Poliglucide - Curs 6 - Tabel
13
Poliglucidele sunt substanţe macromoleculare formate dintr-un număr mare de resturi de monoglucide, unite prin legături glicozidice. - se găsesc în natură atât în regnul vegetal, unde predomină, cât şi în regnul animal; - prezintă activitate optică (având în moleculă C*); ub aspect chimic, au slab caracter reducător; - unităţile structurale de bază ale poliglucidelor sunt diglucidele;
Transcript of Poliglucide - Curs 6 - Tabel
Poliglucidele sunt substanţe macromoleculare formate dintr-un număr mare de resturi de monoglucide, unite prin legături glicozidice.
- se găsesc în natură atât în regnul vegetal, unde predomină, cât şi în regnul animal;
- prezintă activitate optică (având în moleculă C*);
- sub aspect chimic, au slab caracter reducător;
- unităţile structurale de bază ale poliglucidelor sunt diglucidele;
- prin hidroliza totală se obţin monoglucidele constituente;
- au rol fiziologic important :
- în mediu acid sau sub acţiunea unor enzime specifice, are loc hidroliza treptată, formându-se produşi intermediari cu un grad de polimerizare din ce în ce mai mic şi cu putere reducătoare din ce în ce mai mare;
substanţe de rezervă (amidon, glicogen)
substanţe de susţinere (celuloza, hemiceluloza, chitina)
poliglucide omogene
poliglucide neomogene
Clasificarea poliglucidelor
– formate din resturi de monoglucide identice sau din derivaţi ai acestora;
– formate din resturi de monoglucide diferite sau din derivaţi ai acestora.
hexozani
pentozani
Clasificarea poliglucidelor
– formate din hexoze - glucani, fructani, galactani
– formate din pentoze - arabani, xilani
o este o poliglucidă omogenă, macromoleculară, formată din mai multe resturi de β-D-glucopiranoză unite prin legături 1,4-β-glicozidice
Reprezentanţi ai poliglucidelorCele mai răspândite şi mai importante poliglucide omogene sunt:
celuloza
amidonul
glicogenul
o este specifică regnului vegetal, formând peste 50% din masa lemnoasă a arborilor
o unitatea structurală a celulozei este celobioza
o hidroliza sa sub acţiunea unei enzime specifice numită celulază duce la formarea de celobioză şi apoi sub acţiunea celobiazei la β-D-glucopiranoză;
o este foarte utilizată sub formă de bumbac, hârtie, fără o mare transformare în structura sa;
o omul nu poate asimila celuloza, dar animalele rumegătoare reuşesc asta pe cale enzimatică;
o în ţesuturile vegetale, mai multe macromolecule de celuloză se unesc prin legături de hidrogen şi formează fibrele de celuloză;o ea poate fi transformtă în trinitroceluloză, celuloid, etc.
o este cea mai importantă poliglucidă de rezervă din plantele superioare, formată din α-D-glucopiranoză şi conţine legături 1,4 şi 1,6-α-glicozidice o se formează în frunze în procesul de fotosinteză
o este insolubil în apă rece dar solubil în apă caldă
o reprezintă principala sursă de glucide din alimentaţia omului şi furajarea animaleloro granula de amidon este formată din două componente ce se deosebesc între ele atât din punct de vedere structural cât şi prin proprietăţile fizice şi chimice
COMPONENTELE AMIDONULUI
o reprezintă 20-30% din granula de amidono este formată prin legături 1,4-α-glicozidice şi are o structură liniară (unitatea sa structurală fiind maltoza);
amiloza
amilopectina
o reprezintă componenta predominantă a granulei de amidon (70-80%)o este formată tot din resturi de α-D-glucopiranoză unite atât prin legături 1,4-α-glicozidice cât şi prin legături 1,6-α-glicozidice, deci are o structură ramificată (între ramificaţii se află în medie 25-30 resturi de glucoză);
o prin încălzire se descompune în dextrine – compuşi macromoleculari mai simplio sub acţiunea unor enzime specifice numite amilaze, amidonul hidrolizează, descompunându-se în dextrine: amilodextrina, eritrodextrina, acrodextrina, maltodextrina. o mersul hidrolizei poate fi urmărit prin reacţia de culoare ce o dau dextrinele cu iodul
o iodul în soluţie de iodură de potasiu colorează amilodextrina în violet, iar eritrodextrina în roşu. Acrodextrina şi maltodextrina nu dau reacţie de culoare cu iodul.
o reprezintă poliglucida de rezervă din organismele animale; o are o structură ramificată asemănătoare amilopectinei, ramificaţiie fiind mai dese decât la amilopectină (între ramificaţii se află în medie 7-8 resturi de glucoză);
o Galactani: agar-agar (structură asemănătoare amidonului: agaroza şi agaropectina) – folosit ca materie de bază pentru mediile de culturăo Chitina – formată din β-D-glucoamina-N-acetilată – se găseşte în aripile insectelor, carapacea crustaceelor.
o fără acizi uronici: arabo-xilanii, gluco-mananii, galacto-fructanii, etc
o cu acizi uronici: hemicelulozele, materii pectice, gumele şi mucilagiile vegetale, mucopoliglucidele şi imunopoliglucidele
MONOGLUCIDE DIGLUCIDE POLIGLUCIDE
α-D-glucoza
- maltoza - legătură 1,4 α - amiloza din amidon
- trehaloza – legătură 1,1 α
β-D-glucoza
- celobioza – legătură 1,4 β - celuloza
O
OHOH
OH
OH
CH2OH
O
OH
OH
OH
CH2OHOH
O
OH
OH
CH2OH
OH
O
OH
OH
OH
CH2OH
O
O
OH
OH
CH2OH
OH
O
OH
OH
OH
CH2OH
O
O
OH
OH
OH
CH2OH
OO
OH
OH
CH2OHOH O
OH
OH
OH
CH2OH
OO
OH
OH
CH2OHOH
n
O
OH
OH
OH
CH2OH
O
O
OH
OH
CH2OH
OH
n
