10.Conceptual, esenta si clasificarea regimurilor politiceRegimul politic este un system de metode si mijloace prin intermediul caruia se executa guvernarea de stat. regimul politic sau esenta sa depinde de mai multi factori: De nivelul de drepturi si libertati a cetateanului si modul cum sun tele realizate Depinde de existent alegerilor lobere cu character universal Existent sau absenta partidelor opozitionale Normele politice si cele religioase De orientarea statului in politica externa De liderul politic, de cine conduce statul.Daca organelle de putere se constituie si activeaza prin consemtamint concetatenilor, in care se respecta vointa si drepturile acestora, in cazul acesta putem spune de un regim democratic, care se bazeaza pe majoritatea cetatenilor. Daca organul de putere de constituie si activeaza contrar vointei cetatenilor in care se pune accentual metodelor si mijloacelor violente in exercitarea guvernarii, in acest caz putem vb de un regim nedemocratic, care de obicei reprezinta interesele unui grup minoritar. Cu cit cetatenii, masele functioneaza mai organizat si cu cit gradul de cunoastere este mai ridicat cu atit mai mult masele pot sa impuna un asa tip de regim ca sa le serveasca interesele sale, un regim democratic. 1)Regimul politic se clasifica dupa baza sociala:1. Democratic- puterea poporului2. Aristocratic- puterea elitei3. Plutocratia-puterea paturii bogate4. Oligarhia- puterea banchirilor5. Teocratia- puterea bisericii, a religiei6. Ohlocratia-puterea gloatei(puterea mulimii informe i haotice a sclavilor)2)Regimul politic mai poate fi clasificat si in concordanta cu progresul social:1. Progresiste2. Conservatoire3. Reactionare4. Revolutionare 3)Regimul politic mai poate fi clasificat si in dependent de gradul de libertate si independent a metodelor de politica si raportul dintre stat si societatea civila:1. Totalitar2. Autoritar3. democratic 1. 2. regimurile politice totalitare (dictatoriale)

expresia de totalitarism provine din lat tot sau intreg, plin. Prima data termenul de totalitarism a fost introdus de Beneto Mussoliniun duce al Italiei, acesta la caracterizat prin expresia tot pentru stat si nimic impotriva statului. Totalitarism inseamna controlul deplin sau total a vietii economice, sociale si chiar spiritual a societatii si fiecarui individ in parte prin metode violente. Cauzele care au adus la aparitia regimului totalitar sunt: regimul totalitar apare in conditii exceptionale, in criza economica si politica r.t. a invins in acele tari unde nu s-au dus pina la capat procesul de modernizare economica particularitatile regimului totalitar sunt: supunerea totala a individului consecinta generala a totalitarismului este frica permanenta, absenta curajului, supunerea oarba fata de conducator intoleranta fata de alte puncta de vedere, ptr ca acesta se bazeaza pe principiul cine nu e cu noi, atunci este impotriva noastra in aspect politic: structura supracentralizata a puterii ce capata o forma piramidala pe arena politica functioneaza un singur partid, care a moonopolizat puterea personificarea liderului politic militarizarea excesiva a tuturor sferelor de productie represiile in masa fata de propriul popor si nimicirea adversarilor politici in practica si in teorie sunt intilnite citeva varietati de regimuri totalitare: fascismul intalian a lui Mussolini nazismul german a lui Hitler comunismul de tip sovietic regimul totalitar fascist apare in perioada interbelica si a fost sfirsit odata cu capitularea Germaniei in cel de al II- lea Razboi Mondial. Regimul totalitar communist a aparut in 1917, iar in celelalte state dupa cel de al II-lea Razboi Mondial.3. Regimurile politice autoritareReg pol autoritare sunt niste regimuri nedemocratice. Acetst regim ocupa o pozitie intermediara intre totalitarism si democratie, care in structura sa poate avea si are trasaturi din totalitar, cit si democratic si poate sa se transforme si in unul si in altul. Reg autoritare se bazeaza pe puterea sau influenta unui lider sau autoritatii. La etapa contemporana autoritarismul inseamna instaurarea puterii personale si limitarea imputernicirilor institutiei parlamentare cit si a altor institutii democratice de stat. Trasaturile autoritarismului sunt: Interzicerea pertidelor politice de opozitie Organelle representative de piutere sunt transformate in organe de marioneta Puterea legislative, executive si judiciara este concentrate in miinele unei singure personae si in acest caz o mai mare putere capata puterea executive, puterea fiind in miinile presedintelui Renuntarea de la principiul de constitutionalitate si legimitate. Constitutia capata un carcater normal.Trasaturi democratice in regimul autoritar: In unele cazuri se poate impaca cu existent unei opozitii politice Alegerile pot fi partial libere si se admite in unele cazuri concurenta politica, dar ea totusi este controlata de sus.Cunoastem 3 varietati de regim autoritar:1) Dictaturile militare, unde puterea este tinuta de persoanele din rindurile armatei2) Dictaturile civile, cidn puterea este in mina unei personae civile3) Regimuri teocratice- puterea este in miinele bisericii (Vatican,Iran).Foarte des in acest regim creste economia.4. Regimurile politice democraticeReg democratic poate fi considerat cel mai progresist regim, in cadrul lui se creeaza conditii optimale pentru libertatea adevarat si automanifestarea a lui in toate domeniile de activitate. Regimul democratic nu este unul ideal are si el unele lacune. Patria democratiei este Grecia Antica, insasi notiunea de democratie provine din 2 cuvinte grecesti demos-popor,cratus-putere. In evolutia sa democratia a trecut prin 2 etape:I) Democratie directa, care presupune ca cetatenii cu drepturi civile, directau participau la guvernarea statului prin adunarile nationale, populare si care se convocau pe masura necesitatii intr-o piata din cnetrele rasului. Insa cu timpul, odata cu aparitia partidelor, cu universalizarea parlamentului,democratia directa este inlocuita cu democratia reprezentativa.II) Democratia reprezentativa cetatenii cu dreptul de vot aleg pe reprezentantii sai in organelle de putere, iar acestia trebuie sa guverneze din numele poporului. Esenta reg democratic se afla in sistemul de drepturi si libertati ale omului, cee ace ii permite cetatenilor sa aiba acces la viata politica sis a determine prin vointa sa cursul si calitatea regimului politic . Esenta acestui regim presupune ca statul sa fie liber, iar puterile sale de natura politica, economica sa nu fie acaparate de niciuna din gruparile politice care le discuta. Trasaturile regimului democratic sunt:1. Activitatea legala nu numai a partidelor de guvernamint sar si a acelor de opozitie2. Organelle representative de putere se formeaza pe baza alegerilor libere cu character universal3. Recunoasterea egalitatilor formale ale cetatenilor cit si proclamarea drepturilor si libertatilor fundamentale.4. Aparatul puterii de stat activeaza in conformitate cu prinicipiul de separare si colaborare ale celor 3 puteri5. Caracteristica regimului politic din Republica MoldovaReg politic din RM in evolutia sa a trecut prin 2 etape:1) Incepe cu anexarea Basarabiei la URSS (1940-1990) unde a actionat un regim nedemocratic2) Se incepe cu anul 1990 si indeosebi din 27 august 1991 si pina in present are loc procesul de constituire a regimului de politica de natura democratica. Prin adoptarea Constitutiei din 1994 regimul politic a devenit semiprezidential, deoarece presedintele si parlamentul aveau aceleasi imputerniciri. Presedintele era ales prin vot direct al cetatenilor, iar prim ministrul depindea de parlament. In anul 2000 parlamentul a facut unele modificari la compartimentul presedintelui statului si a votat proiectul de instituire a regimului parlamentar. Particularitatile positive ale reg politic din RM sunt: S-a constituit pluripartidismul Societatea civila se afla in procesul de constituire, de maturizare mai organizata, mai responsabila; Au avut loc alegerile atit locale cit si parlamentare care au fost libere Cele 3 puteri de stat activeaza conform principiului separarii si colaborarii Tendinta din partea puterii de a aplana conflictele prin metode pasnice Activitatea legala a partidelor de opozitie Mass-media este relative liberaNeajunsurile regimului politic din RM: Votarea parlamentului in lista de partid Candidatii independent Baremul de trecere a unui partid in parlament (6%) Organelle constitutionale sunt menite de a supraveghea aplicarea legilor, activind foarte neeficient Nivelul mare de coruptie Selectarea cadrelor nu se face dupa criterial de professionalism dar dupa altele Nivelul de saracie6. 7. Esenta si natura puterii politice. Subiectul si obiectul puterii.Daca Grecia antica , o lume a exercitiului civic si a negocierilor a dat istorie politicii si democratiei, atunci Roma antica a fost o civilizatie a autoritatii, a disciplinei militare si dominatiei imperial, lasind un concept fundamental Puterea. Putem afirma ca dezbaterile asupra puterii politice, a specificitatii si importantei acesteia sint la fel de vechi ca si reflectiile asupra formelor de guvernamint, incit idea preexistentei puterii politice in raport cu statul modern. La originea puterii se afla in conflictele si tensiunile care traverseaza orice societate umana, necesitind gasirea unor metode de rezolvare a problemelor. Aceste conflicte devin in mod necesar obiectul unor procedure de ordonare, neexistind nici o societate in care regulile ar fi automat respectate. In acest mod apar instantele si activitati specializate al caror scop este de a asigura echilibrul social. Sarcina puterii nu este de a face sa dispara inegalitatile, ci de a face astfel incite le sa devina suportabile, deci acceptabile. Tot din antichitatea romana retinem distinctia dintre putere ca o calitate a corpului politic si autoritate, ca exercititiu si calitate a guvernantilor. Aceasta distinctive apare la Cicero in cunoscuta formula Puterea e a poporului, autoritatea e a Senatului. In sec XIX baronul britanic John Emerich Acton ne spunea ca Puterea tinde sa corupa, iar puterea absoluta corupe in mod absolut, referindu-se prin aceasta la dimensiunea psihologica a puterii politice si la tetatiile de monopolizare a deciziei pe care le au detinatorii de putere intr-o arie socio-politica sau alta. Puterea nu este atit un lucru, cit o relatie dintre doua grupuri sau doi indivizi, relatie care este asimetrica. Politologul American Robert Dahl ii apartine una din cele mai vehiculate definitii ale puterii, conform caruia:A are putere asupra lui B in masura in care il poate determina pe acesta din urma sa faca cee ace altminteri nu ar face. Puterea se defineste astfel ca un schimb inegal, care permite unui om sau unui grup de oameni sa ii determine pe altii spre o actiune pe care n-ar fi realizat-o in absenta acestei interventii. Puterea: 1. Abilitatea sau dreptul de a face ceva 2.Capacitatea de a impune propria vointa sau de a exercita autoritatea aupra altora 3.Raport de domintaie. Puterea se institutionalizeaza in familie, interprindere, scoala, societate.Distingem astfel o diversitate de expresii ale puterii, cum ar fi: puterea politica, puterea legislative, puterea economica, puterea judecatoreasca, puterea spiritual etc. Puterea politica constituie capacitatea de a oblige pe actorii unui system social dat sa-si indeplineasca obligatiile pe care le impugn obiectivele collective.8. Clasificarea puterii si functiile ei principale. Formele democratica si dictatoriala de manifestare a puterii De rind cu puterea culturala, economica, individuala, administrative, puterea politica se deosebeste de alte forme ale puterii prin citeva trasaturi distinctive. In primul rind prin caracterul territorial al acesteia, precum afirma Jean Baechler pentru a fi politica o putere trebuie sa inceapa prin a se exercita intr-un spatiu delimitat, cu alte cuvinte suverenitatea se defineste prin raportare la un anumit teritoriu si nu are valabilitate decit in acest cadru. In rindul al doilea trebuie o constringere fizica cenind din partea conducerii administrative sau chiar folosirea ei. In al treilea rind politica sa devina unica sursa a dreptului la constringere fizica. Puterea politica constituie capacitatea de a oblige pe actorii unui system social dat sa-si indeplineasca obligatiile pe care le impugn obiectivele collective. Ca subsistem al sistemului puterii sociale, puterea politica include ins ine :puterea suverana a statului, partidele si organizatiile social-politice, mijloacele de informare in masa. Data fiind inevitabilitatea impulsului catre abuz, problema central a politicii nu etse cine trebuie sa conduca, ci cum poate fi limitata puterea politica si prevenit abuzul. Trasaturile puterii politice sunt:A) Asigura organizarea si conducerea societatiiB) Detine capacitatea, asigurata prin forta de a coordona celelalte forme ale puteriiC) Se exercita de regula in baza unui system legislativeFunctiile puterii politice:a) Functia decizionala- luarea deciziilorb) Functia organizational-organizarea grupurilor sociale pentru a actiona in conformitate cu programul adoptatc) Functia ideological-propagarea valorilor pragmatic in scopul de a atrage adeptid) Functia coexercitiva-aplicarea diferitor mijloace de constringeree) Functia de control-respectarea masurilor si legilorf) Functia de pregatire a specialistilor in organizarea vietii sociale in conformitate cu vointa puterii politice..9. Autoritatea politica Autoritatea politica este modalitatea concreta de manifestare a puterii politice, capacitatea acesteia de a-si impune vointa in societate. Termenul de autoritate provine de la latinescul autoritas-forta, putere de convingere. In stiinta politica actuala, prin autoritate se intele dreptul de a indeplini o actiune, implicit de a face legile si de a exercita celelalte drepturi atasate functiei guvernamentale. In esenta este vorba despre dreptul si capacitatea guvernantilor de a guverna, acest fapt se realizeaza pe doua cai:a) Prin convingereb) Prin constringere Stabilitatea, functionalitatea societatii este direct legata de autoritatea politica. Practica social-istorica a demonstrate ca autoritatea pollitica este cu mult mai mare cind aceasta se realizeaza prin convingere, cind se bazeaza pe forta argumentarilor, aceasta relatie presupune o concordanta intre obiectivele puterii si cele ale majoritatii. In aceste conditii, autoritatea politica se defineste dreapt capacitatea de a obstine ascultarea in absenta constringerii., ea se bazeaza pe consensul majoritatii. Autoritatea politica realizata prin coonvingere este caracteristica societatii democratice. Dupa cum remarca sociologul Robert Bierstedt intr-un sens mai larg societatea este sinonima cu ordinea, iar autoritatea serveste drept fundament pentru o mare parte din ordinea pe care o societate o manifesta. Autoritatea politica obtinuta prin constringere are la baza argumentul fortei, de regula ea se afla in minoritate cu societatea, cu interesele majoritatii. Practica societatii politice obtinuta pe calea constringerii isi pierde treptat din forta, fapt ce duce la declinul si pierderea eu,ea este caracteristica societatilor totalitare nedemocratice.10. Legimitatea politica . forma divina si civila de legimitate a puterii.Ca sa se poate impune puterea trebuie sa fie legitima. Termenul de legimitate provine de la latinescul legitimus-conform cu legea. Legimitatea politica constituie un principiu conform caruia un system de guvernare, o putere politica se exercita pe baza unui drept conferit de guvernati, de cetateni, pe baza unor intelegeri legiferate, prin aceasta cetatenii recunosc dreptul de guvernare a puterii politice. Legimitatea politica da si autoritate politica, cu cit o putere politica este mai legitima, cu atit autoritatea ei politica este mai mare. Legimitatea unui regim nu poate fi recunoscuta odata pentru totdeauna, ea trebuie supusa mereu unei revizuiri deoarece trebuie sa existe mereu o concordanta intre valorile proclamate initial si realizarile sale ulterioare. De-a lungul istoriei s-au inregistrat trei forme de manifestare a legitimitatii politice:1. Legitimitatea divina s au traditionala- isi intemeiaza dreptul de la guvernare pe ideea caracterului sacru al puterii, a originii divine, a reprezentantului ei- monarhul. Acest tip de legimitate a corespuns antichitatii si societatii medieval si o buna parte a epocii modern sub forma monarhiilor constitutionale, atunci cind puterea in ansamblul ei nu avea caracter divin, cel putin o parte a acesteia, cea detinuta de monarh. O asemenea forma de legimitate a puterii in special in sclavagism si feudalism, nu avea in vederea accentual, vointa maselor, puterea se exercita fara consultarea acestora. Puterea, guvernarea erau impuse prin forta.2. Legimitatea civila sau legala- a aparut in societatea moderna odata cu democratismul politic. Ea se intemeiaza prin lege, pe votul popular, pe referendum, care prin aceasta legimeaza puterea politica. Aceasta forma de legimitate se exercita prin acordul majoritatii, asigura cea mai mare stabilitate si da eficienta guvernarii.11. Tipurile de legimitate a puterii(traditional, rational-legal, carismatic). Particularitatile de cadere a legimitatii puteriiLegimitatea politica constituie un principiu conform caruia un system de guvernare, o putere politica se exercita pe baza unui drept conferit de guvernati, de cetateni, pe baza unor intelegeri legiferate, prin aceasta cetatenii recunosc dreptul de guvernare a puterii politice. Ocupindu-se de tiurile de legimitate Max Weber distinge: a. legimitate traditionala- o froma de dominatie politica bazata pe caracterul sacru al traditiilor. Acest tip de legimitate a corespuns societatii antice, medieval si o buna parte a epocii modern, sub forma monarhiilor constitutionale atunci cind puterea in ansamblul ei nu avea caracter divin, cel putin o parte a acesteia, cea detinuta de monarh. O asemenea forma de legimitate a puterii in special in sclavagism si feudalism, nu avea in vederea accentual, vointa maselor, puterea se exercita fara consultarea acestora. Puterea, guvernarea erau impuse prin forta si temeiul divin, iar orice ridicare impotriva puterii era egala cu ridicarea contra divinitatii.b. legimitate legal-rationala- este o forma de dominatie politica bazata pe increderea in legalitate si rationalitatea titlurilor su a deciziilor revindecate de autoritatile politice central. Indivizii se supun mai putin unor personae sau institutii abstracte decit unor reguli abstracte, impersonale si generale care organizeaza viata publica. Aceatsa a aparut in societatea moderna moderna odata cu democratismul politic. Ea se intemeiaza prin lege, pe votul popular, pe referendum, care prin aceasta legimeaza puterea politica. Aceasta forma de legimitate se exercita prin acordul majoritatii, asigura cea mai mare stabilitate si da eficienta guvernarii.c. legimitate harismatica- desemneaza o forma de dominatie politica fondata pe increderea in caracterul exemplar al unui sef iesit din comun, dotat cu o carisma sua cu un farmec fara egal. Calitatile morale, volitive, politice, intelectuale ale conducatorului au rol decisive in legimitatea politica. In realitate nu este o legimitate a guvernului, a puterii, ci o manipulare a maselor, a fortei de persuasiune si instinct, de dominare pe care conducatorul o are asupra celor guvernati. La aceatsa trebuie sa adaugam si calitatile strict personale ale liderului- frumusetea fizica, prezenta scenic, gesticulatiile, stilul exprimarii, sinceritatea, modestia care au contribuit im mare masura la explicarea impunerii si dominarii. Tipurile de legimitatea nu functioneaza in stare pura, pe parcursul unui regim politic de la instaurare pina la caderea lui ea se poate modifica, pot coexista 2 tipuri de legimitate: harismatica cu cea legale sau divina cu cea carismatica etc.