezastre naturale la conflictele interstatale şi la alte tipuri de crize cu impact negativ major)

bull Pentru ca UE să continue implementarea eficientă a acţiunilor de ajutor umanitar şi de minimizare a efectelor calamitaţilor asupra populaţiei globului pacircnă icircn 2015 vechile state membre ale UE ar trebui să-şi mărească contribuţia pacircnă la 07 din PIB iar noii membri ar trebui să aloce 033 din PIB Actualmente icircnsă doar Suedia Luxemburg Danemarca şi Ţările de Jos au reuşit să depăşească pragul de 0798 Afectate de criză şi dezechilibrate financiar din cauza unor deficite bugetare mari multe din vechile statele membre ale UE manifestă reticență icircn a creşte sumele donate (media procentelor din PIB oferite de Spania Portugalia Franţa Italia şi Grecia este doar 030 ) Icircn ceea ce priveşte noii membri ai UE (inclusiv Romacircnia) populaţia este icircn proporţie majoritară ostilă ideii de a dona fonduri pentru ţări icircn curs de dezvoltare fiind insuficient informată despre conceptul de dezvoltare internaţională şi neicircnţelegacircnd cum pot beneficia aceste țări de pe urma donaţiilor pentru dezvoltare99

bull Icircn al doilea racircnd eficienţa utilizării resurselor financiare de care dispune UE continuă să reprezinte o problemă Fondurile Uniunii Europene pentru AUD provin de la toate statele membre fără excepţie ceea ce icircnseamnă că fiecare dintre aceste state are dreptul şi responsabilitatea de a se implica icircn implementarea de proiecte icircn ţările terţe Deşi acest lucru este un avantaj pentru UE ca actor pe scena internaţională coordonarea utilizării resurselor materiale din direcţii diferite poate produce fragmentare răspunsuri parţiale şi

incoerente100 Probleme icircn utilizarea fondurilor apar şi icircn implementarea ajutorului umanitar mai ales atunci cacircnd distribuţia fondurilor nu este foarte clar formalizată Acest lucru se icircntacircmplă des icircn cazul situaţiilor de urgenţă cacircnd timpul necesar pentru pregătire şi coordonare icircntre diferite departamente ale Comisiei Europene este insuficient

bull Icircn plus icircn procesul de accesare a fondurilor de către statele icircn curs de dezvoltare există multe proceduri birocratice şi administrative consumatoare de resurse ceea ce face ca de cele mai multe ori țările beneficiare să icircncerce să evite medierea Comisiei Europene şi să trateze la nivel bilateral cu statele UE Mai mult decacirct atacirct partenerii tradiţionali ai Uniunii Europene icircn căutare de investitori care să nu impună prea multe condiţii au tendinţa să se reorienteze către alte state precum China India etc care beneficiază acum şi de economii care le permit atragerea statele icircn curs de dezvoltare de partea lor101

V2 Aspecte instituţionale

Tratatul de la Lisabona adoptat icircn 2009 a icircncercat să ofere o serie de soluții problemelor specifice cooperării pentru dezvoltare internaţională Totuşi două aspecte majore la nivelul UE continuă să rămacircnă o provocare diviziunea muncii şi coerenţa politicilor Ne vom referi la fiecare dintre ele icircn continuare

bull Problemele care apar icircn diviziunea muncii sunt cauzate de numărul mare de actori implicaţi oficial icircn AUD Uniunea Europeană este formată din 27 de state membre fiecare avacircnd libertatea de a concepe şi pune icircn practică propria politică externă prin tratatele bilaterale Icircn relaţiile dintre membri şi alte state intră icircn ecuaţie oficiile şi delegaţiile Comisiei Europene care funcţionează icircn 130 de state ale lumii102 şi realizează comunicarea cu reprezentanţii membrilor icircn aceste ţări terţe Este greu de crezut că nu apar probleme de coordonare icircntre oficii atunci cacircnd acestea sunt implicate icircn implementarea unui proiect comun La această situaţie contribuie şi rotaţia de personal pentru

98 Net Official Development Assistance in 2009 publicat pe site-ul oficial al Organizației pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare httpwwwoecdorgdataoecd17944981892pdf accesat icircn data de 1704201199 FOND Romacircnia httpwwwfondromaniaorgpaginieducatie-pentru-dezvoltarephp accesat icircn data de 10052011100 Richard Samans Klaus Schwab Mark Malloch-Brown lsquorsquoRunning the World After the Crashrsquorsquo Foreign Policy Ianuarie Februarie 2011 httpwwwforeignpolicycomarticles2010102running_the_world_after_the_crash accesat icircn data de 15022011101 Urfan Khaliq Ethical dimensions of the Foreign Policy of the EU A Legal Appraisal Cambridge University Press Cambridge New York Melbourne Madrid Cape Town Singapore Satildeo Paulo 2008 p 1948 102 httpeeaseuropaeudelegationsindex_enhtm accesat icircn data de 26032011

Ghidul Politicilor Uniunii Europene ndash GPUE 2012

38

că majoritatea resurselor umane sunt contractate pe termen scurt şi astfel nu există o reţea de comunicare funcţională icircntre aceste oficii icircn multe cazuri apare fragmentarea şi confuzia103 S-a icircncercat remedierea acestei deficienţe prin Tratatul de la Lisabona atunci cacircnd a fost creat un nou instrument cu scopul de a asigura coerenţa ndash Serviciul European pentru Acţiune Externă cu rolul de a asista Icircnaltul Reprezentant al UE icircn menţinerea legăturii cu oficiile statelor membre Acesta este format din reprezentanţi ai instituţiilor de la Bruxelles şi din funcţionari ai statelor Uniunii Europene104 Icircn ciuda faptului că instituţia are rol de eficientizare apare riscul de instrumentalizare a ajutorului pentru dezvoltare

bull Asigurarea coerenţei politicilor reprezintă icircnsă cea mai mare provocare de natură instituţională cu care se confruntă UE atacirct icircn plan intern cacirct şi extern Icircn plan extern icircn calitatea sa de actor global important Uniunea Europeană trebuie să realizeze o mai bună coordonare cu alte organizaţii multilaterale Un număr mare de state membre ale UE fac parte şi din organizaţii internaţionale precum ONU OECD NATO Icircmpreună cu acestea statele şi instituţiile de la Bruxelles desfăşoară proiecte comune de dezvoltare şi ajutor umanitar S-a icircntacircmplat de pildă ca icircn cazul unor conflicte armate ajutorul umanitar al UE să poată fi distribuit doar prin garantarea protecţiei din partea NATO Pe de altă parte ONU a dat Uniunii Europene şi lumii icircntregi o direcţie şi cacircteva obiective finale prin adoptarea Declaraţiei Mileniului icircn 2000 şi de atunci lucrează icircmpreună pentru icircndeplinirea lor Nu icircn ultimul racircnd OECD a dezvoltat un mecanism foarte eficient de măsurare a donaţiilor ndash Asistenţa Oficială pentru Dezvoltare (AOD) prin care şi UE icircşi evaluează cantitativ politica de AUD Colaboracircnd cu aceste organizaţii dar şi cu instituţiile financiare precum FMI şi Banca Mondială UE are misiunea de a-şi sincroniza politicile icircn domeniul dezvoltării internaţionale pentru a obţine rezultate mai bune la nivel global

bull Icircn plan intern parteneriatele de succes cu societatea civilă şi sectorul privat cer abilităţi mai mari de sincronizare şi coordonare dar şi o flexibilitate mai mare a instituţiilor de decizie şi implementare de la Bruxelles De asemenea de observat că din nevoia de flexibilitate şi neexistacircnd un ghid care să stabilească tipul de mecanism ce trebuie folosit icircn cazul unei situaţii sau a alteia practica actuală a Uniunii Europene este de a formula răspunsuri ad-hoc pentru diferite situaţii din ţările partenere105 aceasta este una dintre cauzele pentru care există icircncă politici interne care interferează cu cele externe106 Politica comercială reprezintă un exemplu foarte relevant care poate ilustra modul icircn care acţiunile care au ca scop rezultate mai bune pe plan intern reuşesc icircn acelaşi timp să pună piedici acţiunilor externe de asistenţă pentru dezvoltare Astfel pentru a utiliza comerţul icircn scopul creşterii economice globale Uniunea Europeană implementează politici de acces preferenţial pe piaţa sa internă pentru ţările icircn curs de dezvoltare iar pentru statele cele mai slab dezvoltate există din 2001 programul Everything but Arms (EBA) prin care acestea pot avea acces pe piaţa europeană pentru toate produsele (cu excepţia armelor) fără a fi nevoite să plătească taxe vamale107 Pe de altă parte Uniunea Europeană icircşi exportă propriile produse icircn ţările slab dezvoltate concuracircnd produsele locale cu mult succes consecința directă fiind slăbirea economiilor locale

V3 Etica icircn politica de dezvoltare şi ajutor umanitar

Icircn majoritatea cazurilor statele icircn curs de dezvoltare sunt ţări aflate icircncă icircn plin proces de tranziţie democratică icircn trecut acestea fie au fost afectate de regimuri nedemocratice conflicte interne sau interstatale care au distrus instituţiile democratice fie au suferit o formă de exploatare din partea unor imperii şi din cauza aceasta nu au experimentat jocul democratic Din cauza faptului că ţările Europei de Vest sunt foste deţinătoare de colonii sprijinul acordat celor din urmă a fost privit şi ca o datorie

103 Urfan Khaliq opcit cap 3104 Tratatul de la Lisabona publicat pe site-ul oficial al Uniunii Europene europaeulisbon_treatyindex_enhtm accesat icircn data de 20102010105 Icircn perioada Războiului Rece se făcea o delimitare clară icircntre ajutorul umanitar şi cel pentru dezvoltare ajutorul pentru dezvoltare fiind folosit de regulă ca un instrument pentru legitimarea regimului Cu timpul această distincţie a dispărut iar diferitele organizaţii au icircnceput să ceară finanţare pentru programe ce depăşeau sfera ajutorului umanitar Icircn cadrul Comisiei acest aspect empiric a luat forma unei dezbateri cu privire la relația care există icircntre ajutorul umanitar de reconstrucție şi de dezvoltare (LRRD = Linking Relief Rehabilitation and Development105) LRRD a luat naştere icircn cadrul Politicii de Dezvoltare din 2000 şi a Comunicării LRRD din 2001 ECHO a fost retrogradat la un bdquomandat de bază bdquo şi icircn ianuarie 2001 Oficiul de Cooperare EuropeAid (AIDCO) a fost creat cu scopul de a coordona programele de reabilitare şi dezvoltare106 Urfan Khaliq opcit ibidem107 httpeceuropaeutradewider-agendadevelopmentgeneralised-system-of-preferenceseverything-but-arms accesat icircn data de 2603 2011

Politica de cooperare pentru dezvoltare şi Politica de ajutor umanitar

39

morală icircn direcţia limitării consecinţelor negative ale politicilor lor anterioare Totuşi modalitatea icircn care UE materializează şi instrumentează această responsabilitate nu este unanim acceptată şi icircmpărtăşită108

Dispariţia colonialismului susţinută de comunitatea europeană nu i-a icircmpiedicat pe unii critici să argumenteze că icircn prezent UE dezvoltă o formă de neocolonialism introducacircnd anumite clauze obligatorii icircn tratatele bilaterale cu ţări icircn curs de dezvoltare109 Această percepţie este cauzată şi de insistenţa Occidentului de a răspacircndi valorile democratice icircn lume Unii susţin că democraţia nu se poate exporta pur şi simplu din cauza incompatibilităţii dintre principiile promovate de vest şi valorile existente icircn alte regiuni de pe glob şi pun pe seama acestui fapt ineficienţa politicilor de asistenţă Manifestarea de inconsistenţă icircn politicile de asistenţă sau ajutor umanitar poate afecta imaginea UE şi permite apariția de acuze precum practicarea de standarde duble sau lipsa unei intenţii reale de a investi icircn dezvoltare

Subiectivitatea de care dă dovadă UE icircn relaţia cu statele icircn curs de dezvoltare reprezintă un alt factor care subminează credibilitatea acestor intervenţii Din dorinţa de a rezolva dificultăţi economice sau de a-şi proteja teritoriul de valuri de refugiaţi UE ia decizii care compromit politicile de asistenţă pentru dezvoltare UE poate să omită sancţionarea unei ţări exportatoare de petrol pentru icircncălcarea drepturilor omului sau să mărească sumele investite icircn proiecte de reconstrucţie icircntr-un alt stat icircn schimbul cooperării icircn lupta icircmpotriva terorismului De asemenea tot mai multe probleme precum terorismul securitatea

teritorială şi securitatea energetică figurează pe agenda discuţiilor bilaterale şi multilaterale icircntre Uniunea Europeană şi partenerii săi avacircnd o influenţă semnificativă asupra cooperării pentru dezvoltare pe plan internaţional

Deşi icircn 1994 a fost lansată European Initiative for Democracy and Human Rights continuă să persiste viziuni diferite ale statelor membre icircn legătură cu relația cu țările icircn dezvoltare (față de migrație azil tipul de relații comerciale etc)

Persistența aspectelor problematice amintite anterior ar putea fi explicată prin existența unor diferențe importante icircntre discursul contemporan şi realitatea istorică respectiv icircntre retorică şi practică Majoritatea economiştilor şi decidenților politici de pildă se concentrează exclusiv asupra unor teme precum liberalizarea schimburilor comerciale sau a fluxurilor de capital şi ignoră complet aspecte precum liberalizarea fluxurilor migratorii Ideologia neoliberală se dovedeşte a icircngusta foarte mult spațiul de manevră al opțiunilor de politică publică din țările icircn dezvoltare (policy space) multe din elementele intrinseci dezvoltării economice precum existența unor politici industriale sau protejarea firmelor naționale fiind considerate dăunătoare şi excluse din orice discurs public

Problematica ajutorului umanitar şi pentru dezvoltare a fost şi va continua să rămacircnă icircn atenția opiniei publice aspecte esențiale precum eficiența ajutorului pentru dezvoltare icircn asigurarea creşterii economice reducerea sărăciei sau promovarea dezvoltării sociale continuacircnd să suscite interes şi să permită manifestarea unor puncte de vedere diferite

108 Maurizio Carbone opcit p 30109 Icircn calitatea lor de donatori de AUD europenii au tendinţa să se concentreze pe statele din Africa şi Asia care sunt foste colonii ale unor ţări membre De aceea criticii percep AUD ca o manifestare a neocolonialismului

Ghidul Politicilor Uniunii Europene ndash GPUE 2012

40

Bibliografie

IzvoareCommunicaton from the Commission to the Council and the European Parliament of 23 April 2001 entitled ldquoLinking Relief Rehabilitation and Development - An assessmentrdquo [COM(2001) 153 final - Not published in the Official Journal httpeuropaeulegislation_summarieshumanitarian_aidr10002_enhtm

Communication from the Commission to the Council and the European Parliament Linking Relief Rehabilitation and Development 1996 httpeur-lexeuropaeuLexUriServLexUriServdouri=COM19960153FINENPDF

Comunicare a Comisiei către Parlamentul European Consiliu Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor Un plan de acțiune al UE icircn douăsprezece puncte icircn sprijinul Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului Bruxelles 2142010 COM(2010)159 final httpeur-lexeuropaeuLexUriServLexUriServdouri=COM20100159FINROPDF

Communication from the Commission to the Council and the European Parliament The European Communityrsquos Development Policy 2000 httpeur-lexeuropaeuLexUriServLexUriServdouri=COM20000212FINENPDF

Communication from the Commission to the Council and the European Parliament Linking Relief Rehabilitation and Development ndash An assessment 2001 disponibila la httpeur-lexeuropaeuLexUriServLexUriServdouri=COM20010153FINENPDF

Development Policy lsquoThe European Consensusrsquo Jurnalul Oficial 2006C 4601 httpeuropaeulegislation_summariesdevelopmentgeneral_development_frameworkr12544_enhtm

European Parliament Council Commission Joint statement by the Council and the representatives of the governments of the Member States meeting within the Council the European Parliament and the Commission on European Union Development Policy lsquoThe European Consensusrsquo (2006C 4601) httpeceuropaeudevelopmenticenterrepositoryeuropean_consensus_2005_enpdfJoint statement by the Council and the representatives of the governments of the Member States meeting within the Council the European Parliament and the Commission on European Union httpwwwdevelopmentportaleusnv1dmdocumentseuropean_consensus_2005_enpdf

OCDE CADCE icircn EC EU Accountability Report 2011 on Financing for Development Brussels 19042011 SEC(2011)500 final

OECD Glossary of Statistical Terms httpstatsoecdorgglossarysearchasp

The High Representative for Foreign Affairs and Security Policy Draft Council decision establishing the organisation and functioning of the European External Action Service 25 March 2010 httpregisterconsiliumeuropaeupdfen10st08st08029en10pdf

COUNCIL DECISION of 26 July 2010 establishing the organisation and functioning of the European External Action Service (2010427EU) Official journal of the EU L201-30 4 August 2010 httpeur-lexeuropaeuLexUriServLexUriServdouri=OJL201020100300040ENPDF

DG RELEX European Instrument for Democracy and Human Rights (EIDHR) Strategy Paper 2007 ndash 2010 httpeceuropaeueuropeaidwhathuman-rightsdocumentseidhr_strategy_paper_2007-2010_enpdf

Declaraţia comună a Consiliului şi a reprezentanţilor guvernelor statelor membre reuniţi icircn Consiliu a Parlamentului European şi a Comisiei privind politica de dezvoltare a Uniunii Europene intitulată bdquoConsensul europeanrdquo [Jurnalul Oficial C 46 2422006]

Ghidul Politicilor Uniunii Europene ndash GPUE 2012

40

Bibliografie

IzvoareCommunicaton from the Commission to the Council and the European Parliament of 23 April 2001 entitled ldquoLinking Relief Rehabilitation and Development - An assessmentrdquo [COM(2001) 153 final - Not published in the Official Journal httpeuropaeulegislation_summarieshumanitarian_aidr10002_enhtm

Communication from the Commission to the Council and the European Parliament Linking Relief Rehabilitation and Development 1996 httpeur-lexeuropaeuLexUriServLexUriServdouri=COM19960153FINENPDF

Comunicare a Comisiei către Parlamentul European Consiliu Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor Un plan de acțiune al UE icircn douăsprezece puncte icircn sprijinul Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului Bruxelles 2142010 COM(2010)159 final httpeur-lexeuropaeuLexUriServLexUriServdouri=COM20100159FINROPDF

Communication from the Commission to the Council and the European Parliament The European Communityrsquos Development Policy 2000 httpeur-lexeuropaeuLexUriServLexUriServdouri=COM20000212FINENPDF

Communication from the Commission to the Council and the European Parliament Linking Relief Rehabilitation and Development ndash An assessment 2001 disponibila la httpeur-lexeuropaeuLexUriServLexUriServdouri=COM20010153FINENPDF

Development Policy lsquoThe European Consensusrsquo Jurnalul Oficial 2006C 4601 httpeuropaeulegislation_summariesdevelopmentgeneral_development_frameworkr12544_enhtm

European Parliament Council Commission Joint statement by the Council and the representatives of the governments of the Member States meeting within the Council the European Parliament and the Commission on European Union Development Policy lsquoThe European Consensusrsquo (2006C 4601) httpeceuropaeudevelopmenticenterrepositoryeuropean_consensus_2005_enpdfJoint statement by the Council and the representatives of the governments of the Member States meeting within the Council the European Parliament and the Commission on European Union httpwwwdevelopmentportaleusnv1dmdocumentseuropean_consensus_2005_enpdf

OCDE CADCE icircn EC EU Accountability Report 2011 on Financing for Development Brussels 19042011 SEC(2011)500 final

OECD Glossary of Statistical Terms httpstatsoecdorgglossarysearchasp

The High Representative for Foreign Affairs and Security Policy Draft Council decision establishing the organisation and functioning of the European External Action Service 25 March 2010 httpregisterconsiliumeuropaeupdfen10st08st08029en10pdf

COUNCIL DECISION of 26 July 2010 establishing the organisation and functioning of the European External Action Service (2010427EU) Official journal of the EU L201-30 4 August 2010 httpeur-lexeuropaeuLexUriServLexUriServdouri=OJL201020100300040ENPDF

DG RELEX European Instrument for Democracy and Human Rights (EIDHR) Strategy Paper 2007 ndash 2010 httpeceuropaeueuropeaidwhathuman-rightsdocumentseidhr_strategy_paper_2007-2010_enpdf

Declaraţia comună a Consiliului şi a reprezentanţilor guvernelor statelor membre reuniţi icircn Consiliu a Parlamentului European şi a Comisiei privind politica de dezvoltare a Uniunii Europene intitulată bdquoConsensul europeanrdquo [Jurnalul Oficial C 46 2422006]

Politica de cooperare pentru dezvoltare şi Politica de ajutor umanitar

41

Comunicare a Comisiei către Parlamentul European Consiliu Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor din 21 aprilie 2010 intitulată bdquoUn plan de acţiune al UE icircn douăsprezece puncte icircn sprijinul Obiectivelor de dezvoltare ale mileniuluirdquo [COM(2010) 159 final - Nepublicată icircn Jurnalul Oficial]DEacuteCISION No 12006 DU CONSEIL DES MINISTRES ACP-CE du 2 juin 2006 preacutecisant le cadre financier pluriannuel pour la peacuteriode 2008-2013 et modifiant lrsquoaccord de partenariat ACP-CE reacuteviseacute (2006608CE)

European Commission Better faster more Implementing EC External Aid 2004-2009 Brussels 2009

Comisia Europeană Un buget pentru Strategia Europa 2020 httpeur-lexeuropaeuLexUriServLexUriServdouri=SPLIT_COM20110500(01)FINROPDF

Global Humanitarian Assistance Report 2011 httpwwwglobalhumanitarianassistanceorgwp-contentuploads201107gha-report-2011pdf

Regulamentul (CE) nr 125796 al Consiliului din 20 iunie 1996 privind ajutorul umanitar modificat prin Regulamentul (CE) nr 18822003 şi Regulamentul (CE) nr 2192009

Instrument de ajutor umanitar Sinteze ale legislaţiei UE httpeuropaeulegislation_summarieshumanitarian_aidr10001_rohtmAMENDINGACT

Communication de la Commission au Parlement europeacuteen et au Conseil du 13 juin 2007- Vers un consensus europeacuteen sur lrsquoaide humanitaire [COM(2007) 317 final

Raport anual privind politica icircn domeniul ajutorului umanitar şi punerea acesteia icircn aplicare icircn anul 2009 Bruxelles 942010 httpeur-lexeuropaeuLexUriServLexUriServdouri=COM20100138FINROHTML

European Commission Communication From The Commission To The European Parliament And The Council The mid-term review of the European Consensus on Humanitarian Aid Action Plan implementing effective principled EU humanitarian action Brussels 8122010 COM(2010) 722 final httpeceuropaeuechofilespoliciesconsensusmid-term_review1_EN_ACT_part1_v21pdf

Directorate-General for Humanitarian Aid and Civil Protection- ECHO Operational Strategy 2011 Brussels

Commission discussion paper (2000) The Commission and non-governmental organisations building a stronger partnership httpeceuropaeucivil_societyngodocscommunication_enpdf

Raport referitor la punerea icircn aplicare a Consensului european privind ajutorul umanitar bilanț la jumătatea perioadei al planului de acțiune şi perspective viitoare 15 decembrie 2010

Council Regulation (EC) No 125796 of 20 June 1996 httpeuropaeulegislation_summarieshumanitarian_aidr10001_enhtm

Decizia Consiliului 2007779EC Euratom Council Decision of 8 November 2007 establishing a Community Civil Protection Mechanism httpeur-lexeuropaeuLexUriServLexUriServdouri=CELEX32007D0779(01)ENNOT

bdquoMethodology for the Identification of Priority Countries for the European Commission Humanitarian Aid ldquoGNA and FCArdquo DG ECHO Directorate C - Policy and coordination Unit C2 - Operational policies Brussels 1 September 2010 httpeceuropaeuechofilespoliciesstrategymethodology_2010_2011pdf

Global Needs Assessment GNA 2010-2011 httpeceuropaeuechopoliciesstrategy_enhtm

Forgotten Crisis Assessment 2010 httpeceuropaeuechofilespoliciesstrategyfca_2010_2011pdfNet Official Development Assistance in 2009 httpwwwoecdorgdataoecd17944981892pdf

Ghidul Politicilor Uniunii Europene ndash GPUE 2012

42

Literatura de specialitate

EL-AGRAA Ali M The European Union Economics and Policies New York Cambridge University Press 2007

CARBONE Maurizio The European Union and International Development The politics of foreign aid Routledge New York London 2007

European Commission Commission Staff Working Paper European Consensus on Humanitarian Aid ndash Action Plan Brussels 2952008 SEC(2008)1991

KHALIQ Urfan Ethical dimensions of the Foreign Policy of the EU A Legal Appraisal Cambridge University Press Cambridge New York Melbourne Madrid Cape Town Singapore Satildeo Paulo 2008

MATTHEWS Alan bdquoThe EU and the developing worldrdquo in Ali M EL-AGRAA European Union Economics and Policies Cambridge University Press 2007

MCGIFFEN Steven P 2005 The European Union A Critical Guide London Pluto Press

NEAL Larry The Economics of Europe and the European Union New York Cambridge University Press 2007

Overseas Development Institute Briefing Paper Number 2 April 1995 EU aid post-Maastricht Fifteen into One

van REISEN Mirjam and Joyce HAARBRINK A Comparative Study Of Executive Structures Of Development Cooperation And Their Adequacy For The Realisation Of The Mdgs European Parliamentrsquos Committee on Development 2009 httpzuniaorguploadsmediaknowledgeReport_Executive_Structures_of_Development_Cooperation1267614286pdf

ROODMAN David The Commitment to Development Index Technical Paper Center for Global Development 2011 Edition October 2011 httpwwwcgdevorgdocCDI202011Index20technical20paper202011pdf

SAMANS Richard Klaus SCHWAB Mark MALLOCH-BROWN lsquorsquoRunning the World After the Crashrsquorsquo Foreign Policy Ianuarie Februarie 2011 httpwwwforeignpolicycomarticles2010102running_the_world_after_the_crash

van SETERS Jeske Sarah WOLFF European development Cooperation brokering environmental knowledge beyond Lisbon discussion paper 102 september 2010 wwwecdpmorgdp102

Tratatul Uniunii Europene Introducere selecţie şi traducere Theodor TUDOROIU Editura Lucretius Bucuresti 1997

Pagini web

OECD International Development Statistics (database) httpwwwoecd-ilibraryorgdevelopmentdevelopment-aid-net-official-development-assistance-oda-2011_aid-oda-table-2011-1-en

httpeceuropaeueuropeaidwhereacpoverviewlome-conventionlomeitoiv_enhtmhttpwwwdevelopmentportaleuwcminformationguide-on-eu-development-co-operationlegal-basis-of-eu-development-policyprimary-legislationthe-treaty-of-nice-2001htmlhttpwwwonuinforoodm

httpcircaeuropaeuircopocefact_sheetsinfodatarelationsgeneralarticle_7253_rohtm

httpwwwcoerobancahtml

Politica de cooperare pentru dezvoltare şi Politica de ajutor umanitar

43

httpwwwmaeronode4905

httpwwweuractivrouniunea-europeanaarticles|displayArticlearticleID_21584Zilele-europene-ale-dezvoltarii-la-Bruxelles-reuneste-zeci-de-politicieni-la-cel-mai-inalt-nivel-din-intreaga-lumehtml

httpeceuropaeueuropeaidindex_enhtm

httpeceuropaeueuropeaidhowfinanceedf_enhtm

httpeceuropaeueuropeaidhowfinancensci_enhtm

httpeceuropaeueuropeaidhowfinancefood-facility_enhtm

httpeceuropaeueuropeaidhowfinancethematic_enhtm

httpcircaeuropaeuircopocefact_sheetsinfodatarelationsgeneralarticle_7255_rohtm

httpeceuropaeueuropeaidwhereacpoverviewlome-conventionlomeitoiv_enhtm

httpwwweuropeanvoicecomarticle201011georgieva-named-european-of-the-year69583aspx

httpcircaeuropaeuircopocefact_sheetsinfodatarelationsgeneralarticle_7255_rohtm

httpeuropaeulegislation_summariesdevelopmentgeneral_development_frameworkr12533_enhtm

httpwwwcgdevorgfiles1425586_file_CDI_2011_brief_FINALpdf

httpeuropaeupolhumindex_rohtm

httpwwwamosnewsro2009Ziua_Crucii_Rosii-275623

httpwwwmigratiemdaboutmoldovadeptgeneral

httpeceuropaeuechocivil_protectioncivilprotefinancehtm

httpeeaseuropaeudelegationsindex_enhtm

europaeulisbon_treatyindex_enhtmhttpeceuropaeutradewider-agendadevelopmentgeneralised-system-of-preferenceseverything-but-armshttpcircaeuropaeuircopocefact_sheetsinfodatarelationsgeneralarticle_7255_rohtm

httpeceuropaeueuropeaidwhereacpoverviewlome-conventionlomeitoiv_enhtm

httpeceuropaeuechocivil_protectioncivilindexhtm

httpwwwfondromaniaorgpaginieducatie-pentru-dezvoltarephp

Politica de Cooperare pentru Dezvoltare şi Politica de Ajutor Umanitar a UE

Prezenta broşură icircşi propune să prezinte principalele coordonate ale politicii de cooperare pentru dezvoltare şi ale politicii de ajutor umanitar a UE Lucrarea are o structură bipolară oferind o prezentare a celor două politici atacirct din perspectivă instituţional-istorică cacirct şi a evoluţiilor viitoare Utilitatea acestui material se regăseşte atacirct icircn calitatea sa informativă generală cacirct şi icircn ansamblul de date actualizate pe care le oferă cititorilor pentru buna icircnţelegere a aplicabilităţii concrete ale celor două tipuri de politici ale UE

Gabriela Drăgan este profesor universitar doctor icircn cadrul catedrei de Relații Economice Internaționale Academia de Studii Economice director al programului de master profesional Politici de Dezvoltare Internaţională director general al Institutului European din Romacircnia şi profesor invitat la Universitatea AICuza Iasi Centrul de Studii Europene

CUPRINS

Listă de acronime Introducere A POLITICA DE COOPERARE PENTRU DEZVOLTARE I Cadrul conceptual general I1 Ce reprezintă Ajutorul Oficial pentru Dezvoltare (AOD) II Momente cheie icircn evoluţia politicii UE de cooperare pentru dezvoltare III Baza legală proces decizional III1 Cadrul legalIII2 Procesul decizional icircn cazul politicii UE de cooperare pentru dezvoltare şi ajutor umanitar18IV Actori cheie IV1 Instituţiile UEComisia EuropeanăConsiliulIcircnaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe şi Politică de SecuritateParlamentul EuropeanIV2 Organizaţiile internaţionaleIV3 Societatea civilăIV4 Statele membreV Principii obiective ale politicii UE de dezvoltare pentru cooperare V1 Consensul European pentru DezvoltareV2 Obiectivele de dezvoltare ale mileniului (ODM) VI Instrumentele financiare de sprijin VI1 Instrumente financiare geograficeVI2 Instrumente financiare tematiceVII Administrarea instrumentelor financiare specifice PCD VII1 Creşterea eficacităţii ajutoruluiVII2 De la cadrul financiar multianual 2007-2013 la cadrul financiar 2014 - 2020B POLITICA DE AJUTOR UMANITARI Cadrul conceptual generalCe este ajutorul umanitar comunitar II Cadrul legal şi politicIII Actori implicaţiIV Finanţarea politicii UE de ajutor umanitarInstrumente financiareInstrumente de evaluareV Aspecte problematiceV1 Alocarea şi utilizarea fondurilorV2 Aspecte instituţionaleV3 Etica icircn politica de dezvoltare şi ajutor umanitarBibliografie

ISBN online 978-606-8202-26-6