Doi frai cuminti

Doi frai cuminti

Elena Fargo

Noi suntem doi frai, n casi nu ne certm deloc,i suntem tcui la mas,i cumini n orice loc.

Avem hamuri, cerc i minge,Cnd pe-afar ne jucm,Iar cnd plou, ori cnd ninge,Linitii n cas stm.

i cu jucrii frumoaseNe jucm tot amndoi,Pe cnd mama nostr coase,Ori citete, lng noi.

Mama noastr ne vorbetei ne mngie duios,Iar seara ne citeteOri ne spune-un basm frumos.

i ne-nva lucruri multe,i frumoase, stnd cu noi,i i place s ne-asculteCnd vorbim noi amndoi...

i n gndul nostru-ntrunaAuzim povaa ei:- Fii cumini ntotdeaunai fii buni, copiii mei!...

Celuul chiop

Elena Fargo

Eu am numai trei picioare,Si de-abia m misc: top, top,Rd cnd m-ntalnesc copiii,Si m cheama "cuciu schiop".

Fratii mei ceilalti se joacaCu copiii toti, dar euNu pot alerga ca dansii,Ca sunt schiop si cad mereu!

Si stau singur toata ziuaSi plng mult cnd m gandescCa tot schiop voi fi de-acumaSi tot trist am s traiesc.

Si cnd m gandesc ce bineM-as juca si eu acum,Si-as latra si eu din poartaLa copiii de pe drum!...

Cat sunt de frumosi copiiiCei cuminti, si cat de multMi-ar placea s stau cu dansii,S m joc si s-i ascult!

Dar copiii rai la sufletSunt urti, precum e-acelCare m-a schiopat pe mine,Si nu-i pot iubi de fel...

M-a lovit din rautateCu o piatra n picior,Si-am zacut, si-am plans atata,De credeam ca am s mor...

Acum vine si-mi da zaharSi ar vrea s-mi fie bun,Si-as putea s-l musc odataDe picior, s m razbun,

Dar il las asa, s vadaRaul, c un biet catelAre inima mai bunaDect a avut-o el.

Gndcelul

Elena Frago

- De ce m-ai prins n pumnul tau,Copil frumos, tu nu stii oareCa-s mic si eu si ca m doareDe ce m strangi asa de ru?

Copil ca tine sunt si eu,Si-mi place s m joc si mie,Si mila trebuie s-ti fieDe spaima si de plansul meu!

De ce s vrei s m omori?Ca am si eu printi ca tine,Si-ar plange mama dupa mine,Si-ar plange bietele surori,

Si-ar plange tata mult de totCci am trait abia trei zile,Indura-te de ei, copile,Si lasa-m, ca nu mai pot!...

Asa plangea un gandacelIn pumnul ce-l strangea s-l rupaSi l-a deschis copilul dupaCe n-a mai fost nimic din el!

A incercat s-l mai invieSuflandu-i aripile-n vant,Dar a cazut n tarna frantSi-ntepenit pentru vecie!...

Scarbit de fapta ta cea reaDegeaba plangi, acum, copile,Ci du-te-n casa-acum si zi-leParintilor isprava ta.

Si zi-le ca de-acum ai vreaS ocrotesti cu bunatate,In cale-ti, orice vietate,Oricat de far-de-nsemnatateSi-oricat de mica ar fi ea!

Pedeapsa mei

Elena Farago

- I-auzi, draga mea ppu,Zgrie ma la u!Dar eu nu-i deschid deloc,C sunt suprat foc.A furat iar, ca o hoa,Un ntreg picior de ra,i-apoi, dup ce i-a rosToat carnea, pn-la os,A dus osul, binior,n coteul lui Azor.

Ca pe el s-l bnuimi s nu l mai iubimi acum n-o bat, n-o cert,Dar nu vreau deloc s-o iert.

Dei nc o iubesc,Trebuie s-o pedepsesc.C-a fost rea i dumnoas,i n-o las s intre-n cas.

Iarna pe uli

George Cobuc

A-nceput de ieri s cadCte-un fulg, acum a stat,Norii s-au mai rzbunatSpre apus, dar stau grmadPeste sat.

Nu e soare, dar e bine,i pe ru e numai fum.Vntu-i linitit acum,Dar nvalnic vuiet vineDe pe drum.

Sunt copii. Cu multe snii,De pe coast vin ipndi se-mping i sar rznd;Prin zpad fac mtnii;Vrnd-nevrnd.

Gur fac ca roata morii;i de-a valma se pornesc,Cum prin gard se glcevescVrbii guree, cnd noriiPloi vestesc.

Cei mai mari acum, din sfad,Stau pe-ncierate pui;Cei mai mici, de foame-adui,Se scncesc i plng grmadPe la ui.

Colo-n col acum rsareUn copil, al nu tiu cui,Largi de-un cot sunt paii lui,Iar el mic, cci pe crareParc nu-i.

Haina-i mturnd pmntuli-o trte-abia, abia:Cinci ca el ncap n ea,S mai bat, soro, vntulDac-o vrea!

El e sol precum se vede,M-sa l-a trimis n sat,Vezi de-aceea-i ncruntat,i s-avnt, i se credeC-i brbat;

Cade-n brnci i se ridicDnd pe ceaf puintelToat lna unui miel:O cciul mai voinicDect el.

i tot vine, tot noat,Dar deodat cu ochi vii,St pe loc s mi te ii!Colo, zgomotoasa gloat,De copii!

El degrab-n jur chiteteVrun ocol, cci e pierdut,Dar copiii l-au vzut!Toat ceata nvletePe-ntrecut.

Uite-i, m, cciula, frate,Mare ct o zi de postAoleu, ce urs mi-a fost!Au sub dnsa apte sateAdpost!

Unii-l iau grbit la vale,Alii-n glum parte-i inUite-i, fr pic de vinS-au jurat s-mbete-n calePe cretin!

Vine-o bab-ncet pe stradn cojocul rupt al eii ncins cu sfori de tei.St pe loc acum s vadi ea ce-i.

S-orte ru btrnaPentru micul Barba-cot.Ai nnebunit de totPuiul mamii, d-mi tu mnaS te scot!

Cic vrei s stingi cu paieFocul cnd e-n cli cu fn,i-apoi zici c eti romn!Biata bab-a-ntrat n laieLa stpn.

Ca pe-o bufni-o-nconjoari-o petrec cu chiu cu vai,i se in de dnsa scai,Plin-i strmta ulicioarDe alai.

Nu e chip s-i faci cu bunaS-i pzeasc drumul lor!Rd i sar ntr-un picior,Se-nvrtesc i ip-ntrunaMai cu zor.

Baba i-a uitat nvul:Bate,-njur, d din mini:Dracilor, sntei pgni?Maica mea! S stai cu bulCa la cini!

i cu bul se-nvrteteCa s-i fac-n jur ocol;Dar abia e locul gol,i mulimea nvleteIari stol.

Astfel tabra se duceLlind n chip avan:Baba-n mijloc, cpitan,Scuip-n sn i face cruceDe Satan.

Ba se rscolesc i ciniiDe prin curi, i sar la ei.Pe la garduri ies femei,Se urnesc mirai btrniiDin bordei.

Ce-i pe drum atta gur?Nu-i nimic. Copii trengari.Ei, auzi! Vedea-i-a mari,Parc trece-adunturDe ttari!

La oglind

George Cobuc

Azi am s-ncrestez n grindJos din cui acum, oglind,Mama-i dus-n sat, cu dorulAzi e singur puiorulSi-am nchis ua la tindCu zvorul.

Iat-m: tot eu cea veche.Ochii? Hai, ce mai perecheSi ce cap frumos rsare!Nu-i al meu? Al meu e oare?Dar a'cui? Si la urecheUite-o floare.

Asta-s eu! Si sunt voinicCine-a zis ca eu sunt mic?Uite, zu! Acum iau seamaC-mi st bine-n cap nframa.Si ce fat frumuicAre mama!

M gndeam eu ca-s frumoasDar cum nu? Si mama-mi coasSort cu flori, minune mareNu-s eu fata ca oricare.Mama poate fi faloasC m are.

Povestea gtelor

George Cobuc

Un gscan cu pene luciiCum trecea pe pod prin sati-ntr-o mn-avea papucii,Nu tiu cum i s-a-ntmplatC papucii lui czur,Ce pcat, o, ce pcat!Cci erau cu-alestur,Fr leac de tivitur - Ce pcat!

Gtele-auzind cum zbiar:"Auleo! Ppucii mei!"ntr-un suflet alergari-ntrebau mirate ce-i?"Am rmas, plngea gscanul,Pguba de patru lei!Iat-m descul, srmanul!Ce m fac acum, golanul,Fr ei!"

"Haidei toi, i moi i babeS-i ctm pe ru acu!"Repede-notnd din labeCrdul tot pe ru trecu."I-ai gsit?" - "Eu nu, surat,Ce m-ntrebi aa i tu!"Toate-apoi strigau deodat:"Bat-i pacostea s-i bat!Nici eu nu!"

Vara-ntreag tot umblar,Dar papucii dui au fost!i-au s umble i la varPn ce le-or da de rost!Iar gscanul merge, vine,Face cruci i ine post."Nu-i gsesc! Srac de mineIar descule, vezi tu bine,Lucru prost!"

Gtele de-atunci, n caleCnd vad apa undeva,Cutnd pornesc agaleTot creznd c-i vor afla.Vin i rae s le-ajute:Mac-mac-mac i ga-ga-ga!Mac-mac-mac! Haid', vino, du-te,Zile-aa pe ru pierdute!Ga-ga-ga!

Iar cnd gtele stau gloati prin dreptul lor te duci,Sare tabra lor roatS te-ntrebe: "Ce ne-aduci?Ai gsit ppucii? Spune!"Tu la fug-atunci s-apuci!i te muc, doar le-ai spuneDe ppuci! La pati

George Cobuc

Prin pomi e ciripit si cant,Vazduhu-i plin de-un rosu soare,Si salciile-n alba floare E pace-n cer si pe pamant.Rasuflul cald al primaveriiAdus-a zilele-nvierii.Si cat e de frumos in sat!Crestinii vin tacuti din valeSi doi de se-ntalnesc in caleIsi zic: Hristos a inviat!Si rade-atata sarbatoareDin chipul lor cel ars de soare.Si-un vant de-abia clatinitorSopteste din vazduh cuvinte:E glasul celor din morminte,E zgomotul zburarii lor!Si pomii fruntile-si scoboaraCa Duhul Sfant prin aer zboara.E liniste. Si din altarCantarea-n stihuri repetateDeparte pana-n vai strabate Si clopotele canta rar:Ah, Doamne! Sa le-auzi din valeCum rad a drag si plang a jale!

Biserica, pe deal mai sus,E plina astazi de lumina,Ca-ntreaga lume este plinaDe-acelasi gand, din cer adus:In fapta noastra ni e soarteaSi viata este tot, nu moartea.Pe deal se suie-ncetisorNeveste tinere si fete,Batrani cu iarna vietii-n plete;Si-ncet, in urma tuturor,Vezi sovaind cate-o batranaCu micul ei nepot de mana.Ah, iar in minte mi-ai venitTu, mama micilor copile!Eu stiu ca si-n aceste zileTu plangi pe-al tau copil dorit!La zambet cerul azi ne cheama Sunt Pastile! Nu plange, mama!

Vine ploaia

G. Cobuc

Vine ploaia, bine imi pare,In gradina am o floare,Ploaia o va face mare,Vine ploaia, bine imi pare.

Vine ploaia, bine face!Spicul plin de-acum se coace!Spicului racoarea-i place!Vine ploaia, bine face!

Sosirea rndunicii

G.Cobuc

Rindunica a sosit, Primavara vine, Iata mugurii-nverzesc, Gradinitele-nfloresc Tot e viu si-ntinerit Caci e cald- si bine.

Ger, zapada, tot s-a dus, Primavara vine! Rasarit-a ti mindre fiori, Si prin zari se vad cocori, Verde-i jos, senin e sus Caci e cald si bine.RAPSODII DE PRIMAVARA

George Toprceanu

ISus prin crangul adormit,A trecut in taina mare,De cu noapte, risipindSiruri de margaritareDin panere de argint,Stol balaiDe ingerasiCu alaiDe toporasi.Primavara, cui le dai?Primavara, cui le lasi?IISe-nalta abur moale din gradina.Pe jos, pornesc furnicile la drum.Acoperisuri vestede-n luminaIntind spre cer ogeacuri fara fum.Pe langa garduri s-a zvantat pamantulSi ies gandacii-Domnului pe zid.Ferestre amortite se deschidSa intre-n casa soarele si vantul.De prin balcoaneSi coridoareAlbe tulpaneFalfaie-n soare.

Ies gospodineleIuti ca albinele,Parul le flutura,Toate dau zor.Unele matura,Altele scuturaColbul din paturaSi din covor.Un zarzar mic, in mijlocul gradinii,Si-a rasfirat crengutele ca spiniiDe frica sa nu-i cada la picioare,Din crestet, valul subtirel de floare.Ca s-a trezit asa de dimineataCu ramuri albe si se poate spuneCa-i pentru-ntaia oara in viataCand i se-ntampla-asemenea minune.Un nor sihastruSi-aduna-n poalaArgintul tot.Cerul e-albastruCa o petalaDe miozot.IIISoare crud in liliac,Zbor subtire de gandac,Glasuri miciDe randunici,Viorele si urzici...

Primavara, din ce raiNevisat de pamanteniVii cu mandrul tau alaiPeste cranguri si poieni?Pogorata pe pamantIn matasuri lungi de vant,Lasi in urma, pe campii,Galbeni viiDe papadii,Balti albastre si-nsoriteDe omat topit abia,Si pe dealuri muceziteAraturi de catifea.Si pornesti departe-n susDupa iarna ce s-a dus,Dupa trena-i de ninsoriAsternuta pe colini...Drumuri nalte de cocori,Calauzii cei straini,Iti indreapta an cu anPasul tainic si te mintSpre tinutul diafanAl campiilor de-argint.Iar acolo te oprestiSi doar pasul tau usor,In omat stralucitor,Lasa urme vioriiDe conduri imparatestiPeste albele stihii...Primavar, unde eti?Rapsodii de toamn

G. Toprceanu

I

A trecut nti o boarePe deasupra viilor,i-a furat de prin ponoarePuful ppdiilor.

Cu acorduri lungi de lirI-au rspuns fneele.Toate florile optir,ntorcndu-i feele.

Un salcm privi spre munteMndru ca o flamur.Solzii frunzelor mrunteS-au zburlit pe-o ramur.

Mai trziu, o coofanFr ocupaieA adus o veste-n goani-a fcut senzaie:

Cic-n munte, la povarn,Plopii i rsurileSpun c vine-un vnt de iarnRscolind pdurile.

i-auzind din deprtareVocea lui tiranic,Toi ciulinii pe crareFug cuprini de panic...

Zvonul prin livezi coboar.Colo jos, pe mlatin.S-a-ntlnit un pui de cioarC-un btlan de batin

i din treact i aruncAlt veste stranie,C-au pornit-o peste luncFrunzele-n bejanie!

II

ntr-o clip, alarmate,Ies din anuri vrbiile.Papura pe lac se zbateLegnndu-i sbiile.

Un lstun, n frac, apareSus pe-un vrf de trestieCa s ie-o cuvntaren aceast chestie.

Dar broscoii din rstoacl insult-n pauzei din papur-l provoacCu prelungi aplauze.

Liiele-ncep s strigeCa de mama focului.Cocostrci, pe catalige,Vin la faa locului.

Un nar, nervos i foarteSlab de constituie,n zadar vrea s ia partei el la discuie.

Cnd deodat un erete,Poliai din natere,Peste balt i boscheteVine-n recunoatere

Cu porunc de la centruContra vinovatului,Ca s-l aresteze pentruSigurana statului...

De emoie, n surdin,Sub un snop de bozie,O pstaie de sulcinA fcut explozie.

III

Florile-n grdini s-agit.Peste straturi, dalia,Ca o doamn din eliti ndreapt talia.

Trei petunii subirele,Farmec dnd regretelor,Stau de vorb ntre ele:"Ce ne facem, fetelor?..."

Floarea-soarelui, btrn,De pe-acum se sperieC-au s-i cad n rnDinii, de mizerie.

i cu galbena ei zdreanSt-n lumina matur,Ca un talger de balanAplecat pe-o latur...

ntre gze, fr fricSe re-ncep idilele.Doar o grgri mic,Blestemndu-i zilele,

Necjit cere sfatulUnei molii tinere,C i-a disprut brbatuln costum de ginere.

mprejur i cnt-n agGreierii din flaute."Uf, ce lume, soro drag!"Unde s-l mai caute?

L-a gsit sub trei gruneMort de inaniie.i-acum pleac s anuneCazul la poliie.

IV

Buruienile-ngroziteDe-aa vremi protivniceSe vorbir pe optiteS se fac schivnice.

i cum tie-o rugciuneDoamna mslari,Tot soborul i propuneS-o aleag stari.

Numai colo sus, prin vie,Rumenele lobodeVor de-acuma-n vduvieS triasc slobode.

Vezi! de-aceea mtrgunaA-nvat un brustureS le spuie-n fa unaCare s le usture!...

Jos, pe-un vrf de campanulPururea-n vibraie,i-a oprit o libelulZborul plin de graie.

Mic, cu solzi ca de balaur,Trupu-i fin se clatin,Giuvaer de smal i aurCu sclipiri de platin.

V

Dar deodat, pe colineScade animaia...De mirare parc-i ineVntul respiraia.

Zboar veti contradictorii,Se-ntretaie tirile...Ce e?... Ce e?... Spre podgoriiToi ntorc privirile.

Iat-o!... Sus n deal, la strung,Aternnd pmntuluiHaina ei cu tren lungDe culoarea vntului,

S-a ivit pe culme Toamna,Zna melopeelor,Spaima florilor i DoamnaCucurbitaceelor...

Lung i flutur spre vale,Ca-ntr-un nimb de glorie,Peste olduri triumfaleHaina iluzorie.

Apoi pleac mai departePustiind crrile,Cu alai de frunze moarteS colinde zrile.

. . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . .

Gze, flori ntrziate!Muza mea satiricV-a-nchinat de drag la toateCte-o strof liric.

Dar cnd tiu c-o s v-ngheeIarna mizerabil,M cuprinde o tristeeIremediabil...

Balada unui greier micG. ToprceanuPeste dealuri zgribulite,Peste tarini zdrentuite,Avenit asa, deodata,Toamna cea intunecata.

Lunga, slaba si zaluda,Botezand natura udaC-un manunchi de ciumafai, -Cand se scutura de ciuda,Imprejurul ei departeRisipeste-n evantaiPloi marunte,Frunze moarte,Stropi de tina,Guturai...

Si cum vine de la munte,BlestemandSi lacrimand,Toti ciulinii de pe valeSe pitesc prin vagauni,Iar macesii de pe campuriO intampina in caleCu grabite plecaciuni...

Doar pe coasta, la urcus,Din casuta lui de humaA iesit un greierus,Negru, mic, muiat in tusSi pe-aripi pudrat cu bruma:

- Cri-cri-cri,Toamna gri,Nu credeam c-o sa mai viiInainte de Craciun,Ca puteam si eu s-adunO graunta cat de mica,Ca sa nu cer imprumutLa vecina mea furnica,Fi'ndca nu-mi da niciodata,Si-apoi umple lumea toataCa m-am dus si i-am cerut...Dar de-acus,Zise el cu glas sfarsitRidicand un piciorus,Dar de-acus s-a ispravit...

Cri-cri-cri,Toamna gri,Tare-s mic si necajit!

Revedere

Mihai Eminescu

Codrule, codrutule, Ce mai faci, dragutule, Ca de cnd nu ne-am vazut Multa vreme a trecut Si de cnd m-am departat, Multa lume am mblat.

Iar, eu fac ce fac de mult, Iarna viscolu-l ascult, Crengile-mi rupndu-le, Apele-astupndu-le, Troienind cararile Si gonind cntarile; Si mai fac ce fac de mult, Vara doina mi-o ascult Pe cararea spre izvor Ce le-am dat-o tuturor, Implndu-si cofeile, Mi-o cnta femeile.

Codrule cu ruri line, Vreme trece, vreme vine, Tu din tnar precum esti Tot mereu ntineresti.

Ce mi-i vremea, cnd de veacuri Stele-mi scnteie pe lacuri, Ca de-i vremea rea sau buna, Vntu-mi bate, frunza-mi suna; Si de-i vremea buna, rea, Mie-mi curge Dunarea. Numai omu-i schimbator, Pe pamnt ratacitor, Iar noi locului ne tinem, Cum am fost asa ramnem: Marea si cu rurile, Lumea cu pustiurile, Luna si cu soarele, Codrul cu izvoarele.

(1879, 1 octombrie)Scrisoarea IIILa un semn, un rm de altul, legnd vas de vas, se leagi n sunet de fanfare trece oastea lui ntreag;Ieniceri, copii de suflet ai lui Allah i spahiiVin de-ntunec pmntul la Rovine n cmpii;Rspndindu-se n roiuri, ntind corturile mari...Numa-n zarea deprtat sun codrul de stejari.

Iat vine-un sol de pace c-o nfram-n vrf de b.Baiazid, privind la dnsul, l ntreab cu dispre:- Ce vrei tu?- Noi? Bun pace! i de n-o fi cu bnat,Domnul nostru-ar vrea s vaz pe mritul mprat.

La un semn deschis-i calea i s-apropie de cortUn btrn att de simplu, dup vorb, dup port.- Tu eti Mircea?- Da-mprate!- Am venit s mi te-nchini,De nu, schimb a ta coroan ntr-o ramur de spini.- Orice gnd ai, mprate, i oricum vei fi sosit,Ct suntem nc pe pace, eu i zic: Bine-ai venit!Despre partea nchinrii ns, Doamne, s ne ieri;Dar acu vei vrea cu oaste i rzboi ca s ne ceri,Ori vei vrea s faci ntoars de pe-acuma a ta cale,S ne dai un semn i nou de mila Mriei tale...De-o fi una, de-o fi alta... Ce e scris i pentru noi,Bucuroi le-om duce toate, de e pace, de-i rzboi.- Cum? Cnd lumea mi-e deschis, a privi gndeti c potCa ntreg Aliotmanul s se-mpiedice de-un ciot?O, tu nici visezi, btrne, ci n cale mi s-au pus!Toat floarea cea vestit a ntregului Apus,Tot ce st n umbra crucii, mprai i regi s-adunS dea piept cu uraganul ridicat de semilun.S-a-mbrcat n zale lucii cavalerii de la Malta,Papa cu-a lui trei coroane, puse una peste alta,Fulgerele adunat-au contra fulgerului caren turbarea-i furtunoas a cuprins pmnt i mare.N-au avut dect cu ochiul ori cu mna semn a face,i Apusul i mpinse toate neamurile-ncoace;Pentru-a crucii biruin se micar ruri-ruri,Ori din codri rscolite, ori strnite din pustiuri;Zguduind din pace-adnc ale lumii nceputuri,nnegrind tot orizontul cu-a lor zeci de mii de scuturi,Se micau ngrozitoare ca pduri de lnci i sbii,Tremura nspimntat marea de-ale lor corbii!...La Nicopole vzut-ai cte tabere s-au strnsCa s steie nainte-mi ca i zidul nenvins.Cnd vzui a lor mulime, ct frunz, ct iarb,Cu o ur ne'mpcat mi-am optit atunci n barb,Am jurat ca peste dnii s trec falnic, fr ps,Din pristolul de la Roma s dau calului ovs...i de crunta-mi vijelie tu te aperi c-un toiag?i, purtat de biruin, s m-mpiedec de-un moneag?- De-un moneag, da, mprate, cci moneagul ce privetiNu e om de rnd, el este domnul rii Romneti.Eu nu i-a dori vrodat s ajungi s ne cunoti,Nici ca Dunrea s-nece spumegnd a tale oti.Dup vremuri muli venir, ncepnd cu acel oaspe,Ce din vechi se pomenete, cu Dariu a lui Istaspe;Muli durar, dup vremuri, peste Dunre vrun pod,De-au trecut cu spaima lumii i mulime de norod;mprai pe care lumea nu putea s-i mai ncapAu venit i-n ara noastr de-au cerut pmnt i ap -i nu voi ca s m laud, nici c voi s te-nspimnt,Cum venir, se fcur toi o ap -un pmnt.Te fleti c nainte-i rsturnat-ai valvrtejOtile leite-n zale de-mprai i de viteji?Tu te lauzi c Apusul nainte i s-a pus?...Ce-i mna pe ei n lupt, ce-au voit acel Apus?Laurii voiau s-i smulg de pe funtea ta de fier,A credinei biruin cta orice cavaler.Eu? mi apr srcia i nevoile i neamul...i de-aceea tot ce mic-n ara asta, rul, ramul,Mi-e prieten numai mie, iar ie duman este,Dumnit vei fi de toate, fr-a prinde chiar de veste;N-avem oti, dar iubirea de moie e un zidCare nu se-nfioreaz de-a ta faim, Baiazid!

i abia plec btrnul... Ce mai freamt, ce mai zbucium!Codrul clocoti de zgomot i de arme i de bucium,Iar la poala lui cea verde mii de capete pletoase,Mii de coifuri lucitoare ies din umbra-ntunecoas;Clreii umplu cmpul i roiesc dup un semni n caii lor slbatici bat cu scrile de lemn,Pe copite iau n fug faa negrului pmnt,Lnci scnteie lungi n soare, arcuri se ntind n vnt,i ca nouri de aram i ca ropotul de grindeni,Orizontu-ntunecndu-l, vin sgei de pretutindeni,Vjind ca vijelia i ca plesnetul de ploaie...Url cmpul i de tropot i de strigt de btaie.n zadar striga-mpratul ca i leul n turbare,Umbra morii se ntinde tot mai mare i mai mare;n zadar flamura verde o ridic nspre oaste,Cci cuprins-i de pieire i n fa i n coaste,Cci se clatin rrite iruri lungi de btlie;Cad asabii ca i plcuri risipite pe cmpie,n genunchi cdeau pedestri, colo caii se rstoarn,Cnd sgeile n valuri, care uier, se toarni, lovind n fa,-n spate, ca i crivul i gerul,Pe pmnt lor li se pare c se nruie tot cerul...Mircea nsui mn-n lupt vijelia-ngrozitoare,Care vine, vine, vine, calc totul n picioare;Durduind soseau clrii ca un zid nalt de sulii,Printre cetele pgne trec rupndu-i large ulii;Risipite se-mprtie a dumanilor iraguri,i gonind biruitoare tot veneau a rii steaguri,Ca potop ce prpdete, ca o mare turburat -Peste-un ceas pgntatea e ca pleava vnturat.Acea grindin-oelit nspre Dunre o mn,Iar n urma lor se-ntinde falnic armia romn.

Somnoroase psreleSomnoroase psrelePe la cuiburi se adun,Se ascund n rmurele -Noapte bun!

Doar izvoarele suspin,Pe cnd codrul negru tace;Dorm i florile-n grdin -Dormi n pace!

Trece lebda pe apentre trestii s se culce -Fie-i ngerii aproape,Somnul dulce!

Peste-a nopii feerieSe ridic mndra lun,Totu-i vis i armonie -Noapte bun!Pentru tine, primvar

Otilia CazimirSiruri negre de cocoare, Ploi caldute si usoare, Fir de ghiocel plapnd, Cntec ngnat n gnd, Satbatoare

Zumzet viu prin zarzari. OareCnta florile la soare?Ca pe crengi de floare plineNu stii: flori sunt, ori albine?Pentru cine?

Pentru tine, primavara, Care-aduci belsug n tara, Care vii, Peste cmpii, Cu banuti de papadiiSi cu cntec de copii!

Gospodina

Otilia CazimirGreu e cnd eti gospodin!Uite, eu, ct sunt de mic

Iute-s ca o rndunic

Harnic-s ca o albin.

Cnd m scol, cobor n grab

Colivia din perete

S dau boabe la sticlete

C-i un cntre de treab

Vreme mult nu-mi rmne

Pisicua, de cu noapte

Miaun i-mi cere lapte

Iar Grivei mi cere pine

nv leciile toate

La citit, la socoteal

C doar n-o s plec la coal

Fr lecii nvate!

Cu ppua-i alt bucluc

Din indril i din bee

Trebuie s-i fac ptu

Dup sob, s nu-nghee

Uf, ce mare-i bucuria,

Cnd sunt toate gata-n prip!

Nu stau locului o clip

Tare-i grea gospodria

Scrisoare

O. CazimirMos Craciune, toti mi spunCa esti darnic si esti bun.Eu ti scriu de mai-nainteCa-s un baietel cuminte,

Si-ti mai scriu, asa, sa stii,Ca eu nu-ti cer jucarii,Cum ti-ar cere alti copii -nsa nu m-as supara

Daca tot mi-ai da ceva!Daca vrei, da-mi o placuta,Ca mi-am spart-o pe cea veche,Ada, pentru pisicuta,Motocel ros la ureche.

Lui bunicu - o lulea -C-a pierdut-o, saracutu'...Poate-aduci vreun os lui Cutu?Poate ai vreo acadea?

Lui Danut cel mititel,Care plnge-n copaita,Sa-i aduci un covrigel...Noapte buna! NiculitaBaba Iarna intra-n sat

O. Cazimir

Alergand, ca de napasta, Au venit buluc pe coastaDoi baietiMai isteti,Sa dea vesteLa nevesteC-au vazut in deal la stana,Coborand din varf de munte,Peste ape fara punte,Iarna sura si batrana...Mai tarziu, mai pe-nserat,A intrat si baba-n sat:Uite-o-n capul podului,In vazul norodului,Pe-un butuc de lemn uscat,Cu cojoc de capatat,Cu naframa de furat,Cu catrinta de aba -Vantul sa-l strecori prin ea!Si cum sufla-n pumnii reci,Scoate pacla pe poteci,Iar pe fund de vai destramaNeguri vinete, de scama...

Si-au iesit baietii mici,Mici si multiSi desculti,Si cativa mai mariceiCu biciusti si cu nuieleSi cu prastii subtirele,Sa alunge de pe-aiciIarna cea cu ganduri rele...Doamna-gerului, batrana,S-a sculat de la pamant.Si-naltand spre cer o mana,Ca o cumpana uscataDe fantana,A pornit in jos pe vant,Incruntata,Blestemand,Si-a lasat in urma eiPromoroaca si polei;Pe ogoare,Corbi si cioarePrin paduri,Lupii suri,Si de-a lungul drumuluiNumai scama fumului...

Uite, vine Mo Crciun

O. CazimirPrin nameti, n fapt de seara,A plecat catre orasMos Craciun c-un iepurasnhamat la sanioara.

Drumurile-s troienite,Noaptea vine, gerul creste...Cu urechile ciuliteIepurasul se grabeste.

Uite-o casa colo-n vale,Cu ferestre luminate.Mosul s-a oprit din cale,Cu toigu-n poarta bate:

- Buna seara, buna seara!Iaca, vin cu sanioaraSi cu daruri proaspete.Bucurosi de oaspete?

- Bucurosi, bucurosi,Striga glasuri de copii.Mosule, de unde vii?- Iaca, vin din mosi-stramosi,ncarcat cu jucarii!

... Noapte rece si albastra.Ies copiii la fereastra,Sa se uite cum coboara,Prin troianul urias,Mos Craciun c-un iepurasnhamat la sanioara...

Furnica

O. CazimirO furnica duce-n spateUn graunte jumatate.-Incotro, fugi, surioara?-Ia ma duc si eu la moara.

Si-s grabita, si-s grabita,Ca mi-i casa ne-ngrijita,Si mi-s rufele la soareSi copiii-mi cer mancare.

Nu, la noi in musuroi,nu e timp pentru zbav

C de n-am fi de ispravAr fi vai si-amar de noi.

Zdrean

T. Arghezi

L-ai vzut cumva pe Zdrean,Cel cu ochii de faian?E un cine zdrenurosDe flocos, dar e frumos.Parc-i strns din petice,Ca s-l tot mpiedice,Ferfeniele-i atrni pe ochi, pe nara crn,i se-ncurc i descurc,Parc-i scos din cali pe furc.Are ns o urecheDe punga fr pareche.D trcoale la cote,Ciufulit i-aa lie,Ateptnd un ceas i douO gin s se ou,Care cnt cotcodace,Proaspt oul cnd i-l face.De cnd e-n gospodrieMulte a-nvat i tie,i, pe brnci, tr, grbi,Se strecoar pe furi.Pune laba, ia cu botuli-nghite oul cu totul.

- "Unde-i oul? a-ntrebatGospodina. - "L-a mncat!""Stai niel, c te dezvFr mtur i b.Te nva mama minte."i i-a dat un ou fierbinte.Dar decum l-a mbucat,Zdrean l-a i lepdati-a-njurat cu un ltrat.

Cnd se uita la gin,Cu culcuul lui, vecin,Zice Zdrean-n gndul lui"S-a fcut a dracului!"

Tlharul pedepsit

T. Arghezi

Intr-o zi, prin asfintit, Soaricele a-ndraznit S se creada n putere A prada stupul de miere.

El intrase pe furis, Strecurat pe urdinis, Se gandea ca o albina-iSlaba, mica si putina, Pe cnd el, hot si borfas, Langa ea-i un urias.

Nu stiuse ca nerodul Va da ochii cu norodulSi-si pusese-n cap minciunaCa da-n stup de cate una.

Roiul, cum de l-a zarit C-a intrat, l-a coplesit. Sacoteala s-i mai cearaNu! L-au imbracat cu ceara, De la bot pana la coadaTabarate mii, gramada,Si l-au strans cu mestesug,Incuiat ca-ntr-un cosciug.

Nu ajunge, vream s zic,S fii mare cu cel mic,Ca puterea se adunaDin toti micii impreuna. Iscoada

T. Arghezi

Decum s-a ivit lumina. A iesit din stup albina, S mai vada, izma--creata A-nflorit de dimineata?

Se-ngrijeste. gospodina De-nfloreste si sulfina, Cci plutise val de ceata, Asta-noapte, pe verdeata.

A gasit toata gradina Inflorita, si verbina, Si s-a-ntors, dupa povata, Cu o proba de dulceata.

O furnic

T. Arghezi

O furnica mica, micaDar infipta, va sa zica,Ieri, la pranz, mi s-a urcatDe pe visinul uscat,Pe picioare, pentru caciMi le-a luat drept niste craci. Maruntica de fapturaDuse, harnica, la guraO farama de ceva,Care-acasa trebuiaAsezat in magazie.Pentru iarna ce-o sa vie.

Un te duci asa de graba?Dandul meu mahnit o-ntreaba,Inca nu te-ai lamuritCa gresesti si-ai ratacit?Cu merindea imbucataTe-ai suit pana-n cravataSi mai ai pana-n chelieDoua dealuri si-o barbie.Nu vrei, tata, sa-ti aratCum iei drumul indarat?Sa-ti mai pun o intrebare:E aproape de culcare;Unde dormi, aici, departe?Intr-o pagina de carte?S-ajungi virgula tarzieIntr-un op de poezie?

Ma gandesc ce-I de facutS-o feresc de nestiut,Ingrijat de ce-o sa zicaMaica stareta furnicaDe-o lipsi din furnicar,Si-o astepta in zadar.Primvara

Vasile AlecsandriA trecut iarna geroas,

Cmpul iar a nverzit

Rndunica cea voioas

La noi iari a sosit.

Dintr-o creang-n alta zboar

Sturzul galben, aurit Salutare, primvar, Timp frumos, bine-ai venit!

Turturelele se ngn,Mii de fluturi vezi zburndi pe harnica albinDin flori miere adunnd.

Cnt cucu-n dumbrvioarPe copacul nflorit,Salutare, primvar,Timp frumos, bine-ai venit!

Iarna

Vasile Alecasndri

Din vazduh cumplita iarna cerne norii de zapada,Lungi troiene calatoare adunate-n cer gramada;

Fulgii zbor, plutesc in aer ca un roi de fluturi albi,Raspandind fiori de gheata pe ai tarii umeri dalbi.

Ziua ninge, noaptea ninge, dimineata ninge iara!Cu o zale argintie se imbraca mandra tara;

Soarele rotund si palid se prevede printre noriCa un vis de tinerete printre anii trecatori.

Tot e alb pe camp, pe dealuri, imprejur, in departare,Ca fantasme albe plopii insirati se pierd in zare,

Si pe-ntinderea pustie, fara urme, fara drum,Se vad satele pierdute sub clabuci albii de fum.

Dar ninsoarea inceteaza, norii fug, doritul soareStraluceste si dezmiarda oceanul de ninsoare.

Iata-o sanie usoara care trece peste vai...In vazduh voios rasuna clinchete de zurgalai.Hora Unirii

V. AlecsandriHai sa dam mina cu minaCei cu inima romana,Sa-nvirtim hora fratieiPe pamintul Romaniei!

Iarba rea din holde peara!Peara dusmania-n tara!Intre noi sa nu mai fieDecit flori si omenie!

Mai muntene, mai vecine,Vina sa te prinzi cu mineSi la viata cu unire,Si la moarte cu-nfratire!

Unde-i unul, nu-i putereLa nevoi si la durere.Unde-s doi puterea creste!Si dusmanul nu sporeste!

Amindoi suntem de-o mama,de-o faptura si de-o sama,Ca doi brazi intr-o tulpina,Ca doi ochi intr-o lumina.

Amindoi avem un nume,Amindoi o soarta-n lume.Eu ti-s frate, tu mi-esti frate,In noi doi un suflet bate!

Vin la Milcov cu grabireSa-l secam dintr-o sorbire,Ca sa treaca drumul marePeste-a noastra vechi hotare.

Si sa vada sfintul soareIntr-o zi de sarbatoareHora noastra cea frateascaPe cimpia romaneasca!