Anul XlV. Cluj, 1—15 Aprilie 1932 Nr. 7 CURIERUL...

12
Anul XlV. Cluj, 1—15 Aprilie 1932 Nr. 7 —8. CURIERUL CREŞTIN ORGAN OFICIAL AL EPARHIEI DE CLUJ—GHERLA. CU UN ADAOS NEOFICIAL A uiamentul pe un an 2 0 0 Lei. Apare de 2 ori pe lună. Inserţiuni se primesc după învoială JPa-xteai oiicials Constituirea Forurilor delegate Matri- moniale de l-a instanţă. In urma nouei arondări a tractelor protopopeşti de pe teritorul Eparhiei noastre, Forurile delegate Matrimoniale de Ia instanţă pentru singuraticele tracte protopopeşti le constituim pecum urmează: 1. Tractul Beclean: Preşedinte: Rvs. Ştefan Buşiţia, arhi- ^dja«)n on , protopopul tractului. Jisesori ordinari: 1. Rvs. loan Botean, arhidiacon on. paroh în Nuşeni. 2. M. Ort. losif A ureşan, protop. on. paroh în Piatra. 9, M. On. loan Băieşiu, protop on. paroh în Târlişua şi 4. M. On. Valeriu Deac, pro- top. on paroh în llişua. Asesori substituţi: A1. O n . Emil Si garteu, protop. on. paroh în Agrieş şi A4-. On. Emil Meruţiu, protop. on. paroh în Cristeştii ; iceului. Defensor: Un. Liviu Haleş paroh în Spermezeu. Notar; On. Toma Bulea paroh în Rusul" de jos. 2. Tractul Bistriţa. Preşedinte: <V. On. loan Petringel, protopopul tractului. Asesori ordinari: 1. Mi On. Mihaiu Baciu, protop, on. paroh în Feleac. 2. M. On. ."ever Qroze, protop on. paroh în Herina. 3. M. On. Octavian Bulbuc, protop. on. paroh în JWintiu şi 4. M. On. loan Lemenyi, protop. on. paroh în Şirioara. Asesori substituţi: M. On, 11 ie Juga, protop, on. paroh în Arcalia şi M. On. Teofil Bocoşiu, protop. on. paroh în Odor- heiu Şieu. Defensor: M. On. Mihăilă Someşan, protop. on. paroh în Cristur-Şieu. Notar: On. Virgil Baciu preot în Chi- raleş. 3. Tractul Buciumi. - Preşedinte: M. On. ^ornel 'Oţiel, ad- ministrator protopopesc tractual Asesori ordinari; 1. On, Emil Petran, paroh în Almaşu. 2- On. loan Puşcaş paroh în Bozna. 3 On. Onoriu Pantea paroh în Cutiş şi 4. On. Simeon Haţiegan preot în Sângeorzul de Meseş. Asesori substituţi: On. Victor Simoc paroh în Răstolţ şi On. Victor Varga preot în Bercea. Defensor : On. Virgil Moldovan, preot în Mesteacăn. Notar: On. Victor Răcăşan preot în Bogdana. ' 4. Tractul Budac. Preşedinte : Rvs. loan Pop, arhidiacon on. proiopopul tractului. Asesori ordinari: I Al On. loan Mi- hăilaş, protop. on. paroh " în Şieuţ- 2. M. On. O'nl Dumbravă, protop. on! paroh în Ruşii-Munţi 3 A». On- Nichiior Buta, pro- top. ou. paroh în Lunca şi 4. M. ©n. Alexandru Mureşian, protop. on. paroh în Ragla. Asesori sjbstituţi: t On. Teodor Oltean, protop. on paroh în Ardan şi On. Vasile Lazar, preot în Şoiinuş. Defensor: Al- On. loanichiu Oroze, protop. on. paroh în Sebiş- Motar: On. Teodor Bindea, paroh în Sântioana. 5. Tractul Câmpia. Preşedinte: Rvs. Auxenţ'u Jfureşan arhidiacon on. protopopul tratual. Asesori orcinaii : 1. \ \ On. Oemetriu Rusu, protop on. cooperator protopopesc tractual, paroh în Sânicoara. 2. M. On. Ilie Blaga, protop. on. paroh in Chetiu 3. Al. On. Cornel Bud, protop. on. paroh în Ţaga şi 4. M. On. Augustin Plaian, protop. on. paroh în Lac- Asesori substituţi ; A4.' On. Andrei Oltean, protop. on. paroh în Sâmboieni şi M. On. Dănilă Oltean, protop. on. paroh în Măhal. Defensor: On. Cornel Muşte, paroh în Sava. Notar: On. Vasile Filipan, preot în Năs;ii. 6. Tractul Cluj. Preşedinte : Rvs. Ion Agârbiceanu ca- nonic, adm. int. tractual. Asesori ordinari; 1. Al. On- Eliseir Moga, protop. on paroh în Apahida. 2. Al. On. Valeriu Giurgiu, protop. on. paroh iu Cojocna- 3. On. Vasile Micuşan paroh in Dezmir şi 4. On. Dr. ioan Handrea paroh In U u j IV.

Transcript of Anul XlV. Cluj, 1—15 Aprilie 1932 Nr. 7 CURIERUL...

Page 1: Anul XlV. Cluj, 1—15 Aprilie 1932 Nr. 7 CURIERUL CREŞTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/curierulcrestin/1932/... · Anul XlV. Cluj, 1—15 Aprilie 1932 Nr. 7—8. CURIERUL

Anul XlV. Cluj, 1—15 April ie 1932 Nr. 7—8.

CURIERUL CREŞTIN ORGAN OFICIAL AL EPARHIEI DE CLUJ—GHERLA. CU UN ADAOS NEOFICIAL

A uiamentul pe un an 2 0 0 Lei. Apare de 2 ori pe lună. Inserţiuni se primesc după învoială

JPa -x t ea i oiicials

Constituirea Forurilor delegate Mat r i ­moniale de l-a instanţă.

In urma nouei arondări a tractelor protopopeşt i de pe teritorul Eparhiei noastre, Foruri le delegate Matr imoniale de I a instanţă pentru singuraticele tracte protopopeşt i le const i tuim pecum urmează :

1. Tractul Beclean:

Preşedinte: Rvs. Ştefan Buşiţia, arhi-^dja«)n on , protopopul tractului.

Jisesori ordinari: 1. Rvs. loan Botean, arhidiacon on. paroh în Nuşeni. 2. M. Ort. losif A ureşan, protop. on. paroh în Piatra. 9, M. On. loan Băieşiu, protop on. paroh în Târlişua şi 4. M. On. Valeriu Deac, pro­top. on paroh în llişua.

Asesori substituţi: A1. On. Emil Si garteu, protop. on. paroh în Agrieş şi A4-. On. Emil Meruţiu, protop. on. paroh în Cristeştii ; iceului.

Defensor: Un. Liviu Haleş paroh în Spermezeu.

Notar; On. Toma Bulea paroh în Rusul" de jos.

2. Tractul Bistriţa. Preşedinte: <V. On. loan Petringel,

protopopul tractului. Asesori ordinari: 1. Mi On. Mihaiu

Baciu, protop, on. paroh în Feleac. 2. M. On. ."ever Qroze, protop on. paroh în Herina. 3. M. On. Octavian Bulbuc, protop. on. paroh în JWintiu şi 4. M. On. loan Lemenyi, protop. on. paroh în Şirioara.

Asesori substituţi: M. On, 11 ie Juga, protop, on. paroh în Arcalia şi M. On. Teofil Bocoşiu, protop. on. paroh în Odor-heiu Şieu.

Defensor: M. On. Mihăilă Someşan, protop. on. paroh în Cristur-Şieu.

Notar: On. Virgil Baciu preot în Chi-raleş.

3 . Tractul Buciumi. - Preşedinte: M. On. ^ornel 'Oţiel, ad­ministrator protopopesc tractual

Asesori ordinari; 1. On, Emil Petran, paroh în Almaşu. 2- On. loan Puşcaş paroh în Bozna. 3 On. Onoriu Pantea paroh în Cutiş şi 4. On. Simeon Haţiegan preot în Sângeorzul de Meseş.

Asesori substituţi: On. Victor S imoc paroh în Răstolţ şi On. Victor Varga preot în Bercea.

Defensor : On. Virgil Moldovan, preot în Mesteacăn.

Notar: On. Victor Răcăşan preot în Bogdana.

' 4 . Tractul Budac.

Preşedinte : Rvs. loan Pop, arhidiacon on. proiopopul tractului.

Asesori ordinari: I Al On. loan Mi-hăilaş, protop. on. paroh " în Şieuţ- 2. M. On. O'nl Dumbravă, protop. on! paroh în Ruşii-Munţi 3 A». On- Nichiior Buta, pro­top. ou. paroh în Lunca şi 4. M. ©n. Alexandru Mureşian, protop. on. paroh în Ragla.

A s e s o r i sjbstituţi: t O n . Teodor Oltean, protop. on paroh în Ardan şi On. Vasile Lazar, preot în Şoiinuş.

Defensor: Al- On. loanichiu Oroze, protop. on. paroh în Sebiş-

Motar: On. Teodor Bindea, paroh în Sântioana.

5. Tractul Câmpia.

Preşedinte: Rvs. Auxenţ'u Jfureşan arhidiacon on. protopopul tratual.

Asesori orcinaii : 1. \ \ On. Oemetriu Rusu, protop on. cooperator protopopesc tractual, paroh în Sânicoara. 2. M. On. Ilie Blaga, protop. on. paroh in Chetiu 3. Al. On. Cornel Bud, protop. on. paroh în Ţaga şi 4. M. On. Augustin Plaian, protop. on. paroh în Lac-

Asesori substituţi ; A4.' On. Andrei Oltean, protop. on. paroh în Sâmboieni şi M. On. Dănilă Oltean, protop. on. paroh în Măhal.

Defensor: On. Cornel Muşte, paroh în Sava.

Notar: On. Vasile Filipan, preot în Năs;ii.

6. Tractul Cluj.

Preşedinte : Rvs. Ion Agârbiceanu ca­nonic, adm. int. tractual.

Asesori ordinari; 1. Al. On- Eliseir Moga, protop. on paroh în Apahida. 2. Al. On. Valeriu Giurgiu, protop. on. paroh iu Cojocna- 3. On. Vasile Micuşan paroh in Dezmir şi 4. On. Dr. ioan Handrea paroh In U u j IV.

Page 2: Anul XlV. Cluj, 1—15 Aprilie 1932 Nr. 7 CURIERUL CREŞTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/curierulcrestin/1932/... · Anul XlV. Cluj, 1—15 Aprilie 1932 Nr. 7—8. CURIERUL

Pag . 42 . C U R I E R U L C R E Ş T I N Nr. 7 — 8 .

Asesori substituţi: Ou. Laurenţiu 'i-coară paroh în Cluj - .ordoş şi On. Nicolae Nicoarâ paroh în Feleac.

Defensor: Qn. Dr. Vincenţiu Pandtea paroh în Cluj lll.

Notar : M. On Basil Moldovan vprotop. on. pa.oh în Cluj li.

7. Tractul Cluj—Mănăştur. Preşedinte: S\. On. Clemente Pandrea,

adm. protop. tractual. a s e s o r i ordinari: 1. M. On. Dr. Victor

Pop, vprotop. on. paroh în Gilău. 2. On. Ioan Irimieş, paroh în Floreşti. J. On. Vasile Cozma, paroh în T o p a m i c ă şi 4. On. Victor Popa pai oh în Suciagu.

Asesori substituţi : On. Vasile Cărean paroh în Coruş şi On Ştefan Răcăşan, preot în Sâncraiul Almaşului.

Defensor: On. losif Gherman, preot în Gâ'-bou.

- Notar : On. Petru Dom şa, paroh în. Cluj-!\'ănâştur II.

8 Tractui Dej.

Preşedinte: Rvs. lacob Mavga. arhid on. protopopul tractului.

Asesori ordinari: 1. M. On. George Mânzat protop. on paroh în Dej II. 2. M. On Gavril Rebreanu, protop. on. paroh in Şomcutui mic. 3. .V\. On. Laurenţiu Coste, protop. on. paroh în Ocna Dejului I. şi 4. On. Dănilâ Aluaş paroh îh Cremenea.

Asesori substituţi : On. Ioan Cătălişan preot în Ocna Dejului II şi On. Liviu l ia les preot în Bâbdiu,

Defensor: On. Alexandru Rogojan, paroh în Râzbuneni.

Notar: On. Iosif Mânzat preot în Suarâş.

9- Tractul Gârbou.

Preşedinte: M.-.On. Demetriu Mureşan adm. protop. tractual

Asesori ordinari: 1. On. Augustin David, paroh în Sărata. 2. On. Alexandru. Nossa, paroh în Tihău. 3. On Virgil Ses-traş preot în Chendrea şi 4. On Gavril Borz preot în Popteleac.

Asesori substituţi : On. Simion Pop paroh în Drag şi On. Virgil • Tămăşan' preot în Sânmihaiul Almaşului.

Defensor; On. Teodor Groza, paroh Strâmba.

Nocar: On. Gavril Deac, paroh în Gârbou.

10. Tractul Gherla.

Preşedinte: Rvs. Ioan Coste, arhid. on. protopopul tractului.

Asesori ordinari: 1. .\1 On. Coriolan Podoabă protop. on. paroh în Gherla II. 2. M. On- Demetriu Cupşa protop. on. adr ministr. Sf; Mănăstiri dela Nicula, 3. M. On. George Mânu, protop. on. paroh în Nima şi 4. M. On. Ioan Vereş, protop. on. paroh în Orman.

A s e s o r i substituţi: M. On. Pompeiu Vlăduţiu protop. on. paroh în Fizeş şi M. On. Atanashi Pasca protop on. paroh în Mmtiu.

Defensor: M. On. Ioan Melian, prctop. on. paroh în Bont-

Notar: On. George Neamţiu, paroh în Hăşdate.

11. Tractul Huedin.

Preşedinte; .V. On. lulia Truţia, adm. protop. tractual-

Asesori ordinari: 1. On. Vasile Ghiţiu, paroh îr. Fildul de sus. 2. On. Victor Pop, preot în Fildul de mijloc. 3. On. Teodor Lungu, preot în Bociu şi 4. On. Sabin Truţia, paroh in Jfărgău.

Asesori substituţi: On- Ioan Ştefan, preot în Petrind.

Defensor:' On. Virgil A. Pop, preot în Morlaca.j

Notar : On. Gheorghe Rusu, preot în Huedin.

12. Tractul Iara.

Preşedinte: M. On. Dionisiu Fărcăşan, adm protop. tractual.

Asesori ordinari: 1. On. Teodor Felea, paroh în Surduc. 'i. On. Gregoriu Oeaflea, paroh în Poşaga de sus II. 3. On. Gavril Irimie, preot în Plaiuri şi 4. On. Vasile Feneşan, preot în Săcel.

Asesori substituţi : M. On. Ioan Lucaciu vprotop. on, paroh penzionat în Iara şi On. Vasile Fărcăşan, paroh în Hâjdate.

Defensor: On. Vincenţiu Sima, paroh în Vălişoara.

Notar: On. Emanoil Şandru, preot în Şchiopi

13- Tractul lleanda.

Preşedinte : M. On. Ştefan Botha, adm. protop. tractual.

Asesori ordinari ; KM. On. Ioan Ilieşru, protop on- " paroh în Băbeni. 1. M. On. Vaier Filipan, protop. on. paroh în Glod. 3. M. On. ErnH Mureşan, protop. on. paroh în Bârsăul mare şi 4. M. On. Vaier Cosma, protop. on. paroh în Jleanda

Asesori substituţi: On. Ioan Buzura, paroh în Săcătură şi On. Alexandru Mure­şan, preot în Dobrocina.

Defensor: On- Ioan Oltean, paroh în Ponita.

Notar: On Nicolae Enghiş, preot în Letca.

14. Tractul Lăpuş. Preşedinte: M. O. Alexandru Chezan,

protopul tractului. Asesori ordinari: 1. V>. On Gavril

Muşte, protop. on. paroh în Loruieni. 2. On- Atanasiu Georgiu, paroh în Chiueşti. 3. On. Melentie Sigheartău, preot în Rogoz şi 4. On. Ilie.Man, preot în Boiereni.

Page 3: Anul XlV. Cluj, 1—15 Aprilie 1932 Nr. 7 CURIERUL CREŞTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/curierulcrestin/1932/... · Anul XlV. Cluj, 1—15 Aprilie 1932 Nr. 7—8. CURIERUL

Nr. 7 — 8 . C U R I E R U L C R E Ş T I N P a g . 4 3

Asesori substituţi : On Sever Pop, preot în Strâmbii şi On. Gayril Pop, preot în Suciul de sus.

Defensor: On. Nicolae Nechita, preot în Lăpuş I k

Notar: On Atanasiu Or. iga, preot în Groşi.

15. Tractul Munţii Apuseni. Preşedinte: M. On. luliu Suciu, adm.

protop. tractual. Asesori ordinari: 1. M. On. losif Ha-

ţiegan, vprotop. on. paroh în Sâlciua de jos. 2. On. Traian Marcu, paroh în Bistra 3. On. Virg 1 Horga, preot III in Bistra şi 4 On. Alexandru Fapiu, preot în Muşca.

Asesori substituţi: 'On. Constantin Sabâu, preot în Lupşa şi On. Nistor Oligor preot în Roşia Montană.

Defensor: On. Darie Deac, preot în Câmpeni

Notar: On. Victor Horvath, preot în Certege

16. Tractul Reteag.

Preşedinte : M. On. Pavel Saivan, adm. protop. tractual

Asesori ordinari : 1. M. On. loan Pasca, protop. on- paroh în L âţcâu. 2. M. On. Teo­dor Btehar, protop. on. paroh în Cuz-drioara. a. M. On. Vasile âmpan, protop. on. paroh în Măluţ şi 4. On Alexandru Mureşan, paroh în Mihăieşti.

Asesori substituţi : On. Gavril Mure­şan, paroh in ica şi On. loan Buşita, paroh în Rugăşeşti,

D e f e n s o r ; On. Augustin Boldor, paroh în Câşeiu.

Notar: On. Aurel Ciurdărean, paroh în Sălişca.

17. Vicariatul Rodnei.

Preşedinte: Rvs. Dr. Titus-Mălai, vicar foraneu episcopal

Asesori ordinari: 1. Rvs. Pamfiliu Grâpini, arhid. on. paroh în Şanţ. 2. Rvs. Anton Precup, arhid. on. paroh în Rebri-şoara. 3. M. On. George Moldovan, pro­top. on. paroh în Nepus şi 4. M. On. Gavril Bichigean, protop. on. preot II în Năsâud.

Asesori, substituţi: M. On. Zaharie Bulbuc, protop. on. paroh în Măgura IIvei şi M. On. luliu Ciorceriu, protop. on. în Ilva-Mare-Sat.

Defensor ; M. On. Ştefan Buzilă, pro­top. on. paroh în Poiana Ilvei.

Notar : M. On. Simion Pop, protop. on. paroh în Rodna.

18. Tractul Someş.

Preşedinte: M. On. Iosif Sângeorgean, protopopul tractului.

Asesori ordinari; l. M. On. Vasile Hopârtean, protop. on. paroh în Gădălin. 2. M. On. Aureliu Oltean, protop. on. paroh

în Luna de jos- 3. M. On. Aurel Pop -protop. on. paroh în Jucul de sus şi 4. M. On. Paul Bocea protop. on. paroh în Răscruci.

Asesori substituţi: M. On. Alexandru Silaghi, protop. on. paroh în . ubleşul-So-meşan şi On. Matei Zăgrean, paroh în Coasta

Defensor : M. On. luliu Marţian, pro­top. on paroh în Dăbâca.

Notar: CI. Dr. loan Pavel, preot în Borşa.

19. Tractul Surduc.

Preşedinte : M. On. Ambroziu Plaian protopopul tractului.

Asesori ordinai- I. M. On. Eugen Balint, protop. onor. paroh în Cristolţ- 2. M. On. George Pop, protop. on. paroh ,în Brîglez. 3. M. On. Augustin Budu, protop. on. paroh în Hăşmaş şi 4. On. loan Cioban, paroh în Ciglean.

Asesori substituţi: On. Nicolae Hatos, paroh în Moigrad şi On. Augustin Bud, paroh în Preluci.

Defensor: On. Vasile Pop, paroh in Ceaca.

Notar: On. Ştefan Vaida, preot în Lozna. Cluj, la 15 Martie 1932.

Nr. 1538.

Numiri. Mult Onoratul Nichiffiv Buta, p r o

topop-onorar , paroh în Lunca ejte™ numi t în aceeaş calitate la parohia Domneşti (D. Budacului ) .

Din şed. conz- 28 Mart ie 1932. Nr. 1765.

Onoratul Gavril lriwie, admin i s ­trator parohial în Plaiuri (Tr. Iara) a fost numi t paroh.

Din şed. conz. 2 8 Martie 1932. Nr. 1766.

Onoratul Augustin Bacoţiu, p reo t nouhirotonit , este numi t administrator local la parohia Satulung (D. Clujului).

Din şed. conz. 28 Martie 1932 Nr- 1756.

Achitarea impozitului global. Pentru luarea la cunoşt in ţă şi în­

tocmai acomodare comunicăm adresa Ministerului Instrucţiunii, Cultelor şi Artelor Nr: 3 7 8 2 2 / 1 9 3 2 :

„Ministerul Instrucţiunii, al Cultelor şi Artelor. Direcţiunea Contabilităţii şi Con­trolului Financiar. - Nr. 37.822/932.

Episcopiei Gr. Catolice Cluj- Gherla.

In conformitate cu dispozitiunile Minis­terului de f inanţe comunicate prin adresa

Page 4: Anul XlV. Cluj, 1—15 Aprilie 1932 Nr. 7 CURIERUL CREŞTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/curierulcrestin/1932/... · Anul XlV. Cluj, 1—15 Aprilie 1932 Nr. 7—8. CURIERUL

Pag . 44 . C U R I E R U L C R E Ş T I N Nr . 7 - 8 .

Nr. 79021 din a c , avem onoare a Vă rugă să binevoiţi a pune în vedere perso­nalului acelei inst'tuţii, câ la luarea sala­riilor pe luna Martie a. c să îngrijească pentru plata impO'itului global pe p r i m u l trimestru din acest an (lartuarie—Martie/

Recipisele de plata impozitului, îmbor-deerate, se vor prezenta pentru verificare la cererea salarului pe luna Aprilie 1932, cunoscând, câ' fără recepisele doveditoare de plita impozitului pe primul trimestru din a c. nu se va ordonanţa sau mandjta nici un salar pe luna Aprilie 1932.

Daci sunt persoane, cărora nu li s'au făcut încă impunerea pe 1932, acestea vor plăti un acont de impozit egal cu 7 4 din eeeace a plătit în anul 1931.

Această dispoziţiune, rugăm a se comu­nica şi i stituţiilor în subordine care îşi alcătuesc singure statele de plată pentru personalul lor.

p. Ministru, . p. Director General, ss. Indescifrabil. ss. Indescifrabil.

In consecinţă Mult Onoraţ i i Con­ducători ai Oficiilor protopopeşt i în termen de 8 zile ne vor înainta reci­pisele de plata impozitului global pe trimestrul Ia iuarie - Martie a c. pentru toţi preoţii din protopopiat . Recipisele vor fi înaintate împreună cu un tablou peste ele.

Atragem atenţiunea Mult Onoraţ i lor în Hris tos Fraţi, că- întârzierea fie nu­mai , a uneia recipisă aduce cu sine în­târzierea salarului tu turor preoţi lor.

Cluj, la 28 Mart ie 1932. Nr. 1603.

Pastoraţ ia credincioşilor greco-catolici de pe ter i tor iul Vechiului Regat.

Prea Veneratul Ordinar ia t Arhi-episcopesc cu Nr. 6 3 0 din 1932 pu­blică în cercular instrucţii în legătură cu organizarea parohii lor greco-catolice din Vechiul Regat, aparţ inătoare Arh i -diecezei. Cum în aceste instrucţii sunt dispoziţ i i cari privesc posibil i tatea de pastoraţ ie a credincioşilor greco-catolici din Vechiul Regat şi Basarabia comu­nicăm şi noi Veneratului Cler diecezan dispoziţ ia de sub punctul I, de urmă­torul c u p r i n s :

„Fiecare preot diecezan să-şi lumi­neze şi convingă pe credincioşii săi, ca dacă pleacă pe t imp mai îndelungat în Vechiul Regat, fie la Bucureşti, fie în alt oraş mai de frunte ori altă loca­litate, să nu dea uitării datorinţele sale creştineşti, ci pentru împlinirea acestora

şi chiar în interesul propriu de ordin temporar , să nu întârzie a lua contact măcar printr 'o carte poştală cu Parohia română un i t ă din Bucureşti III, Str-Polonă Nr. 4 3 , anunţându-ş i numele şi adresa".

Despre credincioşii duşi d : mai de mult în Vechiul Regat, Oficiile Pa ro ­hiale vor întocmi un tablou al lor cu adresa, şi-1 vor înainta Parohiei române unite din Bucureşti III, Str. Polonă, 48,

Cluj, la 2 3 Mart ie 1932. Nr. 1280.

Reducerea penziilor şi ajutoarelor din fondul arhidiecezan de ajutorare şi penzie.

Prea Veneratul Ordinariat arhiepis-.-copesc cu Nr. 1 1 6 9 — ' 9 3 2 , în ordin circular, aduce la cunoşt inţa penziona-rilor acestui fond, că cu începere dela 1 Ianuarie 1932 toate penziile şi aju­toarele permanente din fondul arhiece-zan de ajutorare şi penzie se reduc cu 3 3 % eeeace e egal cu 1/3 din valoa­rea lor din anul 1 9 3 1 . (p. e. cine a avut în 1931 Lei 9 0 0 va avea Lei 600) . Aceasta în urma faptului, că încassă-rile acestui fond au rost în anul 1931 cu 3 3 % mai m,ci decât în 1931. Acelaş Preavenerat adaugă că, „în mă­sura reînsănătoşirii încasărilor, r ămâne să se întregească din nou penziunile şi ajutoarele pe rmanen te" ,

Com'.inică această dispoziţie, pen-truca Veneratul Cler diecezan să o aducă la cunoşt inţă penzionarilor, vă­duvelor şi orfanilor din parohii le . t r e ­cute la noi din Arhidieceză, şi cari aparţin şi azi acelui fond arhidiecezan.

Din şed. conz. 28 Martie 1932. Nr. 1/26,

ISTecrolog" Cu durere anunţăm Veneratului

Cler, că M u l t Onora tu l loan c. Mol-dovan, preot deficient, p ro topop eme­rit şi asesor consistorial , din Aşchileul mic- ( D , Cluj) a repausat în Domnul în ziua de 23 Februarie a. c , în anul 95 al vieţii şi 67 al preoţiei.

Onora t Frăţiile Voastre să aduceţi la altarul Domnulu i sufragiile pii î n ­datinate pentru o d i h n a sufletului ador­mitului în Hr i s tos Frate-

Din şed. conz. 15 Martie 1932. Nr. i 5 î 0-

Page 5: Anul XlV. Cluj, 1—15 Aprilie 1932 Nr. 7 CURIERUL CREŞTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/curierulcrestin/1932/... · Anul XlV. Cluj, 1—15 Aprilie 1932 Nr. 7—8. CURIERUL

Nr. 7 — 8 C U R I E R U L - C R E Ş T I N Pag . 4 5 .

Cu durere anunţăm Veneratului Cler, Cu durere anunţăm Veneratului că Mult Onora tu l llie c. Şeiban, p ro- Cler, că Onoratul Valeriu c. Rebreanu t opop onorar , fost spiritual Ia Institutul fost paroh în Jichişul de Jos (D. Dej) de Corecţ iune din Cluj, a repausat în a repausat în Domnul în ziua de 7 Dom nu l în ziua de 10 Martie a: c , Martie a. c. în 46 al vieţii şi 2 0 al în anul 67 al vieţii şi 4 3 al preoţiei, preoţiei.

Onora t Frăţiile Voastre să aduceţi Onora t Frăţi i le Voast re să aduceţ i Ia altarul Domnulu i sufragiile pii în- la altarul Domnului sufragiile pii în­datinate pentru od ihna sufletului ador- datinate pentru od ihna sufletului ador ­mitului în Hris tos Frate. mitului în Hris tos Frate.

Din şed conz. 15 Mart ie 1932. Din şed. conz. 2 8 Mart ie 1932. Nr. 1509. Nr- 1566.

Episcop Or. luliu Hossu

Partea neoficiala.

Raportul general despre activitatea Reuniunei diecezane de Miniuni Sfinte

în cursul anului 1931 In cele de mai jo s publ icăm ra­

portul general despre activitatea Re­uniune i diecezane de Misiuni Sfinte desfăşurată în anul 1931 . înainte însă de-a intra în subiect , facem unele observări ce le credem folositoare, ba chiar necesare .

ln tâ iu , că nu toţi aceia, în a căror parohii s 'au ţ inut misiuni poporale , şi-au luat sarc ina să rapor teze despre modu l c u m au decurs . Apoi dintre cei care au raporta t , unii au raportat despre conferinţa t ractuală şi numa i în treacăt au amint i t că au ţ inu t şi mis iuni poporale, fără- a dresa un raport special, care apoi să poată fi t r anspus de Preavenera tu l Ord inar ia t acestei Reun iun i diecezane de Mis iuni ,

Mai încolo, n u toate rapoar te le au fost destui de detailate, deşi c redem, că toţi protopopii , p recum şi preoţii în a căror parohii se fac mis iuni sis­tematice, au adnexul cu întrebările, la cari t r ebue să r ă s p u n d ă acela care rapor tează.

Ş t im, că mai ales azi e greu să se înfiinţeze biblioteci, dar câteva bro-şurele se pot vinde conform lipsurilor sufleteşti ale credincioşilor, ca de ex.

s e r i a : „Pocăi ţ i i" de Dr. N. Br înzeu , în parohii le unde bân tue pocăi t i smul , ori altele din bibliotecile noas t re c reş ­tineşti poporale.

Ş t im iarăşi, că nu e abso lu t nece­sar să se r ă spundă la toate întrebări le din chest ionar , dar să se r ă s p u n d ă măca r la acele, la cari se poate , Jde ex. care a fost activitatea preotului înainte şi în decursu l mis iuni lor? o r i : ce rele bân tue în parohie şi ce remedii de î m ­bunătă ţ i re s'ar găsi potrivite. . .

In u r m ă am dori să se si lească fiecare preot, să aranjeze mis iuni în parohia (şi filia) proprie măca r odată la 4 — 5 ani, dacă nu s 'ar putea şi mai des , ceeace nu se poate zice când e vorba de ~un preot zelos, [ar c â n d în t r 'o parohie nu se pot ţ ine de loc înt r 'un an, preotul respectiv să se în­grijească să aducă un preot strein în vre-o Duminecă din Pos tu l mare , ca astfel şi acei credinşioşi, cari n 'ar voi să se măr tur i sească la el, să se poa lă măr tur is i la preotul strein, bineînţeles că despre aceasta va trebui să avi­zeze poporul mai dinainte.

Câ te păcate (sacrilegii şi ne împ l i ­nirea porunci i bisericeşti de a se m ă r -

Page 6: Anul XlV. Cluj, 1—15 Aprilie 1932 Nr. 7 CURIERUL CREŞTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/curierulcrestin/1932/... · Anul XlV. Cluj, 1—15 Aprilie 1932 Nr. 7—8. CURIERUL

turisi măcar odată la an) nu s'ar în ­lă tura în felul acesta ?! Pen t rucă se ştie, că s u n t credincioşi , cari pent ru a n u m i t e mot ive , nu s 'ar mărtur is i la preotul lor pent ru toa ta lumea , şi aşa r ă m â n nemărtur is i ţ i . Alţii sun t în stare să tacă ani de-a rândul , poate până la m o a r t e unele păcate grele, pe cari li-e ruş ine să le măr tu r i s ea scă p ieotulu i propriu. Nici să se t e amă cineva că doar prin chemarea unui preot strein i s 'ar micşora autori tatea. D in contră , în cazul acesta l-ar s t ima credincioşii şi mai mult , văzându-1 atât de ze los şi precaut, indiferent prin cine se să­vârşeşte binele, n u m a i să se săvâr­şească. Nici să zica cineva, că cine vrea poate merge la alţi preoţi din vecină­tate .pen t rucă oameni i mai slabi în credinţă , nu se s u p u n cu atâta uşu­rinţă acestui j u g , deja oneros în sine însuş i , şi m a i 4 d e grabă neglijează măr­tur is i rea . Această observare atât de im­portantă , am crezu t să o tăcem tu tu­ror fraţilor preoţi , în t rucât lucrul a-mintit, priveşte activitatea mis ionară a fiecărui preot, r u g â n d u - i cu insistenţă să se acomodeze acestei îndrumăr i , cons iderând mai ales că acest lucru se poate îndeplini cu uşur inţă , a ju tându-se astfel reciproc unii pe alţii.

După aceste observări prel iminare , t recem la darea de s e a m ă despre mi ­siunile ţ inute în decursul anului 1931 (după rapoartele ce lev deţinem).

1., In Cluj s ' au ţ inut mis iuni cu exerciţii sp i r i tua le :

a) In parohia Clu j -Nănăş tur I şi II din 1 6 — 2 1 Martie, Ia cari pe lângă preotul local On. P. Domşa , au par­ticipat activ prin predici şi măr tur is i r i , u rmător i i preoţ i : I. Agârb iceanu , B. Moldovanu, Ioan Handrea , Dr. V. Pan -drea, I. Şerban şi V . Chindr i ş . S 'au măr tur i s i t şi cumineca t aproximat iv 5 0 0 credincioşi.

b) In biserica Catedrală , în în ­t reaga s ă p t ă m â n a a V - a din postul mare , predicând în primele 3 zile Revsm. I. Agârbiceanu, iar în ult imele, G a r i s i m u l Dr. Al. Ciplea. „A partici­pat un f rumos n u m ă r de credincioşi, mai puţ ini dintre categoriile clasei mai î na l t e " , iar mărtur is i r i le şi c u m i n e c ă ­rile au fost ap roape 6 0 0 . Co labora to ­rii, aceiaşi ca la Cluj-Mănăştur .

2. Cu ocaziunea sinodului proto-popesc din tractul Indolului , s 'au ţ inu t mis iuni popora le în parohia Surduc, la 2 6 — 2 8 Martie, predicând şi măr tu ­r is ind protop. D . Fărcăşan , Gr. Geaflea, C. Teote lecan, S. Roşa, V. Feneşan şi T . Felea.

3. Tot cu ocaz iunea conferinţei preoţeşti s ' au ţ inut mis iun i în Suciul de sus, la ? 6 — 29 Martie prin preoţii; T. G h i n d a ş , I. Mânu, M. S ighear tău şi G. P o p , S'au mărturisi t şi cumi ­necat vre o 600 credincioşi.

4 . In 2 7 — 2 9 Mart ie , cu ocazia conferinţei preoţeşt i , s 'au ţinut mis iuni în Bârln, tr. Bistriţei, A u predicat protop. I. Pe t r inge l , T. Ol teanu , N. Buta. S'au măr tur i s i t şi cumineca t 3 6 5 credincioşi d i n : Bârla, Sânt ioana, Mă-rişel. Măgure le , Lunca , Sebiş, D o m ­neşti , Neţeni , Ruştior şi Ardan.

5 . Mis 'uni poporale în Tihâu, în 2 8 — 3 0 Mart ie , predicând D. Mureşan şi Q . Deac şi colaborând ca m ă r t u r i -sitoii A- Pop şi Al. iNosa. S'au măr tu ­risit 4 5 9 persoane .

6. Cu ocazia conferinţei preoţeşti a t ractului Munţii Apuseni, s 'au ţ i nu t misiuni în Roşia Montană, în 1 9 - 2 0 Aprilie, prin preoţii N. Gligor, Al. Papiu, II. Deac. S'au măr tur i s i t şi c u ­mineca t un n u m ă r destul de f rumos de credincioşi, cons iderând cu şi-au în­deplinit datorinţele creştineşti şi spre sărbători le Paşt i lor .

7. In 1 6 — 1 7 Maiu s ' au ţ inut m i ­s iuni în Minţi ul-Gherlei, conduse de preşedintele Reuniune i şi co laborând preoţi i : A. Carşa i , V. Pasca şi P. Vlă-d u ţ i u ; s 'au măr tur in i t n u m a i 8 5 cre­dincioşi, fiindcă s 'au fost mărtur is i t şi la Paşt i . D e notat , că între cei m ă r ­turisi ţ i , a u fost şi elevi dela şcoala Normală de băeţi din Gherla, ceeace a făcut b u n ă impres ie a sup ra credin­cioşilor.

8. In zilele de 2 3 — 2 4 Maia s 'au ţ inut misiuni poporale în Săsarm prin preoţii Şt. Buşiţ ia, 1. Mureşan , V. Deac, E. Sighiar tău. S 'au măr tur i s i t şi c u m i ­necat 6 0 persoane.

9. Cu ocaz iunea cenferinţei t rac tut ale a protopopia tu lu i Someş s ' au ţ inui mis iuni în parohia Aluniş, prin preoţi-N . Lemeny i şi V. Mureşan , în 6 şi 7

Page 7: Anul XlV. Cluj, 1—15 Aprilie 1932 Nr. 7 CURIERUL CREŞTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/curierulcrestin/1932/... · Anul XlV. Cluj, 1—15 Aprilie 1932 Nr. 7—8. CURIERUL

Nr. 7 - 8 .

Iunie, la cari s 'au mărtar is i t 6 3 cre­dincioşi.

10. In 6 şi 7 J u n i e s 'au ţ inut m i ­siuni în Feleac, prin protopopul a th i -d iaccn on. Ioan Botean , M . Baciu, T. Oprea , M. Mănc iu şi Octavian Bulbuc . S'au măr tur is i t 2 0 0 credincioşi.

1 1 . T o t cu ocazia conferinţei t r a > tuale s 'au ţ inut mis iuni în parohia Sirâmbu, prin preoţii Revsm. I. Marga şi O n . M. Raţiu, în 1 3 — 1 4 Iunie , mar tu r i s indu- se 32 înşi.

12. In 15—21 Iunie, s 'au ţ inut misiuni în parohia Ji;nbor, conduse de vicepreşedintele Keuniun i i Revsm. I. C o s t e . „Dela început , la toate servi­ciile divine au luat parte credincioşii în n u m ă r mare ascul tând învăţături le înăl ţătoare şi mângăi toare ale Condu­că to ru lu i " . Preoţii mâr tus i tor i a u tost ..— pe lângă preotul, local —- N. Ce -serean, T. Micu . E. Pop , T. Pop şi E. Gordon , măr tu r i s indu-se 149 cre­dincioşi.

13. L ; i pelerinajul dela Sf. Mărie M a r e din Buciumi, la care a predicat Cls . Dr. Al. Ciplea, au luat parte 3 0 0 0 suflete, dintre cari s'au măr tur is i t peste 1000 şi s 'au cumineca t 9 6 3 . Preoţi mărtur is i tor i au fos t : I. Puşcaş iu , V. Moldovan , O n . Pantea, V. S imoc , V. Varga, V. Râcăşan , G. A c h i m şi pro-top. C O ţ i e l . ,

14. To t aici t rebue amint i tă acti­vitatea mis ionară desfăşurată şi în anu l acesta, ca în toţi anii la Mănăstirea Nicuh, unde ='a predicat cuvân tu l Iui D u m n e z e u , s 'au măr tur is i t şi cumine ­cat credincioşii cu miile, cari au venit din depărtări în pelerinaj, începând dela Bunavest i re , în toatt: praznicele mai î n s e m n a t e de peste vară, p â n ă ia Ziua Crucii .

15. In 12 — 1 5 Septemvr ie s 'au ţ inu t misiuni în Cuciulat, filia pa ro­hiei Letca, sub conducerea Rvsm. I. Cos te , pro topopul Gherlei. „In ziua de 14 Sept. deprinderi le sufleteşti s 'au de­sfăşurat in t r 'un cadru impună to r ; a n u m e , pe această zi s'a fixat şi so­lemnitatea sfinţirii alor două Restigniri noui , îov i t ându-se credincioşii satelor din jur . Aceştia au r ă spuns la fră­ţeasca invitare cu deplină iubire şi ascul tare , p rezen tându-se în t r 'un n u ­m ă r de peste 2 5 0 0 suflete" , scrie ra~

P a g 4 7 .

portorul . Colabora tor i la mis iun i au fost următor i i preoţ i : P ro top . Şt. Botha , I. Ilieşiu, P. B u z u r a . I. O l tean , A. Budu, Şt. Vaida, A. Costin, N . E n g h i ş . In decursul liturgiei (din 14) s 'au cu­mineca t 135 credincioşi .

16. Misiunile sfinte în parohia V işagu cu filiile Traniş şi Lunca, în zilele 4 — 4 1 Oc tomvn 'e sub conduce ­rea Precuv. Sale At. M a x i m , e g u m e ­nul Mănăstiri i Bicsad. In Vişag s 'au ţ inut 9 predici şi s ' au măr tur i s i t 2 5 9 credinc ioş i : în T ran i ş 6 predici şi 2 7 4 mărtur is i r i , iar în L u n c a 2 predici. Fi ind această parohie cu filiile împrăş ­tiată pe u n teri toriu foarte vast, a d u ­narea credincioşilor în zilele c o m u n e şi consecut ive e cu neput in ţă . Cu toate acestea, misiuni le au succes peste aşteptare de bine... dovadă mersu l crescând al spovedani i lor (Raportor) .

17. In parohia Dăbaca s 'au ţ inut -mis iun i sfinte în 2 4 — 2 6 Oc tomvr i e ,

c o n d u s e de preşedintele Reun iun i i , a juta t de preotul local M . On. Iu ' iu Marţ ian , Dumi t ru Qlodean , N. Fetti şi G. Blaga. Cu toate că t impul a fost ploios, au luat parte cam 4 — 5 0 0 cre­dincioşi, dintre cari s 'au măr tur is i t vreo 110. „Din relele ce bân tue paro­hia e mai p ronun ţa t c o m u n i s m u l , care a fost cu mul t succes c o m b ă t u t " — rapor tează preotul local.

18. In 24—25 Oc tomvr ie , mis iuni în Ungureni, tr. Lăpuşu lu i . A u p re ­dicat şi măr tur is i t preoţi i : I. Fil ip, N. Nechita şi C. Fucec .

19. Cu ocazia conferinţei preoţeşti de t o a m n ă d 'n t ractul Munţ i lor Apu­seni, s 'au ţ inu t mis iuni în Buciumşeasa în 2 6 — 27 O c t . predicând V. Horga şi Şt. Teodorean şi măr tur i s ind C Sabău şi V. H o r g a vreo 150 credincioşi .

2 0 . Pen t ru a p u n e stavilă p ropa ­gandei baptiste în c o m u n a Răscruci, s 'au ţinui^ mis iuni conduse de păr Dr. Cosma A v r a m , prof. de Teologie , în 2 4 26 O c t m v n e , ajutat de A. Pop , A. Fârcaş şi de preoi i.l local P. Bocea . S'au m ă r t u r i s i t - 4 6 dincicşi .

~ 1 . In 1 4 — 1 6 Ncen vi,e s 'au ţ inu t mi ' . luni sfinte 'cu oca; ia c nferinţei pieoţe-;ti în parohia Cîurila, pi n preoţii: D. Fârcaş , I. C o s m a , R. Todea , 'f. S m-t şi C. Teotelechii , la c,,ii mis iuni

C U R I E R U L C R E Ş T I N

Page 8: Anul XlV. Cluj, 1—15 Aprilie 1932 Nr. 7 CURIERUL CREŞTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/curierulcrestin/1932/... · Anul XlV. Cluj, 1—15 Aprilie 1932 Nr. 7—8. CURIERUL

P a g . 48 . C U R I E R U L C R E Ş T I N Nr. 7 — 8 .

s ' au ' .măr tu r i s i t peste 100 de credin­cioşi .

22. In 2 0 — 2 2 Nov. mis iuni po­porale în Rus. A predicat pro topopul t ractual M . O n . A. Piă ian şi au măr­turisi t pes te 3 0 0 de credincioşi; preoţi i ; A. Bilţlu, G. Căpâ lnea şi A. Pintea.

23. Tot aici revine activitatea mi­s ionară desvol ta tă : a) de păr. Dr. C o s m a Avram prof. de Teologie, în Chiuza, din 2 4 Dec. 1930 până la -8 Mart ie 1931 şi în Rusul de jos, din Q Mar t ie , până în 9 M a i u ; b) de păr. Dr. Emil ian Lemenyi prof. de Teolo­gie, în Borşa Clujului, din 2 4 Ianua­rie până în 15 Mart ie .

In u rmă . de încheiere, a m aflat de bine să r ep roducem din revista biseri­cească „Ves t i to ru l" 15 Febr. 1932 dela Oradea , unele îndrumăr i practice pen t ru reuş i ta cât mai b u n ă a sfin­telor mis iuni .

1. Va face foarte bine parohul dacă îşi va da u n interes deosebit , mai ales faţă de acele persoane s au familii din parohie , cari sun t mai nepăsă -toare privitor la datoriile creştineşti , m e r g â n d în persoană Ia ele pentru a le î n d e m n a cu vorbe b u n e şi a d e m e ­ni toare să ia parte la predicile şi funcţiunile din t impul sfintelor mis iuni .

2. P e n t r u t impul misiuni lor să caute pa rohu l de acord cu autor i tă ţ i le civile locale, ca locurile de întâlnire, p r ecum s u n t cârc iumele , sâ fie închise şi să oprească orice petrecere z g o m o t o a s ă , pen t ruca astfel folosul sufletesc să fie cât se poate ma i simţitor. î n t r e a g a parohie să aibă un aspect deosebit prin reculegere, c u m p ă t a r e şi înfrânare.

3. P e n t r u înăl ţarea acestor zile, dacă pa rohu l e lipsit de u n cantor ^ bun , să ia contact cu vre -un paroh ve­cin şi să î m p r u m u t e pentru acele zile u n cantor ma i bun , ca astfel funcţiu­nile sacre să fie mai a t răgătoare . N u ne dăm seamă în destul ce rol m a r e au asupra sufletului cântări le f rumoase . Dacă baptiştii fac ravagii printre mulţ i credincioşi, aceasta se datoreşte în m a r e par te cântări lor şi fastului cu cari ţin adunăr i le lor.

4 . Pen t ru ascul tarea mărtur is i r i lor ,

parohul s e va îngriji să aibă cel puţ in 2 preoţi s treini , afară de preotul m i ­sionar,

5. Determinarea ciasurilor în cari se vor săvârşi funcţiunile sacre, şi se vor ţ ine predicile se lasă Ia p ruden ţa parohulu i local, care e cel mai c o m ­petent în a de te rmina t impul potrivit în ca re sa se a d u n e poporul.

Mis ionaru l , (predicatorul) în zilele de lucru va ţine 2 predici pe z i : u n a d imineaţă şi u n a seara ; în zilele de sărbătoare însă , va ţine trei p red ic i : una înainte de prânz şi două d u p ă prânz. In de obş te t impul mis iuni lor cel mai scurt , ţine trei zile întregi, înce­pând seara înainte de z iua întâia şi sfârşind dimineaţa după ziua a treia,

6. Pregăt i rea , împărţ i rea şi a r m o ­nizarea mater ia lului de predici, conform trebuinţelor locale, r ă m â n e în sarc ina conşt i incioasă a Misionarului .

7. Incheiarea se face so lemn prin cumineca re generală a tu tu ror celor m ă r ­turisiţi, prin cântarea doxologiei celei mari , prin proces iunea în j u ru l bise­ricii, dacă permi te t impul , prin bine­cuvântarea dată de mis ionar cu crucea , făcută a n u m e spre amint i rea mis iun i ­lor, prin care b inecuvântare , cei ce au participat la mis iuni , măr tu r i s indu - se şi cuminecându- se , dobândesc Indul­genţă deplină.

8. Pa rohu l îşi va da toată silinţa ca roadele misiuni lor să fie s ta tornice , făcând adesea aluzii în predici la h o ­tărârile ce fiecare şi le-a luat la acele mis iuni şi înfiinţând asociaţii rel igioase, ori re înoind râvna credincioşilor dacă există a semenea asociaţii .

9. î n d e m n ă m cu toată căldura su­fletească pe Fraţi i P ro topop i şi P a r o h i să-ş i dea o deosebită s t răduin ţă pen t ru b u n a reuşi ta a acestor mis iuni , a m i n -t indu-ş i că datoria cea mai m a r e a preoţilor este mântuirea sufletelor: „Suprema lex salus animarumu.

Cluj , la 21 Mart ie 1932.

Dr. Victor Bojor preţedinttle, Reuniunii

decetant de Misiuni Sfinte,

Dr. Simeon Chişiu secretarul Reuniunii.

Page 9: Anul XlV. Cluj, 1—15 Aprilie 1932 Nr. 7 CURIERUL CREŞTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/curierulcrestin/1932/... · Anul XlV. Cluj, 1—15 Aprilie 1932 Nr. 7—8. CURIERUL

Nr. 7 - 8 . , J . V I E R I u L CRhŞTIN Pag 4 9 .

Raportul despre s tarea cassei Reuniunei de Misiuni dela 1 Ianuarie până la 31 Decemvrie 1931.

La 1 Ianuar ie 19^1 averea în depunere la „Concord ia" Lei In 1Q31 a incurs divjdenda dela „Concord ia" — „

„ a incurs dividenda dela „ B a n c a R o m â n e a s ă " „ „ „ interese capitalizate la „Concord ia" —• — „ „ „. taxe dela preoţii diecezani — — — „ „ „ spese efective cu ţinerea sf. mis iuni în Lemniu ,

J ibou, Vişeul de s u s , Ch iuza , Rusu l de jos , Nuşeni de 2 ori, Clu j , Sânmâr t in de 5 ori, Cojocna, R u s i i de su s ,

J imbor . Cuciula t , Dâbâca, C ă p u ş u l m i c — — —

1931

8 8 . 0 4 0 ' — 1.200*—

4 0 5 - — 4.749-—

2 2 . 0 8 9 - -Total Lei 94 .394 .

Intrate Lei 94 ,394-— E- i t e „ 22 .089 —

în depunere la „Con

- 2 2 . 0 8 9 - —

la 31 Decemvrie 1931 Lei 72.305-conform libelului din anul 1924. II. Nr. 6 9 5 pagina 348 . Astfel averea Reuniuni i azi face în depunere la „Concord ia" Lei 72 .

2 0 0 acţii la „ „ „ 1 2 . acţie la „Banca R o m â n e a s c ă " din Valea Someşu lu i — — „ Avans Bibliotecei populare în î m p r u m u t — — — — „ 18.

;ordia"

3 0 5 - — .000-— 5 0 0 — 7 0 0 - —

Gherla , 31 Decemvrie 1931

Teodor Morariu controlorul Reuniurei

în t o t a l : Lei 103:505"

Cupşa Dumitru cassarul Reuniunei.

Canonul Sfanţului Andrei Vremea Sfântului şi marelui P o ş t e v .e -

me de pocăinţă. Pentru luminata sărbătoare a Învierii Domnului, Dumnezeului şi Mân­tuitorului nostru lsus Hristos ne pregătim prin postul contenirei dela unele mâncări şi dela păcate. Fără îndoială, păcatul săvârA

şit in zilele Sfântului şt marelui Post e de o gravitate deosebită, iar dacă acest păcat îl săvârşeşte un cleric, atunci se aseamănă sărutării lui luda. Postul cel mare nu e un timp al păcatelor, ci al pocăinţei celei a-devărate- Creştinii toţi, fără deosebire, dar mai ales clericii, sunt datori în acest timp să-şi curătească sufletele, împodobindu-le,

, ca să învje într'ânsele Hristos, aşa, cum a înviat odinioară în grădina din sfânta cetate.

îndemnul la pocăinţă îl urmăresc toate slujbele rânduite în sfântul şi marele Post. Pentru Vecerniile de toate zilele bună-oară, începând cu cea de Duminecă seara, s'au extras din Octoih numai aşi numitele Sti-chiri de pocăinţă, iar conţinutul şi une­ori chiar refrenul — cântărilor Triodului îl a'cătuesc cuvintele tâlharului celui din dreapta: Pomeneşte-mă Doamne, când vei v^ni întru împărăţia ta. In Joia cea de-a cincea apoi, la Utrenie, se cântă canonul de pocăinţă al .>f. Andrei, episcopul Cretei.

Canonul acesta e o adevăYată şi minunată colecţie de. poezii ale pocăinţti, având chiar ş\ cântarea a doua, cu toate, că această cân­tare-a revoltei împotriva tiraniei Faraonilor egipteni e rânduit să se cânte numai în zilele de Marţi ale sfântului şi marelui Post.

înainte de alcătuirea acestei minunate opere poetice Sfântul episcop a studiat în­treagă Sfânta Scriptură a Vechiului şi Nou­lui Testament. Din cuprinsul sfintei cărţi a extras apoi toate părţile întunecoase, lumi­nate ori ne-luminate mai la urmă cu razele binefăcătoare ale pocăinţei şi alcătuind tro­pare frumoase, cu tot atât de frumoase în­demnuri pentru aceia, cari le vor citi, ori cânta. Ne prezintă inainte de toate pe stră­moşii neamului omenesc şi păcatul lor, îm­preună cu mângăitoarea promisiune a Atot­puternicului Părinte, arătându-ne, că Para­disul pierdut a fost redobândit, iar vîntrarea noastră pe poarta lui cea luminoasă depinde numai de noi. Ne prezintă pe Cain, cate a ucis pe fratele său, devenind apoi rătăcitor pe pământ, aşa cum noi prin ale noastre păcate devenim rătăcitori prin întuneric. Ne prezintă pe oamenii din vremea lui Noe, cari mâncau, beau şi se veseliau, până în ceasul, când a venit potopul şi când apoi,

Page 10: Anul XlV. Cluj, 1—15 Aprilie 1932 Nr. 7 CURIERUL CREŞTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/curierulcrestin/1932/... · Anul XlV. Cluj, 1—15 Aprilie 1932 Nr. 7—8. CURIERUL

Pag. 50 . C U R I E R U L C R t ^ - f i i N Nr 7 8.

s'a făcut dintr-odată tăcere. . . Şi ne prezintă pe toţi păcătoşii Vechiului Testamei t, ru toate *păfc&ett£'Ktr.'. Au fiteut aqeşţja paciir-ţa? Atunci noi suntem îndemnat ,ŞĂ le^urrriăm pilda. Au murit I n păcatefe1*fof i? 'Aiiinci suntem îndemnaţi să ne stţădfţirna ^vita soartă, ce i-a ajuns pe ei

Păcatele şi pildele de pocăinţă ale Testa­mentului Nou canonul Sfântului Andrei ni-le prezintă în cântarea a noua, pentru că pre­ţul păcatului "Evei celei dintâi 1-a plătit cea de-a doua Evă. In această cântare se po­menesc atât păcătoşii adevăraţi, cari pe urma pocăinţei Ijr au primit dela Isus Hristos iertare, cât şi păcătoşii parabolelor.

La sfârşit auzim apoi strigătul tâlharului de pe cruce: Pomeneşte-riiă Doamne, când vei veni întru împărăţia fa, — ş t d u j c e h răspuns ce el 1-a primit dela cel înctfffunat cu spini: Astăzi v e i . f i cu minY'-'îh-Faiu !,. Se încheie canonul cu arătarea celuŢ"risă-f rit din mormânt, ca să se facă începătura învierii morţilor.

O mică abatere se face, totuşi, dela cli­şeul canonului. La fiecare cântare avem şi câte două tropare în cinstea cuvioasei Măria Egipteanca şi câte unul în cinstea Sfântului Andrei. Cel în cinstea Sf. Andrei e adăogat mai târziu şi e opera unui alt autor. Unii sunt de aceeaş părere şi în ce priveşte troparele cuvioasei Măria Egipteanca.

Considerând lungimea Canonului Sf. ^ d r e i , Utrenia din foia a cincea a Postu­

lui în vremurile vechi "se începea încă de Miercuri seara, iar troparele mai importante se cântau de două-ori. Mai marele bisericii purta grija, ca slujba sa se termine în zorii zilei, citindu-se apoi la repezeală şi Ceasul I-Pentru-ca „fraţii" să nu fie furaţi de somn, pe la mijlocul slujbei para-ecclesiarchcrî le împârţia câte o smochină, ori mai multe. In zilele noastre, după obiceiul Sfintei Mă­năstiri din Blaj, slujba se face Miercuri seara, extragându-se din Canon cântările mai impresionante şi rriai îndemnătoare Ia pocăinţă. De obiceiu cântăreţii studiază Triodul de cu ziua, însemnând cu o cruciu­liţă toate cântările, în cari este pomenit vre-un nume, ori mai multe. La fiecare cân­tare se cântă întâi Irmosul fără stih, apoi tropare de pocăinţă cu st ichul: „Indură-te spre noi, Dumnezeule îndură-te spre noi", după cari unul al Cuvioasei Măria Egipteanca, unul al Sf. Andrei, încheiându-se cu „Mărire şi acum". Din cauza lungimei sf. slujbe, Trei-Cântarea (Tripemeţul) se omite.

La . troparele de pocăinţă e rânduit să se facă câte-o mătanie, de câte ori secantă stichul „Indură-te spre noi". In zilele noastre pe unele locuri s'au omis aceste mătănii, cea-ce noi credem, că e o mare greşeală. Mătania închipueşte căderea noastră prin păcat şi ridicarea noastră prin pocăinţă. Dacă nu ne-a fost ruşine să păcătuim, de ce să ne fie ruşine a face mătănii ? Isus Hristos a căzut până la pământ sub povoara crucii pentru noi, de ce să nu cădem şi

noi până la pământ pentru ale noastre păcate.

. l^fârşit, avem informaţia, că în unele locuri nu se mai face slujoa C anonului ce ­lui mare. Credem că şi aceasta e o greşeală, însuşi - anonul Sf. Andrei e o desâvârşită-

. conferinţă religioasă, o predică minunată, o scară întinsă omului cufundat în noroi, ca să se urce spre înălţime. Omiterea c a n o ­nului celui: mate e un păcat, pentru care cej„ vinovaţi" ar trebui să primească un ca­non mult mai mare decât Canonul Sf. ANDREI. -

Septimiu Po{.a

Diverse. . P r e a Sfinţia Sa Părintele nostru

Episcop luliu A plecat Miercuri, în 3Q-~Mariie a. c« la Bucureşti, pentru aranjarea mai multor chestiuni cu­rente de-ah Eparhiei şi în special pentru a interveni şi a exopera dela cei în drept asemnarea sala­riilor preoţeşti restante din trecut. Din Capitală Prea Sfinţitul se va reîntoarce la Reşedinţă Sâmbătă, la 2 Aprilie 1932.

Facultate de Teologie greco-cato-lică română în Bucureşti — La în-cheiarea revistei noast re aflăm, că Ex­celenţa S a Prea Sfinţitul nostru Păr in te Episcop, Dr- luliu Hossu, aflându-se în Bucureşti a fost la dl. P-eşedinte al Consi l iu lui de Miniştr i , Nicolae lorga, intervenind în cauza Facultăţ i i noastre de Teo log ie din Capitală, înfiinţarea căreia a fost cerută prin un memoriu al înaltului nostru Cor Episcopal irimis din una dintre ultimele conferinţe episco-peşti, cu ocaziunea nouei legi privind organizarea învăţământului superior din Ţară. Intervenţia Prea Sfinţitului nost ru — prin care Excelenţa Sa a arătat şi verbal motivele cari justifică pe dep ' in cererea Episcopilor noştri — a avut rezultatul cel mai bun, dl. Minis t ru-Preşedin te a fost pe deplin orientat şi lămurit asupra chestiunii şi, după in-formaţiunile ce le avem, în cadrele Legii referitoare la învăţământul superior în şedinţa de Sâmbătă, 2 Aprilie a. c. a Camerei s'a vota t şi deschiderea Facul­tăţii noastre de Teologie din Capi tală şi sunt cele mai frumoase nădejdi, că începutul anului şcolar viitor va găsi cu un institut bisericesc mai mul te în Bucureşti.

Page 11: Anul XlV. Cluj, 1—15 Aprilie 1932 Nr. 7 CURIERUL CREŞTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/curierulcrestin/1932/... · Anul XlV. Cluj, 1—15 Aprilie 1932 Nr. 7—8. CURIERUL

Nr. 7 — 8 . CURIERUL CREŞTIN Pag. 51.

Conferinţa D-lui prof. Vaier Moldovanu. Joi la 31 martie, în cadrele conferinţelor organizate de Reuniunea Femeilor Române Unite „Sf Măria" din Cluj, Domnul pro­fesor universitar Vaier X oldovun a ţinut în sala prefecturii o conferinţă, având ca subiect „O pagină glorioasă din istoria Bisericii române unite". Un public nu­meros a fost atras atât din interes pentru subiectul conferinţei cât şi pentruci sâ audă vorbind un distins profesor, fiu al bisericii române ortodoxe despre istoria Bisericii unite. Plăcerea ascultătorilor era vădită prin atenţiunea îr.cordată cu care a urmărit desfaşurându-se limpede istoria dreptului Românilor uniţi de a-şi alege pe metropolit.

Conferenţiarul, drept preambul, expune principiul că vitalitatea unei comunităţi se manifestă în lupta de a-şi apăra dreptul dobândit. Această însuşire a Bisericii unite o arata „felul îndărătnic" cum a ştiut să-şi apere, două secole, dreptul de a şi alege şeful său, cu toate vicisitudinile istoriei. Pentru aceasta aduce laudă clerului român unit şi un mirean fruntaş al Bisericii ro-mano-catolice, Gyârfâs Elemer într'o con­ferinţă a sa.

înainte de Unirea dela 1700 Românii din Ardeal au avut dreptul de a-şi alege mitropolit, drept c nîtatat şi recunosct la dieta din Turda ( 5 7 9 ) : preoţilor români le dă voie „să aleagă de vlădică pe cine vor vrea" Aprobate Constitutiones, atât de ne­faste pentru Români, care îi exclude din naţiunile recunoscute şi declară religia lor de nereceptă, totuşi le permite „să şi ceară episcop pe care preoţii lor il cunosc apt", pe care apoi prinţul îl poate confirma, ori ba. Şi Zaconicul recunoaşte acest drept. Este de notat că înainte de Unire Românii aveau dreptul să aleagă un singur candiYat

In a doua jumătate a veacului XVII lea Ardealul întră sub guvernarea austriacă. Dreptul de confirmare a prinţului" frece, deci, împăraiului

In sinodul Unirei din 1598 dreptul veehiu nu este trecut cu vederea. O m o d : -ficare principală se introduce însă prin aceea că cel ales este confirmat întâiu de Sfinţia Sa Papa şi apoi de înălţatul împa­r t . Prima diplomă Leopoldină recunoaşte implicit numai dreptul, spunând că preoţii de ritul grecesc au aceleaşi drepturi ca şi cei de rit latin.

Tratativele episcopului unit Atanase, duse la Viena cu cardinalul Kolonitz, a că­ror rezultat se află în a doua diplomă leo­poldină, reînoie<;c rireptul din trecut, dar modificat; în loc de un singur candidat, Românii vor alege trei, rămânând împăra­tului ultima alegere şi confirmare, nefăcând nici o menţiune despre confirmaţia papală, însă îndată după Unire, la moartea lui Ata-nasie, în două rânduri consecutiv, a fost ales un singur candidat. Numai împăratul Carol VI-lea face să se revină la sistemul

de candidâre ternară. Odată cu constituirea mitropoliei de

Alba-Iulia şi Făgăraş, la 1853, dreptul şo­văie puţin, căci în conferinţa de organizare se admite formula: numirea mitropolitului până Ia viitoarea regulare să atârne de M. S. împăratul. Intre timp s'a constituit mo­narhia austro-ungară şi Ardealul s'a anexat Ungariei. Biserica română unită este sub resortul, Ministerului de Culte, din Buda­pesta. Sistemul hrăpăreţ de guvernare prac­ticat de Unguri deşteaptă raacţiunea Ro­mânilor. La moartea primului mitropolit Alexa Sterca Şuluţiu în 1867, ministrul Cultelor de atunci, baronul Eotvos, dorea sâ şteargă pe de-a-ntregul dreptul Români­lor uniţi. Prin comisarul gubernial, Ema-noil -Pecsi, caută calea lăuntrică şi tractează cu Vancea, Episcopul Gherlei, să renunţe la dreptul de alegere şi astfel va deveni de sigur metropolit prin numire. Dânsuf însă refu/ă. Constrâns, guvernul maghiar aprobă întrunirea sinodului electoral la 1863. Aici se aleg trei candidaţi: Vancea, Cipariu şi I. F- Negruţiu. In acelaşi timp însă sinodul redactează un memoriu de protest contra ingerinţelor nedrepte ale guvernului împotriva drepturilor asigurate ale Bisericii unite.

Primul e inci l iu provincial din 1872 prezidat de Vancea însuşi redactează clar acest drept. Prin aprobarea Sfântului Scaun canoanele acestui Conciliu devin decrete.

Un neînfrânt apărător al acestui drept a fost apoi neîntrecutul istoric şi canonis" al Bisericii unite, canonicul Augustin Bunea In articole de revistă şi alte scrieri dove deşte clar şi respicat temeinicia dreptului de a alege în sinod pe mitropolit, căci nu­mai clerul vizează interesele bisericeşti, până când guvernul caută scopul ţării.

De fapt Ia ultimele două alegeri de mitropolit dreptul asigurat a fost practicat neştirbit. Pentru viitor conferenţiarul nu prevede pericol, căci Codex luris Canonici nu arată, vre-o tendinţă de a micşora acest drept. Grija geloasă a clerului român unit de a-şi păstra neştirbit dreptul, prezintă o garantă şi pentru viitor

Conferenţiarul la sfârşit comunică pu­blicului câteva sentimente intime din inima sa relatând impresiile sale în legătură cu ultimii trei metropoliţi ai Bisericii unite. In Vancea pe timp ce era elev al şcoalelor din Blaj a văzut pe marele arhiereu,-în metropolitul Mihali pe marele român me-tropolitul rezistenţei naţionale, în actualul metropolit Dr. Vasile Suciu vede pe ma­rele învăţat şi filantrop, reîntemeietorul tradiţiilor şcolare ale Blajului.

Emoţia conferenţiarului s'a comunicat şi publicului Pătrunşi că şi un fruntaş mirean al. Bisericii ortodoxe recunoaşte şi nu se sfieşte să declare în public gloriile Pisericii unite, îmbracă pe conferenţia- cu o privire de simpatie şi îl învălmăşeşte de aplauze.

(gi.)

Page 12: Anul XlV. Cluj, 1—15 Aprilie 1932 Nr. 7 CURIERUL CREŞTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/curierulcrestin/1932/... · Anul XlV. Cluj, 1—15 Aprilie 1932 Nr. 7—8. CURIERUL

Pag. 5 2 . C U R I E R U L C R E Ş T I N No. 7 — 8 .

Conferinţa Părintelui Dr. E. Lemenyi. In ser.a conferinţelor, organizate de Reuniu­nea Femeilor r o m â n e unite din Cluj, Joi în 7 April ie a. c. în sala cea mare a Pre­fecturii, licsită de un n u m e r o s public distins, şi-a ţinut conferinţa despre „Credinţă şi Spir i t ism" Clarisimul D o m n Dr. Emilian Lemenyi, profesor la Academia noastră de Teologie .

Mânecând dela expunerea principii lor dogmat i ce a supravieţuir i i , a sancţ iuni lor e terne şi a comuniuni i sf ini lor , a dezvol­tat laturea doct r inară a ocult ismului în genere . A insistat mai ales asupra formelor p remergă toa re spiri t ismului, în specie asu­pra fakirismului ca doctr ină, ca misticism şi ca ocultism. Explicarea fenomenelor ocul te are ca bază o concepţ ie materialistă, şi mai ales o părere propusă deja de Plato: omul e un c o m p u s acidental, e necesară, deci, existenta unui e lement de legătură a celor două principii, co rpu l şi sufletul, şi acest e lement coniunct iv e „corpus incor-rupt ibi le" , adică „perispir i tul" , Se admite, deci, metempsichosă , reoperau' i , comunicăr i cu viii etc. Aceste forme consti tue o pri­mejdie pentru religie, morală, moravur i le masselor, deaceea Sf. Oficiu din Roma, prin două decrete emanate în i 856 şi în 1917, opreşte sub cele mai severe sancţiuni consul tarea acestor mesagii pseudocereşt i , cari în majoritatea cazurilor nu sunt decât fraude, intuiţii personale, exploa­tări meschine a credulităţi i vulgului Nu e exclusă nici posibili tatea unor machinaţii diabolice, cons iderând mai ales efectele dezastruoase ce le p roduc în viaţa ind vi-duală, socială.

Conferinţa Părintelui Dr. Lemenyi a fost cu foarte viu interes ascultată, de mul ţ imea indesuită în sala Prefecturii şi care, mul ţumită peste aşteptare de cele auzite şi de felul, cum^a vorbi t — prin felul său a t răgător şi cuceri tor —- tinărul nostru profesor, la sfârşitul conferinţei a aplaudat furtunos şi a asaltat cu adevărata ploaie de felicitări pe conferenţiar. Atât pentru impor tanţa chestiunii şi actualitatea ei p recum şi pentru felul ales ştienţific, în care a fost întocmită reuşita conferinţă, sperăm" să o putem publica în în t regime în unul din numeri i noştri viitori. Şi până atunci, împreună cu toţi, cari l-am ascultat, t ransmitem conferenţiarului caldele noastre felicitări, pe lângă dorinţa, că ne-ar plăcea să-1 auzim cât mai adesea-ori . [vb]

Exerciţii spirituale la Şcoala Diecezană Normală de fete din Gherla. In zilele de 7, 8, 9 şi 10 ale lunei curente s'au ţinut exercil i ' ie spiri tuale de Paşti Ia Şcoala Normală de fete din Gherla , fiind conduse de Dr. Or igo re St râmbu, profesorul de Religie al Şcoalei. — La Şcoala Normală diecezană de băeţi din Gherla, exerciţiile

spirituale vor avea loc în zilele de 15, 16 şi 17 April ie a. c şi vor fi conduse lot de profesorul de Religie al Şcoalei : CI. D. Dr- Alexandru Ciplea

LA LIBRĂRIA DIECEZANĂ, Gherla

se află de vânzare

Teologia Dogmatică volumul I. şi volu­mul II. de I. P. S. Sa

Dr. Vasile SUCIM. Preţul unui volum 2 5 0 Lei.

Oonciliile Provinciali I. şi II se află de vânzarea la Librăria Decezană

Gherla. — Piaţa Unirii 13. Preţul unui exemplar 100 Lei, plus

por to postai.

Minunile Lui lsus Explicate în omilii, trad. de Dr. George

Fireza. — Preţul 120.

Asort iment boga t d e tot felul de

rechizite cancelariale necesare pentru

Oficiile protopopeşt i şi parohiale.

Protocol exhibitor, legat în pânză

2 8 0 Lei.

. Matricola Botezaţilor, Cununaţilor,

Marţilor, legată în pânză 280 Lei.

P ro toco l pentru Raţiuni 2 8 0 Lei.

Protocol pent ru Liturgii, predici, carte poştală, protocol de şedinţe 180 L. Calea Ceriului. — Preţul 30 Lei.

Vie împărăţia Ta. — Preţul 40 Lei

Conducătorul. — Preţul 2 0 Lei.

T o t felul de t ipărituri — ext ra ­se matriculari , in formaţ iun i , periodice, diplome pentru* cantori , coaie pentru raţiuni, statul activ şi pasiv etc. - -toate în ediţie n o u ă ; hârtie fină, cer­neală, peniţe, creioane, t amponur i , etc. în preţ r edus şi calitatea cea mai bună .

T i p o g r a f i a D i e c e z a n a , G h e r l a i ^ o 2 P e n t r u p a r t e a n e o f i c i a l ă r ă s p u n d e : Dr. Virgil Bălibanu