8/17/2019 polihandicap 7 aprilie

http://slidepdf.com/reader/full/polihandicap-7-aprilie 1/3

Autism

profil psirecuperarea pers cu autism: limbaj, etc

autismul este consideratpolihandicap, sindrom, de catre specialisti.

Profil psihologicLeo Kanner 1943portret al autistului : pare retras, total !n cochilie, traind doar !n"untrul sau. #$nintra !ntr%o camera, ignora complet persoanele i cauta obiectele. &u rasp c$nd este strigat pe numșnici nu% i pri'e te mama atunci c$nd ea ii 'b. &u pri' niciodat" fetele oamenilor, c$nd are de%a facș ș pers le tratea(a ca pe obiecte. #$nd ) se intinde o mana i nu o poate ignora, se joaca pu in cu ea, caș ț șcum ar fi i(olat" de restul corpului*.

Popo'ici: !nl"turarea cator'a mituri. +i tor, salbaticul din p"durea A'e-ron, crescut de lupi i sal'at deș)tard. #a( descris !n 1 99 de )tard, specialist !n def mintala. /edicul nota !n jurnal ca +i tor nu daded'ada de sensib nici la rece, nici la c"ldura, a'ea urechea foarte selecti'a, simtul apropierii era mai bde(' dec$t cel al distantei. 0e pare ca +i tor nu era def mintal, ci are toate trasaturile unui copil auti

n alt repre(entant al fr. 0eguin 2d ard, reia problematica copiilor bi(ari i descrie cu un secol !naișde Kanner, figura unui idiot, coresp a autistului de mai t$r(iu. !n 1943 debutea(a !n sua discutiile despre schi(ofr infantila, la inc de sec o, se cautau !n copil"rie premi(ele tulb de la adult, dup" sec 5, !n 1943 se impune Kanner, pediatru american, care descriecomp a 11 copii autisti, termenul este !mprumutat di psihiatria adultului, !n 'i(iunea lui 6leuler unudintre simpt schi(ofr. #ontemporan cu anner, 7ans Asperger, descrie la +iena o patologieasem"n"toare, dar !n timc ce anner include autism !n psiho(e, dar asperger o include !n psihopatiaccentuare a unei trasaturi . Asperger insista asupra aspectelor parado ale ale pacientilor, care,e ploatate coresp, ar fi putut fi utili(are pe plan social.;efinitia autismului dup" Asperger 8pentru sindromul de ast"(i : este o forma de autism atenuat cuconser'area capac intelectuale.

1 mai e amen popo'ici de la ora 14. pana la ora 1<. !n principiu. #u suparare. Popa i =o(orea sușdoamne pensionare care !l tot incurca pe popo'ici. Au o singura grija. 0"% i fi e(e ele e amenele ș prima (i, intre sedinte sau ...of.

Kanner stabileste ca indi' autisti pre(inta un poten ial cogn bun. #erc ulterioare: intre 5%95 copii țautism au handicap mintal cu >i stabil toata 'ia a. Loretta 6ender 'orbe te despre diagn !n copilariaț știmpurie. ?ablou al sugarului autist, 5%1 an: dup" comportamente specifice: !nainte de 3 luni atragaten ia suptul lene , timp de alaptare alungit i obositor pt mana, lipsa (ambetului i a reactiei deț ș ș șin'iorare dup" 3 luni. ;up" 3 luni%indolenta totala fata de tim 'erbali i lipsa de comunicare prinș șgesturi sau tipete. #opiii cuminti. Aspectul general solemn, t"cut i re(er'at fata de pers din jur,șreactiile neuromotorii di(armonic de('. &u se joaca cu obiectele i pers din jurul lor, se joaca !n schșcu m$inile pe care le pri'esc cu aten ie incordata. %1 luni: copiii nu dau semne ca ! i recunosc mț șconduita portretului descrisa de Piaget: apare mama, copilul ($mbe te. La autist nu se !nt$mpla a aș ș=e(ultatele confirma conclu(iile lui Leo Kanner cu pri' la autism infantil: trasat descrise de Kannersunt repr de o trasatura dominanta comuna, formata din 3 comp: lipsa abil de a intra !n rela ii fata țceilal i oameni, lipsa de integrare !n 'ia a normala !nc" de la !nceputul 'ie ii. Kanner din 6altimore aț ț țdescris !n esenta autismul infantil precoce ca fiind: incapac copilului de a reali(a raporturi normaleanturajul sau comunicattea din care face parte. 2l descrie @ trasaturi fundamentale:

8/17/2019 polihandicap 7 aprilie

http://slidepdf.com/reader/full/polihandicap-7-aprilie 2/3

% imposib profunda de a de(' rela ii sociale cu p"rin ii sau adultiiț ț% pre(enta unor tulb de lbj caracteristice ca fiind de'iatii de !n elegere a limbajului i de de(' a lui:ț șmutitate, ecolelie, etc%re(ist la stimuli%deficite !n deprinderea de imitatie%pre(enta unor comportamente rituale:stereotipii sau ba(ate pe tendinte anormale sau obsesi'e

majoritatea copiilor cu autism de tip anner pre(inta deficiente serioase, cei mai mul i dintre ei ființsubiecti ai unor cri(e ner'oase !n cursul c"rora se manifeste diferite semne benigne neurologice,miscari repetiti'e, automate de tipul spasmelor, ticurilor, balansarilor ritmice, rotatiilor corpului, jocinplicand degetele, b"t"i din palme, probleme de coord sau echilibru, posibile dificultati specifice dinitiere a unor miscari asem"n"toare cu mi c"rile pa oniene. 0e obser'a i un e'antai de reactiiș șsen(oriale, deseori parado ale, cum sunt situatiile !n care sen(atiile sunt fie absente, fieintolarabile intensificate, a a cum e ca(ul !n perceptia durerii. Bn ca(ul limbajului : se caract prinșdi'erse ale acestuia, comple e i bi(are*.ș

2timologie autism.greaca, !nsu i eul propriuCautos. #onceptul a fost introdus deș 2ugen 6leuler !n1911. a descris i tipul de autism care ii poarta numele: ca(ul de schi(ofrenie din 195D. asocierea eșgre it", autismul fiind diferit de simptomele schi(ofreniei.ș

0pecialisti cu contributii: anner i asperger, tablouri clinice, foarte clare, precise pt tipurile de autișutili(ate i a(i !n practica de specialitate.șBncep$nd din aniii 5 cre te nr de studii a structurii mentale a autismului. Autoare: Lorna Eing%eșchilhood autism.Lucr"rile, reali(ate !n spiritul terap cogniti'e, oFconnorG au sugerat e ist unor probleme centrale: tdeficien a: insuf interact sociale, insuf comunicarii 'b i non'erbale, insuf jocului i accti'itatilorț ș șimaginare. Al i autori: =utter cu trei elemente definitorii pt simptomatologie: incapac de relationarețsociala, imposib utili(arii pronumelui pers la pers 1, e isten a unor aspecte rituale i compulsi'e.ț ș#ondo , caracteristica autistului este r"spunsul repetat la acela i semnal, un sunet, de e .. emitereașunui ecou.;emjer%capacitatea redusa de !n elegere i de raportare la e isten a, alienarea sociala fiind cau(ataț ș țfaptul ca ace tia sunt chiar mai subde(' intelectual dec$t copiii alienati mintal.ș

coala psihiatrica britanica: 9 elemente importante care permit stabilirea diagn de autism:Ș%puternica i sustinuta incapac de stabilirea unor rela ii emotionale cu ceilal i oameni. )nclude preș ț țunei singuratati u(uale i profunde a subiectului i o comportare anormala fata de ceilal i membri aș ș țoc, pri'i i ca p"r i impersonale ale propriului eu. ;ificultati !n joc i !n colaborarea cu al i copii.ș ț ț ș ț

%lipsa constienti(arii identitatii propriei persoane. 0emnifica pre( unei comportari anormale fata desine, concreti(ata prin e plorarea sau pri'irea indelungata a propriilor p"r i a corpuluiț%preocupari patologice pt obiecte particulare i caracteristici ale lor, f"r" constienti(area fun tiilorșgenerale ale lor %pre(enta unei impotri'iri sus inute la orice schimbari din mediu i incercarea de a restructura situaț ș țasem"n"toare care duc la instalarea unei monotonii percepti'e%e istenta unei e perien e percepti'e anormale e plicabila prin pre(enta unor rasp e cesi'e sauțdiminuate i impre'i(ibile la stimulii sen(oriali, concreti(ate pin e'itarea anumitor e perien e auditi'ș țsau 'i(uale%persistenta unei sensibilitati an ietati e cesi'e i ina plicabile, aparent. 2a se accentuea(a c$nd șschimbari !n mediul inconjurator sau !n obiceiurile instaurate sau !n atasementul personelor din jur

neori anumite obiecte obi nuite par sa aib" calit" i terifiante, alteori poate a ista o lipsa de teamaș ț

8/17/2019 polihandicap 7 aprilie

http://slidepdf.com/reader/full/polihandicap-7-aprilie 3/3

de un pericol e'ident. Lipsa fricii de foc.% absenta 'orbirii sau intar(ieri !n de('oltarea ei. )mposibilitatea deasirii unui anumit ni'el !n de('comunicarii. #onfu(ii !n utili(area pronumelui personal fenomene de ecolalie sau manierisme 'erba;e i unele cu' i fra(e pot fi pronuntate, ele nu sunt formulate i utili(ate !n comunciarea obi nuit".ș ș ș ș%pre(enta unor distorsiuni ale schemelor motorii cu 3 categ de elemente: elem de hiper ine(ie, eleimobilitate specifice catatoniei, posturi bi(are sau manierisme rituale care se pot obiecti'a prin in'ar

leganarea unor obiecte sau a propriei persoane%persistenta unui fond al unei serioase intar(ieri !n de(' psihica, unde pot e ista funtii sau deprindede('oltate normal sau peste medie.

0pecialistii romani:2mil +er(a accentuat 0enior: a grupat tulb specifice autismului !n cinci categorii:%dif de comunicare i limbajș%discontinuitate !n de('oltare i in'atareș%def percepti'e i de relationareș%tulb actionale i comportamentaleșdisfunctionalitati ale insusirilor i functiilor psihiceș

;ificultatile de limbaj i comunicare: la autisti apar !nc" din copil"rie o lipsa de interes pt de('șlimbajului. /anifestarile caract ale lbj autistilor se refera la: lipsa de r"spuns la comen(ile 'erbale i lșapelul pe nume, pre(enta intar(ierii !n de(' 'orbiriiHponuntie defectuoasa, e isten a ecolaliilor subțforma repetitiilor mai frec'ente a sf$r itului cu' i propo(itiilor, schimbarea sunetelor !n cu'$nt,ș șsubstituirea cu' de legturaI pre(enta unui 'ocabular s"rac i a 'orbirii economicoase, lipsita deșintonatie i fle ibilitate 8@ caractș

;iscont !n in' i de('oltare: pot e istala acela i copil aspecte de dif !n numarare dar u urin a laș ș ș ț!nmul ire, dif !n in'atarea literelor dar u urin a la cifre. ;e('oltarea unor paliere !n detrimentul altoraț ș ț

;ef percepti'e i de relationare: autisti plangareti agita i, dar i inhibati i lipsiti de interes pt lumeaș ț ș șinconj. nii interesati de atingere i pipaire,altii cu repulsie. Atra i de anumite propriet" i aleș ș țobiectelor%stralucirea%, al ii care ignora.ț

?ulb actionale i comportamentale: comp bi(are, caract de automutilare, autodistrugere saușautostimulare. Lo'ire a unor p"r i ale corpului de alte obiecte. Autostim pre(etata sub 4 forme:ț

ineste(ica%leganat !nainte i !napoi, frecarea lobului urechii%, tactila%(garierea, lo'irea%, formașauditi'a%emiterea !n cntinuu a unui sunet, plescait%, forma 'i(uala%in'artirea unui obiect sau pri'irdegetelor. Ac iunile stereotipe: in'artirea bra elor, rotirea pe loc, mersul pe 'arfuri, comp autistic tipiț țapare !n perioada 3%@ ani.

;isfunctionalitatea proceselor i functiilor psihice: planul afecti' moti'ational cu lipsa de interes ptșcontactele sociale i trairile celor din jur, imaturitate afecti'a cu e primarea unei conduite infantile,școntacte sporadice cu cei din jur i tendinte de i(olare. Planul gandirii i inteligentei: aspect asem"nș șsu def mintala se'era, ce limitea(a foarte mult caract achi(itiilor cogniti'e ba(ate pe !n elegere i pe oț șmemorie mecanica relati' de('oltata.

#ristina muresan de la babes%autismul infantil