ISTORIA ROMÁNILOR - upload.wikimedia.org · istoria romÁnilor 111 (dupx documente noue) 1821-1822...

ISTORIA ROMÁNILOR

111

(DUPX DOCUMENTE NOUE)

1821-1822DE

A HPFCHIPROFESOR DE ISTORIA ROMANILOR LA FACULTATEA DE LITERE DIN BUCURESCI, VICEPRE-

S;EDINTE AL ACADEMIEI ROMANE, MEMBRU CORESPONDINTE AL ACADEMIEI SPANIOLE, ALSOCIETATEI ECONOMICO-MATRITENSE, AL , INSTITUTULUI ETNOGRAFIC DIN PARIS, AL

SOCIETATILOR GEOGRAFICE ROMANA SI ITALIANA, AL SOCIETATEI ACADEMICEINDO -CHINEZE, PRESEDINTE E MEMBRU FONDATOR AL ATENEULUI ROMAN, PRE-

§EDINTELE NIANTENANTEI FELIBRIGIULUI LATIN, AL SOCIETATEI SCIINTIFICE SILITERARE DIN ALAIS (GARD), PRE§EDINTE ONORAR AL SOCIETATEI HERALDICE

FRANCESE §I AL INSTITUTULUI ARALDICO-ITALIANO, MEMBRU AL SOCIE-TATE' DE STUDII JAPONEZO-CHINEZE, LAUREAT AL FACULTATEI DE

LITERE BRITISH ATHENAEUM, PRE§EDINTE AL COMISIUNEf MONU-MENTELOR ISTORICE, PRESEDINTE AL SOCIETATEI DE CULTURA

MACEDO-ROMANA, MEMBRU AL SOCIETATEI SCHNTIFICO-LITE-RARE DIN IA§I, MEMBRU CORESPONDENT AL INSTITUTULUI

PORTUGEZ DIN COIMBRE §1 AL ALTOR CONGRESE 'STO-RICE SI ',ITERARE.

I

TIPOGRAFTA E FONDER1A DE LITERE THOMA BASILESCU89, STRADA CASARA] ET, 89.

.1901

-

-

Din acestA publicatiuno

Air" ap5rut pan acum (1901)Volumul I, II, III, IV, V, VI, VII, VII!, IX, X panca A

XI, XII *i volumul XIII de fata.

Peste putin va apare:Volumul X partea B.

Din Istoria Romanilor" de V. A. Urechih

Se vor mal publica urmät6rele volume :Volumul XIV.Domnia luí Grigorie Ghica Vodd la Munteni

XV.Domnia luí Ionità SturdzaXVI.Ocupatjunea Rusésca" 1828 pand la Regula-

mentul organic.Décä autorului Dumneden ti va mar" acorda dile, el îí pro-

pune sà publico si un volum XVII, conlin6nd un index rerummemorabilium, personarurn, locorumque".

ISTORIA ROMANILOR

1IEVOLETIETNE A Ifl 111111011

(DUPÀ. DOCUMENTE NOUE)

1821-1822DE

V. A. URECHIÄPROFESOR DE ISTORIA ROMA.NILOR LA FACULTA l'EA DE LITERE DIN BUCURESCI, VICE-PRE-

§EDINTE AL ACADEMIEI ROMANE, MEMBRU CORESPONDINTE AL ACADEMIEI SPANIOLE, ALSOCIETATEI ECONOMICO-MATRITENSE, AL INSTITUTULUI ETNOGRAFIC DIN PARIS, ALSOCIETIITILOR GEOGRAFICE ROMANA §I ITALIANA, AL SOCIETA..CEI ACADEMICE

INDO-CHINEZE, PRE§EDINTE t MEMBRU FONDATOR AL ATENEULUI ROMAN, PRE-§EDINTELE MANTENANTEI FELIBRIGIULUI LATIN, AL SOCIETATEI SCHNTIFICE

LITERARE DIN ALA1S (GARD), PRE§EDINTE ONORAR AL SOCIETATEI HERALDICEFRANCESE §I AL INSTITUTULUI ARALDICO-ITALIANO, MEMBRU AL SOCIE-

TATE' DE STUDII JAPONEZO-CHINEZE, LAUREAT AL FACULTATEI DELITEM. BRITISH ATHENAEUM, PRE§EDINTE AL COMISIUNEI MONI3-MENTELOR ISTORICE, PRE§EDINTE AL SOCIETATEI DE CULTURA

MACEDO-ROMANA, MEMBRU AL socIETATEI SCHNTIFICO-LITE-RARE DIN IA§I, MEMBRU CORESPONDENT AL INSTITUTULUI

PORTUGEZ DIN COIMBRE §I AL ALTOR CONGRESE IsTo-RICE §I LITERARE.

TOMUL XIII

Drzoo

rIL (1TIPOGRAFIA 5t FONDERIA DE LITEM THOMA BAS1LESCU

89, STRADA CASARME", 89.

1901

TUDOR VLADIMIRESCU

0 -

kes,;\14,/s es

J.POPESCU BAJENARU

AUTO R.= ............V Otaear./..22z-agiarkzaZ Or'11.1. .

CAP. I.

Conbtitnirea guvernnlnI ,Otefirmnirea". Compnnerea lui Aprobaren cowl-lnlnI rnsee Pint. Vestirea, mortel: luI Al. N. , ntn. Sperantele D6mnei reposatnluIDomn. Complotul eI en boerif §1 en Pini. Opo dtiunea 1 II Gr. Braueovénn. Neis-bntirea iutrigilor DOmneI. Cine putea fl unmit Domn ValahieI I Searlat Calimaeh.

laI. Graba nnmirei luI Searlat. Nnmirile lnate la BueureseI de "Otedr-mnire. Miparea In Ora.

Incá inainte de a muri, Al. N. Suth, la 15/27 Septembrie 1820constituise un guvern special al Orel 1). Acest guvern, la m6rtea

Domnitor fana riot luä numele de «Otceirmuitora téresi rumänesci»Constituirea comisiunm orf comitetului acestuia a acueo AI.

Stith, dupä intelegerea avutd cu influentele consul rusesc Pini. Prino nóta a sa adresatä «Otccirmuirei», Pini iecunósce, cä dupä vechileobiceiuri, guvernul Orel urrnézä sd fie in manele intregulul Divan,dar, de allá parte nu négä. legitimitatea §i a acestuf «comité» §i-1

constitue respunOtor de orl-ce s'ar intämpla in Ora.

Sutu se inbolnavesce la 13 si la 15 constitue comitatal in cestiune.cQuelques jours avant son décès, Il nomma une commission de boyards pouradministrer les affaires. Elle restera en activité jusqu'a ce que la Porte aitnomm6 un nouveau Hospodar,. (PagJ Pasquier).Bucuresel 2 Fevr. (stilnog) 1821.

Leg nota consulului Pini :aSubss.risul gheneralicescul Consul al Marirei Sale Imp6ratescI a tuturor

Rusielor, a luat seire despre ineetarea din viéta a Mariei Sale Domnitorulul OraRumfinesel, Alexandru Voda Sutu. Si fiindea Domnul nu maI domnesce, orin-duiala trebilor ar fi cerut, ca obstea boiarilor sa la franele obladuirei inmina, daca reposatul intru fericire pre Ingltatul Donin n'ar fi preintimpinatimprejurarea, infiintand, Intr'un titnp pe cand Isf avea intregimea de minteera in dreptul ski, un Conziti vremelnicesc de obladuire, alegtuit de P. S. SaParintele Mitropolitul, si de prea cinstitii boeri Banul Brancovénu, BanulCretulescu, Banal G-hica, Banul Vgegreseu, haba Vistier Gr. Filipescu si marelePostelnic Biza; adica un Comiti'; crania a si lgsat toatg stapanirea printeo nota

Istoria Ronandior do V. A. Urechid XIII 1

V. A. unEcila

Pentru ce scop Al. N. Sutu nu lasa administratiunea pe sémaDivanului intreg ? 16 boiari i mitropolitul fost prima sa iscaléscaanaforaua pentru alegerea lui Ilarion ca episcop de Arge§. Inde irae I.Naum vice, cà cu mórtea lui Al. Sutu, as'a mal zadarnicit incä §itóte uneltirile ce prin taina se lucra ca grósnica pornire asupra mi..tropoiitului §i asupra celor 1.6 boierI, ca n'ati fost prima sa iscaléscàalegerea lui

E probabil, ca alegerea de Al. Sutu al unui Comitet special, estein legaturä nu situatiunea celor 16 boieri. Totu§I pe Mitropolit nu'lp6te Voda inlatura din Comitet.

Oteeirmuitorii terei romeinefei furä. : Mitropolitul Dionisie, §iboieril : Banul Gr. Brancoveanu, Banul Con st. Cretulescu, Banul GrigoreGhica, Banul Barbu Vacarescu, Halea Vistier Grigore Filipescu, §i

marele Postelnic Iacovache Rizu.Cei-l-alti boieri din Divan 1§i con serva scaunele lor, dar ca Divani§ti

ei nu administrézä direct, ci in numele gOtecirmuirei» de mal sus.Gre§esce Naum and serie, cd adupei m6rtea ha Al. Sutu ail remas

scristi de la 15 ale curetóref ItinT ; i subscrisul a recunoscut pravilniJia eIa litudat-o, ca inteléptri i mântuitóre.

Subscrisul nu se indoTesce at de putin, cd cinstitele m4dulare ale sus-olisuluT comitet, care asttiql s'a intocmit ca Comitet de obladuire in urma in-cetArei din viétti a DomnuluI, vor recunósce povara slujbeI, ce a fost chiginatIsd indeplinésa si cd dreptatea, inteleptiunea i curup'étarea vor domni in sfa-turile lor obstescI, pentru fie.ce lucra privitoriü la sevarsirea nizamurilor infiinta ija tinerea buneT orinduell si a linisteI obstesd, singurul scop ce edator Comitetul sd priviglieze si care a fAcut ssa' se nasa infiintarea lul. Comi-totul p'azés1 d datoriiie cu scumpétate i sA nu se intincya cu drepturile pestehotarele mtirginite de stiiptInirea privilegiilor, ce se cuvin cu deosebire numalla obrazul DomnitoruluT ; va parcede la fapte carT vor da dovecji destoinicede increderea ce reposatul P. In. Domn ati pus in fie-care din aceste radularesi care le vor face sI dobtindésa multilmirI din partea In. PortI si a Curtelocrotitóre i obst6sca recunoscintli. Dar pe laugh' acesto sfaturI, care v6 poq-tuesce iubirea pArintésa, ce M. Sa Impèratul a mtirturieit-o neprecurmat atren6mul Dakicesc, care se bucurti de ocrotirea sa priinciósii, subscrisul cun6scede datoria sa a incunosciinta, ca din indatorirea slujbeI sale, a face pe cins-titele mtidulare ale ComitetuluI de obladuire, in deobste si in deosebT, re's-puncyétóre pentra verT-ce vAfémare s'ar intêmpla obiceiurilor i orinduelilor infiintA, precum si de linistea obsteI, pânti and vre-o MCA botgrire ar veni maTde sus spre a face sh.' inceteze ins5rcintirile D-v6strea. 19 Ianuarie 1821.

Semnat Pini.1. Vec)T Naum. Copia de la Bibl. Urechid (GalatIl pag. 28.

ISTORIA ROMINTLOR 8

obleicluirea ferei iaret§i la Divanul boierilor ptiminteni». (Academiecod. N. 322).

La 19 Ianuarie 1.821 aOtcArmuirea Ore] rumanescI» vestesceterel mórtea Domnitorului Al. N. Sutu. A.semenea o vestesce consu-lilor si in deosebi celuI rusesc 1).

Amestecul Consulului rusesc Pini in tòte imprejurä.rile, ba chiarajungènd a'si aroga dreptuii de control in trebile cjilnice ale Divanului,este notorie in nota prin care acest consul recunósce, la nll5rtea lufAl. Sutil Comitetul instituit de acesta, de sigur dupd chiar sfatulpentru administratiunea

Pini in nota sa are Cu adevòrat aerul de a fi el suveranul tèreisi ca se adresézä., nu ciare otcarmuitorit uno' t6r1 stròine, ci la proprifslujbasi aI Rusiel. 2)

In tornul nostru din urmä am adus i arzulmagzar prinsare « Otear-muitorii tgrei runicineset» ad vestit la 1315rta-hArtea hl Al N. Sutu 5).

NumaY la 19 Ianuar 1.821 este rëspanditil scirea mortel lui Al.N. Sutu, dei dupá unir, cum vOuräm, el murise insä de la 16Ianuare, iar dup'a o scrisiíre datatä din Sculenl la 3 Martie 1821,mort era incä de la 13. 4)

1) De la Oteicrmultoril f&el ranzdnepti d'are D-ter boeril ispravnicil ot sud.Fiind-c Mria Sa prea InAltatul Domn .A.lexandra Nicolae Sutu Voevod,

In náptea trecute despre iusi-ail dat obstescul salva, cu mare p'Arere dereil si ()bit% obstieT norodulul, Dumnedeu odibine3ese sufietal In lo:..asuldreptilor, de aceea dar fgc6nd'o D-vestre cunoscutil Intemplarea, ve scriem, silfitl cu tete Ingrijirea otcArmuind tréba judetaltiT ca tdtA buna orInduialri dupàcum si pAna" anilla si a atT primit acbst6 portilla' si atI Inteles'o si In fapte,s'A respundetI pentru clt la «1 ce casar se va Intèmpl D-vestrA: avetI a fi res-pundetori, filr de a se face vre un cusur maY ales la tapa nizamuluT, ca sA nugesiascil vreme cu pArlej voitoriT si fácetoriT de rele i ca acestrt pricine a soabatsa la vre-o netrebnicie, din care se se dea pricinti de turburare i neodihnliobstiel norodula i pentru ort ce pricing de a le judetulul" s avetI a no Insciin(a.

Cod. 96 pag. 108. 1821 Ianuar. 19.

Vedl' nota de la pagina prima.-Ved"' tom. XII.clA 13 Janvier 1821, Alex. Sutzo Hospodar de la Yalachie est mort.

Sa femrne et toute sa maison prirent les plus grands soins pour cacher cettenouvelle à la Ville de Bucarest et A tout le pays, dans l'Espoir de voir le filsdu defunt norma par la Porte pour remplacer le pero, cependant cette nou-

4 V. A URECHIA

Acésta sciisóre amintesce, ca 'Minna nu Alex. Sutu a tinut as-cunsä mórtea, sperandsä póta dobandi Domnia pentru fiul ei mat mare.Sperantele nutrite de Dòmna nu se realisézä, de §i s'afi pus in jocmulte influiriti.

Din o nota a lilt Von Miltitz cdtre liegele Prusiel, din 25 Febr.(stil fit* 1821, se confirma informapunea nóstra, cà insu§t celebrulConsulul rusesc din Bucuresci Pini era in complotid D6rnnei repo-satului Domn §i al boierimef, pentru a face sa reu§éscil candidaturaBeizadeler Nicolae Sutu. Un boier important dintre pdmèntern insase opunea la acéstá candidaturd pe care o considera ca cläundt6re

principele Nicolae Sutu, avènd reputatiunea de om fórte mar-ginit la inteligentd.

Acest boier era fostul mare Ban Grigore BrAncov6nu, care de§imembru in «otairmuirea Valahiei», nu se sfii de a areta Por[ti, caasemenea Domnie nu réspunde la grelele nevol ale Orel. BaronulStrogronoff inteles cu Brancovénu, dejucá tbte intrigele urcite in fa-Area BeizadeleT, a§a ca, de unde la finea lui lanuar 1821 insu§l VonMiltitz scriè (10 Februar) Regelu sòü, acá cea mar probabild candi-datura la Domnia munténa era acea a lw N. Sutu fiul rei osatuluiDomn 1), cAteva i1e apoi, la 13/25 Febr. acela§ diplomat recunoscea,«intrigele cu iscusintä urzite in favOrea fiului mai mare al reposatuluiDomn Sutu, n'afc isbutit»

In conformitate cu regularea facuta prin hati§erif cu priviná lasuccesiunea la tronurile Principatelor a celor 4 familii de greci, seagita spre a pune mana pe tronul trist al tèrei runillnesci dol membridin familia Calimachi, Scarlat i Jancu, care era Dragoman .5,i Sulu-lescii. Despre familia Caragia nu putea fi acum vorbä, in urma fugeiultimului Domnitor cu acest nume din BucurescI.

Lupta de intrigi tti de coruptiune se limità la eel coi Calimdchesci

vello transpira et le 19 du m6me mois, elle fut connue de tout io monde.(13ricar VIII).

Naum serie, cb." Al. Sutu art &Out bolnav la pat In 13 Decembre i cA amurit la 18 lanuarie 1821.

1) Ve41 lorga, Acto si fragm. II. pag. 563.

si la candidatura Beizadelel N. Sutu. Acésta din urmà inläturatä, ale-gerea luí Scarlat Calimach o determinä imprejurärile mornentulur.Iancu Calimach, prudent si priceput, c décA insusl, preferindconserve functiunile impon tante de Dragoman al Porte!.

Scarlat Calimach numit de Pórtii representantul seii in negocie-rile cu Strogonolf, era in perfectd situatiune de a'sl valora meritelesi dreptul de a lua el tronul Munteniei.

Pérta acordä si indatä Scarlat Calirnach, care era retinut laConstantinopole, cu negocierile sus anuntate, se gräbi trimite cai-macamI, sä facä «zapt domnia».

Acestr delegati al lui Scarlat Calimach furä : postelnicul N. NegreaHatman *tam Vogoride. La 21 Februarie stil nou, caimacamii Pie-

cara dindin Constantinopole.Acestl representanti ai lui Scarlat Calimach nu se bucurad de o

faimä toc,mai bunä.Von Miltiz cjicea despre ei, ca «sunt doi ipocriti vicleni... de o

lacomie de neetturat, eari aft lei sat urme de pustiire pretutindenea undeai ocupat functiuni anteriormente» I),

Graba ce de asta data puse Pérta a da Domn Valahier se explicäprin imprejurarea, cä la ea sosi sciri despre miscarea initiatä in

incä a doua çli dupä mòrtea lui Al. Sutu.Dar läsänd a ne ocupa de cele ce se fäcéd la Constantinopole la

data acksta, sä vedem cele ce se petrec in BucurescI, dupii. inmor-méntarea Mr Al. Sutal, in 21 Ianuarie, la biserica Ghiculescilor, SI.Spiridon.

A doua cji, la 22 Ianuarie, «otairmuitorii Ord rumeinesch, scriserä«vajnice» poruncI la Basbeslégä, sä pazéscá marginile si odihna locui-torilor «acum mal cu adaos»

Sá päzéscá marginile, de cine'?Va sä qicä otairmuitorii nu ignorad fäpturile lined secrete ale

«Eteriei» grescescL A petzi märginile, insémnä a fi veghietor la mis-cärile grecilor, earl putead näväli in térä.

1) Iorga II 365.

ISTORIA ROMANIFOR 5

6 V. A. URECIIIÀ

Vorbele eacum mai Cu adaos» sä. pazésca Ba§be*léga märginite,respica domirit gindul boierilor Otcdrmuitori 1).

«Acum mal cu adaos» scriu boierii otcarmuitori, tul Bape§lega.Se vede, repet, ca de i Inca Ipsilante nu trecuse Prutul spre a intrain Moldova, nu ignora(' boierii cele ce se pregatiau. Acest acum malales» nu se póte repurta asupra mi§carel luí Tudor, cäcï acea mi§carenu era cunoscuta la Bucuresci, la data pitaculuf catre Ba0e0éga.

Grija manifestatä. de otcármuitori" nu-1 impedica, de a fi gri-iitivI i pentru interesete lor proprit E( 41 reguléza analogia venitutuilor pe cate douè lunl, cugetand, ca acest spatiú de timp va trece panala instalarea unuT guvern definitiv :

Catre cinstita otcarnsuire a pret, de la Logofetia M'are a terei de sus si dejosDe vreme ce si ocnele i vämile s'au vOndut pe urmátoral la 1821, de

la care dupá, Intocmirea ce este pentru havaeturile ce se dl si la Logofetiilecele mar! pe cate talerI treI la pungä', si dupg, nenlidAjduita intimplare ce ne-aìt venit ca mártea rárireI sale, pân s ne soséscá buna venire a cinsteI ceni se va orIndui urmézä' a fi si óre-sI care zbav i dupes CUM torl dregtoritVi-ats" luat acest analogon pe ceite /uta, ne rugám ca sä se dea porunca

1. In condica de la Bibl. Academia N. 322 (fila 15) existä.' o scrialremanuscrisä atribuita Naum, care l'Amura dovedesce, c Inca de pe timpullui Caragia se scia c se pregátesc greca a face eteria. Ilusas]: MitropolitulNectarie era In curentul acestei asociatiunI i multI din boeriï Ora Impreunácu dascillul cal mare Neofit, de la sc6la grecésca din BucurescI.

Iacri porunca cotairmuirel» cutre Ba0e§léga

otceirmuitorit domniet Ora rumcinescicatre D-lui cinstitul Bap-be,giages.

Ca tóte a Divanul este incredintat de silinta i vrednicia Dumitale, lamemurietul In care te afli, dar fiind cä' vremea de acum cere mai cu prisosvrednicie asupra zabitlesculut in tot coprinsul Ore!, iar mat yertos «supramärginilor §i Divanul cunosandu-te pe dumnéta orInduit Intru acéstil ingri-jire de slujba, scriem Dumnitale, di de la D-ta se cere tót odihna:si nebän-tuirea despre cele impotrives ce ar cuteza ce! ca cugete turburä't6re si de aco-se envine Ea aibI acum datornica Ingrijire, mal ca adaos asupra zabitläculutscriind cu sträsnicie din partea D-tale si color l-altI zabitI din t6te judetele,ca s'A fie cu ochil deschisl' i mare priveghere a3upra odihnel locuitorilor a nuse intImpla mgcar cel mai mic lucra sup6rätor.

Al. Ungro-Vlahiet Dionisie, Grigorie Breincovilnu, Constantin Crelulescu,Griorie Ghica, Barba Vescarescu, Grigorie Filipescu, Iacovache Biza.

Ood. 96, pag 199. 1821 Ianuarie 22.

ISTORIA RONIÄNILOR 7

D-v6strI ata epistatilor ocnelor, cilt i ai vìlmilor, stti no plAtéscii i noult" ana -logon pe treT lunï, ceea ce se va cuveni.

Iordache Slatineanu, Constantin Golescu. 1821 Ianuar. 23.

De la otcarmuitoril Vrei runzetnescl.

Citindu-se inainte nóstr6, acéstg anafora a d-lur fratilor velitl LogofetT,am vrmjut arö'farea i cererea ce fac si fiind-crt in adevër urtnézá, a se facezabavá, pftnii la venirea stapanirel Ore, de aceea poruncitn d-vóstril boerilorcump6riltorI at ocnelor si al vrunilor, sui datl: pe douti lunt analogon al avaetori-or, ce se va cuveni a loa d-lor fratif velitI Logofet1 de la acesto dowl; huzmeturY.

Al Ungro-Vlaltie. Dionisie, Grigorie Ghica Ban, Barba Picarescu Ban,Grigorie Filipescu, Iacohache Rizu vel Postelnic. 1821 Ianuarie 23.

Cod. LXXXXVI. pag. 199.

CAP. II

Eteria. Tader.Preenrsorile mivArel de la 1821.

«Otairmuitorii prei rumeinesei» i mal apol Cäimacarnia luíScarlat Calimachi se gäsesc inveluití in indoita mi§care grec6.:i ro-manèsca, care acestä din urmä sbucnesce indatä dupá mértea luiAl. N. Sutul.

N'avem a face o istorie a dEterieb, ci a miFärei lui Tudor Vla-dimirescu i despre Eterie ne vom ocupa numaí intru cat faptele sein15ntuesc intre ele.

Cele petrecute in decursul secolulul trecut §i pan& la pacea dela 1812, deprinsese nu numal statele europene, dar i popórele, cudeea unei impArtiri a Turcieí, cu substituirea la statul otoman a unornoue state. Vechia impartélä dorad a aplacintel" tureesch nu incetézäa avea partisani §i dupa 1812 1).

Posibilitatea unui asemenea eveniment nu putea sá nu de§teptein mintea grecilor aspiratiuni, idealurl politice...

1) Vecp» Du ,iartage dela Turquie d'Europe entre la Russie, l'Autrichol'Angleterre et les Grecs, sous la médiation de la France par M. P. A. Dafau1 vol. 8 Paris 1812.

Linile Gaudin «Da soulòment des nations chrétiennes dans la Turquie, sescauses, ses résultats problabes, son influence pr6sumable sur les interêtsprésents et futurs de l'Europe en general et sur ceux de la France en par-ticulier. 1 vol. 80 Paris 1822. Gaudin fusese agent do afacerl francese in Bu-curescI. El cunóscea destul de bine oriental.

8 V. A. URECHIA

Evident, a locul unde asemenea aspiratiuni puteail sä se nasa,sa se maniteste, erati Principatele i Rusia, care se dadea de protec-tere a Intregei crestinetki orientale.

O prima manifestare a idealului grec se face prin o vechiä, asocia-tiune, bine cuventata in 1801 de Mitropolitul Moldovel Veniamin.aFreitiao n'avea in statutele sale nimic care sa o denunte ca pe c aso-ciatiune de caracter politic, dar nu tot a§a fu §i aEteria amicilor mu-selor» inflintata la Atena in 1812 i care, dei pretindea cä nu are la-ture politia, se onora cu prepdinta lui Capo d'Istria, ministrulpotentiar al Rusiel la congresul de la Viena. vorba cà acesta aso-ciatiune, ca ascundá mai bine idealul, onora cu membria deoruíre §i pe diverse capete coronate, ca Regele Davariel, al Vtirtern-berguluf §i pe Insu§I Imperatorele Alexandru al RusieL

Spiritul public grec deVeptat prin asemenea asociatiunl, o altaasociatiune nu intärdie a se lnfiinta.

Acésta nu putea nasce deck In Rusia §i la umbra protectiunel,marturita oil' nu, a imperiului rusesc.

La Odesa nasce Eteria, formata dupa modelul vechelor ccaeXponotetqsaü infratiri, cardelqii, cum le giceil Tamil%

Inflintäterfi Eterid de la Odesa fura Poetul grec Riga, fost Se-cretar al luI Alexandru Voda 1psilante, Impreuna cu Xanto profeso-rete, §i negutitorul Scufa, cel pe care In multe intreprinderl comerciale11 affair' i in Principate; mal apol intra i arhimanclritul Dicheu. Maimulti" aril' acestá asociatiune nu prea dete de vorba despre ea. NumaIdupa uciderea de catre Turd a poetuluI Riga, la Belgrad, in 1815,mai ales numal dupä. ce Mihaid i Alexandra N. Sign apatard domniaPrincipatelor, propaganda Eteriel devine mal activa, avend de paroläde recun6scere cuvintul Taapo5xL (opinca) la care respundea prin cu-vèntul lIaXoinst (per).

Eteria de la Odesa se agministra de un comitet secret apricare tocmal pentru a se tinea secret, dete nascere la avenuri varil,cart favorizeza progresarea asociatiunel. Cine era 1-1 apxt, comitetui ?Nu se gill% de a §opti astagi §i mane de a afirma, cu glas 11m pede,cá Insu0 Imperatorele rusesc duce inainte, ca ccpx1 asociatiunea.

In a§a conditiunI Eteria nu Intesçlie de a numera 200.000 de

ISTORIA ROMANILOR 9

membri §i printre aceia pe Ipsilante, fiul hil Constantin Ipsilante, caretn curènd va atrage In asociatiune si pe frate séd Alexandra, generalin &tea rusésed §i adjutant al Impératului.

Punènd inainte asemenea name, propaganda Eteriei este tot maifdli§a §i mai rodnicd §i in Principate, unde consulul rusesc Pini, nulipsi de a acorda protectiunea sa chiar la membril din sinul Eterie19compromi§I pub:ic fata cu Turcia.

Naum spune, cá apostosia Grecilor asupra Porte' otomanicescise uneltia prin taind de multi ani, in Scélele GrecescI, la Rumele, §ilaudele lor... cä s'atä sirguit adicd de ad ajuns lumindrile invétAtureila tot neamul lor §i necontenit cresce §i sporesce, rand sä, se achicainvétätura la cea dintaia" stare a Elenilor vechl, strAnio§ilor, alta nuInsemna, deck ca ai desteptat duhurile neamului.... ca sd ja armeleIn manâ asupra impératulul lor, réAérne din scaun §i sa iae

«La sfir§itul leatului 1820, se Lucia apostasia grecésca in Moldo-va de Mihai Vodd Sutul, cu cei de pe land dinsul ministri greci 2).

Dar nu numk in Ia§i se ivirä, in taind, eteri§ti in 1820, cila Bucurescr. Aci Naum scie, ca insusi Consulul rus Pini cu Dra-gomanul sed Moraiti, cu cdpitanul Gheorgache, cu t6te cdpeteniile ar-nä.utesci si cu Constantin Samurcas, lucrad in interesele eterieL

La Bucuresci insa se manifestad, doue tarafuri: acel al GreculuiC. Samurca§ §i un al doilea, acel a caruia esistentd am constatat'ohied din secolul al XVIII, dupd i acea de la Cuciuc-Cainargi. Acest aldoilea «taraf» era cornpus din ace1 cari arad pe grecr pentru Miterelele ce facusera terei. Numit-am acest al doilea taraf, ori partid, cunumele de «national», de §i originea lur nu era tocmai in de§tep-tata consciintd nationalä, cat in do'rinta de a scäpa téra de jafuriledomniei fanariotice §i a slujbaOlor

In ace-t al cioilea tat* era cunoscut deja in 1820 Tudor Vladi-mirescu. Consulul rusesc, dupa afirmatiunea lui Naum, a amblat satragd. in «taraful grecesc» §i pe Tudor, dar acesta dei de sigur nu

Vedi Gervinus pag. 148. Mernoriile GrecieI de Raybau pag. 176 etc.Manuscriptul luT Naum. No. 322, la Academie. Asemenea TerjI copia

acestuT manuscript la Bibiioteca Urechia'. din GalatT.

10 V. A. URECElli

avea hied indeplin cristalisat in capul sèd programul ce trebuia sáurnidréscii partidul säri national, nu pare cd primi sä intre necondi-tionat In mi§carea eteristd. Naum mal spune, cä Consulul rusesc Pini,sciind sentimentele WI Tudor, mil destäinuise t6te mipärile i sco-purile grecilor relative la Moldova §i tera romdnescd din care (totdupd Naum) ete,ria spera sá fa3d o «Nouel Grecie», färá numai l'adinvetat sá scóle pe panduri in tdcere si pe tot norodul, cu proclamatil.

Consulul sirnia, duprt Naum, de lipsd, sá sbucnèscd mivareaWI Tudor in téra romänéscd, ca sá zäpacéscd pe Turcia, sd nu in-telegä pe datä, cä mai era aci altá tnipare, acea a grecilor.

Lui Tudor, dice Naum, ii lngddui Pini sà se ridice spre däri-marea i stingerea stäpanirei fanariotesci, ce ad jdfuit téra i sä seridice cu m6rte asupra boierilor pdmènteni, ca unii ce ad fost uniti

impreund lucrätori cu fanariotif.Treb ie sä addogdm, ca la incepul actiunea ambelor «tarafuri»

se cam confunda. Erad najionalitï romoini, earl creded cá a ajutae eteri§b, ajutati de marele imOrat al Rusiei, era o fdptuire neme-

ritä, proprie de a asigura isbinda propriei cause nationale: revendicareadrepturilor ab antiquo ale principatelor.

De acea panä §i un Naum, roman bun, neintrecut, imputd uneorI iul Tudor dinmdnia lui cu cdpitanii greci.

In Iaï multi boieri eraii aldturea Cu grecii.In Bucuresci casa lui I. Samurca0 era vizitatd adesea de boeril

pämènteni.Intre aceia se afirmd crt era i Tudor Vladimirescu2).

CAP. III.Novus rerum nascitur ordo.

(Virgil).Tudor Vladimireseu.

De consultat asupra la Tudor si a miscä'riT de la 1821 recomandilm :a) Codicele 96 de la Arhiva Statuld. Codice care a servit luI C. Aricescu,

in scrierea sa despre revolutiunea de la 1821, imprimatii la Craiova in 1871.Codicele purta pe atuncl No. 88. Na mal pLírtii Disk' acum acest nurnér, cAci

Yell manuscriptul luI Naum, No. 322, Academie.Vec,11 Ion Gliica. ScrisorI atre Alexandri pag. 75.

ISTORIA ROMANILOR 11

acel care actualmente este sub No. 88 coprinde acte num0 de la Caragia, din1817-1818; b) Naum. Nantiscripte, In condica No. 332 de la Arhiva AcademiaRomfine. Copia acest0 codice se aflä si la Biblioteca Urechia" din Galatt Vedidiscursul de intrare la Academie a d-lal C. Erbiceann despre (Naum» ; e) Do-cumente originate si copii din Colectiunea Academia; (1) Asemenea din Colee-tiunea Biblioteca Urechiä (Ga'atf) si in deosebsf un codice original din 1821o) Acte si fragmente Tom. II de D. N. lorga ; f) Jurnalul frances Moniteurofficielz imprimat la Paris in 1821. Copil fäcute pentru Biblioteca Urechiä dinGalati"; g) Uricarul de T. Codrescu; h) Hurmuzache Colactiune de documentei) Documente din Archival Statu10, din Paris. (incA inedite); j) TrompetaCarpatilor, memorial 10 Drizeanit, passim; k) Traian, Jurnalul D-10 B. P.Hasdeil. Passim; l) Bälcescu Ofersul Revolatianaa In Romdnia viitcSre. Paris1850; 9n) Ubicini. Histoire des Principautéi Dantibiennes.

Eavaoq, duCOMILOVÉUp.ovccc irspi fig cpLÀtxla kaLptaç. A.131v 1845 siAcntCp.r.ov tatopotav C irept cç Xtv.ilç iTettp(; to tome cpr.Vivr. Natmata1834 si Aoxy.cov nepc szcanecoscog. Atena 1859. n) Vailant, la Romanie.

o) Régnault, les Principaulés Danubiennes ; p) Filimon, istorie grécg, 1859(detractor al 10 Tudor); q) Tricupis istorie grécii (detractor al luí Tudor);r) Raffenel. (detractor al 10 Tudor) ; s) Laurençon. IVouvelles observations surla Valachie par F. G. L. Quérard afiirmä, Ca', sub aceste initiale se ascundeLaurençon. Aces,a a avut pension de bäetf in orrt incl sub A. Sutu. Esteimpartial si chiar favorabil 10 Tudor de si a,proba óre-cum asasinarea 10 deciare Ipsilante. t) Cantù. Istoria Unisersalä ; u) Wilkinson. rableau historiquegdographique et politique de la Illoldavie et de la Valachie- -1822; v) QuérardJ. 31". Essai de bibliothNue historique da Provinces Danubiennes Paris 1857.w) Eoliac. Poesil i passim in prosii : cDomnul Tuior» poema etc. x) Ray-baud. Alemorit y) Rabe. In memorial 10 Raybaud ; graesce rail de Tudor.z) G. T. Gervinus. Insurrection et rdgéneration de la Grèce. Traducere deMinssen I. F. Sgonta Leonidas 2 vol. 8 Paris 1863. a) lordache Otteteli§anu.Memoriti, apendice la Aricescu; 6) Chesarie Episcop de Buzil Despre 1821 inapendice la Aricescu ; 7) lije Fotino nepotul lui Dionisie Faino, imprimat laLipsca (?) Traducerea romäng in apendice la Aricescu, de Sache Poroineanusi alta de Pavel Gheorgliescu. Petru Poenar, Discursul de receptiune la Aca-demie. Sion G. Respunsul la acel discurs. Popescu Chiriac. Memora", apendiceAricescu.

Cate-va note biografice despre acest bärbat, care la 1821, intraCu atata stäpanire pe scena politica i care, pentru mai toy istoricilnoVri de panä asta-f, a fost un «Deus ex machina» in mi§carea acésta.

12 V. A. URECHIÄ

Vom delatura t6te legendele, mai mult saù mal putin nimeritintroduse In biografia lui, legendele culese cu staruintä admirätAre, darnu §i Cu un discernämènt istoric, de rèposatul C. Aricescu in «Istoriarevolutiund romcine de la 1821 1).

Niel chiar afirmatiunile tiff loan Ghica despre Tudor, nu ne vorservi oblu, Mrâ de o buna ciopliturä istorica, dupd deprindereanóstra, de a desalci itele incurcate 0 a face sa iasä la sulul stativeipanza trainica a adevèrulul.

Legendele sunt placute, mai ales cand fac o aureola a unei figuriiubite, dar mai märéta se presintá figura ómenilor marl la laminanein§elätbre a istoriei.

Tudor mai inainte de tk5te nu este boer de nérn. E nascut lasa.tul Vladimir (Jiul-de-Sus) la anif 1770. Altil pun data nascerii lufla 1770, Nauru spune cà era nascut din neam prost de panduri.

Nici un noil document n'a venit sa verifice data nascerh. Deaca.Tudor era näscut la 1770, urma ca la 1821 sa fi fost de 51 de ani.Faptele lui, rapedele lui mersuri de la un loe la altul, se potrivescmal bine eu o vèrstà mal tinerä. Inclinam pentru data iriscerei de1780. La 41 de anl e omul alt-fel viguros de cum este la 51.

Admitem, fara obiectiune, ca Tudor a fost fiul seiténului ConstantinUrsu i al femeiei lui loana, din Vladimir, plaiul Gitortuluf in Jiul-desus. CA o 11 päscut vite la camp cand-va, nu este de ce sá nu credem.Nepot de cleric (tata mere at luf a fost ierm)ahul Nlitrofan, sottilde cand va al femel Iluxandra), Tudor trebui sà invete ceva carte.Din aitarul bisericei a e§it roiul de pioni af culturei nústre nationale.CAnd s'ar lace cercetare, s'ar gasi intre suitorit mai tuturor familiiloractuate din clasa ruai culta, la fie-care, metcar eäte un preot. La popaCiuhoi a.inv'état Tudor, cum scriii biografh lui, dar pe timpul mersuluiluI la §c615., nu lipsiaü i alte §coli decAt acele din tinçtile bisericilor :judetele Oltene, mai ales, nurnifwaü pe vremea lui Caragia, destuisateni sciutori de bucoavna. Apoi vecinätatt a Cu §c6te granitercscirornane din Banat, facuserä. in Oltenia o atmosferd mal luminbsäcat In restul VéreI. Aci la dascalul Lupu din Craiova, sé6 la o §c(S'ä

1) Craiova 1874.


pentru copil sèracl, de a Obedenilor din Craiova, unde-va, a mar in_vetat udor 1) peste subtirea carte ce inv6tase de la popa Ciuhoift,prea este sciut ca se pricepea la ale minteI, stand de vorbä. cu VlädicaIlarion Armil §i de aid puta fi §i hotarnic de mo0 i negutätoril,care cálätoria prin Austria §i prin Turcia i pe la Viena, i sa nuuitärn cá i limbi scia mai multe.

0 II lost o vreme cand, la Vladimir, Tudor in lipsä de hartieseria pe for de fag, dar mat' apor nu a dus lipsá de hártie §i o intre-buinta in cele din urmd a§ia, ca cele serse de el e hartie, sà fiedecrete de viata pentru patria *i natiunea románä !

Invätálura insá cea mal adanca ce o capäta Tudor, fu curioscinliade aprópe a suferintelor terel, a situatiunef gróznice a térantilui, ajdfuitorilor patriei, sub ori-ce nume §i. de ori-ce tréptä, a ciocoiultd,a boerimer, al careia, nu numai legenda, ci i faptele lui ni'l aratänearnic otarit.

Pandur prin nascere, cad din judetele oltene erarz inchegatecetele acestor Went viteji, Tudor luasá parte cu panduri de al sifu inresboiul rus dintre 1806-1812. La 1808 el semnézâ cu demnitateade c dpitan de panduri 2).

C. Ipsilante dete itézului oltean pro aceea de Sluger. 3) In timpuldomniel a lin C. Ipsilante Tudor devenise vätaf de plaid la Cloant, in1806 Septembrie 20, la extremitatea vesticä, a judetulut.

Luand parte stralucitä cu pandurif s'él la bAtaia contra Turcilorde la Fetislau, generalisimul rusesc il fácu «Parocic» §i i se acordddecoratiunea St. Vladimir, ceea ce fact] pe unii sä créglà ca de laacest semn onorific i-ar fi venit numele de Vladimirescu §i nu de lanumele satuluz unde se näscu. CA era un vitéz o spune §i Gervinus«il etait un soldat hardi et d'une grande expérience de la guerre» 4).

La incheierea päcel de la 1812 Tudor se vede amenintat deTurd, earl 11 urail mult, pentru cä le cä§unase multä perdere in timpul

Gervinus nu documentézg asertiunea lui, a Tudor era (sans instruction.Ve41aotul la Ariceseu in Istoria Revolutiund de la 1821, in anexe, vol II.Gcrvinus ineurcg biografia luT Tudor. (II y avait à Boucarest dans la

troupe de l'hospodar un certain Theodore né a Soulza dans la petite Valachieet appel6 Vladimireseu de la d6coration qu'il portait. Tona. I p. 179.

Ve4I Gervinus T. I pag. 179.

14 V. A. 1.1RECIIIA.

rèsboiului. Sim(ind cä, cu tota amnistia obligatorie dupa tratat, Turciava perde, Tudor se refugia in A.rdeal i merse }Ana la Viena, unde i§i

regulä o asigurata intórcere in téra, ordonatä. noulul Domnitor Caragia.Unii biografi afirma, ca Tudor nu numai fu impus lui Caragia,

dar inca pretind, cä vitézul pandur era temut §i respectat de acestDomnitor, ha lie cal consulta cu incredere de cate ori avea säimpunä vre-o dare asupra Orel. Faptul cà in done" rindurf Tudor afost vataf de plaid la Clos.ani (judetul MA-de-sus) Inca nu documentézaasertiunea lul Aricescu, de bullet's relatiuni ale tut Tudor cu Caragia.

Resvratirile pandurilor olteni din ultimil am al domnielCaragea nu sun t din cele tocrnai de natura a imbunätäti relatiuniledintre un apitan de panduri ca Tudor, cu Domnitorul Caragea.parte din tirnp, cat nu fu vätaf de plaid, Tudor it petrecu la locuintasa din Cerneti, urmärind desfä§urarea evEnimentelor §i pe t6ta çlivaconvingèndu-se de oreirea regimului boieresc, combinat ca cel aldomniei Fanariotice. El intelese, §i ad i e meritul lui, eä curentulanti-grecesc este puternic in térá§i cá la prirnul moment va isbucniresmerita, in care se vor prabu§i Great §i va scapa Ora Rumanéscadéca mi§carea pe care o intrevedea va ti bine conclusa.

Pentru dansul nu era explicabilä lick6rea latina «Eventusstultorum magister». Tudor nu Wepta nimic de la intamplare, ci c'ologica de oin de stat remarcabil, el prevedea desfä§urarea evenimentelor. De sigur ca av6nd asemenea calitätt a trebuit sa displacä gre-cilor, care prin condeiul lui Gervinus, 11 declara om, sans instruction,sans conscience aucune et plein de per fidie rancunière, et d'ambitiongrossidre, comme le sont tous les barbares soutenus par la fortune"9.

Gervinus pretinde, ea' Tudor a fost ademenit de Gheorgaki Olim-pianul, sa se pana in fruntea unei mi§cari din causä ca avusese maimulte procese complicate (! l)

A.cest grec «en flattant la vanité et l'ambition de Théodore» sperasä'l aduca a faptui pentru interesele Grecesci, sub aparenta uneirni§cäri romanesci i chiar anti-grecesci. 2) Gheorgache grecul im pin-gènd pe Tudor contra fanariotilor ! !

(T. I. p. 180).Gervinus I pag. 180.

Adevérul e, ca pregatirea eteri§tilor, a putut fi un Indemn pentruTudor. Pentru Tudor eteria este numal ocasiune, iar nu scop.

Unit' biografi afirmé, ch.. Tudor a fost. fäcut legaturä cu boerulC. Samurca§i, sa se inroleze cu pandurii sal intre eteri§t1 in folosulcause): grece§tf. 1) Adevèrul este (1 Tudor a creçlut un moment CA erain avantagiul cause! pentru care lucra, sa'§I diriga actiunea paralel cua eteri§tilor. El insà nu urmaria acela§ scop §i din t6te vorbele §ifapturile luï, domirit räsare, ca el maï putin ura pe Turd deck peFanarioti §i mai ales pe ciocoi. Apoi Insu§i Gervinus recun6sce ea*alt scop urmäria Tudor de cat Eteri§tii.

Ori cat am Inlatura legendele despre Tudor ca ne-amic al boa-rime!, faptele §i documentele ni'l aratä ast-fel. Ori de a slujit, ori denu a slujit el in casa vre-unuT bolt'', care l'a maltratat, adevërul e eaintocinal ca amicul sôù episcopul Ilarion al Arge§uluI, era convinscä relele Orel' provin de la boerimea pamanténé, care devenise c6dade topor in mana Domnilor Fanarioti.

Naum sub impresiunea opiniunilor boieresci asupra lui Tudor, nuvdçlu, la primul moment, in mi§carea luT, deck «patima» ce i cunósceasupra stapanirel §i asupra boierilor, de cat rësbunarea, acea stä-panire §i acel boieri refuzat plata a «nisce bani, ce dup. socotélalul qicea, ca-i este datbre teara sa-I plät6sca §i nu'i platia».

1) Naum afirmä ce'l dreptul cä, Tudor era MOles en conducätoril ete-rietilor din BucurescI he'd din 1820 ei annul° cu consulul rasesc Pinis, citdragomanul acestuia grecul George Moraitu ei C. Samurcae. Dar tot Naumadiloga, c eterietiT acestia (sand ca Tudor Irlaclimirescu ca a romiln, nu'ldescoperea cugetarea socotela ce aveati pentru Moldova si tera remit-n6scI. Va sà 4icä eefiï Eterief din Bucurescï cunosceail sentimentele romilneale luT Tudor i bine scieail di el proectézil salvarea patriel sale, iar nu a GrecieT.

TotueT Eteria, sub protectiunea puternicii a WI Pinis, sperä cà revolta luiTudor va putea servi i interesele revolta grecescI. Naum, de alinintrelea omdin popor ei bun ron3fin, acusä pe Tudor, cä a primit sb" intre in relatiunI cuEteristiï. cProstul pandur Theodor nesciind cele maï adfincT uneltirT ale com-plottiluI grecesc i cui pe Runl voesc a'l area nutnaT organ pânil sa'sT inlesnésdi

tr6ba lor, creqênd numai cele ce i s'ail ar6tat, ail primit cu bucurie sä lepuie in lucrare, avènd Dial ales §i patimrt asupra steipa'nird fi a boerilorpentru wisce bani, ce duptí socotdla lui Oicea este datóre Ora sit'T plät6scilsi nu i se plätea si nildäjduind ca omorand t6ti1 tagma boer6scii se va face el

panduriT luT boerff Orel ronitinescT, moetenind mosiile si t6te avente lorcele nemieciitóreb.

ISTORIA ROMINItOti 15

16 V. A. URECHIÀ

Gervinus inca pomenesce de procese complicate, care l'ar fi su-pa.rat pe boieri. Este a mic§ora pe nedrept motivul sbucnirei revolu-tiunei. Naum mai adaogà a explica mirarea in fruntea cäreia se puneTudor, ca pe o mi§care anarhica-sociala, Dupa el, Tudor nädajduia«di omoränd Mkt' tagma boieréseä, se va face el fi pandurii luti boiertiai térei rumänescti, mogenind mo§iele t6te averile lor cele nemipett6re«

Dar ad i o noua. intrebare : de cat-va timp unif biografi §i ótnenipolitici moderni i§f propun sä probeze, contra lui Naum §i a faptelor,Tudor era inteles cu boierii sa flied revolutiunea da la 1821, §i ca deei1821 nu este numat a claselor desmo.stenite, ci mai ales at claset peatunci diriginte.

Dar pe ce documente? Bine, Nautn nu va putea proba, ea Tudorpentru un scop personal lace revolutiunea de la 1821, dar nict nouiibiograft at lui nu pot documenta teza lor, prin care vor sä imputinezemeritele istorice ale partidului national liberal.

Nu, boierii de la 1821, n'ati fost intele§i cu Tudor.Nu qic ea nu se va fi gasit vre'un suflet nobil, vre-un Golescu,

care sa simth ea §i Tudor, dar este absolut fal0 asertiunea a preala-bilei intelegert dintre boieri §i Tudor la 1821. Nu este documentatavorna lui Aricescu (pag. 37), §i nici a maiorului Buriteanu, ea boie-rimea jurase liii Tudor Inca inainte de isbucnirile revolutiunei, cä vaft. Cu dansul in mivare. Acésta n'a rost §i nu I utea sa fie, dupä chiarlogica desfäsurarei miFärei nationale.

Acéstä mi§eare nu e de altä parte opera WI Vladimirescu, ciacea a mat bine de un secol anterior de lucrare.

Nu boierimca care a devenit slugä plecatä a Fanariotilor simt.eanevoia rèsturnarei lor, din interes national, ci acele straturi socialedin natiunea romana, care se e,onvinsesera pe deplin, ca de minunese inteleg boierii, fie cat de pamènteni, cu Fanariotif, pentru a prada

1ngenunchia clasele desmo§tenite. 'rudor nu avea sä dea el odirectiva initialä mi§carei, aci directiva era data de atatia necunosctitipioni, ante-cursori ai revolutiunel de la 1821.

S'a inteles Tudor cu boieriT, el care la intaiii Ianuarie 1819 exclama,fatä Cu Ilarion «De of, OM, vol, face 12 pärechi de opinci din peleaa 12 velift din Divan»? Daca eteri§tii cantaa marsilieza lui Riga :

Vecki Scrisorile lui Ion Ghila catre V. Alexandri Pag. 74.Vedi: maY departe acéstä scrisóre integral.Despre m6rtea WI A. Sutu vecjI Ilie Fotino nota de la pag. 3. Ilie

Fotino ()ice, cä la plecare Tudor avea numai 25 de ostenY strbT 9i bulgarT. Von.

«42CXot poo aolactxtparmi(.Ao0.ot. voy.sea Cog ICÓTS

eixpCow MoocooXpeounTç 'EXXecSoq 'Ca%) Topavvow»I)

Tudor canta i el :Ilfugur, mugur, mugurel

Bate D6mne'in ciocoi,(Cum ne-aii, biztut el pe not).

Revolutiunea de la 1821 este mal putin nationalä, decät socialä,A§a urma sä fie, repet, dupä ins4f evolutiunea el in decursul seco-lulul XVIII-lea. Este deci eronata afirmarea intelegerel boerilor cuTudor, inca de pe timpul cand traia Alexandru Sutu. Atka e de ade-vdrat cä boieril nu se inteleseserä cut Tudor, a «Otceirmuitorii» segr'äbesc, la 30 Ianuarie 1821, sä denunte Portel miwarea WY Tudor, cao mi§care vatamdtdre ob§tiel §i talhärdscä.

Pe platforma de luptä aleasä de Tudor, nu se putea Intáini caboieril ca aliaI, ci numal ca supue, precum ii va avea un moment,din Martie papa la Mal 1821. Este evident cä Tudor va cäuta sa des-cepte in sufletul boierilor simtiminte mal romänesci §i mal grijilivede sòrta claselor desmotenite, dar vat! pan& in fine el nu isbutesce.Intr'o scris6re ce el adresézfi, dupa sbucnirea revolutiunel, catreVornicul N. Vdcarescu, trämis de boieril din Bucuresci in contra luI,Tudor if imputa qicèndul : aDumnéta po norodu, ca al cdruia sanges'ati hränit poleit tot neamul boeresc, II socotesci nimica §inumai pe järuitoriI lul 11 numesd patriotl! lacar cä eù niel asupraacestel tagme a boierilor nu sunt voitor de rdii, ci Inca maT vartos levoiesc intregirnea Ve41 dar, ca Dumneqed a inanetrit inimelemal marilor nWri. Dar cum nu socotiti Dumnév6stra, ca patria sechiamei norodul, iar nu jelfuitori luit »2).

Dar sä luam acuma, ca cundscem cine era Tudor, naratiuneaevenimentelor in ordine cronologicä.

La momentul mortei luI Alexandra Sutu 3) Tudor se afla in Bu-

Nark Romanitar de V A. Urecha Tom. XIII.2

iSTORIA RONANILOrt 17

curesci. Plecarea lui imediatâ impreunä ca un numër de asociati Wenila indemnul lui Samurca. , ar putea sä confirme incdt-va asertiuneaoträvireI DomnitoruluI in interesul causel eteriei. Scriitoril pun pie-carea luí Tudor din Bucuresci la 21 Ianuarie. Ilie Fotino o pune la

Ianuarie. Dupd Ion Ghica plecarea a fost la 22 ¡aunare 1821 1).Naum narézA ast-fel plecarea din 13ucuresci a lui Tudor.«Teodor Vladimirescu aflandu-se la Bucuresd Inca din luna Noem-

bre i luand vdtdjia plaiului de la judetul Mehedint1 prin ajatorulconsulului rusesc, ad petrecut in Bucuresci panà la m6rtea lui AlecuVodd Sutul §i atunci lOnd tóte cuviinciósele povdtuiri de la complot§i o surnä de haul*, ca sä.'§i inlesnésa Inceperile, cum §i de la CdpitanGheorghe pe nepotul &di% cu 50 de arnäuti intearmati, indatà dupànadrtea. lui Vodá ad e§it din Bucuresci nóptea i impreundndu se lamarginea oraplui Cu un Dumitru Makedonski sudit rusesc, ce§i acelai§f liase povèluirile de alai nainte de la Consulat, s'ad intins calea Cugrabd pe la pólele muntilor judetului Argq i Välcea» 2).

Otcarmuitorii Orel rumanesci dupd ce ad* vestit Portei mórteaDomnitorului, dupd ce prin o carte deschisd cdtre ispravnici ad in-cunosciintat §i téra de asernenea mdrte, fäcèndu-i rdspunptorí «deori-ce neorcinduele dirt par tea fdatorilor de rele, cari ar da pricintide turbureiri §i neodihntt ob§tiei norodului» 41 intorc atentiuneaasupra:svonurilor imediat rdspandite §i departe de a aproba rni§-carea despre care drnbla vorba, iad diverse mdsurf prin care credeada asigura ordinea publicd. Ap in circulara mai sus adusd pentrupaza hotarelor Wei §i hotärirea luatá de a meinga'ia tagma pandurilordin cele 5 judete °Rene,' la patriotismnl §i vitejia cdror apelézdmuitorii din Bucuresci, indatd ce primesc scire din Craiova, ca acéstäWire se agitd §i e gata sá trécd in partea lui Tudor.

Vadd-se cu ce momell vor sä impedice pe Panduri de a lua partela mi§carea lul Tudor :

Miltitz cutre Regele serie din Constantinopole, 14-26 Februarie 1891, eä Tudorcn'ayant d'abord quo 46 hommes il en rassembla bientOt 700 (Iorga II. p. 566)

Veql Ghica. ScrisorY care Aloxandri pag. 75.Pag. 33 copie.Cod. 96. pag. 198.

is V* A. IIRECHIA

Nol otarmuitoril Ord runteinesci

CinstitT Dumnév6stra boierilor ispravnicT ot sud... sciut fiind atat note()boierilor, eAt i tuturor de obste, Lila slujb i vrednicie art afétat dupavremT tagma pandurilor din cele 5 jadee ot preste Olt, in cat putemdice, ea in multe rindurT cunoscut isbavitorT i aperatorT ai Ora derele si nevoile ce o inconjurase, ca chiar primejdia vietiT br, arattindu-seca atAta rivna i iubire de patrie, 'Ana i viata pus'o in primejdie ;acésta dar osArdnica slujba a lor, ce de obste este cunoscuta, precum maTsus ()teem, nu numaT ea n'am cugetat vre-odini6ra noT boeriT prunêntenT aférminea zadarniert, ci inch' tot-dea-una am fost pornifi ea parintésca dorireea sil li se faca cuviinci6sa resplatire, Cu lacere de bine si privileghiuffdin parten stapAnireT, potrivite cu slujba i vrednicia fies-caruia ci cu

acestI vrednicT de lauda patrioti s'art fost lepadat in dajdie in vremeatrecutA, precum i in rindul altor bresle fost asedat uniT dinteinsiT, darnol n'am incetat tot-deauna cu rugaciunT catre DomniT oblAnduitoril Ora, casil ridice de asuprrt-le regpunderea de orT-ce fel de dajdie mfingile pentraslujbele i ostenelile lor, AmAind tot in starea ce ail fost maY nainte, ci cAndail fost acum in cele dupa urma, luminat fiind de Dumnedeil reposatul DomnMaria Sa Alexandra Vodil Sutul, ce ci primise rugaciunea si era sa se dea cu-viinci6sele poruncT, dar din nenorocire intAmplAndu-se de Wail bolnavit, dupacare dat si obstésca datorie, art remas treaba nepusa in lucrare ; acumdar remitind obladuirea te'reT asupra n6stra, Intro alte ingrijirT ale °tea' nnuirel.nu am pus la uitare si pe maT sus numitiT pandurT, ci ea sfat de obste amchibzuit, ca cAt maT in graba sil-I isbavim de sub jugul dajdilor ci iata prin-tr'acésta carte a DivanuluT, poruncim D-v6stra, ca de acum inainte sil cun6scety.pe'totT panduriT efitT se vor fi afiand inteacest judet si vor fi fost in slujbaduprt vremT, ert stint cu totul nedajnicT, or birnicT, de se vor fi afiiind in rindcut Ora sail la vre-o alta bresla si orinduiala sa nu avetT a le face superareca vre-un fel de cerere de dajdie care acésta porunca se le facetT cunoscutatuutror de obste, ca sa le fie sciuta, ea art a fi nadajnici in vecT ci sa se bucure,dar si el sa se arete cu Mta supunerea ciltre stäpa'nire, fiind tot ca aceeasTrivna i credintrt si iubire de patrie, la slujbele ce se vor orindui si tot-de'aunasit' fie gata si cu armele in mina, spre intfimpinarea de off-ce reutate ci In-frinare si impilarea fac6torilor si cugetatorilor de fell carT turbura odihna siliniscita petrecere a locuitorilor, urmfind intru Oft) &LIDA poruncile ci povetuirilece li se vor da ; si c aff primit porunca acésta si ati urmat precum maT susseriem, sà avem respunsul Dumnév6stra 1). 1831 Ianuarie 30.

CAA de puLin a isbutit otcarmuitorii cu asemenea promisiunl §i

Cod. CXVI pag. 203.

ÌSTORIA ROMINILOR 10

momele fata Cu Panduril, pe langa earl trimiserä pe Dumitrake Bi-bescu, sä p6ta vedea din masurile ulterior luate : schimbäri de is-pravnicl In judetele Oltene §i mai cu sérna dispositiunea luatá de ase a§ega strap do a lungul Oltulul, ca sá impedice trecerea lui TudorCu cetele sale, spre Bucurescl.

Era tradivä buna-vointa a otcärmuitorilor catre taranil panduriIn anii din urma nu mal putin de 10 sate din Oltenia se revoltarácontra impilätorilor proprietarl, intre cari insusI boiarul Gr. Bran-covénul.

Am aratat in urma cum Calmä.camia0 Divanul Craiovei propuserälui Al. Vodä Sulu', sá fie batuti prin targ, cate un num.& de taranidin fie-ce sat revoltat. Inst4f grecul Domnitor fusese mal uman,cad nu aprobase bataia L.. Dar nu era numai Tudor care indemna laréscóla. In judetul Ramnicul-Valcea o predica i un alt om, ramasobscur, Cu numele Barbatescu.

Revolutiur,ea a isbucnit la 21 Ianuare, lute() Vineri, séra. Naumpretinde a sci, cà instigatorul el §i a lul Tudor a fost consulul rusekPinis, ba merge cu nedocumentata afirmare O. 4ica, ca i primeleproclamatiuni 'ale luI Tudor, s'aii isvodit (redactat) in cancelaria con-sulatului, prin Dragomanul Moraiti.

Inca odata, Pinis i Moraiti nu vor fi vaglut Cu ochT rël mi§carealul Tudor sincronisticä ca aceea a Eterief §i nu negam, ca §i Tudorca §i. grecii, 1§I punea ultimele sperante in protectiunea Rusiei fatä.cu Turcia. Apol Tudor era vechia otean, care luptase vitejesce alä-turea cu muscaliI.

Din tete aceste privinte se explica relatiunile lui Cu Consululrusesc. Dar de aci pana a serie, ca Naum, ca revolutiunea de la 1.821este operä. a Mustalilor, este o diferinta capitalä 1

Tudor fail de a face nici un act de ostilitate 1) merge sägétä cua sal la judetul nul-de-sus, aci aflä gata pre eel intelesl cu el pandurI.Din 50, cat! era, plecand din BucurescI, pe data numara sute. Cu pan-duril sal arestazä pe ispravnicul clucerul Dinicä. Oteteli§anu (cela-l-altispravnic era In judet) i '1 inchide, sub pazä, in Möndstirea Tismana,

1) AfirinR acésta insiT cOtefirmuitoril» In arzul lor la P6rtii, din 30 Ta-tman 1821.

20 V. A. URECHIÀ

ISTORIA ROMINILOR 21

puf-16nd mana pe administratiunea judetului. De aci trece in judetulMehedintl, chIam6nd sub arme pe pandurl.

Naum, dupa obiceiul luY, explica graba cu care se inchiaga o§tirealui Tudor din panduril de prin judetele Oltene, prin promisiunile dejaf, ce le ar fi dat Tudor §i ca vor deveni eI boierI aI 16reI 1)

CAL de fa10 era explicatiunea lui Naum se pòte vedea i din pro-clamatiunea-manifest, adresata de Tudor catre Intréga t6ra. Aci Tudoropresce tocmal jafurile §i ordona respectarea- avutulul ori i cui,chiar §i al acelor carl aù adunat acel avut din jafuirea tèranulul.

PROCLAMATIUNEA LUI TUDOR VLADIMIRESCUCdtre tot toporul Romlin din Bueuresc't ci din 16te cele-Palle orale

§1 sate ale preY Rumânesa

Dragoste frettéscci §i setnettate!

«Fratilor locuitori ai acestei tëri, nu se impotrivesce de a zdrobi«cine-va Hui; cand un érpe ese inaintea vóstret, trebue set näväliti cu«pari §i sei-1 omoriti; Cu cät mai virtos celad simiFi rancie §i ru-«perile din trupurile v6stre, prin cari balaurii, fliva §i nóptea, sug«tot scingele din voi inca' de vil., precum de tare/ vedeti; ace§tia sunt«precum ff cunó§teri prea bine: Greca i boierii no§tri, atat partea bi-«sericésca, cat i politicéscä. Panä ceind dar vom suferi ca nisce do-«bitóce, cänd rëul nu este primit niel de Dumnefleft 2 Perderea rëttluioinaintea lui Dumnefleft este lucrul cel mai bun (find-cei este Dum-«neflat); ca set ne asemetnelm §i 710i cú dänsul, trebue set setvir§im bi-«nele, care nu se p(Ste seivir§i dacet mal intetifi nu vom goni rëul ;

1) c Din T.-Jialuï Tador treand la Illehedinff ali inceput s stringli lanadinsul tót tagma pandurésa i invitându-I le aducea aminte de efite slujbeah' fileut férei i ei1 stgpanirea fanariotéscA dimprennil cu boieril p'ám'é-ntenT,In loc s'á le résprátéseN, slujbele i primejdiele lor, pus la dajdie

lutindu-le multY banT, i cl pana a veni alt Domn, acum e vremea eu-viinci6s4, sI ja top.' armele In manA, i ceI ce n'ati arme A' se intrarmeze culand de fer, eu top6re i ori ce alfa' armA ar putea sI ridice viata; plata si,hrana lor sI fie jaful easolor si averilor boieresef, iar nlvllirea lor, s'o In-drepteze asupra stäpanire grecesci si asupra tótel tagmeI boieresef, faja' osebire

omóre pre top' de la rujo la mare, sa le stilptinéseri si averile si ski se facliei bojen aitillref In local acolara». (VelI copia la Biblioteca UrechiA,Vecji la Academie cod. 322).

22 V. A URECIIIÀ

Copie din tiny la Biblioteca (Jrechia. re;l1 Uricariii, XII i Anexandsträ

Copie, biblioteca Urechia pag. 34,

«dupd cum pánd nu urtnézd iarna, nici primd-vearà nu se face. A ¡lis«DumnOet Sd se facd lumina §i s'a fdcut; dar mai intdiA a lipsit«intunericul.

«Asemenea qi locultiitorul lui Dumnefleil prea puternicul nostru«Thiperat, cloresce cd sa trdim bine, ca nisce credincio§i ai lui supue«0 nu iartd relele, präçlile i desmo0enirile, ce le aduc peste capetele«néstre tiranii §i lipitorile aces tea mdr§ave de Greci, dimpreund cu«boierii no0ri. Ndväliti dar fratilor, ca cu reul sei omorim reul §i set«iasd din noi binele, §i, alegènd pe cel buni boieri af no§tri de cel«r6I, pe aceia sä-I cunócem ca al no§tri, cum §i lucratort al binelul,«ca sà iasd de la noi binele clupd cum fdgeiduim. Pentru care dar«greibiti-vd set ve ridicati toti, cdt mai in grabd, cei ce veti avea arme«cu arme, iar eel ce nu yeti avea, cu suliti, cu top6re, cu furci, cu«pari, §i cu ce veti gdsi, qi tara cea mal micd zgavd, alergati unde«véti auli, cd se fac adunan i pentru binele obyei, §i pentru folosul«terei ; i dupd cum ye vor povetui cdpeteniile, ce vi se pun, aqaurmati ; qi ori unde ye vor trimite aceia, acolo sd ve duceti; pentru«cd ajunge, fratilor, de cdnd lacrimile dupti fetele nóstre nu se mai«usuc. Ve incredintez, &Ord acésta, cd nimenea din vol va avea slo-«boflenie, tara de poruncd in tad vremea, pe cat se vor face aceste«adunan i ale Ord, a se intinde mAcar pand la un bob, §i al lua«din casa vre-unui negutätor, vre-unul locuitor, saä vre-unui boieramäcar, ori-cat de rè'il ar Ii adunate stärile acestora ; ci numai a«acelora ce nu se vor ridica dimpreund cu noi, se vor lua in oyésca«folosintd».

(Iscdlit:) Tudor Vladimirescu

Naum mal aduce acusare lui Tudor, CA a indemnat tbraniinu mal plätéscä ddrile cdtre Vistirie §i cà le-a promis scutirea petot-d'auna ((de däjdil §i de cele obicinuite cirepte ale parnèntului lastapanisi mo§iiloro

Nu e mirare ca Tudor sä fie ingdduit pe teranl a nu mal da, Mráde niel o socotélA, ddjdif nelegiuite, dar vom aduce mal departe un

ISTORIA ROMiNILOR 23

act sub seinntitura lui, act prin care el insu§i ind6mnä pe tärdnimepldtésca däjdiile datorite, cl numal cu asemenea mijleice se pnte

tine Wire, spre mAntuirea Orel.

Pe cand Tudor progresézä in judetele oltene, ce fac «occirmui-torii» din Bucuresci?

Agentia austriacd intrébä la 21 Ianuar pre boerl ocännuitoriiterei ce este ca Tudor §i cu mirarea lor ? Boerii nu réspund decat la 1 FLbruar dupä ce all expbdiat arzul la 136rtä.

Bòspunsul «occirmuitorilor» e cal urmätor:

De la otcarmuitora Domniel érii rumanescl, care cinstita chesaro-craiasa aghentie.

Nota cinstiteI aghentil de la 29 ale luT Ianuar trecut scrisä, ca cinsteam primit gi la intrebarea ce ni se face, ca sll dm o sciintä pentru ceT CQs'atí ivit C11 arme in manä" supárand obgt6sca linigtire a ValahieT ce micIce nAsuri: s'ail pus in lacrare spre obgtésca sigurantä ? féspundem cinstitaaglientiY, el un Tudor Vladimirescu, carele in vremea trecuteI räsmeritefost in slujbil ostilg6sa, sub numire de ofiter, insotinda-se i ca un Dimitrie,Machidonski ofiter Rus, indatii dupii ce dat sfirgital reposatul DomnAlexandra Sutul Voevod, incärdogandu-se i ca altiT, all egit din BucurescIapacand drumul tot prin pólele muntilor, all ajuns la Targul JiulnI ot sudGorj, Yiiierï Ora, la 21 ale trecutuluT lanuar, fä'andu-se ceata insotitä a lorlude 40; de aid i panil acolo pe drum n'ail sup'érat pe nimenT, nicT ailgubit, iar acolo inteacea séra sosind, all coprins fa'rä veste pe stoluicul Con-stantin Otetelegeanu, ispravnicul, ati arädicat 4icandu-T, ca' dapä co vorprinde gi pe tovariigul sll, atanci II vor arta i poruncile ce all ; pe tovaräginsä n'aii putut sal prindä, fiind ea' lipsea in satele judetuluï. dupä trebuintil,iar pe Oteteleganul tot inteacea nópte luandu-1 ca daugiT dus de Pailinchis in móntstirea Tismana. De acolo trecgnd Teodor in vecinatul jack:4 alMehedintulta, all Meat in scris publicatiile sale, chTämand norodul sä se unéseäea dànsul, fägiiduindu-le slobo4enie de sub supunerea Domnilor gi a boierilor ;dapä insciintärile ce am prima pang acum de la dregkoriT Valahiei ceT mielniel supt;,rare sec vre-o paguba n'art facut aceia nimt:nul i se alla ca totainchigl in numita mänästire a TismaneY, mal sporindull nu márul órnenilor.NoT dupä datorie indatii am pus in lucrare tole caviinciósele mijlóce, atiltpentru a le faia Writ' chinonia,ce se silesc a avea, cat i pentra a le zadärnicicugetele lor i al risipi ca total. Intru aceste ingrijirT aflandu-ne, nu lipsirncu einste a face gciut cinstiteT chesaro criiegtI aghentiï.-1821 Februar 1.

Cod. 96 pag. 201.

24 V. A. URECHIÀ

insil Dregkorii din judete afirmä in raporturile lor, ed. lu-crärile Jul (Tudor) nu se asémanä cu ale until What., ci cu aleunul apostat, incä de mal 'nainte chibzuit, hotärit si gätit in faptede apostasie».

Dregátorii declarä, cä, el nu sunt In stare a se impotrivi luïTudor, flind-cä el cu proclamatiile luI aii tras länga clandul pe totieel ca cugete rele : arndutl, bulgari, sèrhi, romanl; aú ridicat:si penorod in picióre.

Acum boerii se decid a trámite contra capitanuluï Tudor pe unPolcovnic Costi cu 150 (5men1 inarmatI si ail poruncit &are cela-l-altispravnic de Gorj, sä ridice petoi pläiaii i pandurii, sä stingä acéstatálhdrésca pornire inch' de la inceperea ei 1).

Apo! ail scris boerilor si Caimacamulul Craiovei cum si dregäto-rilor i zabitilor din judetele de peste Olt, ca stränend potera sänäváléscä asupra luT, ca sä-1 prinTá ca pre un tdlhar §i sä intemeezeliniscea norodulul locuitorilor.

De o datä Bucurescii sunt plini de proclamatiunile WI Tudor. Dre-gätorii din judete trämit i el la Bucuresci copii de asemenea procla-matiun), ua i dupd arzurile adresate de Tudor la Pasalele de pesteDunäre si la Constantinopole explicänd revolutiunea.

Proclamatiunile impräsciate in BucurescI sunt citite cu dor declasele desmostenite si ele se conving, cä nu este adevdratä afirmareaotcä.rmuitorilor hoer)", cä. Tudor este un tälhar.

Otcarmuitoril nu mal pot tdinui miscarearpe care o calificä acumturburarea unel cete de teilhari ce s'aft arétat peste Olt cu cdpeteniaunui Tudor Vladimirescu. Tudor protestä contra acuareY la 28 Ianuarieprin acést'd epistolä :

De la Slugerul 7 ucior, clitre (140 Clucerul (Jonstantin Ralet,ispravnicul ot

Arhon Clucerii!

Phtfá acum nurnal: prin aucjire au(parn c Dumnòta strigi cutre top', curaa-91' fi e0t la hotie, ca sg, prai lumea, 0 nu credeam ; pentru-cä ell me

Belli a nu sunt hot; iara astA-41, In CeoviirnopnI, gäsiI In scris, sub iscAlitura

I) (Naum).

Durnitale, la mana unul' hotil, anume Paul Nicolicescu, cäruia 'I daI vole caprimpi din preunica totT eel' ce se aflg ea mine, orI vili sail mort.

Din acésta te cunoseT ci escI om procopsit! si m mir de unde al D tavoie ea si omorI Raiaoa ImpiratuluI!

Si pentru ce ? Au pro semne nu vi ajunge c i-aff. prädat i i-atï des-puiat, ping cänd ail rimas ticäloii tiranl mai golI decitt mortiI eel' din mor-mCintuff ? i acum se vedo eg averf pofti ca si omoritil NumaY sit sciI cifniel Dumne4eti, nicT prea puternica Impäritie, nu vi va Ingidui; oil Insu nicInu sunt hot, niel am fost vre-o deg, niel voI fi ; ci sunt, atilt ed cat si ceIimpreung ell mine, esitI pentru ware folos obstesc, si al celor mari i al colormiel; i spre mai. bung pliroforie, ve! citi Dumnéta aceste doui copiY, (procla-matie i arzmahzarul). lar Dumnéta prea rig te-aT purtat de al' spart orasul,si sfirlmat lumea, färi a te uita mai departe, ci numaI ca un cuvint,eu asI fi hot si asT fi venit sit prad lumea, FAA de a sci ce 4icl' ; ci iarägl41e, s scii c eu sunt cel maT bun flü al patrieï mele; si de la BucurescIping aicT am voila tot prin orase si sate, si nimenT nu s'a supirat de nimica;ba Inci si ziriflule judetelor, erail Incircate de ban): si Pia de cum nu s'ailclintit, i iarisI de asT fi fost hot, precum 4icY, de mult te-asI fi luat de acolo,ci mi. rog Dumitale, de estT patriot, lasi-ti acest fel de fantaziT i adunimal' In grail orasul la loc. Pre Turd)." ce i-aT luat dupe la locul lor si i-aTstrins acolo, di-le drumul, ea &Ali mérgil la treba lor. Nu da pricing legita-rilor color sänte, ci la urmi nu ve! putea da rispunsul. §i maI mult si nu dal'pricing vecinititiT (mäcar ei le este sciutg celor marl' trebuinta cea de obstefolositére); si Panduriï ce al' adunat acolo, di-le drumul ca Sli ving si mérggunde sunt de trebuinti, i Dumnéta mergI la conacul IsprivnicatuluI dellcautil trebuintele Dumitale, firi de niel un fel de temere sail ingrijire ; ase-menea si Dumnéhif Besléga. §i de eitre mine, sail de &ale cel ce sunt Impir-tilsitl ca mine, niel un fel de temere si nu avetI, pentru care te incredintezcu sufletul meil si Inca, daci voescl folosul de obste, vino dinpreuni cu toffboieriT pimantenT, ca si ne intglnim; sari trimite nuraaI pe Dumnelor, si leporuncesce, ca si fie silitoff spre sivitrsirea trebuintef. §i iaráyi, 4i6, pizesce-tebine, i nu daI noroduluI vre o pricing cu vre-o finpotrivire de arme; ciatuncI bine si sciY, ei nicT In giurile serpilor nu verf scipa ; pentru-eg norodulcel ars si fript de citre Dumnévelstri este =kit yi Infocat asuprä'numaï pricing cautg. Si cum de al' dat Dumnéta voie ea arme de mérte asupraRaialeI impäritescI ? yi ail nu socotescI ci sabia Imp6ritésci va si minâncepro totI ? Ai pe semne glIndescI ca va fi murit si Sultan Mahomed? Ci,gmblatI ce bine cu Raiaoa Impiritéseg, de voitT sil, vi fie bine ; ei cun'alegetY nimic ; pentru-ci nu v'aff asternut bine maT de'nainte.

1821 Ghenarie 28. Theodor

ISTORIA ROMKNILOR 25

26 V. A. URECHIÄ

Otcarmuitorit spera a impedica revolutiunea, dänd Ore-care satis-factiurn Mehedintenilor, ränduind o anchetä asupra administratiunelfostului ispravnic Costache Racovitil, «ca sä se int6rca inapoi panä laun ban jafurile fAcute de el locuitorilor din judet 1).

No l cainnacana Ord runiânesc1

Cinstite.D-ta frate vel Vistier, fiind-cg ne-am pliroforisit cum cg DurnnéluIbiv vel Spiltaral Costache Racovitg ce s'ail afiat ispravnic la sud IrehedintY ailfrcut indestul catahrisis i jafuri locuitorilor in vremea isprgvniciei D-salefiind-cg pentru jafurile co s'ail urmat in vremea trecutg avem sg facem scumpg

amilruntg cercetare, sg li se intórcá inapoI pan la un ban, de aceea scriemD-talo, s se poprésc-ii mat sus numitul boer a nu se depgrta undeva-0 cisr, fie nelipsit de aid, pang cand ce va face cercetarea ce s'ail rlis maI sus, crsil int6reg bar& ce se vor dovedi luatI de cgtre D-lui cu jaf de la 16cuitorI,

pentru ca nu care cum-va sr, se cacirdiréseg sii se dea pe vrednicg chezgsie.1821 Ianuar 27.

Al Ungro-Vlahiel Dionisie, Grigorie Brtincoveanzt, Constantin Cretulescu,Grigorie Ghica, Baring V achreseu, Dumitrapo /?acovitg, Grigori Baleanu,Mihalache Mann, Iordache Slätineanu.

Tot ()data otcarmuitorii trimit Porte i urmätorul a( z magz r

.Nol* prea plecatI robT ai prea puternice imp6rtitif Ititropolitul Orel'episcopiI, egumeniI, boeriI marl' i micl, crpitanI, t6tr, obstealnuitorilor pgmantuluI téreI Valahiei al cheruluI impèrritesc, ca cele pang lapilmént asternate prea plecatele nóstre inchiraciunI, facem arëtare prea pu-terniceI imp6rgtiT, cii indatti dupg ce si-ati dat sfêritul r6posatul DomnulOra, filrg cgtusi de pitting zábavg s'ail ivit afarg in térg, ca la 40 de insI

intearmatY, avênd cgpetenie pe un Teodor Vladimirescit (carel invrernea trvuteT rgzmerite a fost in slujbg ostilsascr a Rusilor sub numirede ofiter) inert i ca un Hakidonski Ater ; ci precum se vede s'ati pornitdin lguntru din politia Bucurescilor i mergênd spre judetul GorjuluT, tot campe sub munte, fliede a face citiva0 pe drum ere-o supè'rare sag pap*tocmat VinerI Ora la 21 ale acesteI lunI, aii ajans fgede veste la orasulTargul-Jiuliff, unde este scaunul ispravnicatulul GorjuluI, pricinuind marespaimg oribsuluT i fár'de a face cul-vag vre-o supërere ail luat de acoloimpreung cu dônsiI numai pe unul din ispravnicil judetuluiso' intamplase a fi alar in jade) i ati plecat ea eI inteaceiasi nópte (icandu-Icg dupg ce vor prinde i pe tovar*ul sgti, le vor argta poruncile ce ail ; de

1) Cod. 96 pag. 209.

1:3TORIA ROMANILOFI 27

care acésti necuviincióse, intamplare i urrnare indati ce ne-am insciintat,lntelegandu-o ci privesce la sfarsiturI i mal necuviincióse, num.): deck amimbritisat Oft) putinciósele miji6ce, cate am socotit, spre intampinarea aces-tuY f6ti si pe de o parte am pornit dupi dinsii, dintre paznicii Ore, iar dealai parte am dat cuviinciósele nizamurl prin dregitorif acelor cinci judete otpreste Olt, spre ziticnirea Intinderei primejdiosului cuget acelor &Roil de

spre ocrotirea i linistirea 16cuitorilor eI insli, adici'aceI fiatori deräti, dup6 insciintärile ce ne-ati mai venit, plecand de la Tärgul-Jiului s'atidus drept la n16.nistirca Tismana, de s'ail Inchis la l intru, aveind impreuni s,pe iscravnicul G-orjuluI, .cti pe cela.1-alt neputandu-1 prinde i scipand, s'aillitters iaräsi la scaunul isprivnicatuluI, stringênd orasul la loe i strijuindu-lidar ea tóte Ingrijirile ce am Meat si nu contenitn a face, vedem Cli ei nucohtenes3 de a pune In lucrare vitimitorul lor cuget, cid acel Teodor Vla-dimirescu luand cati-va dintr'aI stjl, ce din insciintirile ispravnicilor sedovedesc eh' stint si arniuti, art esit din mtinistire, %and acolo pe alti paznicidintr'ai lor si plecand spre judetul Mehedintilor, ali inceput prin scrisorilesale a Invita obstea norodului i a-Y chiama si vie si se unósci ea e!, !wandfies-care arme, iar cel ce nu va avea faci lance si hirei de fier, aré-tanda-le cum cä cugetul lui privesce spre a ocroti de a rämanea slobodl desub supunerea D. mnilor si a boierilor. Temerea cea mai mare ne este, ci acestTeodor, avênclu-si locuinta si casa in judetal Mehedinti, s'ati ajuns de multea vre unil din locuitorii acelui judet sali i cu altil din alte vedne judeteavénd Inclinare ca mai multi, se Intinde acest rëli obstiei vitimitor, precum nis'ati i vestit, ci pani acum se vor fi adunat acei ficètori de role i ¡Ada' la500 si cugeth a coborì i in partea campuluT si de acolo la Craiova i apoI aici.

Dar socotind fapta numitului drept urmare t4171,6raeri, im-putinarea num6rului (Smenilor ce avea cu dansul ne-ati incredintat de acésti

pildele de mai nainte urmate a altora asemenea Wharf, de acea n'am In-sciintat pe loe prea puternicei impiritii, bine nidijduitI aflandu-ne, ci printealteale herecheturi ce s'ati fost ficut Indati dupe ivirea sa, se va potoli Aul firde ztíbavi; acum insi, de sunt dottä 4i1e, v6dênd ci prin mare crescere seintinde räul, 1mputernicindu-se numitul prin 31aurarea si altor asemeneacugatitorl, pe de o parte dupe a nóstri netigiduiti datorie nu llama amIntirit de isn6vi nizamurile ce am fost dat mal nainte, ci am ingrijit a alcitui

alte strijiurI, care ail si se si pornésci ([upe dânii, lar pe de altä partemare grije av6nd de räul ce 'Ate pricinui täreI acest kilhar §i v6d6nd ci dese va intinde crescerea aliturasilor sOT, precum s'ati inceput, nu va fi t6ra Indestoinicie a-Y impotrivi, de aceea, dupi datoria supunerei nu lipsim, pani ca ceala pimént pleciciurie, a face arätare, ca prea puternica Impiriie si chibzuiascimijlocul cel cuviincios spre apirarea t'éreT despre ace§tY talhari.

1821 Ianuar 30.

28 V. A. URECHIÀ

Mai adreség Boieril i alte acte de tanguire i anume luí Papdela GiurgiA i Dragomanului Portel. Se pot ceti in anexele II si III.

Tudor prevèluse, Cu desteptäciune, asemene arz dusmänesc alBoIerimel, preintAmpinase incat-va, adresAnd si el din partea luisi din a rel, diverse scrisort-arcurl catre Pasalele din serhaturileDunArel, explicAndu-le, cä miscarea nu este contra Turciei, ci contraGrecilor neamicil Turciel si contra aliatior acestora.

Tudor, mal intelept deat suet de ordinar capil miseArilor con-vulsive populare, nu sa la indoiald de a indemna si pe insusi gayer-nul din Bucurescl, stä fie intelept, sA nu se impotrivésca la lucrarea1131, nicl sa se amestice. flind-cA el este inclinat cu alte puteri maiMatte §i, apoi ft vor da sémet"

Ce voia Tudor sd Oica Cu «inclinarea luí cu alte puteri mal in-alte?» Naum vede aci legaturile luI ca consilul rusesc. E posihilca Tudor, dup.' Incredintarea ce-I dAduse Pinis si C. Samureas, unuldin seffl eteriscl de la Bucuresd, spera In ajutorul Rusiel. In orI-cecas nu puted banui cä Tudor spera in Turcia.

Dar tocmai asemenea indemnurI ale lui Tudor, nu le linu in sémAotceirmuitorii din BucurescI. Ei trimit de astä data «pe de o parteatat arz la Pòrta, cat si cu Carp atre vecinit Pasi dupä margineaDunärel, de la 30 Ianuare, deslusind t6te cele intAmplate i urmate deTudor, iar pe de alta parte at intearmat orasul Bucurescilor ca paz-nici din tóte knafurile, orinduind prin tete mahalalele si pe tóte ulitelestrajuitori ca cApetenil peste e), 5menil ceI mal credinciosT si cu catedol din boieril eel mat tineri, ea sá pazéscA t6tA nóptea ("Naum).

pe and otcarmuitorif strAjuiaA stradele Bucurescilor, revolu-tiunea, ca o died de iarba de puscä. Intindea flAcArile séle si In cele42 judete de dinc6ce de oil: «se clätea l cele-laite 12 judelen- cumscrie Naum.

Consulul Rusesc Intréba pre «otarmuitorT, la 19 Ianuar, a ceeste cu revolutiunea luT Tudor ? Eacä ce aispund boierif :

1) Vecji arzul la Derv4 Pa§a Huhafizul Diulul, In Anexa IV 31 i dare4'6rra' §i In Anexa V.

ISTOMA ROMiNILeIR

De la Ocarmuitorii Domniel Prel Rome:172ga dare einatita Ageqie a Ru88iel.

Nota cinstitel AghentiV, de la 19 ale luT Ghenarie trecut sari* cu cinsteam priimit-o ; §i la Intrebarea ce ni se face, ca s dm o sciinta pentru ea ces'atl ivit cu arme in maul*, superind obstesca linistire a ValahieT cet micT,ce mAsurI s'a pusil In lucrare spre obstésca sigurantI? respundem cinstiteT. Aghen-tiT, O. un Teodor Vladimirescu, care, in vremea trecuteT resmirite, a fost Inslujba ostils6scg, sub numire de ofiter, Insotindu-se l eu un Dimitrie Macho-donschi, ofiter rus, Inda iii ce dat sfirsitul reposatul Domn Alexandru SutuV. V., Inardo0ndu-se si cu altiT, ail e0t din Bucurescl i apuand drumul totprin pólele muntilor, ail ajuns la TArgril-JiuluT, sud Gorjil, VinerT sera, la 21ale trecutulta Ghenare, fticendu-se We/ ceata lor la No. 40; de aici i piingacolo, pe drum, n'aïi superat pe nimenT, nicT aul pgglibit ; iar acolo, inteacea

sosind, ail coprins flra veste pe Cluceru C. Ottelesénu, ispravnicul,ridicat, qicadu-I ea, dupil ce vor prinde si pe tovarlstil seti, atuncT IsI vorarta i poruncele ce ail; pe tovarlsul lui Insä putut fiind-crilipsea in ale judetuluT, dupul trebuintA, iar pe Otetelesénii tot Inteacea nópte,luIndu-1 cu den0I s'ail dus de l'aq tuchis inMongstirea Tismana; de acolo trecendTeodor In Invecinatul judet al Illehedintule, ati fa'cut Inscris publicatiele sa'e,ehemand norodul sit se unesc6 ca densul, fcigaduindu-T slobolenie de sub supu-nerea Domnilor si a Boerilor. Dupil insciintiirile ce am primit pinA acum de laDregatoriI ValachieT ciT miei, niel o sup6rare sari vreo pagubl* facut aceianimenta si se afirt ca toti1 Inchisi In numita MonAstire a TismaneT, mal sporin-du-0" numeml 6menilor.

NoT, dup5 datorie, Indatul am pus In lucrare t6te cuviinci6sele mijlóce,.atiit pentru a le (Ala tótil eghemonia ce se silesc a avea, cat §i peniru a leztídfrniei cuptele lor, si a I risipi cu totul.

lntru acesto ingrijirT afliindu-ne, no lipsim a face sciut CinstitOT K. K.AghentiT. (Urru6zii, semnilturile Caimacamilor). 1821, Fein. 1.

In arma acestuY rëspuns, Merit de la otcarmuire fac un pas triare:se adreskä direct catre Tudor ca urnititórea scris6re:

Cartea Roerilor Divanulul catre Slugerul Tudor.

Cu mare mirara luarilm In scire de urmilririle ce-aT inceput a face, cu-getTind Insotire de mat multT, i impArtind cuvinte catre 16cuitorT; cacu totii spre isbIvirea reami, i sr' iasl din Intunerec la luminN. Acest fel deurmilrI, el nu ail sfAr0turT brine, este .7ciut si din istorie si din pilde'e ce se vedpre WA, 4iva. Judecti care OW :A ti fie isbânda, clod Inarmandu-se Impotrivii-t1tot1 credinciosiT stliptiniriT, te vor supune prin resboiü,t;ii te veT indatora Insug

30 \r. A. URECHEA

a cere mantuire, care nu veI putea-o gäsi ! Ail nu sea c platesce Ora la atateaogeacliï i pandurI, pro carI, cand If va insoti si ea altiI ce maI sunt pe dinafarN, ce cu arme se vor ridica asupra-tI,Incotro yoi naval)." ca sä' te mantuescï ?Vedetn ea prin cavintele ce prin nojudocat aï aleatuit &titre hic-nitorI, pro.pov6duescI, cä' pentru folosul obstil i binele täreI te al' pornit intr'ae6sta faptil

voieseT a artita, cum ea nu escil tâlhar salí voitor de f6ii, ci Inderringtor bineluTsi savIrsitor isbilvirif obstel: din ispita räutatilor. Dar care dintre Kicuitarifa da crecrémé-nt ? i In ce temeI recjetand, se va 'Dist* cugetarilor ce aI devreme ce cu totI cunosc i inteleg catii Insarcinare, ate cheltuelf i Cate pagubese pricinuesc satelor dinteacest fel de netrebnicie ? Decl, te sfatuim parintesce,

ca nisce adeviSratI patriotI, itt poruncim sa te paraseseI de asemenea fapte,pagubitóre Ord, aduatóre de smintéla linistel locuitorilor, i prieinuitóre demare nevoe asupra-ti; si te incredintam cu juramént, ca, de te veI supunepovatuirilor i poruncilor nóstre i lasandu tï armele, te veY scula pi veI veni,fara tä'gaduire veI sap de off-ce urgie ; eacI en tog]: vom fi mijlocitoff catreDomnul Orel, ca trécii eu vederea urmarea ce-aI cugetat ; si póte veY fiascultat la multe destoinice arätarI spre despagubirea jafurilor ce vor fi cercat16cuitoriI; pentru ea la o asemenea dreptate maI cu séma privesce stapanireaOrel, decat off cine alt pe din afara ; si nicI odata nu voiesce, ea locuitoril

cerco napastuiff, de vreme ce acifista Ora este sciut ca se ocannuesce sublege si sub pravila. Tara cand din nenorocire-ff veI lua séma cu dinadinsulsi nu te veI supune acestor parintescl povätuiff, ce eu iubirea de omenire 131-dam (nevoind turburarea çi smacinarea satelor), atuncI, nu numaI ca te vorisbi ceI ce sunt gata asupräll pana acuni, ci si alff se vor mai porni, 641trebuinta va ere; si fiI incredintat c, dupa ce nu ye): bäsi scapare, apoIosanda mortiI it11 va fi grozav i cumplita, ca until turburator si amestecatorde linistea läcuitorilor. Catre acesta te sfatuim iarasT si poruncim, c indatace vel' primi acésta scrisóre a 'Asti* In soroc de doub' césurT, s6mabine, si catre col ce 11' va tramite serisórea s dai r6spuns in serfs, curat;ca de va fi facut cu coprindere de supunere, i prin vrednice dove4I. ca s pótafi cre4ut, s inceteze numaY decat pornirea ce este gatita asupra-t1 si sa teastepfam aicï, precurn maI sus pro larg ti se arata; iar de nu ti se vor pre-curma relele cugetaff, hotaräsee-te singur mortiI ; si fiT incredintat ea nu vagasi scapare. Citesce cu mare luare aminte aceste serse, ia-ti sOma bine,supune-te poVatuirilor ce privesc spre si fit sanatos 1).

1821 Glienarie 30.

Mitropolitul Gherasin Buzei, Ilarion Arge05, Gr. Brdnco-veanu, C Creluleacic, Gr. Ghica, Barbu r actirescu, 1st. Oretulacu, Gr. Btildnu,Mih. Manu, Gr. Filipescu, lord. Statineanu. G. G. Pili'pescu. num. Racovitii,Scarlat Grtdisteanu Vel logofitu.

In desperare de alt *tor i pote thud-Ca se svonise un moment,ca Mihai \Todd Sutul ar putea fi Domn al Munteniei, BoIerii scria a-cestuia «Socotindu-1, dice Naum, credincios al impéraliel, povestind-itelte Mpturile lui Tudor i planul de a veni la Bucure,sci». El cer de laMihai Sulu sfat §i povalä. Mai vertos sh se explice vorbele 101 Tudorcä este inclinat cu el si alte part{ mai marl.? ').

Mihai Sulu, care credea ca Tudor e cu eleria, r6spunde ca totce.a lucrat Tudor e bine, dar despre alianta cu o putere mare,tace. Intriaceste sosesce la Bucuresci In 3 Februare 1821. un Capi-oglan, aduc6nd vestea numirei la tron a lul Scarlat Calimach.

Imediat boeriY, romani peimcinteni, mai prind curagiii ; eI otä-resc, sa se ja noi mésurl de urmarire a ltit Tudor §i' altele. Taca cescrid Caimacamulut de Craiova :

Ording al Cdintticamiel catre Divanul din Craiova.

Cu mirare si durere sufletésca am citit cea catre nol insciintradre scris6rede la 31 ale trecuteT lunI Cad, precum ne adiístam s aretatI fapte ce am fidorit, i isbinde asem'anate ca imprejuritrile i ca firésca D viístfa tnarinimie,am vedut lucrurl nesAbuite, i pline de micsorime de suflet, impotriva celorce n'ad'ajduiam ; cari lAtindu-se si pe acolo, rafa indoialii vor pricindpustierea,atat a orasuluT Craiova, cat si in judetele din partea loculuï. Ast-fel, res-pund6nd 1)umnév6stra', ve cerem sum vé intfarmatT cu chipul eel mal: intelept

punênd in lucrare t6te cate privesc spre inflangerea i nimicireascopuluT acelul rescurator al noroduluT, i maT virtos pentru obstéscaa liicuitorilor. Aicia, tot ce trebue sum se facA, s'a facut, cu prisos. Oameniinarmall s'ail trimis, zaherea indesturatiíre, orinduiara, de banY. Assemeneadespre cele de neaperatii trebuinta, pre cari de le-atT Incuviintat pentru is-pravnicie, i noT ne-am invoit. Acum dar, nu se astépta. alfa cleat ca i Dam-név6stril, sil intrebaintati bfite chipurile ale intelepte i bite orinduelele cuviinci6se,dupii cum trebuinta va cere ; i s imbilrbgtatT pro eel' ctilutT, iusufletindduhurile color mai micT, spre a face sa domnéseä linistea noroduluT, pentru carevetT fi supusi la respundere, i iarrtsi asemenea la lauda si la dobindirea drep-turilor Dumneavdstrti.

Cat pentru nelegiuita sculare a aceluI resvriltitor, am fiicut .cunoscut,prea puterniculuI nostril Imparat 2).

Yedl epistola, inedira pare-mise, In anexa VI.Februarie 2.

IsTORIA ROMANILOR 81

De la Otarmuitoril pre l ruma'nesci.

Cinstite Dumnéta frate biv-vel Bane, epistatule al SpitirieT, fiind-di pentrua se pizi buna oriuduiall a nizamului si a nu se intAmpla pricinl de &co_vuri aicT in politie am hotirit, ca de la 2 césurT din nópte si se inch** carciu-mile i cafenelele precum i 6menT Era felinar si nu maT Amble pe ulitl, deaceea scriem D-tale, ca de acum inainte toti eeï ce ail cArciume i cafenele,de la 2 c6surT din nópte, si 'sT Inchizi práviliile i si nu maT primései penimenea, ciel orT care se va dovedi impotrivi urmitorl, se va pedepsi cu Waeïla falangi in fata priviliel, precum asemenea i eel' ce vor avea trebuintäumble nóptea pe ulite si Amble cu felinare, cad' ceT ce nu vor pizi orinduialaacestuT nizarn, se vor socoti de nesupusI i li se face ei4uti certare.

Al Ungro-Vlahie Dionisie, Grigorie Ghica, Barbu Vaarescu, Grigorie.Filipescu. Asemenea s'art taut i la vel Agä 1).

. Cond. 96, pag. 202 §i 204. 1821 Februar. 3.

12 pitace de la orindui0 pe podurl pentru nizam,

No'i,' Otccirmuitoril rtfra

Dumn6ta . . iati printeacest pitac al nostra itT poruncim, ca de acuminainte, in tóte noptile, luAnd impreuni pe toff neferiT ce-T aT, si te inconjuripe podul de la 2 césurT din nópte i pawl diminéta.in cjiui, ea si se piziascibuna orinduiali a nizamulul, spre a nu se face vre o urmare netrebnieä de citrecinevasi, iar de se va intAmpla vre un fel de prieini de gAlc6vii unde va, llamadealt, pe de o parte potolind galcéva, si popresd pe ed. ce vor fi pricina, iar pede alta indati si dai de scire D-luI cluceruluI Alecu, ca çi D-lui fiandune-ocunoscuti, si se dea cuviinciosul nizam ; citre acésta, dat osebiteporuncile !Asti.° cutre D-lui fratele bivvel Ban epistatul SpritirieT i citre D-luifratele biv-vel Logeral epistatul AgieT, ea prin pristavI si se faci cunescut latotT de obste, si scie, ei de acum inainte nu sunt slobo4i, nici carciumariT, nieleel ce tin cafenele, sil le tie deschise nóptea, ci de la 2 césuri din nópte ina-into, si cArciumariT si NA ce tin cafenele inch** priviliile, ne mal primindpe nimenea ; deosebit si pe ulite nu este slobod nimenea a imbla nópteafelinar, de la 2 césurT inainte ; pentru aceea si privighezT i si pizesd niza-mul acesta intocmaT, iar pe earl din cArciumari sail din ceT. ce ail cafenelevei dovedi cu urmare impotrivi, si i facT cunoscutT la Spitirie, séti la Agie, casigsT ja pedépsa, dupi hotirirea co s'ati ficut; precum asamenea si pe ceT ce ITveT gisi fin felinar si vor fi necunoscuff si sub brinuiali, si'T dai in cercetare

82 V. A. URECIIii

iariiVi la Spiltarie, sail la Agie ; fil dar Cu ()chili deschisl, ca sit nu se Intimpiecel maY putin cusur, c InsusI a'f a fi respunletor §i a da setnii.

1821 Eebruar 4 9.

In tre m6surile de «striljuire» fu i apèrarea organizat.ä. la Ormil()MAO, Cu actul urmAtor :

eVremea povetuind ca spre intimpinarea reuluI, ce se vede pornit de careacel turburätor Teodor Vladimirescu, sí se faca t6te pornirile cele mal bune,Intro altele ce s'atl chibzuit, s'ail gilsit ca cale si strajuirea vadurilor dupil apa

ca niel de cum sa nu mal pcita avea unil ca acestia Impartasire, trecéndsail de Mc): dincolo, sail de dincolo aid, ca sä faca Intovarasire si cladirI, princaveat, prin scris, prin care sa p6ta savirsT desartele lor cugetarI, a carorsfirsit niel ail fost vre a odini6ra, niel nu va putea fi bani ; pentru care fiind-ca s'aìi orinduit 6menI credinciosl ca &Anne DivanulaY, coprincjet6re, ca t6tepodurile, luntrile §i morile sa le tréca dinc6ce, a le avea sub zaptul lor, caniel de cum sa nu Ingilduiasca pe nimeni a trece fara a avea la manile lorcarp: doveditóre, cit sunt ca total MA' Bici o banuiala, iar pe care'l vor biinuiea pot fi ea vre o Inclinare cu acel turburatort, sa'I primp i ca cartile, sailalte setuue ce se vor gasi la dinsiY, trimetenda-I la ispravnicat, a li se luatacrirurile, ispravnicatul sa's1 trimita aid in bung pug, a se cerceta ; nu lip-sesce Divanul a da In scire dumnévelstra si a ve serie: indatii ce vor sosiorinduitI acolo, sa ve sculatl unul din d-vóstra, sa mergetY pe la vadurile cecad Inteacel judet si dupe ce se vor trage t6te vasele marl i mid i moriledincáce §i se vor da sub zaptul orinduitilor, st mntárii strajuirea cu din capi-tan): i catanele, ce vor cädea maI cu apropiere catre carI capitanY ca Fg fiesupusT i urmatorY, se trimite d-v6strii si osebita porunca spatarésca sis'ail scris d-lor boierilor ispravnia din sud . . . a veni si unul din d-lor

1) Gel ce feat orinduit en, aceste pitace

din capul poduluI Mogo§6ieT pana la metohul episcopieli Rimnicular. de la metoh si pana la p6rta din sus.

. de la 'Arta din sus si pana la biserica ea sfintY.. de la biserica ca sfintl pant); la capul podulul tirgaluT de afara.

. de la p6rta din sus, /Ana In ulita ce merge la metohul Arge§ulta.

. . de la ulita ce merge la metoh pana In capul podulul Calicilor.

. . . de la Butuc pana la sfanta Spiridon nog.

. de la sfanta Spiridon noti OA In capul podulai ,$erban-Voda.

. . , din capul podulul de pament pana la Zlatart

. . podul ce merge spre Hagi Mosca 'Dana spre margine.. podul ce merge pe din dosul Coltef Oa spre margine.. . podul ce merge spre Rada-Voda pana spre drumul Dudesci.

1Rtoria Rosandior de V. A. Urechiii XIII 3


34 V. A. URECHIA

pe la vadurile ce se trobinti. eu judetul d-v6stra ei a orindui ei In parteaaces pe la fiee-care vad strtijI destoinice cu boerinaeI de ai judetului, credin-ciosi, ca intimplindu-se sil navaléscil vre unil dintr'a cel facetorI de role, on' dpaid acolo, sari de a^olo aici, ca sa trécit spre intovartisire, sit se ajutorezestrajuitoriI dinteamendoue partite, ca nu flaunt sa nu Oa izbuti a trece, ciInca s'a se ei prinda negreeit, tramit6ndu-I la ispravnicat, cu veil ce lucrurIse vor gasi la densil i ispravnicaturile trimita aici In buna pug, a secerceta ; ve Teti corespondarisi, ve veti i intalni, ca cu cele maT desteinieen.esuff i ounti orinduiala, sa se intocméscii acésta strajuire ; vetI face cunos-cuta acésta i Ricuitorilor judetuliff, ca cand va avea trebuintti a trece de dinc6ce din colo, WO aiba adeverinta la maul', prin care sit pótti fi afara dinorI ce banniala ; aea dar urmand d-vestia, de savirsire sa ineciintati DivanuluI.1)

Acésta mesura a aperari OltuluI e departe de a linieti pe cotearmuitoripneincredetorI In cetele ostasescI ce otaresc a fi tfamise la Olt cu acest scop.

Deci la 3 Februar 1821. mal datt urmätorul pitac

cDivanul avònd no adormita ingrijire a Intampina turburayea ce se pótepricinui locuitorilor Orel de acésta céta de teaharl, ce earl ar'aat peste Olt,cu capetenie un Teodor Vladimireseu, ati chibzuit Intro altele, sa se faca ei ostrajuire vaduriler de trecetóre peste apa Oltului, ai scris Damnblor boerilorispravnicI ai acelor judete, chipurile cu cart sa se pue in lucrare acestri stra-juire i pentru ca la fies-care Tad sti se afle ei cate un credincios al Divanulul,deosebit de coi ce ver ofindui ispravnicaturile spre privighere, a nu se strecuradin facetorii de role, niel de dinc6ce dincolo, nicI de dincolo dinc6ce ; orinduimpe carele sit mérgg la vadul ce se dice din sud . . . undeacolo cu catanele spitarescI, ce i se Tor orindui de catre boierii ispravnici aljudetuluI, sit aiba a sta napristan, strajuind cu armele in inânit, diva ei nóptea,ca nimenea din ceI ce va socoti ca pot fi sub banuiala de cugettitorI de rolenu numai, sä nu fie slobedl a trece, dar Indui, prindendu-T, duca la is-pravnicat, ea cartile i altele ce va gasi asupra-le, ca i Dumnélor ispravnicilsa 'I trimiti alci, Cu tacricurile lor, a se cerceta ; iar pentru locuitorri ce voravea trebuinta a trece, de la o parte la alta, s'ail scris Dumnélor ispravnicilor,a le face cunoscuta rinduiala acésta a strajuir4 pentru ca fies- care cand voravea a trece, WO aiba adeveriff la man6, prin care EA yea' fi afaeg de Terice banuiala. Poruncim dar Dumitale, orinduite, sit fii cu ochil deschiei a nu SQface vre-un cusur la strajuire, strecurandu-se vre-un brtnuit, orI din neingri-jire, sari pentru interes, sait sä te abati a cere de la eel curati i nebiinuitYtrecatorT, cevaeI cu numire de vre-un avaet, cit strasnic veI fi pedepsit; ei

1) God. 96 pag. 205.


peutru cheltuiala ti s'al-1 orinduit a ti se da cate talen . . . pe luna ; asadar vei urma negresit». 1821, Februar

10 cartI scris, 2 Arge§ si Oltul

Pe data ce aoteärmuitorii» primesc scirea de nona domnie, eIiad titlul de «Cáimäcämie» i scrirt 1111 Scarlat Calimah, la 4 Februarie1821, cä Märia sa â facà ar'étare la Prea inaltul Devlet, ca sä se mi-lostivéscA asupra nevinova(ilor supu0 §i sä chibzuiasca cuviinciosulmijloc, spre izbävirea de nesuferitele ticalo§il i primejduirl 2).

Ba v6dènd «otairmuitorii» cA le vine un noù Domn direct de laPártä, ei crequrä ca numaI de la P6rtä, trebue sä, cérä a§edarea, po-tolirea resmeritel din Ora. Deci boeriI se decid a chidma pe Pap-lele vecini cu o§tiri in térá. Totu§1 inainte de a lua asemenea demers,boierii simt nevoia a intreba pe consulul rusesc Pinis. La 4 Februaret adreséza acestuia urmätórea notä :2)

Subsemnatiï boerI ai Ora rumanescl, avem °mire a comunica Ex. saleD-luI l'inis General Consul al M.. Sale Imp. al tutor Rusilor, cavaler al maimultor ordine, din cele coprinse in scrisorile DivanuluI din Craiova din careExcelenta V6stra se va informa indeamanuntul de tóte ce privesc pe rebelulsluger Tudor Vladimirescu. Negraita e confusiunea in care cu drept cuvint segasesc grmaniT locuitorI de pe acolo, si desolarea ce resulta din ea ; ca tóteaceste cu mult curagiii indura aceste intimplarI neasteptate, in fata incertitu-dineI de ce e de facut ? Cu tóte mi5surile ce s'e"' luat pana acum, ea sa se inl'aun ri5u1 ce ameninta obstea, ne informam pe Vota cpua, ca rebelul (se ridicacontra tuturor celor subscrisl In adresa de la Craiova, dar inca se zidica si incontra linisteI si siguranteI obstescI si neintrev646nd alt adjloc de acapare, inchibzuirea comuna n'am gasa alt remedia mal eficace la rifiul acesta fati de leacde cat sa recurgem la cate-va pasale din vecinatate i Ea le cerem ajutóre incontra relelor ce ne ameninta si in contra turburarilor urzite pe 16tei intincle-rea tgrei runuineseä, care ia nisce proportiunI uria§e din causa tribunilor caffarangheaza poporul. SubsemnatiI sciind Irisa destul de bine, ca nu trebuefacem un asemenea demers la serhaturile din vecinatate, fara a insciinta si peEx. Ta, si a te intreba despre modal ue acapare ce ne maI fe'mane de facat,ne facem o datorie de a aduce acésta la cunoscinta Dumnévelstra si nu ne indoitucui Excelenta Yóstra luand informatiunI despre feul ce ne ameninta, vet1 Inca-

Cod LXXXXVI, pag. 205.Naum.VeciT varianta adusa dc Aricescu, in Anexa nota VII.

36 V. A. URECHIX

viinta acéstii a nóstfá otraire, care este singnrul mijloc de sclipare a aPestuTpämânt amenintat. SubsemnatiT renoinel cererea de maT sus, v6 rngrun ferbintesii ne trimiteti in scris r5spuns. .1821 4 Februar.

Cod. 93 png. 194.

Naum amintesce de acéstá incercare a «otccirmuitorilor» cumde rbspunsul inghImat al WI Pinis.

La nota boierilor, r'espunde imediat la 5 Februarie Consulul ru-sesc prin o noth a careia minuta n'o aflaräm in original, ci numol re-prod usil in «Trompeta Carpatilor» (pag. 651), din memoriul Jul Därzeanu.Pini discutä mai lung deacä a chiäma °Via turcesd in Ora nu era ofaptä contrarh tratatelor ? Dar terminá aproband cererea boierilor, pea !or r'espundere, de consecintf, §i nu färä a li imruta luatenergice mesuri de comprimare a mi§carif 11).

Pinis comunica guvernului sèü cele urmate papa' la 5 FebruarieCapo-D'Istria aprobä in totul atitudinea consululuI rusesc din Bu-

curesci. Capo-D'Istria ordonä degradarea lui Tudor din rangul de ofiterrusesc §i din ordinul st. Vladimir, deaca nu se va supune. Nota mi-nistrului rusesc atlá conexiune intre un§carea din Oltenia §i aceleagitail sincronistic Spania, Italia de sud i alte 1611. Din acest punctde vedere Rusia doria nimicirea imediata a mi§chrei 2).

Cu teite aceste declarärl de ne patronare a Eterid i a miwareluI Tudor, cdpitan Gheorgache, care avea comanda strajilor din Bu-curesci, declara boierilor otcarmuitorl, cä deacä cum-va ei ar chiamape turd in Bucuresd, el va trece cu tátá dstea lul la Tudor : aAjungeU cu arnautii me!, striga semetul Gheorgache, ca sä. ap'er Bucu-rescil de Tudor §i de adunarea de painc`nteni fftanio.

Boierii otcarmuitorl vor acum sh fie mal energid eI decid shtrimitä la Craiova pe Gheorgache pe acolitul s'éti Farmache, cu800 de (Wulf. Acestia riu pleaca pan'a nu li se dah lnainte lefile pe 3 lunlPutinä lncredere puteail in definitiv sä aibh otalrmuitorii in ace§fimercenarT. De aceea, ca suprem comandant el numesc pe Vornicul

Ve(lI Anexa VIII.Vedi nota luI Capo-d'Istria qi In Prokesch Osten vol. III pag. 58

"POT i Aricescu (Istoria revolutia de la 1821) pag. 117. V&A Anexa IX.Nauru ()ice, el dupri Indemnul luT Pini. Vedl Anexa X.


Nicolae räcärescu, insärcinandu-1 sä cerce a capacita pe Tudor, ea säinceteze el ink' resmerita.

La prima scrigre ce «Ocärmuirea» adresä. luI Tudor el respunsäin modul urmätoriii:

einsti0 Boieri !

Prea cinstita cartea Dumnévestra de la 30 ale trecutuluT Ghenare, la 3ale urmatoruluT, cu tóta plecaciunea am primit si cele poruncite am vedut ;dar sciut fie Dumn6v6stra, ca nu este precum Dumnévestra socotiti ; c proabine este sciut Dumnévestra, c eil din mica copilarie am slujit cu mare cre-dinta si stapanire patrieT tuele ; precum si acum i In tea' viata mea, sunthä'tä'rit a sluji si a me jertfi patrieT. mele ; i eti de capul meli niel decum n'amplecat, fara cat tot norodul cel amarit i dosadit al acestei ticalóse tart', atat eelde loe, cat si ceT streinT, ved6nd ca stapanirea, sub care sunt incredintati decatre prea puternica imperatie, stä'pinitórea nóstra (a &Aria märire DomnulDumnedeti sa o intkésca In vea) 'i-a adus in cea mat' desavirsita präpadenie,

ne maT putand suferi ardimea foeuluT care lea pus peste capete, cu totiinteun gaud s'ail unit, si a hotarit, ca sa se sc6le, ca micI cu marl', sise adune la orasul cel de capetenie al tent', si acolo stand, sa c6ra imperatésca

pentru care pânt acum prin cinci arzmahzaruri afetat ticalósa stare,precum si la alte inalte locurT, i sciindu-me norodul pe mine, dintr'altevremurT, cuí stint un adeverat fill al patrief mele, ca silnicie luat a le fisi la ac6sta vreme chivernisitor pentru binole si folosul tuturor.

Dar di, cum am vedut pr6 cinstita porunca Dumnévóstra, supus fijad,m'am ridicat de loe ea sa plec, lar adunarea noroduluT, nu numaT ca nu m'alasat, ci Inca sub mare 'ma m'a pus,

I'Mcett Dumnévóstra, ca din ridicarea mea, se supera odihna locuitorilor ;dar el', dupa ce le-am citit intru audit prea oinstita porunca, Dumuóvóstiit, cuun glas respunsera : ea acésta nu este nimic pre laugh' tiritniile cele cumplite,cart' le patimesc de la dregatorT. Acestea 'i-ati adus la o desnadajduire, in eatsunt bucurosT mat' bine sa piara ca totT, cleat sä maT. fie Th..

Jar ridicarea ion alt reti nu face. decat numaï lucrurI de mancare, caresunt muncite iar4i. de dansiT ; precum niel impotrivitorilor pana acum nu li

s'aiï facut nimic, prind'Ondu-se de la satul Tirana Vistierul Crä'inicénul, coman-dirul Pandurilor, en una sea eina-decT 6menT inarmatI. Asemenea s'a prinssi la menastirea Strehaia un bir-ceaus Costache, ca sépte led 6menT inarmati.Intr'acest chip era gandul noroduld, ca sä, se pert° pana la sfirsitul trebuinteTiar la mentistirea MotruluT, unde se afluí Inchis DumnéluT Cäminarul Bibescusi Stolnicul Viisor6nu, cu vre-o patru-decT 6menT, fitril nieT un euvht aldreptatif, ail pornit bätaTc cu arme de ra6rte asupra noroduluï; i norodul

38 V. A. URECHIX

vedend vegjmii8ésca socotéla a Dumnélor, a inchis menrtstirea cu mare strlijnicie8i pe Dumnélor in nAutru menastireT, ande nu all nimica de ale mlinc.rtriT.

Déril norodul, védênd nemilostivirea Dumnélor, asta-ji ca tot).* hotUrir4 ca .84

ardrt meniistirea ; i dup4 ce'l vor prinde, srt nu ¡ase niel unul viti ; qicéndnorodul a nu le este indestul pedepsele care le-a praimit pan acam dinmftnele dregAtorilor ? ci aeum, cand nlidAjdula qi el vre-o miI ca s'a dobind6scrL,atuncl, in loe de mila, se ved uci8I cu arma de m6rte, din minile color cei-a hermit ci i-a poleit ca saugele lui. ; 8i cAnd 0 de acum fnainte dregìUoril8iotcâramitoriT loculul se vor purta tot asernenea, 8i nu vor ing4dui pe noroda'8I cere imper4tésca ma pentru lipsirea jafurilor tiraniilor, el' sunt hotrtritT,ca pe citti vor prinde, pe totT jertfescil, pentru c eT, din multbi des-n4dlijduire, sunt bucuro8T ca maT bine sui pér4 ea totiT, dealt sit tritiase4 pre-cum art trait de la o vreme inc6ce.

Pre cinstiti boleil, de sunteff Dumnévestra patrio): 8i prtrinff aT noro-&dui, precum o ()jeep:, cea de slug4 a mea socotélä este aqa : cif acum avetTDumnévestr4 memo a scApa de hula tuturor némurilor, i O.' ve faceti patriotladeveratI ; iar4 nu vitijmag aI patrieT, precum at'T fost pána acum. Bine ar fica DumnèvestrA s4 popritY reutatea 8i pornirea armelor ce atl' cugetat asupranoroduluT celaI nevinovat i eredincios, i sA urniaff precum ail urmat stre.mo8i1 no8tri ; adedi, sit ve invoiti cu norodul la cererile ce face, pentru c el'

nu cer vre-un lucra necuviincios, séti care sui nu'l fi avut, ci cer o dreptate,care pet° fi DumnévestrA de mai mare fotos; iar Meat chip nu va e8i lucrula crip4taill bun.

lar crt vC laudatT Dumnévestr4 cu mink, noi scim ch. avem Imperat, alcuruja suntem proa credincio8T i supu81: intru tóte ; 8i nu este niel (KWh' decredut, crt proa puternica Impératie prgpadiascil Raiaoa fuirui cercetarejudecare ; ci la vremea judecritei, norodul ca nimica nu se va invinovAti ;pentru cii niel o invinovatire nu are, 8i numal ea ti cere dreptatea. Dum-n6v6strA, nu numaT c4 nu-I ajutatI spre a '0 o dboandi, ci inc4 if impilatl: 8ila mórte, punênd qi pe ArhiereT ca s4-1 afurisésa ; ci de va fi Dumnedeilvil, va vedea 8i va judeca. 1821 Februare 4. Theodor.

Boierii rilspund la acéstd epistola astfel

aPrimindu-tT scrisórea ce ne-aT scris, respundendu-ne cu lipcanul ce in-teadins am trimis, am vedut tóte indreptatirile ce no arett DOn sui sciT

märile ce facT aunt urmärT fásvriititére, iarg nu de patriot, precum dicT ; pentrucii tulburT norodul, Il dal In osinda judec4tiT ca pe nisce insotitT la faptede resvriltire ; ci In loe de a'T face bine, precum dicI cui itT este rivn4, IT veTaduce mare foc çi peine la cape ; vor fi judecati ca nisce protivnic.:

stApániriT, frir4 de a cere ma,T intAT indestulare la niiptistuirile ce vor fi cercat ;


0 In cele dup5' urmg, and nu-0 vor veni in cunoscintg, vor fi isgoniff prinarme. Si veql. cg, din pricing-tt se va pricinui omorurl i v5rsare de singeal crestinilor nevinovatt 1pol ce curênt veI da Inaintea stgpfinireT ? Si cesuflet vei avea Inaintea judecgtiI lut Dumneqe5 ? Urmgrile ce te-aï apucatsgvamescI sunt fapte de resvratitor ; sunt pricinuit6re de poriciunea cresting-MOT, sunt Intr'adevèr nelegiuirI ; érg patriotl: adevgratT suntem not cgcI nioïo odiniárg nu am voit v6rsare de singe ; §i te hulim cu osebire, inteacbstilvreme, and te facT pricinuitor acesteI v5rsgrI, In vreme ce starea Infra carete afli nu te iartg sg fad: acest fel de lucru, cu mijlocul care'l crecil.

iUí d6rg nu suntem §i not aceia cart voim s se pgzeascg dreptatea Int6tri Ora de obste ? D6ril la orI ce n5pg,tuit6re aucjire, urmand orandueliT, qichiar poruncelor Dumnezeiril, no facem mijlocitorT cgtre stgpanire, §i Indrep-tgin t6te relele ate ajung In auu1 nostru. Socotesce-te rnaI ca Intregime cecuvi5nt vel da Inaintea lut Dumne4e i inaintea StgpilniriI, and din pricinanetrebniciel vel: aduce lucrurile la vi5rsare de singe 0 la r5sboiti, a omorlfratI pe fray, i crestinï pe crestint ngscuff tot de un neam §i supu0 totla o stilp5nire?

Ci dérg scriindu-tI i acum la cele ce ne r5spunlI, te sfiltuim pgrintesce,poruncim, s te pargsescT de urmgrile ce facI ; s5 isgonescï norodul ce

ai strIns 1âng sine-ti, sg mérgg, fieli care pe la urma sa, sg'0 caute de mancahrana pgni5ntulul ; i cu off ce mijloc veI sci spre scitipare-ti sg potolescI

pornirea locuitorilor ce aI amggit pgng acum, (Meg le voescI binele, precums5 escT patriot, §i siti scil §i acésta, cá Domnia tgreT s'a Incredintat 315.rieI

Sélle prea IngltatuluI nostru Domn Scarlat Vodg Calimach, luIndu-se scirI dela consulaturt carele este Domn, nu nutnaT Intelept, cu vrednice Ingsuff, ci

cu iscusintg, qi ca temere do Dumnec,leti, iubitor de dreptate §i de lini0itapetrecere a supu0lor IngltimeT

ApoI, ate un acest fel de Domnie cuOnt vei da, cand nu vel: fi urmg-tor povitituirilor ce 'ff dgm ? Te veI isgoni adev6rat ca un resugtitor, qi veI fiInvinovëtit ca un fgrii de-lege ; cum §i aceI ticglo0 ce, amggindu-se,ItI urmézg.0 se ametesc la qisele ce le propov5duescI. Ci dériti potolesce aceea ce ai in-ceput, ca sg nu fil in osanda:judecgtiI Domnuluï ; i sg putem i noI a ne facemijlocitoff spre isbävire-ti. Ascultiti-ne, ea sil nu te cgescI 1821 Februare 4

(Ormdza semnaturtile Caimacamilor).

Li 9 februar Caiinacknia adresézA o a trea epistoll lul Tudor.Boierii, declard cä§i el ca Tudor, voiail sá facà dreptate norodului darci lucrarea a fost impedicatä din causa revolutiunel. Sá inceteze Tudor«netrebnicile urmtiri» §i programul lui se va realiza §i boierii ii asiguräiertarea, tot °cilia il amenintá in cas de continuare, cu ostirl §i pedépsà.

40 V. A. URECHIX

Arhon Slugerii

Am priimit scrisgrea ce ne-al trimis pe sinioril Machedonski, i no-allafétat numitul prin grait, bite cate ai vorbit amandoT, din care intelegem doub'lucrurI, adicg : unul ea, sub numire de bun patriot, cerI indestularea napastui-rilor co ar fi cercat ilicuitoriT, i temainica pazire a dreptatiT vi altul, incredin-tare Cu jurgnailnt din parte-ne ca çi viéta va fi siguripsita çi 6revi care fo-losirY vi drepte Impartavirl" vel' dobandi, çi vre-o catI-va 6menY din ce`i ce itIvor fi alaturatY, ca asemenea cautaru se vor privi din partea vi pangiff va veni acest raspuns, voi sta pe locul',Intru care te afli, far% de a te mivcamacar de o paimg. Spre rgspuns veI sci cum ea, cat pentru despagabirea na-pastuitilor çi pgzirea dreptatiI, aflandu-ne çi no! tot Intu aceiavI cugetare, amfost hotaritI sa trgmitem cercetatorI, pu care il çi grisiserrtm, din cimenI vred-nicT vi cinstitT, ca nu numaI sii cerceteze, faii cu IgcuitoriI çi cu eel' ce se vafi aflat In dregatoriT, ci Inca sa vi inbirca InapoI color ce vor fi napastuitI,jafurile ce vor fi cercat; dar s'a poprit acbsta lucrare, din pricing cad al tur-burat satele çi tahturiie dregatoriilor cu amagiturile ce aI pus In lucrare, Incat çi aceI rinduitI n'a fost mijloc sa villa in partea loculuI, pentru ca nu avea cacine sil vorbésca; indatg basil ce itI vor Inceta netrebnicele urmari, sii seiT ea'o asemenea urmare negrevit trebue sa se facg, pentru ea o cere iubirea de drep-tate. lar pentru de a'ff fi viéta siguripsitg, cele ce a mal alaturat lângii acestatramisul precum mal sus aratä, sg sciI ca din parte-ne Iti dam bita fagilduiala viincredintarea In ceea-ce vel hotari çi prin fapte vol arta incetarea urmariI ceal inceput. Dara ca si fie maI temeinica pentru Insutl, am chibzuit ca sa malasteptiim o (ji douil. pang vor veni çi caimacarniI prea InaltatuluI Domn, ces'ati oranduit, çi atund sa-tI tramitem acbsta incredintare in scris prin inteadinstramis. Ci dar fil acele patine dile adastator, pang veI vedea tramisul nostru.Dar sg sal çi acésta cii impotriva-ti sunt orinduite armo, nu numaï cele dinpartea loculuI, ci multime altele ce s'ail trgmis de aid, vi pe bita diva se tramit,vi ea tóte capeteniile acestor puterl, érg mai vartos ceI ce s'aii aflat destoinicIea sg te sfaxime in putine cesurI, sunt povatuitI çi poruncitI ea sa-ti bags desémrt in ce chip te urnescI, vi de te vor dovedi cu cea maI mica calcare pestecele ce al graft care tramisul de aicT, adicg cii orI nu incetedI din amagitiirelepropov'éduiri ce Mel egtre sate, orT ItI mal imultesci suma ómenilor ce aTstrans pang acum, prin deverte fagaduelT, sag eg te miscI de acolo de undeavteplam rèspunsul, atuneT sii soil hotarit, ea ail sg te isbésca, sa te sfarime,

judeatT singur sfirvitul ; iarg mal' vartos ouvéntul ce al' sh' daT inaintea luIDamneder' pentru atata varsare de sange ce al sa pricinuesol nevinovatiiorcrevtinï, earl anailgindu-se ti s'ag supus ; egtre acésta sg te pgrasevti vi de soco-tinta ce al pus in gandu-ti pentru monastirea MotruluT, ç1 s'a laçi intrarea viovtirea acesteI monastirl slobodg, frira de a cuteza sa daT pricing a se arunca

1STORIA nomANiLou 41

o pura macar; cad ei prin acésta vei da pricina de lovire asupralt Urméza1ntru tóte dupa cum te sfatuim ei 1ff poruncim ; 0 nu cuteza a crede maT multpentru sine-ff de eat ceea-ce firea te-ati cladit; cacT Cu acésta o se aducT mareturburare stapanitorule asuprali 1 atuncT,- de vom voi sa te ajutara, ne veiaduce la neputinta.-1821 Februarie 9. (Urrniled serandturile Caitnacamilor)

La 2 Februare 1821, véquräm, N. Väcärescu fusese trämis in 01-tenia, ca sä supuna pe acel turbureitor §i tilhar Tudor Vladimirescu,care ameninta sá cuprindä i ora§ul Craiovei. Nicolae Väcärescu fusesenumit apetenie «asupra agalelor.... ca toy neferii lor ogiaclii, cum

asupra altora ce mai sunt in partea locului, intocmiti i adunat1de Divanul de la Craiova». Vacarescu primesce depline pulen impo-triva tilharilor, de a sfärima imputernicirea tilharului § i a potolicéla tdranilor. 1)

N. Väcärescu proveica' pe Tudor sd depunA armele, promitèndu-1in numele boerimel §i al Patriei amnistie §i renumeräri pentru el §iaI

La acésta rtispunde Tudor cu frurn6sa, pe cat intelépta, energicape cat cumpkata urrnätórea epistolä.

Scrisdrea tui Tudor Vladimirescu catre Vornicul Nicolae Vactirescu

Cinstita scrisórea Dumitale Cu multa plecáciune am primit, din care alta nuInteleg, fara decat ved c t6te pornirile cele vrajmase§cT ale mg maxilor no0riT,earl le-ail pornit asupra Patrieí, le gramadesel asupra-mT, ea i cfind eli a§Tfi facut, sati a0 face vre-un veil PatrieI mele ; ci pre semne dumnéta prenorod, ca al earuia setnge s'a hrrinit pi s'a poleit tot nemul boeresc, 11 soco-tescI nimic i numaT pre jlifuitorT '1 numeed patriotT; macar a ea nicI asu-pra acesteT tagme nu sunt voitor de rail, ci Îne mat virtos le voesc intregi-gimea i intarirea privilegiilor. ApoT de ce, fara de ilia' un cuvênt al dreptäteT

catigorisiti cum nu socotT, ea pro mine me catigorisesce numaT tagmajafuitorilor, iar pro jrtfuitorT '1 catigorisesc tóte neamurile ? Ted dar a alta nueste, fara numaT Dumne4eil a 1mpetrit inimile mal marilor no0riï, dupii cumóre cand pro ale Egptenilor. Dar cum nu socotiff dumnév6stra, c Patria seehiama norodul, iar nu jlifuitoriT cer ea sa-mi aratT Dumnbta ce impotrivirearet eu impotriva noroduluT ? Cli eu alta nu sunt decal numaT un om, luatde catre tot norodu al ps'rel, cel avarit fi dossodit din pricina pfuitorilor, casei le fi chivernisitor in treaba cerere1 dreptatilor ? iara tagma jafuitorilorl

1) Vel;11 Intreg aetul de numire la anexa XL

42 V. A. URECIl(Á

nu le place una ea acesta, a ridicat arme de márte asupra patria si a ticalo-suluI norod. 0! ce mare jale ! Dar daca este tagma jafuitorilor drópta, si no-rodul vinovat, cum nu trimeteff Dumnévásträ si pe la invecinatele némuri., casa vedetI pe cine catigorisesc ? Pro norod ? Sail pro Dumnévóstra? i cu cinevoesc a tinca? Cu Dumnévóstra, saú cu norodu ? Oita acésta, vestit Intóte laturile. Proa bine scia pro Dumnéra c estT fórte Intelept, i näscut dinnearn slavit i iubitor de Patrie, ce cu InVdepciune multe orênduele bune ailMeat Patrief: Socotésca de catre intelepeiunea Dumitale i acésta: c noroeu-rasboitiluI, este numaï In mana liti Dumnedeil a tot tiitorule, si nu se sciecuI 'I va da ; i macar de va birui tagma jafuitorilor, dar tot nu 'Ate fi no-rocita, Cil va sil-y hulésca WM' lama; iarä de nu va putea birui, uncle va scapadin inaintea noroduluI ? Ci de voesa Dumneata binele Patria, precurn ail voitparinta Dumitale, trebuinta este, ea siL ne intalnim negresit ; 'Mgt de va bine-voi, sil am cinstitul féspunsul Dumitale undo si cum ? Fiind cil norodul nucere alt-eeva decat numaI o dreptate, co póte fi folositóre i tagma boereseI ;eum 4ic, off in ce chip veI pofti Dumnéta, sa am cinstitu róspuns. Teodor

Nu ne importa a sci déca boerul Vacarescu a dat sé'a nu Mtn-nirea ceruta de Tudor ; ajunge sä fie probat, ca Tudor are cunosciintäde Tolul ce este chiamat sa. Vice §i cä este «un om luat de catre totnorodul érii, ce! amarit §i clossocht din pricina jäfuitorilor, ca sa lefie ghivernisitor In treaba cereril dreptätilor».

Ca telte guvernele séle, Caimactimia nu intelege, ca Tudor nu fäceael singur o r6svrätire, ci cá revoltata era intréga natiune. Cu ce mij-16ce speraii sä nimicéscä, mi§carea ? Cu in§elarea cetelor de Pancluriprin promisiunI falaciòse, prin clarea in judecatä a unui biet ispravnic,a lui Racovita de la Mehedinti, prin obligätivitatea felinarului mfipteaprin stradele Bucurescilor 1), prin strajt in ora § la Olt !... i in fineprin ademenirile lai N. Vacarescu.

La 10 Februare isbucnesce eteria In Moldova, iar la 11 Februare.dupä Naum, sosira la Bucurescl ceY dol CaimacamY, dImeni de lucre-dere ai lul Scarlat Calimachi Const. Negrea §.1 Vogoride 2).

Niel' in Bucurescl nu ere.' ascultate asemenea ordine. In Cod. XCVIpag. 212, afram o rota, din 20 Februarie 1821, scrisa consulilor, prin care CM-macamia se jaluesce, ca sudita nu se supun la regula felinarului. «Pe acestiasträjile n'ail cutezat atingä,. Caimacamia a dispus sa fie arestatI si a douaii dusI la consulatele respective. (Dui% imbracilmintea lor strimtìl, [lice nota,

cunoscut cii erati supus'b.Ilie Fotino dice, cá ati venit 3 caimacamI çi adaoga si pe Ión Samurcas.

Acosta insa e tramis ceva ma): tarqiil, nu. la Bucurescl, ci Cairnacain la Craiova.

ISTORIR ROMINILOR 43

Caimacamil ace*tia gasesc pe boieril din «Cairnacamie» vechii «Ot-carmuitori» läsati de Al. N. Sutu, «in cea mal deselvdr§itä neputinyi dea lupta spre intdmpinarea rëului, care se inmultia din Vi in Vi,» 1).

Bucuria clasei diriginte oligarhiee fu mare, ea ati venitcami *i vestit ingrijirea cea Cu deadinsul a noului Domn pen-tru ob§teasca Uniste a tdrei qi ca" in pufine Vile va sosi §i Domnia.

Cu totul altele eraa sentimentele tèrei cu privire la cei dot Cai-macerni. Dupa cum vedem in notele diplomatiel streine, ace*ti doigreci erati cunoscuti de órneni jacas.1 i dupiant némului romaneschypocrites et artificieux. 2)

Cäimacamia de paminteni inca inainte de sosirea celor doi boierigreet Caimacami, in Bucuresci, la 4 Februate, tramisese lui ScarlatVoda Calimah un lung report, fäcènd istoricul revolutiuneT lui Tudor,bine inteles insd cum convenea boierimei. Eaca acest raport:

Anafaraoa Divanului catre Vodä Searlat Calimah.

Prea Intaltate Demme !

Faptele Asvratitorultif Teodor Vladimirescu, privindu-le supusiT Maria'Tale la incept, ca nisce intreprinderY talharesd, am pus la cale pro data t6temijh5cele trebuincielse spre sfarimarea luT, prin carT nadajduiamil ca fara intar-qiere isT va lua fésplata indrasneleI sale, ca i altT talhaer de alai inainte deEnsal ; bra fiind-ca lucral a luat alu MO, ca numitul maI sus Teodor s'aar6tat la ivélh' vrajmq inarmat ala st6paniriT, din preuna cu coi de pro MO'densul w1una0, marturisind prin scris scopurile 10' primejdi6se, i Insatlanddull de rèsc6la intre llicuitorT, fagaduindu-le su '1 izbavésca de supunerea lorcutre st6pitnire, am luat pro data sciinta despre r6svratirea luT, care era pre-eugetata i pregatita peste tóta intinderea tërei. Dec1, pro de o parte, chibzuindca multa truda qi in t6te chipurile, dupil puterile m5stre, despre cea ce era deMeat. am pus in lucrare m'ésurile trebuincióse, ce am gasit ca cale, spre za-diírnicirea inaintara. miparilor i primejdi6sele cugetarT ale aceluï. ri5svratitor§i tulburiitor al liniOeT obstescI al nevinovatuluT norodil din acésta Ora, iarapro de alta, am pornit de graba supusul nostra arzmagzar catre prea puternicaimpbratie, ca o datorie a umiliteT nóstre supunerT, ar6tand §i incunosciintandcelo despre acésta rb'svratire, precum.:0 despre cele facute de noT, supu0T Imp6-ratieT Téle maT cu deamarantul dupa cele intamplate p'atunci ; care arzmagzar

Naum.Veql N. lorga. II pag. 561.

44 V. A. URECHIÀ

sintem incredint* ca trebue sg fi ajuns ping acum in stfélucitele maul' aleImpkgtiel" 'Me, care va fi luat destulg pliraforig din cuprinderea luT.

Nu lipsim si acum, prin cea de fa tg supusg a nbstrO anafora, dea aduce la cunosciintg de Dumnelet1 sprijinitei IngltimeY Tale, di, acel r6s-viätitor nu incetèzg nicI acum d'a insufla prin pristgvirile sale imboldirea resaeiIn sufletele celor maT nevinov* si motnindu4 cu fiiggduiala slobocjenieY desub jugul supunedf, rfficesce mintea lor cea pr6stg si II targsce dupä sine,Cu care imputernicindu-se si mgrindu-s1 intinderea pe fie-care cji, nimicescetóte chibzuirile n6stre, spre a lupta scopurile sale ; fiind-c, dupil sciintele ceam prima de la Caimacamul Craiovei si de la Di vanul de acolo, si de la cei-l-altYispravnicY si ma): marl' din Judetele de peste Olt, acel Asvrgtitor cu poruncile cea dat cutre llícuitori de a nu se supune la isprgvniciele judetelor si la zapcapentiu plata dgjdiilor impkgtesci si cele-l-aite trebuinte ale obstieY, a aprinscapetele celor maT nevinovag lilcuitorY ; si adunand imprejurul &ell pe toffaceia cu carI s'a inteles, si pe cOff in imprejurarea acésta s'ail grtsit inteungind cu el filcgtorY de role si *fatal" de norod, a coprins jumkItea judetuluIMehedinff ; iar locuitoriY orasului" Cerneta, infricosindu-se s'ati risipit, si is-pravnica spOimantaff fiind sg nu ca cjä in milnele 14 s'ail depgrtat in pgrtilecele:maY de aprópe ale CraioveY.

NoY, supusl MilrieY Tale, lurind sciintg despre acésta, n'am intOr4iat de apune in lucrare cele mal." grabnice mijlóce putinci6se, spre infimpinarea Attie,ce ne amenintg, schimband pe Ispravnicii eel' depArtaff si orânduind in locullor pe alta ce i-ail cunoscut maY fgrg preget si maI indrgsnetY, de a se rgsboiimpotriva urmgrilor obstesculta dusman, cgror le-am si dat ómenT catY am pututsil steingem si gephanea, proem si banY cu imprumutare am strins pentruprovisia si ingrijirea color trebuinci6se. Am pornit si la Craiova catI-va neferldintre pgzitora orasuluT Bucurescl", ea gephanéoa lor trebuici6sg, spre paza aceluloras, care este scaunul color chid jadee de peste Olt, si sg '1 feresca de ng-vglirile ce s'ar putea intimpla din partea vrOjmasuluI ; pentru a dacg s'arintitmpla (feréscg Dumnet-jetl) sO intro si acolo, urmézg atuncY ca si ale 1-alteorase si jadee, care si ele astéptg cat de curand la aseraenea navglire, sä" se

risipéscil si sg se tulbure si judetele de dinc6ce de Olt ; iar podurile de pesteritul., pre undesunt trecerile cgrétorilor, li-am inchis cu paznicY, pentru ca Ilia'eel" ce Out intelesT cu dinsul sg nu pótä" trece cä'tre ansul, "lid ceI de pelângg dinsul sg ggséscit inlesnit6re trecere, ca sg se intinqg in pgrtile dedinace. Nu lipsim de a priveghia si a fi cu ea cea mai mare luare aminteasupra miscgrilor acestil vrOjmas, niel ne scumpim de a jOrtfl munca n6strilsi oft' Cate mijlóce are gilsit ca cale cg ar fi nattntuit6re si destoinice le-amintrebuintat impotriva isbiril aceluia. In urmg, cu mare mahnire am primit sialte scrisorY din partea CairnacamuluT CraioveY si a boierilor Divanulul de acolo,printfun trämis boier si prin care ne face cunoscut, Cii acel ravrgtitor a In-

duplicat pro multI dintre ceT prostI vi din semeniT 1(11 cu ac6sta aplicare, viarmandu-i cu armele ce s'a intimplat s ail* s'a obstita catre partite CraioveI ;vi sosind la Mönastirea Strehaia, care e departata cale de doue-spre-4ece césuride Craiova, a facile() zapt, stapanind'o cu 6menil luT; fiind-ca ceT Inteinsaorinduiti putin paznicT, orI-ca Intoles ca dinsul, sail c simtindu-sIbicinnea lor, nicT o Impetrivire nu ail aretat ; ci deschirjénd Indata portiles'all unit cu el. Dupe aceea pogorand la 115nastirea MotruluT, cale de optcésuff departe de Craiova, a avut s'o stapanesca vi pro clinsa ; dar fiind-capro acésta mönastire pusesera mama maT nainte Ispravnicii din judetul Mehedintil"cu vre-o catI-va pazitori armatI, a6 stat cu peptul impotriva IncercariT sale,facendu-se vi Ore-care bataTe, in care din partea protivnica s'at1 °morn doT, vialtI doI s'ail ranit; i ast-fel s'ati mai deparlat putin vrajmasul de zidurile ma-nastireT. Acósta navala a resvratitoruluT Inteatata a speriat pe Ma' boierimea vipro ceT-1-altI ofasenT din Craiova, In cat, de vi a navalit asupra turburatoriloracelora un 6re-care Serdaru Iamandi, orinduit fiind pre laugh" altiT Cu vre-ocatl-va Neferi vi Panduri, dar iara ne seria cu hotartre ca, vedênd pe vrajrnavIntimjéndu-se i apropiindu-se de Craiova, all venit la desä"vIrvita desnadajduire,vi ea sa stea pro loe nu este ca putinta, daca nu le va sosi de aicI vre'unajutor de 6menT InarmatT, destoinicT spre a sfarlma scopurile resboilóre aleresvraritoruluI, qicçnd vi ae6sta c, daca se va gasi cu cale, sa so aduca ru-gaciune din partea Ord catre prea InaltatI MullatizT aT Serhaturilor Imperatescf,ea sit porn6sca ovtirea Imperatésca impotriva vrajmasuluT, i sa-I scape deprimejdia ce-i ameninta. Ac6sta imprejurare ne-a tulburat vi pro neT ferte mult,vi ne.a adus ast-fel qicénd in zapac6Iii, din pricina cli cunóscem ca nu vomputea sa Inttmpinam real, daca va sosi, neavend putere de ovtire ; decI, adunauddin nog pro caff NeferT am putut, i altI 6menT armatT NeferT, i-am pornit ;si acum pornim vi no)." cutre acele locurT pe un boier de aT nostril", Dumn6luTVornicul Nicolae Vacarescu, caruia i-am dat vi-T dam pre fie-care i tóte tre-buinciósele, spre a se duce sh" staruiasca pentru stirpirea reulul." in tóta domn6scaOra. In ac6sta vreme primiram i alte scrisorT de la Cairnacamul i boieriT Di-vault)" aT CraioveT, prin care ne incunosciint6za, ea resvratitorul se afla acumla mönastirea Hotru, indeletnicindu-se de impresurarea eY, la care nadejdep6te vor reran° rabdatorT, aflandu-se lipsiti de t6te, flaman(ji vi setovT ; i secredo ca mult cuvent, cC, silitT de nevoT, 6menil luT it vor parasi de la ne-omen6sca luT retacire. Catre ac6sta, löcuitoriT judetelor Dolju vi RomanatT nuse Induplica a da trebuinci6sa hrana ostirilor co avem orinduite acolo sa-T.resboiasea.

Tao acestea veryendu-le locuitoriT CraioveY, s'at1 Impravtiat coi maY multidintre boerT ail remas numal Divanitil Cairnacamulbl, pazitT de catre slugile

lor pentru verT ce inttmplatóre trebuinta, cacT pe data ce s'ar preda manas-tirea MotruluT, i dustnanul s'ar apropia &are Craiova, trebuinta va cere sa se

ISTORIA ROMINILOR 4.?5

40 V. A. URECHIÀ

mintuiasea prin fuga, si cele cinc juth4e r'émaie sub otcarmuirea apos-tatuluï. Acésta mahnitdre veste nevoit sL pornim de isn6 va, cu marlcheltuelT, altí trel. eapitanT, pro Serdarul Iordache, pre capitan Farnachepre capitan Ianache, ca dotié sute din eel sése sute hargiurI, pre earl de isnóvadapa trebuinta i-ail adunat, poruncindu-le acestora sa se adune la un loc cuceI-1-altiI i cand vrajmasul nu va inceta din netrebnicile sale urmarI,isbéseil eu totT impreuna. Tot de o data s'a poruncit si Dumnélul VornieulVacarescu, ca catra l'Ocuitorl sa se porte cu binisorul, spre a-I face sit cunósea'sfinta datorie a supuneriI, i s le Intórca nevinovatele lor iniruI, ca nu proviitor sa se maï triple de vinovatele i zadarnicile mandril a resvriltitorulul,nicI de fagaduelile luI arnagitóre, i sa-si intórca gindul de la verI-ce scopuride resvratiff, care si pro indemnatorI si pro eel' =441 i adusI la sfirsiturIrole; facêndu-I sä InteléL ca, de nu vor fi urmaturT, se vor da, ca resvratitorul dinpreuna, la tag asprimea legilor; iara coi ce vor Ina de cuvint,vor vedea calea cea rea pre care ail apueat, chiar din acoja ce alcatuesc ostirearesvratitorului, vor fi iertatI si ajutatI, pentru ea si-a6 cunoscut fétacirea,s'ail tutors pre calea cea drépta; iar aceia tnsa co vor rémanea infra celerele, pentru c nimic, nu este in stare a le scOte fumurile ce le-a intrat incap, si pentru c nimic nu-i p6te aduce pe calea dr6ptä spre pocaintil, aceianu vor mal avea iertare; pocainta trebue sa o faca 'Ana este inert vrernecacI mai tarliti nu se va baga in séma ; i prin urmare trebue mal din vreme,sa se puna sub umbra intelepciuniI si infra bine-facerea patriel lor care, eamumä bun i blajina catre totl copii eI, primesce ca blandeto i du1c4a prototI cat): vine inaintea eT,si îi fac sfintadatorie a supuneril, trecênd ca vederearkacirea trecut i cland iertarea pkatelor.

IarC dupa ce maY sus numitul boor va indupleca pe resvratitoral cuast fel de puternice cuvinte, va face sa cunósca ca e mal bine sit' se intóreala cele maI din 'nainte, de cat sa faca role, daca se va supune la dreptulcuvint, atund insusI acel boer sa chezasuésea pentru isbilvirea atilt a luI catsi a 6Menilor sei, i pro noI s ne dea do mijlocitorI catre stapanire pentruparasirea lor i linitita lor purtare pro viitor iara daca '1 va gasi staruitorIn turbata sa nebunie, atuncI negresit sal lovésca ea ceI de pro langa dinsulsi ca ostirea orinduitä de catre noT, i s scape si pre ceI din manastireaMotruluI inchisiI ispravnieT, spre a avea trebuinciósa lor comunieatie. Catreacestea chiar i noT, supusiI 31.arieI Tale, ne atlilm pro cale de invoiala dinpre-una cu resvr'étitorul; i fiind-el el ne-a facia propunerile sale prin graiultrimisuluI seii, cerênd treI lucrurI spre incetarea desavhsita a obstesteI turbu-rä'rï: i Sä lipsésea d'aci inainte ca degvarsire mancatoriile din tea, 2. sil sedespagubésea l6cuitoril coi ce s'ail nedreptatit, si 3. sa se chezásu6sca isbävireaatat a luI, cat i acelor de pro lang'. el6nsul, i plata unora din OmeniT s'éT,am aspuns asemenea i supugiT EárieT Tale, ea, in cat despre mancatoriile

ISTORIA ROMANILOR 47.

ce dice, si despre despagobirea 16cuitorilor, ingrijit stitipanirea si era gatasiti trimita inteadins boerl cercetätorT prin tóte judetele, pentru ca sá cercetezecu scumpétate pan la cea maT mica nedreptätire, s despägubesca indatii preceT. nedreptatiff si s incunosciinteze obladuirea ca s pedepsésca peprecum tot-d'auna cbläduirea a päzit acéstiti datorie si acum era so pue inlucrare; dar a apucat el mal .nainte s aduca impedicara cu nelegiuita safaptä. Iara despre paräsirea si despre linistita purtare In viitor, atat a luT cat

acelor dnpiti imprejurul sal, vom mijloci la Maria Sa Vodä, pe care preaputernica Impèratie II va trimite stapénitor in OA; i nadäjduind Ca'l vamilui cu iertarea sa, cand i Inältimea Sa va lua incredintare, c cu adevératsi din t6tä mima s'a poca, si ca a incetat din orT-ce fel de turburär! ciltrenorod si cate stitipanire. Asa dar de la respunsul ce ne va trirnite, sá neincredintam ce gindu are ; iara incredintarea ce vom lua despre linea lucrului,o vom aduce la cunoscinta de Dumneceì pzitá InältimeT Tale. Intr'asemeneastare se gäsesc de o data lucrurile, Prea Inältate Winne, pro can', dupä supusanósträ datorie, aducem cu scumpétate la cunoscinta Inältimei Tale, spre a lelua in vedere si a le judeca cu patrunderea cea adéncil si cu dubul cel destulde incercat al IIIitirieT Tale, si oft prin prea Inaltul i proa puternicul brat alImp-614043'f va cun6sce citi trebue sil se sférame dusmanul, sail prin alte mijI6cece va chibzui cu mintea sa cea adênca cá ar fi mai nemerita, este de maretrebuintä sä se aduca cea !Dal' grabnica lecuire la réul ce arrienintä, pe tótäOra sa domnésca, panä a nu ajunge la nelecuit; si pro nol, supusil MariaTale, sä ne insufletésca, ca pro unil ce ne aflä'm nedomeritti, si sa ne poviitu-iasca despre ceia ce ar fi de facut; &Ad resvrätitorill inaint6za ; iar noT amsférsit si pazele inarmate din orasul Bucurescilor, trimit'endu-le in *tileacelea ; i n'am stivérsit pana acum nimio care se fie destoinic spre a tine peptvrrismasuluT ; insä cun6stem cá fericita i grabnica aflare de fatä a MarieiTale, va fi singuru mijloc ce va putea s'aducti mangtere i imbunititätire neapé-ratä in starea lucrurilor. 1) Februarie 10.

Prin raportul sèri boierimea lasa sä. se pere o incetare a revola-tiunel prin supunerea la aceste conditiuni ale Itu Tudor. Acele condi:tiuni, cel putin cele douë dint6I (din téte Ire% confirma teza n6F:trä ,caTudor nu facea atat o revolotiune nationalei, contra Grecilor, eat unasociald, Et propune boierilor, ea sä depuna et i a sël armele: 1) «setlipsésea d'aci inainte cu desévarsire mancatoriile din Ora si al II leasä se despagubésca locuitoril eel cari aü fost nedreptätiti2).

In un codice din timp, al nostru, acest act scris in. grecesce, nu esteIntocmaI Cu cel aci adus. 11 dam in anexe.

Am adus actul mat' In urmä.

In lioa de 4 Februare boierii mai adresaserä i ConsululuiPini, nota acésta :

(Sub semnatiI boierI altséreI rumanescY, avem onarea a comunica Exce-161101 Sale D-luT Pini, general consul al MacstateI Sale Impgratul al tutulorRugilor, cavaler al maI multor ordine ; cele coprinse In scrisorile DivanuluIdin Craiova, din Care Excelenta V6stra se va informa in deamanuntul, de bitece privesce pe rebelul Sluger Tudor Vladimirescu. Negraita e confusiunea incare cu drept cuvént se gasesc sarmaniI lacuitorT de pe acolo 9i dezolarea ceresulta din ea; cu t6te acestea, ca mult curagiti indura aceste IntamplarT nefq-teptate, In fata incertitudinei de ce e de facut. Cu t6te mësurile ce s'ati luatpana acum, ca sa se Inlature Aul ce ameninta ob§tea, ne informara Po teltadiva, ea rebelul lucra contra tutulor color subscri§I in adresa de la Craiova,dar Inca se ridica i In contra lin4tel §i siguranteI obOescI i nevëdênd altmijloc de scapare, ca chibzuirea :comuna n'am gasa alt remedia mal' eficacia,la r"dul acesta, filra de leac, decat sa recurgern la cate-va paole din vecina-tate si sa le cerera ajutdre in contra relelor ce ne ameninta §i In contra tur-burarilor urzite pe Mili intinderea Vrei: romeinesd, cari iail nisce proportiunIuriap din causa tribunilor, carY harangeaza poporul. Sub-semnatiI, sciind Incadestul de bine, ea nu trebue s'a facem un asemenea demers, la serhaturile dinvecinatate, fä',ra a insciinta i pe Excelenta Ta, i a te Intreba despre modalde scapare, ce no mai r6mane de facut, ne facem o datorie de a aduce acesteala cunoscinta ExcelenteI V6stra §i nu ne indo!m, ca Excelenta Velstra, luind in-formatiune despre real ce ne ameninta, yeti Incusiinta acòsta a n6s.ra hedierecare este singural mijloc de scapare a acestul pamént amenintat. Sub-semnatil,relnoind cererea mistra de mal sus, vb" rugam ferbinte sit ne tramitetI In scrisriSspuns.-1821, 4 Febraarie.

Traclus din cod XCIII pag. 191. Vedl anexa XV.

complectatä. la 11 Februara prin cei dol trämi§i allui Scarlat Calimah, se pune pe masurf noue, cut carl crede a potolirevo lutiunea.

Téra era nemultämitä de regimul grecesc i Cäimäcdmia credo ada satisfacere plAngerilor tèrel, rinduind o comisiun compusä dinboierii cei mai iubiti de popor : biv vel Vornicul Iordache Golescu, bivvel Logofdtul Nestor i biv vel Logorétul Costache Campineanu, sä cer-ceteze apricinile dintre boieril luT Al. Sutzu greci i pam6ntenil».Istrate Cretulescu, Gr. Bäleanu, Gr. Filipescu, lord. Slätineanu, sem-nand pitacul de rAnduire a acestei ComisiunT, uttati, cä nu numai bo-

48 V. A. URECHIÀ

iSTORIA ROMANILOR 49

ierif greci al lui Al. Sutzu jdfuiserd Ora §i o ingenuchiaserd, ci tótdboierimea apr6pe de la olaltd, cu rare exceptiunI. A trage in judecatdpe boiarii greci al lul Sut zu, era insä, mal putin o satisfactiune adusa,VéreY, ci mai mult un mijloc de caVig pentru boieril nouei domnii

O mòsurä mal energied hotdresce sá lea noua Cdimdcdmie.Adoua-qi dutá ceboerimea din Bucui esci expedid anaforatja cdtre

Scarlat Calimah, Mcènd istoricul revolutiunef lul Tudor, de sigur(WO gdsirea cu cale a nouilor Caimacami, §i nouë clile abia de la In-sdrcinarea datd, lui N. Vdcdrescu, noua Caimacamie insdreinézd cupotolirea revolutiunel peste Olt pe boerul grec C. Samurea§. N. Vd-

1) Pitac prin care se orinduesce biv vel Vornicu Iordache Golescu,Dumndlul biv vel Logofttul Nestor si Dumndlui biv vel Logofttul Costache

C'cimpineanu, a cerceta pricinile dintre grecil reposatulu'l DomnCu pamentenit.

Noi Caimacamiä Vrei rumeinescl.

Cinstitl Dumn6v6strä fratilor boierI: biv ve! Banefordache Golescule, i velLogofete Nestore i biv vel Logofete Costache Campinene,fiind ca. raria Sa preainältatul nostru Domn Scarlat Alexandra Calimah Voevod, prin scrisorile cene-ati trimis, intre altele ne poruncesce i pentru grecil etpaieului: MärieIsale Alexandra Vodä Sutul, CA da se va intémpla a avea pricinl de judectitIca cel do aicl pänAntenl, adicä ori päinênteniI, trägadu'l pe numitiT la jade-catä, sari o! pe pranêntenI, si li se cerceteze pricinile cu scumpèlate, dandu-sehottiriff dapä dreptate ; i fijad ca pe Dumnévestra ve cim boieri cinstitI,sciin i pracsis indestul la ale judecätilor, de aceea, dapil chibzuirea ce am fa-cut, iatil printeacest paw:: al nostru ye orindaim judecátoff tuturor pricinilorco se va intêmpla si aibá greciI etpaiuluT reposatului:Domn, cu pilmtmteniT deaicl ; pentru care si ve poftim, ca adunandu-ve cii. totiI la un loe, in cjilele ceyeti' orandui, ca si eilutatI judecätT, si cercetatI ca scumpRate t6te pricinile cevi se va orandui cu buiardisma Divanului si ca iubire de dreptate fäcènd cu-viinciesa alegere, si ne aretatI in scris prin anafora ; i pentru ca si nu sepre1ungésc j sti se eheltuiascä ipotesiaril in zadar ambland prin judecätI, sive d-v6strii in tot chipul, ca siti se dea sfarsit pricinilor färil

Al. Ungro-Vlahiei Dionisie, Grigorie Breincoveanu, Constan tin Cretulescu,Grigorie Ghica, Barbu VaArescu, Dumitrasco Racovirz, lstrate CreNlescu,Grigorie Beileanu, 11111talache Manu, Grigorie Filipescu, Iordache Shtineanu,Gheorghe Tilipescu. 1821 Februare 12.

Cond. XCVI pag. 207.

191oria Romattilor do V. A. Elecchicl XIII. -4.

50 V. A. URECHIX

carescu nu se Ora destul de energic. Credem ca mai hezita Väcä-rescu a considera pe Tudor de simplu tdlhar, §i Samurca§, grec,era om me de incredere pentru Scarlat Calimah. ApoI se presupuneacä el cunoscea din vechia Oltenia, unde fusese Caimacam. Deci O.mérga acolo, cu depline puteri de a lucra §i a hotarl cum va socotimai bine, «fära de a mal cere sfatuire, sétl poOtnire de la Bucu-reset», ca sa potolésca acea tulburare» odihnind pe boerl, negutätorl§i pe totT locuitorif pe la salä§luirile lor 1).

Mal' mult incä, Caimacamia da la mana marelui Vornic C. Samur-ca§ o declaratiune in scris : »carte de iertdciune dinpartealor cdtreslugerul 7udor", ca mai eficac,e sä OM trämisul boerilor O. negociezecu vitézul roman. Prin acéstb. carte Cäimacamia boerilor acorda am-nistie complecta tuturor resculatilor pandurl 2).

Alegerea WI C. Samurca§ o credéti boeril nimerita §i prin Impre-jurarea, ca Tudor, cum v61;luram, avusese relatiunl §i IntelegerI cu el 8)De cat C. Samurca§ putea el amestecat cu Eteria sà voia sea Ina-bu§irea mi§careI luf Tudor? Evident ea cine-va era in§elat : boerifdin Caimacamie socotim ca. se jucati inconscientl cu focul ! Boeril nuignorail ea Samurca§ era cu Eteria : «Cunosceati firma ipochimenulul»ail putut totu§I sal. tramita sa negotieze cu Tudor de sigur numaldupa Indemnul celor dol Caimacaml.

Vom vedea mal la vale resultatele obtinute de noul Caimacam alCraiovel 4).

CAP. IV.

Eteria In Principate.

Provocata orl nu de Imperatul Rusesc Alexandru, Elena arbo-réza drapelul resvratireï contra turcilor, In Februare 1821, maT In-WO. la Ia§1.

Trompeta Carpatilor No. 634. Darzeanu. Memoria.Vecrf actul XXXI din anexele luI Aricescu.Ba Naum su sine, ca Tudor a f ost in slujbg la Vornicul C. Sainurca.

om al easel, de aprópe, (Copie de la Galaff, pag. 39.A se vedea la anexa cu No. XVI, In care se dri versiunea r us6scii

despre miparea lu'l Tudor.

ISTORIA ROMINILOR 51.

Ipsilante increOndu-se in promish mile boierilor greet din Prin-cipate §i sperand in ajutorul lui M. Sulu §i a cetelor adunate deSaya *i Olimpie, ese pe furi§ din Ki§inati, trece Prutul la 22 Februare*i merge direct la Ia§i, unde trage la casa Cneazului G. Cantacuzino.Inteles cu acesta, Cu Iacovache Rizu §i ca Mihaiü Arodä Sutu, punepe boierf s'ä semneze o petitiune cAtre impëratul Alexandru, cerèn-du-1 protectiunea Moldovei contra turcilor. Acésta petitiune e tamisä.prin Cneazul Gheorghe Cantacuzino la imperatul rusesc, care se aflaatuncl la Leibach.

Patru iile dupä aceea Ipsilante concentrà cetele, deja injghebate,la biserica Galata din deal. De aci ele inträ. In 14 in procesiune, cu dra-pelul alb in frunte, pe care drapel eratl diverse inscriptiunl ca : aèv

Towcy v(Ica (in acest semn vei birui),orl iv vij Ktávewq p.00 civa.livcop.at (Renasc

din cenup mea). Cu crucea i ca fenicele eOnd din flacarT...La Trel-Erarchl se fac rugaciuni. Alexandra Ipsilante adresézä,

la 23 Februare o proclamatiune :

Proclamatiunea printului .Alexandru Ipsilante adresates locuitorilor Moldova'prin earl li ants/0 ces Grecia ttSta arc apucat armele spre a'Ø

recespäta neatelrnarea.

In cuartira generales din Iag,23 Februare.s. v., (7 Marte) 1821

LecuitorY MoldoveT, noT ye facem sciut, ca aste,-41 tole Grecia ail rea-prins Melia libertetiï i ail zdrobit jugul tirania, ea pretinde drepturile sale. Eli

duc uncle vocea poporuluT me chiame, ea v oferez atat din partea mea, catsi din acea, a compatriotilor meT, caff se afili acum aicT, i pe care am °areade a'T comanda, asigurarea i garantia, c ve yeti bucura de o deplina

persónele i avutfile vóstre vor fi respectate, vo'f yeti: putea, dar, urma o-cupatiunile v6stre ordinare, fare a ve ingriji de miscarile mele, cacT carmuireaacestuI principat nu va suferi nicT o schimbare i legile earl' v'ati earmuffpane astil-crf vor urma tot cursul lor.

Ell pot a ye asigura, Cli providinta divine v'ati_dat In Domnitorul MihaiaSutu, care ye guvernéze acum, un ap6retor al drepturilor patriel vóstre, unperinte, un bine-faci5tor ; el merite Oh) aceste titluff ; uniti-ve dar ca dênsulpentru a protege fericirea comuna. _Nee niscaT turd desperatT. ar face o in-cursiune pe pamêntul vostra, nu ve temetI, &Ad' o putere mar6 esto gata apedepsi semetia lor.

Al. Ipsilante.

Alexandra Ipsiliante mintia cdnd afirma, ca Eteria va ti spriji-nita de Rusia. La data acesta el putea bine sa scie ca lucrul acestanu era de a§teptat.

De-o cam datä, Eteri*tii proced in Ia§1 la macelul a 80 de turd,cad speraii sa scape refugiindu-se in biserica Golief. Jaful incepe !..Casele nu numai de negutatori turd, dar §i ale unor roman)", sailchiar §i greci, presup4 ca aü bani, nu sunt crutate.

De la Iai Ipsilante plécd spre Bucuresc). Ion Ghica scrie,«Mersul lui Tpsilante spre Bucuresei a fost un adevèrat mar triumfal.

Din Roman adres6zd Ipsilante Wei Romanesci urmatúrea pro-clamatiune :

Proclantatiunea lui Ipsilante, adresata Mitropolitulta, episcopilorf i boerilor preI I?unlänescä.

Cvartira-generala din Roman, 17 Martie 1821.

Stint convins cá Dumn6v6strI avetI arum cunescinfii despre intreprinde-rea formatri pentru mantuirea Grecia, si cti', In ambele principate Moldova siValahia, un Insemnator numër de greci vor ha armele pentru a intra pe pii-m"entul sacra al 'Ora lor, si acolo, uniff eu fratil lor, vor combate pentrudrepturile lor national°. Aceste corpurI militare (conform proclamatiunilor melede mal Inainte, de pe care alAturez aicI cate-va exemplare), vor privi pe locui-toril Moldova si al Valachia, ca pe fratiï !or, si vor respecta pururea pers6-nele br i propriefAtile lor. Cea mai bunä dovadil de aceea ce qic este bunaordine care ail fost observatä' In cursul sedera mele In Moldova. Insiiam fost cuprins de mirare, cand am aflat de fuga cea fail de scop a locuito-rilor din Buzè'il i Ramnic ; Itiriurirea ce aceste temen l pot sa ailoA asupra in.trega tilff, me tnamnä a ve ruga din noil, sa fitI 1inititl i fr tòmg, si de ave pofti, sä' facetI cunoscut tuturor lOcuitorilor i tuturor negutetorilor, cif anu trebue sa se témil niel clecum c or avea vre-o superare In Ora lor. FiffIncredintatI de asemenea, ca puterea aceea mare ce ocrotesce aceste princi-pate, nu va ineidui niel de cum ea barbaril sä vie In térile véstre. Spre acestsfirsit, E. S. generalul an sef, contele Vitgenstein, nu namal ail primit ordinde a duce spre frontierg trupele ce el comandézg pe teritorul VarsovieT, darele stint chiar In mar. Prin urmare, nu me Indoesc cä' Dumnévéstril, dinnoil alesI pentru a forma autoritAtile patria v6stre, ve veff grabi, ea bilepatriotI, a pune, fácònd sä se publice proclamatiunele mele, un termen acesterbajanilsi acesteI fugl asa de viitemiltére b5euitorilor.

Asiguratl' din partea n_ea pe toff con.patriotiï votrii, c eI n'ail cel mal

5q V. A. URECiitit

ISTORIA ROAIiiNILOR 53

mic lucru de temut, i a mt-fel 61 pot r5mânea linistitl In locuintele lor.La sos'rea mea, voT dovedi adevkul liselor mole. Insä trupele greoescl av¿indsit tréchl prin Ora RunAnésa, este fórte neap6rat de a le pregiiti provizilcvartirele in drumul lor ; citci, afila.' din divisiunea acésta, voill trece cat decurAnd ca tótli armata grecéseä. (D6bats 21 lifairt)

La Foc§anY este intimpinat de 310 tineri greci, ccA mal* multistudent" 1n ctila de la llucuresci, fleirea tinerime", cu care formézhlegiunea sacra (ispe4 X6xos) imbilcatt in uniforme negre, Curnari pe cap i cu capul de mort de asupra a dou8 tibil ').

Rimnicul Stirat, Duzëul... tóte ora§ele se pustiazii, fug la apro-piarea cetelor eteriste.

Din Mizil, la 18/30 Marte 1821, Alexandru Ipsilante flind rUt irn-prisionat de localitAtile ce in cale le aflä pustiite, adreséza Mitropo-litului i boierilor o noud proclamatiune, iar locuitorilor din Ducu-resci o alta, tot din 18/30 Martie 1821.

Eatà acésta din urniä.:

Proclamotiunea principelui Alexandru Ipsilanti, catrelocuitorii din Bucuresc1.

Cvartira Generala Grdca, de la .21lizilin 18130 Marte 1821.

Cutrierènd Daoia m'am convins en o fórte mare sup5rare, c voI atTpìíritsit capitala vóstrA, i a v'atT imprAstiat. LocuitorI ai Bucurescilor ! patriavóstril, natiunea vóstrii, toti. 6menil bine cugetAtorl descuviintiazä purtareavóstril. Patriotismul 6menilor generosI nu se aratA decat in imprejuriírT ca

acestea. Déch" sprijinitoril patrieT dar' un asa exemplu, ce va face ciara poporul ?NobilI locuitorI aï Bucurescilor, int6rceti-v6 pe la vetrele vóstre.Interesul patrieI vóstre, a poporuluI vostru, insusT interesul vobtru, total

indémnii a intra in capitala, cii:q este vorba de norocirea viitóre a natieTv6stre csi Ore-cine nu va voi sit confäptuiascii la acésta ? Décä s'ar afla vreunul, acela meritä sä fie sters din lista cäpiteniilor poporuluT ! Patria IT vacere sémil despre nepäsarea sa ; sä fi e el bine incredintat, cit temerile sale suntchimerice, i cä noI suntein decisT a perde vi6ta, niai inainte do a se versao picaturti de sango a vre-unuI 16cuitor al DacieT.

(Subscris) Al. Ipsilanti2).

1). I. Ghica, ScrisorT, pag. 78.2) Din Gazeta de Augsburg de la 28 April 1821.

54 V. A. URECHIA

Ajuns la Ploescl, Al. Ipsilanti prirnesce scirl rele Impera-torul n'a voit sá primésca in audientä la Leibach pre trämisul Mol-dovel i al EterieT, Colonelul Cantacuzino, ba a ordonat maI§tergerea i a lui 'psilante í a luI Cantacuzino din contrólele armatelrusescII). Cu putine 4ile Inainte de sosirea la Mizil a capulul eteriei,Strogonoff printr'o notä atre Divanul PorteL o reprobasä, o repudias6.2)

Cetim qi In gObservatorul Austriac

Declaratiunea ImptYratulut Ru8ie in cauza intreprinderet lut Ipsilanti.

Printul Al. Ipsilanti va fi qters din cadrele serviciuluT RusietI se va declara ca M. S. Imp6ratul descuviintkii formal Intreprinde-

rea sa, i ca el nu va putea niel °data a se astepta la nicT un ajutor dinpartea Rusiet

Ordinele cele mal precise se vor comunica conteluT Vitgenstein, co-mandantul an sef al trupelor RusescI de pe Prat In Basarabia, de a observacea mal stricta neutralitate In privirea tulburarilor ce ail izbucnit In princi-pate si de a nu lua, sub niel un pretext, nicY o parte directa, sail indirecta:

Hotaririle acestea se vor Imparta§i MinisteruluT Rusiel din Constan-tinopole, cu ordin de a le face cunoscut PorteT, si de a reinnoi In acelas timplangli dinsa asigurarile franee i leale, care i s'ati fast dat ea ocasiunea r6s-c6leI din Valahia. Baronul de Stronogof va declara anume, ea politica M. S.Imp6ratu1ul este si va ramanea steéina de intrigile, care ar putea amenintade a tulbura lini§tea vre uneT trÏ ;- ca off ce 1mpartasiré In miscarile de apnatura ar fi contrarie curatelor intentiunT ale 1mp6ratuluT, si ca In relatiunelesale ca Pórta, M. S. n'are alt scop, niel alta dorinta de cat mentinereastricta esecutare a tratatelor fintando Intro ambele puterT.

Ordinal de çli al Imp'e'ratulul Rusiel, care terge pe printul Al. Ipsilantidin cadrul serviciulut Rusiel.

Palatul Tarscoe Selo. 14 August 1821.Printul Al. Ipsilanti, adjutant al generaluluT de cavalerie Bajeoski, §i

maior al regimentuluf de husarT al gardeT, este sters din lipsa de serviciti.(Gazeta de Petersburg din 22 Septembre i iarul Debats din 16 Sep-

tembrie).

Pag. 92 Naum spune ca Al. lpsilante aflA despre repudiarea EterieTde Rusia, numaT dupli ce ajunse la BucurescT.

VOT Iorga : Acte si fragmente II pag. 567:


CAP. V.Faiptuirile eaimileIntieT. la BuenrescT.Tudor in Oltenia. Sosirea luT in eapitala Ord.

Caimacamia lui Scarlat Calimachi mai la §i alte mid mesuri, im-proprii de a opri revolutiunea. La 14 Februarie 1821, Caimacamia in-parte Bucuresci in 5 esempturi» §i rinduesce asupra fle-careia partecate un boier care ajutat de cate dol alti boieri, la alegerea for, saprivigheze str kite orapluI, ca ele sä. vegheze, «ca sä se pazésca bunulnizam i odihna nebantuitä a locuitorilor». Boierr, ca Aga CostacheCornescu, Vornicul Gr. Baleanu, Vornicul Alex. Ghica, biv vel VornicGh. Filipescu §i chiar Vornicul Manu, aveafi misiunea de a se pre-ambla pe ulitele Bucurescilor ca sä impedice r6smerita 9.

Presupunem bucur4, ca boieri parninteni ca eel cad erad lasatide Al. Sutu in fruntea tëref, aveati cele maI bune intentiuni de a in-drepta mersul lucrurilor in téra. Aceste intentiuni erati tardive, revo-lutiunea sociala i nationald nu maf putea fi ezita, chiar daca n'ar matfi existat un Tudor.

Caimacamia rinduesce straji, schimba ispravnicI, le ordona säfie 6meni de tréba. Pana i pe tiganil Domnesci 11 protege contra ja-furilor.

1) iVol Camacamil Wei runteinescl, catre Duntn 1ui cinstitul, fratelebiv ve? Vornic Gh. filipescu.

Trebuintii flind-a ortinduitele str4j1 sa se afle datoria malCu deadinsul, sä. nu se inté'mple In politie atacsiI, maT vértos n6ptea, cand totTse aflä in odihnä. Riede grijä §i cei cu cugete rale atancT pot sä'sI gAs6savremea lor de vre-o suparare, and striijile Cb stint orânduite nu'sT vor pazi da-toria a priveghea si a se prambla pe ulite ; de aceea poftim pe D-ta, sä. pri-mescI acésfA tnsUrcinare de privighere In semptut poduluT Mogos6eI, luttnd Im-preun ca D-ta si pe altT. del din boieriT piirteT loculuI, ce vel s)coti tärg pre-getare, pe call s ni'T afetT, ca poftim osebit si pe D-lor a primi acéstäingrijire i ca totiT dimpreunN luand cu 1)-v6stra oriinduita strajä, s v earl'cu multä privighere semptul acesta, ocolind nóptea tótil partea ac6sta si btigandde sémii, ca su se pázéseti bunul nizant si odihna nebitintuitä, a tuturor cilti seafla cu Ricuinta tnteacest sempt. 1821 Februarie 14.

Asemenea patru pitace atre 4 boerl orfinduitT.Unut cutre DumnéluT Vornicul liana pe podul Calicilor.Unul cutre Yornicul Alexandru (Mica pe podulUntil cutre Aga Costache Cornescu pe pod it t6rgulitI de afarii.Unul cutre DumnéluT Vornicul Grigorie Blileann prin politia Bucurescilor.Cod. 06 pas. 008

V. A. LIRECHIÀ

Tudorcum vom vedeade ar fi voit chiar el, nu patea stávila,n*carea pra care insisi boierii otecirmuitori, deja in lanuarie o recu-nosceail cá ajunsese ob§téscá, peste tòtá. Ora.

O putea stavila sosirea celor doi Caimacarni numiti de noul DomnScarlat Calimah ?l)

laca in ce mod se vestesce Ore acéstä venire, care e departede a fi o promisiune domnéscsá da pace §i de dreptate, bine cunoscute fiiind deprinderile rele ale celor dof Caimacarm.

iVoi Caimacamit rre t ruina rusa:, catre Dumndlor boerii ispravniel ot sud

Se vestesce Dumnévóstra, c erY la 24 ale urmatóreT lunT, a sosit aicT 9iDumnélor fratiT boerI Caimacaml al IlarieT Sale Prea InaltatuluT nostru Doran,lusa DumnéluT vel Postelnicul Costache Negre i Dumn6luI biv vel Hatmanuli tefan Vogoridis, vestindu-ne ca in patine (Pie va fi si venirea M'aria S3le inceasurI bune i aduandu-ne ca indestulare povetuirT de cele ce se envine apune in lucrare, la tóte chipurile buneT 'obladuirT spre folosul OreT, sa vestiffdr si Dumnévóstra acósta la top' 16cuitoriI aceluT judet, ca sa se bucure, lucre-d ntandu'I, cä' vor cerca milete Marie Sale cele dupit ctiviinta si vor petrece cutóita trebuinciósa huiste si odilina, care stapanirea a pururea este gata sil re-verse din parintescul sü libov, catre supusii ceT credinciol, iar mal vO'rtosDuninévóstra ea deadiusul vi se serie, sa aveti datornica ingrijire pentru ocro-tirea Iticuitorilor si linitita lor petrecere, a nu se supra vre-unul dintfensilcu vre-un fel de catalirisis, cat de putin, ca a Danan6v6stra invinov'étire se vasocoti negresit i veti da greti Aspuns, ci mal yertos sil se mangae15cuitorI la nevoile si pasara° lor; pe cap' se aflit in slujba ispravnicatuluTIi metahirisitY in trebile judetuluT, sa'T infranatI ca stritsnicie a se parrtsi cutotal de obieinuitele catahrisis,ce urmat mal' 'nainte, dandu-le srt inteléga,cl macar cea mal' mica luare de la 16enitorI, cu orT-ce fel de chip, peste poruncastilpanirei si cea mai miel suOrare ce se vor indrazni a face, este cu totalnesuferit la atujul MärieT Sale, luT Voda i ca Hada Sa are hotarire sa orin-duiasca cercetiltorI intr'adins prin t6te judetele VéreI, care ail sil faca scumpacercetare prin tóte satele si care se va dovedi vinovat, ca catusT de putin ca-tahrisis, are sil corc3 negresit cele mai stranice pedepse, dupa ce se va facedespagubirea. De aceea dar si Dumn6v6stra, luandu-a cele mal bune çi intregTm'ésurl, spre odihna i nebantuita petrecere a 16caitorilor, sil trimitetT copil dupitacesta carta pe la tóte satele judetaluT, ca s'a se citésca intru aucjul tuturor,se bucure si sa se mangae i ticalosil locuitorT si asa infra tira dreptatea -

zind neclintita i buna orinduiata sil v15 silitI a silvêrsi i poruncile ce vi setrama la vreme ca t6tä' osirdia, ca sil vi sa cunósca in fapta destoinicia si cre-dinta i sil dobanditT mita Mariel Sale lul Voda, duprt dreptele Dumn6v6straslajbe, i ca atT primit porunca acesta si ati pu.s'o in lucrare sa avent rapunsrara zabava.-1821 Februarie 25.

Cod. 96 pag. 214

1) Le nouvel hospodar (Scarlat Calitnachi) a notum6 des Kaituacans.. ilsont quitté Constantinople le 21/9 Fevrier. Matheureusement son choix est tomb6sur des hypocrites ärtificieux. Anexa II pag. 561.

ISTOMA ROMINILOR 57

Intre aceste sosesce N. Vdcdrescu dela Craiova, aducènd dupdsocotinta oligarhiel vesti rele : «top' cei trdmisi de la Bucuresci contralul Tudor s'aat dat cu el.... Peste putine dile se astepta Tudor laCraiova si deacolo are sá vie direct la Bucurescl Cu toti tälharii lui».

Cdimäcknia numesce pre credinciosul lui Scarlat Calimah, Cd-minarul Saya, cu cdti-va 6meni aI lui alesi de el si in chezäsia lui,päzitor al Ducurescilor. Se reorganizézA tot sub el si o specie deagardA nationald din isnafurile orasuluï, ca sá privegheze strkjuind,4ioa si n6ptea nu cumvasi afiAndu-se täinuiti niscarevasi 6meni reiinclinati ca Teoclor (dice Naum), sd' faca fdr de veste vre un räil,dAnd ròte foc orasului».

Spaima este mare in Bucurescl, mal ales intre boieri. Dar atAtaacestia ad qualificat pre Tudor si pe ai säi de tällutri, cá acum §iclasele desmostenite nu mai scid ce sd cugete despre el si spaimaintrd si in casele negutitorimei.

Ceea ce contribuisd la l'Atirea spaimei, erad ve§tile ce se colportadde unii i de altil.

Ca sd impedice ldtirea unor asemenea vesti, Cdimdcdmia adresézdurmdtorul pitac :

Noi Ciiimacantii terei Runiebnesct,catre Duninélta fratele biv vel Ban epistatul Spa tarja%

Fiind-ca ceI naravitI In cuvinte desearte, caril insisI de sinesI le n'asco.eesce si le presara in duhurile norodului celta prost i lesne credo orI-ce,una' ea aceia acum tree6nd la obste vorbe de lucrurl Cu totui neinfiintate, atifacut pe coi* mai multT a se iogriji si a se spaimanta in zadar. Drept aceeaDi % anul pohteste pe Dumnéta, ea numaI decat sá puI s'a vestésca prin tclte

mahalalele, in vilég, sa auga totI i sa inteléga, ea Me cate aü augit de la uniIaltiI sunt minciunI, lucruff adeca care nu'sï aU finta Ion, ci Impotriva, sa fiebine ineredintatT, ea este binepa-e, sa le iasa tuturor aceste zadarnice fandaesiIdin inituele lor i sa petréca totl in Huiste si odihna ion pe la casele lor,cautand fieseare tréba sa, sa nu mal dea de acum inainte cre(jemént la plaz-muirile unuia i altuia, fiind-ea stapanirea apururea, are neadormita ingrijirepentru odihna lor. 1821 Februare 27.

La Aga, in semptul agieT.La starostea de neguta*orI, in atujul tuturor de obste.Cod. 96, pag. 213.

58 V. A. URECHIA

Spaima nu era potolitd cu asemenea ordine. Boierimea, ea §inegutitorimea se intrecea a aduna care de la térá i a'§I inciirca pre-tiòsele, thud gata a pleca din ora. Cgimdcämia insdrcinézd pe Gri-gorie Baleanu, ingrijitorul tergulta, sä m6rgá insu§i «pa la caseletuturor, färd osebire §i ori unde va Oa car prins, ori incdrcatde§ert, tifite acele care sä le gonésa numai decät, scoténdu-le dinBucuresci gait, iar acelora c vor fi prins carele, de orice tréptdvor fi, sä le ar6t1 a Se päräsi Cu totul de a da cea mai mica pricinä§i bAnuiald §i turburare norodultil». 1).

Uvr de a ordona, dar spaima este tot mal intinsä, cu cât Caima-camit cerca a o potoli!

In t Marte, trei 4ile de la ordinea de sus, tirgul Bucurese esteaprópe pustiit 1 2).

Ldsänd acum Bucurescil §i Caimamia 1111 Scarlat Calitnah, säurmärim pe Tudor Vladimirescu in mi§carea sa.

Tudor, era inteles cu boierul Samurca§ representantul eteri§tilor ?se çlicea cá Samurca§il pusii in comunicatiuni intime cu Cäpitanii Saya§i Olimpie, cu calif impreund, se sustine, cä ail §i prestat jurdmênttainic in biserica de la Sr. Saya 3), §i cd fost inteles §i cu Ma-kedonski §i Aga Prodan cdpeteni de cete bulgare.

1). Nol Caimacanii (.zrel rumânesci.Catre Dunandui fratele ve l Vornic Grigorie Baleanu ingrijitorul Wrgului.

Fiind-cä' norodul politieT Bucurescilor aá luat spaimá zadarnicA arnAgin-du-se de nisce cuvinte neadev6rate, ce all pläzmuit pi ail risipit ceT niiräviffIntfacest feL de turburilef si se indreptézg cu cuvinte (34' ar fi vëdut careprinse pi aduse In curtile unora pi altora, Divanul voind a le sceite tóte hänu-elile din inimele i fandacsiile lor incredinteze c4 este bine, pace, case odihnésca pe la casele lor pi sti petréc6 in linipte, pohtesce pe Dumnéta casil mere pe la casele tuturor fárA osebire pi off unde veT. afla car prins, off.IncArcat, sail desert, pe t6te acele care, ed le gonescI numaT decât, scotôndu-ledin Bucuresei afarA, iar acelora ce vor fi prins carele, de ofi ce tréprd, vor fisa le ar41 a se párilsi ca total de a da cea maI mic5, pricinA de brmuiala siturburare

norodulaf'incredintadu-T cä. nu numaT vor fi sub grea aspundere,

ci si In primejd!e. - 1821 Februare 27.CiLtre DumnéltiT vel agä'Cätre Cäminarul Saya.Cod. 96, pag. 214,

0 informatiune scrisa cut máTha pe scórta ultimil a codiceluT XCVI dela Arhiva statuluT .11821 Hart I s'ati spart BucuresciT. fugind in Brasov siboierif si negutititoril pi altiT2.

-NI Aricescu pi I. Ghica.

1STORIA ROMANILOR 59

De sigur eä totI ace§t1 aliati al lui Tudor, alt-fel cugeta de catcapul mi§careI romane i alte scopur1 urm'areail, Tudor in tóte oca-siunile §i in tóte actele séle scrise, spune domirit, eä este in capulnatiuineT Romane, ca s'o salve de nedreptate, de jäfuitori i dec1 deciocoI, de boerime. Laturea socialei i economicä, a miFärei e chiarmai lurninatä decat cea nationald in fäptuirile lui Tudor. Evident cáera indicatä de tóte mi§cärile anteri6re, lupta i ura contra fanariotilor

cä nu Tudor, ii iubea §i niel atata panduril ; dar aceasta nu-I ina-pedicä de a se Intelege chiar cu §efil mi§eareI grecescl, pe cat timpcredu afirmatiunile lor d. Rusia patroneazä Eteria. Alianta ca Ipsi-lante deacd a fost reata, era pentru Tudor un mijloc, iar nu scopul.

Plecand din Bucuresd, dupä unii biografi insotit de vr'o 40 desocI de arme 1), precum afirma §i insä§I Otceirmuirea remasä.dapä Al. N. Sutul, se strecurä lesne panä. in Jiul de sus. Tocmal nu-rne'rul cel mic de tovard§I cu care ese din Bueuresci Tudor, face caOtairmuitorii sä nu se prea emotioneze de la inceput.

La 19 Ianuarie,'rudor trecu Oltul pe la satul Budescil din jude-tul Valcea §i almea calea spre Ocnele mari. i Ilie Fotino §i Darzea-nul i insui guvernul din BucurescI, recunosc, ea Tudor ca céta sanu face, in cale, nimè'nul niel o sup6rare §,i ea pe banI i§1 face teiteaprovizionärile.

Vinerf la 21 Ianuarie 1821, Tudor este in Tergul Jiuluï, unde semärgini a aresta pe ispravnicul Clucerul Dinica Otetele§anu, al doileaispravnic, Cäminarul Iorgu VacArescu, fiind absent in judet.

Legenda lul Darzeanul eä. Tudor nu voia sá ja niel un ban dino importantä sumä ce avea in casa zarafiel (a sameiel) judetului, nuo putem admite. Tudor are nevoie de ban1 pentru urmärirea seopu-rilor sale... *i de, nici era in deprinderile romane, atuncl mal' ales,asemenea respect de banil Vistierief, adicä de banii car1 aveati sä in-tre in punga noului Domn fanariot, de apuca sä domnéscä.!

1) Aricescu dice ca cu 25 arnautI din o% luI apilan Iordache i ca laPitesci se adaose alti 15 arnautT. Istoria R9volutiuniT de la 1821 pag. 90 qi 91.

Miltitz catre regale PrusieT, raportéza in 14/26 Februarie 1821 din Con-stantinopol : ca 40 de Cunera avea ea el Tudor la eOrea din Bucuresci. Acéstacifra e data i de boerimea CaimacamieI in arzurile catre 1.36rta §i In explicatiu-nile el despre m4care, date la diversI consuli.

60 V. A. URECHL1

Ce scop urindria Tudor la TèrguEl cauta sd-§I asigure cAte-va ile pentru concentrarea Panduri-

lor &tent', pe call if chiamä indatä sub stégul revolutionar '). Pentruacéstä. asceptare §i pregätire judecä bine alésä Mònastirea Tismana,deci spre ea pleca chiar in nóptea sosirel luf in Térgul Jilt Nu numaldin Tismana face Tudor cetate de apérare, ci §i din cele-l-alte Mönas-tirf : Strihaia, Motru, brezo!. Positiuni tarf, unele apropiate de frun-taria austriacA, §i altele de Craiova, acestea erail indicate in sistemade concentrare a o§tirilor §i de aperare eventual& a intregel Oltenif.

Neint&Niat prefectul itmas liber, VAcdrescu, adunä plainif is -prAvnicescY §i urmaresce pe Tudor cu panduril §i arnäutil s'él. Tudornumesce ispravnici al sël in Mehedinti.

Ace.stia primesc ordine sa aprovizioneze Monastirile din judetmaï sus numite §i s'A chiame sub arme pe totf pandurif. In ace1a§1timp emisaril sêf lucrad §i in cele-l-alte judete §i mai ales la Craiova.

Pe cilt intre teranf §i treptele de jos bucuria e mare la svonu-rile ce se lätesc despre propa§irile ostirei in formatiune a lui Tudor,pe at&ta gróza imple in t6te judotele Olteniei pe grecf, pe functio-narif jAca§1 §i pe boerime. Fug ace§tia care in cotro §i negresit nule e u§or de a scApa nevdmuitl printre liniile de o§tenf ce organizas&Tudor cu repeziciunea fulgerului, intre mat sus numilele Monastiri.

Partea comic& nu lipsesce dramel boerecí-grecescfl Tudor obligape ispravnicul regimuluf boeresc, pe care, cum vOuräm, il arestasein Jib §i-I luasd cu el la Tisi-nana, sà serie ca ispravnic legal, la zap-cif §i vilta§ei de plaid din Gorj, sd se adune tot( pläe§ii in anumite lo-calitati. Va sa dicá insu§f representantele Otccirmuitorilor din Bucu-rescY, chiarna sub drapelul lui Tudor pe pleieg!...

1) Le Moniteur Universel No. 82Vendredi, 23 _Mars 1821.

Vienne, le 12 Mars.

Une lettre de Hermanstadt en Transilvanie, datée du 19 Février, parled'une revolte eclatee dans la Valachie ; un bojar, nomme Madimiskoe, (sic) à latéte de 8,000 hommes, a tenté de se faire declarer Hospodar ; mais on nerend compte d'aucune des circonstances qui ont accompagne cet &et-lenientni des motifs qui l'ont occasionne.

Dupe ce Tudor i§i asigura locul de aparare §i la nevoie de IT-tragere, trecu in plaiul Clo§anilor, unde era a;teptat de credinciosullui vechil, de pe timp.ul vätä.§iel, acum cäpitan Dumitru Garbea, cuo céta de panduri. La satul Pade§, Tudor in 22 Ianuarie lanteazaproclamarea lui revolutionarä.

Unii din biografif lui Tudor afirmä, ca proclamatiunile §i in genereactele luí politice i le redacta Episcopul de Arge§ Ilarion. Nu vedemnimic in acele proclamatiuni §i acte, ce n'ar fi putut e§i din chiarcondeiul vitézulul cap de Panduri. Dealtmintrelea nu ne impotrivima afla cea mal perfecta comunitate de veden i intro Tudor i Ilarion,ca Vote câ am aflat §i iscalitura lui Ilarion in epístola Otccirmuireicatre Tudor. Ambil urad grecil, ambii urad pe jäfuitorif tare. Oil nuera Ilarion acel care trecea cu trasura pe langa Curtea Domnésca, urnaqic pe land Departamenturile vis-a-vis de Dámna 136la§a §i striga lavezetid : manil Wet /. mind mäl sti trecem de pcidurea VICtsici I

Intr'o 41 esplica unui bojar divanit graiul celar 2 clopote ale Epis-copieï:

D-ta Arhonda: Clopotul äla mare çlice : Ball! Bani I..lar cel micut räspunde : Nid n'am luat, niel nu dad L.

O incereare a ispravniculuf de Jiul-de-sus, credineios regimuluI,Väcarescu, de care am vorbit mat sus; de a isgoni pe Tudor §i ai saldin judet, da loe la o bataie, care se terminá Cu invingerea autoritätetPe cand pana 'n Ducuresel se läti spaima de isbindele acestea, Tudorcuprindea rind pe rind m6nastirile marl' din Judet.

Dupò cucerirea monästirei Motru iï a§ecjä tabära la Tintareni,unde din tbte partite sosead tarani inarmati, proclamand pe Tudor cuunutsiasm de Domnul lorft. Thte cetele trämise de regim in contra luiTudor fraternizara cu rebeliunea. Ciiimdedmia la 30 Ianuarie adresézaslugerului Tudor amenintatdrea scristore, ce am adus, prin care 'I or-don& sa 'nceteze mi§carea §i sé vina la Bucuresci; ca a§a sé scape deori-ce urgie, promitendu'l sé mijlocégca iertarea 10 de la noul Dom-nitor.

La acésta ciudata scrisdre a boerilor, scrisbre pe care Tudor oeitesce in batjocora inaintea poporului adunat in tabära sa, vitézulSluger raspunsa, in 4 Februarie 1821, justifleanci mi§carea, araland

ISTORIA ROMINILOft. 61

62 V.. A. URECIII1

eä nu de caput lui aü inceput'o, ci impins de norodul cel amärital toril. El declarl cä, gata era sá plece spre Bucurescl dup6 cerereaboerilor, dar nu raft läsat aclunarea norodulul. Ridicarea norodululnu face nici un rOil satelor §i nicI pe filmii contra lui nu iaú vä.-

tämat nimenl, ci numal cat jail prins. Dar la mönastirea Motruluiuncle se afla inchis COrninarul Bibescu, acest a pornit bataIe cu armede márta asupra norodulul.

Asemenea purtare a iritat poporul care e hotärit sá piarçlà petoll eel* earl nu'l vor ingadui a cere milä de la Impërätie. Tudor apelála boeri : «De sunte-tf. Dumnév6strá patriotl i pärintl al norodului...acuma avell creme a scäpa de hula tutulor némurilor i sä. ¡TA faceti

patrioti adevèratl, iar nu vrä.§ma0 at' patriel, pe cum atl fost pindacum». Tudor sfdtuesce boerimea, sä consimtä cu poporul la cererilece face, cä nu cere nimica necuviincios, sail care sa nu'l fi avutniel Tureia nu se va opune la cererI. Boeril sä. nu 'mpingá spreea de va fi Dnmnedeil via va vedea 0. va jukleca»:

Dupë sosirea in Oltenita a tramisulul Boerilor din Bucuresd, N.Väcärescu §i dupe" schimbarea corespondentel cu acesta aduse denoi mat Indärät , Tudor pune celor din Bucurescl conditiunile cuca care ar primi sä potoléseä revolutiunea : Dreptate tòranilor, conte-nirea jafurilor de cdtre slujba0i boeresci, in prima linie §i apol am-nestio pentru el i al luT, sunt conditiunile puse de Tudor.

Insolent fu réspunsul CäimäeämieI, indarjite prin sosirea la 1.1Februare a Cäimacamilor lui Scarlat Calimah.

Boeril, din earl pAnä. açlí unil vor sä valjä aliati intele0 cu Tudor,lucrézä tocmaï duwOnesce in contra miväreI, impingénd consuliistrottiril in contra el §i stäruind la Constantinopole, sit se dea ordineacestor consull, ea sä se intelégä, e,u Cäimäcämia pentru impedicareamiwäref. Reis-Effendi s'a i adresat in primele Ole din Februare laambasadoril Rusiel §i al Austriel, Strogonoft ii comitele de Liitzowin sensul mijlocirei boeresel 2).

Tudor a sitatit de intrigele ce se fac la Constantinopol contra

Am dat In intregiine Aspunsul liff Tudor.Ve0 raportul lul von Miltitz care regele Prusiel de la Constanti-

nopole din 14/26 Februarie 1821.


luï, deci se grdbesce a comunica §i dinsul principalelor puteri Eu-ropene, copia dupe proclamatiunea mi§cärei §i explicatiune, asupra eY.«Factio§ii, çlice regele Prusiei, ati avut neru§inarea de a reclama spri-jinul §i interventiunea celor doi imperati, In numele usurpat al na-tinnei Romane» 1).

Strogonoff §i negre§it §i Austria declarä Portei, ci desaprobà mi§-carea lui Tudor, pe cand boerif la 4 Februarie 1821 proviicA din nodprin scris6re pe Tudor s'A se supunä nouluT Domn Scarlat Calimah, caaa sä '§i capete ertare.

Succesele lui Tudor Indémnä pe Cäimäcämia de la Bucuresci,cum vegurim, sä trAmita. In contra lui pre Samurca§, inlocuind preN. Väcärescu.

Inlocuirea lui VAcärescu prin Constantin Samurca§, e departede a produce efectele sperate de CAlmäcämie. Boeril din Craiova att"fugit care incotro. Mai multi din el sunt mai de mult retra§1 la Be-ngt)", unde allá despre numirea luI Samurca§ peste Oltenia §i se bu-curä de acésta. Noul Cäimdcam nu inaintézä de loc trebile In sensulboeresc, mirginindu- se a cere de la Bucuresci, sume marl de ban)",(200.000 talen, dupä Naum), ce nu i se refusd, crelènd boerii din Bu-curesci cd cu asemenea bani Samurca§ va putea conrupe pe cei dinjurul lui Tudor, §i vor isola pe acest cap al revolutiunel. Ce fäcu Sa-murca§ cu mare parte din ace§ti ban), panä astd-cji nu se scie 2) darTudor merse inainte §i la 21 Februarie, el adresézä cdtre zabitii dinRomanati porunci, sä i se supunA, si nu impedice revolutiunea, cAacesta nu e de cat judecata norodului cu jäfuitorii se!. 3).

Boeril retra§i la Benesci, trimit la Craiova si Intrebe pe noulmAcam Sam urea: ce si facd din§il ? Si stea acolo inch* in monis-tire, ori si fugä peste granitä ?

Ordinul regelui PrusieT catre von Miltitz, din Leibach, 6 Martie 1821stil noti. Iorga II pag. 566.

Dupa Naum, Samurcas ar fi dat o parte din aceste 200.000 talerTProdan, care i-ar fi promis sii ucida pe Tudor. Naum convins

banfi ail fost dap in ajutorul miscareT hi Tudor, cu gand ca el va fémaneaaliat al eteriel... (Dar Samurcas a fost tot Samurcas ! esclama Naum. Nu si-auitat ca e grec, fanariot... S'a intors la Bucuresci fä'r' de nici o isprava.i-ail dat luI Hagi Prodany.

Yell' actul acesta dupa Aricescu, pag. 77. '

64 V. A. URECHI1

Samurca le r6spunde : sä n'aiba téma de Tudor, ca el Did omórä,nici pradä, dar sä se pazésca de cei 73 de hotomanI, carl s'ail raptde Tudor si earl aceia intr'adev6r jäfuiaa i omorati.

In adev6r, ca acesti hotomani ataca pe boeril din Benesti, cari nuscapd cu viatà decdt gratie lui Tudor. Boerii chiämändu'l sal salve,Tudor la 3 Martie 1821 le r6spunde : oCu t6te cà ei nu sunt din stingeevghenist..., miarn luat drumul s'am pornit spre a intampina r6ul...«Tudor tale capul la 2 capitani din ceI earl atacasera i pradaserä peboerii de la Be.nesci, i intorcèncl lucrurite pradate, seria boeriloretSä aveti náciejde in Dumne4e6, ca in scuriä vreme v6 yeti despägubisi de cele ce vi s'ail jafuit». La 8 Martie Tudor trámite boerilor acestorao nou'd scrisóre asigurátóre si le clä adäpost la M6nastirea Horezul,ordonand egumenului sa'í primésca spre gäscluire

.5i pe cand Tudor tilharul, cum Il numea boerimea, se purtaast-fel cavaleresce cu eel din Benesci, Constantin Samurcas, dupa ceintrebuintase o parte din banii primití de la Bucuresd pentru scopu-puril e eteriel, consultat Inca °data de boerif din Denesci : ce trebuesä fad. ? le rifispunde : facett ca mine.

Dar ce rácea Samurcas ?El abandona Craiova, fugea de la postal ce i se 'neredintase de

CäimdcAmie.Fugea In adev6r, ori simtea necesitate a se afla la Bucuresci,

spre a urmari mat de aprópe mi carea eteristä, ce avea sa sbucnéscAin Moldova ?

In 5 Martie '1821, Caimactimia vestesce judetelor ollene, cä Dom-nitorul, a numit un no il Gatmacam in persóna tut biv Vel PostelnicIancu Samurcas, care sosia din Constantincipol pe la Vidin 2)

Mare abilitate era acè a lui C. Sam urcas : el dispärea la linea LaiFebruarie din Craiova, dar i succeda tot un Samurcas

Tudor mahnit mutt de ja(urile i nedisciplina unora din adhe-rentii söl, recurge la cele mai exemplare pedepse si adreséza ostirilorséle de adunatura o proclamatiune energica.

Tudor se inägulea, ca Alexandra, imp6ratul Rusiel", va patrona

Vedl Aricescu de la pag. 89 i 90.-POI actele relative, la anexe.


miFarea lut A§a i se spusese de Samurca§,...... Azéstä afirmatiuneavea in curèrld sä fie dureros desrnintitä de ministrul Capo-d'istria §ide Strogonoff din Constantinopole.

Se pare Insa, cá Caimäcamil din Bucurescl nu avura in timp utilsciinta de atitudinea RusieI fata Cu revolutiunea, cad, o vedem,neput6nd stavila mi§carea, nepulènd impedica cu t(5te m6surile luate,inaintarea spre Bucurescl a- lui Tudor, ea e gata a capitula inainteaaceluia pe care nu se sfiise de al declara Tilharift §i turbureitoril

In iruntea a 8000 de pandurI §i 500 arnautl, Tudor nu mal mergela Craiova, ci inaintéza mend spre Bucurescl.

La 16 Martie, Tudor este la Cotrocenl. El çlice cä este in frunteaa 16000 de tèranY, earl, at"' legat tabard la Bolintin §i la Ciorogdrladomnésca. Cu o parte din o§tire ei a inaintat pana la CotrocenI, d'a-supra fAntánei Moruzescilor.

De aci lantéza proclamatiunea ca.tre Bucuresceni 1).Tudor spune ca «unirea boerilor ponAntenl ca ceI dupa vreml»

tram* domnI, Cu total aft inghitit. dreptei tile prei din vechime, be-neficiind de acele drepiatt numai el pentru propriul lor folos. Tudordeclara cä are sa a§tepte cu eel 16000 de téranl sa vina omul de In-creciere al SultanuluIpe care Vail cerutsa le faca dreptate.

. Deja la 8 Martie Tudor tramisese la Bucurescl o alta circulara-proclamatiune, cerd.nd ca Bucurescenil sa tramitä in tabard' la el cdteun om de fiecare isnaf, cä ace§tia strIn§Y in adunare sä lucreze ala-turea cu el. In proclamatiunea de la 16 Martie Tudor imputa Bucu-rescenilor ca n'ad implinit cererea In] de la 8 Martie 2). El adaoge ca

«Cine va tine:cu el, cu norodul resculat, va fi patriot, cine nu, se vasocoti ca vrajma§. Cine se va uni cu ob§tescul norod §i va fi intocmalurmator cu ddnsul, nici de cum nu se va cal, sail boerl, sad o§tén,saú ven-cine va fi... lar cdnd impotriva va urma, in viata se va cäi 2)».

Am adus aceste acte.Yell' aceste acto, Aricescu, pag. 121.Scirea de miscarea lui Tudor strabate la Viena n umaT la finea lui Februar

1821. Din Viena se serie la alonitoral Universal» frances (No. 90 din 31Marti° 1821):

II paraît, d'aprés des nouvelles de Bucharest, en date du 22 février, que.le chef des insurg6s Théodore Vladimiresko a été battu par les troupes que lesboyards avaient rassemblées en toute hate, et qu 'on espère bientôt voir cette

lltoria Romanilor de V. I. Urechid. Tom. XIII

66 V. A. URECHIX

Pe cänd Tudor inainta spre Bucuresci, aci se petrecéll fapteori cht de asjeptate, nu contribuiail mai putin la märirea spaimel §ia grijei cetätenilor.

La 7 Martie se proclamä ea mare sgomot gElefterian de Grecildin Bucuresci. Procesiuni pe strade, Cu stéguri, ca strighte de «ftä-iascä. libertatea» nu lipsesc in duele acestea, pe datä ce grecimeaaci aflat ch. Alexandru Ipsilante Cu eter*ii aft päräsit Moldovas'aff indrumat spre Bucuresci.

Prädarea Focpnilor de un chpitan al lui Ipsilante, Vasile Caravianu era de naturà a linisti pe BucurescenT, cu t6tä scrisórea procla-matia trämish Mitropolitului Dionisie, promiténd deplin respect alpers6nelor §i averilor lor.

and lpsilante fu la Mizil i de alth parte se primi vestea ch Tudore apr6pe de Bucuresci, boieril o ia6 la shnätósa, dupe obiceiul lor.Naum spune, cä in Bucuresci nu mal rémase deal Mitropolitul, dotepiscopi, boeril cei mal tineri, cari neavOdd familii putea6 fugi mailesne la nevoie §i dintre eel btitränl logofetu Alex. Filipescu. Ace§tia

rebellion étouffée. Le successeur de l'hospodar nomm6 par la Porte est arrivea Bucarest.

E probabil c vorbesce de caimacamit eel* doY, act Scharlat Calinaah numime n'a sosit, dar nict nu va Irani vre-o datA In Bacuresci, duprt 1821. Scireade Invingerea WI Tudor, era absolut fat*

Asupra ntiMirit lui Tudor, mat dä Monitorul Universel i alto informatiunt

Le liloniteur Universel No. 98.Dimanche, 8 Avril 1821,

Vienne, le 29 mars.

Peu de tetnps aprés la mort du prince Alexandre Suzzo, une insurrectiona &late dans la Valachie. A la téte de ce mouvernent est un habitant du pays,nomme Theodore, qui, ayant servi comme volontaire dans l'armée russe y avaitobtenu le grad d'officier, aprOs depuis cette époque, le nom de Wladimiresko.Cette insurrection 'a laquelle n'ont pris part que des Pandures et des Arnautes,d'aprés les protestations et les proclamations du chef, n'etait point dirigée contrela Porte ; mais seulemunt contre les boyards (nobles) et les fonctionaires publicsdu pays. Cependant elle fit de telle progres pendant l'interrègne, que Theodorea pu inpuneraent faire des incursions dans une partie considerable de la petiteValachie (les environs de Craiowa), et que l'on n'etait pas sans inquietude ttl'égard de ses démarches ultérieures. On se flattait néanmoins, que l'arrivéedu prince Callimachi, nomme en dernier lieu hospodar de la province, tnettraitun terme à ces désordres lorsqu'un évenement d'un Intérét majeur vient d'avoirlieu dans la Moldavie (Elena).

aü hotärit set aqtepte venirea lui Tudor qi atunei vrënd primej-duiaseci viéa, set sei induplece pe Tudor a se retrage din uritele luilueruri §i porniri asupra patriotilor

Incorigibili boeritDe la Mizil in 18 Martie, Ipsilante adreséza o nouà scris6re-pro

clamatinne cätre Bucurescl.Tudor voia sA apuce mai 'nainte decAt Ipsilante a intra in CapitalA.and Tudor ajunse langä Bucurescl, Boerimea delega la el pe Al.

Filipescu. «Deci mergènd Al. Filipescu la Tudor, pAná seara s'ad pri-gonit (art discutat) cu dènsul, arétAndu-i, cá intrarea lui in Bucurescisé va face pricinA de mart tulburari i vérsare de sAnge, cad °It-*eniI i paznicii sunt sub arme... gata spre impotrivire.»

Naum pune pré energice cuvinte in gura luI Al. Filipescu, cä.ruiaeste férte favorabil §i 'I numesce: intelept §i bun patriot. A.semene sfaturi§i cuvinte mat mult decat energice, ici-colo insolente, ne indoitn sä.11 cutezat a le dice boierul Intocmai in fata luI Tudor 2. Mai de admiseste, cA Filipescu a arétat luI Tudor, ce s'ar putea intérnpla, déca s'arisca o colisiune intro trupele lul i cele ale Int Ipsilante, care i el erasa vinà neintArdiat la Bucuresci.

«Prostul i grosul pandur Tudor», cum it califica Naum, cel de-prins a vedea in boerI numaI ()men! celebril §i subtirt, «s'a induplecatsä rémAie afard din Bucuresci i sâ locuiasca in Mdnastirea Cotro-cent, ce este lAng5. ora§1 Totu0 Tudor declara, ca «luI i se cade sästApanésca singur cu deplinA putere tdtä téra rumAnésca, flind-ca estepAmintean i s'ad strAduit pentru dreptätile patriel.»

De asemene declaratiunt ce Naum pune in gura WI Tudor, c'adfost inteadevér facute, nol ne indoim. Niel in un act semnat de elnu am aflat ceva analog. Adevérat ca. poporul I-a 4is Domnul Tudor,

crt el a fAcut acte de domn, dar titlul nu 0-l'a luat nici odatä.Al. Filipescu a bucurat pe prelatii bisericel §i pe boierl ducén-

du-le resultatul intrevedereI lui cu Tudor. Et sperad ca tot asemenevor isbuti a potoli 0 pe Ipsilante.

Aricescu V pag. 753.2) VW. Intregul discurs al lui Al. Filipescu, dupA copia ltfif Nautu, pag.

55-56. (Gala, Biblioteca Urechia).

ISTORIA R0M1NIL0R 67

Frica de o parte de Tudor, de alta sbucnirea revolutiunel gre-cescl la Ia§i, §i pote credinta in care inch eraé boieril, (ä eteria vafi sprijinitä de Rusia §i c. ac6stä tér5. ar putea sprijini §i mi§carearomanéscA asemene simtiminte §i credinte ()these pe boieril din Bu-curescl sti facä ochl gale§1 tul Tudor. De alirt parte i acesta, in urmagreutätilor intampinate rand aci §i fa tä Cu nedisciplina regretabild,dar ineviiabilá a lor sOi, intelese, cä este necesitate de a face boierimelcerte concesiuni. Décä, altä datä, catra Episcopul Ilarion, Tudor i§ispunea gandul, cà numai prin uciderea multora din boierime, era scä-parea te'rel, de astädatä el se multätnesce sä fad) din el instrumentepe cat mai docile a vederilor luT

A doua qi dupä convorbirea cu Al. Filipescu, Tudor trämite peMachedonski cu o scrisòre cätre boierl, cerend sä dea trel ménastiridin Bucuresci : Metropolia, Radu Vodä. §i Mihaî Vodä, sä bage in eleo§tirea cea panduréseä.

Aceste ménästirl erati ocupate de paznicil oraplul. Boieri re-fuzà. Multd discutiune urmézä. Tudor atund declaré, ca le va ocupacu forta, «cu sabia in mama».

«La acéstä indrásnétd vestire a lul Tudor, -atitandu se paznicilora§ului §i socotind-o drept afront §i ocarä cäträ den§il,' s'ati apucatsà iea mdsurI de aperare: eY fac baricade stricdnd cdpet tdiele podu-rilor de la ulitele cele matt §i intärind monästirile cerute de Tudor,pe and cetele de o§teni ai regimulul se pun in linie de bätaie la rindpe d'inaintea baricadelor, adästand «ea armele in mand sa se batä cuTudor, strigand ca pristav sä se inchidä tirgul §i fle§-care orä§an sd'§1pAzéscä casa cu armele».

Spaima ajunge la culme... Boierii intervin ca rugdciunT §i la paz-nici §i la Tudor. Acesta este invoit sà intre in ora § §i sä iea re§e-dinta in casele réosatului Manolache Brancoveanul, sub Mill Me-tropoliel.

Cu putine (pie inainte, in casa acum desffintatä a boierilor Cor-nescu (care venia pe locul din care s'a fäcut 2/8 din strada Regalä),Tudor convòcä in 18 Martie 1821 boierimea §i, aclamat de multimeade la Cotroceni !Anti la acesiä ca0, §i urmat cu iubire §i admirarede treptele nemultém ite ale societätki Ducurescene, el vine la Adunare,

68 V. A. URECHIÀ


isbutesce a convinge Caimacamia i in genere Mid boierimea asupranecesitatei de a apela la Impèratul Alexandru al Rusid, in favòreami§careT, care acum nu o mal caned' de hotésca' , ci o legitiméza,aretAnd dreptatea ce ea urmaresce 1.

Acum Tudor se pòte considera un moment ca de[lin stäpan pesituatiune. El intelege bine acésta §1 face act de Bonin, dand, in 20Martie, done' proclamatiunf noue, una cdtre Bucurescenl, apeland la

:'«sa ne unim cu totif, mici i mari, §i ca nisce frati, fii ale unef maice,sä lucram cu toll impreund fie-care dupä destoinicia sa, la c4tigarea

Nascerea a doua a dreptàiloi n6stre. Boierif se supun, orf aü apa-renta de a se supune lui Tudor.

In a dona proclamare, cu aceea0 data de 20 Martie, el se adre-séza catre Ord Ora, spunèndu4 cd: gasind multi patriolf boierf intruasemene bune cugetarl cu ale noroduluf asemënate, am hotarit, caun voitorid de dreptate, sä mom vremelnica stapinire a fërif». Acesteistapanirf vremelnice, Tudor cere acum ca sä se supund tótá Ora, cuacest temperament, cá téra sá asculte de pov'étuirile §i cererile ce ise vor da prin el, Tudor. Cu ac6sta otdrire, eapul revolutiunei indémndtéra sä platésca dajdiile pe tetraminia Iannar, in sume otarite, (findlips& de banl pentru urmärirea drepturilor tèreI 2

OrI-care fe judecata ce se va formula asupra revolutiunef de la1821, conduita luf Tudor nu pelte fi desaprobatd. Duman al boierimeï,el, cu agerá minte, de o cam data inlatura ura luT, pentru boierf. Pecine sd compteze ? Bine simtia el nevoia de a abandona pe Eter4tf ;de alta parte presimtincl ca Rusia va denega -ce protectiunecarel ; apol dup. ce 1140 boierif denuntaserd la Constantinopoli mi§-carea lui, in termenf cunoscutY, era a foace act de abilitate i oliticä,a face ca boerimea sä se deslicd ea insa§f.

In acest plan isbnti pe deplin. Boieril, la 23 Martie dad luY Tudoro declaratiune, care in fa IA. Turciei §i a Rusiei, legitima mi§careadesvinovdtia pe capul ei, §i'i jug credinta deplinä.

Vedl actul semnat de boierime ciltra Imp6ratul RusieT, la Aricesco,pag. 128).

Vedi win' din 20 Martie. (Ariceseu. pag. 12zi-130).

70 V. A. URECHIÀ

Cartea de acleverire ce s'el' dat Slugerulut Tudor. In numele prea sfintel9i nedespartitel Troik unuia adev&atului Dumne;lefi.

Ineredintám coi mal' jos is ihii ca acest Inseris al nostru, cum el am cu-noscut c pornirea d-luI Slugerulul Teodor Vladimirescu nu este rea si TM&mätóre, niel In parte fie-cliruia, niel patriel, ci folositóre si isbävit6re i noroduluïspre usurintii; pentru care si ca pe un de binele téreI voitor i trebuinta deobstiel norodultif primit t6tä politia Bucureseilor cu drag si brate deschise.Drept aceea i ne jurara din parte-no, sub aceste isdiliturT, pe nutuele mareltifsi unuia adevkatuluIDumnedeil, eä nIeT odatä nu vom cugeta impotriva vieteI si acinsteI d-liff i ne vom uni Infra t6te bunelor cugetärI cate se vor chibzui intreDumnéluI si tóti ceT unitl cu Dumnéld printeaceste iseäliturI si se vor do-vedi Intru adevilr Cil vor privi färä niel' o pärtinire la folosul, nebántuirea, padnicil§i de einstitä petrecere al acestuI norod al Valahiel' patriei nóstre. Iar eandvom urma impotrivä i purtandu-ne cu viclesug impotriva obstesculta fotos, sicele mal' sus filgticluite vom alca vre-una din tr6nsele, atuncl ea nisce neto-m'éter)." de Dumnelet si vriljmasI patria' nóstre si binelul obstese, nu MIMO:inaintea infricosateI judeci41 sä avem päräs pe Dumnecleii si sil fim lipsitI debunätätile cereseT, ci si aid judecându-ne de eätre top.' coi infrätitl la acéstäsflintä legtiturä, i dovedindu-ne prin destoinice afelärT, sil ne pedepsim dupähotärirea pravilelor ; si spre incredintare am iseälit insine eu mänile n6stre.1.821 Martie 23.

Al. Ungrovlahieä Dionisie, Gherasim Buzeil, llarion Argqiu, Istrate CrC-tulescu, Grigorie Baleanu, Mihalache Mana, Gheorghe Slátineanu, NicolaeGulescu, Fotache ?tirbei, loan Stirbel, Scarlat Gradigeanu, Grigorie Ralea,Alexandru Filipescu, Nicola e Filipescu, Alexandru Nencizilescu, AlexandruVilara, Nicolae Picaresca, Mihalache Cornescu, Constantin Golescu, DimitrieFilipescu, Constantin Cretulessu, lordache Stirbeia, Dionisie liotino Serclar, An-donie Papazolu, lordachie ;S'tirbeia, ?tejan Bujoreanu, loan I älcoianu, loanCatuneanu, Raducanu Serdar, Mihalache Nano veanu, Alexandra Sluger, MihalPitar, Constantin Bujoreanu, Preda Saulescu, Gheorghie Lehliu, loan .Ninciarli,tefan Or4ctr,u, kan Jianu, Alecu Serdar, Constantin Sluger, Alexandru

Andronescu, Nicolae Cataca, loan Stolnic, Banica Balaceanu, loan Pitara, Con-stantin Andronescu, Misto lor Serdar, Tcodor &vasca Sluger, kan Laceanu,Nica Serdar, Gheorghe Tufeanu, Mata Greceanu Medelnicer.

Din subsemnaturile actuluT de sus se vede, eh' muly din boerilmar' lipsesc, nu mal sunt in Bucuresm, ca GhiculesciI, Brancovenii,Dudescii etc.

Intru cat era de bunA credintä adhesiunea boerilor subsemnatl larevolutiunea din '1821, o probézä actele lor subsequente.

ISTORIA ROMINfLOR 71

Tudor dupä ce primesce adeverirea acésta a boerimel, pe careo lasä, bine-voitor, s'ä se justifice inaintea Orel, cä nu din pricina eiaft ajuns téra in stare de jale in care se aflä, ci din pricina obicidui-rilor Domni ce all stet' tut, dirora din släbiciune, de nevoie trebuia sàse plece boerii; apol detept,u1 Cap al mivärel pune pe aceia0earl' ji denigraserä, sä trämitä, in 27 Martie, un noù arz-magzarPenstä, in care declar'ä, cä. «am fost sili dupä datorie a asculta drepteleplangeri ale iicälosulul norodu, care a insotit pe Tudor Vladimirescu«cu lacrimi de urnilinth, imbräcati in vestmintul jalei i acelei desä-vér0te präpädenii §i säracii,acum cAnd era vremea muncei pämentului».Acéstä multime de norod reclarná contra jafurilor, ce in multe chi-purl aü cercat i pentru perderea drepturilor §i a privilegiilor, ce dinvechime aü avut téra acésta».

Boerif cer vole sä arete ei in deosebY;carf sunt reclamatiunile pc-porulul i asigurä pe Pórtrt ca ridicarea lilt' nu este spre impotrivire.

NoI prea plecatiI robl aT prea puternicid Mitropolitul OrdepiseopY, egumed, boerI marl' si mid, capitanT, manzali i tót obsteatorilor pamêntuluT Ord Valahiel, vechiul cheler al prea puterniceT impkatif, cacele pana la pä'mênt asternute prea plecatele nóstre inchinaciunT, facem arkareprea puternicd Imp6ratiT, e sosind pan aid. la Bucurescl Tudor Vladimirescuinsofit ca mullime de norod, cu icrirni de umilinfa, imbriicari in vefm4ntul ¡aid0 cod deed vêrfite preiplidenil i saräcil, acum and era vremea munceTmêntulaï, pentru jafurile ce in multe chipurI ati cercat si pentru perderea drep-tatilor si a priveleghiurilor co din vechime aú avut Ora acésta, cu milostivirearkata de prea paternica tanAraVe catre noT supusif eT, iar acum calcateajanse mai cu total a se perde, nu din pricina n6stra a boierilor pamêntenI,precum banuia norodul, ci din pricina obleíduitorilor Domni ce ail st'dtut, caroradin slabiciane, de nevoTe trebuia s ne plecam noi supusiT si credinciosiI preaputernicel împrilií, boeriT pa'manted, pentru care apururea gasind vreme deindeletnicire nu am incetat a ne plange catre prea puternica împrilie, precumsi acum am fost siIiT dupa datorie a asculta dreptele plangerI ale ticalosuluTnorod, insaroinandu-ne pentru cererea acestor dreptatT perdate, iar acum cerutede norod, nu ea chip de impotrivitoff cutre prea puternica impërAie, ci cachipul ceT maI adand supunerI si plecaciunT ; privind dar la vrednica de jaleplangerea lor de patimile ce aii cercat, i parintésca datorie Implinind, indraz-nim a face canoscuta catre prea puternica imp6ratie ale sale drepte rugaciunT,insoOnd si cele ca ferbintéla din parte-ne, cä ca milostivire ES ni se dea vdea arta maT pre larg greutatile ce art suferit acest norod din pricina namitilor

72 r A. URECHIÀ

obläduitorI i a perderef dreptiltilor ce din vechime ati. avut cu milostivire hä-rä'zite de catre prea puternica 'Asti% hränit6re împtiruiie, rugändu-ne ca si acumsá ne umbrésa eu cea deplinä obicfnuitä ruilostivire a sa,acoperind cu dénsape acest norod credincios qi despre o parte Impilat din pricina necazurilor ceali pätimit, iar despre alta Ingrozit de intdmfilarile ce pot et vie asupretsi qisä se Intampine ce nävälire de decinde, cä dupri cum ne-am Incredintat ehiardin ceea ce am vg(Jut acum cu ochif, radicarea noroduluI nu .privesce spre1mpotrivire, ci spre cererea dreptätilor sale, care 1n§ine noI vom indräzni a learta cand prea puternica impb.rätie se va inilostivi a ne da voTe ca sä facem oarkare ca acésta din partea supusuluT 9i credinciosuluI norod. Asteptäm darcea milostivä prea inaltä §i sfäntä poruncä a prea puternica impärätif. 1821Marte 27.

Cod. 98, fila 196.

Dupa cum boerif se temeail oil nu de Tudor, el eraii Cu el, ohcontra WI. La Constantinopole Inca se observa versalitatea boerilordin Bucurescl. NicT Turcia nu mal scia ce sä créda i ce O. nu crédädespre Tudor. 0 spune acésta insu§I Marele Vizir, In nota sa catreNeselrod, din 16128 Iunie 1821.

«Cand Sublima 1)&0., conform datoriilor eI de suzeranitate, in-armä un nurndr suficient de trupe, cu scopul numal de a esterminape revoltatl §i pe rdil-voitorl se Intämpla cä mal întâiù MitropolitulValahiei §i Cu boeril sé!, acum raportand agitatiunile revolutionare aleoisului Tudor, ca periculóse §i criminale, anuntail cä aü sd Intrebuin-teze Ole tnijlòcele lor ca set cornbatei cu ajutorul proprielor puteri ale

acum infati.p.nd conduita acestuia ca nu e dä loe contrara drep-tätil, §i ca e fundatà curat numa) pe planuri utile Principatultil, ei solicitäadhesiunea Sublime! Port!' la propunerile lui Tudor ; de alta parte con-sulul rusesc, care se afla in Valahia... se opune la intrarea de trapeturcesci In térä 9».

Agentul austriac intrigat de noua situaliune creatä prin adhesiuneaboerilor la mi§care, intréba oficial, la 28 Martie, pe boerl, ce e ca oacelvorbung (sic) ce se stringe ? Wespund boeril :

CAtre cirstita chesaro criaseci Aghentie.Am prhnit cu cinste nota cinstitef Aghentif si am vut coprinderea, la

caro §i fäspundem, cA oteärmuirea n6strä cum ell este vremelnic.ä, singurä cins-

1) Iorga, Acte i fragmente. II pag. 5'4-585.


tita Chesaro-Caascil aghentie o cunósce, precum o si aratá prin nota ce ne-otrimite, i pentru acel vorbung ce lice ea' se stringe nol' nu suntem amestecatI,ca una ce este trart ostásascA, ci cautam numaI trebile politicesci pe cht putema le intampina si a le iconomisi. De aceea la intrebarea i cererea ce ni seface ac6sta ar6tám. 1821 Marte 28.

Al Ungro-vlahlel Dionlaie; Gherasim fluz, Ilarion Argesiu, lstrate ere-Nlescu, Grigorie Raleana, Afihalache Manu, Iorrlache Sllítineanu, NicolaeGolescu, Grigorie Ralea.

red. 93, fila 195 verso.

Nota lut Strogonoff catre P606., din 22 Martie 1821 declardnd innumele Impëratului Alexandru, CA Rusia desaprobd mivarea Grecilorprecum i nota lui Capo-d'istria de la finea Fe bruar, catre consulul rusescPini desaprobAnd i mi§carea luI Tudor, nu erati de naturd aboerimea i niel pe Tudor. Nota 'Uf Strogonoff determina i mal multpe Tudor a diferentia mi§carea sa de a grecilor §i decl de a mani-festa alipirea sa de Peala, dela care singurà a§epta r6staurarea patrielsale in anticele el drepturi. Acum revolutiunea incetézA de a fi socialei,ludnd caracterul de nationalcl, mal ales in urma adhesiunet la ea aboerimel.

CAP. VI.Ipsilante la BneureseI. Relatinnile en Tudor.

Scirile de la Leibach nu impedicd pe Ipsilante de a merge in-nainte spre Bucuresct. Cand va fi sosa la Colintina, in 24 Martie1821, 'deja Tudor este «Domn» in Bucurescl, unde a intrat, cum ve-qurdm, inca de la 16/28 Marte, tdbärdnd la Cotrocenl.

La 25 Marte 1821 1) Al. Ipsilante inträ triumfal in BucuresaTudor nu-1 std impotrivti. Cetele eteriste se predmbla prin cdte-vastrade, cantdnd marsilieza lui Riga 43CX0E. p.ou avilicoctputyratc 2).

Al. Ipsilante M'Ara. la Colentina, in casele Banulul Gr. Ghica.Boerii 11 intampind,-de §i Cu o qi inainte juraserd credintA luI Tudor.

1) Vecy nota luI Capo - d'Istria la Aricescu, pag. 117, Doc. LV.2. Aricescu din eróre pule data de 27 Marte pentru procesiunea din

13ucurescI.I. Oblea. ScrisorT II pag. 79.

74 V. A. URECHIÄ

Deceptiunea tor e mare vélènd cu cine e incunjurat Al. Ipsilante.Ei se adunà §i se intrébä ce le rèmäne de race? Atunci ia decisi-unea, la indernnul luI Tudor, sä céra. ajutorul §i protectianea RnsieT,prin scris6re adresatà lui Strogonotr la_Constantinopole §i chiar prinarzul de la 27 Marte, Boerit explicara Penlei si justificará miscarealui Tudor 1).

Al. Ipsilante avu intalniri cu Tudor, sperand al ademeni â trécä,in Tavérea eteriel. Caput acesteY miscärl rémase convins, ca nu p6tecompta pe Tudor 2). Atuncl socoti sä, alba pe boerime in partea sa.Et vesti acesteia, ca indatä o sä se si &Ica' cu óstea la Térgovi§te sisTätui si pe boerl sä mérgä acolo cu el, ca sä fle in mai mare sigu-ranta. Tpsilante voia aibd la indeman5, ca prin el sä administrezeOra si sä-I punä a semna actele politice de care ar simti trebuintA.«De la Thrgoviste, çlic. ea Ipsilant, boerilor, yeti fi mal inlesnitT a co-munica si cu boeri mal béträni rehigiati deja la Brasovo).

Boerimea gata e sá mérgé la Thrgoviste.Acesta nu putea conveni lui Tudor.Agentil sèt vestesc in ora § hotärirea boerilor da a abandona

Bucurescil.

1) Cuvintul printulaï lpsilante wiresat companionilor (1, dupe's public4iuneaproclamatiunilor rusefct.

Solda, care aft Imbrgtisat cauza sfantg a GreeieT, voi att am:At decla-ratiunele fäcute in nnmele unuia din cet mat puternict impkatt. i eil v5declar, cá niel unul din Suvtranit Europet nu va cuteza sá mérgg contravóstrit. Care dinfre dansit va suferi, ea istoria sä dicg Inteo Ji de dinsul, egel ail atacat pe Greet In tuomentul cand eT mergeati s apere sfânta lor reli-giune si frumósa lor patrie, de atentaturile sacrilege ale barbarilor, pe careEuropa cresting si eivilizatil, II deseuviintea ? Dar sä ne inchipuim cii tóteacestea ar fi eu putintg ; not s Intern prea inaintatI pentru a ne trage aeumatoctärä't. Dupg ce am compromis natiunea pang inteatäta. ar fi lasitatea ceamat infamii de a maT voi sä trgim dapg catastrofa patrieT nóstre. TotusT,nu fan acum cleat a vg rosti sentimentele ce m6' insufletese. Decg Insg seMI6, intro voI pers6ne care sg nu le impgrtaseaseg, ace.a sg trécg In stgnga ;iar arel ce stgruesc In cele dintia a lor simtiminte, sä trécg din partea opusgv.

T6tg armata trecu la drepta strigänd : bine mórtea de cgt o ast-felde batjocorg).

2) Aricescu din er6re pune data de 27 Marte pentru procesiunea dinBucureset.

3)1. Ghica. Scrisort II pag. 79.


Nu de putin indemn era pentru boerii slabi de cinger intuziasmulin care Ipsilante es,i redacta actele sele 1).

1.) Eaca juramatul pe care prinful Ipsilante a ordonat 86 faca trupele sale-

Ca crestin ortodox i fiti al Anta' BisericI a résarituluI, jur in numelelui Dumneleti, a-tot puternic, In numele Domnulul nostru Isus Christos, si Innumele Sfintel Treinif, de a rimanea credincios religiuneI i patr:ei mele ;jur de a mi uni cu totI fratiT meT crostinI, pentru libertatea patria 'Astroetí jur de a vtorsa ultima picatura din sIngele metí, pentra ap6rarea religiunamele si a patriei mele ; etí jur de a muri cu fratil mol pentru libertatea pa-tria mele ; etí jur de a acide pe InsusI fratele metí, daca va fi tradator depatrie ; eil jur de a mi supone sefilor meT pentru apirarea patria' mele; etijur de a nu mi mal uita niel de cum Inapoi: pana ce nu voiti fi alungat peinaTicul patrieT mele §i al religiuna mele ; eü jur de a apuca amelo In biteocasiunile, eand voia ala a un corp de crestini: mergo contra tiranilor nostri,de a Mita pe amica mol' si pe cunosciintele mole sa m urmeze ; où jur dea nu vedea niel o-data pe TurcI, inamicil nostri, do eat cu ura i dispret ; etijur de a nu depune amuele de cal cand patria mea va fi mantuita si inamiciTsei esterminatI; ert jur de a ví5rsa singele mea si de a invinge pe inamiculreligiund mele, sati de a muri martir pentru Isus Christos; in fine ea jur pe sf.taine ale ImpartasireI, i si. nu am parte de dOnsele, la darea sufletulta metí,daca nu voiti indeplini tot cea ce am promis Inaintea Icönel DonmilluI NostruIsus Christos !

Proclamagunea printului Alexandru lpsilante, chiamaad pe napluneaGreaca la arme contra Turcilor.

Cvartira generald din _Tan, 24 (5 Aprile) 1621.

La arme ! la arme ! voinicI Gre.1! nioment ti a sosit ; si combatem pentrureligiunea nóstra si patria nóstra, popo'rele civilizate ale Europa, combatandpentru drepturile len, de a le imita. De si folosindu-se de un óre-cace grad delibertate, ele s'ah' silit neincetat de a o mal spori. Aceste-nsI popóre, atinan-du-si ocha asupra nóstra, se mira de lenevirea nóstra.

eand totl compatriota nostri ne asteapta, i catad SOrbil, Suliotilsi tot Epirul resculat ne chiama, facetY ea sunetul trambitilor nelstre i vuetularmelor n6stre, si resbubue In tata Grecia. Tirana nostri, tremurtmA i :palicjIvor fugi din naintea nóstra. Facèndu-ne vrednicl de stramosii nostri sí de secolul in care traim, no): vom apila buna vointa a natiunilor civilizate i chiarajutorul lor. Amica arcjancjI de libertate, tate inimile generóse nu vor intartjiasi vina a lua parte la nobila no5stri intreprindere. Vol yeti: veden chiar malmult1 din inamicil nostri, Inboldít1 de dreptatea causeI nóstre, parisind stin-

76 V. A. UHECHIA

Cat allá poporul de otárirea boierilor alèrga la Mitropolie.... laFliserici clopotele suna de «dandana»... Dail n'avalá in curtea Bise-ricef, mal muty intra la 1VIitropolitul.

dardele lor i venind sO se aseqe supt ale n6stre. Infiltose4i.se eI Cu t6tá fran-chota! Patria II va erta §i ii va lua sub egida sa.

Cine ar putea dar sá opreascri bratele vóstre? Neamicul nostru este co-dard i slab ; Generala nostri sunt dibacT si totT conceratenii nostri cuprindde entusiasmul cel maT 41. La cel intéiti avint al falangelor n6stre, vd vetIvedea imbetránitele col6ne ale dispotismuld, picttud inaintea drapelelor nóstrevietorióse ; aceluI dintaiil semnal dat de trambitele vóstre va respunde ecoult6rmuri1or mara Ionice si ale m'Arel' Egeice. Harina tuturor insulelor n6stre,care In timpul páceI sciea sá facá comerciil i sá comban', va duce spaima

mórtea in t6te porturile supuse tiranilor nostri. Ce inimii ar putea l'emanesurca' la apelul patrid ? La Roma, un amic al CesaruluI, scuturAnd hlamidaimpèräteaseA a acestuY resboinic, ridicá tot poporul. Ce vetI face vol Gre-cilor, la privirea chiar a patrid s'estro, crusifil de sane, i sfá' iat'a' de manelebarbarilor ?

IntoarcetY privirile vástre In jurul vostru, ochiI vostri nu vor Intälnipretutindenea decat scarbáciunea cea mal profundO. Aid, sunt ternplele nóstreprofanate si spurcate ; colo, femeile i copiri nostri expud trarárilor celor maTuricióse ; casele nóstre j'atrae, tarinile nestre pustiite, si noi Insine (trebue ao spune), injositY la conditiunea cea maI servirá. Este timp, In fine, de a res-buna sfInta nóstril religiune si framósa nóstrO patrie, de dispretul sacrileg albarbarilor. Dintre noi cel mai nobil va fi acela care va apera drepturile n6streca mai mult curagia. Natiunea, adunatá prin notabili, va forma un consilitiInalt ; bite faptele n6stre vor fi Supuse actedor ce el le va decreta.

S11" conráptuim dar la acest scop, inteo unire cornuda"; ceI bogatt prinaverea lor, efii bisericri prin nobilele lor sfaturt. i totI aceia care in 4ivade astälf, se gAsesc In serviciul puterilor stráine, dupìí justo multAmirT, sá segrtibiasca a pArabi totul spre a sbura In aperarea tereI lor, i s'A ving cu noIpe aceaad cale de glorie si de onóre. CarT sclavI, mArsavi i mercenarI, vorcuteza sá, tie pept unul popor care se ridicá pentru neattanarea sa. ? Sul imitámcombaterile eroice ale strä'mosilor nostri ; sul imitám pe Spania, care cearupse legiónele, panul atund neInvinse, ale unuI despot Infricosat.

Prin concordia generará, prin supunerea la legI i ascultarea sefilor, princuragi i fermitate, biruinta nóstra este asiguratii ; ea va incununa luerraile'bistre eroice en lauri neperitori, si va sápa numele nostru Ia templul imor-talitiitiT, spre a fi exemplul genoratiunilor viitóre.

Patria va háfazi cu recompense, copiilor si vrednicI si ascultiltorI pre-mil de glorie si de onóre; dar tot ea va declara de degenerati si de viatO

Acolo se intèmplaserd sa fie adunati i principalil boieri, ce maiamasesera in BucurescI. Un orator din popor apostrofka Adunarea

imputa Mitropolituld cä, pastor naimit, ìi parasesce turma sa. Po-porul declara' ca nu va tasa pe nimeni sä plece din Bucurescf.

Deodatä. 41 face aparitiunea luf la Mitropolie i Caminara Saya,care §i el declarä, ea cu ceI 1000 de Wenl aï 1E11 se va opune la pie-carea boierilor, fiind-ca téra datoresce !dile lor pe trei lunl cu anti-cipatiune. Cincl-çlecl de arnautl, §i inconj6rä Mitropolia.

Aveaù boiarit o ardä proprie a lor de 300 de indivi4i, dar ceputeatA aceVia contra a 1000 de arnautI §i a poporulusi asmutat de ailui Tudor ?

Cu ce insa sá plätésca lefile ómenilor lul Saya ? Cu ce sa in-tretinä. 6stea, la vr'o 4000 a lui Tudor §i in plus pe cef 300 al' boierilor ?

Aclev'ërat c5, la cererea boiarilor, Tudor, väquram, dete circulad inOra invitand, pe Oranl plati därile arierate i legiuite, dar putineparale mal veniafi la Bucurescl din asemenea d'Ad !...

Tudor, dupa ce intelese definitiv situatiunea ce rdmanea, in

urma inträrel la Bucuresci a eteri§tilor luf Ipsilanti, soc6le prudentali concentra Wirea in Cotroceni i se apucá a intarl manastireacu anturI. De aci Tudor face acte de adevärat administrator al te'rei,numind ispravnid pe la judete, etc.

asiaticA, pe aceI carI vor fi surdl la apelul va declara, ea trä'dAtorY sisupust batjoeure si brástemulul posteritälii.

SA invitätn dará', o bravilor i generosilor Gred! s'A invitä'm de a doua6rA, libertatea sà intre In pAméntul elasic al patria n6stre.

combatem intre Terinopile si Maraton, si pe mormintele strAmosilornostri, carl ati perit acolo pentru a ne l'Asa liberi si fericitY. SAngele tiraniloreste plAcut umbrelor luY Epaminonda, lui Trasibul, luY Armodius lul Aristo-ghiton, lui Timoleon, care ati reAntuit Corintul i Siracuza, i mal cu searnAluY Miltiade, lui Temistocle, id. Leonidas si color treI sute de SpartanI, eareail dumicat In bucAtI armatele nenumtlrate ale Persilor barbarI.

Acum trebue s esterminAm pe urmasil lor, Inca ruult mai barbarl sireal codar0.

La arme, amicil mol I patria vIS chiamA ?

Al exandru Ipsilante, g en (rol regent al guvernämentulul.


78 v. A. URECHIÀ

Ipsilante de la Colentina trase la casa BelaluT, fosta locuintäa Väcärescilor ; aci se tinurA discursan i intocate...1)

Deceptiunea lust Ipsilant sporesce, eänd aflä, cA Tudor s'a deo-sebit cu totul de eterie, mi§carea sa i c acum, impreund cu boeri-mea pdmAnteanti cAuta a se impAca cu Turcil contra fanariotifor.Descuragiarea pätrunsä nu numal in sufletal capilor eterief, ci §i inal arnAutimel. Mu1t1 incepurä a dezerta i a se transforma in cete dehotI jäfuitorI.

In asemenea conditiunT nu era chip de a duce cetele eteristespre Dunäre. Ipsilante hotdri sA la pddele muntilor, 'tare Ploesd, Mr-g,ovi tea §i PitescY, linie de apèrare, contra eventualelor atacuri aleo§tirilor turcesch Ast-fel, Principatul devenea campul de fAptuire aunui r6sboiii ce nu interesa patria rornAnä.

Boierit pArninteni §i cu Tudor, cäruia la 23 Marte, juraserd credintä,se sfätuesc ce este de fAcut ? Ei otAresc, la indemnul lilt Tudor, s'Anu rumpA cu Turcia, ci sa cérA din noil, cu arzmagzar, de la ea,dreptAtile tèrei i incetarea resmeriteL Pe deoparte, la 26 Marte, Mi-tropolitul Dionisie i boieril se duc la Ipsilante, s'A reclame contrajafurilor cetelor eteriste 2), í pe de alta se adunä din noti i otärëscredactiunea arzulul de la 27 Marte, ce am adus mal sus.

Tudor cere i el hit Ipsilante, sA abandone BucurescI i ra i

cu et tele lui sA trécä Dunärea, ea sä inceteze jafurile ceta§ilor gred,PAO crail de fell esemplil la pandurii lul Tudor.

Anarhia este la culme in térA §i chiar in Bucurecl, unde acumporancese doi capi de directiune opusA : Ipsilante secondat de boieritgrecf §i de sigur §i unit pämintetri, §i Tudor Vladimirescu...

Ipsilante repet, intelese, cA nu mal lutea sta in Bucuresci. El lasAaci ca antegardä eteristä pc Cäpitan Saya cu misiunea secretä de a su-praveghia mipArile i faptele MI Tudor, iar cu restul eteri§tilor pleacAca sA ocupe PloescI, Tirgovitea i Pitesci.

Ariceseu, dupä Filimon, Fotino §i Lauren9on, serie, eA se pregiltisepentru locuinta (IA Ipsilante, casa Brancovénuluï, care era ocupatä de Tudor,pentru cA n'avea destulä incredere nicI In Clipitan Saya, niel In Tudor(pag. 198).

Aricescu adaogä Ca' Ipsilante consilia boiarilor, sA instque o cornisiunepentru adrninistrarea tonel, asigurändu-T, eä el nu se va arneste -a In afacerile

ISTORIA ROMANILOR '79

Niel un semn aprobator, ori binevoitorifi, nu venea insä de laConstantinopole, ca räspuns la arzurile lui Tudor §i niel chiar la ul-timul arz al boierimel, favorabil mipärei. i nu putea veni ap apro-bare, pe cal timp eel doT Calimachi erail in deplinä influentä, unulca Domn numit in locul lul Al. N. Sutu, i cel-l-alt ca DragomanPuteall CalimacheVil sä stärue in favòrea cererilor lul Tudor i acolor din urmä ale BoierimeT, cered contra domniei fanariòte ?

Intärqierea sosireI unui rspuns, toemal in momentele grave aleinaintarel in nordul Orel a eteri§tilor, indeamnä pe Tudor la un notiact. Boierinnea, care nu mal administrézä. Ora in calitate de Calinei-camie de la supunerea ei ha, Tudor, ci ca «Otcdrmuire»1) adresézd unA rz la Pap de Giurgiu, in 12 April 1821, rugandu-1 a se face el mijlo-citoriii, de a se trämite «färä zälnavd un Efendi din cel mal aprópe cre-

iseusill al lul, carele sà scie orI grecesce, sati romänesce, deva fi prin putintä, lar de mi, sá scie i numal turcesce, spre a da as-cultare plängerilor i dreptätilor ce cere acest ticälos §i niip'ästuit norodcredincios §i supus prea puternicei impër Asemenea plängeri säle comunice apol Pap cätre P6rtä 2).

tereT. Ipsilante indémnA pe boiarY, sa se r6tragA la Campulung, si de acoloDivanul instituit sä. caute trebile tad. Boerii, dice Aricescu, consimtifä, darTudor se opuse. Consulul ruses° Pini nu mal era in Bucuresd.

Corespoudenfa a clifonito)ulia Universal» frances, de la Viena (21 April)dupa cObservatorul austriach care reproduce o scris6re din Ias1 de la 4 Aprilles consuls g:nlraux rums, residant a 1assy et e» Bucarest, ont rep l'ordre dese retirer en Russie.

Boieril cel dol Caimiicaml.' ail disOrut din Bucuresd, child s'a apropiatTudor de capitalii, (Gervinus). Aron Florian serie, &A Tudor a InsPiintat, a nuva ingtidui intrarea luI Searlat Calimach in t6ril, decal dócil va primi ponturilece cere Ora.

Inca actul intreg :

Arzul ct tretrnis la Pasa de la GiurgiuPrea inaltule si miloativule Pasa Efendi al Giurgiulu'i

Rfivna, credinta si supunerea misted si a strrimo§ilor nostri crttre preaputernica, u3ilostiva si a nóstrg lifánit6rea imOriítie art fost, este, si va fi int6tii vremea cunoscufa" i mkturisitii, dar fiind-cli acum s'ail ivit rnultime denorod inteatat Otimas de jafurile i nedrepaitile ce at' cercat, in cat att ajunsla acea din urrnä" desnadiljduire si vol'esce arta plangerile i tanguirile saleprea puterniceT imp6rAtil" si dobandi miRi i dreptate de la milostivirea

CAP. VIITéra ImpArtitil intre Tndor l Ipsilante.Sava trildéza en bolerir.Arestarea

lor la Belvedere.Tralmi0I PaleI de Silistra.CotroceniI intAritI.TurclI jilfuesc.Nori arz.Delegatiunea la StronogoftGlninii de artileri,t1.Naturalizarea en bloc.PregiltirI de aperare contra Turcilor.Tudor contra Turollor.TurciI soseso la Bu-curescI.BoerlI din Belvedere trrunikil la imunte.Tndor plécii din BncureptSavala Plnenbuita.Ipsilante la Térgorikite.JafnrI §ipnstilrI.Kehala-Bey la Bncnrescl.Cursä luí Tndor.Omorirea luI.

Tudor nu plécd §i el din Bucuresci, ca Ipsilante. AbandonAnd,cum ardtardm, repdinta ce i se d'aduse in casa Brancovénu, reludpentru el *i o parte din oVire, mònästirea Cotrocenl, unde se simteamal asigurat contra träddrilor boeresci. De aci Tudor domnia asupraunel rarti din OH, cdci Ipsilante ocupase cu eteriV mal multejudete muntene. De la mijlocul 'uf April chiar se mai läi regiuneaasupra cdreia Tudor nu putea nimica, prin faptul cà GheorgacheFarmache cu otirile lor aii coprins, in numele luI Ipsilante, cate-vajudete campene §i se numird, la el ispravnicl Greci, spre mai nemi-leisd jdfuire a acelor judete.

Eacd dupd Naum ') care era impdrtirea t'ërel, pe la mijlocul luiApril 1821:

Judetele Dâmbovita, Muscel §i VlaFa erali sub puterea lui ipsi-lante. A.rgepl i Slatina erall de jaf lui Gheorghache §i Farmache.Prahova i Secuenii stätéti sub puterea cdpitanulul Eterist Luca.

Tudor avea judetele de peste Olt, dar §i acele incAlcate §i jdfuitede Turcl. Obläduirea din Bucuresci nu avea deck ora§ul §i a 1/8

parte din judetul Iltov.

ImpdfatieI prin mijlocirea IngltimeT tale, cunosand firésca bungtate i adancaintelepciune a IngltimeT tale, ce aï afétat aire téril Inteaceste rilzvriltirT, neruggm ca umiIint, a te milostivescT de a ni se trámite fila zilbavit un Efendidin cel mal de aprépe credincio0 i iscusitT aT Inaltimel tale, carele sá scieoff grecesce, salí raingnesce, de va fi prin putiná, iar de mi, sá scie i numaTturcesce, spre a da ascultare plangerilor i dreptgti/or acestuT ticglos 9i nilpgs-tuit norod, credincios i supus prea puterniceT impérlitit care plangerT ascul-tandu-se de Catre acel Efendi, sg farl tacrir cgtre Ingltimea ta, ca Ingltimea tasg mijlocescI ea milostivire cgtre prea puternica implirgtie pentra 1821April 12. Cod. xcitr. fila 197 v.

1) Pag. 68 copie de la biblioteca Urechig.

86 V. A. URtCFia

Dar §i in Bucurescl, Saya §i Delibasa Mihali i inräutétitul GhenceaisT impArtiseré orapl i stringea(i dájdiisi requisitiuni färKmilä,de la sine putere, pe längé cé predad pe negutétoril earl cercad sà fuga.

*i in asemenea grele imprejurdef, boeril rdina0 in Bucuresclcomplotad contra lui Tudor, in intelegere cu al-de Céminarul Saya

al lui! Tudor prinde cärtl ale Pasei de la Giurgid &dire Saya princare VI lduda credinta lui recunoscea paznic al Bucurescilor.

.tra o trädare neindoicísé. *i se mai dice adi, cà boerii erali in-telesi cut Tudor sé facé revolutie ?!

Dar Von Miltitz spune, ca chiar atuncI and Tudor abia adresasePortel «Un nouvel acte de soumission, demandant seulement que laPatrie soit libe?* a l'avenir des extorsions des grecs 1), les bolardsavaient offert, peu de jours auparavant, la tète d'Ypsilanti et de Vladi-miresco, en s'engageant de rétablir les autorités légitimes, a condition(cine ar crede ?) d'une amnistie générale pour tous les grecs et nommé-ment pour les Fanariotes, qui devraient conserver leur influence dansles Principantés».

Audit.): : Pentru amnistia fanariotilor, boeril promit Port.ei capulromanului Tudor !

Acésta afländ'o Tudor trämise pe Hagi Prodan, sé coprinde Mitro-polio, ti pe Macedonski sé iée Mihal-Vodä. A.ia «dela Cipaeaua luIFilaret, panä in podul Calicilor si de acolo in capul Podulul Mogo§óei,tot local acesta l'ad impänat cu pandurf de al 1121».

Mitropolitul i boerii Intelegènd, cé. Tudor are sciri despre trädareaprojectatä a 1111 Saya, vor sé fuga. Tudor II arestéza prin Hagi Prodan.Acesta i cu Macedonscki i ca Iordache Polcovnicul duc pe arestatl,din ordinul lui Tudor, la Grädina lul Dinicd Golescu, ce dicea Belvedere.

Naum, de multe orl nedrept Cu Tudor, explicä arestareaDionisie Lupul, pe motivul, cä acest Mitropolit ar fi refusat de a'l ungeca Domn al Tärei. Tudor n'a cerut acésta. Mitropolitul i boerif refusailceca-ce -Ora déduse mareluf séti apiirator I

Arestarea boierilor Tudor o explica ca mijloc de a le asigura viata,In contra vre-until atac, ori dela eteristf, orl dela ómenif lui Saya. Maiales cd Scarlat Calimah, trämitOnd cu cate-va 4ile in urmä, cepii dupiä

1) Iorga. Note i Fragmente, II pag. 577.Istoria Rovidnibr de k. 4. Urechili Tom. XIII. 6

ISTORIA ROMÁNILOR 81

V. A. URgCHIA

blästemul fäcut de Patriarhul dela Constantinopole, asupra celor carivor ridica arma contra Turciei §i acest bldstern citindu-se did.ordinulMitropolitulut prin Bucuresci, putin lipsi ca grecit din ora, turbatide mdnie, sá nu ucidd pe Mitropolitul 1)

VeoT15 furd la numOr boerit arestati la Belvedere impreund cuMitropolitul Dionisie.

Despre acesta Tudor avea cea mai rea opiniune. El scia §i scrisesedespre acésta, cá Dionisie cumpdrase dala boeri §i dela Vodd Al. SutuScaunul arhiepiscopal, scuzdnd simonia sub calificare, cá el era roman.Ajuns a§a la scaunul arhiepiscopal, Dionisie, çlicea Tudor, s'a vindutcu totul lui Vodd Al. Sutul 2).

300 de panduri furd insärcinatt cu paza boerilor §i a Mitropoli-tului arestati 8).

V6çlènd insä a nu perte trage niel un folos pentru causa ce urmäreadin randnerea in Bucuresci §i a familiilor boerilor, Tudor permisemergerea la Bra§ov §i pe aiurea a familiilor, cu bilete de drum date deel insu§T, sub semnaturà sa, prin care seria «Fratilor émeni ai adu-m'ira» sà lasà liberà, ba chiar sá ajute, trecerea peste hotare a unorasemenea familii 4).

In fine sosird la Bucuresci, dupd cum ceruserd arzurile ultime-cati-va trämi§1 de la Paya de Silistra, ca sd se incredinteze de ade-viirul celor afirmate de boeri in acele arzmagzare. Et sunt minunatprimitt de Tudor §i incärcat) de darurt, se int6rc la Silistra, incantattde cele ce vOuserd. Et cenia dela Tudor, ca ['Ara' intdrçfiere sd ur-mdréscd §i sd curete téra de cetele eteri§tilor 5).

Ve4T Naum. Copie din Biblioteca UrechiaGalatT.Te41 arzul noroduluT catre Birtä", din Limar 1821.P. Poenar, DarzeanuLaurençon.-POI Aricescu LXVI din note pag. 138.

E irmanul adresat lui Kihaia-bei asupra tulburttrilor din TdraRumándscc i Moldo va.

Constantinopoli, 26 Bjemacral- Alir 1236(30 Martie 1821)

Cu totil: cunosc evenimentele ce s'al urmat In provinciile MoldovaTéra rtimánésca, i viclenia neveghiatá a natiuneY grecescI. Trebue a spera InDurnneleti, c ordinea nu va intárlia a se restatornici. Totuqï este neapgrat

Nu putea6. Paplele din serhaturile Dunärene, sa nu se bucure deasemenea constatari, cad miparea grecésca stiirnise mare emotiuneintre Turd. 0 consecinta a aceleI emotiuni fu publicarea firma-nului Portel catre Kiaia-Bey, din 30 Marte 1821, prin care tog' musul-manii sunt invitati la lucru cu energie §i a se pregati de résboiul sacru.1)

ca fe-care musulman sä inc6pa a se deda ea imprejurarile de fata, care impunuevoia de a renunta la placerile vieteT sociale, devenite in genere de malmalt timp o a doua natura, pentru a se deprinde cu viata din tabará, stareprimitiva a natiuneT, si de a conforma putin cate putin moravurile sale cuacele ale stramosilor nostri. Este de ase menea neapiirat, ca ministriI impëratieT,functionariT i impiegatii biurourilor, sä renunte la ori-ce risip, i s se de-prinda cu acésta schimbare in moravurl, incepénd capata arme i cal.

lath' insasT cuvintele hatiserifulta dat in ac.est cas :«InfideliT, marturl urmarilor neregulate la care se dedail minitril i func-

ttionariT. impilfatieT mele, i prev6Vind c eT nu vor intampina niel o impo-ctrivire din partea lor, ail avut semetia a se abate la aceste rautatI. De siefaptele aceste sunt cunoscute de cel marl, de ministril §i de toti impiegatil41mOratieI mele, totusI nu-I v'éd sa pue mat multa ravna pentru inlaturareaclor, Ordine, decI, sa se dea tuturor claselor : Impiegatii biurourilor se duccabia la treI ore la posturile lor ; nu asa se cauta de trebY. T6te momentele(nu sunt facute pentru placere urmarile cele triste. Deriderile reciprocoa catI-va netrebnicT, i libertatea ce'si iail de a cenzura purtarea unul altuia,

produs o AMA printre musulmant Ace)." ce nu vor schimba ast-fel de«traiii, care Era privintá catre preceptul ce-I face sa soda' pe ori-ce ruusulman,«ea frate, vor mal pastra ura, vor pune trandavie i nepasare in implinirea«indatoririlor lor ; aceI earl' vor veni tarcjiti la posturile lor, care se vor«cenzura intro dansT, nu le voia adresa mal mult inaputarT, ce II vein da incséma calauluI. El sa deschida bine ochil ; imprejurarile de fa ta nu se asa-cmana niel de cum ea acole din trecut : acum este vorba despre religiuneacn6stra. Intentiunea mea impgratésca este de a'mT castiga inimele adev6ratilor«musulmani si de a m6 face folositor legeI luT klahomed. Faca coral ca'cmi(totii sa fie cu privighere ! Asa sa fie !,

Copii, dupa vointa suveraná, fiind adresate tuturor dupa firman, cautade a in3partrisI aceste fapte minitrilor, efilor de militif si altor impiegatI,recomandand fie-caruia de a renunta la placerY, de a-VI procura arme si cal,si de a se conforma in totul hatiserifuluT; «ja aminte sa nu te abatI de lacuprinderea

(Debats 17 Mill 1821)

1) VecIT I. Ghica, ScrisorT pag. 81. Aricescu, pag. 210-211.

8TORIA ROMKNILOR 8g

84 V. A. URECHIA

Pe cAnd Tudor intretinea ast-fel relatiunt cu turcil, Sava cel ldsatin Bucuresc1 de Ipsilante, intretinea corespondente cu Eterivtit vi de-nunta lui Ipsilante fäptuirile lul Tudor. Ava cAdurá in mAnile CapuluieterieT i unele corespondente ale lui Tudor cu Tura.

'psilante trämite pe CApitanui sëü Tordache la Cotroceni, sà eérAexplicatiuni lui Tudor, Mai ales it imputA lui Tudor, cd vi-a permisa destitui functionarI administrativt, numiti ca de la sine putere, decdtre Ipsi'ante, in judetele ocupate de cetele eterivtilor 1).

Asemenea ii imputä lilt Tudor, c5 zadarnicesce ca contra ordi-nele séle, ori ce porunci date in judete de Ipsilante vi impedie'A apro-vizionarea ovtirei grecescY.

116posatul Petra Poenaru, secretar de limba romAnA a lui Tudor,spune, c5. Tudor a réspuns lui Tpsilante, cá doug Mite nu incap inaceeag teacei , ca el e respun16tor de ordinea publieä, fiind-ca el vi caDivanul represintà otccirmuirea tèrei; cA Ipsilante sA tréed Dundrea, cas'A nu prov6ce o intrare de Wirt turcesd in OM, eh' alt-fel RornaniY,ca recapete drepturile lor de la Turd, vor fi siliti sá goneasedpe greei din térä.

ArnAutti lui Saya erail, intre aceste, spaima oravulal i chiar a veci-nAtAtei. Tudor WA m'ésurile posibile contra lor, ordonAnd lui Saya aplica-rea acelor mësurT. Dar in térä., jafurile cetelor de eterivtl erail gròznice.

In acelavi timp Tudor cilutA pe de o parte sd intAreased Cu an-turi metereze Mönästirea Cotroceni, spre a evita vre-o surprinderedin partea neamicilor s61, iar pe de altà ingrija de complectarea mu-nitiunilor, de refacerea armelor, de avedarea celor 5 tunuri, ce ayes,la loe apërat vi ca s'A profite de ele.

T6te aceste lucrAri erail, de sigur, denuntate lui Ipsilante de WA-dAtorul Saya.

mire aceste Tudor mereil se silià in tot modal sA probeze CA» por-nirile sale sunt pentru dreptei tile likuitorilor tè'rii, i s 'd mdntuiascclpe nevinovatul norod de sabaticele neivilliri ale Turcilor, ce din di indi se inmultiaii. lntre acele dile el jeifuiserci Ro0i-de-Vedea.

Boierit aratd tut Tudor asemenea jafurl. El pune pe boieril de laBelvedere, sA trämitä un noti arz, cerand Domn pdmentén §i et declard

1) Ye (p: Trompeta Carpatilor No. 660.

ca Tudor «fecr de voia lu este ales de uorod» (nu de boierli mai marial lor, nu ca sei se departeze de buna ingrijire i adeipostire a InalteiPorti, ca sà scuture jugul cel tiranicesc al fanariotilor

Arzul acesta e trämis la Pap de Silistra. Acesta réspunde bole-rilor, ca ori ce doresc, s aréte el» la caimacarnii. luf Scarlat Calimah,carl se ga'sesc petrecdnd la Giurgiu».

Se face mijlocire §i. la Pap de la Giurgiu. El rèspunde, ca numaidupä. ce Tudor va depune armele, Pérta va cerceta dorintele (61.0 §i'iva acorda dreptatea cuvenitä.

Tudor, putea el, cu asemenea vage i falaciése promisiunidepunä. armele ?

Evident ca nu. Ce felil era O. implinésca cererea Orel de a nuse mai tramite Domn fanariot, cand Pap invita pe Tudor §i pe boleti,a se adresa la calmäcamil lui Scarlat Calimah ?

Atunci el ordonä boierilor sá trämita o delegatiune la Constan-tinopole, la Strogonoff, aréte imprejurarile i sa-f ceara protectiuneaconform tratatelor.

Boierii hotärésc, sa fie compusä delegatiunea din mitropolitulboierul Alexandru Filipescu. Alegerea mal ales a luf Al. Filipescu eraCu rele intentiuni din partea boierilor.

Cu temeinica neincredere in ace§ti doui delegatl, Tudor if inlocu-esce pin dot boleti din starea mai dejos: Stolnicul Buranescu§i Pitar

Acestia aÌí sa ducà arzul boierilor, nu la Strogonoff, ci la Papde Silistra.

Mai mare prolià de alipirea lul Tudor de Turd putea el sa dea ?

Oil cat se silia Tudor sä faca din boieril de la Belvedere patriot'adherenti al' revolutiunel, el nu se lasall de obiceiul de a con-

spira cu neamicif lui Tudor. Cu scirea acestuia, orI far de seirea lui,artileri.5tif panduri de la Cotroceni indreptara intr'o oi o ghiulea de tunspre Belvedere.. Era un avertisment? Era o glumä de artilerist ? Tudoro desaproba i asigura pe boleti', O. nu ail a se teme de nimic, caciei sunt sub apérarea lui pe cat timp vor fi ca téra.

Dar boierif conspirall §i mai inainte de vizita neplacuta a ghiu-

1) Naain.

ISTORIA ROMANILOR 8)

86 V. A. URECHIÀ

lelel. El conspirail Cu Cäminarul Saya. Cu el fäcurä planul sa vinàel cu arn'aull intr'o searä §i sä-1 la cu forta de la Belvedere §i sa-Ifaca nevOutl.

De ce acéstä conspiratiune ? La Belvedere nu le lipsia nimicaboierilor §i Tudor nu le cerea decat srt coopereze cu el duprt deside-ratele natiunei §i cooperarea lor se marginea in a semna actele Politicece Tudor le credea utile triumfulul revolutiunel. Cat de pervertitä eraeducatiunea lorpolitic, ca sa nu fie in stare niel atat a contribuila isbända causeI nationale, dupa ce Tudor renuntase la revolulutiuneasociald, numai ca difIrä va asigura triumful mare dorinte : incetareadomniei fanariotice.

Noua conspiratiune a boierilor o allá Tudor. Acosta ordonä lidEnache Polcovnicul sA meargä la Belvedere §i sä comunice boierilor,cä la ora in care Saya va cerca sä sparga portile curtel §i sa lee peboierl, el Tudor, o sä4 predea lui Saya, insa scurtati cu cdte o palmet".

Naum neagä acestà conspiratiune a boierilor, dar aduce totu§i in-formatiunea, ca Saya veni trite° searà Cu acest gind de a lua pe boierlde la Belvedere... Care va sä died : intelegerea Cu boierii era stabilitaprealabil ! mCsurile de strajuire ale lift Tudor preintampinara «le coupde main» al lul Saya. Mud acesta voi sa-1 execute, boierii isbutiräa-I tramite cu grabä de scire, sa nu incerce, cäcI Tudor are §ciintade plan, §i cà el stint perdutl, la prima incercare a lui Saya.

Cäminarul Saya era interesat facd mänà bunä pe langa boierl,cad scia cá Turcil o sä. intre in campanie contra Grecilor §i el sperasä fie protegiat de boierI fata ca Turcia.

Saya cu acest cuget ceru de la boierl sä.-I recunescrde «simpatriot»pe el §i pe totf osta§il luí. In urmä insa a nereu§iref planului bo-ierilor de evaziune din Belvedere, el' refuzara a da luí Saya decláratiuneade «simpatrioti», cjic6nd, cä. nu pot face asemenea act far de voia luiTudor. Sä cerce Sava a obtine asemenea curi6sa naturalizare en blocde la Tudor. Saya nu voi sA céra asemenea act de la Tudor') pe careinsu§l mered li denunta la Turd, cu care continua a se intelegeprin scrisorl, dupil cum o spune §i insu§1 Naum,care nu este un seriitorprea amic a lul Tudor.

1) .Nauna, copie pag. 78,


Cu tóta ura instinctiva pentru Saya, Cap al revolutiuneT, care im-pusese täcere urei sale pentru boieri, and crequ cä a§a cer intere-sele causel ce apera, cerca, dup. indemnul boierilor, sa apropie depe Saya. Urmara cate-va zadarnice intalnirf intre Tudor i Saya. ((Ailvorbit, serie Naum s'ati jurat, dar necredinta era n-cuibatä in sufletul amèndorora»9

Cu cat neintelegerea era mai mare cu Saya, cu atat boierif, dela Belvedere erati mai de apr6pe sträjuiti de pandurif luT Tudor2)

Asemenea indoire de paza a boierilor sá nu fuga, se explica printérna liff Tudor, cä ei afland ca. Turcifaü intrat in térä, sa nu fugala ef si sa-1 denunte ca rebel Turciel.

In adevdr Turcif inaintati peste Olt, spre Craiova. Garnizóna tur-c6sca din Braila inainta §i ea i prada in spre Buz'eti. 0§tirea turcadin Silistra navalia acum pana aprópè de Bucuresci, tinuta in curentde tradatorul Saya de tóte miscarile WI Tudor.

Evenimen tele in tre aceste se precipita6 i scliimbati pe tóta orasituatiunea politicä. la Constantinopol §i in intregul Orient.

Scenele de omorurT intre grecil de la Constantinopol ; fuga mul-tora din cei mal importantl de acolo la Odesa; uciderea finalmentea PatriarculuT grec, ceea ce provoca rumperea relatiunilor Rusiei caPòrta, flied urmate de o mi§care de o§tiri turcesci de la Dunäre, ceTudor simti cá nu vin cu bine pentru el.

Tudor otari antei6 sa se apere contra atacurilor turcesci. In

(Sava cugeta red i asupra boierilor i asupra luí Tudor. Se faceacii primesce cuvktul de unire, dar nu vrea ca cun6sca. pe Teodor de maI mareal paméntultil Ord, pentru cad' nu putea atuncI sa-si savars6sca gandurile luIcelo s mrcate. Tudor iarilsI giand ca este sculat pentru dreptatile Orel §idandu-se de fatg, ca este cu total vrasmas al fanariotilor i al fanarioticesceIstapaniff, cauta la Saya, ca la o framintatura fanarioticésca»Naum. pag. 79.copie de la Biblioteca Urechia.

(Avêndu-sï la ban uiala (pe boieri) ad Intarit mí cu prisos strajile paz-nicilor lor, in at i ferestrele prin care vedéti i usile prin care se scobora lagrading le-ad inchis i pazniciI privogea qiva i n6ptea». Naum pretinde cadintre (*nil' de paza, uniI fiind sêrbI i arnautI, acestia îT batéii joc de boiori

chiar II ameninta despóie si cui numaI punénd pe Mitropolitul sui oficieze la paraclisul de acolo si apoI se faca in curte o festanie In fata panda-rilor. prin impunat6rea ac6sta ceromonie a potolit pre strajariT osten1 i 'fdomolit.

Bucuresci Tudor ocupä cu pandurii s'ét M8nästirea Antim, Radu-Vodà,Mihai--Voda §i Mitropolia, iar arnäutil WI Saya se concentra in hanulSerban-Voda i cel de la Sf. Gheorghe.

Du§mania Turciel fata de Tudor era manifesté din moment ce Di-vanul Porte! otaresce sé tramité din nog CaYmäcami, call, in numelelui Scarlat Calimah, sé ia administratiunea Orel din manile lui Tudor.

lacé de ce la 8/20 Mal, capul revolutiunel abandona directiuneapoliticé de pand aci de impäcare cu Turcia si impreuna cu Saya tidiedstindardul rebeliunel. Saya, care era crelplut ca represintá legalitatea,surprinse pe multi boerY,cu alipirea lui aparenta de mi§carea lui Tudor.

Niel de asta data Saya nu era mai de bunä credintä fat'ä cu Tudor, decum fusese 'Ana aci, fatä Cu regimul Orel §i cu mirarea olteanä.

Aceasta vdçlênd Tudor, intelese, cé situatiunea lui la Bucurescldevine amenintata. In aceea0- oi in care Mitropolitul Dionisie sfintiacu aghiasma panduril paznici de la Belvedere, la Cotrocen1 Men (( fi-tanie» inaintea frontultil pandurilor, episcopul Ilarion1).

Dar tot atuncl Caminarul Saya tidied in Bucuresci drapel notide eterist,2) dandu-se pe fata de partisan al eteriei, iar inteascunscalomnind la turd pe Tudor. Erati boerit cu Saya? In aparentas'ar qice cä nu, cad el intréba pe Tudor ce cugetä el despre unirealui Saya cu eteri.%ll ? In realitate, in taina se intelegead cu Saya.

Tudor se declara cu totul impotriva acestel uniti cu eteria, dar

Du 5 Juin. La nouvelle de la (Waite des grecs près de Galatz, se confirme ;rnais il n'en est pas de même de la marche des Turcs, que l'on disait ètre dans lesenvirons du Bucharest. Cependant cette nouvelle s'étant rópandu, avait causóune grande désertion parmi les troupes, dites hellènes. Les nouveaux soldatsrépandus devant le couvent de Cotrosceny sont all nombre de 400; on atten-dait un renfort de 600, et en attendant, l'éve'que Hilarion a recu les nouveauxarrivés avec l'eau-bénite (t au bruit de trois coups de canon.

Caminar Saya, qui était sur le point de quitter Bucharest. craignant d'ètrassassinó, a foit consacrer un drapeaa par deux evèques grecs. Ce drapeauest blanc, et on voit au milieu un crucifix sanglant, aux pieds du quel estun ecclésiastique avec les habits pontificaux, et qui paralt prononcer les motssuivants, qui seroblent sortir de sa bouche : aurez par ce sang de faire laguerre à quiconque ne croit pas en celui-ci !» Ce drapeau a étò consacró etpromené dans toutes les rues de Bucharest, suivi du clergé et de 500 soldats.On a lu la formule du serment en grec et en servien, d'être fidèle A la reli-gion et A la patrio. (Moniteur Universel No. 168 17 Tank) 1821, din Viena 4junk).

88 V. A. URECHIA


are bänuiald asupra boerilor, ice Naum, «cd i acésta e o in§elä-ciune a lor».

Acum boeril stäruesc la Episcopal Ilarion §i la Stolnicu Giani,devotatul amic al luI Tudor, sá stée pe langá ansul, sa-1 róge, säevite rèsboiul cu Tura' la Bucuresci si sa se depärteze de ora.

Antegarda ostirel turcescr se apropiase de Bucuresd. aTräsneteletunurilor se auçliaü i bicuitorii de afar& cereal-1 cele mal grele §imai grozave nevoi din manile loro.

Atuncl boeril se adund la Tudor. Se tine sfat. Poerii se MO iara'§Isä evite Tudor d'a se rësboi in Bucurescl. Tudor se induplecä sa plece.

Mal intêiü liherä boeril detinutl la Belvedere, in 13/26 Mai, du/Ace-i puse sä subsemneze un protest ciltre suveranil adunatl la Lai-bach, contra incäkärel teritoriulul roman de turd §i mai ales contrajafurilor §i mkelurilor fäcute de eteristi 1). Cu acest memoriri protestfurä trimi§I la Laibach ; Geani, Ilarion §i P. Poenaru. Boerilor de laBelvedere le ordona* sà mérgä in Austria, «cad eá trec peste Olt Cut6tet" adunarea poporului, ca sá mò intäresc in M6nä.'stirile ce le amimplute cu zaherele i cu panduri §i nä.däjduesc, cu ajutorul lul Dum-neqedsá me" tin acolo multä vreme, ca in nisce cetätl, [Ana candvon) sili pe Turd sä dea tèril drepturile §i previlegiile ce norodul le-acerut prin mine de la P6rtä».

Tudor dete boierilor 50 de arnAuti de pazii. Se crede cä cäpitanulacestei garde avea misiunea de a nu duce pe boeri spre Brapv, cila Nt6nästirea Cozia, cä acolo sä-1 aibä la mana pentru a semna diverse acte, ce ar crede util sä. trämitä. Ora la Turd. Cat p'aci Insà sápund pe boieri mana cetele lui Ipsilante. i acesta gandia, p6te, util säalbá boieri de al teref Ia indemanä, la Targovi§te. Boierfi r6scumpärardCu ban) libertatea lor §i ajunserd la Bra§ov.

In aceen) cji de 13/25 Mai, Tudor primise scirY, cä Turd sosiserä laObilesci ; iar adoua-cji yen) scirea, cä otea turcd din Giurgiiiinaintase 0)16. la CopacenI. De aceea, la 15/27 Mal pleacä din Cotro-cehi, cu 4000 de pandurl, 500 de bulgarl *i 5 tunurl. Bulgaril calärlerü sub comanda lui Prodan i Macedonski. Tudor luä calea sprePitesci pe la CrAescl.

1. Filiinon Vol, 111 pag. 157. Petru Poeparu. Ariceseu pag. 225.

90 V. A. URECHIÀ

El se despärtia acum definitiv de bojen i nu färäca un moment a cedat lor... «Vet da seam& la Dumne4eti, Vrädica

Ilarion, it çlicea Tudor, ca nu m'al läsat sä taiii pe chnit 6§tia de Ciocol?Macar çlece din el a§I fi vroit sä-I trämit implutt cu paie, ca plocon,la impërätie '). Vei vede ce vor face canil ä§tia pe urmä, cand le-oven! bine !».

Saya eV i el din Bucurescl §i ocupà Märcuta i Plumbuita, deunde apol 1§I va lua calea spre Ipsilante.

Acesta era la Targovi§te Inca' de la primele çlile din Aprilie, cutott 6menii lul Vasile Caravia, Duca Constantin, Colocotroni, VasilePerla, Dr. Mihail IIristarY, G-. Alarm, Gr. Sutu, Dumitrache Chebap, N.Scufa, cel ce a fost gramatic la Gr. Caliarh Postelnicul lul C. VodäIpsilante i Mihail fi ul lust Ciufut Anton, fost gramatic la Vlähutä Pos-telnicul lui Ion Vodä. Caragia. Ace§tia erati hiliarhi, cäpetenii decätre 1000 de ap qio cl tenY, dar cart nu erati de cat cruntt jäluitorIiat cre§tinilor romani 2).

Ca sa aibä aparentd cä voesce a face sä inceteze jafurile §i uci-derile, Ipsilante constitui un tribunal militar, pre§Out de Dr. IIristart.Acest tribunal avea in curand sä facä simulacrul judecateï nomurito-rulut nostru Tudor Vladimirescu.

Naum descrie jafurile, pustiirile, necinstirile de muieri i fete, omo-rurile ce eteri§til comiteati. In térà. El scie cä fanariotit ii puseseräin gaud, cà de nu vor isbuti sä.-0 libereze patria de la Turd, cel putinsä nimiciascä neamul romanesc §i sä facá pe ruinile lut o Nealpextx3).

pe cand Ipsilante nult mat putea stäpani a§a çlisa o*tire, dela jafurt, Tudor i0 insträind iubirea unora din Wenii tut, cart ardorit sá imite pre Greet, sä trdésca in dobeindP prildOnd propriaOra. Cu cea mai neinduplecatd crucjime pedepsi Tudor i e catf-va dinacestt reê inspiratt, c6c1 el a cjis : «0 òste färä disciplinä e mat reade cat o haitä de lupt flämançll» 4).

1) Afirmatiunea lui P. Poenar. Apend. Aricescu pag. 225.2) Singuril: GrecT earl: se luptara ca nisce bravl fura hierolohitii, tinerimea

cea care lua de marca pe caciula capul de mort si purta haine negre, °tariffde a nu le schhnba tu haino de colori, decat duph ce vor fi trecut Dunh'rea.

Ve41' Nam.Aricescu. Istor. Revolutia, de la 1821 pag. 228.

ISTORIA R OMANIL OR 91

Pe cand la BucurescI intrasera turd!' sub Cheaia-Paga de la Silistraboerimea cat mal remäsese ascunsa, primea ogtirea Cu urale 1), la

15/27 Maid, Tudor inaintä in calea Pitescilor.Aci vine o intrebare : uniI biografi gi istorici send, ca. Tudor con-

tinua la data acésta a tine secreta corespondenta ca Turcii, cá erachiar mieles cu Chehaia-Bei prin cunoscutul Udriski, ca el, Tudor, saatace, cu ante-garda ogtirei turcesci pre Ipsilanti, de la PitescI pecand Saya cu Tamil vor ataca aripa stinga a eteristilor, de la Tergo-viste. Niel un document nu justifica,' acestä. asertiune. La plecareade la Cotroceni, din contra, Tudor, in haranga ce adregéza Pandurilorsèl, le spune, ca 'i duce la luptä contra Turcilor ((de acum in colo,«fratil niel, PandurT, Bulgari i SèrbY, conlocuitoril nogtri, trebue sa«degertam pugca nógtra in carne de turc, de vor naväli pe noT».. 2)

Noi credem mal mult, ca versiunea acésta a fost faurita postfactum, ca sa justifice pe Ipsilant de uciderea Jul Tudor, ch.' ar fifost aliatul secretal Turcilor. E probabil cá neamicul sed Saya, intri-gasa in contra lui Tudor gi pe langä Ipsilanti, care inainta spre Pi-tescl, pe la Bolintin.

Ipsilante se demascd, atunci i capitanul Iordache tramite 1111 Tudorun mesager cu vorbä, cá de va mai inainta cu éstea, se va intàlni cuel la lupta grea 3).

Tudor totugl inaintéza. Ajungènd la Goles0, 'Ana Pitescl, Tudorgasesce pre Iordache gi pre Farmache, täbäriti acolo cu arnautil lor.Neagteptat, ei primesc pe Tudor cu amicie gi cu ceremonii. Eteristifcedéza locul Romanilor, retragèndu-se la Pitesci.

Tradarea era insä ascunsa in asemenea acte curtenittore. Subpretext ca Tudor ar fi inteles, cum vèluram, cu Cheaia-Bei, Grecii fa cun plan perfid, cu care airagend in cursä pre Tudor, sä '1 omóre.

In qiva de 21 Maid sosesce la Golegcl" capitanul grec Olimpie,cu o mica escortá de arnautI, Oicend cá e chiamat de Ipsilante laThrgovigte, spre a se otari planul de campanie. Olimpie isbutesce a

Gervinus spune c Pap f t salué par les notables restés da,ns la villeavec la plus grande humilit6» (I pag. 200).

Veql discursul la Aricescu, pag. 139 Nota LXVIII.Vel1 Scrisori... Ion Ghika pag. 83.

92 V. A. URECHIA

convinge pre Tudor, sä vinä. §i el la Tèrgovi.:Je, sa asiste la consiliulacesta de rdsboi(t, promiOnd 1mpacarea deplind intre Tudor 0 Ipsi-lante. Tudor, indemnat de unii din apitanif sé!, intele0 pare-se laträdare, plead. Cu Olimpie spre Tèrgovi te, fail de a lua cea mai micapaza ca dinsul, in lealitatea lul de Roman, qice I. Ghika 1).

Abia ajun0 in dreptul väilor de la LeurdenT, le e0 inainte Or-fano ca 300 de arnaqi, cari stäteall ascun0, le taie drumul, pune inflare pe Tudor §i 'I duc la tabära lui Ipsilante. «Aci In cate .va minutee judecat §i condamnat la márte. Ti duc la iazul morel de lingä grä-dina luI Gianoglu din Tèrgovi§te. Acolo a fost asasinat miplesce eroulrevolutiunei romane, in qiva de 27 Maid 1821.

A fost mi§elesce asasinat marele cap al mi§carei nationale, alecare) originl le aflä invegtigatorul istoriel, In secolul anterior.

Ca sail crute obrazul de ru0ne Ipsilante acredita versiuni alteledecat cea de sus.

Asasinarea lui Tudor o explica scriitoril amid al Eter*iloralt-fel. A§a Gervinus scrie, ca Saya aessaya de faire naltre dans l'espritd'Ipsilantis, des soupons sur les intentions de Théodore, en disantque par le mouvement afflché par Théodre (de a veni spre Pitesc1),.celui-ci voulait couper au Prince la retraite en Arttriche. Le Princechargea alors Gheorgaki de mettre un terme aux intrigues de Vladi-miresco. Saya croyant le moment venu pour prendre tous les deux(0 pe Ipsilant §i pe Tudor), mit dans ce but 400 hommes choisis deson corps a la disposition de l'Olympien. Ce dernier se trouvait prèsde Golesci en face des troupes de Théodore et prét 1;t Pes combattre,lorsque, encore une fois, une réconciliation illusoire eut lieu entreles deux chefs. Vladimiresco cependant y insulta immédiatement après,en entamant de nouvelles négociations avec Kara Achmed.

«Apres s'ètre entendu avec les enn( mis étéristes que Théodoreavait dans so propre camps, Georges résolut done d'attaquer sansfaçon ce traitre. Il occupa le pont d'Arge, fleuve qui coule entre Go-lesci et Pitesci ; il se rendit avec quelques cavaliers seulementGolesci et &rasa le chef valaque (7) confondn, en révélant sa trahison

1) pag. 85.

(levant ses troupes rangées en bataile ; il lui arraeha son épée etdonna ordre qu'on le transportat à TergoviVe, ou d'apres les versionsordinaires, Vladimiresco fut sabré par les troupes, sans jugement duconseil de guerre». Dupa Gervinus tradatoriI lui Tudor ad fost SirbulIIagi Prodan i romanul Makedonski 1).

Versiunea tramisa in strainatate, de sigur tot de aI luI_Ipsilante,difera de cea din Gervinus. MIA corespondenta ce publica qMoniteurUniverse!» de LunI 20 August 1821, din Sibifi, cu data 1 August.

«Depuis le commencement du mois de Mai, Théodore Wladimi-resko, servien vendu aux Turcs, entretenait avec eux une corres-pondance secrète, par laquelle il leur faisait connaitre toutes les dé-marches, les préparatifs et les forces d'Ipsilanti ; il leur faisait desinstances réitérées, pour entrer le plus ICA ossiblle dans les deuxprincipautés, afin de presser de toutes parts l'armée d'Ipsilanti, et leurpromettait de faire marcher sous leurs drapeaux les 6 ou 7 mille hornmesqui composaient son armée. Les Tures hésitèrent d'abord d'ajouter foiaux promesses de Théodore, mais, après plusieurs épreaves, secroyant certains de ses dispositions à trahir Ipsilanti, ils inondèrente 12 Mai les deux principautés, répandant par-tout le carnage ci;l'effroi sur leurs pas. Gin(' heures avant leur arrivée à Bukarest,Wladimiresko partit avec son armée de Cotrotzeni, monastère situéprès de Bukarest. Ipsilanti sortit de son coté pour prendre position

Pitesti. LA, informé par un message sur que Wladimiresko devait lelendemain livrer son armée aux Turcs el combattre avec eux contrelui, envoya un homme de confiance, le capitaine Jordaki (Georges)un des plus habiles et des plus fidèles chefs de son armée, accom-pagné de 300 Arnautes, pour s'emparer de la personne de Wlatlimi-resko. Jordachi entra dans la tente de Théodore avec ses 300 Arna-utes, au moment où celui-ci s'y attendait le moins ; il s'empara délui et l'amena au camp d'Ipsilanti. Traduit devant un conseil deguerre, Théodore fut condamné à mort et exécuté sur-le-champ. Acette nouvelle une partie de l'armée de Théodore se dispersa ; le

reste se joignit a celle d'Ipsilanti».

1) Tom. I pag. 200-201.

1STORIA ROIVANILOR 93

Von Miltitz raportéza si el Regelui Prusiei uciderea lui Tudor :GOn assure que Théodore Wladimiresko a été mis à mort par ordre duprince Ipsilanti, auprès duquel il s'etait rendu, pour lui faire desreproches de l'indiscipline de ses troupes» 1). . .

Un june poet modern D. Tosif esclamd :Eroil al unor vremY de slav4,Ce micI suntem, ce mare evtI!Cu-a tale fapte vitejevcI,Din suflet ne risiperY,A scepticismulifi otravA.

A tresAltat manita téraDe dorul drepturilor sfinte;AI zis pandurilor : nainte!

Oltul vi-a adus aminteDe bArbgtia.seculara !

Ca tfa'snet aI crtclut, viteze,tremurat fanariotiI ;

Erail sublimI atuncI 11001,Sburand voioï, sburand cu totY,La mórte &hp.' s te urmeze !

. . Despica vulturul vkduhalSi tot maY sus ar vrea sì sbóre.De-atilt de sus, de laugh' s6reUn glonto-aj unge s4-1 dobóre...Se sbate 'n tórnui josvi m6re.

Si tu te-aI ingitat, martire,0 Tudor tot ant de sus,Si tot ca el ai fostDar durerosul f6i1 apusA. fost semnal de mântuire !

Dar in Tudor nu a perit i insäsi revolutiunea.vor fi nadnóse si neindoi6se in mil urmatorT.

1. Nota de la Constantinopole din. 13/25 Iunie 1821, la Iorga. Actefragmente II pag. 584.

04 V. A. URECHli

rwronrA ROMiN1LOR 9t

Boerit pamènten1 §i Grecit, vechil lor aliatt, vor triumfa un mo-ment, dar acel triumf nu va fi de lungà duratä: sängele rnartiriloracu täria bisericel. Sangele marelut Tudor asigura mergerea inainte amigarei nationale §i sociale, care 27 ant mat Utréliti, la 1848, va triumfaiar sub altä forma, dar ca acela§ fond I).

Frumésä manifestare a nationalismulut o dad pandurit lut Tudordupä asasinarea WI de Eteri§ti. Ipsilant spera cä «ridicand pe Tudordintre cei vii, de vreme ce nu se unea cu d'ansul, sä, adune pe fo§tipandurt, sub st6gurile fat §i cu dén§ii imultésa °Virile, darpandurif, çfice Naum, cu t6tei prostimea lor, nu Wad induplecat, nictinteun chip a se uni cu eteriVit, ci trägèndu-se inapot, ait trecut inpärtile de peste Olt 1). Acésta o spune i Corespondenta MonitoruluUniversal francos din Sibid :» Une partie de l'armée de Théodore sedispersa. . . » (Moniteur 20 August 1821).

CAP. VIII.

Eteria in Moldova. Ultimele dile ale Domnie lui M. Sala,Tremelniceasea

Ferberea de care mal sus vorbirdm, dintre te'ränimea moldo-v6nä, ne aratä, cä deacä existaii in Moldova, ca in Ora rurnanésca,Pandurt,"adicä o parte din tér.änime sub arme §i deaci era näscut §iin Moldova un Tudor, mi§carea ar fi isbucnit §i acolo, precum isbucniin Ora rumanésca. In lipsa unut asemenea conduckor §i flind-cd inMO se manifestä mal intaid Eteria, revolutiunea moldovénd contraGrecilor, nu pòte sä se facä, ea este inAbu§itä in germenele et prinneintarcjiata alipire a lui M. Sutu de mi§carea grécd §i prin intrareaTurcilor in térA.

Nu avem de a face istoria mipärel grecescl. Ca §i pentru Orarumanéscä, pentru Moldova vom atinge din istoria Eteriel numat Intl uatata, intru cAt evenimentele vor fi in legaturá ca insä.'§I scírta Moldovet.

1) Manuscris Bibl. 1Jrechiä' pag. 83.2. Se pot citi in Aricescu multe detali'l relative la ultimele cjile ale lul

Tudor. Am preferit povestirea maT putin 'egendafá a lul Ibn Ghiea.Vedi Aricescu pag. 132 255.

96 V. A. tIRECHIX

M. Sulu nu este stròin Eterief, inch' inainte de sbucnirea el inMoldova. Se pare chiar, ch in primele momente lnii o parte din boerlimpreunä cu Mitropolitul Veniamin, nu vedeail cu ochl 1.61 pregätirileasociatiuneI grecescL Evident cA M. Sulu era acel care influenla asupraacelor boeri i a Mitropolitulul.

Scriitorul Naum spune, ch inainte de isbucnirea r'esc6lei gre-cesci, Pini '§i-a fäcut drum pänä la Ia0, ca acolo sä ja IntelegereCu M. Sulu in privinta pregätililor Eteriel ; bine inteles, acésta inaintede ce guvernul rusesc se pronunt5. contra Eteriei, sub impresiuneadecisiunilor luate la Leibach de cAtre Curtile Europene.

Am arétat indärät originea asociatiunel Eteriel. Acéstá asociatiunese simlea tare prin numèrul membrilor se, incá. din 1820, dar prin-cipalii sél conducijtorl, intre carl Ipsilante, puseserä ca datá initialh arevolutiunel anu11825, and sperail cd Rusia va declara rèsboiil TurcieT.

Printeo ingrämädire de imprejurärI, ce nu inträ in cadrul acesteIlucrarl sä le lämurim, revolutiunea sbucni cu 4 ani mat Inainte, in 1821.

Deja in Septembre 1820 Eteria lucra energic la Ia§1, unde trämi-sese pe acel Duca despre care bkränul Dräghici nu are decal ter-menI de urà §i de dispret 1).

Mal multe conferinte se tinurä la Chi§ingli de comitetul Eteristin primele lunl ale anului 1821, la care luarä parte Ipsilante, CnézalGh. Cantacuzino, colonel in armata ruséscä, cumnatul principeluI Gor-ceakof etc. Se aflrmä ea M. Sutu se intilni §i el cu capiI micärii grecescila Sculenl, inainte de proclamarea revolutiunel. Acest ultim Domnitorgrec al Moldovel pretindea, mai apoI, cum vom vedea, in proclama -tiunea ce dete cätre térä, cä n'a fost inteles ca Eteri§til, ci cä s'asupus luI Ipsilante, din causd cä. n'avea armatä cu care sh-I resiste.

Nu prea e de creçlut acésta, ma.' ales cä.nd scim eh Duca adundvolintiri in Ia§I incä, inainte de sosirea lui ipsilante §i cA cu onainte de trecerea acestuia dinctIce de Prut, Duca cu ai söl aü mh-celärit pe toll turcil aflätorl in Ia§l, färà sä intimpine resistentä dinpartea guvernulul Orel 2)

VedT Istoria MoldoveI de DraghicT, pas% 112Vedi Hurnmachi X. pag. 115 Doc. OLI.

Vice consului Prusian din IasI, In nota sa din 8 Mart (st. n.) 1821catre Kreutchely, aratil eA macelul turcilor din 141 s'a Intêmplat In neptea

Dupà versiunea Dragomanului prusian Raimondi, M. Sutu ar fiadunat Divanul §i ar fi declarat «cä impotriva forte' el nu pote face

Domnitorul dädea vina pe boeri, cà dèn§ii favorizati Eteria.Sosirea in Ia§1 a capilor mipärei activéza recrutarea de volintiri,

mai ales ca Ipsilanti asigura pe t6tä lumea, cä. Ru01 11 urmézä deaprópe §i vor intra in térd. Eteri§tilor le trebuia insá bani i de aceeajäluesc banca unui connational l lor, grecul Andrei Pavel, a douadupä mäcelul turcilor.

Una din primele lucrdri ale Divanului lui M. Sutu, lucrare pro-vocatd de Ipsilante, fu de a adresa o petitiune Impilratuluf Alexandrual Rusiel, cerèndu-1 protectiune pentru Ora Moldovel. Acéstä petitiunee trimisä cu Cnézul (1h. Gantacuzino la Leibach, unde se allá. ImpO-ratul. Pastorul Harte din Ia§i a aflat despre acéstä petitiune Inca de la91Marte (st; n. 25 Februare). Va sä çlicd petitiunea a trebuit sä fie fostfäcutä chiar a doua o dupä sosirea in la§i a lui Ipsilante 1).

Al. Ipsilante adunä o*tirea improvisatä la Galata i cum diseremse mutä el insu.1 acolo, apoi, la 26 Februare, inträ el, cu procesiunesolemnä, in fruntea volintirilor, in Ia§1 §i merge la trel IerarchT, pentrusfintirea drapelului rebeliunei. Din ordinul lui Ipsilante, Veniaminoficia Te-Deum la ac6stä bisericä. In ordin i se dicea «Prea SfintiaTa sel nu pretextezi . . . . pentrn cá vrénd sati nevrènd vel merge 2)»

Nu prea era lipsä de poruncà de a§a fel, cad Veniamin, ca multiboeri Moldoveni, simpatiza, repet, incä de la inceput cu Eteria. AcOstäsimpatie o manifestä Mitropolitul térei, inarmand pe propiele speseun volintir, dand 10000 lei in bani §i däruind lui Ipsilanti 4 telegaris)

de la 6 spre 7 Februare (st. n.) AcestasT vice-consul qi3e, c Ipsilante a trasIn gazdil la IasT la Doranita Rain Calimach, pre cAnd Ion Ghica 1.1 gäzduescela Cnézul Gh. Cantacuzino, iar Iacovache Riza, In scriorea sa, se apropie maTmult de afirmatiunea luT I. Ghica, cjicênd cä' a tras la Marghi6la Cantacuzillo.Dragomanul prusian din IasT Raimondi, in scris6rea din 8 Martie (st. n.)ate Giacomelli, Dragomanul prusesc din Bucurescï, pune mácelul turcilor la7 Marte (st. n) n6ptea la 4 ore turcescI, arnand ca a scApat numaT comandan-tul Besliilor, fugind la Curtea Domnbscil si punadu-se sub protectiunea luT M.Sutu. Vecil i Hurmuzachi Vol. X pag 111.

Hurmuzache, Tom. X pag. 114.Istoria MitropolieT de '41, pag. 105.Ve41 Istor. MitropolieT, de Erbiceanu, pag. 106-107.

Istoria Rotadnitor de V. A. Urechid Tom. XIII. 7


Intre boerii eel cu mai mare simpatie pentru Eterielera junelemare Vistier Nicolal Roznovanu, care incá flind in Paris intrase insfatul eteri§tilor de acolo.

in curend insä, boerimea moldovenä se incredint'ä, ea fapta lul Ipsi-lante nu este aprobatä de Imperatul Alexandru §i atuncl intelese pericu-lbsa situatiune in care se pusese. Consulul rusesc Pizani, primind ordinde la Curtea sa, angajatd la Leibach, sa nu turbure Orientul, pärdsiIa§ii §i se retrase la Sculeni, in Basarabia. Acesta, v'éqend boeril, oparte din el nu intarcjiard de a emigra in Basarabia.

In acest timp, Ipsilante in fruntea o§tireI inchegate, la calea spreFoc§ani §i Bucurescl läsand in IV' ca arier-gardä. pre Duca. 4.nte-

garda lul Ipsilante o comandezd Caravia, care pleca din Ia§T la 1/13Marte.

Mare este auxietatea, grija in Ia§l §i sub impresiunea el lung §irde carete boerescI apucä calea Basarabiel, imprästiind spaima i prinsate 1)

Boeril fugitl in Dasarabia, indemnä prin scrisorI, la 19 Marte, peMitropolitul Veniamin, sä remand in Jai, ea s'A se p6td päzi bunaorinduiald 2)

Intre ace§t1 boierl emigrati se aflä D. SI urza Logofetul §i VistieriiSandu Sturza §i Iordache Roset. Pe langd Mitropolitul Veniamin maIremane cat-va timp, dintre boieril Bä'l§e§a, Logofétul Bai i VornieulTh. Bal§, asemenea Vornicif Iordache Donici, Dräcache Roset, D. Ghica§i Alecu Sturza Vistierul. M. Sulu rem'asese §i el in Ia§I §i prinrepetite preamblärY in träsurä deschisä prin stradele ora§ulul, cäutasä lini§tesca pe locuitori. In (liva insá cand consulul rusesc Pizani,cu scristorea sa de la 28 Marte, din Sculeni, trdmise MitropolituluiVeniamin actul de blästem al Patriarchilor din Constantinopole in contraEteriei, act ce §i lui i-se trdmisese de Strogonoff, orI-ce sperantà deajutor din partea Rusiel nu mal p6te exista. Atuncl M. Sutu se vede

Mitropolitul Veniamin remas In IasT, face publicatiune la unele satedi se linistescti, témg, suí continue a se ocupa cu argurile, cit nu vafi nimic reti pentru Moldova. Istoria Mitrop. de IasT pag. 109.

Nedisciplina cetelor lul Caravia, prAdgciunile lor In cale §i maT ales laFocwif, nu erati de naturh a confirma Indemnul lui Veniamin.

Istor. Alitropolid de Iasi', pag. 107.

08 V. A. IJRECHIÀ

iSTORIA ROMANILOR 99

nevoit a abandona Tronul, dänd cätre térä i Divanul el, la 29 Marteun pitac-proclamatiune, prin care, pe de-o parte cautà a se jus-

tifica cä a trecut de nevoie intre Eteriti,§i pe de alta indémnä pe Divan,sä remänä supus ckre Pórta otomanä, dup. sfatul Imp6ratu1uï Rusielsi in fine sfätuesce Divanul sá alcátuéscä. «o vremelnicéscä Caimdcämie. . . . din prea sfintitul Mitro polit, iubitorii de Dumnegeu Episeopi§i din ed. boierihalea §i proin». Un ultim indemn adresézä M.Sutu boierimef, sä fie unitä i sà lucreze pentru fericirea §i linistea no-rodului, ca sá se pòtä ocupa de agricultura. Eft netdeijduesc mai vir-tos, terminä a d.ice M. Sutu, cei pronia me va inturna in pripei inmijlocul Dumnévéstrcl.1)

Pe Mug& cartea de blästem a Patriarhilor, contribui mult la hotä-rirea luI M. Sulu i réspunsui primit de la guvernul rusesc, in numeleImperatului Alexandra, la petitiunea trimisä acestuia, la 23 sail 24 Februare. Impèratul desaprobk energic ori-ce ievolutiune §i refusd pär-tä0a Rusiei la miscarea grecesca. «La Pórta otomanicéscd trebuete adresarisescl, dice nota ruséscä lui vl. Sutu. Nici un ajutor nu vise va da de la arrnia rusésca. §i °stile lui Vightenstein nu vor läsalocurile sälasurilor lor» .Rusia indéinnä in fine pe locuitorii principatelorde a se supune grabnic Turciei, de la care atärnä, s,i cu acest pret potspera amnistie. Lui M. Sutu i Moldovenilor compromi§i nu li se de-n6gä insä azil in Rusia2).

Con sulul rusesc Pizani in aceeasi çil trámite la Ias,1 Cartea de bläs-tem a Patriarchiel, inaintézä i publicatiunea in téra, prin care ind6mnäpe Moldovenil, cari ar fi intrat in cetele Eteriste «de a's1 veni intru cu-noscintä si a se supune legiuitel pulen a Impòrätiel stäpänitGre, fiindacésta singurul mijloc de a scapa de pedepsele pe care Impèrätéscacurte le va cere, tail a voi sä le micsoreze, impotriva tutulor acelovacari ca indärärätnicie vor re'ma.nea in lucrare dimpotrivd. «Fie, dicePizani, toti Moldovenii incredintatY, cá numai de la cea mal intrégäsupunere atärnä mäntUirea i fericirea patriei lor».

Printeo altd proclamatiune Pizani sornéza pre Ipsilante si pre par-tizanii s'éf, cari ar fi supusi rusesci, sä se retragd in Rusia, unde sl

Iredl acest pitac In istoria MitropolieT, pag. 110.V&A document. In Istoria MitropolieY pag. 121.

100 V. A. URECHIA.

ntepte hotärlrea Impëratului asupra purtärel lor, argändu-le ca nesu-punéndu-se la acésta, vor cädea sub pedépsa Tarciel, ca nice tulbu-rdtori lini§tel Principatelor, ca de o potrivä vinovati cAtre Curtea 1m-p6rätéseä, cat §i cätre Pórtäl)

Scrisórea lui Pizani cu blästemul Patriarhiel o träinete Mitropo-litulul Veniamin, in 30 Martie 1821, Iordache Roset Rosnovanu.

Mitropolitul la 1 A prilie 1821, impreuuä cu Gherasim EpiscopalRomanului §i cu Metelie Episcop Hupor, comunicä blästemul la pro-topopl ca sä.'l cetéssä. «in awl pe la bisericile t6te de ob§te pentruçlice Veniamin, de 0 suntem incredintati, crt din ai nqtri nimeni pänäacum nu s'ail abätut la tovar4ia cu resvratitorii, cu atat mai malt !

de acum inainte sä se feréscd».In imprejurdrile acestea Domnia lui M. Sutu nu mat putea däi-

nui, decT, cum qiseram, cu o çIi dou6 inainte de citirea in biserici ablästemulul Patriarhiei §i a scrisorilor lui Pizani, el adresézA Mitro-politului, Episcopilor §i boierilor veliti, halea §i proin, proclama-tiunea de care am vorbit «piimèntul adicä Ora färä veste lovitde intrarea cea grabnicä, a printipelui Ipsilante,» el Vodä nu areniel un chip de ocrotire, mal ales c5. Ipsilante «s'a fä,cut in faptä stä-pan obläiduirel, avènd längä sine o putero inarmatä destul de mare»,la care el nu s'a putut impotrivi §i aú trebuit sä, se supunä, ca sä,

evite ticälqiele neinläturabile, dacä ar fi resistat. M. Sulu crede ast-fel scuza in public, purtarea i adaoge, cä se simte dator a nuda Portel niel cel mal mic prepus, asigurând'o cá mult amare sccirbe

pricinuit zurbaua, la care el n'a participat, dar pe care recu-n6sce, ca Wad putut'o impedica. Cu acest scop: de a dezarma maniaPortel pentru a face set fie bine primitci maniciunea n6strà, (pee Sutu§i a cd§tiga milostivire, de ertare, de la märirea de suflet a preaputerniculuI Imp6rat rusesc, care a promis, cä, dacd löcuitorii Princi-patelor se gräbesc a face act de supunere cätre Ptorta, va interveni Infavórea. lor, el M. Sutu pentru motive personale i in interesul fami-'lei sale lasä vremelnicesce Ora, ca sä mérgä §i sä caute un azil. Deaceea indémnä sd se constitue (o3 vremetnicéscä Cäimdcdmie din preaSflintitul Mitropolit, iubitoril de Wrangell F.piscopi i cei dintäi boieri

1. VOT Istoria IVIitropolieT Ia§T. pag. 112.

ISTORIA ROMINILOR 1.01

halea §i proin. Ultimul fanariot, patruns de o data de un mare dorpentru popor, serié Prelatilor i boierilor tòrel «privegheti, mai alesve poftesc, pentru fericirea,lini§tea noroduluisi. intimpinati MO, spaimacare ar putea sd se nasal, pentru ca lucrarea pdméntului sei nufie, nici Intdrçliatà, nici lenevitä . . . ». M. Sutu termina Qicend,nadajduesce, cä providenta '1 va intòrce in curénd la tron §i ca atunciva riisplati pe boieri pentru lujbele acute patrief.1)

1) Ve41 Istoria IfitropolieT de Tag, pag. 110.I) Eminence ! Son Excellence Monsieur L'Envoy6 Baron de Strogonoff,

sur la demande de la sublime Porte m'ordonne de faire passer it votre Eminencedes exhortations et anathames Eclésiastiques, que Sa Saintet6 le Patriarch° de Cons-tantinople adresse au M6tropolitain et aux Ev6ques Moldaves, par le paquetci-joint, pour leur prescrire d'employer leur ministare et leurs 6fforts, pourramener aux devoir les sujets égarés, pour menacer de sévóres chatimens ceuxqui s'obstineront dans la rebellion, et promettre clémence et pardon a ceux quis'empresseront d'abjurer leur conduite coupable.

Des exhortations semblables ont 6t6 lues avec solennité dans la capital() del'Empire ottoman; votre Eminence jugera sans doute n6cessaire, qu'elles soientpromulguóes dans le même bat sur le théatre des troubles.

Votre Eminence a du déjà se convaincre par la protestation solennelle,que j'ai faite contre l'btat d'insurrection de Moldavie, des principes que professeet proclame le ministare Impérial, et du concert le plus parfait d'intention etde sollicitude des deux gouvernements.

L'ordre que j'ex6cute en ce moment en est une nouvelle preuve.Ploign6 de la Moldavie par ordre supérieur, je ne puis y avoir aucun

moyen d'exécution directe ; je supplie donc votre Eminence, de vouloir bienfaire connaftre par les moyens, qui sont en son pouvoir, les proclamations queje joins ici.

Je suis d'autant plus certain du z6le, que votre Éminence, voudra bieny metre, qu'elle y reconetra un moyen de coop6ration morale, qu'elle s'om-presserai d'accuoillir.

J'esp6re que votre Éminence m'honnorera d'une r6ponse, que je m'em-presserai de mettre sons les yeux de mes sup6rieurs.

Je supplie votra Éminence de me permettre de lui offrir les sentiments deconsid6ration 61ev69, et de vénération profonde, avec les quels. J'ai l'honneurd'étre.

De Votee Eminence Le trds humble et trds obdissant Serviteur :A. Pisani

Ve4í si anatema.

Ast-fel se termina la 29 Marte 1821. domnia lui M. Sutil.Deja o mare parte din boerii acestei domnil, fugisera din

Boerii adreskri. Porte)" otomane un arzmagzar, la finea lul Martie 1821,prin care protesta contra miparel grecesci din Principate §i cervenirea la Domnia päménténä, isgonirea Grecilor din térd i luareade érei a mo§iilor monastirilor Vise inchinate. Ceea ce Tudor Vladi-mirescu cerea In numele revolutiunel" oltene, o cereail, Indemnati dePizani, in§if cel din cari multi irnpreuna cu fanariotil jdfuisera Moldovaun secol i mal bine.

rata acest important act necunoscat pâ.nd la publicarea luí decatre noi In 1889:

.Durerea raniT pricinuita nou'et de catre stricaci6sit imparechiere a apos-tatilor grecI, ce sail obraznicit a ridica arme §i Cu cumplire a vkartia pamëntulacesta al Moldovei, ne silesce s'A cutezam a nazui §i prin intinderea umili-telor glasuff acelor care ne aflam dupa imprejurarile tamplarii, ca plangeresii, cerem ascultare de la malta milostivire a Mari' iitrea puternicei im-përatii : pi imesce prea puternice §i mult milostivule impërate, ascultarea tan-guirei noroduluT Moldovei, care de la mo§T §i stramo§ii lor ail avut §i atipravile in suflete a pázi curatenia credinteI §i a supunereI catre pragul preaputernicel marT. imp6ratil ; acest norod pururea supus catre datoriile lor, tot-d'aut a ati avut pironiti ()cha s'él la Domnil orinduiti dupa vreme in obladui-rea parn6ntuluT acestui i padá la un ptír fara de niel o impotrivire ail plinit6re9T-care porunca s'ail slobodit In Ora, prin rinduelele sub pecetea Dom-nilor, fár4 sa-0 deschida glasul 8111 sa faca vre o Intrebare de sunt tótesciinta §i porunca proa puterniculuT imOrat, macar de s'ad i vëdut §i s'ailispitit in fapta din noil izvoiita, multe feluri de darT In bani §i in havalele,cu multa greutate a Ore, i precum la tete acel60 nu s'ati araat Cu cea maimica impotrivire nieT inteo vre-o-data, aseminea §i pentru paza paniêntuluTacestui ail avat intemeete nadejdele sale iar4f la Domnif obladuitoriNenorocirea lusa a nevinovatuluT m'esta pamênt, sail deOrtat de o-datá tocmaïIn sinurile pacei §i a linistirei, pentru ca la trecuta luau Februare, Ira deveste ne-am gasit nripustirl de o suma Greci i Arnauti ca totf inarmatT altaIn capitala Ora orapl Ia01", cat §i la Galatf, Focpni, ce sunt pe margineaOra despre Minare, cari ca armele in mani: ati savirOt o crudime farapildilvre o-datá In pam'éntul acesta i urmand pretutindeni aici in töra spaima, des-nadajduire §i a ticalosief nevinovatuld norod, siliti ail fost cea maI multa partea fugi, yi a si impr4tio ca singura sciinta lar, pe unde aii putut, lasandu-§Istare i avutie In risipa i prada apostatilor, cautand fle§-care ca s-i' aperemacar viata despre inAutatitY vsérsatori de sango din desnadajduire ; pentru care

1.02 V. A. URECIII1


Cu lacrimY puind inaintea praguluI prea puternicii imp6ratiT, nevinovatia nóstra,Cu umilite glasurI cerem milostivirea vindecariT ranelor, Infra care cumplit netialosim ; tinde mtina cea puternic i ne miluesce ca punerea In buna rttn-duiala, ca s vetuim subt umbrirea praguluI prea puterniceI imp6ratiI, in sinurilepdcelsi a linistireI, i cu lesnire s putem plini tóte datoriile curatel supuneriTnóstre catre prea puternica si hranit6rea impëratie milostivesce-te prea pu-ternicule mara impärate, ascultä glasurile nevinovatului norod i harazesce Ilonaprin inalt vrednic de inchinar.4unI inalt hatiserif pronomiile obiceiurilor, ce dinvechI ad avut norodul MoldoveI, care din vreme in vreme perdut mal detot fiinta lor, din intrebuintärile cele rele a Domnilor Greet', ce ail fost oran-duitT obladuitorl pamêntuluI, caef nu am fost sloboql, niel putinciosï a Infatosajalbele nóstre catre pragul prea puterniceï imp6ratiI, cu arkarea durerilor asu-prit6re ; si pe länga aceste, sa fie mill prea puternicill impëratiï, a ne milui cudezradäcinare din pam8ntul acesta ì niel o-data a mal locui impreuna cu noIGreciI i arnautiI, ea instatornicire de case si alte acareturI; sa fimpusI la cale si pentra pagubele si cea de istov saracie, ce ni s'aii pricinuit deacésta vkamat6re urmare a apostatilor, intorcilndu-se macar cevas din pagubirilenóstre, cu averile ce ad in pamêntul acesta; sa fim miluitI a ni se da in purtarede grija a nestra pä'mêntenilor telte rn6nastirile cu mosiile lor, ce sunt In pa-méntul acesta, facute din in vechime, din mosI si stramosiI nostri, pentru spriji-nirea si miluirea saracilor patriotT i pentra dania din veniturile lor subt numede embatic la Ierusalitn, la Sinae si la Sfetagora ; aceste miThastirT cu mosiilelor s ni sa dea pe socotinta patrieï i ne indatorim, ca i embaticul legiuit lalocurile hotarite, i miluirea säracilor patriotI, dupa hotarirea daniilor vechi, saurmeza cu nesmintire, cacI de and ad intrat aceste mönastirI in manila ca-lugärilor GrecY, nu numaI cd acele miluiri ail lipsit ca total, dar Inca le adsupus i subt grea sarcina de datorie. Sd fim miluitY a ni se da voie, ca dupävechile obiceiurI a pamhtuluY, sd ne alcatuim pravile In limba patrid, hota-rit6re la tot felul de pricinI, dupil care sa urineze cu nestamutare judocatilesi bite orAn.duelile pä'mêntuluT, ca sä nu urmeze mal malt Intrebuintarea cé rea

voia cea sloboda a Domnilor obladuitorl. Sd fim miluitI a ni sb" da vole, ca cuboerI alesI hotarnicI si ca inginerT, sa s hotarasca t6te mosiile din pamantulacesta pe glasul scrisorilor vrednice ce va infatosa fiesce care most& si a sestàlpi cu s6mne despartit6re ; sà fim miluitY, ca in purtarea tuturor trebilor Inpatrie sa fie orânduitl de catra Domniï obladuiton aI terfl din t6te némurilede boerT pamantenY, earl vor fi vrednicY a ocarmui ca dreptate i bung oranduialiipe saracul norod.

Sd fim miluitY a ne se orindui Doran obladuitor pamantuluI dupä vechilemiluirI a prea puternicil imp'ératiI, din insusI némul moldovenesc, pro care obsteail va alege, pe temeiul credintei si a inchizasluireI a tuturor pamêntenilor, careDotun va aTea tart supunerea catre pragal prea puterniceï impëratiI, obladuind

104 V. A. URECHIX

norodul, dupg hotgrIrea pravililor, obiceiurilor pliméntuluT, avind i capi-chi-haele din BoeriI pgmktuluT, earl s stea In Tarigrad, Intru sgvérsirea trebuin-telor Orit Cu aceste miluirï ne ragìin, prea puternicule si mare MIOrate, sit'hgrgzesd prin Malt vrednic de Inchinä'ciunI sfgnt Hatisgrif, pe norodul parnón-tuld NoldoveY, credinciosa raia, cheleriul a prea puternice. mare ImOrsáta..

La pragul prea puterniceT si milostiveY Imprìi credinci6sele si supuseraele a ItioldoveI».

Pe deo-parte boerii din Iai tramit la Constantinopole arzul demal sus, pe de alta cei refugiatI in Basarabia scriii, in 20 Marte 1821,catre ministrul Capo-D'Istria spun, ca ei nu ail consimitit la mis-carea grecésa Cette cause fut envisagée comme étrangère à notreexistence politique. Boeril declarä ea n'ar fi abandonat Ia§if niel dupä19 Marte, diva cand Consulul RusieT rupsa relatiunile sele cu Dom-nitorul, déca acesta nu s'ar fi incapätinat sa conserve frènele guver-nämèntulul Moldovel, pe cand Ilptuia in contra autoritatei care i leincredintara. Mal ales cand v6durd boeriI, die el, ca M. Sulu atita §ipe MoldovenI la rèsvrätire, ca sa.-1 faca volintirl, i ea aa vor rëmanecampiile far de brate, ca s'a le lucreze, de unde va resulta mare mi-zerie pentru téra, atunci numal el abandonara Ia0 i se refugiará inBasarabia. Altmintrelea putead sa se compromite, luand parte in unguvern privit ea abusiv §i 'nag Céspunderea consecintelor ce ar putearesulta pentru patria lor.

Ei fac apol un räpede tabel negru al situatiune Orel, din causaabusurilor Domnitorului, ca i and acele abusuri nu le fäcusera Cumulti din eI.

«Un guvern provizoriii organisat din un comitet compus din prin-cipalii boeri, in frunte cu Mitropolitul, ar fi inspirat incredere tuturorlöcuitorilor§i ar fi preintämpinat aceste consecinte supërtit6re.»

Povatuiti de aceste grave considerari §i plini de recunoseintäpentru bunatatea paterna a M. Sale, boeril pun religiunea, existenta lor,proprietatile lor, sub puternicul scut al celui mal puternie monarc 1r

A§a dar arzul boerilor catre P6rtà se refera la pronomiile celevechl ale Ore!, incalcate §i perdute din causa Domnilor Fanariotl. Mol-dova cere «desradkinarea din pamèntul el §i niel °data a ma! 16cui

1. Veq1' Hurmuzache Vol IV supl. I pag. 2


impreuna Cu moldovenii: Grecit §i Arnautit, ca sä nu aiba voie a aveacase î acareturl statornice in acésta parte».

Do9nn petméntén «din insu§1 némul Moldovenesc» Inca este o ce-rere a arzulul, dar maI cu deosebire cere acest act, ca mönastirile in-chinate sel li se dee pe socotéla patriei, ca despägubire pentru véta-marile aduse de apostatif Grecl, intorcéndu-se meicar ceva fi din pti-gubirile n6stre cu averile ce ail in pdméntul acesta.

Intre revendicatiunele arzuluI este §i acea a autonorniel Orel :asei ni se dea voie,ca dupe& vechile obiceiuri ale peimentului,sd netuim praavile in limba patriei, hoteírit6re la tot felul de pricini, duetcare sei urmeze cu nestreimutare judecti tile vi kite orinduelile petmen-tului, ca sei nu unneze mai mult intrebuintarea cea rea §i voia ceaslobodd a Domnilor obleiduitorift.

Cu vorbele din urma arzul cere ap dar temperarea putereI dom-nescY, de sigur nu in favérea poporulul, ci a oligarbiel, a claseI di-rigente.

In fine mal cer boerii un cadastru general, stalpirea cu semnedespartitére a tuturor rnqiilor i finalmente orinduirea in slujbeleOrd din tOte némurile de boeri peiménteni, cari vor fi vrednici aoceirmui cu dreptate §i bunet orinduiald pe seiracul norod.

Boerff réma§l in Ia§1 nu se märginesc a trimete numal asemeneaarz, ci Baia §i la Pap de Braila, mai ales In urma macelulul Turci-lor, sévar§it de Grecl in GaIaï1 cerénd ajutor de (3t tiri.

Intro acestea Ipsilante Cu Eteri§til se indréptä, cum am arétat,spre Bucurescl pe la Roman-Foc§ani. Inca de la 1. Marte Ipsilantepleca spre Roman 1),

Am arétat mal indérat mizerabila purtare a Eteri§tilor in caleade la Ia0 la Bucurescl 2).

Nu totl Eteris,til abandond Moldova, ha dupa invingerea for intéra Rumanéscä, o parte din eel scapatl de mdcel se vor intérce inMoldova prin partite muntése.

Intréga luna Marte pana la emigrarea luI M. Sulu e caracterizata

Vecji scris6rea cutre Kreutchely In Hurniuzachi vol. X document 151.Caravia pradá: Focsanil. Ve41 §i documentul 155 din Hurmuzachi

tomul X.

106 V. A. URECHIÀ

prin documentele mai sus mentionate. Prin ordinul trämis de Mitro-politul Veniamin la 1 Aprilie cAtre protopopi i economf, aldturandu-li-se copie dup. bliistemul Patriarchilor, capul bisericel Moldoveneordonit : n'ici a pomeni mea mult ,prin biserici numele acestui de eu-rdnd departat de la no i Domn1).

In cursul lunel Aprilie Eteri*til continua a aduna volintiti inMoldova, ceea ce dä ocasie agentulul austriac sà protest3 la Divanultërel, constituindu-1 réspunçlétor pentru telte nepläcutele intimpläri cear putea da asupra suditilor Caesaro-Regescl din parto. Eteri§tilor 2)

Intre acestea boeril erati cam impärtiti, unja staruind sä se chiamearmata turcéseä de la Bräila, altil sustinènd, ea* nu mal e nevoIe deasemenea armatä, cäcf se inspäimântd i mai röü löcuitoril §i vor pd-rdsi lucrarea campuluf tocmal in timp de primävérd. Teodor Bal, in-särciaat Cu Banul Teut, de a merge la Pap de Brhila, pentru a cereinterventjunea armatä, refuzä, la 17 Aprilie 1821, asemenea misiune,ba incd inclémnä sä se reclame la Pap, c'd din pricina Turcilor, cetrecut, §i carr aûí ucis 2 morad i cati-va 6inern, ingrozindu-se tina-turne de jos, au fugit». Teodor Bal§ aarrnä, ca Eteris,tif ridicat dinMoldova *i decI nu mal e nevoie de interventie turcéseä, care ar face§i mai mult rü lätindu-se prin sate 3).

Pentru a lini§ti spaima din 01.5, Mitropolitul Veniamim, la 30Aprilie adreséza urmdtorul manifest:

1821 Aprilic 30. Cartea Zuï. Veniamin catre lacuitoril .2Ifoldovel

Veniumin cu mila lut Dumneqeti Arhiepiscop yi Mitropolit 11.1-oldovelCátre toti de obstie a tótá starea 15cuitorl de la tinutul NtImtuluí ai mol

iabitI fil duhovnicesti, arhierésoá blagoslovenie v5 trimitem. Cu. mare málniresufletése6 privesc insciintárile din MI, tara, pentru misciirile i strilmutärile ceurmati de la un loe la altul, pricinuitóre de mare sdruncinare si de istov sá-rácie a tuturor de obstie, tóte aceste miscári vederate, sunt din audirlflate de atre n'AY, i altil ce sunt voitori de tulburárl i neodilma vóstrá ; indestulá, pildà aveti cá a^urn este o luná de dile, de cand inceput tulbu-rárile si nedreptele audirl, i pana' acurn aü ef,it t6te fésuflate, asemenea si deacum inainte tóte audirile, iar mal ales miscárile sunt rodirilo color mal din-

Vedi Istoria Ilitropolie de las): pag. 116.Istoria Mitropoliei IaT pag. 111.

:3. Istoria Hitropoliei Ial pag. 111.

ISTORJA ROMANILOR '107

nainte resuflärY neadeverate. Pentru acésta dar, pre inbitiI mol, priu acbstä an6strä arhieréseä carte, ve incredintlim, c nicY o grijä, nici: o fricA nu este;departall de la inimele v6stre WM' spaimä, datI credinfl cuvintelor pästoruluI

arhiereuluI vostru, statornicitive färä a avea cea mal mica ingri-jire, lucraff päméntul ca Vita silinta, si milostival Dumnecieti ve va blagosloviostenelile vestre, i rodirile semänáturilor vor aduce fericire statornicieY vestre.FitY incredintatI c bitä grija si frica lipsesce (si déeä feréscI Dumneleil) Inurmä' va fi cea maï putinä Ingrijire, iaräsi eti, ca un pastor bun, voili partade grijä, i maY inainte vó voiti insciinta. lar actin] nu perdetl vremea cea bunäa lucriiriI pg.mêntulnY, ca sä nu ve fitY singuff pricinuitorY aceI de istov säräcie.

1821 Aprilie 30. Veniamin Mitropolitul Moldova.

In fine invinge partida care voiesce sä se chia me 6ste turcésa.Teodor Bal§Vornicul, dupà cererea boerilor Vornicul Ionitä. Sturdza

cu Spätarul Petrache Sturdza, boerii Cuzetï, Cäminarul Iordache Rä-*canu, Cdminarul Cerchez, Serdarul Iancu Stavär etc., primi sä mérgä,impreunä cu Arhimanclritul G-henadie Roset, la Silistria, sä ducd jalbädin partea Orel §i sâ cérä de la Seraschiesul de acolo intrarea de oViturcesci in Moldova.

Theodor Bal* aduse inseiintare cä o§tile turcesci vor intra incuränd '

Dintr'o scrisóre adresatä de Vornicul Bal* din Bèrlad cluceruluiAlex. Urechiä fiul Protopopului de lierlati, se confirmä relatiunea 136-tränului Dräghict. Teodor Bal§ serie lut Alex. Urechiä, pe atunciSamq in Peatra, c5. «a sosit timpul sä se ridice satele din tinuturileunde nu sant greci eteriV, aducá Ispravnicii, inarmat1 cu c6setopóre i ori-ce fel de arme», sá isgonésca pe G-recii rè'ma§i la Ia0§i in cate-va capitale de judete.

In adevér, precum am vifiejut, Turcii nu intärdie sà mérgä. spreBucurescl, de unde in scrut timp vor nimici cetele lui Ipsilante. Incu-ragiati de scirea cä Seraschiesul de Silistria a promis lui Teodor Ba4§i arhimandritulut Ghenadie Roset, interventiunea ()Orel turcescl,boerii din Ia.§1 §i din Focpni, trimet pe clucerul Al. Urechiä in jude-tele de sus, cu scrisoil tainice cätre eäti-va boerl de acolo, din eelearl' se refugiaserd la hotarele dinspre Bucovina, ca sä se intelégä

1. La int6rcere, Vornicul Bals, arlumandrit Roset, cäcjurä In mana ete-ristilor grcei i nutnaI cu mare anevoYe îI scäparil viata.

asupra uneT mi§c5.11 moldovenescI, contra Eter*ilor. Hatmanul Rd-ducanu Roset, Vistierul Alecu Bal, boerit Crupenschesd etc., decid,in intelegere Cu Alex. UrechiO, pe unul din ispravnicit de la tinutulNeamtulul §i acesta obstesce, la 30 Aprilie 1821, urmAtórea proclama-tiune

1821 Aprilie 30, Isprlivnicia Neamp,10, clitre neguritorY, sildcuitori MoldovenI,Ccitrei toti de o4te negupitoril i likuitorit Moldovel.

§i coluY maY prost din dumnév6strO socotesc si fie luteles, es' urmarea raz-vrititorilor grecI numitY eteristY, nu privesce decit perderea acestuY pOmiSntsi a tuturor noui.

AcestI filoétorl de rele gred, sub cuvant do a'sY aduce In slobo(jenie patriaférile lor, robit pe noY, si pe langO nenumëratele i nesuferitele role

si pritimirl ce ail pricinuit la WA stares si la tot Moldovénul, dor maI vinosbietilor llicuitorY, ca felarY de silinte i prOdOciunI, cu felurY de jalon i cru-zimI, %tit obrä'snicia lor Oa acolo, in cat spaima cuprinOnd pe top',s'ail spart sate, s'ail spart têrgurY, s'ail spart tinuturY IntregY, i numar nenum6ratde 6menI s'ail Impriltiat, lasand si case si avere, si ca un cuvant Ora maY t6tas'ail hrentuit; pân i col maY intâi boerY, razimul Ord i pOrintY a táti O-stia, ail fost silitY a se imprOstia. Tora nástra ail rOmas maY pustie, i piman-tul nostru ail ajuns pamtmtul prangerir. Dar noI suntem Meg si maI de plans,(lei peste OW aceste nenorocia, ne vedem IngrozitY de o altO nenorocire i Taal'

mare, si maY Inspaimantat6re, si care ca total e nevinovata. NoI vom putea(Idea In prepus &are pros puternicul nostru stipin, cum c'a am fost hrOnitYIn aceleasY cugetOrY de rOzvratirY, de una vreme privim i suferim infratame i supunere.

Ded, iubitilor simpatriotY i 15cuitorY, o singurO scipare care ne-ail rä'massi care ne pate mântui i despre relele ce despre acestia suferim (si care descum se vor lili i pini la vista), i despre °sands pros puterniculuT nostrustipOn, este sa ar6ram, In fapta i aevea, Cil noI am patimit despre eY,nol am fost si suntem dusmanl faptelor lar.

Simpatriotilor, acestI raj.' sunt urgisitI de tot1 împraiT EuropeY i preaputernicul nostru stìlpân rf are hotiritY sabiel, deci sa nu perdem prilojul ce

maY rimas de scapare.Ea sunt unul din El acesteI patrie, i frate al vostru, mie fost In-

credintatii oeirmuirea acestuY tinut, i dreptitile velstre mi se pare ca le-amImplinit ca simtire crestinésca i patriotbscO ; cu aceste simtiff v vorbesc i s-cum i prin glasul celor int'aI patriotI aI vostri vi chiam asta4I atre datoriilev6stre InarmatY bratul vostru, de la cel maY mic In 2epánd, oil voiii fi cOpete-nia vóstril, i nimenea din vol.' nu se va primejdui. Numie'ul acestor eteristY

108 V. A. URECHIÀ

iSTORIA ROMINILOR 100

call' ail maI limas in parnantul nostru in orasul Iasi este férte putin, sit totI1nspgimantatT, cad car]: a mai fost locuitY In Galati', pre tog aceia prea pu-ternica Impgratie trgmitênd ostI i-ail curgtit, si credetI c numal: aucjul miscgreInéstre sinatindu'l 1.1 va rgsipi.

Tao cele-l-alte tinuturI vor fi si trecut Inantea néstrg, cgcI Cu noï esteInfra unire tag Ora asupra desrlidgeingriI rgilor eteristI, d s nu fim noTde pe urmg. Eu sant gata si vg astept : drumul ne va fi drept spre orasul lasIsi nu maI departe. De la vol. spInzurg, iubitilor fratl, mantuirea véstrg si a néstrii;ditra ea vil chiam i cgtre ea vg Indemn, si nu m'é pot Indoi, Cil In fiesce-careMoldovèn nu voiti ggsi rIvna care si dumnévástrg o simtitI In mine; IncepetY dara veni ca ggtire a orI ce fel de arme yeti' avea : puscg, cesg, lance, topor i orI cace avetI i sg mergem unde ne vom Intalnii ca altI simpatriotI, i sg mergemizgonim numaI decal pe talhariI acestia, iar mai In sfarsit v ark, vg sfiltu-esc, si In sférsit v poruncesc, ca or ande vetI vedea vre unul din eteristI, et'sgritI ca totl, i primjéndu-1, desbrgcandu'l de WU) ce vor avea, averea aceeava fi a véstrg : iar po dnsul mi-1 vetT aduce la mine, ca tramitla locul de cuviintg, pentru pedépsa a fapteI lor, si dar Intr'un cuvat nu zg-bovitY, cil ca noI este Dumneleg. Sturza Spatar 1821. Aprilie 30

Unele judete se agità ast-fel de a organisa cete cu care sä des-presóre Inn" de sträjile eteriste, dupä indemnul §i sfatul tainic al celorcAtor-va boerl concentran la Svori§tea la hotarul Orel, Boeril de mAnaa doua, precum era Caimacamul *tefanache Gherghel, §i PaharniculGavril Istrate, clucerul Urechià isbutesc a aduna vre-o 3000 de 6meniinarmati Cu ce putura §i cu länci fabricate in pripg, purtand in virfcdte un drapel ro§i6 §i incepura a descinde pe malurile Siretulut.Scirea acestel reactiunt mantuitóre ai insufletit pre romanit din Bo-to§ant §i resculat in contra ispravniculut Grigore Rizu, rinduitde Pendedeka, din Ia§i, isgonit din ora § §i aú numit administra-tor pre un orä§én moldovén. La Boto§anii rnantuiV de Greet se adu-narä boerit din t6te satele. Ace§tia na avurd insä patriotismul nece-sar, ca sá ajute ca provisiuni de ale mancaret pe cei 3000 de térantinarmati §i ast-fel se vèdura constrin§1, spra a nu muri de Rune, dea se imprd§tia pe la satele lor. Ast-fel numal Boto§anit scapara deru§inea unet administratiuni eteriste. La Ia§1 Ipsilante ldsase ca admi-nistrator pe Pendedeka, Agá de ora § era un alt Grec, Hrisochefal, §iispravnic Paharnicul Pamir. Ast-fel administratiunea celor mat mart pärndin terh, incetase cu totul de a fl nationald : «cu sabia in mcind prin

110 V. A. LIRECHIÀ

Mavrofori §i arneiuti, ¡lice DrAghicl, Pendedeca administra Moldova».Ce administratie era aceea a Eteri§tilor se pòte intelege: jai §i

iar jaf! §i asemenea jafurf impinserà la pribegire miI de 6menl. Um-bra de administratiune a Mitropolitulul Veniamin §i a cator-va Divä-ni§ti rèrnai in 1a0, ce mal putea face ca sd impedice mai departerisipa terel ?

Totu§1 capil mal inteligenti al eteriel vëçlurd §i ei ca nu le va fide folos nicil lor o Moldovä pustiitä. Atund Cneazul Grigore Cantacu-zino Deleanul adresézd Vérel unnatorul manifest tipärit cu data de 14Marte 1821.

Ceitrei tdte starile Leicuitorilor Moldova

Din insciintgrile ce s'ali intins pretutindenea, nu puting mälniciune ail stintitsufletul me'', pentru spairna ce ail turburat linistea tuturor, cu ingrozitórea ampre,din pricina ngvgliril dusmanilor, la margine, In partea de jos pe la une locurT,cricI eil din vointa PronieI, de am si fost depgrtat din pgmilntul acesta al MoldovelIn cea mai fragedg virstg a mea, insg In tag vremea, si la Vote intimplgrile amavut neclintitg sciintg In tinerea mea de rninte, ca. tatgl meil, mosii si strgrr,oiImol, ail fost Intru adever PatriotI al MoldoveT, apergtorl osérdnieT si ne infricosatlsprijinitorI dreptgtilor PatrieI lor, si rg,vnind acestora a fi si eti urmatorig, dupgneaperatg datorie ce am, am alergat cu t6tii griibirea In piimêntul acesta, ca sgaduc putinciósg thing,duire la pgtimirile ce ail suferit acum, si dupg multg trudg,si ostenélg am venit In orasul lash', si in tóte locurile cgrétoriel' mele, pang aice,cum si aice am intimpinat o jalnicg privire, pentru sgracil simpatriotT, ggsindpe unil in partea de jos, implantatI In lacrimI, de varvgria ce ati filcut dusmanilasupra, lor, iar pe eel' mal multY, si pretutindenea cupr nsl de nemilrginitg fricg,ingrijindu-se sg nu pgtimOscg, si el asemen6, vecpndu-se fail niel un feliu deaperare, si sprijinelg de cgtre nimenea, si pargsitI de cal mal intaT Pgstoriti, side boerii pgmêntenT, earl' lgsand pe simpatriotii lor eel sgracT si slabI filrg nielo mangaiere, la MO.-mph-1ff ca acesta, ail alergat In tenle strä'ine, silind acésta peceI mai cu putere de s'aii läsat casele pustil, si We stgrile lor In primejdit Nuputin mi5 mrihni, v'eltind in fapig, cg unil din pgmêntenI, ail ajuns panul la atataretileire, In cat ail cutezat de a rgdica armele asupra crestinilor, unindu-se cuTurciï si aduckda-I, pe la multe locurT a Patriei lor. Eti pe unil ca acestia lasca sg-sT ggs6scg resplgtirea faptelor lor de la malta judecatg, j'alesc insg patrio-ticesce pe fratiT, cariT inselanduse din a lor prostime, ail aseultat pe acel, earlsubt obrgzariulPatriotizmosuluY, i-ail indemnat spre ac6sta, pentra a lor sfarsiturl.Fratilor, venitI Intru cunoseintg, judecaff, care sunt folosurile ce ail dobanditpgiantn1 nostril, aflandu-se subtjugul octirmuiril otomanieesci: Uncle sunt dreptg-

tile vóstre? tóte sunt calcate, si intru nimica socotite. Aduceti-ve aminte, ea stra-mosiI vostri nu de multa vreme aceste dreptatl le apera ca sangele lor, lar subtocarmuirea nelegiuiriI, persónele si averile vástre se ocarmuia dupa vointa aunuI putin nume'r de fete. Lacomia acelora art fost Favila cea maI temeinicapentru vol. Dupa tóte dar acestea, ce fericire maI nadajduitI voI, de la aceT,culi acutn turburatT asupra tuturor crestinilor de obste, Mfg niel o alegere supunsubt sabie si foc, pe nevinovatul norod, lecasurile, si averile lor ? Iata próspatapilda varvarieI ce ail aretat in Galatl, si in Focsant Nu sunt la indoiala, ea taturortrebue sa fie cunoscuta si mórtea cea cumplita a patriarhuluT nostru si a tuturorarhiereilor, pe eariI varvariI si paganiI Turd, in dioa Pastilor i-ail spanzurat,treeênd subt sabio, 20 de mil de norod nevinovat. Decl care crestin va aveaatata de Impietrita inimil, ca sa asculte Mite acestea, si sa nu se indemne de ase ridica, spre resplatirea nevinovatulta sange a fratilor la ? Eii ca un patriot,dator me cunosc a pune inaintea simpatriotilor meT, t6te cele ce se ating de alor folóse si fericire, si a ve sfatui patrioticesee, ca sa. izgonitI din inimile vóstretcite cugetarile inportivitóre datoriilor erestinescI si patrioticescI. Linistiti-ve pela casele vástre. Uniti-ve inpreuna' ea fratil vostri, ca sil aperatI Patria véstra.si ca sa castigatI dreptatile acelea, care de atatea vécurI le avetI perdute : nuscapatI prilejul acesta, si fitI incredintatY, ca si cele-l-alte Puteri vor intindebratul ion, ca sa sprijinésca slobodenia unui norod. Eii intorcendu-me in pa-mêntul acesta, name ca sa statornieese linistirea intro vol, am pritnit mesa-rile cuviincióse, spre oprirea dusmanilor. Vol siliti-ve", si ve sirguitI de a daostasilor tot ajutorul cuviincios si brana trebuinciósa, pe care el nu sunt in stare,de a o gasi intralt chip. Niel un fel de superare nu vetI avea de catre ostasIcilel el strasnie voirt pedepsi pe aceI, earl* se vor abate spre cele rele. Folosulsi usurarea vóstra birnicilor, la niste vremI ea acestea, am socotit a fi de binecuvintata, ridiearea scutélnicilor, si de astadT inainte acésta numire si indatoriro,va lipsi désupra vóstra, remaind ca toti deopotriva, sil ve sirguitY pentru folosulPartieI vóstre. 0 dare de bir mesurata, este neaperat trebuitóre, spre intatu-pinarea celor trebuincióse, iarasI pentru al vostru bitte. Aebsta dare se va alca,tuieu cea maI mare cumpenire, si se va stringe de catre dregatoriI orinduitT, caroracu sea'snicie s'aii poruncit, ca sa fie feritI de orl ce fel de urmare asupritóresaracilor. Dilele boeresculuT le yeti implini intocma dupa legiurile piiniCintului,ca sa nu rental) pämênturile mosinasilor stérpe. In seurt,fratilor, ca nisce adeveratYpatriotI, pazind bunele orinduelT, si legiuirile pam'entuluT, inteun cuget curat,cu fratésca unire, sa ne silim pentru binele obstesc, departand de la noI tótecele in parte interesuff, ea sa putem castiga acele ce dorim. Intre voI se aflamulti, cariI se indeletnicesc ea arme, subt numire de puseasY si plaesI; pe tot):acestia patrioticesce 11 indemn, ca sa se unésea ea mine, si sa intdrea armele lorimpotriva dusmanuluT obstesc, pentru apërarea credintiï si a patriet nóstre si sa

ISTORIA ROMINILOR III

112 V. A. URECIiIA.

ar6t5m ca acésta si altor némuff, c Natia Moldovenésea' nu s'ali perdut inch'deistov duhul stramosilor lor, ci se (all in stare asI apka cu sfingile lor :credinta,Pairia, femeile, copiiI, i averile lor.

Kit& George Cantacuzino Deljnul.1821. Mai 24

In IasI.

Rusia deelara insuficienta numirea Caimacamilor i reclama incontra Papi de la Braila, care 0-atsi permis O. se intituleze de Muhafizal Moldova, sei, preleveze imense contributiuni §i sa" publice firmaneindemna'nd la exterminarea pânä i a femeilor inseíreinate 2).

Caimacatnul trämis de MI6. in Moldova este postelnicul Stefä-nache Vogoride fost Hatman. Acesta ja re§edinta mal Antal in caselelul Codreanu, sosind la 29 Iunie in Ia§l. Douë-treI ()He apol se mutä§i el in Curtea domnéscä. Caimacamul insarcinéza i dinsul pe arhi-mandritul Isaia de a scrie Mitropolitulut la Colincauti §i a-1 indemna§i pre el §i pre toti boieril de a se reintòrce in patrie.

Boierif din Bucovina intréba, la inceputul lui Julie, prin scrisáre,pe Mitropolitul Veniamin, care este socotinta lul? de ar face bine säasculte de lndemnurile, ce lì se trämit §i sä se intérca in patrie? 3).

Dup4 o f6e volanti tipäritg, ce se póte vede la Biblioteca Urechia dinGalatI. In Mats din Paris maI aflilm publicatii i acéstA

Pro-lamafiune a Printulu'i G Cantacuzino catrà Moldoven1din 1 lunie 1821.

Armata grecésca ce se afla in acést4 Ora m'ai1 informat de daunele ces'all cgsunat in parte de Torci, si in parte chiar de Gred, care IndepArtându-sede la corpul lor principal, s'ail dedat la escese In mal multe locurI. Scirea acéstacare m'aii intristat prea mutt, silit de a veni In ph."rtile vóstre, saui pentrua aduna pro Grecil InnpriistiatT, si de al' impiedeca sil supere maI mult pe 16cuitori,sali pentru a asigura pe localnicI asupra nilvilLirilor Turcilor. Prin acésta oil faccunoscut, si cârmuird, pentru CA ea sil intrebuinteze de asemenea din parteasa t6te mijlócele putincióse, spre a restatornid linistea, asa precam ea esista maI.Inainte. Corposul meil nu Ta bAntuI pe 16cuitori; el na va cere nimic mal multpeste articolole neap6rate pentru intretinerea oamenilor si a cailor ; i pentrua inlaura ea niel un 16cuitor stt nu fie mal impovärat de cit altul, el va lAsaIn ingrijirea -cirmuirel impArtéla acestor requisiOuni.

Prinful Georgie (Jantacuzino Delénu.(VezI 1:Mats din 9 Ellie)

YecJI nota lui Von Miltitz cuitre Regele Prusid din Constantinopole(12 Iunie 1821). Hurmuzachi, Colectiunea Iorga.

Istoria Mitropolid, pag. 127.

La 4 Inlie 1821 all va boeri emigratI la Suceava scrid direct nouluiCaimacam Vogoride, eä pentru motive de belranete, oil de sanatate, nuse pot 1ntbrce de o cam data, dar ca vom serie si la alp boierI im-prastiatf in tótä. Bucovina, comnnicAndu-le indemnul lui Vogoride deIntórcere.

Veniamin era in mare perplexitate. El consulta pe maI multi prelatfdin Basarabia. Unul 1ndemna s'A nu se 'ntérca in Moldova, pe candEpiscopul de Bender ii rdspundea, cä. «hotärirea a ve" int6rce la Eparhiesail a sedea aicea (la Colincauti) riArnane la Intelepciunea Inalt pre SfIn-tiel dupá sfatul generalulul rus fusof 1).

Cu WA impotrivirea de a se Intòrce la Taï, Vogoride serie silnsusiMitropolitului Veniamin, indemnandu-1, pe el si pe boieff, sä nu maiintárOie cu sederea In Basarabia, ci sa vie cu toti pe la casele si aye-çférile lor 2).

Intre acestea, Ienicerii turd nu se Ora de loe bine prin téra sinici in Iasi. De purtarea Turcilor se jäluesce i insusi Isaia Giuscaarhimandritul, vechilul Mitropolieï. prin scrisórea ce trámite luI Ve-niamin, la 6 Iulie 1821. Cu te,te acestea Kihaia-Bey dà spre paza Mi-tropoliei un Aga si cu vre-o doi alti Turd', cari i acestia pringentele lor nelinistesc pe Oisul locotenent a lui Veniamin.

In cursul lunei Tune corespondenta dintre boierif din Bucovinasi Mitropolitul Veniamin de la Conneaut)", ne ar'etd, ca Ineepuseräboieri a se gandi la reintrarea in térä. Canta si *erban Negella 21 Iulie, Mitropolitului Veniamin, ca sä.-1 indemne de a trece dinBasarabia la Cernauti, spre deflnitivä intelegere 8).

La 23 Iulie Kihaia-bey trämite circulare catre tòte judetele anun-tAndu-le cä Willa a randuit óste, ca sá gonéseä i sä pedepséscrtapostatil greci de pretutindeni. De aici din °rapt Iail, dupsci sosireanóstrei, iice Kihaia-bey, s'aft fcleut nevOuti (apostatii)i pe unde vormai fi indi se vor prinde 0 se vor pede psi Cu mérte.

Comandantul Tare cere, ca Moldovenif, eredineidsa raja, sá den u ntepe Grecii ascunsi, sub amenintare de pedépsa strasnica. Circulara in-

Istoria MitropolieT, pag. 129.Scris6rea din 6 Julie 1821. Istoria MitropolieT. pag. 132.

2) Istoria 1Iitropolia Moldovel, pag. 140.latoria Rotanitor de V. A. Uraohi4 Tom. XIII. 8

iSTORIA ROMINTLOtt 118

F14 V. A URECHIÀ

dérrind apol pe ton löcuitorit, sd se intörca fArd ternere pe la caselelor, sa'*1 caute de lucrarea ptim6ntuluT i de comer; cel ce nu se vorIntörce, vor fi consideran ca apostan. Mai cere circulara adunarea deproviziuni pentru hrana otiri1or, pcinei in cinei Zile negre§it. Rechizi-tiunile sd se faca cu anume isvkle de ce se va ti luat, fdrái asuprire,saú interes. Autoritatile sá se ferésod de cea mar rnicä asuprire, iar

orflul negäsindu-se intr'acéstet vreme la lò'cuitori, se va luafetret osebire de la toti de obee 11

Vorbe góle I. Rechisitiunile §i jafurile se fac pe scard tot mal mare!In Ia§i la finea lunez lui Iulie, nu se afla clintre boerl i incä de

mana din urmä de cät Gh. Brdescu §i Stavdr, cari ace*tia erail in ser-viciul lui Kihaia-bey i el se ocupad cu administratiunea in Ia*Ipe afard i Cu adunarea rechisitiunilor pentru o§tire. Pa.a se afla inlagdr la Copal, iar Kichaia-bey luase re§edinta in casele luI GrigoreGhica. Dupä o corespondentA a unui iordache Sinescu, &tea turcéscdvenità la Iai, era pänä la 30.000. Dinteacestia vre-o 3000 Mi fost trdmi§Ipe la judete pentru a urmäri pre Greci i pre aderentii lor.

In Int continua prädáciunile Ianicerilor mal cu sérnd pe la Mi5-nastirY. Biserica Bärboiul ají dardinat-o Turcil pänd in temelie, dupdpira unor evrez in contra egumenulut Metodie. In biserica Turcifconcentrará iarba de pu§cd dupd ce ati stricat catapitésma §i pristolul.In biserica de la maica Prepodomna Paraschiva, dupd ce ad stricat totin hisericd, aü transformat-o in bucdtdrie pentru agale. Prin alte bise-riel aú bdgat cal ; numai la Mitropolie se mal servea leturghia, insdmal mult in cetire. 8)

In asemenea condikiunt evident cä nu se putea decide Mitropo-litul Veniamin §i niel boeriI sd se intércä in Ia§Y. Mitropolitul a§teptaridicarea o§tirilor Turcescl din 'ni i atunci promitea cä se va intörce

Presenta la Colincäuti §i in Chi§ineti de emigran MoldovenY, aduceun mic folos löcuitorilor romdnI din acele pdrtY, prin faptul, arhi-episcopul de Chi§ineil §i Hotin invoesce serviciul in unele biserici.In limba romärzéscd. In Septembre 23 anul 1821, Melitie episcop de

Istoria Mitropolid, pag. 141.Ve41 Istoria Mitropolig, pag 142.Istoria Mitropolig, pag. 144.-145.


Hui se int6rce la Ia0 §.1 anuntä MitropolituluI Veniamin, cá se va dicela eparhie, ne mal putènd suferi mizeriile pribegireL Autoritatile Tur.cescl din 14 ad primit bine pe Episcop.

Cu revenirea cel putin a episcopului de Hui se pare a rse malindrepta afacerile in Ia§l, unde erad nteptatI cdtl-va din boeril marY.Se hotärird a se face douè acte noue adicä un arzmagzar la Pòrtd, careprin Visternicul Papann fu trämis la Suceava, ca semneze §i boerilemigratl §i o petitiune catre Monarhul rusesc, ce urma sá se subsem-neze asemenea de boerl, in secret.

CAP. IX.Europa fatal Cu mipiirile din prinelpate.

l'Ana aci ne-am ocupat mal exclusiv Cu faptele interne din princi-pate din anil 1821-22. Vine rindul sá däni loe aci istoriel agitatiuniloreuropene *i in primul rAnd acelor ale Rusiel fatä cu mirdrile dinprincipate. Pentru acésta ne vom servi cu deosebire de jurnalela ofi-dale §i de notele representantilor streini din Constantinopole.

Am vëçlut deja, cd"in urma intrunirel suveranilor de la Leibach,mi§carea eteristd §i acea a luI Tudor ati fost repudiate de puterilelimitrofe Turciel. Representantul Rusiel Strogonoff a repudiat prin noteoficiale ambele mi§cari din principate. 1)

Pòrta fatd cu mi§carea Grécd voia s5 inläture pe Mihaiti Sutu dindomnia Moldovel. Strogonoff cere ca mal intai sd fie judecat §i se opunela mazilirea acestuia. Urmézä apoI plecarea consulilor rusescl dincapitalele principatelor, ceea ce prow5c5, cum vëlurdna emigrarea boe-rilor din Ia§1 §i Bucurescf.

La Constantinopole in 1 Maid 21 e vorba de numirea unui Don-Inin local kif M. Sutn. Rusia cere din nod, ca intai s'A fie judecat.

Am véçlut cum Turcil nu mal a§teptarä intelegerea cu Rusiaintrard In princirate. Strogonoff insistase sa nu intre trupele turcesc1.9

Ve4T. In anexe acte dupä' Moniteur Universel, corespondenta din Con-stantinopolo de la 22 Marte 1821. 1701 actele din 31 Marte 1821 dup5 IorgaActe i fragmente H,

Ve41 Moniteur Universel nutätI din Iasl' dEspre plecarea consulilor ru-sesd In Martie 1821, Refugiarea boerilor moldovent

"40 Moniteur Universel 15 Mal 1821

Mai mult, representantul Rusiel protesta contra intrarel Turcilorin Valahia in primele (lile din Mal 1821.. Pórta replica la nota ruséscaca a trä.mis trupe in principate, ca sä restabilésca ordinea §i cä pedata ce se va fi ajuns acest scop, va rechiama trupele.

In urma acestul rèspuns al Portel mai gasim douò comunicatiunirusescl catre Pórta, dupä ce Strogonoff intrerupse relatiunile Cu dinsala 10 Iunie 1821. Aceste note rusesci sunt urmät6rele : a) prin careRusia protesta contra titlulul ce a luat Prla de Braila de Muhafiz alMoldovel, i b) protesta Rusia contra imenselor rechisitiunI i contri-butiunl aruncate pe Ora tot odata Rusia cere rinduirea de Caimacamiin principate, insä cu totul independentl de pa§ale i mal cere respec-tarea pers6nelor, privilegiilor i proprietätilor Romanilor. 2(

Putina ascultare ce aflä Strogonoff la protestele sale, aduce intre-rumpere de relatiuni ca Pórta.

Despre intreruperea relatiunilor dintre Strogonoff §i Divan, amin-tesce Moniteur Universel din 16 Iunie 1821.

Situatiunea luata de Strogonoff la Con stantinopole ocasionéza oschimbare activa de corespondeotá futre Viena i Petersburg. Guver-nämintul vienez hotaresce intarirea granitelor despre principateprohiba esportul de arme pentru tenle Romane. 5)

Nu mal putin R u§il intaresc armata de observare de la Prut ceace obliga Turcia de a fi cu precautiune §i a negocia mere6 cu Rusia. 4)

Rusia legitima cererile sale i pe tratatele care-1 dad66 dreptulde protectiune asupra principatelor i pe cererile 16cuitorilor. A§a afost peiitiunea;l6cuitorilor din judetele Dunarene catre Consulul rusescdin BucurescI, de le 21 Iunie 1821. 5)

Intrarea Turcilor in Bucurescl, a§ecjarea taberilor la Colentina ;desarmarea bucurescenilor prin Spatarul Manu i Be0eaga ; fäptuirileTurcilor in ambele principate, inaspresc tot mal mult relgiunile din treRusia §i Pórt5.. 6)

VedT In anexe corespondentA din Constantinopole de la 25 Mal.VecjI anexa.Ve4I anexele.VedY anexa.Ve41 anexa.Yeçll anexele.

lfd V. A. URECH11


Viena dupa o corespondenta din Lintz, iinpèratul austriac sineconsiliii. Se hotäräsce intarirea trupelor de la fruntariile principatelor.Se crede eminent resboiul dintre Rusia §i Pórta. Austria ofera me-diatiunea s'a pentru a impedica resboiul.

La finea lui Tulle stil noü dupa ce Alaxandru Ipsilante se refugiain Transilvania, sgomotele la räsbol sunt mal rotolite. Se svonesce eaRusia s'a inteles Cu Anglia, ca sà devina mediatrice dintre Pórta §iGrecia. 2) -

Acéstä potolire de sgomot de r6sbol este de scurta durata. Groza-viile ce se petrec in BucurescI, Ia§i §i in intregimea principatelor,unde Jidanil spionT Turd, ca sä ta comertul din mana cre§tinilor sefac delatorl ai acest, r comerciantl §i proveica uciderea lor de catreTurd i unde sute de mil de Romani träesc ascun§i prin pädurT, nu suntde naturá a face sä ddinu63cd potolirea iritatiuneT dintre Rusia §i Turcia.Deci iar sgomote de resbor. 3)

Se svonesce chiar ca Moldova va fi iar ocupata de Muscali. 4)Se fac representatiunl energice Portei contra purtdrel crude ale

Turcilor in principate. Intru acésta Rusia e intelésä. cu Austria, Franta,Prusia §i Anglia. 3)

In urma acestor protestari ale EuropeT se fac mi§carl de trupeAustriace pe fruntaria Dalmatiel. 6)

Pórta crede a lini§ti lucrurile, numind, cum v'eduram, Domnitorpe Scarlat Calimah 7)

Uciderea in 14 lulie 1826 st. n. a luï Pantazoglu primul capuchi-haia al tèreT rumanescY, inaspresce §i maY rèi relatiunele dintre Rucia§i P6rta, cacl Pantazoglu era major Rusesc. 8)

Pórta primesce ca Consulul Rusesc s se'ntórcä in Bucuresclprin nota s'a explica pentru ce a trimes armate in principate 9.

Vecil anexele.Ve41 actul.

3. Ve4T. actele in anexe.Ve41 anexa.Vec)1 anexa.Vegt anexa.

Vec)1 ancxele. Despre negocierile intro Rusia §i Turcia ye@ i noteleBB §i CC.

Veql Anexa.Ve41 actele In anexe.

118 V. A. URECHIA

Nota Rusiei replica victorios la nota turcésca 1)Reprezentantul Angliel intervine la Constantinopol. La Nab: se

in conferinte cu acest diplomat. Intervine §i internuniul austriac cerèndea Pòrta sa satisfaca cererile RusieL2)

Plecarea din Constantinopol a lui Strogonof spre Odesa atragerefugiarea lui Pini din Bucurescl la Bra§ov. Acesta indemna pe su-pu§il ru0 din Ora romanésca sa se refugieze:unde vor putea 3)

De ad svonurile cá armata rusa din Basarabia este sporitapusa in rniFared). Ultimatul lui Stroganoff nu a§teaptä. raspunsul Porte!.De §i Stroganoff debarca la Odesa. Tratarile intro Rusia §i Turcia toturmea za.

Vizirul corespunde direct cu Ministru rusesc Neserlov.Mediatiunea Austrief §i A ngliel continua intre Rusia §i Turcia.Rusia Inca In August a dat Portel o Data, sfatuind-o sa se im-

pace cu Rusia cad dreptatea e de partea acésta. Iorga pag. 595.Rusia cere garantie de la 136rtd. Aceste garantil le are Rusia

numat déca trupe rusesci, austriaco §i engleze, vor ocupa cetatile depe Dunare §i din Peloponez.

Atunci se svonesce ca Pérta e gata sa evacueze Moldovatanul da firmanul prin care acordä amnistie complecta, care nu estelinuta In seama de boeril de cl. I refugiati in Basaraaia §i Bucovina,ceea-ce este causa cá administratiunea publicä. din Moldova continuäa fi con fusiune.

Rusia pretinde pe langa garantii §i evacuarea imediata a Prin-cipatelor de o§tirl turcesci, §i e vorbh de a se aduna un Congres eu-ropean. Turcia pretinde estradarea luf M. Sulu, refugiat in Basarabia,§i a lul Ipsilante detinut de Austria la Muncac15), apoi de acolo trecutIn Austria, care-1 aresta detinu la Görz 6).

Ve4I Anexa.VecjI anexele. Ve0 in Iorga : intervenirea lui Von Miltitz, pag. 598.VecjI anexele.Ve4T anexa.VeIT nota relativii.'POI Istoria [Metropoliel MoldoveT de Erbieeanu, pag. 537-540 yi

Asiceseu. Revolupanea luI Twig, t. 165.


Austria declard ca va rèmäne neutrald, dar nu esträdéza pe Dom-nitorul cerut.

Acum lucrurile sunt r6i1 iniisprite in Principate. Pe cAnd turcilnu mal respectä niel bisericI, mönästirl pe cand la 5000 de preoti§i cAlugurI sunt prin§I de turcl §,i cAlugäritele luate din Väratic, pecare o incendiazä §i din Agapia §i prefäcute in sclave personalul agen-tieI rusesci se retrage la Bra§ov, precum cel de la Ia§i trecu la Seu-leniI rusescI.

Triumful turcilor la Secu, 11 indärjesce in Joe de ai Pòrtadeparte de a evacua tèrile române, tramite noue contigente de 'VimIn trel sèptèmân aü intrat in Principate 30000 turd.

Evident cä §i pe marginea Prutului se fac mi§cari de trupe, con-centräri. Totu§i la Viena nu ail desperat de a impedica riäsboiul, comp-tand pe iubirea de pace a ImpOratuluI Alexandru al Rusiei.

,in asemene stare a negoeierilor diplomatice, nu e de mirare, cä.la Bra§ov, la Cernäuti §i in Basarabia, sä se fie grämädit tot mai multiemigrati din Moldova §i Muntenia.

Monitorul Universal 20, din Noembre 21 dice cá. Cu t6te pro-clamatiunile PorteI, emigratii nu se intorc. Agricultura a incetat. Sul-tanul trámite firman la Ia§I §i Bucuresci, care s'a publicat la 7(19Octombre in Ia§1, indemnänd pe emigra t1 sä se intóred. Supu§ii ru§1din Moldova sunt rè'h ti.atatl de turd. Proteste rusescl. TurciI se pre-gdtesc sä petrécà lama in principate.

De aci svon noil i intetit de itsboiii intre Rusia §i P6rta. Svonuleste mal consistent decät pänä aci, §i Sultanul chiamä sub arme petog musulmanil. Tot odatä Pòrta trámite un noú apel cäträ boieriiemigrat1 sä se int6rca in tenie lor. Prea putini boieri se reintorc.

O notä nouä ruséseä cere din noii, in Noembre 1821, garantil pentrugreci i evacuarea imediatä a principatelor, amintind excesele ose-bite ale turcilor in terile romäne, cu deosebire in Moldova.

Deci, pregAtiri seriése de rèsboiii §i pe Prut §i la Dunäre.Puterile marl fac ce pot sä impedice acest résboiä. Dar Rusia

nu cedézä din cerei ea sa de a ocupa ea cu o§tirI Moldova §i Valahia,

120 V. A. URECHIX

ca garantie. Ea cere Ang1ie sà sprijind ea pretentiunea de garantie ,

dar nu-I cere o mediatiune formal& 1)Neselrod, care a redactat ultimele note, asteptä in Noembrie

respunsul Portef. Ea intdrijie de a'l da si intirçlie de a'l da, cici suntotdritI tui cif sä facd reisboiti, i vor sä cdstige timp de pregi.tire.Departe de a ceda Rusiel, eI decid sà transforme principatele inpasalicurl, i pind atunci le pustiezd fail mil.

In decursul lunilor August si Septembre 1821., Pérta la solicitd-rile puterilor europene, s'a fost declarat gata de a evacua principatele)dar punea si ea conditiunea í cerea garantiT pentru acésta, cd. Rusianu va ocupa ea cu oti principatele pre data", ce ostirea tared va esidin ele 2). De la Austria astépti. P6rta asigurarea acésta.

La Constantinopole partida turd. fanaticä impingea la rèsboiii, lantransigentd. In genere insä, si acolo se doria pacea. Totusi se fi.ceadin esträdarea lui M. Sutu in marine .TarcieT, o conditiune de primavalóre, cdci este : aconsidérée par tous les ministres de sa Hautesse,comme indispensable au maintien dela dignité du Sultan et. commela seule garantie suffisante de la conduite future des Hospodars.

Pórta comunicd Prusiei, in 26 Septembre 1.821, o noti. pria carecércd a legitima neevacuarea principatelor, pe imprejurarea, cA ar maIfi remasi icl-colea, rebell i pentru cd M. Sutu este protegiat de Rusia,in loc de a fi pudat Portel, spre primi pedépsa träddreI. Cum osA numésci Pórta Domni in Valahia dintre greci, pe cind grecii suntneamicif Portef ? De aceea Pórta s'a otärit, sA numesca nuinal Caima-cami, carl si administreze dupd legile i privilegiile principatelor. Con-ditiu nea primordiald, ca Turcia sä. cedeze, este, si i se predea transfugii.

Cu destituirea ;a 1 Noembre 1.821 a lui Reis Efendi, cu ezilarealuI la Asia mica' i cu revenirea la acéstä functiune a lui 13uiac Tes-cheregi Efendi, puterile europene sperard un moment sd triumfe me-diatiunile lor. Intr'o intrevedere a Dragomanulul Portel cu interpretiiAustriei si AnglieT, marele functionar al Portal a cerut,ca , déca nuvoiesce Rusia sà. estradeze pe M. Sutu si pe Ipsilante, cel.Lputin,'pedepséscd ea in mod exemplar. A mal cerut P6rta Rusiel, sä nu mai

IrecIT anexele.V&A Iorga, Acta §i. fragmente II, pag. 598-599.

1. VeJT actele din anexe.2) Iorga pag. 605,

ISTORIA ROMANTILOR 121

pretinda sa r6mAnd Domnt Calimachescii, de Ore-ce Pórta are doveçlfde culpabilitatea lor. O altá conditiune fu, c5. Pórta sa nu fie obligatäa rezidi bisericile nimicite de ieniceri, ca O. nu prov6ce o rësc6lá aacestora 1).

Vane sperante !Tret patru çlile dupä aceea Iancu Calimah e decapitat, iar Scarlat

Calirnah afland de peirea frate-s66., cadu mort de aploplexie, ori 'AteCA fu otravit Caput tut I. Calimach fu pus in párta Seraiului la 21Noembre 1821.

chiar propunerea de mat sus a Porte)", cä. Rusia sd pedepséscainsä.§I pe cel dot refugiatt, se complied, dupa stäruintele fanaticuluipartid al Ini Djanib-Efendi : acum se cere, ca sa existe un comisaral Turciet la pedepsirea exemplarä a tut M. Sulu i Ipsilante.

Internuntiul au.striac Ltitzow, cäruia Divanul I-a facut asemenepropunerl, care aa negociat din nod in Noembre 1821 cu noul Vizir,a respins asemene propunere, amintind Portel, cà ea se angajasä aevacua Principatele cu singura conditiune, a Austria sä garanteze,ca ru§it nu le vor ocupa cu o§tiri din data ce vor fi evacuate. AcumP6rta nu se mat tine de promisiune, qic6nd, cä aceea n'a fost datain scris.

In cursul tune' Noembre 1821 Sultanul trámite noui firman caträSeraschierul qtirilor turcesci din Principate, ordonandu-T, s5 impedicejafurile §i prädäciunile i sä se respecte Doierit, in nimic s'a nu fiedaunati de la stapanirea mo*iilor lor.

Nogociatiunile merg slab in cursul lunel Decembre. Reis-Effendinu mai voiesce sä aibä niel o con ferintd cu LiItzow internuntiul Aus-triet. Totu§i, dupä cum se vede din nota adresatä de agentul Francesdin Bucuresci, (care este iar4I Ledoulx, revenit la post) ar urmäcä P6rta s'a otarit a inlesni negociatiunile, prin faptul, cà ordonä,..ca218 din 6stea turc6sca in Principate, sá se intórne peste Dunäre §i saremänä numal atata o§tire catä ar fi de trebuinta (8-10.000) spre asprijini administratiunea t6rilor.

122 V. A. URECHIA

Acéstä administratiune continua a fi incredintata in Valahia, cualvNuram, dupd m6rtea tut Sutu, Caimacamului lui, Negre.

'1) De la otectrmuirea Valahiet catre Dumnéluä Ispravnicii

Insciintam Dumnév6stril à asta-4T, la 31 ale acesteI lunl Mal', la optcésurI din cji, ail sosit aid in BucurescI Dumnéliff cinstitul Vel Postelnic Cos-tache Negre, Caimacamul Marie]: Sale luI Voda ; cam si cu. cinv,titul Hazne-Chiatip al MärieI Sale Pré InaltatuluI Silistra Valezi, Mehmet Pasa, Serasche-rul otiriI ImpöratescI ; ande adunandu-se cu toff, atat parte bisericéscii, cat sinoI boeriI, ni s'ail citit intru audul tuturor vrednicul de inchinaciune preainal-tatul firman al prea puternicului nostru Impörat, i deosebita carte a MarieI Saleprea inaltatuliff nostru Down, Scarlat Voda Calimah ; i ne-am implut cu Milde obste de o negraita bucurie, völéndu-I coprinderea, intface1as1 chip ; ea dinarzmagzarurile boierilor ce all nazuit spre scapare In pamhtul Agstrief, cumsi din multele jalnicele arzurI ce ail trimis supusa raja din amandou6trileMoldavia si Valahia, luand pliroforie prea Malta P6rta de téte cate a patimitde catre tulburgorsi, i pentru cea desav6rsita curatire a röutiltilor, çi isgonirea apostatilor, a orinduit de la Anadol si de le Rtmelia indestulate puteri de()stiff nebiruite, earl' ail a sdrobi. ea bratul cel puternie, pe toff aceia ce s'atiivit inteaceste törI ea zurbalicuff, ca Sil desradacineze cu total röutatea i sil

aduc 1inite i buna stare supusuluI nostru norod, dupa firésea bunatatevointä a MarireI ImpöratieI Sale ; iar pe aceia car', 1in indemnare, sail dinsaracie strinatoratT, s'aa ainä'git de s'ati unit cu zurbalele, de se vor aröta su-pusT, s.i ierte desavirsit si de o asemenea gresala, s römaie cu total nesu-pöraff ; poruncinduni-se i float deosebit, ca sil fim ingrijitorT ca tot denadinsula intarapina cu buna ortnduiala i cumpkire ostirile impörätesef cu. trebuin-ciósele zaherele. Ded, dintr'acésta coprindere pliroforisindu-ne de parintesculcuget cel plin de milostivire al prea puternicului nostril impörat, organ al mi-lostiviriT, si pastor al ValahieT alegénd pe prea inaltatul nostru Boma ScarlatVoda Calimah, s'ail cuvenit intru adevör a ce ainplea de bucurie, ridicandu-sedin inimele tuturor WA frica si banuiala, si cunoseérid in fapt ne-adormitapurtare de grija a prea puternica ImpöratiI.

Dupa care si Dumnévéstra, soglasuindu-v6 ca supunere la vointele sta-paniriI, indata ce vetI primi acésta carte nomaI decat se orinduitI propove-duitorT, 6menT ca covênt sa mérgä pe la locurile undo se vor fi afland pribegitItöta obstea löcuitorilor aceluT judet, Sil lo vestésca acéstil coprindere, facêndu-isIl inteléga, ca tilta indestularea, ea sa 'Naito man): ruoiltöre, catre a tot tii-torul Dumnedeil pentru intarirea puterl Impöratiei, nebiruita Mtn' fésb6ie,papa in vec stralucitil i slavita, i pentru indelungarea anilor vietel MarieSale Jul' Voda.

TSTORTA ROMANILOR 123

Scarlat Calimach prin scrisórea adresata lul Negrea inca din 21de la Constantinopole, dupá ce face pe scurt istoricul sbucnirel

résc6lei grecescl, explica scopul tramiteril o§tirilor turcescl In tArä.apoi invita pre top Prelatri si pre boieri sä se adune din pribegie i säadministreze Ora, sciind cá Sultanul a acordat amnistie complecta tu-turor celor, carl riltä.citi un moment, bägat intre rèsvratitori §i carësvratitorI declara ca sunt §.1 acel cari se vor fi dat In partea «unuióre care blastórnat Tudor, care t'ara de veste adunand cal-va rel fa.c6-tort, aü proclamat nesupunerea i résvratire».

CAP. XIn téra Nuntendsca dupii °Adoren Inl Tudor.

O notita dupa scórta Condicei XCVI de la Arhiva Statului (Bucu-resel) scriA : «1821 Mai 15, aü intrat in Bucuresci Kehaia Bei cuOs tea imp6rtitéscei».

Monitorul Universal din Paris (No. '170 din 19 Iunie) din 1821,publica, dup. Observatorul Austriac, o corespondentA de ia 28, Alai incare se face mentirme de abandonaren Bucurescilor de catre Tudor

ca orapl a fost ocupat «paisiblement par l'avant garde de l'armòeturque, forte de 12,000 hommes, sous les ordres de Kiaya Meheined,Pecha de %listrie». Dupa acésta§i corespondenta, Kiaya Bey nu in-tälni niel o resistentä. Tudor, precum aréta acee4 gazetä. Observ2to-rul Austriac, Hagi Prodan i Bimba§a Saya, evacuasera Bucuresci la

Apoi s'A, se afle ca t6tA supunerea prin Indreerea lor la locasurI cu bu-curie si farli de niel' o indoialg ; puind Dumnév6strli t6t5 sirguinta la acéstaea, In eincT, mult sése dile, prin boeff, boieras1 i zapen', s4" adunatY tot ju-detul, asedand pe lelcuitorI la urma lor, ea sO se apuce de munca prim8ntuluTintru linistire, spre a putea si Dumn6v6strA urni cate o orInduial de card sizaherele, ce se vor face spre intimpinarea ostirilor, iar cand impotrivli nu vorvrea en túrá dragostea a se Int6ree Inapol la arma-le s'A le datI sO IntelégA,cO ac6sta este semne de neintelegere i neeredintlti, iubind maY mult a avea ininimele lor frica si férácirea resvrritiriI, de cat pacea i odilina prin casele lor,sO scie dar atund cO vor fi silitY. eu urgie a se supune la vointa stapanireI.

1.821 Mal 31.Nihalache iferlelniceru Nicolae Golescu, Potache Costache Neure.

124 V. A. URECHIÀ

15/27 i monastirea Cotroceni. glAcuitorif din Bucuresci, cad se te-mead de o jäfuire generalk considerd pe turd ca pre nisce liberatori.AceOa observä cea mal asprä disciplinä....»

Boierii, putini la num6r, carI rémäseserä in BacurescI, se intelegcu Consulul austriac §i prin secretarul acestuia, Udriski, el i5I facpace cu Kiaya-Bey. Pentru paza orapluI se organizézä straja com-pusä din suditl austriacl !

Acum incepe un ciudat regim turco.roman, in Bucurescl, pecand Ora e häntuità de jafurile

cCA din PloescI pAnA 'n PitescT,Ca prin nisce féri turcesaSe plimbat cu halal mare

strigail In gura mare:cFeniff Turd. dacaC noi suntemTenitI sA facem resboI,

venim no): la voT,Pentru cA not' ne-ara ju.rat,SA intrAm In Tarigrad,. 2)

Tamil pe de altä parte, contrar celor (»se de Monitorul Universal,nu fac mai putine jafurl §i macelurI, sub pretext cä urmäreso prezavergil.

La Capitale de la Valachie avait 6té abandonnée par les rebelleset occupée paisiblement par l'avant-garde de l'armée turque, forte de 12,000hommes, sous les ordres de Kiaya-Meherned, paella de Silistre, et qui n'avaittrouvé ancune résistance. Théodore, Hadchi Prodan, et Bimbacha Sawa chefsdes rebelles ayant des nouvelles certaines sur la marche des Turcs, ont évacué,le 27 non seulement Bucharest, rnais aussi le covent de Cotrocheny. Leshabitan» de Bucharest, qui craignaient un pillage général, regardent les Tarescomme leurs libérateurs. Ces demiers observent la discipline la plus exacte.Le chancelier du Consulat autrichien s'étant concerté ave.:" les boyards et leschefs militaires tares, est parvenu à maintenir la tranquilité publique ; lessujets autrichiens qui se trouvent à Bucarest ont 6té requis de servir en qualitéde garde de sdreté.

Théodore s'est retiré avec les siens vers Cartea d'Argesch ; il a enlevétous les ichevaux de poste et autres qu'il a trouvés sur sa route. La plusgrande confusion régne parmi sa troupe, et il est A présumer que s'ils sontatteint par les Tares, ils se rendront ou se sauveront sans se battre.

Zavera sail Alex. Ipsilante de la 1821.

Irn

Cu int6rcerea Turcilor in Bucuresci guveruul continua a se numi:Otceirmuirea Valahiei.

Putem imparti in doue periede istoria guvernului terei rumanescIdin anif 1821, dupa intercerea Turcilor in Bucuresci, pall& la sosireaDomnuluf pamenten Gr. Ghica.

In prima perieda. Guvernul e mai mult In mallet() turcilor. Du-reza acesta peri6cla pand la 31 Maid 1821 cand sosesce in Bucurescidin nott C. Negre, Caimacamul luT Scarlat Calimach. Acesta continua dea fi recunoscut de Pella ca Domnul acestel tOri, de§i nu va domniefectiv, in persòna, nici un moment.

A doua periedä de administrare este acea a Caimacamului C.Negrea, lard a treia, din 1822 luna August 'Anà la sosirea in Bucu-rescl a nouluI Domn Gr. Ghica.

Perikla turcésci. Pentru acésta peri6da posedem o condica dom-nésca 1), care de i necomplectä, ni clà bune documente, propril a facelumina suficienta.

In acest timp administratiunea este reclusa la cati-va boierina§iin Bucuresci; de care adese ori niel nu se servea Pap., instalat InBucuresci pentru a comunica cu re.stul t6rei. Putem 4ice chiar, ca §idupà intercerea unul numer de boeri pamenteni §i dupä instalareadin nod a Caimacamului Negre, representand pe Calimach, Pap dinBucurescl, serie directe porunci care ispravnicii din judete. Cine arputea crede ca. acum 80 de ani numaf, ispravnicil romani primenporunci redactate ast-fel :

De la Silistaraga Seraschiarul imperätescilor

Bre ispravnicilor, blastarnatilor (breterezler) cautatT de isprilvitT maTrénd i Cu dreptate mastahatul (afacerea) acestor sgracT, cíc în redinta luT

Dumneleil avradini-Sictir (injuraurii, indeventN) hem tetelemrem sizem (chdesel cu bAtaia).

Acésta vi se poruncesce cu hotartre.Locul sigilulut Pape!. 2)

Este proprietatea Bibl. Urechiii din Galaff.Originalul acestuf caracteristic ordin Il poseda la 1874 Domnul Pisa-

chacov impiegat la Archiva Statulut.


126 V. A. URECHIÀ

Urmärirea eteristilor, a ostirel insghebatd de Alex. Ipsitante, inde-pArtézd o parte din armata turcéscä de la Bucuresci spre muntl incalea Drägdsanilor, renidnand pentru paza Bucurescilor numai förteputinl turd cu Bas-besleagd Tagir-Aga.

Incd inainte de finea lunel Mal sosi la Bucuresd scire, cá Pos-telnicul Costache Negrea se reint6rce cu titlul de Caimacam a lulScarlat Calimach. 'La 31 Mai diminéta i sosi in Bucuresci acestpersonagid, insotit de un delegat al lui Mehemed-Pasa Silistra-Valezi, Se-raschierul ostireI turcescl. f mediat furd adunat,i boeril ce se malaflati in Bucurescl, precum Mihalache Medelinceru, N. Golescu, Fotache*tirbel i alti cdp-va putin insemnati i ascultard cetirea firmanurilorde instalare a Caimacamului Negrea.

Ne vom ocupa mai la vale de aceste acte. Despre administra-tiunea propritl çlis de la esirea din Bucurescl a luI Tudor pand lasosirea Caimacamuluf Negre, adicd in timp de douë s'éptèmanT, esteevident CA nu putem da aprópe nimic doc amen tat, cä'.ci nu mai existdcancelarie in l3ucurescl decdt acea turcésca. Pentru ca ordinele co-mandantuluI turcesc sd fie intelese de RomAnI, el lud secretad dintreRomAnl, dar acestia, precum din ordinea maY sus adnsd s'a pututvedea, scrieaii ordinele inteo limbd amestecatd turco-romand.

Cu tot sistemul absolutist al administratfunel turcesd, Pap pede o parte indemna mered pe hoedl pribegi, sá se intòrcä in patrie,si pe de alta ceru rinduirea unul locotenent de Mitropolit, pAnd laint6rcerea titularulul. Mitropolitul Dionisie 15.sase vicar pe tizulProtosinghelul Dionisie.

Dupd intrarea turcilor in Bucuresci, acesta fu inlocuit cu arhiereulVenedict Troados, care remase ca Vicar al Metropolitulul Dionisie, tim -

pul pOnd la 24 Octombre 1822, cdnd fu numit noul Metropolit de cAtreGr. Ghica Vodd.

Despre administratiunea luI Troados, In imprejurArile de atuncI,ce acte sunt de inregistrat, se va ar6ta mai la vale.

Periodul al doilea, incepe cu sosirea lui Costache Negrea, la 31Mai 1821. Firmanul pentru numirea acestul Caimacam ordond boerimer

tnturor celor din Ord, de a se supune acestuf triimis. Amin-tesce Sultan ul in firmanul söi, cá boerii pribegi ú reclarnat protee-


tiunea Porte1 contra rèsvratitorilor criminall 0. de aceea afl intratimperatescl In ambele principate, cari °Or)" aú ordine de a nu superape raielele cele credinciese §i supuse').

1) lirmanul pentru numirea Postelnicului Negre ea Caimacam al Muntenia.

Catre Caimacamul Bucurescilor, pi acum spre pä'rtile dunarene aflator, Pos.telnicul Negre ; Care Mitropolit. Episcopl, EgumenT i catre boieriT ValachieT,

Indata dupa sosirea acestuT sacru ituOratesc ordin al nostru, sa fie sciateä, fiind-ca eparchia ValachieT pi a BogdanieT tin local de Cheller al puterniceTnóstre impkätiT, urméza vointeT nóstre ImprtitescI ca löcuitoril ì coi-1-altIsupupl.' sa fémäng nesup'ératI de-apururea, acoperitl sub umbra mileT n6streimOratescI ; precum este cu total contrariii voinfoT nóstre impi5ratescI pi orTce lucru care alarmézr, linistea de obste. *i pentru c, dupa mórtea luT. . . .

Bei Alecu, un Teodor, hainu, aduand ca el o multime de 6meni rb'T a ridicatbairacu (stindardul revolteT) pi in 'Irma pi fiul fugaruluT ex-domnitor Ipsilanteanume Alexaniru, arkändu-se melehun (bliístemat) pi atragend spre sine preMihail Sutu, feu ganditor, a ocupat orapuI Iapilor, i réspandind pretutindenTinscrisurT, pline de minciunl, a indraznit de o potrivä felurite . . . inaltanóstra imgratie, spre a curati aceste doué eparhiT de vkamarea acestor 6menToropsitY prin pedépsa revoltantilor. pi spre a aduce linistea i siguranta raielelorneputinciopY i saran!, a orinduit, atat din fésärit cat pi din Rumelia, deosebite°stiff, amanand trimiterea Domnitorilor pana la linistirea lucrurilor. Dar acum dinmaT sus pomenitil boierT aT ValahieT, call' se adapostira pe pilmäntul austriac,de la inceputul revolteT, prin anaforaoa lor de obste ail insciintat puterniceT

n6stre, c, dap/ ce pi-ati parasit patria lor, traiesc ratacitI ; cum pisupupiT nostril' prin maT multe inscrisurl, afétat6re de suferinte grele, ce ne-ailtrimis, se rugati pentru curatirea rel' de catre acestI resvratitorT criminalT.lar scopul intrariT ostirilor Imp6ratescT, in ambele feel se marginesce in nimi-cirea revoltantilor, pi in introducerea linisteT, prin deosebirea culpabililor de catreceI inocenri, precum i totTi ceT ce se 'Arta cinstit pi se supun, sa fie nu numaTnesup6ratl, ci sa se acopere tot sub aripile impèratieT nóstre, drept judecatóre,

actin; fiind-ca numitul Negre se confirma in Caimacamlicul (locotenenta dom.néscrt) Bucurescilor, vol, atilt Mitropolitul, cat ei EpiscopiT i Boieril, indatadupa sosirea ordinuluT nostril Imp6ratesc, vett incunosciinta fie-care isnaf pide o potriva ca numitul Caimacam, conlucrand, vetI da cele de cuviinta poruncTnepatinciopilor raiele ; pi vetT bucura pe totT aceia cari, despartindu-se de revol-tantI ar voi s'afete semn de credinta i dreptate, ca se vor résplati la timp. Catreacestea. pentru dispositiunile celor necesariï ostiriT, aleend pe ceT mal vred-nicT boieri intro voT, vö vetT purta cu credinta atät pentru pedépsa resvrati-torilor, cat pi pentru descoperirea revoltantilor ; pi ;ntr'un cuvênt, pentru ca

128 V. A. URECHTI

atat dreptatea pirrare vóstre, cat i supunerea se vor face al-Rato, vetY urmaIntocmaY. Drept aetista, s'a dat acest ordin al nostru Impkiltesc, pe care cunos-c'èndu-1, yeti' Indeplini cu credintä' cele ce vi se poruncesce Intr'Insul. i tu,qisale Caimacam, luand cunoscintä de t6te acestea, te ve! gräbi, impreunä c,uboieriï, IntocinaT a Indeplini acestä poruncii, cu credinta pgzindu-te a nu o calca.

Acestea sil canosa.; si v'64.6nd sfantul nostru semn, fi! incredintat Cil vointanóstr4 este.

Printeun direct ordin cktre Negrea, din partea Pa§ei de la Si-fistra, dupá bktälia de la Dr5g6§ani, acéstä autoritate turcésa 1.1 asi-gurä, eä curktit principatele de Césvrätitori §i s'a restabilit linistea.Pentru acésta if ordond sA rechiame in térä pe pribegI i sä-§T reeafle-cine meseria sea. Pava de Silistria comunicä. lui Negrea firmanulde numire in Cäimäckmie, indemnându-1 sä intoem6scä t6te slujbele :

dkjdiele i cele-l-alte asemenea ce privesce pe séma Domnieldupä obiceiii. Pe lAng4 acest ordin e anexat alt firman al Sultanulul,adresat luT Ahmed-pap, insäreinatul cu restabilirea ordineT in prin-eipate i tot odatii i cAtre Negre cu titulatura: «Tu cel d'intkill dinnémul lui Mesia, halea Caimacam al Bucurescilor, prea intelepte Cos-tache Negre, fiti-ar sfir§itul bine-cuvintat». Acest act este o proclama-tiune indreptatä §i cktre boerT §i 16cuitorif din térä, dupä britklia dela Dräg4ani, adic'ä cäte-va dile dupä sosirea Caimacamului Negrea la7 Iunie, când se fäcu nenorocita pentru Greci bätklie de la Drágä§anl.Firmanul acesta in forma de proclamatiune dice:

aie-v6 cunoscut, cA rebeliT strecuratT pe teritoriul románesc, carT prinmiscärile lor revolutionare ati pricinuit atatea nenorociff i nedreptätI skma-nilor raele a stapanireI, acum cu ajutorul a tot puterniculul si a forte! nein-vinse a ostenilor regescT, ati fost isgonitT si risipitl pretutindenT, primind ast-felr'esplata cuvenitä la faptele sh'èrsite de dinsiT, i ast-fel ati Incetat tóte neajunsu-rile de care suferiail nefericitiT raiele a RomanieT. Pentru asigurarea Insä a OceT.pe un timp Indelungat, trebue sA inceteze scutelniciI i poslusnicil orinduitl aboierilor i m6nästirilor ce sunt scutitT de ori-ce sarcini si taclif (taclifi), de cari

raiele sunt ImpovoratI, sérmaniT, abia scapatI din manele tiranice acolor rebelY ral-fä'nkorT nu n]aT pot resiste la greutätile din trecut. Panli dar,la imbunätatirea stäreT a sus 4i§ilor raiale, trebue ca scutelnicI i poslusnicTorinduitT, sil contribue la tóte ce se va necesita pentru servicial Mire!. Asadar al nostru Kehahia IsT va da t6te silintele la pästrarea linisteT ocrotireatuturor suditilor tinpliratT din veciniitate. Si tu Caimacame, panä la venirea dom-


nitoraluI acolo, fatT datoria ca rtvn i Intelepciune, oi comunica Vote miocarilenumituluI Kehahia Ahmet Aga. AsemeDea i vol boierI, carI locuiff In prin-cipat, s executatI fara impotrivire cele orInduite de Caimacamul C. Negrea oisa IngrijitI de protectiunea bietilor raiele In contra rebelilor rgil-fackorI, cares'ati rgspandit in diferite locurI i Indata ce yeti' da de urma lor, denuntatTluI Kehahia, orI unde s'ar gási eI, fie in casele vóstre, fie la mooiile v6stre,predatT autoritatilor i acola care ar Indrasni sa acopere asemenea duomanY alStapanireI, sa nu crécia ca nu va fi aspru pedepsit. Pentru arkarea i comuni-carea ordinelor de fa ta s'a facut acest Inalt lughiuruldi (?) din strglucitul Divanoi s'a tramis voué, ca sa procedatI Intocmaï.

[acá §i adresa Pa§el cAtre Negrea.

Intaiule allí neamuluI MessieI de acum, Caimacamule al táre'l RomanescI,Constantin Negre, sfaroiturile téle sg 'ti fie Infra bunatatl; Fiind-ca téra Ro-mânésc i éra MoldavieI s'ati curatit de rgsvratitoriT ce se ivisera In teinsa,oi s'a_Infiintat iar liniotea oboteasea; i fiind-cá este Inaltii vointa a se Intórcefiesce care Monitor la ale sale, cap' adicg pricina acestor facgtorI de role pri-begind, s'a depártat de patria lor, fara de a avea catuoI de puting banuiala eali se va pricinui cea mal' mica bantuire, orI vietil' lor, orI averiI lor ; i Intreacestea fiind-ca s'a scris catre ceI ce s'ail cuvenit ca escï poruncit, socotind eao neaOratlí datorie a ta sa IngrijescI pana cand va veni Domnul, ca s Ud'chiamare tuturor in deobste, de «I ce orînduiaI i tr6ptá, faPéndu-I cu Inda-plecatórele tOle cuvinte a se intórce InapoI la ale sale, care luand fieoce care,de isnóva lucrul su i meseria sa, sa urmeze cele cuviinc6se, precum oi mal'Inainte ; asemenea i plugariI cante de lucrul pamintuluI, adunandu-oi ro-durile In jicnitele lor. Drept aceea ItT poruncim oi printeacésta carte, s'a' urmezT

Intocmal' dupa malta ol santa poruncit.Fiind-ca neati venit Inaltg oi santa porunca, coprinlítóre ca, din cele de

mine, mal' din'nainte trámise fäcut cunoscut catre inalta Puterecum ca rlisvratitoriI s'ab' perdut ca totul din t6ra Buratmésca, oi cum ca ceImaI multI din IntImplare fugitt beerI s'ají Intors pe la casele lor, ailandu-se

ceI-l-altI cu cuget de intórcere ; i ca nefiind de-ocamdata Bonn in tér5,stati mórte pana acum cele ce privescil catre dinsul, vadi, Mica, oi cele-l-alteslujbe, legiuite dajdri, asemenea i moiibe i semanatuee boerilor celor fugitTIn Braoov, neadunate i necapatuite ; eata tramitem acésrá santa porunca catretine, Caimacamule, care, dupa ce o vol' citi oi o velIntelege, îi poruncim sa In-grijescI ea, dapä' coprindorea poruncil, sä se propovilduiascA prin pristavI in totcoprinsul Ora RumanescI, ca este Malta impftatésca porunca a se into'rce in-apoI la ale ;sale totY de obote, eel fugitY In stráinatate, sb'vèroindu-II fosco-care lucrul sti ; iar pingara lucrand pamintul, rara de a banui catuoT de putin

'stork Romanilor de V. A. Urechiä Tom. XIII. 9

130 V. A. 1URECHIA

di p6te sä' se Ind:Li-Tie cevas Impotriva vietiT lor, sail a averilor lor, orT vre-oscgdere, salí vre-o schimbare privileghiurilor lor.

Insil mai intäitl de 1.6te, tu, Caimacamule, sg cautI si sä intocmeseT tóteslujbele, vämile, dgjdiile si cele-l-alte asemenea acestora, ce privesc pe sémaDomnieï, dupg obiceiti. De aceea ti se si trgmite acéstg carte a nóstrg, dimpreungcu sitnta poruncg ; si ja aminte ca sg stivärsescT IntocmaI ale poruncite Rill dea se face cea maT micä smint616 sail schimbare.

cOtcá'rmuirea Valahief» compusä. de Medelnicerul Mihalache, N.Golescu i Fotache *tirbei, singue carl se mal aflail in Bucuresci lafinea lui Mal 1821, printr'o carte din chiar diva sosirel lIff Negrevestesc in Ora acésta sosire, cetirea firmanelor 0 a cartel adresatalul Negre de cAtre Scarlat Calimach 1). Prin circulara lor Otcarmui-torii aratä., ca Sultanul amnestiazá pe tot.1 eel r'étaciti dintre raiale,

1) Iacil acéstä epistolg.

Scris6rea Domnulul Calimach

Care Postelnicul iVegre, Caimacam al Munteniel

Prea cinstite si prea nobile Arhon mare Postelifice, Constantine Negro,Caimacam al PrincipatuluI nostru Ungro-Vlahiel, prea scumpe al nostru prietensalutgm ca bung vointg pre Dumn6ta, poftindu-tT ca sä El sgngtos, si In bungstare. Cunoscut este tuturor, di din Inceput si de a purnrea neclintitg vointä aprea puternicaluT si indelung vietuitoruluT ImOrat at nostru, era si este ea siifie nesupäratT si nevèlgmatY, si sä se bucure de off-ce fel de uniste vi bun traï16cuitoriT din cele douè principate, Valahia si Moldova, care se aflg sub acope-rám'éntal legilor ImpërgtieT Sale. §i pentru cg, dupii lncetarea din viatg a rg-posatuluT Domn de maT 'nainte, un 6re-care blgstemat Tudor, MI de veste ada .nând cittl-va 1.'611 facgtorT, a proclamat nesupunere si r6sviätire, si dupi acéstasi oropsitul Alexandra, fiul luT Ipsilante, viind In Moldova si trgend dapg sinepre apostatul Mihail, a Indräsnit sg ngvilléscri in ()rapt lag, si réspandind fe-lurte InscrisurT pretutindenea, pline de barfelT, de o potrivg ca Mihail, a pri-cinuit resvrätifï si vesaturT diferite, prea puternical Impkat al nostru, Ingri-jind cu tóte mijI6cele despre supusiT de acolo al" ImpkiltieT Sale, si prechib-zuind cilte privesc la desä.vIrsita sfä,"rimare si prgpgdire a acestor fell filcaorYsi donad maï cu sbmg isbilvirea acestor dou6 ten l din vgtámarea réagtiT visupkgriT lor, si tot de odatg gandindu-se la desgvêrsita liniste si nesuOrare araield credincióse, a sloborpt porunci strasnice spre adunarea de ostirT, atätdin Rumelia eat si din orient prin trämiterea mai multor mehemufl din adins;si pentra ca si lipsa nóstrg din cetatea tmOrgt6scg se asemgnase adicg pang


cari vor abandona revolutiunea gréca. §i vor r6manea supu0 credin-ciql al Domnului Scarlat Calimah. Ded otcarmuitoriI cer ispravni-cilor, ca pe data ce vor primi cartea acésta «sä orinduitl propä-

la aveVarea linivteT obsteva, vi potolirea lucrurilor In partea loculuT, dupg Maltas'anta ponina, orinduind acum iargvI pre Domnia ta, Caimacamul principatuluInostru Ungro-ValahieI, incunosciintand cg, fiindu-ne blmise marnainte i In celedin urma anaforale din partea celor cacerdisitY la hotarele AustrieT, din boeriInovtrl' din Ora, asemenea vi din partea celor-l-altI sin)* aI Ore): nóstre domnescIcare coprindea, pe de o parte, patriotismul din nevoia vi Imprejurarea acésta alor, iarg pe de alta cerönd milostivirea nóstrg lnaltg, vi Impöratésca ingrijirecatre dêniT, prin statornicirea linivteI de mal' 'nainte, vi a hnpaciuiriI töreV,dergpanarea resvratitorilor de acolo, se trama de pretutindenea acum ovtirI spreacest scop, Cu din adins porunca inaltg Imprtésc i respectabilg catre. preasantitul Mitropolitul Ungro-171ahieI, vi de DumneVeli iubitorI EpiscopI, catreDumnévóstrg vi catre prea cinstitiI vi prea iubitii boeriI novtriì velitY, aI princi-patuluI nostxu Ungro-Vlahia. DecT, fiind-cg, dupg cum se cuprinde In acbsta lualtaporuncg, scopul tramiteriI acestor ovtirI nu privesce decat la desgvérvita prii-pgdire a sus Vivilor röri facötori ci jgfuitorI, vi la statornicirea linisteI obsteva,

bung petrecere vi asigurarea 16cuitorilor Ora, supull al puterniceI vi hrgni-tóreI n6stre impöratiT ; vi fiind-ca se cere alegerea vi deosebirea vinovatilor dinceI nevinovatI, si apörarea credinciovilor vi cinstitilor, vi celor ce Aman ade-vöratI supuvI in raialacul acestor dou6 EparhiT, Dumnövóstrg, adunandu-vb laun loe ca prea stintitul Mitropolit, i iubitoriI de DumneVeti Episcopil, prea cuviin-cioviI Egumeni, prea cinstitI yi prea nobilI boerI aI principatuluInostru TJngro-Vlahia, veI citi Visa santa poruncg In auVul tuturor, marI, vimicI, orI cati s'ar afla din credincioviI raiele ale ImpöriltieI puternice ; yi veIImpartIvi tuturora acéstg vointa mantuitóre yi dorintg danta a statuluI Imp6-rä'tesc, yi va vetI sili s'a depunetI orI-ce silintg ca totI In deobvte, vi Impartefie-care din vol', ca sa linistitI pre 16cuitoriI supuvI acesteI Off; 'insciintandu-v6tot de ()data ca acésta, c catI din ceI rötäcitI s'ar Int6rce acum de la ceIfacötorI vi resvratitoff, yi ar aröta lucrurl de credintg vi de dreptate catre pu-ternica Imp6ratie, acevtia vor dobandi In vremI priincióse mangaere yi imbril-tivare. Catre acestea, v6 vetl grabi, cu silinta vi vioiciune grabnicg, la orin-duirea curönd a trebuinciovilor neamuri boeri langg capeteniile ovtirilor impiö-ratevcI spre Illesnirea cerutelor tainurI, yi in scurt tntru tele v vetI indeletnicivi sili cu bite puterile ca sa arötatI adevörata credintä vi slujbg catre puternicavi hrgnitórea nóstra Impörgtie, spre sfargmarea yi präpadirea rösvratitorilor viröti facötorI, git'sind prilegiul s'a' se cacerdiséscg, fugind In mal' multe partT, sridepunetI tóta putinta vóstrg spre descoperirea lor. i in sfarvit, urmand intrut6te calor coprinse In d'anta poruncg, dupg inaltul hatihumaium, ve vetI sili in

vkluitori &lien' Cu cuvènt, sa mérgä pre la locurile unde se vor fl

afland pribegiti töth obstea löcuitorilor aceluI judet, sa le vestéscaacésta cuprindere, fäc'endu-i sa intelégä cu OM indestularea, milosti_vireo. PorteI». Circulara indémna pe pribegT, sa se intörca la loca§urilelor m ult in 5-6 4ile, «sa se apuce de munca parn6ntului intru lini§te, spre a putea §i ispravnicii urni cate o orinduéla de care §i za-herele, ce se vor face spre intèmpinarea o§tirilor».

CAP. XL

Eveniment ele din Mai 1821 §i inainte

In un capitol mal departe vom avea sä arötarn mal pe larg §i do-cumentat actiunea Rusiel §i in genere a puterilor Europene fa tA cueteria §i cu mi§carea lul Tudor. Ad vom continua istoricul evenimen-telor din Principate din Mai 1821 inainte.

In luna lui Mai Turch trec Dunarea in treI locurl de ()data. Evidentca Galata aveati sa fie un punct important de intrare a Turcilor inMoldova, precum ail fost Giurgiul §i Calafatul pentru Ora rumanösca.

Nu avein a urnaari diversele faze ale ilisboiulul dintre 6stea Tur_césca §i Eteri*tl. Amintim numal, ca Iusuf-Pa§a de la Br'dila, primiordine sá intre cu 4500 de (5menI in Moldova, spre a relua Galatii dinmana Eteri§tilor, pe cand Pa p de Vidin intra in Valahia-mica §i pecand Cara-Mustafa din Silistra inainta direct spre Bucuresd, cu cor-purl de armata de cate 4000 de &Tien'.

La Galati, in liva do i. Mal, Turcil atacará trel vechl red ute, altadata rusesel, din calea Mile', ocupate acum de Eterigi sub comandapeloponezianului Kotiras §i a lul Atanasie §i a popel Gheorghe. Ceamal mare parte din Eteri§til greci fugira, scapand printeo stratagema

vremea acésta priinci6sg spre buna placer') i afétare a credinteI 9i a sadaca-tuluT, din ti5te felurile; §i oropsind §i ferindu-vg de tot ce este impotriva ne-clintiteI de mal sus disa vointg Impgrgtéscii, §i fitI incredintaff, fgrii indoialg,cg pro cdt eel' ce se luptg bine se vor rgsplgti dupg merit, ea atat cei ce sevor lenevi §i vor adiaforisi, se vor pedepsi de o potrivg. Acestea am cps, laraniI fél sg fie inultI §i fericitl I

Cu totul bine-voitor..1821 Ma 21.(Unne:z4 semn)itura).

432 V. A. U 11VC II IX

ISTORIA ROMABILOR 133

apucdnd calea Iasil or. Turcil cuprinserd Galatii i mdcelärird i prädarafärä distinctiune si pe vinovati si pe nevinovati.

Intre acestea, la 17/29 Maiti, Kara-Ahmed, Chihaia pasei de Silistrainträ in Bucuresci tärä s. intimpine resistentä, cad precum am ar6tatVladimirescu evacuase capitala munteanä. Despre acésta aiure aduserdmnaratiunea.

In asa situatiune cum mai putea rtimane Mitropolitul Veniaminboieril in ?

Nu putem determina çliva anume cand incetä si ultima umbräde administratiune päminteanä In Iai, nici data emigrärel in Basarabiaa luI Veniamin. Acésta se intämplä in primele dile din Maiti.

O scris6re ce adreséza samesul Mitropoliel Paharnicul Constantin,lui Veniamin, ice: aStäpaneasca scris6re a P. S. Vóstre, din 14 aletrecutei luni Mai, la 26 am cu plecäciune primit i srävim Dumnele6scaindurare, cä v'a scos din invitoratul noian al tulbureírilor in care v*6aflatI coprinsi §i cá sunteri sand tog la locul cel apërätor despre t6ta'intemplarea primejdie!».

In primele dile din Junio, Turcil aü inaintat mult spre Iaì. Papde BrAila a si intrat in Iasi, de uncle Eteristii se reträseseräorasul in cea maI mare anarhie, in urma perderei bätäliel (le la Drä-gäsani din Jud. VAlcea si a fugei lui Ipsilante in Austria. Pap. de Si-listra intränd in Iasi trämise ordine Episcopului de Huí, prin Mustafa-Baraictar i Ali-Agaimomolu, cá sá se intórca impreund Cu top holedla Iasi si la scaunele respective, ca sä se adune tot norodu) la caselesale si acésta pand in seara 4ilei de 12 Iunie, cu amenintare, ca denu vor asculta, Vlädica va fi destituit i inlocuit Cu altul, iar boieriivor perde tóte acaretele i moiiIesi tot asemenea i cel.1-alti 16cuitoriemigrati 1).

Trel dile dupá acest ordin Turcii inträ in Iasi, la 1.5 Iunie 1821, innumèr de veo 7000 de ostasi. Douè (pie apoi Consulul austriac Wolfscrie si el Episcopului de Roman, indemnandu-1 sá se int6rcä in E-parhie, spre pilda si a 16cuitorilor emigrati bojen i Omni, cá altmin-trelea perd casele i nioiile 2).

TOT Istoria Mitropolioï, pag. 121 toi 122.Vedl Istoria Mitropoliei de Iasi, pag. 123.

134 V. A. LIRECHIÄ

A doua cji acela§i Wolf serie din Roman ca.tre Pap din Braila, oepistola, dupà ce acela intra in Iai, prin care desvinovatesce in cat-vaemigrarea autoritatilor Moldovene «câ ce ail tras tèrgurile i tinuturilepe aicea mai lnainte despre volintiri, nu pot in destul a zugravi ID. Wolfadauge a areta ea eacum la urmà venind i nisce Turci pe aicea, faraporunca WI Pap, ail facut cu totul infricopre, taind pe unii din 16-cuitoril de aice curati MoldovenI, fara de nicl o pricing, luand i tòteavutiile lor , spargénd casele §i dughienele, prädand §i ja.fuind chiar§i pe supus,ii austriad». Wolf cere restituirea celor pradate de la suditiiaustriaceF1 i pe de alta parte sä i se dea cati-va neferi, ca sa mérgala Fälticeni, s'ä readuca in scaun pe Episcopul Gherasim, unde aú fugit defrica volintirilor : acu aducerea prea sfintiei sale la loe, fiind pre sfintdasa un cap de lege, vor intra to:Ste lucrurile iar41 la rinduelile lorD.

Urmèzä apoi batalia de la Stinca 1) intre Turd *i Greci i maiales acea memorabila de la Sculeni, dupa fuga luI Cantacuzin i a luiPendedeka peste Prut. La 17 Tunie se sfèr0 cu Eteria grecèsca dinMoldova, prin uciderea Eter*ilor in batalia de la Sculeni.

In urma bataliel de la Dragapnì cate-va cete dintre eter*I pu-tusera scapa, pe sub pellele muntilor i ajunseserd la Monastirea Seca,unde 150 din Eteri§ti sustinura in contra Turcilor, un asediil de 154ile. Cea mai mare parte din ei se predara impreuna ca Capitanul Far-machi, iar alt capitan Iordache, cu 10 bravi mai continuará lupta inch*in clopotnita Monastirel i cand vNura, ea nu mal ail speranta de iz-banda, pusera foc la butoiul de pral ce aveail ì sältara Cu topl in aer.

Saraschierul Kehaia-Bey sosi §i el la Ia0, la finea lui Iunie. Elchiama pe Arhimandritul Isaia, lasat de Yeniamin ca vechil al Mitro-poliei. Acest calugär e primit bine de catre Seraschiar, care if ordonasä serie mitropolitului i la toti boierii, atat peste Prut, cat *i in Bu-covina, sa se int6rca in patrie, la ale lor, cad Pérta nu lor le facerèsboiil, ci Eteri§tilor. Isaia in repetite dap' comunica aceste ordine §icere, ca cel putin cati-va din boleti sa se intórca.

Obseratorul austriac din 12 Iulie vorbesee de 12000 de Turd intraffla IasT, si de bAtaia de la Stinca. Printul Cantacuzino, cumnatul Ipsilante,fuge In Basarabia. Bàtiilia de la Drggrtsant

Moniteur Universel 21 August 21. EteristiI la Slatina ; se bat cu TurciT. (Z)

ISTOR1A ROMANILOR 1.35

Kihaia-Bey luä re§edinta in Curtea Domnésca, iar Agalela princurtile boierescl §i prin mahalale. Dupa declaratiunea ArhimandrituluIisaia o Ore-care linite relativa s'a restabilit In Ia§I.

Acesta va fi Stefanake Vogorides in A.ugust 1821.Nrta Intre acestea ja decisiunea de a tramite din Constantino-

pole direct la la§I un Caimacam precum tramisese la BucuresaUn noti ordin al Sultanului tramis catre Silistra-Valezi, îï cere ca

prin telati din táte pärtile sa rechiame pe pribegiI din Ora vestind am-nistia general5.1).

1) Ordinul Sultanulul pentru inturnarea in patria lor a boerilor emigratlSilistra-Valezi, Seraschierule al tuturor partilor DunriT, Vizirul nostru

Mehmet Selim Pasa, InvecIniceze'tI Dumne4eti stralucirea ta! Sosind acésta sfantaporunca a n6strä, cunoscut fie c, Indestulandu-no cum ca, dupa ce s'elcurätit ea totul resvratitoriI din Valahia si Moldova, s'ECO intors la als sale ceImal multI din col cinstitI i ca credinta raele, aflOndu-se i eel-l-a1t1 infra su-getare de tntórcere; si Inca nefiind Inca Domn la am'èndoug aceste eparchiI,stail In nelucrare cele ce privesc pe el, cum vanif, ocne i cele-l-alte huzmeturI,Inca i mosiile si sem6naturele alor ce sunt in Brasov pribegitI, ne-adunatenelucrate ; asa dar, fiind-ca aceste dou6 eparhiI sunt cheler al Imp6riltieI nóstre,statornica vointa a n6stra este a'sI avea kicuitoriI i raiaoa odihna.

Macar ea ca putin maI 'nainte, prin alta 'Malta poruncrt, am fost M'out

cunoscut, ca este statornica malta n6stra vointa, a se asecju de acum inainte li-nistea i odihna intre aceste dou'S' pamkturT, i totI Intorcêndu-se la ale lor,srt Ingrijésca fiesce-care pentru meseria sa, si lucrand paniCintul ca si alte datY,sa nu t'iba niel o banuiala ca li se va Intânipla ceva de primejdie vieteI lor,averilor lor sati privilegiurilor lor, Inca s'A se lucreze i sä' se otcärmuiascrt binede orInduitil CaimacamI, pAna la tramiterea Domnilor, tóte husmeturile, N'amitodeciuelele, dajdiele i cele-l-alte asemenea acestora, dupá obiceiul ce din vechimes'a pat)it, propoveduindu-se tóte acestea prin telall in t6te partile acestor prt-

m6nturI; dar fiind-ca pentru boerI nu s'a insemnat vre-un cuvé'nt deosebitoidupa arzurile ce s'a tramis de catre Vizirul nostru Sadik Pasa, si din parteaCaimacamuluI, si a InsisI boierilor din Moldavia, uniI din boieril acestuI mem-lechet, avênd banuelY, nu s'ati tntors inca la pamatul lor, nu lipsim i d'astadata a face cunoscut cu tramiterea acesteI sfinte poruncI; ca de vreme ce siboieriI se numesc raele ale inip6rätie nóstre, fost de ixebuinta s &Me-

gim ceva deosebit pentru dêniT. Decï, tu Vizirul nostru, Silistta-Valezi, si Se-raschier al Minara, s'A facI cunoscut acésta cutre ceI ce se envine, si a estenesmintita malta ncistra porunca i vointa a se Intórce raelele ce se rStacescIn tóte partile si In pltimènt steSin, qi a'1' lua fiesco-care lucrul dregatorieI sale

136 v. A. URECHIÀ

Pe de-o parte boerif otcarmuitoril adreséza scris6rea catre is-pravnicl in 31 Mai, prin care le ordoná ca sa indemne pe pribegi ase reintbrce la ale lor in 5 sail 6 qilei), cà alt-mintrelea1§1 perd tot

eu obstésea linistire ce ail avut i mai 'nainte, fara ce maT mica banuialaar putea s li sa tritample vre-o stricaeiune ; i c panna arkarea Domnilor,all sa eaute tóte domnescile prieinI desavarsit de care Caimacaraf, precum huz-meturile, dajdiile i cele-l-alte, dupa obicoiti. Dupa 1ntelegerea i cerearea Inlucrarea ce aT, veT tngriji ca sa sijvar§esel Intoemal acole serse, supuindu-te sfan-tuluT nostru semn.

S'a scris ac6sta catre sf6rsitul lung zilbage, al anulaï 1236.

1) De la otedrmuirea V alachiei

Catre dumnélor Ispravnici ot sud . . . .

Insciintam dumnév6stra, c as61-41 la 31 ale acesteT lunT MaI, la optcésurI din ail sosit aid In BucureseT, DurnnéluT einstitul vol Postelnic Cos-tache Negro, Caimacamul MarieT Sale luT Vocla, cum §i cinstitul Hasne-cheatipial Parka' Sale prea Inaltatulul Silistra-Valezi Mehmet Paya, Saraseherul ostirilor1mp6riltescT, unde adunandu-ne ca totiT, atilt parte bisericésea, eat 0 nol: boeriT,ni s'ail citit 1ntru aucjul tuturor vrednieul de inchinaciune proa Inaltatul firmanal proa puterniculd nostril Imp6rat i deosebita cartea Marie): Sale prea Inalta-tuluT. nostru Domn Scarlat Vodd Calimah i ne am 1mplut eu LAU' de ob§tede o ne-grita bucurie, v646ndu-ï eoprinderea tnteacestasT chip, ea din arzmag-zarurile boerilor Ora, ce all nilzuit spre seapare In pä'mantul AustrieT, cum sidin multele, jalnieele arzurI ce all trimis supusa raia din amandou6 piffle Mol-davia si Valabia, luand pliroforie prea inaltata Parta de bite eat() ail patimitde Wm turburatori i pentru coa desavêrgitil euratire a r6utatilor i isgonirea apostatilor ail orinduit de la Anadol si de la Rumelia 1ndestulate puterT deostirI nebiruite, care all a zdrobi ca bratul eel puternic pe totT aceia ce s'ailivit Intr'aceste tërT cu zurbalteuri, ea sa dezradaeineze ca totul edutatea i saaduca liniste i buna stare supusuluT norod, dupa firésea bunatate i vointa aMarkel Imp6ratieT sale, iar pentru aceia earl din indemnare, sail din saraciestrimtoratT s'ail amagit de s'ail unit ca zurbalele, de se vor arta supusi,erte desav6rsit de o asemenea gresara, sil eamae cu total nesup6ratT, porunein-du-ni-se i nod deosebit, ea sil fim Ingrijitori cu tot dinadinsul a 1ntimpinacu bung or1nduiala i cumpanire ostirile imptirateseT cu trebuinciósele zaherele.DecT dinteacésta coprindere pliroforisindu-ne de parintescul euget, cel plin demilostivire al proa puterniculuI nostru Inapkat, organ al milostivird si pastoral Valahig, alegand pe pica inaltatul nostru domn Scarlat Voda Calimah, s'aiicuvenit inteadevZir a ne implea de bueurie radicandu-se din inimile tuturor

ISTORI ROMINILOR 137

avutul confiscandu-li-se ca de la nisce necredincio0, iar pe de altaIn acesta0 sens scrie i Negre catre boerif din Ardeal in aceia0de 31 Mat

t6tii frica si banuiala, i cunosand in fapta neadormita purtare de grip: a preaputernica imp6ratiI, dap*/ care si Dumn6v6stra soglasuindu-ve cu supunerea lavointele stapanirei, indata ce veti primi acésta carte, numat dealt sa orinduittpropovkluitort 6men1 cu cavênt, sui mérga pe la locurile unde se vor fi aflandpribegitI WM' obstea 16cuitorilor aceluI judet, di le vestésea acésta coprindere,fä'c'èndu'l sa intel6ga ca tóta indestularea, ea sui inalte maul rugätóre catre atot tiitorul Dumneleti pentra intarirea puteret impgratiet nebiruita intru fésbáie

pana In veac striilucita i slavita pentru indelungarea anilor vieta MariaSale luI Voda.

Apo): sa se aiéte ca t6ta supunerea prin intórcerea lor la locasurt cu bucuriefara de vre-o Indoialui. Puind Dumnaa MCA' silinta la acésta, ca in 5 mult 6

prin boiert, boierinast i zapcil sa adunatI tot judetul ase4and pro 15cuitortla urma lor, ca sa se apuce de manca pamêntulut intru linistire, spre a putea

Dumn6v6stra urni cate o orinduiala, de care si zaherele ce se vor face spreIntampinarea ostirilor. lar and Impotriva, nu vor vrea cu tóta dragostea a seint6rce InapoI la urma-le, sa le dap.' sui inteléga, ca acésta este semn de ne-in-telegere si de ne-uedinta, iubind mat mult a avea in inimile lor frica si rag-cirea Asvratiret, decal pacea i odihna prin casete lor. Sui scie dar atuna, eavor fi silitt cu urgie a se supune la vointa stapanira.-1821, Maiil 31.

Mihalache Hann, N. Golescu, Fotache tirbet, Coetache Negre.Cod. 96,-pag. 217 verso.

Scrie6rea Caimacamului Negre catre boeri3 din Brasov

Fiind-ca prin deosebitii porunca imp6ratésea, et: m'am introit iarast InCaimacamlicul Valahiet, iaruí Arhon Hatmann Stefanachi se orinduesce Caimacamal Moldova, supuindu-se indata porunca inalte, m'am Tutors asta-4I In Bu-curesa.

Duct, tramit acésta fratésea scrisóre, alaturind telte cele coprinse atat inporunca impgratésca, cat si In stra/ucita scriscire Domnésca.

Tóte acestea incunosciintandu-le acum Domnieiv6stre, nfé :rog cu sta.-

ruintil, fara de amanare niel de o cji, sui grabitt int6reerea Dumn6v6strä la Bu-curescI ; ca atat mat ca s6ma, cu eat esirea Domnieiv6stre este asigurataIn deobste dorita.

Proa Inaltatul Silistra-Valezi, stapanul nostru i Seraschierul Valahiet,dupa acestea mi a poruncit a vg serie Domnieiv6stre, ea sa esitl numg decat,aflanda-v6 ea top' la BucurescI, ca sui punetI la rogula sdrobita v6stra patrie.

138 V. A. URECHIÀ

Cäti-va boieri se intorc in adevdr, a§a cä la inceputul lui Augustmai gäsim in Divan pe Barbu Väcärescu, Mihalache Manu, ScarlatGrädiWanu, Scarlat Milläilescu, pe längä Costache Negre i FotacheStirbet

Boeril divaniti adresézä. in 10 August 1821 o non.' cätre ArhiereulTroados vechilul de Mitropolit, ca prin biserici sd se faca cunosculäamnistia §i indemnul de int6rcere al pribegilor.

Prea Sánte Parinte .4rehiereule Troados, vechil al Scintei Mitropolii !

Fiind-ca acjI ail sosit prea Inaltul firman al proa PuterniciI imparatiI,cuprinOtor cum ca, cu ajutorul a tot tiitorului, prin nebiruitele putcrI ate Im-pgriltiei sale, ail luat s'évarsire si isbä'vire, acest impärAtese memlechet Moldo-VlachieT de catre apostatiI ce nipadisera ca talhiresci pornirY asupra nevino-vatuluT norod dintr'aceste Off, frint cornul mandrieI ce aradicase incugetele lor i chiar asupra hranitúra sfépanief, prapadindu-se ceT mai multTprin cumplita múrte, altiI ficéndu-se ne-vOutl dintr'aceste doné' memlecheturI,

cu un cuvint cu total curatit holdele impgratiel. sale de neghina Rica-torilor de rRi, sdrobindu-I ca bratul cel puternic ; i ca buna-vointa Impara-tiel sale esto ca totI supusil: t'ad RicuitorT, de la mare si pana la munte, silse aser)e pe la casete lor, boieril si mosneniT sa'sT ia sarcina trebilor i dre-gatoriilor tareI, ce li-s3 cade a cauta mazlahatul imparatesc, facéndu-sl mosiile

acareturile zapt, avéndu-sl IntregY si neclintite Oto privileghiurile, MI deniel o scadere, negutatoril savérsésca alis-verisul lor, VéraniI si se in-deletnicésca lata lucrarea piimantuluI In pace, fina temen, lipsindu-le cu totulorY-ce banuiala ci ca incredintara si Cu negvêrsita nadejde si le fie petre-cerea ; çi ca pana va sosi In pam6ntul Valachieï prea Inaltatul nostru Domn,tac) ruazlahaturile i pricinele téreY, adica huzmeturile, dajdiele qi judecatile,ati si se caute de catre Dumn6luI ortnduitul Caimacatn, biv Vel Postelnic Cons-tantin Negre, pentru care ni se poruncesce de &are Inaltatul Silistra-Valezi,ca si se pablicarisésca acésta in tot coprinsul Ora, intru augul ti.turor, acéstabada' vointi, a prea inaltateI PortY.

Bine-voitorul nostru stapan tot acelasI ImI poruncesce in:particular a vh.insciinta Domnieiv6stre.

Sciind bine iubirea v6stra de patrie si sadacatul (credinta) Domnieivdstrecatre puternica i hranit6rea nóstra impgratie bine-fachíre, astept indemnat6reaDumnév6stra lucrare, in cat, luptandu-ne Impreunti In lucruff, si Indeplinimdatoriile de credinta ce avem cu totI.

Poftind dar buna nústr4 IntAlnire, reman al Dumnév6str4.-1821, Mal 31.(lirméza semniltura)


Decf, incredintat Rind purtareT de grija, ce dintr'un Inceput art avut hra-nitórea Impëiátie catre noï, supusa raja, ca o maicrt catre fliT sT, ap6randu-nepururea, ci ferind. holda Imp6rtitieT sale de t6til neghina r6utatiI c1 v6tamAto-rilor, precum ci acum In fapt am dobandit'o, ce indo6la ne maT Amane de iu-birea de ótnenI a imp6rAtieI sale ? De aceea, ea din'adinsul ci ea luare aminteascultand pe santa acésta coprindere a prea inaltuldf firman, sl o fac sciutgla t6trt tagma preotéscrt, scoVand ci copie fiecce-care preot al mahalalei, a o citica luare aminte tuturor mahalagiilor, ca ca t6ta credinta ci din adênculs'a dea s'aya a tot tiitorului, ci ferbintI rugaciunT pentru vecinica Intarire ahrAnitoruluI nostru Devlet, spre a supune sub nebiruitele imp6ratieY sale pi-ci6re, tot vrAjmacul ci pismacul ; apoï, ara cea mal micI Indoialó, i plin detdta bucuria, s'a o facT, prea Sa,ntia ta cunoscuta, ea fiecare s'A se adune pe lalocacuff, facttndu-cT zapt mociele, casete çi acareturile ; negutgtoril s'a se apucede negustorie i megtecugul lor Intru dreptate, çi plugariI s'A se indeletnicéseaIntra lucrarea panAntuluI, danduli datoriile lor dupa vechittl obiceiÙ, vi &T'aacecrémantul ce s'ail urmat in t6ra fara niel o impotridre, dand supunere ciascultare poruncelor ci povèluirelor otearmuiriT ; ci aca srt petréca intru unire ciintru dragoste, fiind-ca s'ati ridicat d'asupra acestiff ptimbit morala friceï ci alAutrttilur, ci art timas manca paciI ci cea degqicitg apare.-1821, August 10.

Barbu Vcreecu, Costache Negre, Fotache Stirbel, Mihalache Manu,Scarlat Gradisteanu, Scarlat Mihaileacu.

(Asemenea pitacu s'a facut la Spatarie ci la Agie).

In aceea§i 4i. de 10 August 1821, Divanul tramite la Pòrta Otomanaun arz prin care aduce multämirile tèrei, cd s'ail curätit téra deapostati. Boeril vestesc, cd s'a reintors cei mal multi din emigrare §"tcd §i cei cari ail n'alas Inca peste fruntaril sunt gata de a se intórce§i ei la arma lor. Boerii din Divan parafrasänd firmanul Impèrätesc,aduc prea milostivului ImOrat pentru nemärginita milä cea ar'état catre sërmana térd, de all isbdvit'o din mänele tiranilor hoy.Arzul se termind cu rugdciunea ne miluéscd prea puternica Impts-rdtie §i ca trämiterea Domnului, dupä cum prin alt prea plecat Wrz-magzar ne-am mai rugat, ca cu acésta sà se facd. §i cea mai de-sevir§itä linistire».

In timpul acesta, din luna Maiil pd,n5 la August, act de la Otcdr-muirea Valahiei 1) mal importante all fost cele urmdtòre :

1) E de observat cà ca acest titltt functionéza ci Caimacamul Negro de astadata, de unde se conchide eä" InsucI Negro nu era prea sigur ca este Caimacamal luT Searlat Calimach ci c acesta pana in fine va rémanea Domn.

In 4 Maia §i apol in 21 Iulie s'ail regulat rinda§1 la conacelecinstitelor Agate din Bucurescl.

In luna Iulie Otcarmuirea Orel rumanesci inträ Cu arz catreprea milostivul vizir Mehmet-Pa§a Silistra-Valezi, prin care se jäluesceca «multi din giurgiuveni, nicopolenY, culelii §i braileni, e§ind prin ju-dete i ambland prin sate fac multe §i nesuferite zulumurY» i cà otcar-muirea cere impedicarea unor asemenea necuviinti §i ocrotire §i aperarepentru norodul terei rumanesci 1). In 1.5 August 1821 se trämise ase-mene reclamare direct la Vizir.

Cate-va qile dupà aceea, la 16 Iulie 1821, otcarmuirea adres6za unnoti arz «catre prea luminatul fäc'étorul nostru de bine llagi-Pa§a Mu-hafizul Giurgiului. Administratiunea romanésca se tanguesce, ca Sarhat-MI aü cuprins cele mai multe sate din judetele de margine 0 isgonindde prin plä§1 pe zapciii ispravnictei, ce sunt orinduiti a indeplini celecerute entru trebuinta o§tirilor, silesce §i apuca pe säracele raele,luandu-le zaherele, vite etc». Decaaù isbutit sad ba boerimea cu ase-menea arz nu putem documenta.

Tot din Iulie este un firman adresat lul Ahmed Aga §i lui CostacheNegre Caimacamul prin care li se vestesce definitiva repunere a Ete-rktilor greci §i li se ordona sä puna 0 pe scutelniciY, §i pe postelnicilboeresci §i mendstiresci sä contribuésa. ca §i cele-l-alte raele, la tóte«pan& la venirea noului Domn». Firmanul adaoga a dice, ca Negre säse supuna lui Ahmet-Ag5, iar boerif sä se supuna lui Negre §i cu totilsa dea pe mana turcilor orl-care resvratit i sa nu '1 ascunçlä.

La 7 August se petrece in Bucurese o grebsnica scenti. C:unoscututCapitan Saya care, precum vequrgm, nu prea avu o atitudine §i o purtarefranca §i lealä, acum dandu-se de om inteles de aprépe cu turcii, acumlucrand in secret, ba §i fati§ in faverea lui Ipsilante, este chiamat la Du-curesci de Chihaia-Bey sub cuvint ca o sä '1 re'splatesch pentru faptesever§ite in profitul TurcieY in unele judete ale Ord rumanesci, malales in judetul Muscel. Saya ascultä de invitare §i vine la Bucuresciin 5 August cu vre-o 300 din arnautif seY, läsand alti 600 la Ciorogarla.El trage la casa sa din suburbia Tabacilor, iar arnautil stint a§eqatfla cuartir in suburbia Oltenif §i Protopopul. A doua-di Saya se presintä

2) Condica original A in Biblioteca Urechiii din Galaff, fila 3.

140 V. A. URECI-101

ISTOR1A ROMÄNIL011 141

la Chihaia-Bey Cu tovar41 si Delibap Mihale i G-hencia. Bine i Cu

onorurl primiti, se decise ca a doua-41 Chihaia-Bey sä 'I imbrace petoll ca caftan din ordinea Sultanului. In çliva urmatóre la 7 August,insá nu caftan dobandi Saya i al sei, ci mórte. Mergénd la Chihaia-Bey, care locuia in casele lui Bellu, insotit de o micá gardä. de 25 dearnauti, in curtea casel fa primit cu onoruri militare de o garda de300 de turcI, dar cand se apropie de up cameral lui Chihaia-Bey, turciiin0ratl pe scar' ad honorem trasera ca pupa In Saya, In Gheneea §iin Mihale. Saya caçlu mort, Mihale se ap6rä ca spada pana in capulscärel unde fa lovit 0 el de mórte. Ghencea era sa sard pe feréstr'ä, darcallu §i dènsul lovit de glónte. In curtea casal, turd! macelarisera pearnautiI lui Saya 0 cadavrele lor fura aruncate in Dambovitä, care curgeape langa casa lui BeIlu. Capetele lui Saya, Ghencea i Mihale ampluteCu pae furà tramise la Constantinopele, iar corpurile lor aruncatesepulturä in campia de la Mo*I §i devenira prada cainilor i a corbilor.

Pe cand asemenea maceluri se intèmplail la repdinta lui Chihaia-Bey, spaima grósnica se rèspandi prin ora, mai ales inteleend eaChihaia-Bey poruncise cà va plati cate o mahmudea de fie-care capde arnaut. Turcii ca sä capete premiul, ucideati 6menil de la o 1-altain timp de 3 Ore cat Vim asemenea mäcelarie spaimantatóre. Dupaintervenirea austriacului Udriski §i a secretarulul luI Chihaia-Bey, nu-mitul Bältaretul, Chihaia-Bey dete noü ordin, ca sä inceteze macelul,licènd ca nu mai primesce nici un cap, la din contra ca va pedepsicu mórte pe cel care Tar mai aduce unul. Trei çlile tina Inca jafulcaselor din Bucuresci sub cuvint ea turcil cautail prin casa arnautiascun0. Mal multe case ail fost incendiate chiar de catre turct

Ca O. se linistósca spaima din Bucuresd, Sultanul adres6za unfirman catre Pap de la Silistra Mehmet-Selim-Pap, prin care re'spun-Ond la Insciintarea acestuia, ea s'ari curatit ca total Ora rumanéscade apostatl i ca intors Muntenil pe la casete lor, dar a ne fiindInca Domnitor stati m6rte t6te lucrrile. Sultanul dispune ch. acesteIn crari sà se caute §i sa se intocm6sca de catre Caimacamul cel rinduit :

Proa cmstite infra stiipanire des6v8rit, col ce intocmescI, cu drépta In-telepciune, pricinele noroduluT, intärirea temelielor inaltula Devlet i alto strg-lucifl, Intaiele isvóde al darurilor color intru asem6nare inger6sa, haba Silistra

Valezi al nostru Vizir, Mehmet Selim Pava, Duinnerjeli sa indelungéscg analCu acéstg a n6stra santg impératéseg poruncg, ti se face cunoscut, cá dupg

insciintarea ce ne-ai tramis in cele dupg urmg, cum cg, prin ajutor Dumnecieesc,s'ai1 perdut apostati din Ora ramanéscg, oi cum ea coi mai multi dintre 16cui-torii Oreii, ce din inta,mplare ail fost fugan i intors inapoi pe la casetelor, aflandu-se oi cei-l-alti infra cugetare de intórcere ; oi pe Fang acestea Incane fiind Domn in Ora rumanéseg, stag mórte oi nelucrate cele ce privesc peséma lui, adieg vgmile, ocnele oi cele-l-alte slujbe, oi legiuitele dajdiT., asemeneaoi moolile oi semgraiturile boerilor, ce sunt fugitI in Braoov, ne adunate oi ne-cgpuite ; ci pentru acestea intrebi in ce chip este malta nóstril porundi

vointa ? eatg-ti poruncim printeacésta poruncg a nóstrg cg, de vreme ce, cuajutorul Dunanecleesc, apostatii ce se incuibaserg in Ora Rumitnéseg i in Ora

unii dintre anon: de sabio se vor jertifi, altiï fagind in pilm6ntustréin ati lgsat aceste tgri slobode despre faptele lor cele rele ; oi fiind-cg estebuna-vointa a n6strg a se face de acum inainte tot repausul oi odihna raialeTce locuesce intru aceste doué tgri, care se socotesc oi stint al nostru ImpgratescKeler, sIL ingrijéscg dará a se propovgdui prin pristavi, in tot coprinsul Orarunfariesci, ca este inaltg oi santg porunea a nósirg de a se intérce intru alesale toti de obote, coi fugiti in stréingtate; oi de a ingriji fie-care pentru meseriasa ; precum oi plugarii sá lucreze piiméntul ea i maI inainte, Mfg de a aveaeat de putiug bgnuialg cá s'ar putea intampla_ceva in potriv a sigurantei vietiTlor, sail a averilor lor, ori scgdere sea schimbare la privelegiurile ion; i pangla venirea Domnulul in Ora rumanéseg, hotgrim ca tale slujbele, vgmile, daj -diile oi altele asemenea acestora ce privesc pe séma Domniei, sg se canto deo cam data oi sIL se intocméseg de calm Caimacamul cel orinduit.

Deci, spre acésta, dupg cum s'a trames ale nóstre saute osebite poruncIegtre ViziriT Aluhafizi ai Diulul oi BrILilel, aoa oi catre tine, ea sg urmezi desg-véroit oi intru glgsuire cu intelegerea santel nóstre porunci, puind in lucrare tótilprivegherea ci sciinta, spre a se propovédui Erg de zgbavg, in tot locul OrarumInesci, a nóstrg intru osirdie poruncg i vointg, de a se intárce inapoira.ialele n6stre, 16cuitorii tgrii, ce se r6tiicesc In Ora strging oi in alte parti,Improspatand acest fel fieoce-care urmarea meseriei sale; iar ma): vértos, ea' voimsg fie de obste liniste, Lira cea mai patina banuialá di va cerca cinevaoi vre-obantuire s011 stricaciuni ; i cá pang la venirea Domain): in Ora, este sg, secanto desgvéroit tóte trebile Dornnesci i maslahaturile tgril: de catre orInduitulCaimacam.

Tu dará, Vizirul nostru, cel ce esci strglucit infra intelepciune i in multeceregei, sá ieI gala spre sévéroirea intoemai color poruncite, supuindu-te sfin-talai nostril semn,

scris acésta poruncg pe la rnir ocul lunei Zileade, ca leaful 1236 (1821).

1.42 V. A. UREMIA


Pa§a de Silistra cauta sjustifice mäcelärirea din urma al lui" Saya§i a lor s'él din Bucuresd prin un ordin trämis cätre Chihaia-Bey. Prinacest act adresat tot odatä cätre toll cäpitanil de o§tirI turcescl §i cätreConstantin Negre, cum §i atre t6tá o4tea boeréscä, le spune cA li-nistea cea fär'de veste tulburatä de o atä de èmenl résvrätitorI §iactitori de rete (Ipsilante cu al sel), s'a restabilit de Wile turcescltramise In térà. Mal r6manea bäntuitor ob§tiel numal «acel sciut pro-tivnic Sava-Bimba§a nemultämitorul de facerile de bine ce a dobanditde la Inaltul Devlet i tot d'auna avtmd intru adèncul inimel sale in-cuibatà in§eläciunea §.1 une-ori fätärnicindu-se cu credintä §i cu su-punerea cdtre malta 13(5rtä, alte ori unindu-se cu apostatul Ipsilante§i ar6tAndu-se intr'o gläsuire cu faptele aceluia, auí me§te§ugit mai inurind i prin fätärif s'a facut cä. se int6rce iar4I in slujba inältatululDevlet

S'ail prins corespondentele lul Saya cu Ipsilante §i Cu haiuulDiamandi, dedi cunoscut ca este traddtor §i cä. nu Ambla decAtsa'§I Ample tä.lharèsca pungä. S'ati gasit *i 3 tunurl ascunse in casa

un drapel de apostatie. «Pentru aceste cuvinte hotdrIndu-seperlarea acestui hain Saya dimpreund cu cäpitdniile lui Ghencea §iMihale cu tovarä§il ion », s'a i pus In lucrare §i de acum inainteOra rumAnéscfi a fost isbAvitä pe deplin de fäc'étoril de rele. Actulterminä, amintind cä este datä. poruncä de la Sultanul, sä se pedepséscä,cu mòrte ori-care o§tén va face jafitrI i fapte rete impotrivatorilor päméntenl. Decl, se ordona lui Chihaia-Bey §i capeteniilor ()O.rilor turcesci «ca nu cum-va sä bäntuitl pe vre-unul din hoer' off lo-cuitorl, mäcar la un fir de Or din capul lor, niel sá cautatl strAmbla raele, nicl Impotrivä sä. urmatY, sub:pedépsä cumplitd. Adaugii fi-nalmente acesi act, a asigura boerimea i pe 16cuitoril tërel «cd num0pentru mäntuirea v6stra s'a3fAcut cea de istov per(tare a apostatilorearl fost sculat cu zurba in Ora rum Anescä». Eacä actul :

T6tii lauda slä'vitilor i clnstitilor bärbati, päzitorul i Ingrijitorul orasuluIBucuresd, Capugi-Pasa, Hagi-Gheghe-Aga, sporésca-se slava ta!

§i voï, c61-1-altI cApitanT aY ostirilor, ce suntetY lauda si ales): intreasemenea voug, sporbsa-vi-se puterea !

Si tu, intáiule al némului Messia, halea, Caimacamule al Ore RutnánescT,Constantin Negre, créscall cinstea gi bunit numele Oil !

Si voY top.", de obgte boerI aI tareI Rumánegdi !Cu aeésta porunca a n6stra vi se face cunoscut ea, obgtésea linigte gi

odihna supugilor th'reY RumánegeI, fiind una din cele mal.' deosebite gi nesträ'-mutate dorinte ale Inaltului Devlet (sub aperat6rele caruia aripe, umbrindu-seacegti supugT din vechime gi pana In 4 ilele acestea de apoY, se bucurä', odih-nindu-se dupii imOratésea vointa), acésta Uniste fara de veste gi pe neagteptates'a tulburat de o 06,1 de 6meni resvratitorI gi facatorI de rele, carI, avêndcapetena pe hainul Ipsilante, s'ari revarsat in tot coprinsul Ora RumânescY,aducénd in tole pärtile derapanare degvérgita ; gi prin mijlocirea aceluI hain,capetenia lor, gi prin multe chipuri araánd hainlácul impotriva prea InältateTPortY, pe de o parte al ingelat din raelele Ora Ramánegci, pe de alta partele-ati facut multe pral): gi felurimY de jafurI cpricinuittire de bita derapánareaOra; inteacestea tusa ochiul cel ne-adormit al prea puterniculuï nostru im-pè'rat, avand ajutor puterea cea tare a 1121' Dumnedeti gi pururea urmatáre cuimbelgugarea, prin impaatésca sa ingrijire la vreme cuviinci6sa, Intampinandaceste nevoI intámplate in Ora Rumánésca, a trimis nebiruitele sale ostia, giIn patina vreme ají sfaramat acéstä perd5t6re M'A, pro una din capeteniI prin-d6ndu-I de vil', pe altY risipindu-1 gi gonindu4 peste muntY, in cat ast-fel s'aadus scapare gi isbavire de rele saraceT raele ; dar gi eu tea acea isbavire, cea gvirgit impiáratia sa, s'ail ivit in cele de pe turna in Ora llománésca gi altaintámplare vrednica de uricinne, care privea, n u numaY spre impotrivirea Inal-tuluI Devlet, ci inca gi spre bántuirea obstiel", adica cel sciut protivnic SayaBimbaga, nemultamitorul. catre facerile de bine ce a dobánnit de la InaltulDevlet ; gi tot-déuna avènd Infra ad6ncul inimeï sale incuibatä ingelaciune giviclenie, gi une-orT fatarnicindu-se cu credinta gi cu supunere catre maltaP6rta, alte orI unindu-se cu apostatal Ipsilante, gi avéndu-se tuteo glasuire cufaptele aceluia, s'aii megtegugit mai in urnia, gi prin M'Olio, ei s'ati facut ca seintóree iarägT in slujba inaltatuluT Devlet ; ca tete acestea, abia dupil, trecerede o luna s'ari infatigat dar° Kehaiaoa nástra, Hagi-Gheghe-Agá ; gi nu numalca acésta necuviinci6sa fapta s'al"' dovedit banuiala, ci de o-data s'ati prins giscrisori ale luT, gi corespondentele sale cu Ipsilante ; gi mal in urniii gi altescrisorY ale luI catre hainul Diamandi, cel inteun cuget cu dênsul ; aga s'aaratat numitul in t6te faptele sale, ea politicegcile luï pornirl gi slujbe, ce seprefacra ca arara catre Kehaiaoa n6stra, prin felurimI de chipurI, nu ati fostalt färä' numaT intr6ga ingelaciune gi fatárie, asemenea lingugitoriel. caneluT, ce'gi mira c6da, cand catre unul, cánd catre altul, eu scop ca aflindu-se tot-d'aunaIn tréba gi capetenie de ennenT indaratnicI gi faatorl' de rele, ea peda dispuiape supugiT ImpláraterY, gi sa-1 imple talharésea sa punga. Cum dar se puteatrece al vederea acest fel de facaor de rele gi apostata ? in vreme ce, pe Itinga

144 V. A. URECHIA.

ISTORIA II0MkNILOR 145

cele-l-alte ale lift' tainice role cugetarT, s'ail gasit gi trel tunurY ascenso la casasa, cum gi somnul de apostasiä al luT Diamandi, tovaragul cut acel apostat; cumdar se putea nadä'jdui mäntuirea obsta fara a se pune in lucrare cea desevirgitaprapadenie a prieinuitorulta relelor ? In vreme ce este obianuit i legiuit latete nemurile, a nu re.p:ati catre col bunT role In loe de bune, precum gi cutreceT rT bune In loe de role, ci spre isbavirea saraeilor este neaperat orindnitaperdarea unor ast-fel de emenT rasvratitorT.

Pentra aceste cuvinte, hotarindu-se perdarea acestut hain Saya, din pre-una en capeteniile luT, adica Ghencia gi Mihale, i a tovaragilor lar, orl uncles'ar gasi, s'ati gi pus in lucrare ; gi de acum inaiute, fiind-ca totI de obsterecuitorii Ora Ramänesa, atät ca din orase, eät gi col de prin sate, isbavin-du-se pe deplin de acega. perdetori gi facetorl de role, pot in liniste gi nesu-peratT s urmeze fiegee care Moral sea i meseria sa, lucrand ca i mai naintedatoria, ati dar sa se rege luI Dumnedeti pentru Indelungata viata a preaterniculuï nostra Impérat.

Cure acésta, fiind-ca este data Imperatesca porunca, ca verI care din ostagiïImperatescI ar cuteza de acum Inainte s facä' eät do putina sup6rare vre unaraiele, Indata unal ca acesta, cu mórte sa se pede&éscrt, urméza ca top.' lecuitoriT,de orI ce trépta, su se apuce iaragi de meseria lor gi de lucrul lor, fara temeregi en uniste, avénd temeinicä' incredintare pentru nebäntuirea gi cea desevérgitasiguranta a lor.

Int'acest chip dar tu. Kehaioa nóstr i va, cele l'alte capeteniT ale osti-rilor, infranilnd fosco care din voI, ostirile nestre, s luatl sema bine ea nu cum-va sil bfintuitl pe vre unul din boierT, sari din recuitorT, macar la un fir de per dineapul lor, niel impotriva sii, urmatI, cacT. alt-fel s scitT c, ca nisce vinovatT,ye yeti osindi, gi ve yeti* pedepsi curnplit. i tu, Caitnacamule, gi voI, boieragilor gica.raltT locuitorT al terei Rumânesa, intelegetY totT, Cil fiind din vechime °bid-nuit, dupä' legea i imp6ratia n6strä, a se socoti cinstea vest* cinstea nestra,

averea vestra, averea nestra, gi viata vestra, viata nestra, nu se cuvine sii avetTde acum inainte cea mai mica banuiala, cii v yeti supera cat de putin la cevaoff din partea nestra, orT din nartea capeteniilor nestre, gi a ostirilor ; ci cu-noqcênd ert numa pentru mOntuirea vestra s'a facut cea de istov perdaro aapostatilor de role, earl s'aa fost sculat cu zurba In Ora Rumänésca, sa ye odihnitldar gi sa fitI filra grijä fosco care letra ale sale, deschidéndu-v6 pravaliele, giurmand ca real nainte fiesce caro meseria sa.

Pentru acest sfêrgit, s'a facut acésta a nóstra porunca, s'a tramis de la Divann,Silistra; iar voT, supunêndu-ve la cele poruncite, sa urmatT intocma.

(Urmdza sigiliul)

Despre uciderea lui llimba§a-Sava §i at lilt ail trä.mis dare de séniä.cdire Miltitz, Consulul prusesc din Bucuresci la 21 August st. n. 1821.

1;toria Ramanitor do V. A. Urechia. Tom, XIII-10

146 V. A. URECHIA

In nota acésta culegem unele detalil cari lipsesc in actele pana acireproduse. A§a se descrie aperarea incercat'o Arnautil pe cari.Turcil if hotdriserd la mórte ; «ce.' carl putura ca s'A se apere, se aperara§i multI Turci rémasera mortY. Arndutii locuiaü mal cu sernd pe langäcasa CaminaruluI Saya. Se apérara §i la acésta ocasiune se Intamplardesordine comise de Zaporojenl, carI, uciçIend Arnäutil jaluird, mal multsail mal putin §i pe 6menil can se glseii in acelea§I case. Vre-ode Arnautl se inchiserd in biserica Oltenilor i catl-va in casa lulFilipescu Buzatul. Zaporojenil detera foc casei §i focul isbi i bisericaOltenilor La biserica Protopopulul inca puserd foc dupa denuntareaunul. preot roman, ca. ere'. §i acolo inchi§1 Arnäuti. Arsera vre-o çlececase ea tete ca Chihaia-bey insu§l stdrui sä se stinga focal. Arnautilse aperara cu curaj In biserica Oltenilor, tragend asupra Turcilor dinclopotnita chiar ca.nd ea ardea. Chihaia-bey aduse cate-va tunurI sasparga zidurile bisericel, dar nu isbuti de cat sa arunce spaima in ora,ghiulele rieoOnd din zidul bisericel asupra ornuluï. Acestea se pe-trecead in diva de 7119 August st. n. In dimineta (piel de 20 la 10ore l'Ara un sfert, canonada reincepu, dar numal sera la 8 ore zidul fuspart §i Turcil luará cu asalt biserica, mdceldrind pe top' cali se aflatlacolo, dar pergend i eI vre-o 200 ennenl rema§I morti... Chihaia-beypublica Indatä ea t6te raialele credinciese n'ati de a se teme de nimic,ceea ce nu impedica ca ora§ul era in o tristá stare d'Ara repaos nielde Opte, niel de cli». Autoritätile turcesci trebuiaa mere(' sa dea ordinepentru a Impedica latirea terkel printre bietil Bucurescenl.

Terkea era aprópe cui;ne-putinta de a o potoli, mai ales dupa ceStrogonoff abandona Constantinopolele §i dupa ce consulil rusescìaustriacl abandona Bucurescil. Pentru a potoli pe cal posibil acea terke,pavilionul rusesc tot se maI radica inca la 13/25 August pe catarguldin curtea Consulatulul rusesc ').

1) Ve4T Hurmuzachi Vol. X. pag. 126 actul 167.

Le Moniteur Universel No. 260 Lundi, 17 Septembre 1821.Vienne, le 5 Septembre.

Les derniers rapports arrivés de Bucharest, en date du 21 Aofit, annon-cent une nouvelle sane d.'horreur et de destruction dont cette malheureuseville 60 le théittre.


Finea anului 1821, aduce cum vèlfturam, nea§teptat cap6t i vietelcelor doY fray Cilimächesci. Dragomanul Calimah Invinovätit, cä era

Nos lecteurs n'ignorent pas le nom de Caminar Sawa, connu par ler6le qu'il à joué dans la Valachie depuis l'insurrection de Theodore, chef desPandoures, it la tôte de son corps d'Arnautes. (Les Amantes sont des soldatsAlbanais, à la solde des hospodars des deux principauté, et font le service desgardes du corps. La plupart sont Musulmans). Caminar Sawa, qui dans ladernière guerre entre la Russie et la Porte, avait harcelé l'armée russe, sur-tout pendant le siège de Rustchuk, ou il s'était montre comme le plus auda-cieux des partisans, avait paru dans la Valachie 6. la téte de son corps d'armeequi lui était entièrement dévou6, dès le moment ou Theodore fit publier saproclamation. Il se déelara onvertement en faveur de ce dernier, rnais bient6taprès sa conduite devient équivoque, et lorsqu'Ipsilanti s'insurgea dans la Mol.davie, Sawa, s'est borne it maintenir sa position dans le palais da métropolitainde Bucharest. A l'aproche de l'armée turque sur les bords du Danube, il se

déclara ouvertement pour la Porte dont il parat avoir défendu la cause jusq'àce moment.

Dans la première quinzai:te du mois dernier, le Kiaja-Bey, commandantl'armée turque dans la Valachie, avait assemble plusieurs divisions de ses trou-pes dans Bucharest. Caminar Sawa, qui jusqu'alors avait fait la guerre contreles bandes des insurgés (pi eraient le long de la frontière, à été également mandeA' Bucharest, et y est arrive avec un millier et plus de ses Arnautes. Le matindu 19 aoftt, il s'est rendu auprés dci Kiaja-By, aocorupagne de Bimbacha-Genth-Aga et Dey-Baschi-Mihali, deux de ses capitaines. A peine ()talent ilsentrés dans le vestibule, que la garde du Kiaja-Bey les reçut avec un saintde mousqueterie qui les étendit morts sur le carreau. Une attaque genéraleeut lieu dans le môme moment contre les Arnautes qu'on avait loges dans unquartier plus éloigné. La plupart d'entre eux se retirèrent dans les conventsqui sont les edifices les plus solides de la ville et se defendirent avec leurbravoure accontumée. Cet evénement à amen() la triste consequence qu'unnombre assez considerable des maisons do la ville á été clétruit par les flammes.

Comme un exemple de la valeur des Arnautes, on peat citer le fait sui-vant : 1, rsqu'on est parvenu It maitriser le feu, on a trouvé 400 Turcs tantmorts que grièvement, blessès; le dernier des Arnautes est mort dans le convent.D'apres la resistance que l'on y avait trouvée, la garnison avait et() °value°quelques centaines d'hommes : il n'y en avait que trente-neuf.

On assure généralement que Caminar Sawa était sur le point de changerencore une fois de rôle et que cette deconverte lui a coat() la vie ; peut-étrea-t-il été victime de ce que peu avant l'entrée de Tares it Bucharest, il a faitune procession publique et solennelle précédée du drapeau de la croix. Les

l48 V. A. URECFIII

in cunoscintä de pregätirele m*Lirel grecescf a fost decapitat, iarScarlat dupd unit a murit do apoplexie iar dupä. aIii oträvit.

CAP. XII.

Administratinnea, Ord rontfineseT In 1821122

Din administratiunea propriti dish' a tdrei rurndnesci din periddaacésta, pd.nä. la Cäimäcämia tut Grigorie Ghica, putem aduce o serie dedocumente inedite.

Biserica.

Mitropolitul Dionisie abandondnd Bucurescit, administratiuneaMitropoliel rdmane, precum am ardtat, pe mdria vicarulul sëtl proto-singhelul Dionisie. Indatä insä dupä Intrrarea Turcilor, inlocul acestuiaeste numit vicar, sari mai bine vechil de Mitropolie, cum se dicea,arhiereul grec Troados Benedict. In timpul de la intrarea TurcilorIn Bucurescl Ora la sosirea Caimacamului Negre, ede sigur cà nicun ;nsemnat act politic n'a fAcut acest vechil de Mitropolie, deckdòrd ca a semnat i el diversele arzuri de care ne-am ocupat. Camde atuncia de cAnd Incepe a se mai reorganiza i admi nistratiunea ge-nerald a Orel, adicil cam de prin luna WI lulie 1821. ja i Troadoso parte mal vdditrt la actele OteármuireI Valahiet.

Din actele relative la bisericä pämä la numirea Cäirnäcámiet lulGr. Ghica memoräm urindtòrele :

In 12 Iulie se rinduesc proisto0 de la mdnästirea Cotroceni, cadèr*I sä caute de administratiunea acestel mdnristirt attit de inglodatäin datoril de egumenil greet i de diveril epitropl ce ail administrat'oIn trecut.

0 dare se aruncd asupra tuturor mönastirilor sub numire decisla ajutorintei pentru otiri, adicd pentru o§tirile turcesci.

horrears de l'insurrection augmentent infiniment dans ces malheureuses contréespar l'oscillatton continuelle des chefs de partis, lesquels combattent avec beaucoup de courage et de dbtermination, non pas pour une cause, mais toujourpour leur intjrét personnel. Cette circonstance étant peu connue à l'étrangeil s'en suit que les jugernens que l'on porte sur les affaires de ces pays, nepeuvent être qu'errones.

1) Vedl. nota lui Miltitz c'atre Kreutchely din 29 Decembre st. n. 1821

ISTORIA ROMÂNILOR 149

Acéstä. dare este repäqitä asupra tuturor eparhiilor §i nu talesuma mat mare ca 58090 de talen').

Unele mönästirt sunt in imposibilitate de a plä.ti quot-partea ho-täritä, dupá ce li se erea §i vechea taxá hotdritâ pentru a Se intäm-pina spesele in cas de b6tá ndprasnica, prin Casa de privighere.

Unele msemastirt sunt nevoite sd se imprumute pentru a rèspundetaxa ajutorintei. Asemenea imprumuturl se file dupa regula adoptatäsub ultima domnie, adicA prin zapise aprobate de otedrinnire.

1) 1'6ie ile cisla ajutorintet pentru Win', ce sunt a da Mitropolia, episco-piile si nförlastirile, care s'ati intárit acum in urma, dupa ac6sta a se face 1m-plinirea, lar foile ca hint tnainte e6mAn anerisite satí i sparte.

1822, Eebruar 28.talerT taleri

21.0007.0001.400

6502.5001.300

990270

1.050200

1.0001.650

750300

1.260350890270

1.350600

Mitropolia ca metoseleEpiscopia Buz6i1Episcopia ArgesRadu-Voda'Sf. Gheorghe ca metoseleCotrocenIVacaresdPlumbuitaZnagovalSf. Spiridon vechiaSI. SpiridonMargineniIMisteaComanaDealulNucetulButoitilGolgotaCrimpu-LungVierosu

390 Valea390 Rancaciovu

1.950 llihaiti-Iroda960 Sf. loan500 Zlatarif360 Sf. Ecaterina

1.000 Marcuta270 GreciI270 CodreniT

1.050 Slobozia1.500 Sf. loan din FocsanY

240 BabeniT1.050 Riimnicu

300 Bradul300 Clocociovul

1.100 Krindarti700 AlAniistirea Banu400 Glavaciccul300 Razvanu

57.650

Adecii cincl-decT i 6pte de mil s6se sute cincI-decI, InteacestasT chipporancim s e faca Implinire, iar filo ce s'ati facut maT 'nainte Sri remiteneenerghisite.

Gr. Ghica, B trba Viva?. escu, Constantin Ne Hre. 1822 Februar 28.

150 V. A. URECHIÀ

De la otccirmuirea Valahiel.

Prea sfintia ta Archiereule Troados, vechilule al sfintel MitropoliT, IoanPostelnicel, Epistatul m5nästireT sfintuluT Spiridon Noti, ne Ríen arkare, c pentrubaniT ce este indatoratä aeéstä miSnästire a da la Yistierie pentru intärnpinareacheltuelilor oOirilor imph'rätepT, ne-avkd alt mijloc, se indatorézli prin zapisulce-1 v6cjittn, de aceea ca un lucra trebuincios prea sfintia ta dupä orinduialäs'a' adeverezT acest zapis, ca s pela numlira imprumutritorul bang din arRatulzapis.-1822, Martie 28 1).

Mihalache Manu, Constantin Negre, Grigore Romanitis.

O parte din veniturile MitropolieI i a Episcopiilor se trämeteaiiin secret la Bra§ov la adresa emigratilor arhierel. Ace§tia nevoind säasculte de chiamarea lui Silistra-Valezi de a se reInt6rce la scaune,Pao ordond otcarmuirei Valahiel, ea sä inceteze cu asemenea trAmi-terl de banl. In 16 Mai 1822.

1) Patru car0 la patru, judete 3Iuscel, Arges, almbovira i Ilfov pentru baila;ce sunt indatorate a da

De la otcdrmuirea Valahiet

Dumn6v6strä Boierilor ispravnicT ot sud incä de la 20 ale trecuteTlunI a luT Martha scris dumnévoträ, pentra baniT ce sunt indatorate m6-nästirile prin hotäriff domnescÌ §i prin zapisele egumenilor legate a riispundeIn vreme de näprasnicä b6lä la Casa privighereY, la Cutia milostenieT, vi s'ailporuncit, ca cu mumb4r färä de zababli implinitI trämitetT aicTla cinstita Dvornicie a obseirilor, dupä' care v06ndu-se din cartea dumn6v6strillenevire se cuvenea a v15 trimite mumba§ir cu treapäd, dar acum se trecu cavederea, mns v1; poruncim, ca fär de alt cuvint de prelungire, s împlinii ne-gre§it baniI de la egumenT trämiteti la Dvornicia obstirilor cum mal:In grab, cäeT fächd intärcjiere vi se va t'imite dumn6v6strä muinba* cugreti treapäd i ve yeti socoti de nedestoinicï de dregätoria ca vi s'al-1 incre-dintat.-1822, April 23.

illihalache Alaroz, Constantin Negrea, Grigorie Romanitis.

De la Otcármuirea Valahiel, catre parintele arhierell Apanda,nastavnicul sfintel manastiri Celmpu-lung.

Fiindca mkästirea acésta este legara' prin contract i prin hotärlre dom-néscrt intäritä, ca s'A dea pe tot anal talen l 2500, carT ball): in vreme nelini§titäsunt rinduitT a se da la Casa privigbereT, iar in vreme de sänätate candavut lips i trebuintä Cutia milostenieT i intfacéstä vreme fiind mal' ca deo-sebire lipsa i trebuinta gracilor §i celor lipsiT i acelor calutY in ticiilo§iT dinintämplärile vremeT, a caror nädejde de a'§I tino viata avénd-o in numaT

/STORIA ROMINILOR 151

OtcArmuirea comunicä acest ordin vechilulul mitropoliel Troados§i mal ca sémä i se ordonä, ca sà opréscä. pe Vlasie purtátorul degrip'. al Episcopiel Arge§, de a mai trámite asemenea ajutoruri de banllui Ilarion, refugiat §i dinsul in Ardél.

De la otcdrmuirea Tralalziel.

Prea sfintia ta pgrinte arhiereule Troados vechilule al sfinteï mitropoliT,sciut este prea sftntiel tale cg din porunca impörgtéscg proa ingltatul SilistraNralezi ali orinduit veniturile sfinteT mitropoliT i ale cite trele episcopil spre

putinul ajutor ce li se face de la Cutia milosteniei si Cutia neavad stare siputere a le intampina milngasere la acéstg di a sfintelor pastl, ggsit cu caleca boeril ce sunt orinduitT pe acéstä möngstire pentru anul trecut, earl' nu s'aildat dea la Cutia milostenieT ; ci dar primind acéstg poruncg fgr de Catuside puting prelungire, in treT-patru dile s ggtesci banil negresit cu off-ce mijlocveT sci i sg'I daT la dumnélor boeriT ispravnicT, de uncle s ceT adeverintg deteslimat Cu acéstg carte i en adeverinta ce vei lua ti se va tinea In sémiici dar sg nu fad intealt chip a aduce tr6ba la prelungire, cgef va veni mumbasircu treapgd.

Grigorie Ghica, Barbu rdcdrescu, Alihalache Nana, Constantin Negre,Scarlat Grddifttinu, Scarlat Mihalescu.

Ase menea cartT s'ag fgcut si la mgniistirile de rnaï jos :La sfintia sa arhiereul Laodichias, ngstavnic mgngstireT D6lul, pentra talenY

3.000.La David, vechil ZnagovuluT pentru talen 1 3.000.La vechilul mgngstireT Vierosul pentu talen f 1.000.La egumen Cotingnénu metohul CozieT. pentru talerT 350 din talerT 1200

ce este mtingstirea CozieT,Cod. 98 pag. 225.

De la Otcdrmuirea Valahiel

Prea sfintia ta pgrinte arhiereule Troados, vechilule al sfinteT mitropoliT,Rind-ea dupg intocinirea ce in urmg s'ag fgcut prin fóle iscglitö, de egumenT lacisla ajutorinteT ce s'ail pus a da möngstirile, dupg care s'ad dat poruncg a sepune in faptg, iar cisla dintAT sg r6maie fgrg de energhie la care cisla este pusg

miingstirea sfintuliff Ioan din FocsanT a da WW1' 1.500 in mgngstireabona talen 240, iar acum am luat insciintare de la du mnélor boeril ispravnicTai judetulni, trdmitèndu-ne i rdvaseie de platg iscglite de prea sfintia ta, cg dupgcisla d'intaT care ail r6mas jos s'ag luat de la mgngstirea si. Ioan talen 1997si de la monastirea BgbenT talerT 527 banY 90, pentru care poruncim ca baniTce s'aìi luat maI mult peste cea-ce se aratg mal sus eh' sunt puse a da, sg sedea negresit la dumnéluT Banu Grigorie Ghica, crt trdmitg inapol i sfintamitropolie de va pricinui cg ¡'ad dat la Vistirie; ii va tinea in séing din ceea-ceare sg dea la Vistirie. 1822 Martie 21.

Grigoria Ghica, Barba ractirescu, Illihalache ifanu, C. Negre.Cond. 96 pag. 227.

I52 V. A. URECHIA

a se stringe in trebuinta ostirilor impgrgtescl i ca acéstg hotgrire, ca nimenidin purtgtoriT de grije i vechill al acestor case sit nu indrgsnéscil a trä'mitepintr'ascuns In Brasov cel mal mic hiera, din vechilii acestor eparhii cgtreobrazele lor ; ca mare dojang i strasnicit poruncg ni se dete de catre eel malniarI, cum ea s'ati Insciintat crt necontenit se trgmit prin taing ajutóre din veni-turile acestor case, mai virtos la episcopia Arges Wart argtat Inteadins trgmisca cerero i luare din veniturile acelor case si le-ag trecut in Brasov pentrucare era sa dea de mare pritnejdie de se punea In mang acela ce ail venitpentru acest fel de oprite lugrI; de aceea scriem sfintia tale, crt la acéstg epis-copie Argesului este pittintele Vlasie purtgtor de grije; sref dal strasnicg porunciica sg caute trebile cu orinduialg i sit strIngg veniturile In trebuinta o§tirilorImp'érgtescI, depiirtand prin strasnicg poruncg a sfintieT tale pe coi ce se vorafla acolo si vor fi urmând a se amesteca la treburile si iraturile Episcopie;asemenea sg dal poruncit a se pgzi orinduiala acésta fgrg de cat* de putingstrutare, cad urinându-se Impotrivit, insusi proa sfintia ta vol da rgspunspentru uniI ca aceia, cari âmblit Impotriva poruncilor impërgtesa si a preaIngltatului 1822 Mal' 16.

Mihalache Iffanu, Constantin Negrea, Romanitis.Cod. 99 pag. 267

Bann §c6lelor se ma" percep de la unele meindstiri, dar de sigurnu pentru §coli care sunt inchise. Prin pitace de la otceirmuire seintrebuintka unele sum" din banif élelor la alte scopurI. 1)

De la otecirmuirea Valahiel ceitre prea sfintia sa peírintele arhiereiiApamia, neistavnícul sfintei monastirl Ceimpu-lung.

Am vsédut rgspunsul ce ne facI de la 7 ale acestii lunI la cartea oar-muireI ce ti s'atl trAmes de la 30 ale trecutuluT Martie, pentra baniI ce esteingngstirea legatil a da pe fies-care an, la care si rgspundem cit pricinuirile siindreptgrile ce aatl' n'ail loc., de vreme ce acolo intamplgrI all fost de ob§te

totl nh'stavnicii ag rgspuns leggturile si alte ajutorinte, precum si chiar pent!'acéstg mgngstire cinstite de o cer ca prostichig fiindu-le cunoscute veniturilece are. Ci fiind-cit dinteaceof banl" se impgrtgsesc familiI sapittate, carI suntlipsiti si de hrana vieteI, la care urni6zg di te filotimisescI pentru pomenireafericitilor ctitorl i di te impiirtrtse.scI çi prea sfintia ta de acéstg faeere debine ; trä'mite dar banil deplin, färg zgbavg, procum evtl legat prin zapis, ca sitnu fie otearmuirea silitg a da monastirea la alt obraz, vg rgmg,nea cuvint

1822 April. 23.Mihalache Mann, Constantin Negre, Grigorie Romanitis.

In imprejureirile prin care trecea Ora era imposibil reinoirea dehris6ve de miluire pentru mifnAstiri §i bisericl. Singurul act de ase-

1) 1822 Martie 7. S'ail fgcut pitac cgtre veehilul Mitropoliel ca sit deaarhimandrituluI Grigorie ajatorul WI' pe luna lui Februar si Marti° die Weil200 pe lung din venitul scólelor.

Con4. 96 pag. 223


menea !Laura' este un pitac din 27 April 1822 de la Otccirmuirea Vala-hiel catre vame§ul Carvasaralei, ca sä pläitésca 100 de talen l mila bise-ricel domnescl din Curlea veche. 1)

Nid schimbärf multe de egumen1 nu tiflänn in perióda acésta detimp, de la Ianuarie 1821 panä la sosirea lui Grigorie Ghica Vodä. Dämin anexe putinele cate le-am aflat i anume pentru mònästirea Snagov,pentru Viet o§ul din Muscel §i pentru Sfintu Gheorghe

In April 1822 unja din creditorif fostuluf mitropolit Nectariecautd, in intelev,ere negre§it cu mai marii Turd, sä fie plä.tilf dinveniturile mitropoliel. Troados refusii, intemeindu-se pe hotärirea cu-noscutä relativä la zapisele aulicescl ; otcarmuirea Valahief aprobäasemenea refuz. 2)

1) Cod. 96 pag. 252.

2) De la otairmuirea ValahieiCu acéstg algturatg anafora a prea sfiintiel sale arhiereuluI Troados vechiul

sfinteI mitrnpolil, infatisandu-se inaintea astrg jgluitorul A.ndonache Lorentissi factInd cercetare, ne am pliroforisit, cg jaluitoral cere o datorie cu care ailtinprumutat pe prea sfintia sa, proin initropolitul Nictarie, in vremea and seafla mitropolit, pentra care datoriI ale prea sfintiei sale proin mitropolitul fiin-du-ne sciut, a la 16tul 181J Maui 1, cand ail esit din mitropolie fgcutalt mitropolit, prin hotgrire obstéseg intiiritg de Domn s'at1 ap6rat mitropoliade acele datorii, fémaind indatorat chiar prea sfintia sa proin mitropolitul a'sTplati datoriile sale, si acum nefiind aid niel prea sfintia sa proin mitropolitulcel ce esto dator, niel prea sfintia sa halea mitropolitul, r6mane sg fie faluitorulinggduitor pang se va Iiniti vremea i vor veni prea sfintia lor mitropolitiT

atunci arkandu-se cu zapisul ce cere datoria acésta, ce urmare se va facepentru alte asemenea datoril, se va face si pentra ac6sta. 1822, Aprilie 23

Mihalache Mann Constantm Negre, Grigore Romanit.cod. 101, Ella 96.

De la Epifropia sfintei, mitropoliti a Ungrovlahieti, catre Damnilati vel LogoPtul.In do3 ráluitortil Antonio Lorentis, afétandu-se inaintene ca acéstg jalbg

a sa, am luat pliroforie de eererea ce faco, pentru care si facem ar6tare cg 1cestfel de maclea a pliitiT unor acest fel de banI prin hrisovul reposatuluI DomnAlecsandru Vodg Sutul dezrobit sfanta mitropolie, fernaind ca acele datoriIsg, se pliltés.g de cgtre prea sfintia sa proin mitropolitul Nictarie, precum dumitaleeste sciut. De aceea eti unul nu pot fi indatorat ca r6spunderea acestor bag,mal vèrtos focmaT acum si la o acest fel de vreme, ci jaluitural va face acéstgcerero la prea sfintia sa ande se aflg, i dupg Iiintele de Milne., in dreptatilece va avea va si da r6spuns, neav6nd eli acésta plirecsusie : a plati fétnä§iturilealtor mitropolitI. 1822, Aprilie 15.

Al Ungroolahiel epitrop Troado8.Cod. 101 fila 36.

Nesiguranta In care erad mai Cu sémä femeile de a merge nópteape straqi, din causa o§tenilor turd i pentru ca nicl bArbatil sä nulipsésca de la paza caselor lor in timpul noptel, octdrmuirea se vedesilitä a ordona MitropolieI, la 12 Martie 1.822, ca «sfintele rugäciunlale deniilor, care sunt inteacéstä s6pt6mana cea mare a patimelor»sd nu se facà nóptea, ci indatä dupd sävär§irea vecerniei «flind-cd nupóte norodul inteacéstävre me a lipsi din casele lor nóptea afara».

De la ochirmuirea Valahiel.

Proa sfintia ta arhiereule Troados, vechilule al sfintel Mitropolil, fiind-crtse apropie sfintele rugaciuni ale deniilor, canto sunt i inteacesta septemana,cat §i in septemana cea mare a patimilor sa dal proa sfintia ta porunea atatla bisericile de prin terg, cat §i la preotiI

mahalalelor'ca deniile s'a se faca' in-

dat4 dupe s'avirOrea vecerniei, care se obicinuesce la 9 c6sufï din di, iar sii nuintre in vremea nopte, fiind -eh' nu 'Ate norodul inteacéstil vrenie a lipsi dincasele lor neptea Mara. 1822 Marti° 12.

Grigorie Ghica, Barba Váctirescu, Mihalache Ilfanu 1).

§colT §i culturi publica.

De §coli i de culturd publicd nu incape vorbä pe timpulmeritel. Ambele focare culturale din Bucuresci j Ia§1 sunt stinsemomentan, iar putinii scriitori sunt rifssletiti in térd i peste fruntariI.Naum martor contimponan al evenimentilor represintd de alt-mintreleaacest timp i ca prosator §i ca po _t. Apelurile lui In prosd §i mal casémd in versuri la unirea tuturor pen tru salvarea patriel, sunt demne detòta atentiunea istoricului. Citdm : aTänguirea Orel Valachiel asupra ja-fuluT §i dardpdnärel ce fäcut streinif, tälhari great, Rugaciunea Pa-trier, «Sfätuirea Patriei cdtre fin. SM» in care ea, Patria imputä tiilor ei ca :

cNicT limba mea ce ve cresceVoI nicI cum no invetatY»....

C4tigul moral a fost mare, ori cat de putini vor fi au4it acea mar-siliezd a luI Naum in care el strigä :

«Roman): ticalo§I §i vrednicIPan cand a§ia nemernicI

chinuitI ?Nu ye de§teptatI °data' ?

1) Cod. 98. 327.

1.54 V. A. URECHIA.


VaT de voT. ! o sa peritl !Nu simtitl ce otraviti§i de tot nesuferitaE robia pentru ?

Orl :(Frat'l romAnY, acum e vremeDe pagan): a nu ne teme,SaritY, saritI s scapam§i puind crucea nainteTotl cu ast-fel de cuvinteS'a facem un juramInt!

Paris Murnaleanu va asocia in curénd §i el lira lul la acea a luiNauru, pe cAnd in Moldova Beldiman va serie nemuritorul s poembatjocoritor fanariotilor «jalnica tragodie».

Cu incetarea DomnieI lul AL N. Sutu incet&A de sigur §i repre-sentatiunile de piese in limbo strAine de la teatral DomniteI Ralu Caragea(din Sir. Fontenel, la ci§tneua ro§ie). In privinta acestui teatru este deremarcat actul prin care Domnitorul stabilesce o specie de comitetinsärcinat cu censura pieselor ce se represintail, ca sa nu atingä, bunelemoravuri, dar mal' ales sd nu fie contra guvernuluI 1).

Aprópe t6tii activitatea tipografica in timpul resmeritei de la1821 se märginesce la impriman i de manifeste.

Administratiunea.

Ce administratiune mal putea fi aceea de la Ianuarie 1821dupamórtea lut Alex. N. Sutul, pana la intrarea Turcilor in Bucurescl inMal acela§ an ? Numai de la inceputul lui Iunie 1821 afläm certe actede natura administrativa: Cate-va l'incluid de Vätaft de plai(i, adupà,porunca lul Kehaia-Bel 2). 0 declaratiune a vätafului de piada- GheorgheGh. Munteanu, cét va fi cu bländete printre lelcuitori, din 25 Iulie 1821.

1) A.m adus acest act important la cap. istorioï proprie a domnieI luT Al.N. Sutul.

2. Asa este rinluirea lui biv vol polcov. de SeimenT Manolache Cutaridaca Vataf de plaiul CampineT, In 23 Julie 1821.

Cu cartea Otairmuirel Valahile din 27 Iulie, catre ispravniciI;ot sudPrahova, se vestesce numirea de Vataf a luI Cutarida (semnatI Mihalache Mana,C. Negro si Alex. Nenciulescu). Alta numire de Vataf la plaiul Teléjin, din 28tulio 1.821. Cod. Originale la Bibl. Urechia din Galatl.

156 V. A. URECHIA

In Februar. 1822 se rinduesc noi vdtaft la plaiurl §i Caimacamiäscrid la ispravnici urmAt6rea carte deschisà:

Porunct pe la judetele ca plaiur, in ,!pte.

Dumnévestrg boierilor ispravnict ot sud facern dumnevestrg inscire, cg v(itasit de plairi ce s'al: orinduit acam not s'ati legat cu strgsnicieasi cu zapise a na face cgt de putin jafuri i ngpiistuirl 15cuitorilor, dänd si che-zkie, cl vor pIzi coprinderea ponturilor din cartea de viitkie ce i s'ail dat acumintocmat, ci dar sg chigtnatt pe vätaful cerett cartea väTásiel si ponturilece i dat acum, pe care citindu-le cu intelegere, sg ile datt iargg inapot

sil avetf ingrijire i neadormitg privighere de pgzesce vgtaful intocmal le-gittura sa, lar and fi ve( priceps ea cgt de putin abgtut in urmgrt de ¡atolsi nedreptätt nu numai sä nu'l inggduitt, ci fitirg de ziibavg sg ne insciintattcl ne urmgrindu-o acesta, sI scitt cl si dumnévestil pentra neingrijire yeticgdea la invinovkire, ca si vittaful, si de primire sit avem insciintare.-1822,Fevruar 22.

Grigorie Ghica, Barbu Vgcgrescu, Mihalache Manu, Constantin iVegre.Cod. 98, pig. 821.

Maril vornici avènd a primi un avaet lunar de la \T'Atan i de plaiuri,cunoscut sub numele de slujba Vorniciei, Otceirmuirea gdsesce cu caleca Vornicul sä numéscä direct i pe Vätafii din judetele transoltone.Acéstd numire de vätaft se face cunoicutti Caimacamulut Craiovel,in 8 Martie 1822 prin actul urmAtoril :

De la otdirmuirea Valahieicatre Dumnaul, biv vel Cgmttraul Costache Sarnurca, Caimacamul Craiovei.

Din porunca M'Aria Sale Luminatulut Hagi Ahmed Pasa, insciintgrn Dumcg väTásiile plaiurilor dintr'acele 5 judete s'ari dat in alegerea Dumndlu1

vel Vornicu de dra de sus, dupg vcchiul obiceig, dupg care ponina i dupg niza-mul ce s'ail dat i lúa in 12 judete s'ati fgcut cä'rtI de vátasie, unde trecutIn carte la fies-care plaiul si avaetul ce s'atí intocmit a da la Dunmelut volVornic in fies-care lung ; i s'art dat i ponturt ce sunt obidfnuite a se da im-preung ca cartea Dvorniciet, ce se da in judete, ea sg scie i vä'taful sg urmezeca slujba Dvorniciet in plaig ce este a sa intocmat si ala ati rinduit D unnélutVornicul, välast pe cei mai jos afetatt earl viltast all dat i zapise cu che-zäsie aict la Otcarrnuire, dupg cara zapise se trgrnite si Dumnétale copie, cave4I leggtura lor, a fi sciutg ; deosebit indatorat tott viltasit spre a li seda si de cgtre Dumneta povgtuirile cele caviinciese i apot sit mergg in ;

ci dar sg aibI Duinnéta ingrijire in t614 vrernea de urmézä,' i pázesc vgta01

plaiurilor ceprinderea ponturilor ce dat i legiitura zapiselor ce ail dateu cheziL iar care se vor dovedi cu. urmiírT. Impotrivii, nu numaï A, se opr6scgde acele pornirl role, ci s ne si insciinteze, ca sì i se fuh pedépsa si sa seorinduiasca altul.-1822, Martha 8.

Grigorie Ghica, Barbu recchrescu, Constantin Aegre I).

Continua a 11 maT mutt de cat ori cand plaga satelor din plaiurlFhtaful. Satele reclamii.

In 27 MaT -1822 Otecirmuirea Valahiel tramite o noud carte des-chisa catre Ispravnicl in udetele carora sunt plaiurl, desaprobandabusurile acestor tunctionari.

!STOMA ROMANILOR 157

1. Anniele vátasilor

Gheorghe, Logof6t Botea la Cozia sud Valcea.Costache, Logofel Piersiciénu, la Hurez sud TAlcea.Tudorachi, Logof6t, la NovacT sud Gorj.

la Iralcea sud Gorj.Cod. 98, pag 222.

Eaca avaeturile VornicieT In 1821/22:

Avaeturile Duninellor veliÇilor Vornid cuna s'aií pus in

talent

150 plaiul Ramnicu, sud Slam-Ramnic.300 Sranicu

sud Buzëil300 Parscov400 Plaid despre BuziRi

sud Saac.600 Teléfe'no750 Plaiul Campinei sud Prahova.200 Dambovita

sud Dambobita.300 Ialomita300 Argesil600 Loviscea ce'T qice i CanenT

sud Arges.

150 Cozia sud Valcea.300 Hurezul300 NovaciT

sud Gorj.300 Vulcan ulj150 Plaiul MunteluT sud Nlehedinti WI dice si

ClosaniTCod XCVIII, png 321.

La acestea eitrOnu s'ail fiicut acum.

filcut si aces-tea a doua qi.

De la otckmuirea Valahiei ditres Dumndlor boerit ispravnici ot sud.

Am luat Insciintarea Cli 16cuitorit plaiurilor dintr'aeest jude ali ajuns lapr6stti stare si d6ripinare, fria unii dinte6nsil s'ati i strtimutat din locul lorrisipindu-se prin alte sate si loeurt ascunse, care adista cercetindu-o no-ampliroforisit di nu cargo din alta, fun numat din pricina Vitasilor de plaili, eh'se orinduesc din timen): str-éinT, cart nesciind starea i puterea satelor, ci pentrual Ion enteres In parte silindu-se, lasi la o parte a kit datorie cea d'intòiti In-grijire ce se cuvine a avea ca si imble printie Ricuitort cu cuvinte blinde sipe cet neputinciost m'atiple, si pue si de la sine pentru unit cet vede ci-qutt la desnidijduire, ea ea Incetul si'sT ia al sa, ci cu sëlbiticie i neomenieargtându-se In Implinirile datoriilor Ion, 16cuitorilor cefindu-le ca grabh' si allor enteres mal ca asupri ciubindu-1, din care pricini, se face si deripinaresatelor, nesocotind niel puind In gind, ci plaiurile sunt legate degrumazul lor

spargerea satelor, este invinovitire de m6rte ; dar si Dumnévdstri isprav-nicilor nu suntett la mal' putinii Invinovitire, cind nu yeti priveghia urmirilevitasilor, si ziticnitt 1.6'11 cu mijI6cele ce se envine si la neputintä si se ico-nomisései si si se ajute si cu s(-tiOminturt ; de aceea dar ca hotirtre s'ati lipsitvitasii ce ati fost pina' acum dinteamindoug plaiurile si alegênd din pimh-tent 6ment sciutT si cercatT In slujbe, am ortnduit la plaiul Teleajenulut peMoise Polcovnicu i la plaiul despre Buati pe Misma Medelniceru, pe al ciroranume iati ci se trimiseri i cirtt do vitiísit; ci dar Indati ce le veff primisi-1 chitimatt pe acestia co se orinduesc vamest i mácar de nu vor vrea siprimésci a se Marca cu vátliìil2, Dumnév6stri facett a primi negresit,dindu-le porunci, ea Indati si incunjure t6te satele, si mingie pe 16cuitortsi dea chezisuire ci vor aduna pe toff lö'cuitorit cet strimutatt la locurile lorsi la grabnicile cererT si tmprumute plaiul cum ají urmat si alto ditt si miliurmézi acoja cart voesc si se silesc a tinea plaiurile In stare buni, dindu-lebune nidejdil eh' slujba le va fi cunoscutä' si vor avea bune r6splitirt efind seva au4i ci plaiurile s'ail Intregit i paree bine lticuitoril, careto nu are si fiesupérat ea alte dirT dedil numat avaetul Dumnélut Vornicul de téri de jos,cit se coprinde In cartea fa:Asia dea si avaetul dirteT ce este obidnuit,iar nu mat mult, si de armare ci ati pus nizamul acesta, In faptti si ayer('Insciintare.

Mihalache Manu, Constantin Negrea. Romanet. 1822, MI. 27 1).coa. 96, pag. 276.

1. Porunca ce s'a filcut la jaiba lb'cuitorilor ot plaiul Teleajenuluidin sud Saac pentru Mihalache vataful plaiulut ce asuprit.

De la otckniuirea ValahielTott licuitorit din plaiul Teleajenulut sud Saac, dupi plingerea ce prin

jalbi ati Wat citre slivirea sa Hagi Ahmed Pasa asupra luI Mihalache ce acum

158 V. A. URECHiA

ISTO RIA ROMÂNILOR 159

O intervenire a löcuitorilor din plaiul Campinii in fav6rea unuivdtaf (rara avis) cinstit §i bland, gásim, din Mg 1822. Otcdrmuireao tine in seamdi).

Eforia Astinomia, noua politle a Capitalei, de care ne-am ocu-pat aiurea, functionézd ci greti. in 1821, din causA cá lefile func-tionarilor ei nu furd pldtite decdt pdnä la Octombrie 1820. in 17 Fe-bruare 1821, «Caimacamil Orei rumanesci» r6spunçlénd la un reponal acela Eforii, declara, cd nu are do unde sd-i dee fond de banT,

se afla fatal de plaiti inteacest judet, ca pe de o parte s'ar fi nä'pastuind intrutóte de catre numitul, iar pe de alta niel' nu li se da vre-un ajutor la pasa-rile ce al-1 precum li se da de catre cel-l-altY vatag, dintr'a carda rea urmarece se Ora' catre el s'ati spart i plaint ingreuindu-se si ca dajdia acelor f u-gari ; cu t6te el se poruncesce ca aedo zabava sa se sc6ta piratul vataf sisa se orinduiasca altul in locul luï, dar spre descoperirea adevgrulul orinduimpe Costache Logorétul, ca sll mérga acolo in plaiii, unde prin ajatorul dumnélorboerilor ispravnig ai judetula s'a" cerceteze argtarea jilluitorilor i oil catejafurI vor dovedi ca ati cercat jaluitoriI I5cuitori de catre ptratul vataf, apu-cêndu'l orinduitul mumbasir ea stramtóre, sa'l despagubésca infra teite i apoi.de urmarea ce intru t6te va face, sa ne aduca curará, pliroforie, spre a se da&arar de odihna 15cuitori1or. 1822 Maig 14.

Mihalache Illanu, Constantin Negre, Scarlat Graclisteanu vel Vornic.Cond. 86, pag. 261.

1) De la otalrmuireaS'a vgdut cererea ce facetI printeacésta jaiba, ea vä'taful Constantin ce'l

avetI acum vataf la plaiul Camping prin chezasia Setrarulg Grigorie, fiindplinantén, carele se afla ca buna orinduiala, s'a nu se scbtll niel. sa se olla-duiasca altul In loca'1, primita dar este OtcarmuireI cererea v6stra ; pentru careporuncim i dumnév6stra boerilor ispravnicI al judetuluT, s'a fifí f6rte cavighere i inane aminte, ca purtandu-se numitul vataf ca bulla ortnduiala, faraa face catusl. de putina nedreptate, sal jaf si fiind chezas tot SetrarulGrigorie si se va multami i plaiul de dènsul, prin scirea DumnéluI fratelevel Vornic, Aspundênd hotaritul havaet, sa nu so schimbe, lar nepurtandu-seca bulla orinduiala, precum mal sus 4icem, atuncI atat dumnbv6stra boerilorispravnig, cat i va jaluitorilor, s'a fitl datoel a da de scire Otcarmuirg, cacercetandu-se i dovedindn-se vinovat, s'a se sc6ta si s'a tie orinduiasea altul Inlocal hit 1822 11faiii 25.

.7111,h alache Manu, Constantin Negre. Romanitis.Cond. 06 pag. 274.

160 V. A. URECHIA

pana cancl va veni Domnul in scaun, totuV p ntru ca sa nn se deezaticnire i necurmare la cercetarca boalelor politiel, ce pana acumse sevèr§ia printeacésta Casa, care este un lucru din cele trebuin-citise, qicem cit numirea Astinomiei s6 se prefaca §i sa 1.61-nana ia-ra0 Casa de privighere, precum aú fost mal nainte»

In consequenta se desflintéza epistatii de ora, rOmènand numeltamenii ce se pot pläti cut 5000 talen'," subventinne de la MönastireaDistrita. Eforii Astinomiei Barbu Vacärescu §i Gr. Romanitis cerusera,In 27 Ianuarie 1821, sa se oblige §i alte 3 mönästirt: Tismana, Cozia

Campu-lung a da §i ele cate 5000 tale!' pe an Astinomiei, de Ore ceele fusese alta data consacrate intretinerei spitalnlui de la Dudesci.Caimacamia nu aproba ce.rerea i reduce budgetul Astinomiel, redeve-nita Casei de privighere, la subventdunea de la Distrita.

Budgetele, ne arará cit acéstá im.-.titutittne a incetat de a maiavea atributiuni politienescf.

Simbriile Case privigherg

150 talerT Casierul.60 2 Un logore't al Casa.

100 Doftorul.100 DoT arniiutI trebuinciosT aT.60 PaznicY de la lilza'returile ot VacArestr i Colentina.75 Cheltuiala bisericeT do la spitalul Dudestilor, Insit:25 Preotul.25 Cántäretul.25 Unt-de-lemn, fìícli ramae 1).

1. No % CaimacamiI grel rumehneset

Cinstitilor Dumnévatrii fratilor boeri eforI al AstinomieT, am vOnt ar'étareace facett Dumnèv6stra, pentru starea AstinornieT, eum cit isprilvindu-se eapitalulce all avut Casa, numaT pan4 la sfirsitul luT Decembrie s'ati pliltit lefile timenilorce s'al aflat In slujbit' si cum cit epistatiT i col-1-alt1 ómenT fac strigare, ca orTsil li so ri5spund'a lefile i di se afle si de acum inainte slujind, orl s'a fie slobcollsresi cante alt mijloc de chiverniseara, cerêncl Dumn6v6strg féspans de armare.La care féspundem DumnévóstrA, crt de a se prindui vre-un irat acestiT Case cacare s'A se pótrt tinea Astinon3ia ca sciintii i cheltuelile ce ají avut prtn4 acum,de o camdatii mijloc nu este, prinri cand va veni Domn In seaun. Dar iarlisT pentrttca sä nu se dea zgticnire §i neurmare la cercetarea 136Ielor politieT, ce pânä acum

Dup6 ce judetele de la munte furd cuatite de eteristl, ispravnich

se sävêrsia printeac6stä Casa, care este un lucra din cele trebuinci6se, 4icem eanumirea AstinomioI sg se prefac i sg rënitie iaräsI Casa de privighere precumari fost maI nainte, de aceea Dumnévelstrg yeti lipsi pe epistatil ce Wail aflatOng acum i verf avea in Jucrare numai pe 6meniI ce se insemnézg mal jos,earl si mai nainte de intocmirea AstinotnieI s'ari aflat inteacéstg slujbg, urmän-du-li-se r6spunderea lefilor de la tlintêiil de Ianuarie a urnigtorulul lét, precumse aratg i sg se konomiséseg eurgerea acesteI cheltuell a Case)." privighereI Cumg* talen l 5000 ce IT iea Casa de la mongstirea Bistrita i cu cel-l-alt putin cemg are Casa, si pentru ceea ce nu se va ajunge, in vreme euviinci6sg se vaface chibzuirea cea frebuinci6sg, iar pentra cheltuelile Astinomiei ce s'ail urmatIn curgere de nouë lunf, de la trecutul April si Ong la sfärsitul lui Decembre,sil asternetl Dumnév6strg socotelT curate ci dimpreung cu deosebitg insciintare sille aducerf ea sg se ineheie. 1821 Fevruar 17.

Mitro polit, Grigorie Brancovénu, Constantin Crefulescu, Grigorie Ghica,.Tstrate Crefulescu, Dumitrache RacoviM, Grigorie Baleanu, Mihalache Manu,Grigorie Filipeocu, lordache 8latineanu.

Cod. 99 fila 104 verso.

Catre Dumnélor cinstiM boierä otcarmuitorl al té'reä rumanestl,de la Eforia Astinomiel.

Sciut este Dumn6vcistrg, ea la trecuta lung a laI Aprilie, dud s'aii intocmitAstinomia, prin obstésca anafora a Damn()lor boierilor i cu intgrire domn6seg,dupg trebuinta ce al fost de left a se r6spunde color ce erail a se afla in slujbg,ni s'ail dat poruncg in scris, ea M. plgtim pe fies-care lung ate talen l treI mil,dupg care urmând nol am atria in slujbg pe totI 6meniI eel trebuinciosIs'ati ri5spuns deplin lefile pe t6tä luna, dar fiinri-cg la trecuta lung a luI No-embrie se isprgvise eapitalul CaseT, am fost fgcut atuncY anafora care réposatalinfra fericire Domnia sa Sutu Vodg, cerénd ca sä se orinduiaseri de unde se vachibzui venitul cel trebuincios, spre a se patea tinea finta AstinomieY, cari sgavem poruncrt de urmare.

Pe care anafora o aläturgm a se vedea si de care Dumnévtistrg, dar zg-bovindu-se rbspunsul, s'ag intimplat i Wig 314"riel Sale si asa nu am luat nicIo poruncg. Epistatil ce se aflg in slujbil, clupg cererea ce all fácut a li se dacimbria Ion, aflandu-se mal ales 6menI sgracI i insgrcinatT cu case grele, amfost silitY a lua ban): cut imprumutare si a le plai, cgcI A.stinomia alt venit nuare cleat name. talerI 5000 ce sunt orinduitI a lua pe an de la mkgstireaBistrita, carI i aceia in patru câtiurT iar nu odatg, i mgcar cg noi puce-Bergin in cuget, ta sil tam simbriile epistatilor, dupg ce am vOut lungimea 1361e1

Istoria Romdnitor da V. A. Urechid TOM. XIII.

ISTORIA ROMAINILOR 161

numitT de aim Otcarmuirea din Bucuresd,reluarä administratduneaTor. La Campu-lung continuä vechiul jude/ al pirgarilor cu giudele in

MarieI Sale luI Vodä i dui:at ce am véolut a Casa mijloc nu are de a le plkisi s fénae numaI Casa de privighere, dupä cum s'ail aflat i maI nainte, darnu am indriíznit s o facem, sciind c intocmirea acésta s'ail alatuit ca anaforaobtésc i ca Infärire domnésa, f.ìtr decNt am chibzitit, ca s maT tinem trébainfra a sa fiintii cum vom putea, paril se va indrepta Muiria Sa Vodä, i atuncIdandu-se anaforaua i fácéndu-se cunoscutii starea trebiI, s5 se dea hotarireaInteun chip, prectun se va gsi cu cuviintä de atre Maria Sa. De aceea acumfacem cunoscut Dumnévésträ, c epistatiI totI se aflä in slujbN Oda' in ceasulacesta, dar simbriiie féspuns numaT ptioN la sUirsitul trecutuluI Decembre,

cerem povétuirea Dumnévcistra In ce chip sit urmgm sri 'I mai avem In slujbädupil cum s'ail urmat pfinä acum, sail sä le dgm drumul si sll remNe Casa deprivigehere precum ati fost ? si de va fi vointa DumnévéstrN, ca s 'I maI avemIn slujba, sN ni se aréte de unde avem a lua baniI ceI trebainciosI pentru res-punderea lefilor, aci ómenii fac strigare, ca orI simbriile sä. li se respunqii

slujésa, orI sN se slob6dA, ca s mérgä aVf. auta alt mijloc de chivernisélii ;iar pe liIngä acestea tóte adilogNm si din parte-ne a dice, cl spitalul Dudestilorce este supus sub ingrijirea acestiI Case, la lét 1796, and zidit si s'ari In-tocmit de atre r6posatu1 infra fericire Maria Sa Alexandra VodN Moruz, prinhrisovul ce s'ag facut atuncI, intro alte veniturI ce s'aìl orinduit i-ail dat sitreI m6nastiff adecA Tismana din sud Gorj, Cozia din sud Irtilcea i CAmpu-lungdin sud Muscel, ca sa le aibä pentru intimpinarea cheltuelilor sale, care mö-nlstiri mäcar cl in vremea armieI rusescI, cu sfat de obste al prea sfintiel lorarhiereil ëriI i al Dumnealor boierilor s'ail luat de la spital si s'ail dat aiureadar avem sciintN, el in cartea ce s'ail fäcut atuncI de la Comitet pentru depgr-tarea lor de la spital, lice acest cuvént, cl and va veni vremea caspitalul trebuintä de cheltuell, mönästirile sA nu se ma)." dea iarli InapoI laspital de vreme ce ca sfat de obste s'ail luat odatä i s'ail dat la alte locurI,fNede at ca sinisf ora ate trele sI ajute la acaa trebuintN. Inteaceafézinandu-ne, 4icem, cN de se va bine chibzui de atre Dumnévéstra pentru cas6 nu se stingN finta AstinomieT, care socotim a este de trebnintil a se aflaIn lucrare, pentru pricinile care le aréTám in anaforaua cea greceasa, sI se In-datoreze acele treT m6nastirI a ne da ajutor pe fie-care an cu ate talen l 5000,earl' fac talen I 15,000 si ca talen l 5000 ce art m6astirea Bistrita, prin iconomiace nädäjduim a face, sI pdta tinea finta A,stimoniei ca epistatI i ceY-1-altI 6men1ce i-ail avut pginN acum, i orI in ce chip s'a avem iéspuns de urmare; i atreacésta, sä fie pormica DumnévéstrN, a ni se incheia socotéla pe 9 lunI, de laAprilie intikä si pAnN la sfejrsitul luI Decembrie la 1820, fiind neincheiat ca

16 V. A. tHIECitii

frunte. La 21 .April 1822 Otcármuirea rinclui epistat la ora§ul CAmpulung (Muscel) pre un Dumitrache Uriianui).

Numirea ispravnicilor se fd.ou prin alegerea Pa§ei din Ducuresci.uBac§i§ul» sub ori-ce formä, mai mult decát ori cánd jucâ rol mareIn aceste numiri, cari nu se fácurâ in vedere Cu nevoile judetelor, cicu cdstigul ce putea HA dobandésca Seraskierul ostirei turcesci §i eeldin jurul luï. Ord§enil din Slatina (Olt) 1§1 permit, in Mai 1821, sá céräde la Otcármuire sä h se dée pre vechiul zapciii, pre care'l gáséailmal de trébä.... Otcarmuirea serie ispravnicilor de Olt, sa reprimendezereclamantil :

Dumm5v6straboierilor IspravnicI ot sud Olt, dinteacésta jalba ce ati dat catreluminatia sa Pasa jaluitoriI acestia ce se vtid iscalitT, din orgul Slatinet, vetïlua indestula pliroforie de cele ce ail jäluit, pentru care, din porunca LuminatieISale, scriem dumn6v6stra, ca chiamandu'I inainte-v6 si cetindu-le acésta pommela n6stra, sa le daft a Intelege sa se astimpere de acest fel de cererI, cautandu-§1 fie§-care de tréba sa, cil vor patimi nevoIe, cad nu pot §ci el maI bine decat Luminatia sa Pava, car): din amandef zabitil al' acestuI judet este maI bun0 care este maI rki ? adecii cel de maI nainte sail cel de acum? 0 acésta nu estea lor datorie sii'l aléga, ci Luminatia Sa, ca un Seraschier ostirilor ce este, pe cinevoIesce orinduesce 0 el urraézji cu totiï sa fie supu0 al primi; pentru care alor Intelegere 0 *Asir° de acest fel de urmare 0 cerero, va avea otcarmuireaféspuns de la dumnévdstra, spre a sci ce arkare sa faca' Luminatiei sale PapI.1822 Illaiil 27.

(Cod. XCVI pag. 275). lifihalache Manu, Constantin Negrea, Romanitis.

Dacä in timp de pace 0 liniste ban dele de hoti cutreerati jude-tele, ce nu era de temut de la ele in urma resmerilei abia r'épusä. ?*i nu era de ajuns, cä bande de hoti se formati in térä, mai nävä.-hail ad i §i de peste muntl, din Ardél. Aceste cete de hot! din Ardéalnu numal prädati in Ora rumánéscd, ci 0 tinéti calea la top' calf tieacolo, cäutaii sä se intérca in térd, la casete lor, dupd indemnul °tar-

sa se vacra venitul §i cheltuiala, ce s'ail urmat In curgerea ace0iT vremT, sa nise rgspun4a si baniI ce tree cheltuiala maI mutt dimpreuna cu dobanda lor, carese va arta In perilipsis ce aveam a da, fiind luatI cu Imprumutare. 1821

Ianuar 27.

Barins racecrescu, Grigorie Romanitis.1) TOT cartea In Cod. XOVIII pag. 332. Este copiatil dupa cartea data de

Al. N. Sutul la anal 1820 (VecjI acelaqI codice f6ia 208).


muirei si a Pasei si-I jäfuiail, de nu mal cuteza nimeni sä apuce de laBrasov ori Sibiii calea spre Ora rumanésca 1).

Contra bandelor de hotT, Otcarmuirea luä mèsurile poiibile, darce putea ea face contra acelor serhatlii, cart nävälead pcin satele dinvecinatatea Dunärei si le jäfuiail de zaherele, vite etc. ? Am adusdeja acte relative la asemenea fäptuiri çi reclamatiunile umilite aleotecirmuirei, mal ales atre «Prea luminatul i fäckorul de bine IIacäPasa Muhafizal Giurgiului» din 1821, Iulie 16, si cätre Mehmet SelimPap Silistra Valezi, din 11 A.dgust 1821.

CAP. XIII.Interveuirea kasial.Administratinnea MoldoveI sub Vogoride.Interventinnea

EnropeL,

Intre acestea actiunea rusésd. la Constantinopole incepe a devenimal energied. In urma uciderel patriarhului grecesc si a atAtor grecidin Constantinopol si din intréga Turcie, baronul Strogonoff, repre-sentantul lui Alexandra I, comunicä Portei nota sea din 18 Tillie 1821.Prin acéstä notä. Strogonoff face istoricul misca'rel si a sfätuirilor ami-cale ce la timp Rusia a dat Turciei. Strogonoff vede cä se intinde inTurcia o proscriptiune generalä, care cuprinde pe toti crestiniilegea crestind sufere sanger6se batjocuri i eh' este de nepomenit taptuluciderel patriarhului in biseria, oficiind in çli de mare s'erbätóre cres-tinä. Rusia nu se astepta la asa ceva, mai ales in Moldova si in Va-lahia, al carom norod en'all contenit a da otcarmuirei turcescla, semnelenevinovatiel si a credintei sale.

1) Cestre cinstita chesaro-craiasca Aghenfie.

Din al gturata notg ce ail trgmis DumnéluT Caimacamul CraioveT,va lua destulapliroforie cinstita chesaro-crgiascg Aghentie, de hotiile pi alte fapte rele ce ailinceput a face In pgrtile loculuI nisce hop.' armatT ce ail epit din tinutul Sibiuluï.Pentru care pi not ea drept poftim pe cinstita chesaro-crgiaseg Aghentie, sä binevoiascg a face acésta cunoscat uncle se envine, ca de acolo sg se dea strapniceporunei pe la t6te satele A.ustriacescI a se eurma acest rää, ne mal fiind volnicTa epi in téra ValahieT, cad unii ea aceia nu numaT cg fac multe felurl de féutiitl, ciInch sunt i IndgrätnicT ca total calor ce voles° a epi din Ora nemtéscg Inpgmb"ntul lor. 1822, Iulie 5.

Mihalache Manu, Grigorie Romanitia.Cod. 96, pag. 13:1.

164 V. A. DRECHIX

«Puterea armelor trebuia sá lucreze dupä. socotinta Rusiel sprea mintui cele douè Principaturi de strenif carI ar U tulburat linisteadin !Mantra, dar puterea armelor uneltita fiind Cu intelepciune pnteasa fi avut un sfirsit folositoriti, care ar fi trebuit sa fie pus in lucraresub protectia uneI otcarmuirf indreptätóre §i pravileY, cum §i a trata-turilor can alcatuesc dreptul ob§tesc al acestor principaturi, nu pe te-meiul fanatizmului, nu spre a indestula patimile invechite. Cu mareparere de räil aü vèdut Curtea Rusiel, ea punerile inainte asupraacestei pricinf fost nici de cum intocmite de catre Pcirtä.,

otcarmuirea turcésca sérnana a nu bäga séma, ca este de trebuinta alinisti turburärile.

Strogonoff se refera la tratatul de la Cuciuc-Cainargi i dupa ceinsistä mult asupra uciderei patriarhului, Cu care fapta Tamil el bat-jocorit intréga Europa cresting, declarg, ca Europa nu !Ate sta privi-Ore nemiscata la stingerea neamuluf crestinesc §i la insultele adusereligiunel sale *i nu p6te Ingáclui ca un stat sa ameninte a tulburapacea pentru mentinerea careia ea a fäcut ata.tea sacrificif. In manaRusiei ar sta sa demonstreze Portef pe temeiul tratatelor de la Cai-nargi §i de la Bucuresci, care if dati dreptul a protege crestinif dintòtd Turcia européna, dar impäratul condescendent, pentru Turcia, semärginesce a-I aminti ultimele servicif ce i-ati fäcut Rusia. Cu acestscop II recomaudd nagsurile de luat pentru indreptarea situatiunel.Probeze Turcia ca este in stare de a schimba sistema actuarä, carenu permite guvernelor europene sä considere Turcia ca un stat cult;«Bisericile stricate §i pradate sä fie indata iara0 in bunä stare, pentrua servi la santa lor rinduialä. malta Hula sa int6rcä legel crestinesclpronomiele vechl ale el, garantandu-I respectul pe viitor. Cu acestmijloc Turcia va potoli in Europa indignarea pentru uciderea patriar-hulul de Constantinopole §i de batjocurile ce ati urmat nick-tea lul.

«136rta pe langâ acestea sä facä o deosebire Intre tulburätorf §iröcuitorif pa§nici, läsand in huiste pe grecif supuV §i cari se vor su-pune inteun termen hotarlt ; sä se linistésca principatele ValahiaMoldova, unde sa caute a atea iarg§1 rinduiala pe temelif statornice.Cu aceste conditiunl Rusia va rknane bine CAA Pórta. Dacä insa P6rtaar 'Irma alt-fe! §i ar arta prin acesta c urrnäresce un plan otärit,

ISTORIA ROMINILOR '165

166 V. A. URECHIÀ

contraria in vedere, cu care ea isl iea Vote vremurite si pentru careDomnul Strogonoff adus deja apunerile-inainte» ale stapanului"atund n'ar rémane Impératultil deck sa recunósca' cà Pórta s'a pusin stare de vräjmäsie pe fata impotriva lumei crestinesci i deci caea, Rusia, este datóre sä protéga pre gred, ((call se résboesc pentrua scapa de perire fiinta lor, cad n'ar putea s'a lase pe frati dui:a lege,la voia unuf orb fanatism.

Strogonoff termina nota sa (land Portei termen de 8 1iIe, ca saréspundä categoric la cererile Rusiel. Décá Pérta se va aré ta impotri-vit6re, Strogonoff are ordine sä. abandone Constantinopolea Cu togimpiegatii ambasadef rusesci.

La acest ultimatum réspunde P6rta, ca este in sistema el de a res-pecta tratatele i mai ales cele cu aiubita Curte a _Rusiei, dar ea de-clara» ea top ce! care Rind pedepsiti dupaivirea zurbalicului (grecesc)

intre ei Patriarcul grec, i alti arhierei suferit deck pedépsace li cuvenit si cä. defäimärile IntAmplate la unele bisericl gre-cesel n'az2 tost dealt neorinduelile pricinuite de netrebnicii din pr os-tul norod. Pérta adauga alcâtuirile, apelurile la arme in ora§e, §i,

inarmarea ob§tésca a némului musulmanfc n'afi fost, decal mgsuri neape'rate spre tinerea bumf. orändueli din launtru, §i nu privesce intrunirnic puterile prietenesa deosebitele star! a Raelii nevinovate.

Povatuirile date §efalui Armia trimesä de malta Púrta in Vala-hin ci Moldavia, nu avea alta directie, deceit a aduce la drépta cunos-cinta pe zurbagii, §i a curet ti aceste ,(01 de Ca' mai departe Nrtan'ait avut nia cum cugetul de a schimba rinduelele cele °data a§e§late,nici de a pricinui vre-o stramutare privilegiurilor de care se indul-cesc pomenitele provintii.

Cá indata.' ce lini§tea se va restabili,adeca' cand télharii, careivit in ferile aceste se vor isgoni de istov de acolo, diva in stér§itDomnul Moldavia Mihail Sup. §i lipiti cari aft fugit cu el ,pre-cum §i acei din véncletori cap aù putut sà fuga in pa menturile Rusia§i a Austria, vor fi estreidati tori stapcinira Turcesa, sad macar pefata pedepsiti acolo uncle vor flapucat a se adaposti, in flin(a ofiterilor,malta 136rtil, mai dice Vizirul, se va indeletnici indatcl cu orinduireaVoivolilor fi va avea cea mai mare ingrifire a se petzi tocmelele cele


vechi, §i a se apera privileghiurile amendoror terilor ca fi mai n'a-inte. «Inset' ,pomenitul Elciul, prietenul nostru, abatendu-se in po-triva tuturor qteptärilor i felret nici o pricind din cdrarea bunei cu.

astupänduil, urechea la aretei rile cele drepte qi curate ale Inaltei. Porti, qi pricinuind cuvinte slabe, §i impotriva obiceiurilor peizite deambasadori, aü aretat nemultamirea sa asuprapurtári stetpeinirisi §i ho-tel rit a set trage la Buiucdere, all oprit pe Dragomanii sa de a mai aveacominicatie cu Pcirta, §i a§a aü rupt t(ite relatiunile. Aqa dar mcicar cuporuncele cele in chip de notä, ce miuistru Rusiel ail primit dupä ivi-rea acestor intimplart, nu sunt intemeiate decal pre informatiunile cedupä cum se para putin indepärtate de adevòr el le all Infakat laCurtea sa.

Bunele cugetärI, insäst curätenia purtärilor Inaltei Portt in ase-menea imprejurarl, precum si in téte altele, in epoca nouà saü veche,nu sunt mai putin curate de cum e s6rele in ; ele stintapreciate de representantil tuturor puterilor Europet i cunoscute detòtä. lumea. Fiind decl cä. Elciul prietenul nostru s'ail tras la Buiucdere

curmat relatiunile, si fiind mat ales ca in potriva datoriilor salenict cum n'ati dat rèspunsul cerut de malta Pértä la o depesä scrisaprin Reis Efendi, la inceputul turburärilor, cätre Excelenta Sa Minis-truE str'äine In Rusia, malta Pérta a trebuit numal de catsà facä cunoscut de-a dreptul si fall mijlocire cartel Rusesct cele matde pe urmä ale sale cugetärl ce se ating de .pricinile si de actualacugetare deplin intemeiatä pe adevër si pe dreptate. Dupä acésta Inäl-timea Sa Mamie Vezir a scris pe larg Excelentet sale Ministrulut statulutcurtit Rusiei, ca data 27 Ramazan si iatd cum rdspunsul cerut a se dade malta Pòrtá la curtea ruséscd in vreme de opt qile, aU intrecutxu15 panä la 20 Oile termenul pus prin Pòrtä prietenalui nostru Elciul.Dar nind-cä. Elciul a infätisat o nota ex-officio, anume pentru a cere unrespuns, not 11 däm prin presenta : Intâl, némul Grecesc pricinuitor deatatea neoranduell, turburärt i räzvrätirl se aflä a fi din mos.', stra-mosi supusi i birnici Inaltel Portl, care Oita in 4iva de astä-qt a fostpriinciòsä acestut ném co covèrsire preste cat i se cuvine a face cä.tresupusi. Arhiereii mal vertos can sunt cdpeteniile némului si Grecil dela Fanariu, se indulciail de cele mai marl privileoiud, atat pentru pazire4

pontUrilor celor ale religiuneT, precum i intru obiceiurilelor. Niel intr'o vreme stapanirea nu s'a amestecat In pricinile

care sä atinga religiunea lor ; niel ()data n'ati violentat sloboda lucrarea credintii lor, nicl s'ail atins de bisericile lor, §i inca de cate orl vre.obisericä a lor ardea sail se räsipea, li se da voie, dupä cererea lor, dea o intocmi sail de a o innoi, intru cat legea mohametieésca iartä, i cutáte acestea nerecunoseötorf el de acésta mild a ceruluI, indu-plecat indemnulul unui Duh satanicesc, radicand stégul zorbalaculul-asupra stapanirel Inaltel Portl, ocrotitérea lor cea blandä. Inalta Pörtàinsä dépururea cu märire de suflet i milostivire, calität1 care ei suntnaturale, ail ales a alerga la mösurile rostite de indurare, ca, grä-bit a trámite indatä la .Palriarhul, Buiuruldiul cuprimpnd srátuirepriinciòsä ; aceste sfaturl ajunend la §ciinta Elciulul Rusiei, le.aaprobat §i ail luat i cópil. Adevöratul motiv ce avea trämiterea scri-soli! mai sus pomenitä. la Patriarhul, era spre a-I indatori, cad Pa-triarhul este §eful natiel grece§c1 §i puterea cea duhovnicésc5, a§aputea sä-1 aducä intru ascultare, sä impärtéscä in tote partiletémurI, spre aduce la euno§cinta §i a-§I mantui insu§I al sè'il ném,innadu§ind färä agitatiunl i Mrà vuet, incà din germene zurbalaculcare manifesta raelele cele rätäcite, atAt iri. capitala, precumintealte 041 ale impörätiet ; dar cu totul dimpotriva Patriarhul, efulcel ve'lut al némului sötl, era inteaceea§ vreme §i §ef tainic al com-plotoluf, cea mai mare parte a raelilor ce löcuesc in pärtile unde ela publicat blästömurile sale, in loe de a rifimane supu§i credincio§I,a prevestit de töte pre cel cu zurbalacul. Pentru acésta intre alteleJa Calavrita, tèrgu§or al Moreii, care este locul unde s'a näscut acestPatriarh, raelele ail fost cel dintaill a se ridica, a täia multime demusulmani §i a pricinui mil de grozdvil. Inalta Pörtä a luat lncredin-tare, cä. Patriarhul a fost pärta4 complotului §i cá zurbalacul raelildin Calavrita era a sa lucrare. Insa§1 märturisirea a unor supu§idin némul Grecesc, ce ail römas credincio0 la datoriile ion, ail con-firmat pe Peed in hotärirea sa. Drept aceia fle§ce care stäpanire aredreptate de a opri §i a pedepsi fârä milostivire pe ne§ce asemeneafäcötori de rele, spre a päzi buna orinduiald in staturile sale, §i

Intre norodul sOil, i maI ales in materie de rèsvrätire §i de zurba-

168 V. A. URECHIX


lacurl, nu trebue, neapèrat, sá faeà deosebire, nicl de religiune, nielde amlèmänturi, niel de stare inaltà, sa próstä.

Pentru acésta malta Pòrta indatä ce s'a incredintat de vinovätiaPatriarhului §i a tovarä§ilor s'él, aú scos pe cel dintal §i pentru ca sá nurè'mae acest post vacant, i-ail dat un succecor. Aa darä desbracandu-1pe Patriarh de darul sèü,§i lasandu-1 prost preot, l'aii fäcut sà suferepedépsa täleril capuluI, spre pildä, färà a avea in considerare timpul §iora osindirii sale. Elciul qice cä timpul i local acestel osindirl tre-bue a se socoti ca o defaimare mal Inainte cugetatä impotriva religief,acéstä afirmare este ca total fàrá temeiù. Niel odatà P6rta n'a avuto asemenea cugetare ; acéstà interpretare neapèrat gre§itä, niel o pu-tere prietind n'afi fäcut ; o asemenea idee n'a trecut prin gandul nimä-nul, fie in Imp6rätie, fie afarà din impèrätie. In star.5it tot dupä cumtractatul de la Cainargi intemeiaza ca adevèrat cä religiunea cre§ti-nésd trebue sá fie ocrotitä, chiar de n'ar fl niel de cum intemeiatdprintr'acest tractat ocrotirea ereOnilor nevinovati supu0 al InaltelPortl, tot-deauna le-ar fi dat dupe vechile indatorirl ale sfinteI legiMahomedanice0, dovadä este 6. Grecil care nu s'aii amestecat nieldecum in zorbalac sunt in cea mai mare lini§tire i sigurantä. InsfèrOt analele IrnOrAtiei Otomanice§ti oferä alte casar! de Patriarlfi,cari ad suferit peciépsa täleril capulul dupä. pravilele Impörätil,§i n'arfi de trebuintä sä eäutain acésta in istoriile altor téri, ca teite acesteanu-i färá euvènt a face luare aminte, cá Inaltel PortY nu-I este niel decum necunoscut, Ca sub Petra I Tarul Rusiel, Patriarhul a fost datmorti pentru vinovätia in care s'aii aflat, §i cd insuiT intr'acéstä in-tamplare s'a §i rädicat de istov trépta Patriarhésea din acéstä Impè-rätie. Acéstä armare flind eunoscutä in Istoria Rusid, este de mirat,Ca un ministru a§a precum este Elciul, canal nimic nu-1 scapä. a 'nusci, sä nu o cun6scä. Drept acésta o asernenea pilda in Innpèrätia Ru-siel gäsindu-se nu e indoialä, cà de-acum inainte nu se va mai face atatalarmá in acéstä afacere. Afirmarea ea malta Peirtä a poruncit sä serësipéscä. Bisericile, este cu totul färä : un numal multime debisericl staii ca i mal nainte in Tarigrad §i in Impèrätia Otomanicéscd,§i flice care ném sevèQesce inteinsele ale eredintel lor, far& sä fievre until supèrat, dar Ind and vre-o bisericä se räsipeve, asupra

170 V. A URECHIÀ

cereril raeliT, stapdnirea, cercetand pravila Mahometanicésed. §i puindIn lucrare dupä bunele rindueli, §i parinte§cilor ingrijiri, de care eaeste dépururea insufletità pentr credincio§ii supu§I, le acordA volea)dupd cum este de ob§te §ciut de a intocmi, sad a zidi din nod peacela§ plan, in sfir§it cu mare pärere de rad malta Nita se vedesilitä a lua m 'esurI, a aresta, a pedepsi §i a supune pe indäratnicii supu§1car.' s'ad radicat, atat pe mare cAt §i pe uscat, in WA intinderea Im-p 'érdtiel Otomanice§t1. Insä in cdt zurbaldeul §i indardtnicia, care pAndacum a facut atdta sporire va urma a se inmulti §i crece din oi in4i,cum póte sä se céra de la malta Pórtä de a desarma, de a schimbasistema ce ea urmézd?Inalta P6rta §cie §i nu se indoe§ce, cá proiectulresc6lel al Grecilor are de scop a provoca un zorbaldc ob§tesc, cu

tóte acestea Pòrta niel de cum nu s'a desbracat de acea milostivire§i indurare, care tot-d'auna a avutt'o catre supu§it s

Ea niel de cum nu s'a abatut din drumul blAndetel i al indu-111'0 ; In sfér§it ea n'a contenit de a ocroti, ca §i mal_nainte, pe aceicalf nu s'ad aretat aderentl al resvratirilor. Pérta a YAWL §i a sfardmatnumal pe acei call a 'd radicat stégul zorbahicului, Ea §i'a cjis : Zor-baldcul Grecilor fiind ob§tesc, purtarea mea catre ei trebue sa fie ca.§i catre top'. Nu-1 indoiala insa, ca daca o urmare de asemenea säintampla intr'o alta impèratie, in loe de a se purta cu atdta masurare§i blAndete, sabia rèsplatirel ar fi cadut asupra tuturor de ob§te.

malta Porta veste§ce din nod, ea fie§ce care din pricinile pome-nite sunt aeve a§a precum ea le-a infati§at in informatiunile sale ex°facia, din inCeput §i pdna asta-cp, §i ca Elchil le-a judecat subt ungre§it punct de vedere.

In intdinirile §i voroavele care a urmat asupra acestor pricini,Cu mini§tri unor puterl prietene, Pórta in curätenie le-ad dat expli-catiunï asupra deosebitelor pricinl de care este vorba §i flete caredin ace§ti mini§tri insufletit de un spirit conctliant, ad adeverit, caacéstä intAmplare drépta era in partea Inaltei Portl. Niel unul din etn'ad pomenit cuvintele necuviinci6se, care prietenul nostru Elciul §i

permis, aded, cà aceste masurl ataca legea cre§tinésea §i némullul Mesia, ci marturisese din potriva, ca. malta Púrt'a este silitd de alucra a§a, §i ca ea se pdrta cu dreptate, ea ne-a dat o noud clovadä a


statornicel bunel vointe a dreptäteT 5i a curdtenieï; curtea Rusiel,Cu t6te acestea, de i Elciul a recurs la nisce aa explicatiuni i aavut o asemenea purtare, malta Pórtä insA socotind pe curtea Ru-cid vecina sa, ca o prietinä euratd §i priinciósá., §i a cdrul senti-mente nu sunt la indoialà, ea crede cä buna intelegere päzitä intreinältimea so, i impérä.tésca sa märire a tótä. Rusia va fi in ved ur-matä, i ct1 Rusia tí va da o ureche priinciósä la talmacirile i 16.-

muririle oficial repetite de atätea ori pentru aceléi pricini. Cdt pentruTenle Valahiei fi Moldaviei, dorinta Inaltei Porti se ingrijefce de a lemdntui fi a le cure** de fädtori de rete ce sa a& acolo, pentru casa-qi intemeeze odihnä qi liniftea §i macar ca armele Otomanicescitrimese in aceste douë tëri aft isgonit cu ajutorul lui DumneVeil pe zor-bagii ce s'aii gä'sit acolo, aceste .tëri nu sunt Cu t6te acestea inca deistov mdntuite de ddmii.

In puterea tractatului, Malta Pórtei a cerut numai decdt, ca demai nainte Domnul Moldovei,tra da torul Mihail Sutu cu tovaraqii lui§i cdti sunt ca el, cari aü fugit, serc fle dati §i intor§i la stapanire. Dará.Elciul a arëtat inteuna prin notele sale mai nainte infa tiste,la careinca n'a avut rëspuns, ca curtea Rusiei prin o urmare de marime desuflet a luat pe ace§ti fugan i sub protectia sa ; insa intre puterea trae-taturilor, §i tocmelele care privesc o stapdnire ori alta, sunt una, §i

rimea de sutlet personaa este alta. Niminea nu ignorä, ca o stä-pänire nu póte a lucra acea ce 'f place i sä, numéseä, faptä mdrimede sutlet, i sä violeze tocmelele unui tractat ce ad incheiat cu altastäpanire. Cea mai huna faptä de märime de suflelt este de a implinitractatul §i Cu scumpkate 'Lde a-1 päzi. Acésta este gloria cea maiadevératà, care pote sA dobandéscO o putere.

Exträdarea fugarilor este socotitä de malta Nula ca un putictneapérat spre intemeierea bunil rînduel i a linitei, care este mo-tivul sirguintelor sale, turburarea care intäritä spiritele biruitorilorMusulmani este pricinuitä numai din fuga .5i neexträdarea unor a§a6ment. Aceste pricini adaog mânia dréptä, ce malta Pórtä hränesce inpotriva némului Grecesc. Din potrivä déc'ä ace0 transfugí se vorexträda, dupO tractaturi, de acéstá pildd mintuitóre va invéta i vapovätui pe Dorrinif cei noi pe cari i-va numi, va orindui, indatä

172 V. A. URECHIÄ

ce va ri siguripsita despre acésta. Dar in cat transfugii vor sta instarea lor de asta-çlt, si in cat discreditul va urma a fi acelasi, Malta.136rtei va fi silita a intarOia alegerea §i rinduirea Domnilor,du-se sei se occirmuiascà tenle de Cetimeicami ce 'ï-a §i numit, §i a seocroti l6cuitorii §i norodul de agalele ce are rinduiti acolo. Dar CurteaRusiei preferind a linisti discreditul si neodihna a until ném mare,decal a urma un soli% de protectiune la 5 sail 10 (5meni fugan, vaconfirma acésta dändu-1 Inaltei Port! in ochii a tlita Europa, adeve-rind ravna si scrupulositatea sa spre a pazi tractatul ; ast-fel gloriasa va dobandi o noud strélucire nitre puterile pazitifire cu credinta detocmelele Ion, si ea va adeveri printeacésta curätenia sentimentelor salecele pacinice i prietenescl. malta P6rta desävèrsit incredintata atuncIasupra purtärii eel viitére a Domnitorilor, se va ocupa cu numirearinduirea lor. In sférsit décä in vederea lumit ar pune in cumpänadreptateI si a adevèrului, de o parte dreptele cererf, si displacerilecele cu cuvént ale Inaltel Portr, atät in pricina transfugilor, pe cat sipentru purtarea ce aratá de cat-va timp Elciul, si de alta parte pre-textele cele réti 1ntemeiate, ce acest ministru a pus inainte ; de sigurcä n'ar gäsi cuvinte de a mustra pe malta Peirtä si Vita nedreptateaar cadea asupra Elciului. Asa dar pentru a mai presenta si acurnadev'érata stare a lucrurilor, se va tramite ac,ésta nota ElciuluI prie-tenul nostril».

Explicattunile date de Turcia nu justiticati de sigur purtarea osti-rilor turcesci din Principate si administratiunea Caimacamulul Vogoridedin Moldova, trista jucarie in marine lui Chihaia-Bey. La ce se reduceacésta administratiune a Orel in anul 1821-1822?

In Bisericel,la o erezie canonicd. Sub cuvint ca Gherasim Episcopulde Roman nu voiesce sa se intbreä in scaun, emigrat fiind in Bucovina,Caimacamul Vogoride, autorisat de Chihaia-Dey, declara destituit Epis-copul Gherasim i hotärésce a ridica la scaunul episcopal de Romanpe iermonahul Meletie, ldsat de Ghenadie conduator afacerilor epar-hie) in lipsa sa. Cum nu era in téra nimenea, care sä faca macar si-mulacru de alegere si cum nu se gasea niel un prelat, care O. consacredupä cam5ne pe noul Episcop, Caimacamul Vogoride tramite pe Meletiela Tarnova in Bulgaria, si acolo fu chirotonit Episcop de Roman de catre

ISTORIA ROMÄNILOR 173

trei arhierel greci, in contra candnelor, carel opria de a se amesteca lafacerile unei jurisdictiunl biserisescI din Ora. stréina. Noul Episcop necanonic Meletie, administra f6rte scurt timp eparhia RomanuluI, caci cuvenirea In Ord a Domnulul roman Ionitä Sturdza §i ca reint6rcereaMitropolitului Veniamin, Inca In '1822, Meletie nu numal Ca fu isgonitdin scaunul episcopal, dar §i argosit din arhierie i mnit persecutat deGherasim, care '0 va relua scaunul, precum la timp vom vedea.

Inutil de a ne intreba, in titnpul administratiunel CaimacamululVogoride despre mersul vre-unui ram : *coif, culturä publicä, justitie,comer, cdilitate etc., etc. Singura ocupatiune §i preocupatiune a gu-vernuluI, instalat cu Vogoride, fu de a se satisface cu prisosinta tótecereri'e §efilor oVirel turcesd, pe cand pe de altá parte, acel §efiCu atat maI putin Vogoride nu putead impedica ianiceril turd de apeach', de a jäfui, ha Inca de a necinsti femeI §i fete, fära niel o sflialä§i Inca i mat mult: de a ucide Moldoven1 nevinovati. Biserica carealta data era cetatea In care Inchinatorii îi ascundeafi averile In timpde grea cumpana, nu mal este respectata. Se sparg de cätre turd bise-ricile, uncle bänuesc cä concentrat ceva averl", pe cand cele malimportante mönästiri din Ora sunt intrebuintate de armata pentru sco-purile §i necesitatile sale.

Cu perirea ultimelor §huri de volintiri, la Secul, cu prädarea deturd a acestei monastiri, nu se termina i jäfuirea Orel. 1116ndstiri

care nu putead fi acuzate, cä aü servit de azil eteritilor, ca la SLatina, §imaI ales Varaticul, Agapia, Inca fur& Waite de turd. Dar in

Iai? Dar ce vorbim de Monästiri ? Turd.' ca sa póta präda, dadeailfoc cand la o parte, cand la alta a Capitalei Moldovel §i profitati despaira. §i de confusiune, ca sä järuiaseä casele émenilor. Mai gr6z-nice full jafurile i incendiile la evacuarea oraplul de catre ianicerli§i manafil turd 1).

ca §i and jafurile nu erail suficiente, turcil 10 permiteail de aopri pana i toaca i clopetele de a suna po la bisericl 2)

Neisbutirea negotiatiunelor Intre Strogonoff i Pórtä, fäcea pe

ATKA htoria MitropolieI pag. 207.Veill seris6rea de la 26 Deeembre 1821. adresatä din Iasi' MitropolitulnI

Veniamin, in Istoria Mitropolief Moidovei pag. 194.

corespondentele Monitorului Oficial frances de la 1.6 Iulie 1821, se scriedin Constantinopole : De vr'o cincl-§ése 4ile orizontul politic s'a po-somorit din notl. Baronul Strogonoff a intrerupt corn unicatiunile lui cuPòrta, plecand rä.pede la WA». Nota sus analizatä, Turcia a trebuit s'ofi trämis pe altá cale, direct Impkatultil Alexandru 1).

Acela0 «Moniteur Universel» (No. 200) mal publid. in 19 Iulie,o corespondent:A din Viena, dupä care acolo lumea se a§tepta la de-clarare de rèsboia intre Rusia §i Turcia. La Constantinopole se crede,cá Strogonoff a 0 dat ordine supu0lor ru0, sä"0 puná in sigurantäavutul i persónele lor. Strogonoff *i el se reträsese, cum vOurammat sus la Buiuc-dere, unde Pórta 11 pusä sub priveghere, sä nu fugä,veghind §i asupra actelor §i efectelor Arnbasadoruluf, la palatul Am.basadel rusesci.

Asemenea sciri din Constanlinopole primite la Viena, Impe'ratultinu sfat, in urma cäruia, se sporirä trupele austriace de pe frunta-riile Principatelor i ale Turciei. Rèsboiul e privit la Viena neevitabilintre Pen tä §i Rusia. Austria voia insä, sä se evite acest rèsboiü. Impe-ratorele el propune deci iar de a face pe mediatorele mire acele douèpu ten.

De altd parte §i Anglia se ins'ärcinä ca mediatelre, sprijinità deRusia, intre P6rtä. §i Grecia rebelé.

Retragerea luI Strogonoff de la Pera la Buiucdere, sub protec-tiunea until bastiment rusesc, pus de Rusia la dispositiunea WI i ca-rele abordasä acolo, in fata locuintel ElciuluI rusesc, fdrA de voia Pérteiotomane, produse mare emotiune in Constantinopole2).

Mediatiunea Angliel prin lord Strangford, este fórte activa in 1821.Pórta promite intórcerea Principatelor sub proprie administratiune,ins'a sub Caimacaml, neputèndu-se Inca' decide a numi Domni dintreGreci. In Iunie 1821, tottiV anabla vorbd la Constantinopole, ca totdintre CalimachWI Pórta va numi Domni. In Iulie se svonise inc5la Constantinopole, cà finalmente, P6rta va preface tërile romAne inPaplicuri.

(On dit que le Gouvernement (turc) a expédié deux courriers directe-ment a l'Empereur Alexandre,. (Moniteur Universel 197, du 16 Juliet 1821).

Vedt Moniteur Universel No. 211 din 30 Iulie 1821.

174 V. A. URECRIX

Asemene sgomot nu persistä, cad Anglia este opusa la asia ceva.In conferinta ce tine Strangford cu Reisul PorteT, ca sa impedice rup-tura cu Rusia, P6rta promite din noil, ca «pe data ce Principatele vorfi curätite de rebeli, se vor restabili Domnii i totul se va reap4a cain trecut, conform tratatelor.

Intervine i internuntiul austriac in acest sens, ca sa satisfacä.13(5rta cererile Rusief. Sultanul cere si el ca sa-1 estradee Rusia peIpsilante, pe Mihai Sulu si capil miscarel, ca sä fie pedepsiti de ea...

Acest punct neadmisibil mai ales, face cá negotiatiunile se in-trerump. Strogonoff plead. in 10 August (stil n00) spre Odessa.

Mai 16te puterile europene lucréa, ca sä impedice resbelul intreRusia i Pórta otomana. Prusia si ea indeamna, prin representantul elVon Miltitz, pe Vizir, sä fie moderat in cererile Portei, fatá cu ale Rusiel.Evacuarea rincipatelor de osti turcesci este un punct esential. VonMiltitz, spera la 25 August 1821, ca va rui sá obtind de la Pórta ase-mene evacuare. In acest sens este chiar o nota formalä a Prusielcatre Pórta 1).

Reiss Effendi, comunica InternuntiuluY austriac, Contele de Liit-zow si ambasadorului englez, ca Turcia is: va retrage ostirile dinPrincipate, déca i se garantéza ea Rusia nu va ocupa ea acesteAsemene garantil formale nn putura da representantli celor dou'e.si Cu atdt maI putin le putu da Prusia. Totusi aces,t( representanti,se grabirä a cere instructiunile guvernelor lor asnpra acestor ga-rantif dorite.

La Pórtä eran dou'é curente politice : acel al moderatiunei, caredoria pacea, si acel al fanaticului fost Reiss Effendi, Djanib Effendi,care cerea résboinl, neacordarea de Nirtä a cererilor Rusiei si ale Pu-terilor europene. El voiesce sä nu se renunte la cererea Divanuliff, deesträdare a luf MihaI Sutzu.

In 15127 Septembre 1821, Pórta, comunicä o noua notä Prusiei,prin care aratä din noil, ca ea n'a avut alt scop, bägdnd óste in Prin-cipate, deck de a le curäti de rebeli. Acum aü mai r6mas rëspän-

unele cete, de aceea trebue sä mai rtimana in Principate

1 Iorga If. pag. 595.

ESTORIA ROMANILOR 1/5

176 V. A. URECHIÀ

Wire turca, chiar pentru binele locuitorilor el. Pórta nu Ow numiDomni dintre Grecif rebel!. Ea cere stäruitor esträdarea transfugilor,ca principal punct pus de ea, ca sà pótä apoi da Domni nol Prin-cipatelor.

Va sä. died nu inaintail de loc negotiatiunile, nicI chiar ca media-tiunea puterilor.

Deocamdatä. P6rta gäsi un mijloc lesnieios prin care sä "naturepe cei dot Calimachesct Iancu §i Scarlat de la candidatia tronurilorromäne, la care erati impin§1 de unele putert : P6rta mäceläri pe Ianeuin Asia, unde era exilat, iar Scarlat calplu mort de apoplexie, primindscirea uciderei tratelut

De sigur cä asemenea procedäri nu erad de naturä sä apropiepe Rusia de Turcia, mal ales ca Scarlat Calimach ajunsese sä fieagradat la Petersburg.

Pe cAnd Pórta protesta cä Scarlat muriFe de mórte naturalä,svonul ambla cä fusese oträvit.

La 22 Noembrie 1822, representantul Austriel Comitele Liitzow,avu o noua conferintä cu representantil Porte!. Nici de astä datä nuisbuti sà potoléscä pe furibundul Djanib-Effendi, care visa nimic maiputin decat o noud invasiune a Europet de Musulmani. 156rta cerufinalmente, ca sä asiste un trämis al e), cand se va täia capul lui MihaiSutzo §i al WI Ipsilante. Cu acéstä conditiune Pórta se declara gataa evacua Principatele.

Neselord, Cancelarul rusesc, la 22 Decembre tramite o notä princare cere interventiunea Angliet, a Frantiet, a Prusiel §i a Austriel infavórea familiei nenorocite a CalimachPstilor.

Ca.tre finea anulut 1821 totu§i Pérta presatà de tóte pärtile dePuteri, incepe a se mai domoli in cererea sa de esträdare a refugia-tilor. Impératul rusesc §i dinsul aù ordonat lut Mihat Sutzo sä aban-doneze pämèntul Rusiet. El va trece in Austria, unde va fi internatla Goertz, la 24 Ianuare 1822. Austria intervine ca o nouë notä laPórta otomana, propuindul sä nurnéscd noul Domnt at Principatelorca mijloc de apropiere de Rusia §i retragd o parte din oViredevenitä acum inutilä in aceste WT. Pórta sä gräb6scä a numi comi-sarl pentru tratarea cu Rusia, ca sä ajungä la pace. Ambasadorul

ISTORfA ROMANILOFt 177

Angliei sprijinea nota austriacá, in conferinta ce avu la 16 FrbruareCu Marele Vizir. In acela§ sens lucréza §i Ambasadorul francez.

Rusia declara, cá pentru a incepe negotiatiunile, conditiunea prin-cipala este evacuarea complecta §i instantanata a Principatelor. Eanu ma)" cere numirea imediata a Oomnitorilor ; se multämesce cumacamT. Pórta O. se grabésca insa a tramite comisan, car' impreunaca ai Impératulul rusesc sa reguleze total ce privesce la restabilireaordineY in Principate.

La inceputul lul Marte 1822 (stil nod), Puterile se inteleg §i dadPortel o nota colectivä. cerénd :

1° Evacuarea imediatä a Principatelor ;2° Designarea Domnitorilor lor §i restabilirea administatiunef aces-

tor provincif conform cu tratatele.Adevérat ca. P6rta scade treptat numèrul trupelor sale de ocu-

patiune din Principate §i nu inttrgie de a serie la Bucurescl §i Ia§isä fie tra mi§1 la Constan tinopole Boerif de care in aft capitol dinurrná am vorbit. 0§tirea turcá remasa. in Principate comitea actede jafuirt, de uciderT, infamif care ingrozesc pe toti Consolif stréinfpana la punctul de a ameninta ca retragerea lor din Bucurescl §iInf. De la Constantinopole se dad ordine capilor o§tiref de ocupatiune,sa inceteze anarhia §i jaful, dar cine asculta de asemenea ordine ?Lord Strangford declarä PorteT, cá nu mat p6te tolera asemenea fapte§i ca e gata sä plece din Constantinopole. Reis Effendi asigurá deasta data pe Lord Strangford, cà recunósce §i el cum ca trupele tur-cescI se pórta réfi in Principate, dar ea' panä. in 23 April (5 Mal stilnod) ele vor fi. evacuat Principatele. Numat acésta mésurk se tinesecretä, de téma nu cum-va ienicerii sä refuzà de a se supune ordi-nef de evacuare, or)", ceea ce ar fi i mal gray, sa nu s'apuce de jafuii§i de incendiat...

Reis Effendi mai declarä, cá P6rta se ocupa in acest moment cualegerea §i numirea Domnitorilor §i ea pana in 10, 15 çlile afacereava fi terminatä. Cu acest scop Divanul a §i chiemat la Constantino-pole boieri din ambele principate, urmand ca sä se Inteléga Pórta cudin§il asupra reorganisarit administratiunif principatelor in chipulcel mal convenabil.

Morin Remantilor de V. A. Urechid Tom. XIII. 12

178 V. A. 1.111teHik

In .acest sens se dail de Reis Effendi explicatiurd §i Internun-tiului austriac.

Stavrachi Aristarohi Dragomanul Portil §i unul din fratii Arghiro-polu se agi!aü sa punä [liana pe tronurile Romaniel. Pe Stavrachi Aristar-chi Pórta il destitue din Dragomanat, in April 1822 §i-'1 exila in Asiamica, cu 6 qile numai inainte de sosirea la Constantinopole a boerilormunteni §i moldovenT. Ace§tia sunt intampinati in cale de un MaImandar§i dupä sosire osp6tatl pe contul Porte! la Beglerbeychioi, pe Bogor.

Boierii delegati de Moldova fur:a : Ionit.ä. Sturdza de la Seucescf,Gh. Gun, Iordache Ra§eanu, Ioan Tanta, Costache Cerchez, iar pentruMuntenia : Grigorie Ghica, Barbu Väcärescu, Nicolu.e Golescu, ScarlatMihailescu, MihaitA Filipescu, Iancu Cocorascu §i Cluceru 1).

Ca sä pregitéscá pe fanaticii Musulinani de a primi färä impo-trivire numirea de Domni romani in principate, in loe de a le trans-forma in pa§alicuri, se r6spindi svonul, pria Constantinopole, cá ace§tiboerf aú venit din propria initiativä a t6rilor, ca sá céra ertare de laPórtä §i s'o róge de a nu le mal da Doinni grecf.

Conferintele cu boerif romänT, ale luI Halet Effendi pentru a sehotäri modul de reorganisare al principatelor, Weep la 2 Maid stil no61822, sub pre§edinta luf Reis Effendi.

Acum candidatura la Domnia munteanä a luí Beizadea Sutu, ffulr6posatului Domn Alex. Stitu, este iar la ordinea Oilef. Mama aces-tuia rèspandesce aural din bel§ug i a ca§tigat in favórea candida-turef fiului ef pe IIalet Effendi, ba se svonesce, ca. §i Rusia i A.nglia

admit asemenea.candidatura. Se mai colportä vestea i a altor can-didaturl i anume : a Caimacamulusi Negrea §i a fluluf celui mai mare,al rè'posatultu Scarlat Calimach.

Alegerea de Pórtä a noilor Domni se tinu destul de secretä., deóre-ce, mäcar ca firmanul de numire al lui Gr. Ghica, bunä 6ri, estedin 21 Iunie 1822, Von Miltitz scrie Regelui s66. In 25 Iunie ca «se cJice»cum ca. Banul Gr. Ghica va fi numit Damn. Ba dupä 45 cjile, acela§1 di-plomat serie Regeluf Prusief, cä «il paraitrait qu 'on a entièrement aban-

1) Vecji jurnalul mergeril boerilor in Tarigrad, in letopiset de N. Koggl-nieeana editiunea II. Tom. III, pag. 435.

donné lIdée de porter à la dignité de Prince les boyards appelés à laCapitale, après avoir reconnu lenr incapacité».

Numai la jumétatea lul Iulie stil nod 1822, Pórta comunica am-b&sadorului englez nota sa, prin care anunta numirea de noi Domni. Vasá dicä la 4/16 Iulie 1822 solutiunea era data de Pérta, prin acésta ale-gere a Domnitoriior. Trebue sä recunóscem, ca puterea care mal multcontribui la acéstá solu-tiune, fu Angla, prin energicul sèá Ambasadorla C-pole, Lordul Strangford.

Se tinu, repetim, secretá numirea, din causä cd se temeati la P6rtäde vre-o miNare a ianicerilor i a acelor, earl' se deprinseserà cu ideea,cä Principatele vor fi transform ate Pwolicurf. Trebuia mal intaidse stabilésca un noti curent In opinia publieä la Constantinopole. Se

acuma, ca deacä boeril roman.' erati bine primiti §i tratatf, ef me-ritac de §i cre§tinf, (lind-cd nu eraii greci §i cä se spera ca efvor Ei credincio§1 Portef. Niel chiar in comunicatiunea oficialä catreAmbasadorele Angliei §i cätre Internuntiul Austrief, Pérta nu dete nu-me le noilor Donut'', ci numat vesti, c art ales domni clinboeril romcinichiamati la Constantinopole. P6rta ceru tot odata prin acéstä comuni-catiune, ea Anglia *i Austria sa staruiasca, ea la Bucurescl sä nu maise intórcä vestitul Consul Pini.

Cea ce este de mirat este, cä. Pérta refusti mal mult timp de a in-cunosciinta in mod oficial pe Rusia despre numirea noilor Domnf.Lord Strangford a indemnat pe ministerul otoman, sä. Indeplinéseä acéstäincunosciintare, datä. representantului Anglief, in 17 Iulie '1822 st. n.

apol comunicatä Internuntuluf Austriei 1).Totu.5I Pérta face sä reiasä, in conferinta tinutä cu Strangford, in

Constantinopole, táte avantagele acordate principatelor, prin alegerea eaDomnf acelor douf boierf. pamèntenf §i prin hotarirea de al impedicasä faca vre-o cheltuialá mare la Constantinopole.

136rta promite téte fericirile pentru Principate, sub nouif domnI,prin scutiri §i imblançlirl a regimului darilor, prin rechiama. rea Cai-macamilor Negre, Satnure i Vogoride, cari nu tartliti platese cu viatafäptuirile Ion in Odle române. C. Negre a avut capul täiat, fiind prinsä

1) Iorga II pag. 650

NTORIA. 13.0MÄNILO 17g

corespondenta lui cu T. Negre, frate séri, care se pusese in fruntea re-belilor GrecI din Moreea. Vogoride fu exilat in Asia, unde Von Miltitznu se Indoia ca va 11 ucis, meritand acésta prin faptele luI criminale,ca Caimacam al Moldovel.

Fiul luI Samurcn réposatul Caimacam de la Craiova, se turci insperantä de all afla libertatea, dar se pare ca acésta nu-1 scapa des6rta rea.

CAP. XVI.Non Domnt

Cand boeril moldovenl i mantenl plecara dinte,VA spre Constan-tinopole, dap& chiainarea PorteT, ca deputati al térilor, el nicl nu visaa,ca. clout' din ei se vor Int6rce ca Domn1 at térilor. Find copil la liceuldin Ia§1, eram luat Duminicile de Dòmna Ecaterina a lul Ionitä Sturza, inharemul careia fusese crescuta mama mea, impreuna Cu aite 11 orfanede boierl saracitI, saa 644 In timpul résmeritei, sub hangerul crudal Turcilor. Bétrana Dbmna, guraliva ca totl bétranii, imI spunea, mleun copilandru, cum barbatul el, obligat de a pleca in deputatiune spreConstantinopole, plangea luandu-§T rémas bun dé la al easel, convinsfiind, ca i colegii si, ca ca grea se vor maI int6rce In patrie.

Cat aü stat la Conacul lor de la.nga Constantinopole, boieril dindeputatiune eraa mere" cu inima grab.", dinteo qi intealta qteptandsä le villa vre-o nenorocire. Care a trebuit sà tie mirarea lor, cand Vi-zirul le ceru dea In scris parerea despre noua organisare de dattérilor romane!.

Din Jai se comunica in scris Portel dorintele, prin arzul adusde ceI 6 boierI MoldovenI, in numele celor réma0 In Ora. Ei amin-tesc vechile legaturl ale Moldovei cu Turcia ; aratá ca numirea deDorml greci a fost fatala tèrel i ca ei art pricinuit in qiiele din urmäapostasia, care a adus atat de marl nenorocirl Moldovel ; multämescPortel ca a pus cap'ét rebeliunei §i o relga sä asculte de dorintele Orel.Arétand cum grecil acaparail to5te slujbele §i veniturile Orel §i 1(5te

abuzirile lor i cum vindeail dregLitoriile cu ruifeturY, de le cumpéraacel de ném prost §i nevrednicI §i cum apoi aceia, ca sc6ta banildatf, jäftleaa pe lacuitorl i cu baniI sangeluI impérätescil raiele, Grecil

180 V. A. 'UREMIA.


cumpëraft mo§iile pamèntenilor, cart' rdmaneaü stin§i i prapäditl, §icer deci pentru incetarea unei asemenea start' de lucrurl osä rim slobollde aici Inainte de Domnia §i obladuirea greased... §i dupa cea dinvechime sfantä aeare, sa-§I aibä, Ora nOstra obladuirea de pämènteni,pazind numirea de Doinni §i privilegiurile cele vechl». Mai cere arzulsa lipsésca nelegiuitele venituri ale dregätorilor.

Ceea ce-i straniu este, ca arzul bolerilor Moldoveni, sub cuvènt càacésta ar fi o mare economie pentru térä, cer atrial-lama alegerei unuiDomn parnèntean i guvernul sa se dea la un Sfat alcatuit dinteunnumdr de boieri, din care unul va ti bcc boier, prin alegere din cef

mal Acest Sfat cu ba§ boierul impreunä sä alb& puterea exe-cutivä. a Domnulut El sa orèndueasca Divanurite, isprävniciile i dre-gatoriile. Mai tdrçlin, cdnd nevoile t6rei se vor mai ostoi, boieril vorpropune candidat de Domn.

Oaste de ne-dajnici : selmeni i slujitorl sä continue a tine térapentru paza §i 1in4tea el, iar arnaull sä nu mai [le.

De ce boieril nu voian. Domn ? Ori-cä intelegeaü csá e posibilädomnia prtmènténà i et' neputéndu.se intelege intre din§if asupra can-didatului, preferaa sa arane reintrarea Orel In dreptul stia, off cä setemeail sä nu isbutésca finalmente tot un grec.

Boierii munteni insa supun Portel un adevërat program de reor-ganisare politicä in 21 articole. El cer intre altele :

Domnia pe viala.Consulatele rusescI i austriace sä nu fie ocupate de Greci,

ci de adevèratf Ru§i §i Nemtf.Domnul sa fie ales de boeri i ori-ce arzuri ale Domnilor sä

nu le primésca Pòrta, de nu vor avea semnäturile i sigiliile boerilor.Sä, nu se fad. de Domnitor boieri din stitinl, nicl sà.' le da

privilegh, scutelnici §i poslu§nici.Boieril sa fie liberi de a inerge ori cand la Constantinopole.Thte capuchehaialele ierhaturilor sà fie numal dintre Romani,

iar nu Greet'.Sä se isgonésca toti calugäril greci din téra, de orf-ce trépta.Inaintarea boierilor la trepte sä se faca cu sfatul tutulor boe-

rilor §i marind ce] bkran sä se ¡ea i e cel de al doilea.

182 V. A. URECHIX

Ispravnic sa se rinduiascä boier cu sciintä.Domnitorul sa nu aibä voie a face mazill, némnrY, postelniceT,

cumpaniscf, farä de scirea boierilor. Cu acest mljloc oligarhia boie-résca voiea sä Impedice Inmultirea acelel trepte sociale, care ea timpulavea sa-I la locul.

Sa fie prohibit DomnuluI de a da cui-va lucrurl sail privelegitidintr'ale Orel.

Cheltuale sa se facä cu scirea boierilor prin Vistierie §i Domnulsä ja pe séma sa numal ruzuraaturile.

TotT sh 6iniI farä privilegil sa se a§e4e cu Ora, i sä nu fieb4caluitT.

Negustorimea pämènteanä sä fie slobodä a trece orl unde, plätindvama dupa obiceifi.

Beilicci-ba§a sä nu aibä cu el mai mult de 17 ómeni pazar-ghidenl, pesare sa-I orinduésca, la 17 judete, ca bmen't de la ispravnic,sä stringä oile ce sunt orinduite numal cu berat, (land ispravnicatulciobanii trebuincio0, earl vor fi datorl a duce oile Oa la Dunare.

Dascalii de la §dilele domnesci sä nu aibä voie a primi fiiIde greci arnäuti *i sèrbl. Sá se tramita (rei hogl, ca sa invete pe pa-mènteni limba prea puternicului Devlet.

Totl suditii sa fie obligati a se supune tractaturilor tg privi-legiilor Orel.

Spätäria sä fie condusä de 4 boierI, car)" sä pazeasca nizamultéreI, lar nu de unul §i de gred.

Caimacam la Craiova sä fie un boier pamèntean, cu sciintäIn administratie ; sä nu aibä voie a tine in slujbä decat címenf pa-méntenf.

Vom studia maI departe cererile boierilor din ambele principate.Aci nu facem deck sä lenregistram pe cele mal de cäpetenie. Con-statäm unanimitatea intr'un singur punct : Incetarea domniei fanariote.

Fa'cènd istoricul acestor domnii vom aduce diverse programe,muntene §i moldovene ce manifestafi nvi§cdri nouë, care Inca Inaintede 1828 concretizeazä lupta dintre clasa oligarhica boeréscA §i claseledesrno§tenite, (land ast-fel nascere la cele doua partide istorice care §i01 ocupä scena nóstra. politicä.

ISTORIA ROMANILOR 1ts'd

Este evident, eh nouile mi§earl pe cm.: inca de la inceputul se-coluluI boierimea moldavä le declara pornite din duhul trantuzesc,fost In parte inspirate de ideile revolutiunel franceze ; dar a gäsi inprogramele politice din nain te de 1828, in germene unirea principatelor,introducerea une dinastii europene, incetarea ocupetrei cetatilor duna-rene de Turci §i alte cate-va asemcnea, este a gäsi laturea eu adevèratintelépta i nationalä, care va face deosebirea lntre partidul actual na-tional-libHal §i cel 4is conservator. Vom arèla acésta mal" departe.

Cu numirea noilor Domnl pamèntenI i treptata, de§i nu imediataevacuare a principatelor, se inlesnesce reineeperea negociatiunilor cuRusia. Dar despre aceste ne vom ocupa aiurea, fa.cènd istoria Dom-niilor celor notad a luí Ionitä Sturdza §i a Jul Grigorie Ghica.

O ultima intrebare asupra tul Tudor VladimirescuCare e data exactä a asasinareI lut Tudor Vladimirescu ?Aaron Florian nu dà o data precisa pentru uciderea acestuia.

Regretatul profesor universitar Laurian, de asemenea nu inserie dataacestui asasinat. Ariceseu Intemeindu. se pe memoriul lui Cioran, lice,ea acésta ueidere s'a intamplat la 26 spre 27 Mai 1821 (Istoria royo-lutiunel lui Tudor, pag 255).

Naum pune data acestul memorabil eveniment la '17 Mat 1).In raporturile lui Miltitz cu regele Prusiel nu gasim data orno-

rulul, ci numal amintire despre acésta in raportul acestul ambasador,trarnis regelul la 25 Iulie din Constantinopol3. De la Kreutschely, Con.sulul prusesc nu putem avea de asemenea data evenimentuluL

Invétatul mea coleg, dornnul Xenopol, urmarind evenimentul dup..Aricescu, nu dà niel el data ueiderel eroului Roman.

Sd vedem in ce mod am putea noi fixa a.lésta trisa data?Scim in mod documentat, eä Tudor a päräsit Bueurescil in di-

minéta çlilei de 15 Mal. E posibil ea voind sá eviteze intalnirea caTurcii, carI ocupara imediat capitala, Tudor s'a fie accelerat mersul sedspre Pitesa Distar* de la Bueurescl la Golesci e prea mare ea s'ofi putut face intr'o singura ; prin urmare, in cea mal bund impre-

1) VOY copia de la bibliotecalUrechiA din GalatT, pag. 83.

184 V. A. URECHIX

jurare, el n'a putut fi la Golesci decAt la 6 séra, (WA nu cum-va indiminéta 1i1ei urmätbre.

Scim positiv cä acolo a lost intAmpinat imediat de eteriti §i cafärä perdere de timp, a primit sá mérgä. la Térgovi§tea, ca sä se in-telégä cu Ipsilant pentru o actiune comunä contra Turcilor. Presu-punènd cd acéstä cälètorie gräbitä a f6cueo in çllua de 1.7, ajungem laultima 4i a eroaluI, acea de 18/30 Mai 1821.

Aci e local sà amintesc, ca in anal 1882 Mal 20, jurnalul «Curieralodin TArgoviWa, a publicat un articol in care spune cum s'ail conservatdrapelul o§tirel lui Tudor Vladimirescu.

Iatä ce çlico in acest aricol un corespondent din Craiova al çliaruluI :

In diva de 7 Mai 1882, s'a redat Ord odorul precios ! A redat stt'filul

Domnultd Tudor Vladimirescu.Dap4 61 ara, natia romana a recunoscut si legitimat, ca Tudor a fost

Domn al Românilor!Armata din garnisóna Oraiovei a primit din manile maiorului Gheorghe

Oarealeténu sttlgul sacra pentru popor.In adeviir, de si tarditi, dreptatea insa s'a si filedStégul s'a primit prin presintarea armelor de catre armata, compasa din

fii, nepoff si ste6nepoff acelora, earl' luptara ea Tudor sub acest st6g, acoperitca laurT de recunoscinta din partea natiei.

La anul 1821, dupa véndarea de la Golesci veni in mijlocul pandurilorscirea, c Domnul Tudor a murit !... Capitanul tunarilor, Carca1et6uu, intrebandarmata, daca voesce sail nu, sa lu.pte alaturl ca Eteria, pandura ail féspuusinteo glásuire :

(Deaca Domnul Tudor este mort, noi, ne ducem pe la easel() nóstre... sifaca-se voia Domnulia !...,

Atunci, capitanul Carcaleténu, aplecánd in jos stégul, l'a saratat In fatapandurilor ce stateail ingenuchiaff... l'a luat dupa lemn, l'a pitit bine si in-cinendu-1 peste mijloc, l'a acoperit c'un taclit 1). Dupa acésta, a plecat lamosia Tamburesci de peste Olt, insotit de 6 panduri, uncle a si ingropat stégul.

MaI tardig, chiamand pe fiul SÌ1 Gheorghe i-a gis:(Aid' este ingropat de mine stégul lui Domnul Tudor Vladimirescu, sub

care am luptat pentru neatarnarea f6retVremile sunt grele i trebue sa-1 tinem aidf. Dócil vol muri, sa nu-1

scoff. decal dupa ce se vor linisti luerurile in Oral.

1) 0 mamma, care servea drept brail pentru cingatóre.


TaUil muri Fiul Amase; si dupa 18 anT sc6se la lumina stégul.In casele sale de la mosia TamburescI 'I fan o ascuncgtóre mal' teribila

de cat mormêntul; am f61ut ascumPtórea din casa L.. Am v'64utEl este destul de mare, lucrat pe mgtase albastra ; dar, Rind de timp rupt

in multe bucatele, gratie d-luT general Cerchez (care recomanda d-luT Carcaleténuun bun meter), stégul s'a arangiat destul de bine p'alta panza si p6te duraInca mult;,timp.

Pe stég se afla desenanat ca multa arta (in mijloc) AS'a'nta THime (la

drepta) Stentul Theodor Tyron, paironul luT Tudor, (la stanga) Secntu Ghe-orghe, patronuLarmatelor.

Sub acestea Vulturul Romdniel cu crucea In gura, avênd pe ambele partT,serse aceste versurT :

((Tot norodul românesce Pe tine te prosltivesc,eTroitti cea d'o fiinrdcTrámite-ml ajutorinrd..

e Cu puterea ta cea mare,Sj cu bratul tú cel tare;

'n neidejdea de dreptate,cAcum sts am f i ez parte!...

1821, Glienarie 5.

Ast fel, precum qiseI, dreptatea s'a frtcut ; cäc'l asta-41 s'a cbsnunat stégulDomnului martir Tudor Vladimirescu, Cu 8tqul Regelut Carol I! StéguricarT sunt incununate ca laurT, de pe campul lupteT pentru ne-atarnarea

! 1).

Nu voim sä punem niel o indoialä in inima nouelor generatiuni :admitem de autentic aeest drapel i ne inehinäm

1) Discursul tinut de Gheorghe Ión Carcaleténu in Craiova In4ina, de 7 Ma,T,cand darait stégul luT Dornnul Tudor Vladimirescu, si s'a depus In man'ilecomisiuneT insarcinatä a-1 primi, fata ca telto autoritatile locale.

Domnilor comisan,

Sunt 61 de aril' de cand ca cea tuaT mare ingrijire si veneratiune s'apastrat in familia mea acest sacra odor, stindardul lul Domnul Tudor Vladi-mirescu.

Dupa ce printr'o ne-fericifa si fatala sórta, eroul nostru national, carin

CAP. XV.

Justitia, fluautele, edilitatea, comert, industrie, bresle, populatiuue sub guvernulOtarmuird, pala la sosirea CilimacAmid luI Gr. Ghica.

In cap. XII al acestui tom am inceput a studia administratiunea!Arel rumanescl de dupa qirea din Bucuresci a lul Tudor Viadimi-rescu. In dorinta de a termina mal Intairl istoria luí Tudor, nu ne-amocupat in acel capitol decat de bisericä, *coli §i administratiune.Continuam aci studiul nostru, incei énd Cu justitia pe timpul «Otcar-muireI».

Miparea gréa, Elena, cat i revolutiunea lui T. Vladimirescu,nu erati de sigur tocmai propril pentru a asigura bunul mers al au-toritAtilor insarcinate cu impärtirea justitiei.1) Totu0 diversele depar-

sub loviturele asasinilor, stégul sal fémase in manele unul" carnarad de arme,cápitanul artilerieI sale, rëposatul maior I6n Carcaleténu, pgrintele metí.

Primind de la bunul i mult regretatul metí pgrinto acésta eroicg i phisgrnostenire, am consorvat-o ca religiositatea iubireT de patrio, ca veneratiuneace datorézg fiul (Tare ceI ce náscut si 1-ail crescut, cu speranta astg-(jírealisatg a modestaluT cetatén, care nu putea decttt a pandi, ea sil' dic asa, orade libertate si de independintg a natiund, spre a desfgsura naintea ochilor na-tiuneY acest rnantuitor simbol.

Eacg-1 onorabirl domnI si onorabilY representantY. Cgd precum veneratulmetí pgrinte mi-a lgsat Cu hala de m6rte patrioticul legat, pgstrarea acestuTpretios stég, asa si eti astä-41 crediticios romanescelor sale simtimênte, il in-credintez StatuluI i guvernuluï roman.

Trgiascg Romania!Trgiascrt Majestatile Lor glori6se Regele si Regina RomanieT !Traiaseg armata romana'!

1) 1821 Septembre 8. Judecritora ce s'oil' orinduit pe la judete.Durnitrache Tufeanu la sud Ialomita.

1820. lanuar 24. Judeceitoril ce s'a* intocmit la dcpartamenturi.

Departamentul de opt.

150 lledelnicerul Dumitrache Costacopolu, 1820 Tanuare 12 in loen'Ftircgsanu.

186 V. A. URECHli


lamente din Ducuresd i Craiova §i judecätorille judetene continuänominal a existe. In 8 Septembre 1821 se Mai o constatare a tuturor

Talen

100 MedelniceruI r1atoiìí Greceanul, 1820 Ianuare 24. judeciitor vechiti.100 Medelnicerul Costache Bujoreanul, 1820 Ianuare 24, in locul luI II portar

Manolache.130 Vätaful Scarlat Lambrino, 1820 Ianuare 24, In locul Stolniculul Stänescu.100 Pitarul Nicola° Blehan, 1820 Ianuare 13, in locul PaharniculuI Nicolae.100 §ätrarul Stavri, 1820 Ianuare 24, in locul Polcovnicula Alecul.100 Ilanolache Nenciulescu, vechiu.100 loan Cheseola In locul SlugeruluI Nicolae Anton.

Departanzentul _de 7.

130 S6rdarul Politimos in locul Serdaruluï Drugänescu.100 Férdarul Atanasie In locul Pitaruluï Aleco, 1820, Ianuare 24.130 Sadarul Iordache sin Paharnicul lije, in locul SgrdaruluI CAnuta, 1820,

Ianuare 24.100 S'érdarul Stroe, vechiii.100 S6rdaru1 Nicolae Serezli, vechiii.130 §iitrarul Constantin Calistrat In local MedelniceruluI Constantin Andro-

nescu, 1830, Ianuare 24.) s'ari orInduit in locu'l Stolnicul Ianache Stä-nescu cu 16f taleff 130 pe luna, 1820, Martin 11.

100 Clucerul loan Rudeanul ln locul Arma§uld. Gheorghe, 1820, Ianuare 14.

Departanzentul de Criminalion.

200 Stolnicul Constantin Pripitoiu orinduit In locu'l §ätrarul Con-stantin Calistrat, léfä talen t 150 pe lung, 1820, Martie 11.

100 Slugerul Toma Comino, vechiti.100 Medelnicerul §tefan Cotescu, vechiti. orinduit In loon): Sërdarul Rii-

ducanu sin Clucerul Dumitrache, léfä talerT. 150 pe 1unì. 1820, Martin 11.100 Rrdarul Dumitrache Miculet In locul VistieruluT Costache Razul, 1820.

Martin 17.130 §ätrarul Constantin Bilféscu, in locul Slugeruld Aleco Paladi 1820, Ia-

nuare 14.50 Medelnicerul §tefan Cotescu, s'ati orin ma de la qint61 de ilaiti.

Departamentul

250 Paharnicul Constantin Fotino, In locul PaharniculuI Vasile Iconomul, 1820,Ianuaro 23.

150 Slugerul Iancul Gärdescu in local SadaruluI Matache Greceanul, 1820,Ianuare 23,

188 v. A. URECIIIÄ

judeatoriilor, in flintä Cu data numirel lor. Otarmuirea pästrä infunctiunile judecAtoresct, ba i ca conclicarr, rnare parte din perso-nalul vechiti.

Talon

Departamentul Agiet.

100 Slugerul Ionitä In locul PitaruluI Nicolae Lambrino, 1820, Iattuare 12,1820 Tulle 20 s'att Prinduit tot itarul Lambrino in local Slugerulli Ionitä.

100 §ätrarul State Tamara, vechill.

Cond. 9. pm. 449.

JudecAtoff cum se aflä acum când s'ail facut ve l LogoPt de sus Iordach.eSlatineanu.-1820 Ianuare 7.

Departamental de opt.

150 Paharnicul Räducanu Färcäsanu, 1818, Ianuare 1, (Medelniceru Dumi-trache Costacopolu, 1820, Ianuare 12).

150 Paharnicu Nicolae, 1818, Decembre 1, (Pitarul Nicolae Blehan, 1820, Ia-nuare 14).

200 Stolnicul Ianache Stänescu, 1819 Septembre 1.90 Medelnicerul Alateirt Greceanu, 1819, Iunie.90 Polcovnicul Alecu, 1819 August 1.90 Manolache Nenciulescu, 4819 Noembre.90 Mattole II portar, 1819 Marti° 21.90 Slugerul Nicola9 Anton, 1819 Marte 21, (Pttarul Nicolae Lambrino, 1820

Ianuare 14.

La departamentul de fdite.

150 Stirdarul Po!Winos, 1820 Ianuare 5.90 Medelniceru C3stach9 Andronescu, 4819, Decembre 1.90 S'érdarul Stroe, 1819 Noembre.

150 Sftdarul CrinutA, 1819 Marte 1.90 Armasul Gheorghe, 1819 Marte 1. (Clucerul za arie loan Rudeanul, 1820

Ianuare 14).90 Portarul Alecu, 1819 Marte 1.90 Serdarul Nicolae Serezli la local VistieruluI Ilurmuzache, 1819 Septembre 1.

La departamental de Criminalion.

200 Stolnicul Costache Pripitoiu, vechill.90 Slugerul Toma Comino, 1815 Septembre 25.

'STOMA ROMANELOR /89

Nu este fara de scop in§irarea, in actele ce dm in nOtA, atftiornume de judecätorl. Aceste flume diverse, pede-o parte narétä. cum,

Talenf

90 Vistierul Costache Razu, 1819 Marte 17.90 Postelnicul tefan, 1819 Marte 1.

150 Slugerul Aleen Paladi, 1819 Marte 1.'alrarul Constantin Biljescu, 1820,Ianuar 14.

La departamentul Spattiriet.

250 Paharnicul Vasile, 1817 Decembre 4.150 Serdarul Matache Greceanu, 1819 Marte 1.

La departamentul Agiel.

90 Pitarul Nicolae Lambrino 1819 Marte 1, (Singer ul Ionitìt. 1820 Iant, ar 12)90 titrarul State Tamara. 1819 Marte 1.

Cond. N. pag. 450.

Judeditorii ce s'etti orinduit la Departamentele din BucurescI.

La Departamental de opt.

150 Paharnicu Rilducanu nrcilsanu, 1818, Ianuar 1.150 Paharnicu Nicolae, 1818 Decembre 1.90 Serdarul Serezli, 1818 April.90 Vistierul Diiamangea.90:Polcovnicul Barba Bucsan.90 Postelnicul Nicola° Patrichi. I 1819 Martie 1.90 Manole II Portar.90 Slugerul Nicolae Anton.

La departamentul de pte.

150 Serdarul Dumitrache Drugiinescu, 1817 Decembre 8.90 Serdarul Colfescu, 1817 Februar 17.90 Medelniceru 1817 Decembre 8.

150 Serdarul Aleen Paladi.90 Armasul Gheorghe. I 1819 Marte 1.90 Portarul Alecu.90 Vistierul Hurmuzache.

J(Serdarul Nicolae Serezli, 1819 Septembre 1.

La departamental de Criminalion.

200 Stolnicul Costache Pripitoiu, vechiti.90 Slogerul Toma Comino, 1815, Septembre 25.

190 V. A. URECHIA

cu prea rare esceptium, justitia din térd numal era ldsatä pe mdnaboerimei grecesci, i pe de altä parle ne dd un tabel concret al so-

Talent

150 Serdarul RIducanu stn Clucerul Dumitrache, 1817, Decembre 1.90 traral State Tamara, 1819 Marte 1.90 Vistierul Costache Razu, 1819 Marte 17.

La departamentul

250 Paharnicul Vasile, 1817, Decembre 4.150 S'érdarui Matache Grecea,nu, 1819 Marte 1.

La departamental Agid.

90 Pitarul Nicolae Lambrino.90 Postelnicul tefan.

Cond. 98. pag. 151.

1819 Marte 1.

Condicara ce s'aii orinduit in ljt 1819, Ianuar 21.

Ilfov. SlugerulArges. Constantin Negulescu.Romanatt Constantin Yarlaam.Yiticea. Stancu Terhzeseu.Do1j. Nicolae Rusgnescu.Gorj. Nicolae Seulescu.Mehedintt Grigorie Liiceanu.

JucUc'eitori1 ce s'aft facut intr'acest

Siam-Râmnicu. Stolnicu Lupu.Buzéti. Petre biv apitan za dorobanttIaLomita. Polcovnicu Ianache Rosca.Saac. Gheorgb.e Bilciurescu.Prahova. Serdarul Atanasie.D'ambovita. Costache Cioranu./fusee!. Clucerul Nicolae BrAtianu.Vlasea. Constantin sin Canela.Oil. Medelnicerul RAducanu.Teleorman. Constantin Grilmiiticu.IlfovArges. Slugerul Nicolae Popescu.Romanat'f. Vitraral Iancu Jianu, 1819, Noembre 16.ViiIcea. Polcovnicul Constantin.

ISTORIA R014tiiNELOR 191

cietätei noué, informatiune in téra romaoésca, atunci nouè clasä so-cialä, desvoltändu-se in 110á cn vechia oligarhie a protipendadeL

DoIj. Medelnicerul Scarlat.Gorj. ft.traral Chiritä Goruneanu.Mehedintt tefan Milinescu, biv Clucer za arie.Cod. 98. pag. 454.

Tot intriacest la, lanuare

Ilfov. Serdarul Ianache.Arges,1. Constantin Negulescu.Valcea. Logofétul Stancul.Romanatt Logofkul Ninolae.

Slam Ramnic. Stolnica LupeaBuza. Petro biv Cäpitan za dorobantY.IaLomita. Polcovnicul Ianache Roca.Saac. Gheorghie Bilciurescul.Prahova. Serdarul Atanasie.Dambovita. Modelnicerul Critiia.lAu§cel. Clucerul Nicolae Brätianul."Vla§ca. Constantin sin Canela.Olt. Medelnicerul Räducanul.Teleorman. Constantin Grämäticul.

Judecatorit de la CraiovaDe la Divanul Craiovel.

Dumnélta biv vel Logofkul DumitrachePostelnicul Alecu ArghiropuluClucerul Nicolae Glogoveanul pe l6t 1819 Martie 11

» » Constantin Otetele§anu» » Constantin Haralambie

Ciiminarul tefan Biboscu, prostichiä, 1819 Maiti 21.

De la departainentul de patru.

Serdarul Hristodor.Serdarul Nicolae Prisiceanul, s'ati orinduit in local sií, Medelnicerul

Constantin Zatreanul, 1819 Septembre 1, dupli cartea CaimacamuluY CraioveY.Pitarul Ioan Ghimpeteanul (Gheorghe Benescu,1819 Tulle 17).Dina Brra§anu, (in local acestu'l Brätä§an s'aìl orinduit Medelnicerul

Petro Petrescu, Mt 1820 Octombre 15.

Dolj. Dat prin Stxatonichia.Gorj. Pitarul Stanciul.MehedintY. Dat prin Nicolopolu.

La Septembre 12 16t 1819 s'aiifácut eärtf pe tke acestedete.

192 V. À. URECHIÄ

In 1822 se frtcurd totnsl cate-va modifictiri In acest personal, cumse p5te vedea In tabloul ce dm alai jos ').

La departamentul de Criminalion

Clucerul Trandafir Anghelescu, (II armas Teodor Podbäniceanu 1819).Polcovnicul Dumitrache Beleineanul.Gheorgache Otetelesanu (pitarul loan Ghimpeteanu, 1819 Iulie 17.Constantin Poenaru biv II Vistier.

1).Judecettorii ce se atiii acum, 1822, lunie 10, la Departamentul (le 8.

TalerI

200 DumnóluT Paharnicul Petrache, 1821, August 27.200 » » Palii, 1821 August 27.200 » Stolnicul Ianache Stgnescu, 1821, August.150 . Alecu Falcoianu, 1821, Aupust 27.1 00 D Serdarul Stroe, 1821, August 27.100 » D Nico'ae Serezli, 1821, August 27.1100 » Aleco sin Stolnicul Palada, 1821 August 27.50 » §gtrarul Stavri, in locul Slugerului Ionitä Merisescu. din taleff 150

ce ail avut Slugerul, Iunie 1.100 Medelnicerul Constantin Otel.

Dumnaor jur2ecatoril. de la Criminalion

150 D-Itif Hatmanul Candis. 1822 Fevruar 1.100 S6rdaru1 Mihaii1 Greceanu.100 » » Petraclie, 1822, Martie 1.50 Serdarul loan Politimos.70 loan Fotiadis, 1822, Marte 1. In 1822, August 10 s'ati orinduit Polcovnicul

Nicolae Catacat In local lul. Fotiadis.70 Polcovnicul Grigorle Emma, August 20.

150 II Armas Ianache Cerchez.70 Anton Vgtaful, 1822, Februare 1.70 Postelnicul Mavrichie, 1820 Februare 1.

Judeceitoril de la Spatarie

150 Constantin Calistrat, 1822 Februare.70 Hurmuzache.

Judecettoril Agiet

70 Medelnicerul Mateiti Greceanul.80 §Atrarul Enciu.

'STOMA ROMANILOR 103

Evident ca niel o prefacere nu avem de sPmnalat in organisatiu-nea justitieI pe timpit gref al OtcartnuireI. Notana nurnaf ca un factorenoil intervine in justitie, anume comandantul qtirel turcescl din Bu-curescl care ordonä OtcArmuirei, DivanuluI, §i departamentelor, sá deasolutiunI In diverse pricini, de sigur putin preocupändu-se de ade-vèrata dreptate a acelor pe cart vroia sd-i proteagä, c4tigat de d&i1prin vre-un mod 6re-care.

Dar nu numai Hagi-Ahmed-pap din Bucurescl intervenea în afa-cerile de justitie, ci une-ort §i Insti§.1 Vtzirul Mehmed-Selim-pap Sills-tra-Valesil). Trebue sä recunòscem cà 'n unele casuri administratiunea

Judeeätoril de la JudgeArges. Teodorache, ce aí fost vätaf la DumnéluT Vornicul Filipescu.Mu scel. Me.Prahova. Grigore Stefänescu, la Februare G.Ilfov. S'érdarul Ianache.

Coniicari

Arges. Pascale Logofet.Muscel. Ilie biv III Logofét.Darabovita. Atom Värulescu, 1822, Mart 6.Saac. Iancu sin Dorobantu.Prahova. Grigorie terauescu.Ilfov, Ionitä Titeanul.

Gel in slujba Divanulut

Sérdaral Räducanu Poenaru, Medelniceru Räducanu Tocilescu, ClucerulTänase, II Logorét Mihalache Mares de sis, II Logofkul Pitarul lane, III LogofkulIlie Vräbiescu de sus, III Logofét Spirache, Mihaili Rädulescu condicaru

Innitä Speteanul Logofét, Ionitä Belcu, Gheorghie Teodorescu, Tinase,colae Craioveanul, Costache Negrescu, Manolache Mares in local ZamfifSecu, Nicolae Boeläti, ce slujesce la Märia sa Pasa, .Manolache cel vechiti, Ior-dache Bucsänescu, dat afaril de mult, Nicolae Carada, Nicoiae Minculescu, Ni-colae Mänescu ce este si la Vistierie, Bälescu, Costea de la PaharniculPetrache, Radu Ialomiteanu, Nicolae Odäiasu, Die Carada, Costache ot Medel-niceru.

1) Hagi Ahmed Pasa seraschierul ogécurilorDumnévésträ Boerilor otcfirmuitort aï Orel ; dupä poruncile ce am dat

asupra acestel pricini i jäluitorul niai 'Ana acum n'all luat silvirsirta itnpli-

Romelnilor de V. A. Urechig. Tom. XIII 18

Orei «otecirmuirea» a arkat Ore-care independentd rèspunçlend vizi-rului, c5, nu pot cälca pravilele tërei in favòrea protegiatulut lui.

nirei dreptula ski, de aceea poruncim cu strásnicie, ca fr cea mal mica* zg-ticnire i prelungire, pe de-o parte sg i se Inlesn6sca implinirea din venitulacelor doug mesa ce se va aduna, si pe de altä parte sil se opreasc i aceledatorii pe séma ; InteacelasT chip sg urmati ca sg nu se mal:

luiascg. 1822, Martie 13.

Cod. 96. pag. 46.

Mihalache Gramatic Nicolae Voevod.

Catre prea îna4atu ì prea stralucitul Vizir M'aria Sa Mehmet Selim PasaSilistra Valezi

Aducem proa plecatg Inchingciune pana' la pgmint, sgrutand proa lutni-natele tglpile M'Aria Sale.

Ne-ati afétat Lumingtia Sa Hagi Ahmed Pasa prea Ingltata porancg aIngltime'l Tale, ce s'ail dat dupg jaiba lui ain Fingher ovreiul, ce clic

Osias, sudit chesaro-crgesc, ca sg cercetgm pricina ce aratg prin jalbg de banillce dice ca: are s ja cu zapis de la un Hagi Anghel, raiaua ca tovargsul luT,talen, 17616 parale 12, urmiltor fiind, cu ota supunerea, prea InalteT M'ariaTa'e porunci am intrat in cercetare i mai nainte i acum de isn6vg si amggsit, cg pricina acestua ovreig cu numitul Hagiu pantru acestl: bani s'ail is-brgnit prin judecatg de douT negutgLor): ale0 de el' prin zapis iseglit prin le-gliturg, cl ce vor face ace'í negutatorT sil fie multamitT, fár' de a mai cautaalta judecatg, i aceT negutgtorT alesi de a cercetand i judecand pricineleail dat carte la mana lui Hagi Anghel cu tovargsnl lui, iseglind amandoï ne-gutgtoriï inteo unire, care se chiamg erotocrisie, Insg ac6sta s'a urraat In vremeargposatuluY Domn Alexandru Yodg Sutul, si tot atundl dand jalbll ovreiul,nu este multilmit la eretocrisia, ce s'el facut orinduit jaiba kif la ju-decata strginilor pricinY, caro judecatg vgdênd erotocrisia siivIrsitg ca bungortnduialg, intemeiatg In zapisal lor de legaturg, ali dat In scris cl nu p6te aintra In alfa' cercetare, dupg care si noi nefiind slobodY de pravila sg cercetginprovlimI impotriva eretocrisieI, cl s'ar fi ngpgstuit, afétä'tn, dupg poruna, inal-timeI Tale pricina.

Troados vechilul Mitropoliel, Mihalache .11fanu va Vornic, Caimacamul,(pecetea) (pecataa) (pacaes)

Romanitis.(pacaes

Cod. 93. pag. 351.

194 V. A URECHIÀ

Iatä In ce mod boeril din OtcArmoire libela actele de rinduireale judecgtorilor in 1821--22.

aiind-cii la departamental de Criminalion am orInduit judecator pe poi-.covnicul Grigorie Basma, ea léfa pe luna talen t 70, de la iintiìl a acestitDecembre, i Wei dat acest domnosc al nostru pitac, spre a fi sciut si cunoscut dejudecator la acest depertatnent, ca dimpreuna cu Dumnélor cet-l-altt boert judecä-tort sa urmeze ca paza la depertament, pentru cautatul pricinilor de englimaticasi allele ce se orInduesc de catre not, faandu-le hotartrile dupa pravilä si sä nuzaboviasca cercetarile, spre asT dnbAndi näpastuitul inireptarea sa, iar cel vinovat,()Anda, i Dumnéta frate vel Logofete de Ora de sus, sa povëtuirile cele cu-viinciése Ingrijind de a nu se face vre-un cusur, si srt '1 fact cunoscut la Vistieriespre a se asela la catastihul lefilor. 1821 Decernbre b.

Grigorie Ghica, Barbu Viicareacu, Constantin Negre.Cod. 96 pag. 220.

TYám In note cAte-va acte din sfera justitien. Atragem atentiuneaasupra notelor schimbate eu consulii, austriae, francez §i rusesc, re-

1) De la Otcdrnauirea Valahiet

Pe acOsta, alatarafa anafora a judecatil departamentulut de opt neremaindmultumit Marin Luntraru, Duumélut epistatul Hatmäniet infatisat Inainteanéstril, untie ail venit si Dumnélut fratele vol Vornic Fotache Stirbet, cjiandMarin prin apelatia lui, ca el n'ail avut tocméla cut Dumnélut a meremetisiluntrile de al doilea de se va strica peste sése lunt si tot cu aceeast tocmélasä fie dator a i le drege, iar pentru cii inträ' apa Intr'Insele, aceea se va inda-tora de la sine): si le va meremetisi si mat malt nu se can6sce indatorat ; iarDumnélut Vornicul 4ise, di are zapise de la el si dapa coprinderea ion 1st corelucrul deplin i asa II va plati i cusurul banilor. Decl jaluitorul acesta vedemcit la judecata depertamentulut tagaduit simfonia ce all avut, ca cuviktcii nu scie de cele coprinse In zapis, rezernand la o marturie In scris a unor6ment stféint, cart' n'ail sciat coprinderea zapiselor hit Marin, iar DumnélufVornical ail Indestulat judecata ea martuff, atat cele din zapisele lut sonso,ctlt i pentru luntre att dovedit iaräsI prin martorl, cii nn sunt facute dupatocmal ; apt sä lisiim afétarea martorilor la o parte si sit dam ascultare nurnat4iselor Ion, nidi dreptatea nu ne slob6de, niel pravila, care adever6za dreptätilefies-cäruia ca ce chip sä se descopere la incrust: banuitére; dupe care si faci5nddovada Dumnélut Vornicu, bine dar all judecat Dumnélor boeril departamentartsi not asemenea hotärim sä se facä urmare Intocmat precum In anaforaua de-partamentuluI se coprinde, prin zapciu hatmanesc i dupa chiar coprinderea


lative la diverse procese ; asemenea este de observat intärirea data reanaforaoa locotenentulul de Mitropolit Troados relativa: la o casiltorie.

zapiselor luT, si asa indatorim pe Dumn6le Vornicu, dupä' ce i se va savé'rsilucrul dupg Invoirile le Marin, ce le-art fäcut prin scris, atund sir): platéscii

cusurul färä de allá, prelungire. 1822 Maití 7.Cod. 101, lila 51.

De la Otcarmuirea Valahiel

Prea sfintia ta pärinte arhi6reule Troados, vechilule al sfintefiind-cä' la pricina de judecatä ce are Margot Artnénul, i Testea sotia untaOvanes Caracas arménul, ce ail murit, cu Dimcea sin Neniul de la PitescI suditulchesaro-crilesc, s'a fost Indatorase Dimcea de cätre judecata departamentulca,faca jurg,mint, cum cá n'ati cumpkat el de la ascherIM argint In toviiräsie cuOvanez Caracas mortal, nieT mult, niel' putin, filea nume acea tara de osfes-tanie ail luat'o de la un ascherlil, pe chipul lui, ca schimb si cu banI, iar nuIn toväräsie ca mortal, niel este asupra lui alt cevasT a mortuluT, afara dincerca si din acea flóre, si jurand r6m"áne apkat de Ora argintuluI, iar neju-rtind este dator sá plätéseä banil ce are sá ia Margot de la Ovanez mortal sisárgspumfa i ce1-1-alt cusur al argintului la sotia mortuliff ; asijderea sä jureDimcea j cum cá are s'a' ja de la Ovanez talerI 57 si tat'i-säti taleff 20 sijurttnd s i se plätéseä' de sotia mortuluï, dar sa'1 dea si el nu numa corcel,ci i acea flóre, iar ne dand si Urea sä' aibli a o plìlti sotie mortuluI cu 20galbenT, dupä cum ail arkat Elagi Niculcea, cl i-ail cerut mortul pe Rusa; sidupti ce so va sävérsi acésta incredintare a Ditnce atuncea de va fi trebuintilse va pune si sotia mortuduI la jurk'ruint, spre a incredinta cât avut a fémasde la bärbatá-säil si de are si ea vre-o lipsä de zestre ? Cu care anafora a acestiTjudeciiti Infätisindu-se inaintea nóstrá Dimcea fatä ca Chiriac Daga vechilulTeste, sotia luí Ovanez, unde ar6tAnd Dlincea dou6 engrafe 1nscris sub iscäli-tara pope Armenesc i a staroste de armenl, coprind6tóre din partea Teste, diea pe vechil pus cl sI cerceteze de ail r6mas cera dupä mórtea

carel i-ati ar6tat cl ail gasa o pereche de cerce la Dimcea si o sticlutäde ghiumiaia si orT de va sc6te cevasI salí de nu va sc6te pe ea, sä nu o ames-tece la cheltuialá; iar prin ce1-1-att engrafon cjice, cl la intrebarea ce ifäcut iaräsi de ciltre popa armenesc si starostea de armenT, de scie pe bArbatii-sRicl a'd luat niscare-va hiemal din casä, adicA cerce ca vind'á pe afarä la tirg,

läsat amaaet la cine-vasI i i-ail (-jis ca nu seie ; all mal Intrebafo deavut biírbatä-s'ai vre-o argintärie i ail (jis CA 'fati sciut pe barbatli-s6tí

al aibá acest fel de lucra; asemenea ati mai intrebat de unde scie ea cl ailavut scule biirabata-gri la Pitad i aillis, cl un negutätor Simeon de la Pitcsci

196 V. A. URECHIÀ

Acest act ne probézri, Inca olatä; curn Biserica vi-a reservat a-.

pr6pe esclusiv dreptul de a decide in cestiunile atingènd cds'étoriile,

fost spus care fratele barbata-sOti, c bärbatä-sal ati avut scale; de ce nuse dtre s caute.? Asa, dupa ascuitarea ce facuram noI acestor Inscrise, vi5Ondca se deosibesce pricina i spre cea dosavêrsita plirotorie a n6stra, am trimisde s'ail adus la cantelaria DivanuluI Iusui preotul armenesc i starostea dearmenI i facèndu-li-se intrebare, i prin graI tot asemenea arëtar c le'ailspas si martutisit Testea antic anca ; asa v6c)énti crt asupra DimceI estenumaI o sad() banuialrt a tatuIereI si a creditorilor, iar nu vre-o vrednica, docada,nu am gasit ca cuviintrt a i se da Dímcii evanghelicesc juramInt, dupit" cumcjice judecata departamentuluI, ci uumal pentru acésta banuiala se trimiteDipicea la sfinta Mitropolie cu zapciu hatmanesc, carele fata ca Chiriac Dega,vechilul seti i muierea puindu-se inaintea prea sfintiel tale sfinta evanghelie

sfinta cruce sl arOte Dinacea si sil márturiséscii de este la soirea luI niscearman l ca acestea, la care 1'1 Indatorka departamentul la jurrtmint, cum si elde are sa ja ceva de la rnort, dupa cum ati afétat iarasi la departament, i orI Ince chip se va deslusi vre-un adevbr sa ne ar'ét1 prea sfintia ta in scris. 1822Iunie 23.

Mihalache Ma.nu, Constantin Negrea, Searlat Greirliptdnu.Cod. 101 flia 105 v.

De la Otarmuirea Valahiei

Dumnbta staroste de negutatorI, fiind-ca la pricina ce se stragan6za intro l'a-raschiva v'éduca ce all fust sotie luI Mihale Telalul, care ail raurit, cu Filip fratelemortuluT, i Manolo Telalul epitropul celor lasate de mort cu Halea si FetedtovarasiI mortuluï, este trebuinta a se face o läraurita socotéla i alegere lastarostie, arlica stall pentru fies-ce madele, precum la vale se am% De aceeaaducénd zapciul hatmanesc pe tóte partile, sa alegI impreuna ca negutatoriIindecatl cu totiY, tot avutul mortuluI, atat din capitalut co &ail vOut de noI ca

avut mortal la acel tovaräsT, cat si din ort-ce alta periusie se va dovediorI tainuita de sotia mortuluT, sati de fratele mortuluT, orI de catre epitropI,de catre tovarrisT, oil de catre veft-care caul va dovedi vre-o parte sail alta, Incare adunare de avut sa intre prin pretuirea drépta i lucrurile ce va fi primitmuerea din casa mortuluI ca cuvént ca sunt dk'ruite, afara din zestre, sail ec-soprica, cum si lucrurile ce sunt asupra fratetul mortultil, care unele, jice, crt

le ati dat de potnana pentra sufletal mortuluI si altele oprit de dênsul;apoI sa se maI faca lamurire banitor ce-ail prima nevasta din zestre de la epitrop

cu cam i lipsa zestrilor EtY ce se va lámuri dupa fdia 61 de zestre,adicá cite sunt in pgr i cate lipsesc cu adevgrat, pentru cá ande no va da


198 V. A. URECHIÀ

fle la contractarea lor, fie la a lor legiuitä desfacere. Ca una din probela acéstä afirmatiune a no5strA póte sta actul Mitropoliet, prin care

bnuial hotiirire avem, de a se da si jurámint, atgt la periusie, cat si la lipsade zestre, cum si ce datorie ati plgtit a mortuluI, ori frate:s66, ori epitropii,sail 'marea si asa pentru fies-care madea sg asternetI socotélg precum mal susv6 pov6tuim; pe langg acésta dar s mai faceti o insemnare de socot616pentru cheltuiala cerneleI anuluI jalei, iar pentru hrana ei de la m6rtea bar-batg-seti si pana i s'ati dat baniI zestrei are a se alega si a se hotgri de cgtrenoT, i fgrg de zgbavg sg ni se arke, cg sg dgrn sfirsit pricineI. 1822 Junio 20

Mih alache Manu, Constantin Negre, Scarlat Grädigeanu.Cod. »I fila 107.

Pitac la ffatman tot pentru pricina de mal sus, a da de scire la boerilde mal jos arilati a veni la Divan.

De la otcdrmuirea Valahiel

Cinstite Dumnéta opistatule al Hiltmgniei, fiind-cg DumnéluI mosio Bonetepistatul DurnnéluI Consulat al FrantieT, s'ati arkat campé-1.410r venitului mosieiBreaza, care venit s'ati aflat incg din trecutul an Septembre, orinduind prinporunea stApanireI a se stringe pe séma datoriei luI Hristache Grigoriu, ce aresa ja suma de bani de la stgpfinitorul mosiei Breaza, prin hotgrire doren6schsi pricing de judecatil fiind, orinduini a se infilti a inaintea nóstril la adunareadeplin, Mari la 2 ale viitoruluI Mal ; ci dar sg dai scire proa sfintieI sale ve -chilului mitropoliei, i DumnéluI LogorkuleI Dudescu, i Dumnélui VorniculuIFotache Stirbei i Thunnélor boerilor depprtamentarI a veni totI la Divan, sg'ldai de scire si Dumnélul cumpérritorultil de venit, ca ori InsusI, sati vechil cedepling putero, sg vie, aducand si ori-ce documenturi va avea, sg aduci si peHristache ea ori-'e sineturi va avea, a inftitisa pe tott 1822 April 28.

Alihalache Manu, Constantin Negre, Grigorie Romanitis.Ccni. 66 pag. 251

De la Otairmuirea ValachielCatre Dumnélor BoeriY, al departamentulul de opt.

Dumnélui cinstitul Consul al Prusid ne filcu ar6tare prin nota, cg Hris-tofi sin A nghel Cincel ce era insgreinat ca tréba comisiongreI a cantelarieIConsulatuluI Prusieï, CA de la 25 ale acesteI urm6tóre i dat paretisis, deacésta slujbg ; pentra care scriem dumnév6strg ca intémplandu-se sri so arkeaci la departament cu vre-o trébg, sii nu se curuiscg de adl inainte drept co-misionar, dupg cum ati fo.st pana acum. 1822 Aprilie 29.

Mihalache .Nanu, Constantin Ncgre, Grigorie Ronianitis.

ISTORIA ROMÀNILOR 199

se autorizatiunea de a se cununa un Neculae Mare§ din Ducuresci. A-cesta, cum se vede din anaforaua locotenentuluI de Mitropolit, avusese

Asemenea pitac s'ati fäcut si la Spätärie i la Agie çi la DepartamentulCriminalion.

Cod. 96. pag. 252

Ceara ciostitul Consulat al Frantia

Cu cinste prima nota cinstitu lui Consulat, scrisä de la 5 ale lui Iuniedupä calendarul noil si am féqut cele ce ni se serie pentru venitul mosieiBreaza; la care r6spundem cä ac6stä pricinä nu 'Ate lua sfärsit intealt chippan nu se va infätisa la judecatil pärVie prigonitóre, ci sä bine voiasca cin-stital Consulat a porunci D-luI monsiu Bonet, ca off insusT sä vie, sail vechil

trimitii, i fiind-cä astri-gi se Meuse strigarea asteptand puma' venirea ve-chiluluisi de vreme ce s'ail intarcjiat panä acum, mhne JoI sä nu r6mite, cila 2 c6surl din qi, care vine dupä compasul Europenesc O ceasurI i jurn6tatesii se afle negresit la Divan. 1822 Maid 24.

Mih alache Manu, Constantin Negre.Cod. 96 pag. 284.

Catre cinstitul Consulat al Prusiel.

S'ail piimit nota ce ni s'atl trimes pentru satisfactionul ce core cinstitulconsulat la obräznicia co ail %nit °mat huzinetultel de ail venit la consulat silcearil in judecatä pe Dumnélui Constantin Cincul ; r6spundem cinstituluT consulatea dumn6lul Cincel av6-nd davagiul; carol° prin jaiba ce ail dat la Luminätia saPasa Fail ceriit in judecatil pentra pricina ce are cu euviosu Tirnoteu i Divanuiduprt orinduialä buiurdisindu'i jaiba acestuT ipotesiar in judecatä uncle urmaca sä se si chieme Cincul sil stea Mil, dar pE,ntru eh' trilmisul HatmanuluI ailobraznicit de n'ail vorbit ca orinduiala ce i poruncit, de la Hiltmänie i s'ailfileut caluta corlare cu brttaIe ; acum dar Oman° ca cinstitul consulat sä se odih-néscA despre ac6sta, iar pe de a'tä parte sti se porancésert CinculuT, ca sa viela judecatä fiind cil este randuit cavaz la acéstri pricinri, si face la Otcariniriremare mumbasirläo ca sil se caute judecata cii pfiritul sótí. 1822, Junio 1.

111i,htla.he Manu, Constant'n Negre, 1?omanet.

Cod. 98, pag. 346.

Catre cinstitul Consulat al 1-'rusici

Cu cinste s'ati primit de OtcArmitire nota cinstitulul consulat No. 21 pentruo crirutä ce s'a luat de zapciii AgieT a Dragomanuluì Cincul, dupil care prinpitac poruncit Agiel, ca sil ne arate cu ce poruncii i-ail luat acea crtrittä

copif cn Ruxandra fata Tipograióel 1). A ducem tn nota asemenea unact de moratorium, din 23 Marte 1822.

§i in ce trebuintä §i unde se ail aruta, §i ne veni artítare in scrisde la agie ea' cercetand adeverit cá de la numitul dragoman niel un zapciildo al AgieT, cArtitA &et tuat, Riede numaT de prin alte uncle s'ail corut gUsitde s'atl dat dupá porundi in IntamplUt6rea trebuintil unde cenit, iar de searara de stlipan pe streina carntil, cinstitul Consulat siL bine-voiasca a porunci6menilor sT sI nu se amestece la acestfel do lucrurT fiind fár'de randuial4.1822, Iunie 3.

Mihalache Maya, Constantin Negrea.

1) Intiírirea ce War' facut la anaforaua prea sfintieT sale ArhiereuluT Troa -dos de a cununa pe Nicolae Mare§ cu Lucsandra fata Tipograf6eT.

De vreme ce de clirosul bisericesc i de prea sfintia sa Orintele ArhiereulTroados vechilul sfintei MitropoliI, se gAsesce cu cale, ca sui ja savêr§irea cealegiuirá §i cinstira cuuunie dupá lege Nicolae Mare§ cu Lucsandra, pentru vred-piffle dove4I ce se aratU inteacestii anafora, scriem proa sfintiel tale, ca sti sesAvir§asca astä'41 Jol cununia acésta filfá a i se maT asculta pricinuirile celede§arte. --- 1822, Aprile 27.

Mihalache Mann, Constantin Negre, igorie Romanet.Cod. 101, fila 37 v.

C'dtre cinstita Otcarmuirea Valahieä de la Epitropiasfintel mitropon

Nicolae Mare§ de aici din BucurescT ail fost juiluit dumnévóstr4, cui sunt(Al-va anT de and incurcat fijad cu o farg, §i färä a o aduce in casa luT tiindu-secu ea catii-va vreme ail qi nAscut trei copiT parte barbg.éscii, inteacea lungimede vreme §i cu pricina nascereT copiilor vrénd ca trag4 In judecará la 1.6-posatul Doran Sutul Voevod ail i dat jalbui KarireI sale, cerkd ca sui i se fach"indestulare §i acum ciL orânduitT fiind la proa sfintia sa pArintele CostandieEpiscopul Buzeil,li cercetat pricina cu amäruntal i nu s'ail tinut In s6miinedrépta cererea; atre acestea §i cu multe alte pricinniri apárandu-se jaiba sacá nu ar fi copiI fäcutI cu el, (Jima cä' ea fijad mulero slobodä i-ar fi dobänditcu osebite obraze §i cä nu se Indatorézä a cresce acest fel de copiI cu brinuialä,niel a lua in silä' puller() care atata vreme atl träit In chef urile sale, mäcar deail fost §i el unul dinteaceia cu care ail Meat copiT; a cumula jatbui buiurdisindu-sede dumnévbstrii dare mine, am adunat clirosul sfintoT MitropoliT §i infáti§And peanAndoui5 pUrtile fatá fiind §i aceT trel copila§Y, am pus de i s'all citit jaiba luTtnteaul §i dupri acésta la cuvantul co (Jim el di copiT sunt naseutT ca lAnuial4

200 V. A. URECHIÀ

ISTORIA ROMA.NEL OR 201

Finante, MTH, vim!, ocne, export !le vite.Cele-l-alte därT §i iraturT. ScutirT.

OH' cat de sleith era téra prin rechizitiuni i praclacitiol savèr*ite intimpol rësmeritei *i in urrna de TurcT, d5rile directe i indirecte con-

si de adunktra 'i-am Intrebat de scie si pre alt cineva, care di fi fost Incardosit cu parka ? Respunse ca nu scie ; de Linde i se dise, crt de vreme ce nu areniel o ideio la acésta, se cunásce ea el este insusT pricina nascereT acestor copiImarturisindu-si InsusI tiposul lor, dar pentra c iarasT cerca sa se apere cufel de indreptarl, se Intréba si parata, ca de vreme c i parasul sea tagä'duescepang, inteatata, c dobandirea copiilor nu ar fi at dênsul, putea-va ea. sa aretevre-o putintica dovada de parintòsca atarnare catre acestI copii din partea luT

treI scrisorI ale luï, din care In cea dintélti Cu let 1815 Aprile 15,dupa ce ca un barbat Il d povatuiri de a se parta cinstit i cu credintäa pazi dragostea nemputinata catre dénsul, apoT o învétì i mijlocul cum sapäzés ii acea dragoste, puindu-se Inainte pe itibitul lor fiti Vasilache, cel Intêitinascut, ca uitandu-se la el sa 'sl aducrt aminte de tinerea sati legätura on carei-ati indatorat nascerea luT, iar ta eea de a doua cu rot 1818 Octombre 29, arata;cum ca prin nisce ipochimenT i-ati tramis talerI 53 pentru facerea une! sobei pentru lemne de foc i poruncesce s '1 inseiinteze i pentra copiT ce fac side s'ari mal Impicioragat Dumitrache? (adica copilul cel de al doilea); In cea depe urmii scrisere aceluiasI lét Noembre 30 dice, ea iar ca mare jaluire, ea se vagnu i pentru doica copiluluT de al treilea a caruia nascere se apropia si arata

dupa pecatele sale fl curge acésta Impresurare de copiT si cunt srt se régaluI Dumnedeä cu ferbintéla pentru un prilej lesnicios al vietiT lor i izbavireagresalelor; din care cuvinte Intelese judecata dorirea ce avea el de savirsireactinunieT din care patea sa doband;scil acésta poftita izbavire. Diva ce dar s'ailcitit aceste serisorl", nu mal reinas cuvé'nt, fara numaT se apera ca felurimTde apticaturT, ca nicT Inteun chip nu o mal primesee de sotie, Insa judecatafilcu chibzuialrt, cul acésta insiruire de copil a lor, care ea atata legaturä i inerede dragoste de la unul catre altul castigat, se cade a se cinsti cununiacea dupa lege, si care maT inainte nu s'aii facut, sail pentru fiscal impedee.arT,salí pentru rusinea timenilor, sil se faca acuma si sil ja sav6rsit cel legiuitcinstit ; decI acésta chibzuia ul a clirosuluT .cunoscand-o i eil de bun/ i ade-verata, dic i aret Dumnévestra, ea asa este cu cale si ca dreptate srt se facasi ea jaluitorul Nicolae nu maT 'Ate sovai, cul insusT legat ca scrisorile luT

tete jiluirile i nápilstuirile cate In jaiba ce ail dat catre Dumnévestra allaretat, s'ail aretat desarte si plazmuite.

Al Urigrovlahiel epitrop TI*0 ados. 1822, April 26.Cod. 101, fila 65.

202 V. A. URECHLA

tinuA a se percepe insotindu-se perceperea, de grele casne, care facpe bietul Oran sä la lumea in cap. Singure vAmile sufer Ore-carf zet-ticniri in 1821. Am vNut cum ins4i Pérta ordonA. Otcarmuirei, sripuná in lucrare perceperea venituritor domnescl, adicA a vAmilor §i aocnelor.

In Octombre 1821. Barbu Vacdrescu fu numit Vistiernic Orel. Seintorc mal multi hoed din emigrare. Moldovenit refusá de a se int6rce§i li se spune GA de vor m tI intarçlia, runctiunele vor fi date boerilorde cl.

Pe anul 1822 se intocmesce eponturile» de vin4area vämilor,apr6pe intocmal cum ail fost in 1821 numal, art. 54 se modified ca re-ferintä la slujba cAntarului domnesc, care din vechime a fost a Obo-rului Bucurescilor i Oborul o vindea pe la vämile tèrgurilor din judete,iar acum dat vämilor de pe afarA.

Fewte interesante sunt tarifurile speciale dupà care ail a prátivamA sudiii rusesci, austriacescl, englizesci. Le dArn in note i). Aceste

MOratOriUM (vedI pug. 200) De la otca'rmuirea Valahie.

Fiind-cil Stan Cojocarul avênd sri ja o surnä de banI de la II Armas Gheor-ghitä i Elristea íedelnicernI, prin hotiírirea OtefirinuireT. ce s'ail dat, li s'au pussorocul pravileT de patrn lunI, ca sri plätéseä aretata sumä de banT, ne-avêndmijloc de a pläti actin], dar fiind-ca si Stan se jálui, cA si el atlandu-se dator laaltii nu voesc a'l päsui, ci uniT Il trag la Spätärie, altiT la Agie, altil la *Ranh'zi lefeciT §i altil la cäpitanil za dorobanti, de nu pals a se odihni ; de aceeapentru ca sä nu mal: fie superat pang In soroc de patru lunT de eätre datorniciTluT, i dat la ranT acest pitac al OtcarmuireT, prin care se serie dumnev6strilzabitilor din ()mat Bucurascilor, ca orT care din datorniciT luT Stan it va tragela judecata dumn6v6strä, färä a i se face vre-o superare de platä sri i se puie si I ttTsorocul pravileI de para lunT, ca la acel soroc bland si el de la maI sus nmitiT datornia ai s61, sit plat63cA ande va fi dator. -ESA Marti° 23.

JIlihalacke Innu, Constantin Negre, Scarlat Grad4teanu.Cod. 101, fila 14.

1) Ponturile de vinr,larea viimilor pe anal 1822 sunt intocmai ca cele dinanul 1821, Cu deosebire la pontul 54 care este inlocuit cu acest ce unnéza

54). Slujba cantaruluT domnesc, all fost din veehime a OboruluT Bucures-cilor i oborul o vindea pe la t6rgurile vämilor de prin judete, iar acum s'atidat vilmilor de pe afali cu oranduiala si obiceiul ce all fost, adecá prin tèrgurY


tarife intemeiate, pe tratatele intre Turcia Cu puterile strè'ine, ne aratätot ()data' §i care sunt m5rfurile ce se introduceail acum in Intreacestea observám importul a diverse articole franceze, nu numal de lux,

numai acolo unde din vechime ail fost obiceill de ail tinut cantar sä" fie siacum, ca totl ceI ce vor aduce marfil de vindare i ar vrea sg o ettntgréscg, sgnu fie slobod a aduce cantar stAin, nici sg tie altul cantar penfru ciintgritulcolor ce ail trebuintg de cantgrit, ci numaT varnesul domnesc sit tie ciintar drept

sg ja la suta de oca bani 15, dar pururea sg fie sgritor la ceT ce'l vor clama,ca sg nu se zgticnéscg alisverisul &minor, cg urmand inpotrivg, sail ggsindu-seun cántar nedrept, sail va cere a lua maI mult de cilt este oranduit, sail vapane cântar i unde n'arl fost obiceiti, se va pedepsi.-1822 Ianuar 1.

Grigore Ghica, Barbu Väcärescu, Mihalache Manu, Const. Wegre.Cond. 98, pag. 459.

Tarifa vämilor pe anul acesta ca lét. .1822 Ianuar 1,dupä care aft aurma vamqi`i a viämui märfurile negurttorilor sudi precum la

vale se ora'nduepe. Pentru

Fiind.eg negutiltorii Rosiei dupil trecerca de vreme nu s'ail intocmit lapreturile mgrfurilor ce s'ail oranduit prin tarifa cea pentru vara de cele coscot si aduc In tinutul imOrgtiei si asemenea s'atl asedat si de imp6ratul RusieIca sit se alcItuiasert o tarifg noug, care sg nu se Intemene dupg cea vremelnicgvNtitg peste obiceiil scumpete, din pricina celor dinteacesti anT peristasis, tur-burgri si r'ésbóie, ci ca socotélg trei la sutil dupg Impèrgtescile tractaturT, sgfie 1ntocmit cu pretul cel potrivit ce se una nelipsit in cati-va ani la ceeace se vinde ca barhana mal nainte pe vremea pg.ceT, de a-...eea dar vorbind im-preung cu eel ee in tinutul imOrgtiei petrece cinstit plirecsusios elciti RusieiDomnul Tamara si intru nimie socotind cea din rëzbóie Intr'a esti ani covârsirea preturilor, ce dupg socot6la i sciinta pitcei coborand preturile lucrurilor lahotaral cel din mijloc, s'ag alcAtuit ac6stii tarif.1 ce se intemeiazg cu trel la sat:A ;

Po haul

Alagea her vopsea, oca 2

Ata de Anghira, oca 20

Anasonul, cantarul 40Atlazul Florentin, cotul 11

Atlaz Venetic, cotul 9

Atlas cu fir si hetai de la Mil, oca 300Atg de bumbac de la Hindia si Moreea i Zanda, oca 50Atg de bumbac rosie si alte fete, oca 9

Astarul, topul de 20 cotiAlagele, saluri, ghermesituri de Tarigrad, cota 4

204 V. A. URECHIA

ca tofe de haine, dar i materiale brute, precum bun5.-6r5. fer, Far-furil etc.

po tuna

Abanosul, cantarul 108Ace, rnia 5

Arama ne. 'wrath' cantarul 180Arama lucratá, adeca sahane i altele, oca 6

Arama burda, oca 4

Arama hamtutmaz, cantarul 150Afionul, oca 36Alune, cantarul 24Arsenicul, cantarul 66Arceruff de barbierY, taneaua 11/2Alagele Halep, topu ... 2

Alagele muscCescT, cel mare top 40Alagele musealesa cel mic top 30Alagele de Tarigrad, cotaAlagele de am, topu 33Alagele de Magnisia, topa 7Aba muscalbsca, topul pe coff 60 20Aba de Tarigrad, topa pe cop: 20 9

englezéscaAstarul alb si aite feluri, topul ........ 9A.mnarele, suta 6

Alagele helaliï irbchirurY, topu pe coti' 16 36Alagele helaliT de la Tesalonic, topul 15Argin tarn', dram .11 1 V2

Ace cu gamalie, adeca carfite, miea 3adeca sare sabri, oca. 6

Ambelez cantarul 27.Atil de canepa, cantarul 75Argint via, ce se cjice idrarghiros, oca 18Anghira, cantarul 30Alagele de bumbac, irbichirurT, topul 10BeteliT i altanolucuff, felurinff, de Tarigrad ce

suntP55 de cot): 220

Basrnale sacherliT de Tarigrad pe 10 deghermele, topou 30Bacan vanat i galben, cantaru. 50Bacanu ros, cantarul 120Brice, taneaua 3

Bogasie albe i alte vapsele ce stint po 7 coi, topa 7

ISTORTA ROMNILOR 205

La cochil vechI s'ail strigat vännile celor 17 judete lnainte Papiturc, pe anul 1822. In 1821. aú fost cautate In creiintd. Ail fost aren-

Po baza

Bumbac nelucrat, cautarul 100BucalurI sed, de 100 45Blane de lup, de una 11

Buretele, oca 6Buriease de tinichea gr6se si 9ubtirI de 450 200Bacan pentru stofe i ciorapT, oca 16Blane de Salangi-Cacom, sorocul 20Blane de ras, una 45Basmale alba tocanlal, topul Po 1.0 deghermele 12

Borangic frantuzesc, lat, de 2 topurT 120Borangic frantuzesc ingust, de 2 topurI 72Berbutil lesasca, topu 30Berbutil muscaleasa, cantarul 30Blane de capra, una 2

Brane ghelberele, unul 16Brane de la orasul Damas, unul 22Brane felurimT, de la ordsul Caramgea, unul 4Balsam de compania, oca 54Bacam ros si alico, cantar .11 160Blane de epurT rusescT, suta 60Bohcele de Tarigrad, cu fir, de una 30Visine, mere, pera si cirese uscate, cantarul 18VutcT felurinii, 100 sticle 120VuIpT cilzkescY, taneaua . 21Vulpi bune, roiT, musctilescI, taneaua 40Vlupl mal de jos, taneaita 71/2Vulpi hurda, oca 20Vulpl' negre, taneaua 500.Vulpe aIb, taneaua 12Vutci de Triest, sticla 2

Vin de Marea alba, 100 oca 30Vin felurinif, de Evropa, bucalul. 2Gomalaca, oca. 25Ehenibahar, oca 6Gltioderi de la Hindia, fies-careGhioderi de miel si de capea, unul 71/2

206 V. A. URECHIA

date pe 1822 pentru 620.000 talen t pe an In favárea Stolnieulut IaneuLahovari, care apoi le-ail vindut deosebit pe judete pe suma de 707.700taleri.

po banT

Ghioderi de cápri6rá, unul . 71/2GusT de vulpe albe si rosiT, parechea 9

Grasa rotundo, una 2

GogosT de rástichiii,' cantarul . 150Ghiulele de fier, cantarul . 30DrojdiT de vin, cantara' 63Damhanea, donlucul Po cotT 5 72Pinte de pero ce se dice Balacdis, oca .. .. 24Dibas de fir, felurinil, de Persia si Franta, cotul 24Dinte de fildes, oca . 10Dihorul, taneaua 11/2

Diltor hurda si de vulpe, oca 21Enghiur sal si sof, topul 200EpurT albT, betenul 24EpurT domesticY, suta 60Zaharul cápátinT si praf, cantarul 00Zaharicale, oca 12Zeamá de lámae, cantarul 12Zaharul nelucrat, cantarul 150Jderul, fe-care 9Jderul hurda, oca 180Icre, cantara! 60Icre rosii, cantarul 60lbrice de cafea, ocaInul do Misir, cantarul 75Inul muscalesc, cantarui 90Icre de chefal, sáculetul 9ColanurT do flor de Tarigrad, inguste, una' . ... . . . 8Colamuil late sadea, de Tarigrad, unul . 8ColanurT 1nguste de Tarigrad, unul 6Calacanul, cantarul 25Cardamomotn ce' i dice chiiaculedis, oca 40Casia, oca 5

Cleittl de pesce, oca 8Cleiul negra, cantarul 100


Prin cartea datà in 15 Januarie 1822 sä dà zaptul veimei, pe acestan, tu fav6rea cumpèratoruluT Lahovari.

Catalogul vdmilor este tocrnal ca cel de anul trecut 1821.Cod. 98 png. 491:.542.

po hanI

Covórá moscAlesd, fie-care 9

Covórá de Tesalonic, fie-care 4Chi oseli il,fie-care 15Catite si forfecele rusescI, taneaua 4Cositor vergele, cantarul 220Cositor lucrat precum solnite si altele, cantarul 320Canepá nelucratri, adecil canavI, cantarul 26ConadiY, taneaua 8Chihlibar nelucrat, oca 300Covórá de postav, basma, unul 300Curele de fraile, toneauaCaneprt, Po doué cjecl" oca 6

C6je de lámaie de närarnzá si de portä'calá cantoral 25Comidul, ocaCatifea sadea i hamuha de la Franta, cota 15Catifea ca fir i hamuha, cota 50Castorlif, oca 108Cue musalesd, cantara' 50Cuisóre, oca 54Cutnil de Brasa i gheresituri, citárii si alagele, topul po cotl 10 35Cacomul, sorocul 51Catranul si smóla, cantara' 4Chiparis lenan i scanduti. cantare! 20Chinavar si Zimtifra, oca 21Chevavie (iste ca i piperul) oca 6

Carnforul, o-a 45Capere de Misir si de Cram, cantaral 20Carmazal, ocaM'Ole de joc, testele 12 30Castanele, cantoral 18Cusiuzum de la Moreea si de la alte pártY, cantara! . . .

Cusiuzum de la Iconia, cantare! 47Corsacul, unulCafea, hilen, oca 9

208 V. A. URECHIA

Plin de inv4timinte este studiul tariful vamal ce d'Arn in note,maT jos. El ne arétii co ce tèri erau in relatiune Odle nbstre.

po

Cafea frantozéscA, cantaral . 240Cremenile, mia 9CutniT de Tarigrad si de Brasa, top.ti p ) cotT 10 95Carne de vacg sgratg, cantarul 18ClIrnurT grate felurimI de Marea Négrg si CazaPhiii, cantaral 24Cornul de cerb, contaral 41CoconariT, cantorul 55Coarde, testéua 9

Chimino, cantoral 40Coade de cal', oca 5iar përul de c6de de cal, oca 1112China, oca 24C6de, cantarul 30CglimgrI i coburuff, unul 2Cue frantuzescI marl, cantarul 90Cue frantuzesa de mijloc, cantartil 90Cue frantuzesci micT, cantarul 120Cue frantuzescI subtiff, cantaral 120Cue de Triest, cantaral 90Cue de Olanda, cantarul 120CglimgrI pr6ste, una 2Cutite cerchezescT, c)ece 15ColanurT late de fier, de Tarigrad, unul 12T.Jimbl de vacl i sugiacarl, cantaral 81Lg41 de chiparos marl i mieI, fiescare 30

mia . 24LingurI de lemn, suta 2LingurT de cimgsirill, suta 6Lumangrile de ski, antaral 60LOMA, ctIntarul, .. .. .. . . 24Lulelele poleite, suta 45Lulelele sadea i ameretica, mia 50Lulelele sadea, mia 30Lemne folurimT, sandal, cantarul 80Lacgte de desagT, suta 45Masline de Franta i Antoghes, unt de lemn i capere, oca . 2

MilrOritaral minemos 12 testele 55

IstORIA ROMANILOR 200

numal vecinele len importad la nol märfuri variate, ci §i cele mal

Pungile de tutun, de sal frantuzesc si de Tarigrad, i de sal alagea una 2

lar de la postavurile ce yin de la Rosia ses se ja vamis ca analoon¿tupí cele mai jos.

Istoria Romanitor de V. I. Urechili Tom. XIII. 14

departate.

BanT

Masinele, fie-care 2Margeanul nelucrat, oca 200rataniT de margean bun, oca 400Mä'täniI de margean de mijloc, oca 300MätaniI de mä'rgean maY de jos, oca 200Manä", oca 7Mena, cantaral 90Madera ce se ()Ice çi hitarghiros, cantaral 74Morisco de cafea, una 6Migdale currttate, cantarul 100Migdale necurätate, cantarul 25Mustarul, cantaral 150Masline felarimT, cantaral .. .... . . .. ... 24Madera, oca 18Matase felurimY, oca 60Matase felurimï nelucrata, oca 45Macar6ne i fidea muscal6sca, oca - . 1

cantaral 75Nevre de moran, oca . 2NucT de Hindia, fie-care 1

Nardenchiul, cantarul 12mia 3

Nescopite, cantarul 45Panza Iota muscalbsca, topu 31Panel' Ingusta muscalésea, topu 14Nrul de porc, oca 5Poi de capre nelucrate, cantaral 40Perne late, pä'rechea 10

Pretcaril, de anal 11/2Praf, cantarul 240Plata, cantarul 24Pusca, oca 4Paste de cram, una 95

210 V. A. URECHIÀ

Prin Turcia ne veneail mArfuri din Asia, stofe de Indiacow5re etc. Italia introducea in téra muntenésca stofe, atlasuri

mal ales,de Ve-

po bao I

Pirostil de hier, muscAleseI, eantarul 40Pasle cu florT de Cram, una 9

Pel de capra ot Arghira, una 27Portocale §i. naramze, mia 25Pamént ro, tocsi boia, cantarul . 36Panza batista, cel mic top 90Petmez, cantarul .. 15PeT. de castorhY, una 9

Panza muscalésca de mu§amale, cel mic top 33

Pirantu (este in chip de sare) oca 41/2Panza de bumbac; topa 20 cotT 9Pece moran, eantarul 25PepteniT de os, suta 30PeptenT de cimi§ir, suta 6

PeptenT de lemn, suta 3

PeptenT de filde§, test6ua 30P6rul de cal, cantarul 60Panza de helalia pentru camag, topa de 20 cotI 100Pelea de bivol, fiq-care 25Pelea de boil, fie§-care 10Pelea de cal, fieq-care 7

Pelea de miel, suta 60PisicT negro, una 2

Pelea de urs, tanbua 16Peatra acra, cantarul 96Plapome luerate de Izmir, una 24Pasle de Tarigrad sadea §i cu &fi', cota 31/2Pilele ce se zic samanlaT, test6ua 3

Perne de catifea sadea, parechea 90Perne ipac tesute cu fir, parechea 75Perno sadea pentru a§ternut, Orechea 64Perne de fir pentra a§ternut, parechea 120Perno do fir chenarlfri, parechea 45Pros6pe i cearafurT de bae do la Tesaloni3, parechea 9Panza' de la Ostrov, oca 8Panza felurimI de la Evropa, topu 180Panza muscalésca, topa 21.

ISTORfA ROMANILOR 211

netia, §i de Florenta.... Din Africa (Egipet, Tanis) mncà venia rt mdrfurldiverse. Dar cine vi-ar inchipui ct strébAtuse in Bucuresci branzetu-

po banT

Pánzá de la Trapezunda, oca 60Plumbul, cantarul 60Puce6sa, cantarul 18

Postavul en ]Kglezesc ahut i alt-fel, pu 25 cotI in chesea . 420Postav Londra, ches6ua 180Postav saia de Venetia po 55 cotI in 2 chesele 1440Postav de Paris, Postavul . ..... . . 600Postav lesesc, postavul 270Postav frantuzesc, de Olanda i Londra, postavul 850Postav de jumaate frantuzesc, postavul 425Pestemanuri de Brusa i de Tarigrad, cantare 18PestemanurY i cérsafurT de Misir, oca 7PestemanurI de Tesalonic, pArechea 20Pile de cuiumga, test6ua 4Rachiul, bucalul 3Rádáciná de vápsea, cantarul 45Rin á alba, cantarul 75kásinä galben'ä, cantara' 30Ragele de scortisárá, oca 180Reventa], oca 40Regele cu mierea, oca 2

Regele cu petmeh, cantarul 45Romul, bucalul 4Rachiul frantazesc, oca 2Rachiul de Ora turcéscA, oca 1

Rtinzá (palamaria) Antarul 8Rädäcinil de piper alb, cantaral 90Rádáciná de piper n6grá, cäntarul 80Roscove, cántara' 6StIngepiI nelucrati, oca 33Sfingepil Libiriotica nelucratI, oca 60SängepiI i pac altT Sibiriotica, nelucratI, oca 80Smochine de traistá si de cutie, cantarul 15Sruochine insirate, 1000 piípusT 36

Smochine de Moreea, la 1000 Opio: ... 70SclindurI de nuc, cantarul 19

Stafide razachiT, cantarul 27

rile de 1-holanda? fnteresant pentru specialistul In medicina i farmacieeste studiul tarifuluT din punctul de vedere al higieneI publice.

Po bala

Stafide negre marT, cantarel 15

S'émantg de dafin, cantarul 25Säpunul, cantara I 65Scortilbra, oca 36Sadzul, oca 16Sfongaro petres, cantarul 40Salipul, oca 5

Saftiianul, unul 6

Susanul, cantara' 30Sinameni, cantarul 6SamuriI de mijloc gi maI grog de la Lehiea, pärechea . . a 100SamuriT de BecI, pgrechea 54Samurisi bunI, muscglesd, pä'rechea ..... 240Sarnurii päntece, pgrechea 12SamuriI dile, una 2

Spirtuff de Ungaria li Livante, 100 Sticle 90Saiac lat frantuzesc val, topa Po 30 con 75Sandal de Tarigrad §i de Hin, oca 180Sandal frantuzesc, cantaral 7

Sm'èntg de chedru, cantarul 45SängepurI lucran', po 10 testeua, 10SängepiI negrT lucran', po 10 testéua 20Sari sabgrSgricica, oca 45Seul yi cerv4u1, antarul 50Saliarina, oca 21Silitra, cantazul 100Sangriu, unul 3S'émântit de in, Po 20 oca 6

Sgmántá de cánepg Po 20 oca 6Teluri de fier grcise i subtirT, cantarul .. .. . 90Teletinul mare, parechea 24Tginfte n6grg, cantara' 30Tgrnäe alba, cantarul 110Tiriplic de Hotin, oca 7lelu, cantarul 40Trimintin, cantarul 150

212 V. A. UngCHIÀ


Pe cAnd chinina are intrare in Ora, nu mal putinä buna primireare *i gogdp de ristic. .5,i nu atat la fabricarea cernelei era utilizan'

po banT

Tallan halvasa, cantarul 60Telatin mic de Bulgaria, parechea 12Tulpan de Tarigrad, chenarlaï de bohcele, unul 6

Tabinita lath', cotul 9

Tibinita ingusta, cotul 6Tiriiac, oca 36Untal de lemn, cantarul 65Untul, cantarul 70Uleiul, adica bezir, cantarul ...... e 65Frunza de vapsea, cantarul 130FuniI rusesa, cantarul 18Filde, oca . 10Fete de plapomii TocatlaT, 20 120FesurT de la Tunuz, duzina 54Feto de plaprima de la Chipru, una 10

FuniT. de corabiT cu smóla, cantarul 45Frunza de nucuOra, oca 90Fistichiuri de am, oca 6

Foto de Tarigrad, una 50Foto cu fir, una 221/2

Fote sadea de Brasa, una 30Foto pestrite, una 11/2

Hartie grectoca de scris 18Herul nelucrat, cantarul 27Harqi'l ce se ()ice Buhaff, taneaua 21

Harsii de bolhal, taneaua 3

Harsil de la Cram, taneaua 5HarsiT muscalecsI, taneaua 21

Hurda de nurca, oca 650Hurda de pacele de samurT tarnachiolT, oca 300Handre gr6se, cantarul 115Hurmale sultan, cantarul 48Hurmale, cantarul 20HetaT de fir frantuzésca, cota 14

HetaT eadea frantuzòsca, cota . 7

Hartia, cantarul 18

Ochil de rac, oca ........... . . . . 5

214 V. A. URECHIÀ

gogva, cAt pentra inegrirea sprincenelor coccinelor, ba:vi:a jupAneselor,care nu treceati de frumerse de nu-vi Ambinatt sprincenile pe nas vi

Po batir

Orezul, cantarul . . . . , 90Otetul cantarul 9

Orezul fraPtuzesc Po 4ece oca chila scnc)6nd 20 la sutg din pre-tul ce se urmézg, sn se ja vama treT la sutn.

Ticusis, cantarul 170Tinte felurite, oca 36Tiperigul, cantarul 400Cinusirul cantarul 9

C6ra sloi si lucratit, cantarul 240Ciris, cantarul 100CiorapT si seufe de ianri frantuzesd, duzina 24CiturT de Diiarbichir, cota 10CiturT museglescT, topul pe 36 col 40Cituri TucatlaY, topul 15Citul de Tarigrad, topul po cotT 22 15Ceaiul, oca 27Citnrii Halep, topa 36§ireturT de fir, drama 2112

§ireturT de atg felurimT, topu 2§alurT de Misir bune, albe si alt-fel, un donluc 70§alurl albe de A merica adecn magrip salisa,, unul 12§alurY fete de Africa, unul 24§alurT de Misir, unul 9§ofranul, oca 45§ireturI i gnitanurY si ibrisim de Pintase, oca 80§iret frantuzesc de orT-ce fel de mntase subtire, topu 5§iretul, cantarul 160§icul oca, 20§irup de zahnr, la 100 sticle 135§tubeY, cantarul 150Iascg de copad, oca 5Xirihil de la Midiia 3

Xirihil, pgrechea '3

Giuvaerica, mgrggritar si ceasornice de sin sg dea vaing la sutntalen T da'.

GeamurT de cate o juniétate de cot, Po 300 in sanduc 960GeamurI de Venetia miel cate 60 in sanduc . . , . - . , 160

ISTORIA ROM iNILOR 215

de null impistraii obrajii ca ce,va murse, alunele.. China plätea van*ckid era in praf 1.20 bani da oca, iar gog i*ile de ristic dad varna la

po banl

Geamuri de Beef marl, care nu sunt in tarifa coa nemt6sel, sanducul. 1000Geanifer de Florentin i frantuzesc, cotu

Tarifa cea noui pentru sudiií austriacesct ce s'aii intocmitin ldt 1818 Marte 1

Peatru märfurile ce vin

71/2

Argintul viil, oca 20Macaratel, topa 71/2Camforul, oca 35Dimba, adecI stofä, cota 40HetaT, adecä atlas de Venetia sadea, cotul 9

Retal ea fir, de -Venetia, cota 25Atlaz florentin, cotu 12Ghemha sadea de Venetia, i de Franta i din alte pärti: cotu 22Atlaz cu fir, stofä Cu fir, ghemha cu fir, de Venetia, cota . 30Perne de catifea ca fir, de Venetia, pärechea 460Perne de catifea, sadea, pärechea 82Sandal sadea, malteh sadea, eanafet, nimes, tafta, cota 9Sandal sadea, inalteh, canav6t, flede prostichiä, cutu 11Nimes In värgI i cu fiori, cota 11Atlaz värgat i cu flori, cota 15Hare, adePA tabinitri latä cota 20Hare Ingustä, cota 10Catifea sadea, cota 28Catifea ca fir. cota 58Scachi sadea, stofä sadea, cota 22Scachiil ca fir, stofii ca fir, cota 60Softi ca fir, grea, molagrea. cota 110-Zilbranice sadea, late frantuzepI clod jumätätT in bucatä intr'o 'Artie 123Zäbranice inguste douä jumätätI in bucatä 80Canavät, adecä 0130 de Trie#I, topa 51AO: de melisA, o sticlä 2

Chihlibar armatiia adecä In9irat 260Chililibar nelucrat, oca 440Ace, cate 5,000 de o legAturg 255Ace cu guimuiuie, de o härtie 5

216 V. A. URECHIÀ

cantar, 150 barill China cu ocaua ; risticul en cantarui ! Dar oca-pandu-ne de tarifele vamale, este locul sA amintim,ca altä vaina plAtia

Po bata

§tubet de Venetia 2 Mg de un cantar 185TJnditele ce se dice boite, de o hiirtie 5

Qtubetul filmenghicon de cantar 180Otelul, cantarul 130Fosar! frantuzIncI, testeaua 40FesurY de Tunus, raid, de la 55 pana la talerY 75 testeaua 200FesurI de Tunas, mar!, pretuindu-le Po talerY 222, adeca ce se

duc la Franta, de testea 800Scufe de Venetia yi de Ora nemtésca, testeaua 50Tinichele albe, englezga cate 225 de lada 210Tinichele de Ora nemtésca cate 450 de bufa' 280Bricege i fiírfeci raid' de Ora nemtésca, tosteauaSimif ora un fel de tibiqir, oca 5Zmirna, oca 30Amber, mishalu 36Boia lagiverde, oca 6

Chinofar sangifiti, oca 40Margele mar!, oca 4

Cascarabiia, oca 34Margele satlachiT, de o hartie 17Carmazul, oca 240Cordele de catifea, cordele de matase cu flor!, de top 30*iret sadea de matase, adeca panglice, topa 20Prilarii de Triest, testeaua 220Mara englezesd, testeaua 540Parara' de Franta, testeaua 270China, oca 33Cafea frantuz6sca, oca 19ClopoteT, de o duzina 26Catite qi furculite de Ora nemtésca cate 24 testeaua 27Copa, oca 10Catite i fureulite englezescI cate 24 testeaua 50Linguri de cositor, cate 12 in testea, de testea 10

Hartie poleitá, topa 60Cartile de joc, duzina 8

Hartie de G-henova, cate 32 topurY, de teanc 220Hartie, topa . . 12

iret de fir 0 ciucuri mishalu 3112

Havligean adicà rädächil de calangä, oca 6

CuiOre, oca 40Cit calemcheriti frantuzesc, Cate 32 cop', de top 210Cit calemcheriti englezesc, eke 32 cotY, topu 210Cit englezesc, cáte 32 coi, cotu 170

ISTORTA ROMINTLOR 217

negutätorul pämtntean i allá se percepea de la marfa importatd,exportatá de negutkorY suditI streint.

ort

po banT

Heirtie mare, hartuv, topu 22Mille de scris, topu 25Tenghear, oca 15Scortisórit de Triest 0 de Olanda, oca 30Flutuff i terfir de téra nemtéseä, oca 160Icre negre, cantarul 200Icre ro0i, cantaral 100Zerdegean, cantarul 280Table de fier, copcele de fier i grlitare, oca 4Henil de pupii de t6ra nemt6scii, unul 31Herat de pist6le nemtesci, pe päreche 31Ba1ald4, adecii dinte de pesce, oca 50Arnie): englezesc, adecI bumbac tors, oca 46Briinzä fiiaminghicon, adecä de Franta, oca 8

Näparstóce, die 12 in testea, de Mile 18Bumbac tors de Hindia, oca 80Lira tórsä, vopsitä, oca 70Tiriplic de Venetia, oca 37Bumbac tors de téra nemt6sca, oca 20Tel de madem, oca 35Tel de fier, cantaral 135Tel de tamburg, de cutie 40Basmale subtirT de Trie0I cäte 12 in testea, de testea 26Basmale de Franta, testeaua 54Her nelucrat muscälesc §i frantuzesc, cantarul 50Basmale de mátase, testeaua 83Flóre de scortivIra, oca . 28Chiiaculedes adicä' gogoO, oca 40NucOrä de Ora englez6sa 0 de Hindia, oca . .. 5'0

Nucl: de la Hur, oca 90Petmez, adidi flóre de nucOrä, oca 240

218 V. A. URECHIÀ

Tarifele vamale pentru suditi al diverselor state europene, variati,ca'ci ele ere' intocmite in vedere cu tratatele special° comerciale

po banT

Cit nemtesc de 36 cot)." bucata, topa 220Cit nemtesc, cate 18 coff bucata, topa 130Cit de Viena, cota 34Fete de plapoma, nemtesd, una 25Liochill boia, oca 15Tel si tinichea galbena, oca 16Oglimli desbracate cate 60, de lada 200Gérauff de mijloc, do Venetia cate 600, de lada 210Gétnuff de Viena, Me 10 cutia, casonul 1800GémurY mid de Venetia, We 600 la lada 120Pile de argintarI, Cate 12 testéua, de testea 6

G6unurl." de mijloc de Venetia, de cate un cot, po 300 de lada 500G6murl Doriica, cite 600 de Ma 300Gémuff. havalea, de mijloc, cate 600 de lada 400°Amur): havalea raid, câte 600 de lada 300Bacan ros de Portugalia naramzat si al t-fel, cantarul 432Bacon albastru, de Sant-Marco, cantarul 100Bacan frantuzesc, mohorit, cantarul 42Lemn de sandal, cantarul 160Lenin de trandafir, cantarul 160Abanosul, cantarul 240Pilele samanladica, testéua 4

Herul da sabil .nemtesc, anal 9

Migdale curatate, oca 6

llana, oca 20Sulughen adeca, michiian, cantarul 100Hartie de scris mare, hucheara, topu 360Hartie do scris mare, topa 170

Hartie de mijloc de scris, topa 85

Zahar capatinI, cantarul 360Zahar praf, cantarul 210

Zahar prost, cantarul 120

Cue fiiamenghicon, cantarul 180

Cae de Triest, cantarul 130

Pece morun, cantarul 75

Moshri de Hindia, mishalu 20Muhabethanele, adeca Citarii de Hindia, mail, topu 162


Incheiate de acele Ved cu P6rta Otomanä. In . principia, tratatelemerciale ale Turciel, ca nedrept aplicate . 1 la Principale romane,

co-

po bani

Muhabethanele de mijloc, topa 122Muhabethanele micT, topa 82Muhabethanele englezescT, topa 108Tulpan, chembric, hasale, humaiil si alte felurimT, topu 10STulpanurT subtirT, de buoatsg 180

a , topa 90a . coturl 15 100

l'asa, adia paf ta grésä", de bucal 20Basma canavlít de Ora nemtésa, topu 140Nucséra, oca 36Unt de nucscírN, oca 130BubergheaT adia unt de rozmarin, oca 21Unt de neft frantuzesc, oca 6

SamatateL adicit sic, de ladA 185Unt de dude, dudiaT, oca 6

OchI de rac, oca 8OchelarT de sticlä, de nas, 5 cutiT 11

Ochelarl cáte 50 In hArtie 20Buber, oca 7Enibahar, oca 7

Darifulful, adecá. nbgru piper, oca 9Plumbul nelucrat, can tarul 108Alice do plumb, cantarul 140P6r de cap nelucrat, oca 108Pi5r perua, oca 240Pist6le de Venetia, de Triest si de Nemtia, Orechea 48Pist6le fiiarnenghina, pArechea 85PeptenT de fildes, câte 12 In hArtie . 60Fildesul, oca .40Fildesul hurda, oca 10

Boia de dintY, oca 13

Brice nemtescT, testéua 7

Tabacheri de tinichea ca oglindT, testéua 7

OglindI micT, testétta 8

CutiT de lemn desarte de buriu 850Saiac felurimI de Triest, topu 185Saiac felurimI de Olanda, topu 290

220 V. A. URECHIÀ

prevedeati o vamd de 3 0/0 dela märfurile introduse in Turcia §i inambele Principate.

po banT

Miiambal, oca 7

Cositor, can tar ul 500Vurze, adica vim:hire de argintarY, de cutie 36Zmalt prost, oca 18Zmalt bun, pentru poleit tabacherI 0 césoinice cu diiamanturY, oca 80Ni§adir adica tipirig, oca 16Papazotu, iarba popeT, oca 20Sof englezesc, de cate 45 bucata, topa 280Sof nemtesc, topa 160Lacate de fier, i de tuciü pentru desagT, test6ua 12

C6iul, oca 40Terighie, adecii cremo-tartaro, cantarul 100Bogasia, cantarul . 30Baga, oca 85Varah, adeca poliialii, 50 topurI 55Orezul, fasolea, lintea 0 ori (late altele asemenea acestor seminte

vin de la Evropa, cate se va vinde aicI, scalêndu-se 20 la sufa sa plat6sca 30/0

FluturI, tertir 0 betéla, de argint de Mishalu 51/2Tiriiac altanbas i prost, oca 40Sare de Englitera, oca 41/2Cremestina, oca 51/2

Feligene mail 0 de mijloc de Venetia, test6ua 3

Pang de Olanda 0 de Franta cate 35 cotT de bucata 230Panel,' de Triest 0 de Olanda de topa mare 130Panza ughialidicon de mijloc topul 100

» » » de topul mic 65Batista nemtésca cate 12 cot): bucata, de Inward 190Batista de Franta, bucata 380Alagele de Triest qi de Olanda, de topa mare . ... . 108

» 2 2 / D 2 de bucata mica 54Panza mu§amanlac, de bucata mare 100

» de bucata mica 67Zanghiar de boia, oca 13

Zanghiar de Persia, oca 60Puciasa, cantarul 2 1 1/2

Ghiuvergele sail calaican, cantarul ... 195Zingefil, adeca radacina de piper alb 0 negra, cantarul 185

ISTORIA noMANELon 221

Deosebirea de taxe vamale platite de comerciantl pamintenf §ii de negutatoril streinf, nu era de natura a favoriza comerciul pa-

po banl

Sangepi nelucratI, oca 70

StingepT de Sibir, nelucrati, oca 120

Sangepi negri nelucratI oca 100Sangepi negri, luerati cate 10 testétia 48Cunafula de tanea 15Ghiugenuri: negri, adeca dihori si pisici, taneaua 6

Samuril de Beci pe prtrechia 90Epuri negri si sangepT. de Englitera si Olanda, de cate 50 testeaua 350Samuri buril* de Rosia, de prireche 400Hurda de samur de Rosia, oca 1000l'anteco de sainur, pärechea . 421/2

Hurda de samur de Beci, oca 280Samurl lesescï grosi si de mijloc, pärechea 200NurcI, de tanea 20Epuri de Triest cate 10 in testea 20Cacom cate 40 de tanele sorocu 110Carsacul, taneaua 15

Misal, taneaua 90Iderul, taneaua 17GhiugenurI pestrite, adicä dihorl, taneaua 4Blican ros rusesc, pärechea 90Linii de vuipe albe, pärechea 20Vulpi de Olanda, taneaua 25

Vulpi Rusesci rosii, taneaua 72VulpI clizlicesci, taneaua 45Yulpi albe, taneaua 25Samurii de Englitera si Franta, taneaua 25Sangép intreg 45

HeramulacurI, taueaua 90Ghiulésa, unt-de trandafir, de Mishal 14

Unt de Rosia, cantarul 240Seul si cervisul do Rusia, cantara' 190LumanärI de seil de Rosia, cantarul 200Cercevecheia adecä hartie de Franta, cate 24 t6ncurI 160Gomalaca, oca 30Civitul de &el', oca . 36

Sapariliia, oca 30

222 V. A. URECHII

mintenilor. Ce-I de mirare, cä negut6loril pärninten1 nu puteail concuraCu negutitora streini ? Ov nu numal vamä mai mare aveail de plätit

Po banT

Suliman, oca 35Sacichibrih, buril si prosa, cantarul 20Dimirboza adicg antirnonion, cantarul 110Cue marT de Rosia, cantara! 80Lascá, de 40 sorocul, de soroc 60bascg beleditica cate 40 sorocul, de soroc 75Márgén bun, sirurT, oca 860Mgrgén de mijloc, oca 530Margén prost, oca 330Márgean nelucrat, oca 330Cleiul de pesce, oca 36l'arfara frantuzesd, de o lada 190Sticlgrie de &el' si taclit, ce le qic ì poleite, de cason . . 1600Garafe pr6ste de Venetia si de Becl, casonul 800De la oglindf, poleiturT de sticl i scatold sed, cate 3 la sutáPostav englizesc, 10 postavurT In 2 amboliT, cate 50 coti bucata 2200Postav Londra englizesc, gros, cate 50 cotT de postav 550Postav prost si subtire de Olanda, nemtese de Lipsca, mahut si

alte suptirT, 55 cotY postavul In dou6 boliT 1350PostavurT gróse lesesa, 50 cotT in dou*6 topar): 375Postav Londra, de mijloc si próste de Franta si Tenetia, 50 cotT

In dou6 boliT 860De la postavurile cele bune de Franta cate treT la sutg.PostavurT, saiuff i vigonuff, In 2 boiiI, 55 coi 2850

ireturT minciunóse, o-a 56FarfuriI de Triest cate 50 de testele, casonul 600FarfuriT de Triest panä' la 80 de testele, de ladg 900Romul, oca 10Ggitanul de lana de Brasov, oca 25Gumene de Rosia si de Evropa, cantarul 198Palamare smolite i albe de Rusia si de Europa, cantarul . 108Alagele de Rosia, bucata. mare 35 cotI, topa 216Alagele fugaste de Rosia, cale 35 cotT, topa 144Chemdir i pelegeam de Rosia i Evropa, cantarul 90Vin bun de Franta, de sticlg 4

Vin prost de Franta, oca 2

Rachiti frantuzese, oca 5


comercianV rornAni, dar cA.te alte biruri havaeturl nu ere' obligatesä platéscA nefericiti comerclantl pärnantenl?

Cate lucrurI duc negutiltorii de la Bagdat, de la Casmir i dinalte locuri la Tarigrad §i de la Tarigrad le trec la local lor, adea §a-luil de Hindia grele cu florI, rezaiuri qi beldarurI, ferold §i pretnin-du-le drept talen l 800, de anal 2880

§aluff de Hindia cu florl, rezaiurl, donluc, buhur de mijloc §ide jos, pretuindu-se 0116 la talen]: 475, de unul 1710

Bochcele de §al fermai§i ca chenar §i In colturI ca florl §i gearurIgrelo i fermaist ea chefalarurI i beldaruri, pretuindu-le drept talen l 550 1980

§al de Hindia gear de mijloc i mal de jos, care se vinde drepttalen l 475, s'A dea 1710

Bohcua de §al hindico, de mijloc §i mal de jos, panA la pret detalerI 225, de unul 810

Iarba de pu§c4, trei la sutil.MarmurA lucratrt ca lustra, de un cot, una 20Marmur4 frantuz6scit ca lustro, de y2 cot, una 10Marmura nemtésa, perdaflie, de 2 rupI, una ....... 3

SanguliI adec4 bogasirt de Franta, de 7 cotI bucata, topu. 18

Sangulir de Franta câte 30 coti barata, de bucatA 76

Po banT

Until de tetti, oca&milita de in, la 20 ocaTahta de Triest, de unaFirul, topuApil tare, oca310ra de Franta, unaSaftiianul tariiaca frantuzesc, unulCérI tare; ocaFelos, adecrt pluta, cantaral.Chiaronte, ocaHartie väpsità" felurimi, topaEartie, unaSamsafera, ocaMursaa, ctIntarulPiel de bivol de Evropa, unaPiel de boil de Evropa, unaPiel de bivol miel, de Evropa, unaM'ele de vitel de Evropa, de unaPiel de America, una

1116

4

518

41/2

206040

50C251118

4009040904090

Negutatorii nemtI cate feluff de m'arfar' vor campera din ttnutul fe'reT tur-cescI vi le vênd iaravI in pamintul t'eral turcescï, sa pliitéscii vama precum viraiaua inältateI PortY, iar cAte felurimT de milrfurI (care nu sunt poprite) cum-

224 V. A. URECHIA

i dupà ce cu aplicarea de tarife vamale diverse la negulatorilrnAnteni i la cei streinl se ingreuia comerciul pämèntenilor

p5.-

mg 11

Po boli!

Tinte, de suta de harta' 240Ice ca gamalie meleditica, de 5 hartil 40Cabarale, adeca tinte galbene, de 5 harta 20Unt-de-lemn frantuzesc, masline, capero, cate 12, sticle de lada 54CiorapI de m'Atase, test8ua 190Belenghia, adica unt de beleseng, la 5 sticle . . . . . 12Beleseng toz, &tia praf de beleseng, la 5 oca 420Pira de sticla 3712

Butelci negro, Ole, de sutil 90Borcane dovérte pentru tabac, de o suta 150Tutea], adeca cleiii, oca 20ChiostechiurT de ciasornice de tnadem, test6ua 180Ghiodeff, una 60Fer de cal de Rosia, cantarul . . 350C6de de caí intregi de Rusia, cantarul 175Odiculon, la suta de sticle 130Gomogota, oca 34Ire'r de capra de Rusia, cantarui 80ZurururT, oca 40Närgäritar minciunos, topu 51/2

Ciasornic maro de parete, sadea, unul 360Césornic frantuzese de argint pentru sin, en douë zarf uf'', de Ge-

neva i de Franta, de mijloc i miel, de unul 300Césornic de priga meledica vi altele cu diiamanturi vi tabacherT

s'a platesca de suta tretCesornice de sticle minciunóse, testéua 1

Catran, zift, tunurT de fier, ghiulele vi alta asemenea acestora candse vor vinde, sii scali 20 la suta vi sa platéscA la silla de leí trel.

Atlaz, sandal vi canav4 lat vi ingust de Franta, cotulSfredele marí vi miel, unul 11

Diiamantica, margaritar, ce vin ca corabiT vi cu chervanurT., dei la sutaGhiumtuz haiasa (adeca castorhi), oca 240SiropurI vi amberia, la suta de sticle 150Lemn de Hindia, cantarul 160

isbiad paralizad i abuzurile sub teite formele ale taxildarilor(perceptorilor) vamalf. Ori cärà casnä dat unja Domnitod

Ora'tranziton,

latorta Romdnilor de V. A. Uraohi4 Tom. XIII.-16

po banl

din tinutul Orei turceseT si le muta de trec in t6r1" str6ine sa platéscadupa urmatorul mijloc, lusa' :

Pet de capra de Europa, una 12Zalapa, oca 15Babacovang, oca 60Chepope, oca 16Telatin rusesc, unul 35Horosa1, oca 16Alagea de am, pretuindu-se Po talerT 20, topu 72Alagea de Halep, pretuindu-se Po talerT 150, topa 54Citara' de am pretuindu-se po talerY 25 29CitariT Hiotica, Ghiuzrete, pretuindu-se Po talen l 56, topu 2011/2CitariT Ilindico, Suret, pretuindu-se Po talerT 36, topa 129112

Alagea manita, pretuindu-se Po talerT 7, topa 25Brane albe si vapsite i v6rgate, coragealurI in bucatT 10, téstétia 95Brane cusute coragialurT 10 bucaff, testétta 130Ghioc boia, cantaral 140Peatra acra, cantarul 40Ibrice de cafea, de aramil, oca . . 36AramurT pretuite po banT 667, oca 20Bumbac neluerat, cantarul 300

al de Enghiur si sofurT Po talen 11 86, topu 310de Tosiia, topa 40

Mierea, oca 15Bumbac tors vapsit si alb 20Lana de Enghir t6rsa, oca 40Chedru, oca 7Tamae, cántaral 260SaliurT, ghermesiturT i testnele de Tarigrad, cota 8Cit de Tarigrad cate 20 coti bucata, una 35Astar de Tarigrad, topa 25Cimisir, cantarul 15Basmale de batista felurinat cate 20 de germele in bucata, topa 250Zernih, adica rizma, cantara' 100Afionul, oca . 60GresiT de baria 230Tiftic, oca 25

q25ISTORIA ROMINILOR

q26 V. A. URECHIX

unele guverne, de a stArpi asernenea abusurI, ei n'ad isbutit.ceea ce contribuia i mal mult la scaderea comerLulul pAmèntean,

Apol

Po boli

Lanil, de di', cantarul 400Piel de epure de Anatol si Rumele si Rosia, la sutri 180Reventul, oca 100Matase nelucratli de Brusa, testéua 1971/2Matase nisioticon de Rumele chiprioticon si de la alto pArtI, oca 75Catimbas, cantara]. 60Mahmudele, braurT, islimale, oca 70Salepul, oca 13Sangriia, una 7

}la de capra, de Enghiur, una 54Vitriol, oca 6

Valanidi, folie' ghinda, cantoral 18Anasonul, cantare 150BogasiurY albe si alte feto, cate 7 cotY, topa 25Hurmale de Misir, cantarul 90Pana gr6sIl de mindire cate 20 cotl bucata, topa 30Zmochine de cutie i pApusI si In traistii, cantara! 45Mazea gogosT de ristic, cantarul 450Alinzar, oca 6

Alintar de Persia, oca 8

Goma argp6sclí, oca 8Sacaz, oca 25Zimbara, cantar al 30Burete, oca 14Arama nelucratii, oca 14Susanul, cantaral 75Haliia, adeclí cov6re de fsmir si de Usaf, cota 18Pasle de Tesalonic, cota 8Izmir belingesa, stafide ros;T, cantara] 58Stafide negre, cantaral 30Stafide razachiT fará e6mInta, cantarul 75Stafide de Moreea, cusiuzum, cantarul 50Cherement de Iconia, cantara! 100Amfor, cantara! 180Ceadar usan, oca 12Casni, oca 12Caraghiumluc si ustmi, oca 7

isToniA RomINILott 227

era obligaliunea in care se vedead negutAtorif ace§tia, de a da marape datorie, la boierime §i chiar Domnitorului. Boerimea, ca sä nu

Po banI

Trinecti sectie, de Miri i Ceapaz, cantarul 100Bumbac tors alb, oca 17Bumbac de Moreea, oca 90Tulpan subtire Po talen T 100 bucata, topa 360PevtemanurT i cearsafurT pärecb.ea 20.A.lagele, cittiriT i ghiziuri de Brasa, topu 108Lämae, de sutil 47Portocale, de sal 90Zeamä de lämae, cantarul 30Harupi salí rovcove, cantarul 25§al helaliti de Magrib, anal 100§al de helaliu donluc, unul 150§al alb prost, unul 30§al de Magrib teles, unul 11§alurI fete próste, unul 50Emuge carpuz, oca 12Códe de boil, cantarul 70Sacaz de AndricT, ce se chiamä sandricT, cantarul 380Gote de gomiia, oca 42Crocus sail, vofran, oca 80Sinamichie, oca 8De la vin vi de la rachiT 30/0Brane de Helaliìí, test6ua 100Ghelberele, adecil brane de Tarigrad, unul 40Brane late vi Inguste lama, anal 50Brane de Halep, unul 60CumasurT värgate de Halep, unul 90IrbichirurT marT vi miei, topa . . 8QSuvaele de Halep, topa 256Cit de Orbichir, topu 20Cit de Tocat, topa 25Fete de plapämä de Tocat, una 12Alagele de Larisa, topu 45Istif lulesa sail lulele, de ladä 900Atlaz sadea hetaT de Hio, bucata de 40 coff. topa 360A tlaz cu florT, de Hio, cheten didicon 40 coff, topa 700CutniT de Brasa ea florT bune vi pr6ste, bucata de 10 cop:, topu 70

plifitéscfi datoria, recurgea la orl-ce mdsurl imposibile §i In tot casul

Po banI

CutniI de Tarigrad cite 10 cotI bucata, topa 70Tabahane, cite 5 coi bucata, topu 144AltinolucurT §i betenuri Po 5 coi bucata, topu 440Perne de catifea de Brasa, pä'rechea 120Perne de catifea de Tarigrad vi mal de jos, pärechea 140Sandal de Tarigrad, oca 300Graze i pliurT, oca 300Graze i tasä, oca 70Torte canar, cantarul 400Borangic chepezar vi pempezurI de Tarigrad, cite 20 cotT, topu 126Borangic In prange de Tarigrad 20 cofi bucata, topul 60Ciorapi vi scufe de Hio, oca 48Pallet' de bumbac Hindico pentru camizonurI, cota 4LimbI de vacä, cantarul 190Perm de Morzovenia de päreche 24Lighiene vi ibrice de Tumbac, unul 350Lighiene mail filede florT de tumbac, unul 600ZafurI de tumbac nemtescI bune, testéua 100Zarfurl de tumbac próste, testéua 18MucIff pr6ste de 5 testele 55ZarfurT de corn, de 5 testele 36Cremotartar de 5 ocä 50GresiT de Franta, de una 4Borangic, topa . 25Pinzä de Franta pr6stä vi de Olanda de 7y, coi bucata, tupu . 115Brine, taclituff de Hindia vi de Franta de 5 col"' unul, de unul 540Ling de Odiia, cintarul 144Caprane da Ma, de 40 col bucata, topa 299Aba de Tesalonic, topa 16CapoturI de Zara, ce! bun 251

de mijloc 1862 2 2 de jos 100

Géruff, taclituff, fermaivI vi donlocurI, englezescT, de cite 5 cotT,de unul 300

GerurT, fermaivi vi rezaiurT vi donlucurT, brine englezeseT, taclitde mijloc vi ma": de jos, de cite 5 coi unul 180

§erbet feluriml de cite 40 cotY bucata, topa 198

228 V. A. URECHIÀ

ISTORI ROMINILOR 229

inventä pentru acésta a§a 4isa Epitropie a Evghenitilor, destinatä aimpedica ruinarea Elinor de hoer!.

po bani

Bohcele englezesd, tacliturY de mijloc i ma' de jos, de una! . 65Postav cazmir sariea i ca flor! de 30 cot): bucata, topa 800Postav cazmir lat de 2 cotY, de 30 cop' bucata, topa 2500§alurT, fermaisT, rezaiuff, donlucurT, taclit englezesc pentru haine

de 14 cot)" bucata, topu 260Panza lesasca de 60 cotl' bucata, topa 60

Tarifa cea pentru negurcitorii Anglia

Cu &Re ca intro proa malta PärtA si intre Bretanicésca Curte Acdinames'atl fost intoomit si s'ati apcjat tarifa dupii cursul marfurilor a pretuluT dinvechime pentru negutatoriT ce sunt sub bandiera acesteT curtI a BretanieT cusocotéla ca acestia sa nu platésca ate trel la nth', dar flind-ca pretul marf a-rilor de acum nu se potrivesce ca cea de alune! intocmire cate treT la sutiidupa acdiname, s'ati dat InaltI poruncil coprindat6re, ca sa se faca alegére din-preuna ca meemuril din partea Vritanicescil curtiT i sI se taie fiiatul iarasTcate treI la auta, insä' dupg cel de a:um curs al pretaluT marfurilor, dupii, caresa se asede i sa se serie tarifa prin a lor hotgrire i multamire a amandurorapartilor; de aceea dar fac6ndu-se alegere dinpreuna ca oranduitiT dragomanSabir i Vot din partea olciuluT plirecsusios al VritanicesciT ecselentia sa

i cu acelor dinpreuna ca Cimbarif Ghilac Saril i Raghit neguta-toff Vritanicesci s'ati taiat fiiatul dupa pretul cel adevarat al marfurilor cusocotéla cate trel la suta, dupa acdiname i s'ail asedat tarifa, dupa care s'ailoranduit, ca negutatoril Vritaniel' sI platésca vama cea oranduitá a felurimilorde cumasurI i märf nil ce vor aduce dinteale lor eparhiT i alto curtI in ti-natul Orel' turcescl" si scot afara, vama cumasurilor si a marfurilor ce nu secoprinde inteacésta tárifa pe care o aduc si o scot si pentru care nu s'a ase-dat fiiat infra acésta tarn a se cobori la manile altora, sa se ia ate treT lasari dupa cursul pretuluT, dar fiind cl p6te a se intampla, ca pretu.1 marfurilorcolor dinteacésta tarifa, orT a se maT Malta sail a rug. scadea, care este depattedo cele intamplatore de la dintaia ale la! Marte a acestia curgator la 1235 atiltvama Tarigradulul: eat i vamile dupá afara ce sunt sub otomanicésca stä'paniresi la schob sI ja vama dupa acésta tarifa, care WO alba taria eI anT 14, iar,trecé`nd acest soroc sa se asede alta tarifa Cu intocmit fiiat dupii cursul pretuluï,dar varna cumasurilor si a marfurilor pe care le cumpra negutatoriT VritanieTdin tinutul tare): TurcescI i larasT in tinutul Ora TurcescY o vande sa o pia-tésca asemenea precum si raelele proa puterniceT împriltiT dupa buiurunturilenegutritoruluT celuT din launtru i In scurt inteacest chip sa urmeze farii a se

230 V. A. URECHIi

Suntem departe de epoca cänd importatoril de marfä engrosi§tinu avead permisiunea de a deschide baloturile cu marfa numal «ad

face cAtugT de c5t impotrivire, lar carel se va impotrivi a sa nu platésca vamadup5 mijlocul ce se arata inteacésta tarifa, s'a i se ia vama in natura duprt vechiulobiceiti, ate treT la suta gi la acésta vre-o impotrivire sa nu se faca.

Farf ara' de p5.mênt impreuna gi alte felurT, felurimT de sticle gi

oglincjI sil la varal dupa fatua' treT la sal. .Ceasornice de argint sail de tumbac, marT, de mijloc gi miel de

sin, unul 400Ceasornic sadea de aun englizesc de sin mare, de mijloc gi mic, unul 1500Ceasornice englizescI de perna gi de besacte asemenea gi sadea,

repetirurI gi cu musice, repetirurT de sin ea diiamanturY, precum gi ta-bacherT ca diamanturT gi cu florI gi alte asemenea diamanticale, s'a se lavaina dupa fatal% treT la sutil

Caravana englizésca, repetir, ecrelie, rara muzica, adecii césornic unul 400

Po banT

&dar capatlinT, cantarul 240Zahar praf, cantarul 200Zahár negru, cantarul 120Zahar zul, cantarul 240Piper, oca , 7

Dan i fulful, adeca piper negra, oca 9Civit lehoria, oca 90Genghear, adica calaican, oca 23Genghear de Persia, oca 60Plumbul nelucrat, cantarul 108Enibahar, oca 7

Alice de plumb, cantaral 140Tinichele albe englezegdi in doua 1ac).1 450 bucatT, de amandoua . 330Unt de Evropa, cantarul 240Sacancuil, topa Po 15 coi, topa 35Chembric alb Badea cale 15 coi, topa 48Bacan stacojia, portocaliil, negru, cantarulBacan de mijloc ce se numesce Chesanta-marca, cantarul . . 430010Pist6le, pusci gi carabine englezescI dura faturil sil ja treI la san.' . .Postav basma englizesc, dupa tarifa treI la sutilBotelile de 250 dramurT bina, una 31/2Cuig6re, oca 54Iarba de 'mea, cantarul 330Civit de Hindia gi America, oca 50

1STORIA ROMINILOR 231

usual» negutdtorilor päinanteni, cari apol erati liberI a vinde cu emä-runtéoa» adicd ca adetaili0». Sub protectiunea a tot putintilor consul],

po banT

Césornic englizesc ecreme ce se 4ice colputemih, unul 3600Sof englizesc Po 45 topa, topa 300Postav mahut si sali englezesc Po r;otl" 25 topu, topa 1440Postav englizesc de Londra al doilea çi maT de jos po catl 25 topa 990Postav englizesc, ce se numesce chelamec, pentru haine nemtescI

po 30 cotT topul, do top 500Postav englizesc saia, topul po 25 col', topa 3600Flanelg englezéscg, topa po 53 cotT, topa 400CiorapT de lang englezescT, caltes, cate 12 parea' in duzing, de duzing 180CiorapT de lana' englezesci cate 12 perechi In duzing, de duzing 90Ciorapi de bumbac si de tiriplic, adecg calte" englezescI cate 12 in

duzing, de duzing 180CiorapT de bumbac si de tiriplic strimfiia, cate 12 pgrechl in da-

zing, de duzing . 120CiorapI de matase englezescI, caltes, cate 12 pareclif In duzing,

de duding 200Postav englezesc, cazimir lat ci ingust, de pretul intaiti si de jos,

dupg cursul vremei sa ja freí la BufaUmbrele cu sandal marT ci miel' 12 In duzing, de duzing . . 1100Umbrele musamanladica si hasanládica marT si micT cate 12 in duzing 432PalgriT englezescT cáte 12 in duzing, de duzing 700Hartie englezéscg dupg vel si dupg alisverisul vremeT trei la sutilPlasturT englezesti cate 12 culi' inteo duzing, de duzing, . 60Sare de Englitera, de cantar 360Romul 8Ching in lemn, oca 27China praf, oca 120Unt de Evropa, cantarul 240Piel' de epuri negra englezescÌ i sangiapT de Olanda Po 50 in tes-

tea, de testea 350Amvaron, mishalu 38lioshu de Hindia, rnislaalu 20Cue de Triest, Olanda si Englitera, cantarul 155Cue mar! de Rusia i Englitera, cantarul 80Palamare marT albe si cgtranite de Rusia vi Evropa, cantarul . 110Palamare de Rusia si Evropa, ce se dice Ghimeng, cantarul 190Tun de fier, cantarul 80

232 V. A. URECHIÀ

importul de mdrfurI din Europa era fa'cut mal mult de streinl, ne-plätind decat 30/0 vara. §1 carI nu mal respectan vechile drepturl §iprivilegil ale comerciantilor pämèntenl.

po bola

Catran pi zift, cantarul 22Catifea de bamba° feluriml de fete, po 40 topa, de top . . . 330Pichet vargat i ca florT, a!be i alts fete, Po 40 topa, de top 330Malteh, taclit Stambol pan topul po 22 cotT, topa 240Cov6re englezescI, pretul întêili, de mijloc pi cel de jos, cotul . 33Paturg alba englezésca, una 83Matase eng1ez6sca In cutil sail in Urde rä'sucitä' In chipul tiripli-

culuT, de chaina 10Uut de luan de zagal, oca 12Spermantet, (arlicä unt de pesce) oca 40Pielea draculuT vrgat i alte feto, topa 180Bogasiu frantozesc, topul Po 9 coff, topa 18

Marfurile ce le aduclleVa Bagdat, Cazmir i alte psárti la Tari-grad f i de acolo le trec in alte parti

de Hindia cicecli donluc, marT, bepli beldar pi rezaia, pretulanal 2880

Gearu de Hinilia bohcea pretul de mijloc pi de jos, unul . . 1710§al de Hindia bohcea, pretul de mijloc pi de jos, unul . . . 810Bohcea fermaT ca chenaruff i cu florT In colturI pretul Intêit, anal 1980Sariclic de tulpan suptire ce se numepte gevezidestar, unul . . 370Muhabethanea englezésca lata pi Ingusta, de barde 24, adecg cita-

rie, topul 108De Hindia muhabethanea, de topu mare 162Ipac, de topa de mic 82Ipac, de topa de mijloc 122Bacan frantozesc, cantarul 42Cacue, adecg ciocolatg, oca . .... . . 11Napadir, oca 17Panza englezésca, topa po cot1 40, topu 120Stambg englezéscg felurinaT, topa Po coff 40, topa 176Panza de °landa, topa po cotl 35 topa 230Tulpan eng1ezes3 cate 24 barde pi topa po catl 29, topul . . 971/2

Hapa pi chembric felurimI, barde pana la 28 de la 24, la un top, topa 90Bazea felurimI, ce este do la 24 barde pi topul Po cotT 32, topu . 108Rasa cabadicos pi paf ta, topul Po 32 cotT de la 20 pi pana la 24

barde, orT maT mult sali maT putin de va veni, si se ja ca analoghie, topu 75


Exportul era isbit de numertse pedid Y prohibitiunT, unele or-donate de 1345rtä, altele resultAnd din interesele boierimeT, cAnd nu

Po banT

subtire hasa adicá subtire pafta, topa 110Cehmbric i tulpan subtire de Englitera, vgrgat qi ca florT ce este

de 12 barde, adecg Po 16 cotT, de misadg 95Tulpan englezesc fitilidico qi cabadico po cotT 14 nemétia, de nemea 65De la henil de cornil ce se cjice Briiaglidicon, cantara] . 100Rácinä, adecg rgOng de §am, cantarul 26FesurI franghica, de duziná 40Herul de Ham, cantarul 50Arama nelucratg, cantarul 116Lana de Rosia, cantaral 144Ghiacang de Rusia, de o pereche 90C6se marY i miel, una 11Pera de capea de Rusia, cantara) 80Pepe morun, cantar ul 75Otetul,, cantoral 140Ace, 50,000 bite° traistg, de una 300Migdale curgtate, oca 6Chehlibar nelucrat, oca 550Chihlibar legáturT, oca 275Sticle cu unt-de-lemn, 12 lateo ladg, mgsline qi capere, pe ladä 54Argint viti, oca 20CiorapT de matase, de o duzing 100BelesengiaT, (unt de beleseng), de o sticlg 12Abanosul, cantarul 240Bucal negra, adecg 10 dramurT tabac de un bucal 150Bucale negro sed 9i miei, suta . . 90Camfor, oca 34Chiaculedes, adea gogo0 prelungT qi ca ámánte, oca 60Paparoane, oca 20.0

CártT de joc, duzina 8C6de de amber, ce se numesce chescralgia, oca 36Boia de les, oca 12

LgmáT, de mie 47

Portocale, de mie 90

Saparina, oca 31

oca 41

Bucatile de fildes, hurda, oca 11

234 V. A. URECHEA.

mal ales ale amare domnescl. De la Constantinopole se cerea sä nuse scòtd afard din térd granele, ha uneorl niel vitele mar!.

po ban

SacI chibriz, cantarul 31Tutia, adeca unt de dude, oca 8

Vinul de Evropa, oca 6

Miambal, oca 8Botele ca vin, cite 12 inteo lada, de duzina 90Sare de Europa, oca 5

Silitrá, cantar al . . 230Piele de America, una 90Piele de vaca, una 45Piele de boa, una 100Piele de bivol, una 100Orez, in chila 10 oca, de chila 28Teas de fier, cantarul 140&min.], oca 40Civit, boia adeca inchis, oca 96Mana, ce se ()ice codret halvasa, oca 10Puci6sa cantar ul 22§tiabet, cantarul 186Sumumenl, adeca subinan, cantara' 100Icre negre, cantarul 200Icre ro01, cantarul . 100Panza de Rosia §i de Englitera pentru musama, topa 100Panza ce se numesce rodintorci, topu 67Nemhiia, oca 15LuminarI de sart de Rosia, cantarul 200Seul si cervisul, cantar 200Cositor, cantarul 495Pentru livre sterline de Engletera la fie§-care goste cercetandu-

se cursul sa se ja 'Jama treI la sutil.Bumbac lucrat englezesc de la care in trecutele clile cu tele ca

se lua de fie§-care oca banT 27, dar fiind-ca la 29 ale lunel luI Zelhege 16t1228, dupa Malta poruncá ce s'e.' dat orY In natura sail in pret soco-tindu-se tel.' la sal sa jasa Po banI 45, dintriac6sta nicT se mal' adaogenicI se maI scade oca 45

Cafea frantuzésca de care fiind-ca un bidat se lua de cumpiiratorlcate 15 banI si acum ca multamita negutatorilor englezI prin proitichittde 4 banI s'Eta M'out 19 banl, vor plati mal* sus (POI de oca . . . . 19


Interesul boerimel produc6t6re de vinate §i de spirtu6se, im-pedicä importul de vinuri streine §i de rachiuri. In tarifele vamale

Po bani

De la cifite cafele ce vin la alte schelT ale MgreT Albe, la fieq-careoca sg plgtéscg 15, pentru a este legat la vama trap6rgtéscä', 0 rémâneacéstg legiiturg neclatitii.

De la taclit englezesc, adecg chenarlgdica donluc, gear, beldar,ciceclidico, fimavari, duqcico, fermai0, rezaT, semle, i bolacea salt., duptipret a fiel-cgreia vremi sg se ja treI la mtg.

De la citurT englezescT, bazele 0 bohcea, dupe pretul vremilor,treT la sutg.

Scortipéra de Triest, oca 20Rgdgeing de piper alb, cantarul 220Rgdgcing de piper negru, can tarul 120Tinichea galbeng i tel, oca 16Trinitin, oca 7

Telatin de Rusia, de unu 35Hare lath', de un cot 20Hare Ingustg, de un cot . . . 10Altaz florentin, de un cot 13Sandal sadea §amfes, i canaqt i malteh 0 pofta, de un cot . 9

Altftn butt feldiian adecg tiriiac, oca 45Tiriac prost, oca 190Piinzg de borangic latg, In done chesele, topa 130Panzg de borangic Ingustg, In done chesele, topu 70Stag ca betélg, cota 54Mgrgén fin de mattiniI, oca 150Cérg, oca 36Mgrgén de mijloc, oca 530Wag& de mg jos, oca 330Mgrgén de cel de la Ham, oca 330Samur englezesc qi frantozesc, unul 26VulpI de Ozam, una 45VulpI albe, una 25LimiT albe de vulpe, pgrechea 20Hurda de samur de Beef, oca 280Jderul, unul 17YulpI ro0I de Rosia, de una 72SamurI de Rosia, de *echo 400Samurl. de BecT, de o pgreche 90

236 V. A. URECHIÀ

se prevedea importul de vinuri frantuzesei, la olaltá numite, ha uneleçlise prciste, dar in faptd asemenea importuri nu erati permise decat

po bani

Sangiap nelucrat, oca 70Sangép de Sibir nelucrat, oca 120Pantece de samur, cate 40 tanele in soroc, de un soroc 850Salseri, de tanea 15Sangép negru, oca, 100Lateä, cate 40 tanele in soroc, de soroc 60Nurci, de una 20Haraculac, unul 50

unul 90Cacomul, 40 tanele in soroc, sorocul 110Aspradä, unul 15Sängeap negra lacrat Po 4eee tanele in testea, testeaua . 48Samar lesesc de mijloc si maI de jos, de päreche 200Hurd& de samur de Rosia, oca 1000EpurI de Triest pe 10 In testea, de testea 20Ghiusten negra i pisicä, de una 6

Vulpe de Olanda i Misina, de una 25Alagea ghiusteni, adicä, de una 4Nitio, de un soroc 75

Pera de cal ca coceanul lor, cantarul 175Pera de cal fär de coceanul lor, cantarul 310Fir, siret i saceacurI, mishalu 3V2CatiI secI de lemn, de bute 850Tremure i tertirurT, adecrt fluturI i sarmä', mishalu 5112

Scufe de Venetia, de testea 50Baga, oca 85Feliditicon mule, de un cot 110Gheinha ca fir de Venetia, de un cot 40Rota nu fir de Venetia, de un cot 25Catifea ca fir, de un cot 65Cit calemheriti de Olanda, topa 20012 catiI de ceam lesestI si de Bed Intr'o ladä, de ]ad ä . . 1800Canilvät vä'rgat i ca florI sadea

nerntescI i frantazescI, cota . 11Atlaz värgat i ca florY sadeaBalacdis ce se ()ice dinte de pece, oca 50Canavet de Triest, adecä panzä, topa 36Mate de Venetia si Triest, fistichiurl i cumiso fagaro, de top . 30

atuncl cdnd recolta viilor din téri era recunoscutd f6rte slabd i chiarinsuficiente. In producerea vinultif tot negutitorul päinAntean era cel

po bani

Inrtie portale 12Hartle pentru hartuv 0 hasam portale , 22Hartie boiti cel mare , 360Hartie boiu eel de mijloc i nemteasca . J : 180Ilartie poleitä . . . 60Hartie vapsitil

1D 25

Vapsea lagi-vert, oca topa , . 6Tel de maden, oca 36Macara tel, topa 8FluturT vi sirma mincin6sa, oca 160Pallid alba de Triest, topu 72§iret de matase, catifea vi cu florT, topa 30Festal* de Tunuz, testeaua 200Bumbac de cazasie, oca 70Fesuff marl de Tunuz, de testea 800§iret de matase sadea, topa 20

Vama ce urmézei a plati pentru cele ce se trimit la Evropa.

Citul nemtesc, sfetesc çi loves° Po cotI 36 In top mare, de top 220Asemenea In top mic de 18 CotI, de top 130Piele dé capra de Evropa, una 12Saciac de Olanda adeca materie math', periplocat, de top . . 290Felos, adeca pinta de cantar 40MevinI de Evropa, una 41/2

Mau viinat vi negru gros, de Bravov, oca 25Saceac de Triest, adeca materie cusuta periplocat, topa 180Sticle Cu melisa, una 2Hartie ca bolite, adeca undite, hartia 5GeamurT de Venetia ate 300 In lada, de o lada' 1130

GeamurI cate 300 In cutie, care ce numesce uzurulan cot . . 240Geamuff cate 200 intr'o cutie care se numesc diort uruluc . 240GeamurT cate 100 In cutie, care se numesc bev uruluc, frantuzescT,

de una 240Geamuff cate 50 In cutie, care se numesc alta uruluc, frantuzesd,

de una 240GeamurT cate 40 D D c edi uruluc, de una 240

)) D 20 » de un cot cutia, frantuzescI, de una 240

ISTOREA ROMÀNILOR 237

Zimtifra adecg vgpsea ro0e, care intrg yi la doftorie i la zugravelT, oca 40Pile de argintarT, de o duzing .. 6DrojdiT de vin adecg tirighie, cantarul 100Gomalaca, oca 30Gulma ghemiia, oca . 48Brama de olanda, oca 8Goma gulma adecg peatra pentru doftoriT, oca 36Pon ciurT, oca 4Cabarale, de la cinci hartri 20

238 V. A. t.TRECIIIÀ

inarcat Boerul i Clerul nu plätia vineiriciii, cum erail datdreplätésca clasele cele neprevilegiate. Mal adaoge la atate deficultä.0 §i

Po banT

GeamurI cate 10 In cutie, de un cot cutia ce se numesc sechiuruluc frantuzescT, do una 240

Brice nemtesd, de duzing 7Alagele de Triest vi Olanda, de topa mare 108Alagele asemenea, de top 54Alagea ruseascg, topa Po 35 cotT, de topit mare 216

ingusta * de top ... .. . 146Saciz pentra vióre, adecg ardid, cantara' 308TevT neintescT pentru pistále, de o pareche 31Pist6le de Venetia i de Triest, de o pareche 4R

Papazotu, adicg iarba popi, oca 20Baile tutcala, adecg cleT de pesce, oca 20Ipecacu6na, oca 30ScortiOrg fino satlaniti, opa 50Perno de catifea de fir de Yenetia, de o päreche, 440GresiT, de una 4

Sic adicg qamatatel, de lada 185Samintil de in de Rosia, de chita 16Samgeap alb, te6hiul, de oca 45Cichirdachiia, adecg clopotei, o cutie 26Cit de BecT, topu 34Oglincyl gole, cate 60 In lada, de o ladg 200TapT de china, oca 10ZurarT adecä' crurtus, oca 40Sorici6icg, oca 5Marte albe de Satlan, de o larde 17SiropurT, husama qi amberialurT, de la 10 sticle 150Pile samanlidica, de o duzing . 41/2

agiul, diferenta de curs a monedeI i mal ales nestabilitatea cursu-lui ej... Dintr'o i intealta se Intèmpla aa schimbäri de cursurT.

Po banI

Castorhi, adeca cundus harghiiask oca 240Cremontartar, de la 5 oca 50Panza leséscii, topa Po 60 cotT, de top 60SireturT minciunóse, oca. 56Apa tare, oca 18Canavie i haminarita de Rosia, cantarul 90GresiT de peatra, de bucata 230NegutátoriT englezescl cate felurimi de marfurT dupa actiname trama porfia

al lar negot din tinutul rei turcescI la Evropa, afara din cele oprite, s pla-tésca vaina dupií preturile cele mal' jos Insemnate i hotarite ; catre ac6sta offcate felurimT de marfurl vor cumpara din pamílintul ttlreT turcesd si le vorvinde iarasT In panAntul tard turcesd, plata vánieT pentru acestea sa fie in-tocmaT precum si al negutatorilor raele al Devletulta, fiind Ultra o asemanarecut t6te la nizamul cel din laantru, precum mal jos se coprinde.

C4 te felurina de miirfur'ipo banT

Mi, oca 8

Matasea de Ham si de Brasa, inteo tefea drainurT 610, de tefea 216Matase de Ostróve, de Rimel° i Chipru i cele-l-alte, ora 90Camcighiasa, cantara! 75Bumbacul nelucrat, cantarul 300Burete, oca 14Cimisir, cantarul 15Patachina felurimT, oca 7ValamidiT cantarul 19Comid, oca 7AmfurT. cantaru/ 180Ata rosa i alte fete, oca 23Ata alba, oca 20

Peatra vénata, oca 6

Stafide razachiT, cantara' ............ . 75

Peatrii acra, cantarul. . ' 40Ata' de Anghira, oca 25Teftic, oca 25

Stafide beilige, cantarul 28Stafide de Izmir sachi, cAntarul 30


Am vèdut cum asupra monede1 se specula nu numaï la Cons-tantinopole, impunAndu-se in principate cursul pietel de acolo obli-

po bata

Smochine de cutie i pgpuqT, cantarul 45Curanti de Moreea i alto locurT, cantarul 50Stafide roOT fuír samIntA, cantarul 82Ghioc boia, cantarul 133Salepul, oca . 13Titra, oca 7Piel' de epurT de Anadol, Rumele qi RusescT, de 100 180Sinamichie, oca 8

Saclizul, oca 25Afionul, or!a 66Curanti de Iconia, oca 100Mazea, adectl gogo0 de ristic, cantarul 440Maintudie, oca 70Tamae alba, cantarul 260Lada care din partea vêncyétorilor urmézál a se piral, precum qi din partea

cumparátorilor sA nu se cér mai mult pentru 6,1 sciutA suma se sc6te dintinutul féreI turcescT ; cutre acésta pentru can.' 16:n'A este ...... trecereT, careeste talen T treT la chutar, este legat la varna TarigraduluT i dinteacéstä se drtqi la haznétia tartanaleT, de cantar 400

Ghiul ial aded, unt de trandafir mh,halul 14RogojinA de foT de curmale, cantarul 80Alagea de am, topa 72Alagea de Halep, topa 54Alagea de Magnisia, topu 25Anasonul, cantarul 150Alagele de Brasa, citririT i ghiziurT, topa 108al de Magrip In multe fete, unul 50

Alagele tuarT §i micY de Erbichir, topu 80Alagele de Ghiseir, topa 45AltAnolucurY i betenii, topa Po 5 coi, topu 440°aun' de Tarigrad, topa po 30 cotT, topa 35CititriT de Hindia §i Suret, topo . 1291/2Horasam, oca 16CifiriT de Hindia Ghiuzret, topa 2011/2Harsupi, cantarul 25Ghermesit cu floff de Halep, topa 90Damhanea, topa Po 5 coi, topu 144

240 V. A. UlItCHIÀ

Istoria Romdniior de V. A. Urechiä Ton'. XIII. 16

gatoriti i cu poruncä, ca firman al Sultanului. Cu asemenea curs fortateste evitleat à tarifele varnali in realitate mal urcad taxele, de asta datanegre§it §i pentru suditi.

Po banI

Susamul, cantar ul 75Pítslä de Tesalonic, de un cot 8Sevaia de Halep, topu . . 225HetaI de atlas sadea de Hio, de la 40 cotl 360OitariI de §am, topul 90Enghiur sal si sof, topa 305Stambol sali çi ghermesit, de cot 8

LimbI de vacI, cantarul 190Dighermele 20 in top, färä calem ohèacti, topa ...... . . . 250Cazasie adecä' ibrisim, gáitan, siret, nasturI, oca 200

de cot 17Caraghimluc i untul s65, ocaC6de de boil ca cocén si färä cocén, cantarul 71/2Cutnie de Brasa ca fbrI i fára florY, pretul întêi, al doilea si al

treilea, topa Po (lace cotT, topa 70Cutniï de Tarigrad, topul po 10 coti 70Perno de catifea de Brasa, päreche 120Asemenea perno de Tarigrad al doilea si al 3-lea pret, de päreche 140Brame de Tarigrad, ce se dice ghelberele, anal 40Brâne asemenea de Halep, unul 60Borangic, de o gire 25Borangic de Tarigrad, pempezu i pempezaria al doilea sí al treileatoporul, 126

Ibrice de cafea de aniña, oca 36Piulite de aramä, oca . . 20Capero de Anghira, 54Panzä de Misir ca disbetT, topa po 25 cotI, topa 30Perne de Marsevania, de o pä'reche 24

de Tosa, topu 40Mierea curatä, cantarul, 400Zéma de %Infle, cantarul 30De la vin i rachitt de Ora turcéscii, pretuindu-se vinul Po pa-

rale 12 si rachiul po parale 40, de la acestea sil plätésa van il treI la sutil.Cit de Ambechirláti, topa 20Cit de Mocat, de ocá 12

Aoligén, adecä rädäcinil iute care infra si la doftorie, oca . . 6

Ciorapi de Hio i scufe de Bumbac, oca 48

ISTORIA ROMANILOR 241.

242 V. A. URECHIÀ

In contractelo intreprind6torilor v6milor muntenescl pe 1822, afl5nacá sunt date in folosinta acestora §i rnortasipiile.

Po banT

§al helalau de Magrip, anal 100Donluc asemenea helalati, /mol 150Brati de Rimas, de unul 50Zerdeg6fi, adecrt radacina galiana in chipa' riidacineI de piper,

cantara' 280Aba de Tesalonic, topa 16Sandal de Tarigrad, oca 300Chenar de postav, de cantar 400Astar, de top 25Zafora, adedi lemn care intril si la doftoriI, oca 90

Dupa acésta tarifa ce se vede intoemita pentru marfurile neguta-torilor sudiff aT str6inilor curtY, ati sti fie urmatorI vamesiT IntucmaT avmui marfurile lor 1822, Ianuarie 1.

Grigore Ghica, Barba rcicarescu, lifihalache Iffanu, Constantin Negre.

1822 lanuarie 1. Pe acest an. dupa ce prin cochiivechiI dumnélor boerilor strigat vamile inteun condeiti ca Vote ilujbele el din 17 Judete, dupäponturile reposatuluI Domn Alexandru -Poda Sutul, cu proa patina indreptare

ca eantarul ce s'ail dat la túte térgurile judetelor, in arma s'a sav'érsit v'èn-garea inaintea MarieT sale Pa sel in talen l 690.000, adeca s6se-sute-nou6-decT demil' i le-ail cumpérat Dumnélal Stolnicul Iancu Lahovari, iar capziman [la esitClucerul Iordache Deslitl, i vêndarea ce ati gateo dumn6lor se arata maI josmsa:

17,100 ForsanI, Ramnicti, i Gradistea, Slugerul Toplic6nu.14,000 Buzétí cu pacurile de acolo, Caminara' Aslanoolu.74,600 PloescI, Filipesd si 76rgsor, Giltenii, IJrIatii cu Bucov : Hagi Eftimie.63,700 ValenT cu Ocurile, sa dea si talen T 350 la gostinarit, Chir Stroe50,550 Campins cu Ocurile, sll dea si talorI 350 la gostinarit : Stolnicu Lahovari.18,100 Targovistea, Hagi Eftimie.17,050 Dragoslavele, sä dea i taleff 3501 a gostinarit. Slugerul Toplicku.14,000 S'atina, Medelnicerul Hristea.26,000 Vlasca i Teleorman, afara din schela ZimniceI i Giurgill, Chir Spirea.

9,500 Oltenita, LichireciT, CiocanesciI, Caminarol Aslanoolu.8,300 Urzicenil, Caminarul Aelanoolu.3,300 Fumaritul Bucurescilor, Clucerul Desliu.


Dm mal departe in note diverse acte, din care se va pule vedéla cAte reclamatiuni, din partea satelor, dar §i din partea vame§ilor,dete ocastune acéstA mortasipie.

5,050 Sararitul muntilor, Clucerul Desliu.1,900 Fumaritul baltilor, Clucerul

192,500, Carvasaraua eu schela Griurgiu i Zimnicea, i cu oborul Bucurescilorcu Gherghita, Stolnicu Ianache.

160,700 Craiova cu t6te schelile i cu slujbele vamilor de peste Olt, i s helaCitinenit din judetul Argos, iar sa dea talert 500 la gostinarit : Diiamandi

707,700 s'ah' véndut dupe pon turile reposatulta Doma &tul: ca adaogireaunta' t6rgu1ef pe s'éptamanii In Plaiii sud Saac la Singer i Lepes.

Pentru avaeturt, dupa davagealftcul mustereilor a ramas sa nu pliiteasca catedoua parale la Jetí, ci numaT avaetul cel canonisit, caro póte srt se urce pana latalert 16, care si acesta impreuna ca milile plateasca precum plAtesc sfer-toril° Visteriet

Carte de zaptul velmel de la la 1822 lanuarie

Dupti obiceiti s'ea dat aceasta carte a 'Astil carele pe analacesta cu lét 1822 ati cump6rat yema din sud . . . ca s'A alba printeaceastacarte a cauta si a stringe venitul vamet dupa catalog i ponturt si tarifa ce i

se va da, unde sunt ar6tate tóte pe anume si se coprind si pentra rama de lalucrurile t6ret care vin de la obor si in politia Bucurescilor de v6ndare í prinhotarire obsteasca veche de mal' nainte s'ail radical si s'ari intarit de totT lutni-nata' Donara a se pazi, ce iarast pe anume sunt ar6tate, ea s'A nu se supere derama niel' in BucurescI vêncyendu se, nict afarii cele ce se aduc in politia Bucu-rescilor, iar de la cat-l-altI negutatorT de obste, raele, pentru care este catalogsi de la suditI, pentru care este tarifa, cum si ponturile prin caro se poviitu-esce pentru totI de obste, fäcute dupti ponturile raposatulul Poma AlexandruVeda Sutul, dupa aceea dar sil aibli a lua yema cea orinduita ; pana li se vorda ponturile i catalogul de aci sá urmeze ca luatul val:11ot dupä ponturile cese afla la mana vamesilor vecht ai anula! trecut; pentru care poruncim d-fv6straboerilor ispravnici aT judetuluT, pentru col ce vor sta Cu impotrivire, di ledati maná de ajutor, dupa obiceiu, spre a putea stringe acest venit, caro fiind-ca este al stapanirei di nu se supere de deciuiala la implinirea de baniT famace li se vor face, fiind-cli asa s'ea vêndut acum i vamesil s'A nu se superea se ridiea pe la venta si a se tramite dupa pedvedI i angarit ca sá pófá cautatréba varnet, iar vamesii ce ati strins yema de la 4intejiti de lanuar, s'A deabanit vamil cu catastih si $.ocotélrt drépta In mana acestuia.

1822 lanuar 15.

Därn in note §i cAte-va acte care aù resultat din aplicarea contrae-tulifi de vliKlare al vämilor i a mortasipiel cedatd tot varneOlor.

De la Otcd,rmuirea Valahiel

Catre Dumnélor boierit Ispravnicl ot sud Ddmbovifa

Un Iancu chiopul, ovreI povarnagiil de rachill dintr'acest judet, avêndpricinä de vaina de la nisce buti ca rachiä ce le-art trecut in Ora nemtéscApe la Câmpina, cu vamesil acestuI judet §i ca vame§ I CampineT si de esteca o luna de dile, arétanclii-se ovreiul ca jaiba la Otettrmuire s'ail cercetatde Logofetie st Logofetia ail orinduit prin pitac la DumnéluI Clucerulca un capziman al 'dita« sa indrepteze dupli ponturile vämeï si DumntSluIClucerul arará ca prin pitac all cercetat carvasaraua §i In scris i ail arkat caar fi dreptate a vamesului CampineI, dupä care all scris i DumnéluI vame-suluI acestui judet ca sa dea ovreiuluI vama ce ail luat-o inapoI ; acum viindvamesul ca jalbä si autändu-se ovreiul de clitre Logofetie, Ball gäsit ca ovreiulplecase si ca sa se p6tli face indreptare a nu se näpästui nid vamesul, sa adu-cet1 pe ovreiil /1'1 cereti jaiba si pitacul carvasaralei ce dise DumnéluIcerul Desliu crt sunt la dênsul, si oil insusI cele adev'érate sart copit adeveritede Durnnév6steä, srt le trimetetI aicI färä ziThaVä, iar de va avea inlesnire siovreiul sä vie, maI bine ar fi pentru al ski fofos; de care se astépth AspunsulDumnév6strä §i pana yeti lua al doilea insciintare, pe varne s nu'l supèratIde implinire.-1822, Iunie 16.

Vel LogofIlt.

Cod. 96, peg. 287.

Porunca ce se di feicut la jaiba vamesulut din sud Ddmbovita, pentrul6cuitorii ce'l sta impotriv`ci a nu'i pläti vama

De la Otcdrmuirea Valahier

Dumn6v6strä boerilor ispravnicI aT judetuluI vetT vedea jaiba acésta, pentrucare poruncim s cercetatI gi dupa ponturile i catalogul vämilor ce are vamesiIla mttnI intocmaT, fäcénd urmare s datl nizam pfirätilor läcuitorI ca a plätivama la cale dupä ponturI sunt indatoratT, ccI acele dirtI tipärite datIn mänile Ricuitorilor nu sunt impotrivitóre ponturilor:ci, intocmai urmätáredupä caff suntetI daten.' i Dumnév6strä a da mänä de ajutor-jäluitorultd vames

sä indreptatI, iar ne-odihnindu-se vre-o parte de acolo-cu cercetarea Dum-névósträ, in-scris sorocitI pe 2.-3 din paratt vechill" i celor-l'altI spre aveni la Divan.-1822, Iunie 11.

Milzalache Mana, Constantin Negre, Romanitis.Cod. 96, pag. 286.

244 V. A. URECHIÀ


Pentru-cä teranii din sate sä nu se opunä la tacsa mortasipiei,(de 2 lel de vitä mare, boa' §i vacä, §i de 10 parale de òie i de caprá)

De la Otcármuirea Valahiel

Catre Dumndlor boierit Ispravnid ot sud Buzëii

Fiind-dl carvasaraua din BucurescI prin ponturilor viimeT de la capul 20are or1nduit, ca dupä obiceiul ce s'art urmat din vechime la vremea DrägaiceT,de la Buzärt s trimitä omul sìl Inteadins, pentru märfurile streine ce vorveni, i märfurile ce le vor cumpära de acolo §i le vor duce la alte térY streineea sä le vämuiasel cura le- ail vämuit din vechime, iar ceea-ce vämuia episcopiadupä hrisávele domnescY ce are sä le viimuiascá qi acum dinpreunä ca prosti-chiurile, la care vameqiY carvasaraleI i aY judetuluT sä nu se amestece qi acumfiind crt ati venit vremea a trimite carvasaraua árnenT, poruncim Dumnévásträispravnicilor, s datT manä de ajutor ámenilor carvasaraleY Inlesnindu.ne i altoeuviinci6se trebuinO, ea 84 p6t1 stringe venitul vämeT, procura mal: sus se co-prinde-1822, Junio 11.

Cod. 95, pag. 287.

De la Otcármuirea Valahie, catre Dumndlor boeril Ispravnidot sud Prahova

Pentru mortasipiT vameOlor de prin sate carY fac multe näpästuiff 16cui-torilor s'ari impärtit cärtY tipärite, urmätáre ponturilor värniT, Intre care estemadeaua vinpreY vitelor prin sate la negutatori i se coprinde In ponturY, eaTama sil o prätéseä 16cuitoril vin4ätorI cate talen 2 de boti i de va* iar deóie i de capea' cate 10 parale i la vinclátorY prin sate sä indatoreze qi vinclä-torul i cump5rätorul a da de scire vameriluY sall mortasipuluT, ea A' ja vamade la vimptor i negutätorul cumpärätor, sti dea tepherea, iar cand nu va fivamequl sari mortasipiT de fatti, sä se 1ndatoreze negatätorul cumpärätor a si-guripsi Tama de la vInOtor, ea s'a o plätäseä la vameg salí mortasipul ce'l vagäsi, qi 16cuitoril prin sate, la vite vindute, la negutätorY ande fost vamqsail mortasip fatä, räman a fi nesup'äratY, cael vama se sigurifsesce la negufa'-torY, carT negutätorY sunt chinighisiti nu numaY pan la zalhanale, ci §i in arm,precum avem pliroforie din judecItY, c dad ä nu Mi dovadä cä ari p ätit vin4ä-toral varas, se Indatorese la plata; lar In primrtvara acésta, din pricinä c despre oparte ati fost negutätoil tara carY nu s'all supus a siguripsi vama de la vêncyétoil,niel isprävnicatul nu dat ajutor a o plini, precum i Rieuitoril dupä. ce ati luatartile tipärite n'ar fi primit pe mortasipi, i ca multe ODA supärandu-ne TameqiIsi ca invinovätire a l6euitorilor ciiel n'ali primit mortasipi prin sate, prin poruncace am dat d-vásträ, de la 17 ale ace0iI urmätóre lu ni, s'ají indatorat 16cuitora a pral'vama bah* numaT de la vite vindute pana acum la neguttitoril turcl prin sate,

246 V. A. URECHIA

obligatä a o pläti vindélorul viteY, Otcarmuirea a pus sä se imprimecärti esplicAteire taxel i le a impärtit pe la sate. Acésta n'a impedicat

cgcT negutgtorii turcT carT erail indatoratT s'art depgrtat ca cireile lor, nepu-tênd sg ggséscil vameeiT ael lua vama, iar de acutn srt se pilziasca Cu marestrgenicie ponturile vgmeT ei cgrtile tiprtrite, care sunt date prin sate ; dar fiindcg Otc&rmuirea in urmg s'ag pliroforisit, cg dupg nizamul ce s'aii dat in tre-cuta primgvaril de d-lul zabitul de acolo negutiltorilor turd si cu strigare depristav, ca nimenT sg nu campero vite afarg prin sate si vênc)area celor malmulte vite s'ail fgcut acolea in oborul tkg iluT PloescT, de ande nu fémeineIndoialg cg varneeiT ei-ati luat vama pe deplin, iar prin sate se 1ntelege cl preapatine vite se va fi vhdut, de aceea ca deslueire acum scriem d-v6strg, clporunca cea de la 17 ale urmgtóreT sg o punetT In lucrare, ins6 maTsg cercetatl: ca scumpkate, orY prin zapcil plasilor sail prin altY credincioeT6menT aI d-v6stril spre descoperirea adev6ru1uT. ei and infiintat vetY dovedicg 16cuitoriT de prin sate a izgonit pe mortasipT i vameeiï luat vama,atuncT numaT pentru dite vite se vor dovedi in adevk vhdute pIng acumde 16cuitorl prin sate la negutgtorl turcT (de la care ei acoja vor avea vameeiTdovadg cl nu siguripsit vama de la cumpkgtor)), la acea sg plgtéscg l6-cuitoriT vama dupg pontuff, dar ei acéstg indatorire ce se face 16cuitorilor vin-OtorT sI Intelbgg cl de acum Inainte sä.ltiggduiascg pe vameeT a-vi orInduimortasipl prin sate a lua vama dupg ponturl, de care dumnévóstrg sI fitT camare Ingrijire a se pgzi Intru tke ponturile viimeT ei coprinderea cgrtilor celortipgrite ce sunt date la ranile 16cuitorilor, ca sä nu li se facg vre-o ngpgstuirecl inei-v6 yeti' cgdea la grea r6spundere ei de urmarea ce vetT face s'A ne In-sciintatí. 1822 Maiil 20.

Cod. 96 pag. 972.

De la Otea'rmuirea Valahiel,

dit, e dumnaor boerii Ispravniel ot sud &lar.

VameeiT aceluT judet s'art jgluit cl 16cuitoril de prin sate, dupg ce ail luatcgrtile cele tipgrite ají isgonit pe mortasipiI varneeilor neprimind niel pe vameeT,scotilud vorbe, cl vama s'ad ertat i acum la luna luT April strIngêndu-se deneguttit,r1 t'ira vite de surecurT prin sate nu le-ail dat vamg, cjidmd cl eT dela 16cuitorT n'ail oprit, ail obiceiti si dea de la eT i pAng ail venit jg-luiascg, negutiltoriT turcl inplinindu-sï surecurile dus cu cirecjile in atejudete ei pe la locurl depgrtate, unde nu'l !Ate ggsi, i dupg cuprinderea pon-turilor viimeT i a cgrtilor tipgrite ce s'el dat prin sate, ca vama sg o pretéscgvêncrátorif prin sate ctInd vor cumpka negutittoriT, sg fie dator i véntjgtorulei cump6rgtorul a da ecire vameeilor sail mortasip iluT, ca fa vama de la

pe tèrani, sä nn se supun& **1 si isgonéseä pe amortasipii» din sate.

véncrétor i s dea adeverinti la negutitorul cumpäritor ca si nu se superein lima de altY varnesT, iar cind va cumpära de la locurY unde nu va fi vamesTsa mortasipl fatiis sigurifis6sci negresit enmp'éritarul vaina de la véncjätorsi o dea la mortasip sail vamesul co'l va gisi läcuitorif prin sate sail sä räinaienesupäratI de vamil de la vitele véndute and n'ati fost vamesul sail mortasipulEWA, did vaina amine sigurifsiti asupra cumpäritoruluT in puterea eiruia pentdespre o parte Ricuitoril cu euvént drepl se apäri, iar siguranta vimil de la negutitor vedem ea se cauti de cite vamesI si pe la zalhanale and le tae negutitoriT siIn mini IT apaci prin judectitY si se indatoresc negutitoriT earl tescherele,cil ailpilitit vénirétoral vaina de plätese Ewa cate talen f 2 de viti, dar fiind-ci pe-ristasis al vremeY ail adus Sil nu se p6til lua vama de la eumpäritoriT turd . cadacum lipsesc, jar cand sunt de fati dumnévástri stinteff indatoratl prin zabituljudetuluT a o implini, adeci sil nu se pigubeseil vaina de dreptul sa, de aceeaeu musaade la yarned i cu invinovitie la 16cuitorT, cid n'ail primit mortasipiI,ca si plätésci Ricuitoril vaina, Mai numaI pentru vitele ce vor fi véndute laturd prin sate si va fi dovadi, ei niel vamesil niel mortasipul luat vainade la vénijätor, niel de la cumpäritor ; v poruncim dar, ca prin adânci cerce-tare si ea buni descoperire a adeväruluT, ficéndu-se infiintatil arätarea vame-silor, ei adeci läcuitoriT n'ail primit pe mortasipT prin sate, atuncY numaTpentra vite véndute la negutitoriI turci prin sato si vaina neplititi niel devéntor niel de cumpärätor, la aceea nurnaY si indatorat1 pe 16euitorT a plitivama, iar la vite véndute prin térgart ande vamesiI ail fost fa çi si-ad luatvaina, läcuitori1 veuptor1 si nu se supere cu vre-o numire a vamesilor cäacele vite leaz fi véndut prin sate si do acum inainte si se pizesci rindu-iala ponturilor tipirite infra tóte, cieY de se va face cat de pu-tini impotrivi si se va lua de la läcuitori cu nedreptate, si seitY cä'insivä yeti cidea la invinovitire, dar si dreptul vimeI si v siliti al sigurarifsinu numaY acum dupil mijlocul ce aretiim mal sus, ci si in urmä, dupi datoriace avetT si datT ajutor vamesilor ea la un ha met ce este al VisterieY, Iasimai intéiil si datT 16cuitorilor si if-1.0160 pricina pentru care se indatoresc, side acum inainte s primeascii mortasipY prin sate call mortasiy si fie datoria pizi rinduiala ponturilor viinil, care si in cintile tipiirite ce se ain't in satese coprinde, adeci si le pizésci intocmal avénd ingrijire dumnévóstri on marehave aminte, ca de acum inainte sil pizias i ponturile çi carti e tipä'rite cumqicem intru tóte si de indreptarea ce yeti face, si insciintatl Otcirmuirei casil ne fie sciut.-1822 Maiil 18.

Illikalache Ilfanu, Constantin Negre, Romanitis.

Cod. 96, pag. 268.


248 V. A. URECHIÀ

De aci näscu o lungâ daraverä intre Visterie i cumpërätoril vamelor.

De la otcdrrnuirea V alahiet,

catre dunindlor boeril Ispravnici ot sud Prahova.

S'art vOut insciintarea dumnévósträ de la 12 ale acestiT lunT ce facetY pentrupricina värneY vitelor, cale este legatil in ponturT si in dilri1e tipärite ce s'elimpärtit prin sate sti o plätéscii vkdkorul, iar cand nu va fi vamesul saïl mor-tasipul fa tä s'A o sigarifsései negutiltorul cumpkitor a o da la vamesT., larlöcuitorii dupti ce trece cumpkätorul si nu se supere, crtcl vama se sigurifsecceasupra curnpkiitoruluT i pentru c Ricuitoril n'ají primit mortasipl prin satesi negutä'toriI turcI nu s'an supus a face siguranta filma dupä jaiba vamesilor,Cil isprävnicatul nu le-ati dat ajutor a le face implinire, ci mncil le-aii stätutinpotrivä stricAndu-le §i un têrg, s'ail poruncit ispravnicilor ca strilnicie, caorT de la o parte sail de la alta s tmplinscil dreptul 'Amel negresit si arkatIdumnév6strrt cä ca schimbarea isprävnicatuluT atl gasa acea poruncrt neenerghisitilsi ceretT poruncli acum cum sil urmatT, cu care acéstä tnsciintare arkat sivamesiT cu jalbä, 4iand c Ricuitoril satelor le ail gonit mortasipil i ispráv-nicatul in loe de a le da ajator le-ail stätut inpotrivil i cum cli ca intèriliereace s'el Mota negutätorif tuna, can.' erail datorl eT sI sigurifséscil vama s'ad dusca vitele nefiind acum fatä si el Hman pagubasY ; acésta dar chibzuindu-sevëcjênd cl in adevër plângerea vatnesilor este din pricinil cl n'al prima mor-tasiprf prin sate, se pilgabesc ca musaadea spre varnesT i ca invinoviltire spre15cuitorl, cIel n'ail primit mortasipT, indatorilm pe RícuitoriT vincrétorY sI plii-tesca el vama pe vite ce aù' Omita ,pftnä acom la negutätoriI turcl, iar deacum inainte sI priméscrt pe mortasipi a privigea sä 's1 ja vama dupä ponturIi catalog, care acésta sI facetT mal* intaiti pe RiruitorI se intelégI pricina pentrucare se orinduesc la plata N'ama, ingrijind de acum inainte, ca dupä ce vorpläti cum ligera pe vitelo vêndute, sä se prtzésca intru Ole ponturilefär'de a se face citt de putin alte urmärl, cl dumnevásträ yeti' ciidea la fes-pundere. 1822. Maiil 17.

lifihalache Manu, Constantin Alegre, Romanitis.Cod. 96. pag. 260.

De la Otcdrrnuirea Valahiet,

crztre cinstita Agie.

In ponturile vä'meY la capul al 3-lea se coprinde, ca sI dea Agia patruslnjitorT a fi pentru paz il la carvasara i la alto locurI unde Ii va orindtii, sivamesiI carvasaraleT in trecutele ()He jäluindu -se cl nu i se dä aceT slujitorTde plin, prin pitac s'ad poruncit, ca sil se dea negresit; acum iaritsT prin jalbi/


Se We vedea in notele nóstre. Corespondenta schirnbatti in acésta

catre Luminatia sa Paya fac arrttare, a in local acelor slujitorT ce ail lipsitplitlit la a1t1 6menT de slujbg, de unul Po talen T 16 pe luna' yi core ca pangscum pe catl slujitorT att avut lipsg pe 4 lunT trecute de la Ianuar inc6ce sgi se dea baniY, iar de aid inainte sg i se dea slujitorT, yi de la Lumingtia saPaya se poruncesce a'l face indestulare, la care avênd vameyil envént drept sgsg serie cinstiteT AgiI ca ca orT ce mijloc va scI sr' odihn6scg pe vameyT, &gelapoT de vor maT jglui la Lumingtia sa Paya póte sg rinduiascg vre-un gavaz aface implinire dupg a lor cerere, neputênd noT s faceru intealt chip de vretnece in ponturile TgmeT serie curat sg i se dea aceyti slujitorI.-1822 Maig 10.

.111ihalache Manu, Constantin Cornea.Asemenea pitac s'ati facut catre Spatarie.Cond. 96, fila 260.

Anaforaua vamepilor oborulul, carvasaralei pentru vama peilor de epurece ears cumpërat de un lane omul Goghel, care nu se

supunea a plati vama acestor pd.Catre cinstita Otcdrmuire.

VameyiT oboruluT Bucurescilor prin jaiba catre cinstita Otcarmuirepentru vama pieilor de epure ea' in pontul viimiT la cap 27, se coprinde pentruceT ce va aduce piel de epure, de afarg aicl in Bucuresd, sg plgFéscg la vameyuloboruluT cite dou6 parale de piele, iar afarg sg nu se supere niel v6n46torulniel cumpérgtorul i ca un Iane omul lul Goggl stringênd de afarg de prinjudete 8500 piel de epure i aducêndu-le aid, de unde i ridicandu-le de le-ailtrecut in Ora nemtéscg nu voTesce a pigt1 acele cate 2 parale de o piele, cerêndporuncg. orT sg li se implinéscil. dreptul sg se Infätiseze la judecatg,atilt cu Ene omul luT Glogill cat i cc altiT a cgrora jalbg fiind orinduitg incercetrea LogofetieT s'ati infgtiyat inaintea mea Medelnicerul G-heorghe Manciulvameyul ca pgritul Iane omul Goggi suditul nemtesc, fatg fiind si DragomanulcinstiteT Aghentii i fac6nd cercetare am v6dut in ponturile vgmeI la capui 27coprind6ndu-se chiar aya: cpentru pieile do epure ce se string de pe afargorinduialg ail fost mal nainte ca s plgtéscg v6nd6torul cate 2 parale de pieleiar cump6rItorul scoténdu-le din Ora de va fi raja sil plgtéscg tel.' la sutg, sailfiind sudit sg plgtóscg dupg tarifg i despre o parte jgfuindu-se vamesil cg acolecate dou6 parale maT We se perd, iar despre altg parte 16cuitorii cg mortasipiTle taco catahri-ds luandu-le vaing ca asupfl de aceea ce la lét 1820 Decembre,cand v6ndut vgmile pe lét 1821 prin anaforaua dumnélor velitilor boerTintaritg de reposatul &Ann Alexandra Vodg Sutul, s'ati hotarit, puindu-se yiponturild vgrail, ca acele cate 2 parale sà plgtésca la vamey cel ce le stringe

250 V. A. URECHIÀ

privintä.. Asemenea se p6te vedea in notele nóstre i afa.cerea un ufturc care introducea in térA tabac §i refuzä de a pldti vamä.

ea maruntul, adecg sciind el ca are sg platésca vaina vénOtoruluT sa'sT cumpg-néscá m6suri1e a da pretul col cuviincios si fiind ca se obicinuesce de se aduccele mal multe piel In BucureseT, cel ce va aduce piel de dará' salí le va stringeIn politie, sa aiba sa platésca de fies-care piele cat doug parale la varnesul oborulusi Bucurescilor, iar cel ce le va ridica de aicl. din Bucurescl a le sc6te pestegranita sa plat6sca vaina la carvasara, de va fi raja trei la suta, iar fijad suditdupa tarifa, cu care mijloc Mara prin judete nu are sa se supere niel vilmyé-torul niel cumpératorul, iar pentru peile ce un vor veni In Bucuresd, rinda-esce sa platésca vama la vamesul judetultif si vaina trecgtorel sa o platésca lavamesiI schelir pe ande le va sc6te. S'ati cautat si In tarifa si se gasi pieilede epure puse la tranziton sa dea la siita de piel bani 180 la carvasara.Intrebat paritul Iane ce fe'spande? qi dise, ca unele din piel ca 6meniT luT le-Etasien prin judete, altele le-ail strins prin mana altora i aducandu-le aicT dele-ati una Eva luat vamesil vaina, iar de la altil n'ah' luat i niel nu este datora piad, niel a da f6ie de segunasiI si precum i se ceruse, ()icé-ad ca o vamaeste dator sa o pliitésea. Respunsera vamesiT ca tnarginile Bucurescilor fiinddeschise acele piel le-ati primit paritul far'de scirea vaina, bagandu-le pe locurTdosnice i tocmaT la ridicara neputtnd a le sc6te de aicI far'de scirea vaina aaluat cartulie de la carvasara i atuncT descoperit suma pieilor ce tia strinsde dará i le-ati adus aid în Bucuresci i apucandu-'e va.nesu de vama nus'Eta Impotrivit 4ichd ca va plati la turna, dupa care a lul neinpotriviradat carvasaraua cartulie de ridicat, apoI mal trecênd din vame i cerandvamesiI plata' ail inceput a se impotrivi dicênd ea nu este dator nimia; i fiindsciut ca pieile ce se string de pe afilia ca cartI date de la Vistierie si atuncTcand intocrnit acéstá rinduiala luaiti pliroforie ca s'Eta dat si ponina dorn-nésca la caleragiul Vistieria, ca orT mil: va da cartT a stringe piel de epure sille faca cunoscut acelor negutätorl si de se vor indaOra a rb'spunde vaina far'deimpotrivire asa sa le dea cartI, care rinduiala din pricina rOzvratiriT naputut pazi ; am intrebat si. pe calemgiul Vistieriel sil arate culi' tul dat cartT astringe piel de epure i rOspunse ca inteacest an nimbnuT dat.

DecT, dupg rinduiala tractaturilor i dupá coprinderea tarifet cand vorpazi suditiT aceea ce li se orinduesee ca sa cumpore ea rldicata, a sc6te dinOra cele ce sunt slobtde si cand vor aduce din str'éine locurl i vor viudo curadicata, atuncea este dator a piad aceea ce este orinduit in tarifa, iar (Teace sunt cu acareturí aicT in Ora cum este Goga si face negutatorie ca ama-runtu.I adeca orinduesee scaunasT de stringe piel de prin sate si orase si apoTstringêndu-le sume, de le sc6te atara, fiindca face negatatorie ale pamanteniloresto dator ase menea ca pamílntenil a sigurifsi vaina salí a o plati si de vreme

1STORIA ROMAN1LOR 251

Cu referintà la darea pe exportul porcilor, huzmet al Dérnnel,avem de notat ci acest venit s'a vindut pe anul 1.822 cu 80550 talen.

ce paritul n'aiä voit nicI a areta pe eel: ce all strins pieile de le-ail arias, careCu musaadea spre el i se crkruse ca sa se indatorésert a plati acea vamrt arkan-du-se ca cuget cui sui pagubesce vama care este venit al Visteria si vame$iTavend dreptate dupri ponturI, gasesc cu cale ca paratul Iane sd platésca vaniaprtmentuluI cate 2 parale la tete pieile de epure cate ail strins de aid din téraprecum Il indatoreza ponturile, apoI deosebl are se platesca la carvasara acei180 bluff de suta dupe tarifa ce sunt orinduiff dupa tranziton, fiind-ca scotpiele peste granite, i fiind cui vamesil oborulul prin jaiba lor aratil cl malsunt i alT negutatorl suditl aicI, ce si aceia fecend acésta negutatorie a Omen-tenilor ca pia de epure nu voYesc sui platesce, sl aiba dar si acei negutiitorI aplati dreptul viimil tot dupa mijlocul ce strata mai sus far de niel o impotri-vire, iar care se va impotrivi cu alte cuvinte aducii a se infiltisa la judecata. 1822, Maie 22.

Miltalache Mann vel Logofët.

De la otetermuirea Valahiel.

Dumnéta vamese al CarvasaraleT i dumnéta chir Stroe, ve insciintam caun negutator din Ora turcesca aducend o sume oca tabac i neputendvena NoIesce radice ca ducrt de aid In alte pertt Cumperatorul viimeItabaculd care este al dumnéhil vel Caminara si al Cutiei milosteniI isi cerevama deplin ca unul ce Tail deschis aid, iar negutatorul se impotrivesce a nupled si in ponturile tabaculul ne.fiind alta coprindere de cat numat orinduitulce are se platésca tabacul, orinduim pe dumnévestra sui cercetatI cu deinaruntulsi pazind dreptatea, off invoip sari sa ne aretati inscris ea intrega pliro-forie cum se cuvine a se una si cum s'ari urmat din vechime si pana acum,cad la Carvasara apururea se tnternpla de acestea ; sing ca dreptuladever sui ne inseiintatl. 1822 lIartie 30.

Constantin Negre. Grigorie Romanitis.

Cod. 96 pag. t 39.

Vêncjarea slobc4enieT vitelor pe un an Intreg let 1822 Ianuare 1 pang lasfersitul lai Decembre so face ca acesta orinuluialll, ca ramatoriI ce ¡es afarrtdin Ora la off ce parte de loe, sui platesed la o pareche cate talen 5 pestevatna i peste parale 20 la parecbe ce sunt canonisite ale vatafuluI de 'AMU, ila judetele ot preste Olt sa dea si Clinilcuiniiei Cate parale opt de un ramator

Ispravnicilor ate patru de un rfimator, care We are sa le dea negutatorill.NumaT la judetele ot preste Olt sit dea si de la vitele marl tinere de hrana

252 V. A. URECHIÀ

Perceperea acestui venit a intèmpinat dificultäti cum se 'Ate vedeain actele din nota. Fiind-ca, in lipsa Domniei, acest venit se versa la

ce se va da voTe a 41 din tér i numaT in Ora turcesca peste hotar, bez celede surecurT pentru eapanul impi5ratesc, s ja huzmetul pe.un cal talen l patrusi de un bivol talen f trei si de o vaca talerT dol, carT banT dea neguta-toriT fibril din vaina cea ort.nduita si afara din havaetul CaimacamieT, Po parale60 de tatri felurimea i cite (Pee parale pentru cel orinduit calemgiti i in-&great ca acésta tart.

35.500 inteia strigare Ianuare 10 dumneluT Clucerul Filip.50.000 a doua strigare dumnéluT Clucerul Filip.80.550 a treia strigare Ianuare 13 s'ati Milt tot inaintea dumnélor boerilor

s'ati saVersit femaind tot asupra dumnbluT CluceruluT Filip.

Cant de iratul treceret rcianettorilor in ;jra nerntéscti.

Dupa obieeiti s'ati dat acésta. carte a n6str carelea

cump'érat pe acest an ca let 1822 Ianuare 1, sloboclenia esireT ramatorilor pestehotar in Ora nemtésea de la sud ca acesta

adeca ea de la toti ramatoriT ce vor trece print'acesta schela, off dinjudetele ot presto Olt ori din cele-l'alte dou5-spre-cjece judete s ja treckerede o pareche talen T 5, carT banY dea acela ce va trece ramä'tori i osebittot acel negutator stapanul ramatorilor sa platesca si la vamesT vama i gosti-naritul dupa ponturile vamet, i cate parale 10 de un ritmator al vatafuluI deplaid si cumperatorul luand avaetul ce se arara mí sus, sa fie dator a dacartulie coprindiRere de numele aceluia ce trece i de suma banilor si de sumavitelor, cu care cartulie i Cu cartulia vamesuluT. de plata vameT sa fie sloboda trece peste hotar neoprit faride a supra cu vre-o cerere mal mutt din catse coprinde maT sus, din care poruncim si tie vatase de plairi, sri intaresd pazamarginei bine, ea sa nu pea' gasi nimenT mijloc treat ramatoriT far'de plataca nu numaï te veT pedepsi, ci veY plati i paguba ce se va intèmpla huzme-tuluï, i orinduitul acesta s LOA tot ajutorul la cautatul i strinsul acestuIvenit, ca la un huzmet ce este al stapanireI i pe cei ce se vor afeta impotri-vitorT WT. supue i far'de voTe a OW : 1822 Ianuar 1.

lar la judetele ot peste Olt s'ati pus acest prostichiii

1) si cate parale opt de un ramator ale Ciiimacaraief Craiovel,i cate parale4 de un ramator ale Isprnvnicilor judetulul.

Cártile din'apoi la ce schele facut.

La sehela din sud Mehedinti ca potecile ce vor fi inteacel judetMehedintI.


Visterie, Otceiratuirea streinä in 22 Martie atre Vizirul Mehmet PaaSilistra Valezi, sä fie obliga administratoril turd i Caimä.camia de

La schela Välcanu sud Gorj cu potecile ce vor fi inteacel judet Gorj.La potecile ce vor Sin Judetul Válcd, cid rámitoril ce vor merge la schela

Minen]." dintr'acele 5 judete are si plitésci treckeirea la cel orInduit de laschela Cainenilor.

La schela Minen): sud Arges cu potecile ce vor fi intr'acel judet Argepiiija do la tott ramitorit ce vor trece printr'acést schel, ort din judetele ot

preste Olt, salí din eeste-l-alte 12.La sehela Dragoslavele sud Mu§cel en potecile ce vor fi inteacel judet MuscelLa poteca din Plaiul Dámbovitet sud Dámbovita.La schela Cámpind sud Prahova ca potecile ce vor fi In sud Prahova.La schela virad Válenilor cu treck6rea prin varna BuzljuluT i prin vama

Santulut cu téte potecile de trecere ce vor fi la vale pana In Focsant.

Prea inältate i prea milostive Vizir Nehmet Pasa SilistraValesi stapinul nostru, cu plecatli inchinliciune peina la pämént

luminate tälpile inältimei tale.

Printeacésti prea plecati a nástri arkare facem eunoscut Iniltimet:tale,niel In Ora aflat un huzmet intoemit al Dérand, pentru ramitorit ce mergde niel la Ora nemtbsci, ca peste vama cea oränduiti sll dea i talert 5 la opireche de rámitort, iar vitelo mari fiind poprite a nu e§i din Ora afari, numeIn judetele ot peste Olt si dea vée a sc6te vite tinere de hrani mns numat.peste Duntire In Ora tarasca', la acelea rinduesee si ia iarid peste vama ceaoránduiti de un cal talen l 4, de un bivol talen 3, de un boti talen T 3, si deo vacii talen l 2, iar cusurnrile ce sunt pentru capan si nu se supere §i acesthuzmet ficéndu-se venit al Visteriel si la luna lut. Ianuare vánOndu-se cu mezatati cumpárat téti tOra dumnélut Clucerul Filip In talert 80550, apoi qi Clucerul ativ6ndut 5 judete de peste Olt la chir I6n Paspale In talert 33.000 si mergènda face hnzmetul zapt nu 'latí ingiduit cal de acolo stipiinitort a ciuta acesthuzmet i s'ati Intors InapoT, de care ad seria Lurninitia sa Hagi Ahmet Paga ladumnélut Caimacamul Craiovei i la dumnéluT Silictar Aga al miriet sale PapTmuhafizul Vidinulut, ea si lase pe cumpèritorul a-st cinta huzmetul, md AA'dea si maná' da ajutor, cu care s'el intors cumOritorul iaxist la Craiova, undecliceinclaq si caute huzmetul çi col ce ati fost indatoratt a pral nu s'ati supussii'T dea nimio, i mergênd la Ciuiniicimie i la dumnéluT Silictar Aga de MI arkat,n'e"' vritt dea niel un ajutor, si asa s'ail intors cump6ritorul iarid 'Mapacerénduy banit de la vêndkor, precum si véndáteral cere a se scidea de laVisterie; si bine-voesd Iniltimea ta a face indreptare : ea off si se indatorezestipánitorit aeelor 5 judete, cafi n'ati îngiiduit, niel all dat ajutor cumpárke

254 V. A. URECHIA

Craiova a ingadui, ba incä a da ajutor cumpèrAtorulul huzmetulul dea percepe taxa acestul huzmet, lacru la care §i mal marfil turcl

raid sri respancjh baniY acestia i sil remae huzmetul pe s'Una Dumnélor, orY sh sescali Visteria cu numita sumä de banY, sail precum mal' bine se va chibzui de&are malta Intelepciunea Ináltimel tale se va da ponina de urmare. 1,822Martie 22.

Cod. 101, fila 16 V.

De la Otcdrmuirea Valahiet,

chtre d-lui b;v vel Ctimra8u Costache Samurcq Caimacamul Craiovel.

Din aräturata jalbil a negutiitoruliff Costi PavlovicY suditul chesaro crhescva fi d tale pliroforie, ci fijad-eh' aja ne este seiut cA ail rInduiala a plhti laramatorY vaina duph pontur:le i eatalogul vAmel i osebit ail sA platésch talenl5 la phreche ai slobo4eniel, cate opt parale de un ramhtor al Caimacilmief §isi cate 4 parale iarhsT de un ramiltor ale ispravnicilor, lar 20 de parale la ph-reates de ramhlorl ce se orinduise din vremea reposatuluI domn AlexandruArca Satul a lua vatasil de plaiti si se cuprinde i In ehrtile de trecerea ra-mhtorilor, acelea &T'a' Intocmirea ce in urmä s'ad Wat la ortaduiala vhdiseilorde plaiti s'ah ridieut sh, nu se mal la, i fiind-eh cera jAIi.dtorul sA i se arete ceeste dator sA deay precum i cinstita Aghentie cere cererea, arethmch este rinduit in catalog sh dea la schelil trei la suth, iar raelile s'A dea i go-stinhrit de un ramiitor opt banY, iar la cumperatorile ce se fac in Oil. ca caren'are a face vamesil' scheliY, este rinduit sA dea ven4e'toril' de un ramiltor 30 deparale i In ponturI la capa 25 serie, cA de'l va campera de la locurl ande nuva fi vames1 sall mortasipi faA, sA sigurifséseh neguthtorul eumpgilitor vamaa o da la varn'es; pentru acasta faca preteatie cinstita A.ghentie, ch nu pot ne-gutátoril suditY sA strIngil vama de la vtuujetorl, chal' vamesiI o iaii prin mor-tasipiT Ion de la lecuitorI. De aceea ca sA lipsésel pricinile, s'ail Inda'orat ne-gutatoriI, ea s'a dea f6Ye de la cine ah cumperat i vamesiI judetelor sA cerca-teze duph f6Ye a'1' lua vama de la vancjétorY de ande nu va fi luat ; ci dar sidumnéta phzind cuprinderea ponturilor I a cataloguluT vhmilor si finduiala tre-carel' ramhtorilor, sA daY nizam a nu se supera negilfgoril Impotrivh, dandu-senegutItitoruluI si In scris ac6sth rinduialii, ea sh scie si el ce are sh1822 3trartie 28.

Constantin Negre, Grigorie Romanitis.

Cod. 93, pag, 236.

S'ail Rica doui5 eártI din partea boerilor otcarmuitort chtre ispravnicilPrahoveY i Saac, coprinfletóre ea sh nu supere vAtaiT plaiurilor i vamesil sche-lilor pe chezasif Sheelenilor carY trec, latnAtorY din Transilvania In phmantul Ora


agentii romani din Craiova se arkaserä impotrivitori. Cumpërdtoriihuzmetulul din judetele oltene, cer sä li se rezilieze contractul i sä

rumilnescl: pentru havaetul ce li se core, fiind c acest lucru n'ail apucat a seintari de &fare Domn dupa anaforaua boerilor i s conteneze Ora vor primial doilea porunca de urmare.-1821. Ianuar. 27.

Cod. 96, pag. 200.

Prea inaltate Ø prea miloetive Vizir Ihrehmet Selim-PapaSilietra Valezi, stlipecnut noetru, Cu plecatti inchinliciune pein`d la plimint

sarutam luminatele teilpile inalfimel tale.

Printeaceastii prea plecatil arkare a nóstra, facem cunoscut Inaltim9I talehuzmetul trecereI ramatorilor in t6ra nemteasca vi a vitelor marl de hrana

In Ora turcésea din judetele ot presto Olt s'atl cump6rat in luna luT Ianuarela ince.putul anuluI de chir Than Paspale In talen T 33.000de la DumnéluI CI ucerulFilip, fiind DumnéluT Clucerul cump6rator acestuT huzmet pe Vita Ora de la mezatuce &ail ficut In Divan si cumparatocul de al doilea luand dupii orinduialacattle DivanuluI de aid, ail tramis 6menT ca sa caute huzmetul i nefiindde stiipanirea de acolo s'ati tutors inapoT, cand atuncI arataydu-se InaltimeT talepricina, s'ail scris de Inaltimea ta cartT la DumnéluT Silictar Aga al Ingrid salepaseI Muhafizul VidinuluI si la Dumn6luT Caima.camul; am vris si din partea n6striiDumnéluT CaimacamuluT, ca nu numaT sa lase pe cump6rator a cauta huzmetul i

dea si ajutor, sal pea cauta eu inlesnire, ca care cartT merend chir Paspalecump6rator la Craiova i s'ail dat voTe sit eaute huzmetul facêndu'l DumnéluT Caima-camul si poruncT precum si D-luT Silictaril asemenea porund ail dat, rinduindsi neferl de aj 'tor cu 6menil ceI orincluitT din partea cump6ratoruluT, si cum-p6ratorul intorc6ndu-se aicT la BucurescT ait primit insciintare de la orinduitiIs6I, ea negutatoriT turd ce s'ari aflat in partea loculuT cumparalorT de vite marTnu s'atl siipus a da havaetul acestuT huzmet, 4ic6nd ca dal indestule avaeturIla vamT i altele si neferiT orinduit1 de D-JuI Silistrarul Aga s'ati tras 4icênd,cit nu poate sit le stea impotriva si asa nu Wail caqtat huzmetItl, ramaind numaicu cheltuiala facuta iar pentru rainatorT apucand pe negutitoriI ce i-ail trectitIn t6ra nemteasca a pall, niel aceia nu s'ail supus, &and respuns, ea eI ail platitavaet indestul cat li s'ail cerut i nu pot sa plateasea al doilea. si oump6ratorulfac6ndu-ne aratare de cele ce s'ail intêmplat vi ca se ieapa.da de huzmet, cIt cuneajutmul si ca zaticnirea ce s'ai1 Meat int6iti, si pe urma nesupuind pe ceTimpotrivitorT ail trecut vreme de dou6 lunl si la huzmetul acesta fiind mal totfolosul pe iarna si la inceputul primaverel, care acestea lipsindu'l nu 'Ate samaT primeasca huzmetul, Visa nol apururea '1-am indemnat ea sa nu se lepede,apoT ar6tat ca jìuluire si eumperatorul de WA Ora, de care Inca de la

256 V. A. URECHTA.

se da despägubirf. Se pare ca nu prea mergea bine vanna, in genere,de aceea cumpdrätorif at caut.a.ü pretexte de a se lepäda pe intreprin-

trecutul Martie 22 am aritat IniltimeI tale pricina prin arz, lar acum numitulcumpiritor prin j 1)1 cefind Indestulare ca a i se Int6rce baniI ce MI dat qi

ari cheltuit la acesst huzmet, precum i cinstita Aghentie a chesaro criesciI curtTprin nota cero despigubirea cumpiritoruluI fiind sudit nemtesc, §i acesteanèndu-le cunoscute Luminitiel. sale Hagi Ihrnet Paya, am luat rispuns, ca siInsciintim IniltimeI tale, pentru care cu pleciciune pina la pim8nt 1nsciintim,

socotindu-ne In malte chipuri ca s gisim vre-un mijloc Inlesnitorqi vg46nd c ace§t1 banI ail intrat In socoteala mine! linp6ritiscT §itoral huzinetuluI neindestulindu-se ca ajutorul stipinireT, Inca avênd §i 1m-potrivire, dreptatea §i obiceiul piméntuluI póte sili ca primeasciasuprillsart pigubésci, de alti parte viOnd c stipinitoril de la Craiova fär'deniel' un cuvènt drept all diticnit huzmetul de nu s'el putut ciuta la v.remealu!§i In urmi ajutor dat slab, cu care s'el l'ntarqliat de s'ail lepidat cum-pèrätorul, apoI av6nd pliroforie cá avaetul acela sub alte numiff Pral luat ceIde la Craiova, care §i de nu l'ari luat de plin, dar 'fusil s'ah' amestecat i invi-novitirea este a stipanitorilor CraioveI, de aceea prin porunca InáltimeI tale sise Incarce dumnélul Oiimicamul cu boeril de acolo ca aceI tale! 33.000 al mirieIImpiritescI rispunp d-lor §i Visteria de aidl si se scar)rt, apoi Dumnélor vorrindui a cauta huzmetul pe séma d-lor; iar cea desivtir§iti hotirire rimêne la

ta.-1822, April 15

Arz critre metria sa Vizir Pasa Silistra Valesi pentru huzinctultrecereä ret'matorilor din judefele ot peste Olt.

Catre prea inalfatul rizir maria sa hiehmed Selim Pasa Silistra Valesiaducem prea plecata ;l'achina ciune pana la p5mint, starutcind urmele

luminatelor mariel tale ttilpt.

Printeacésti plecati a n6stri aritare facem cunoscut IniltimeI tale, ci alaIn téri s'ail aflat un huzmet intocmit al D6mneI pentra rimitoriT ce merg deaidl la Ora nerntésci, crt peste vama ce este orInduiti si dea i taleri 5 la opireche de râmitori, iar vitelo marI fiind proprite a nu e§i dará.' din téri mi-ma! in judetele ot preste Olt, si dim voie a scóte vite tinere de hraninumaï peste Dallare In Ora turcéscrt, la acele rinduesce si ia ianilï peste vamacea orinduiti de un cal talerI 4, de un bivol talerT. 3, §i de un boli talerI 3,§i de o vacil talerl 2, iar cusururile ce sunt pentru capan si nu se supere §iacest huzmet fidndu-se venit al VistierieT i la luna luI Ianuare vingêndu-se cumezat ail cumpgrat tedi Ora dumnéluI Cluceral Filip in talerl 80.550, tipa' §iClucerul ají véndut 5 judete ot peste Olt la chir Ioan Paspale In taleff 33.000


dere. «Otcarmuirea» apërá cat pl5te interesele fisculul. Asemenea apè"-rare era fòrte anevoi6s5., cad m6surile primite orT ordonate de capii

gi mergénd a face huzmetul zapt nu rail Ingiduit eel de acolo stipinitorI aciuta acest hamlet gi s'ail tutors InapoI, de care all scris Luminitia sa HagiAhmet Paga la dumnblui Caimacanul CraioveI gi la DumnéluI Silistar Aga almirieI sale PaseI Muhafizul Vidinulta, ca sil lase pe cump6ritor asI cinta huz-metul luci si i se dea si mani de ajutor, ca care s'ail tutors cump6ritoral iarigYla Craiova, unde qic6ndu-i-so si caute huzmetul çi ce! ce ail fost IndatoratI

nu s'atí supus dea nimic i mergênd la Ciimicimie dumnéluT SilistarAga de all ar6tat, vrut sN'T dea MO' un ajutor i aga s'ail tutors cumpii-ritorul iariï Inapoï cer6ndu'sT banil de la v6146tor, precum i v"Onl6torul cerea se scidea de la Visterie ; si bine voescI Iniltimea ta a face Indreptare, ca orTsil se tndatoreze stä'panitoriI acestor 5 jalee care n'ail Ingiduit niel ail dat ajutorcumpiiritoruluT si Aspuncji baniT acestia gi huzinetul pe s6ma dumn6-lor, oil si se scaqi Vistieria ca numita sami de bad, sail precum maI bine seva chibzui de cutre 'Malta Iotelepciune Mine! Tale se va da porunci de urmare.1822, Marte 22.

Catre prea inalfatul V izir maria sa Ahmed Seim Riga Silistra Va-lezcl, aducem prea plecata idiehinaciune pima la pamênt, sarutand urmele lumi-

natelor mariel tale talpf.

Cu prea plecatul nostru arzmagzar araNni IniltimeI tale pentru slobo-denia râmitorilor ta téra nemOsei din tag Valahia si al vitelor marl dehranä, mime din judetele ot peste Olt, ci gisindu-se huzmetul ca havaet orin-duit a se Ina, afari de surecurI care nu sunt supuse la acest avaet a acestuThuzmet, ficut venit al mirieI Imp6ritescI, care s'ati vêndut prin mezat, Incape acest an, cump6riindu se tóti tia.a de dtimnéld Clucerul Filip tu talerI 80.550aii vêndut si domnuluI Clucerul 5 judete ot preste Olt la chir loan Paspale intalerT 33.000, ciruia dupi ortnduialii i s'aìi dat cintile DivanuluI, si (Auto huz,metal si pentru ci cumpWitorul a cercat ImpotrivirI de la dumn6luI SilistarAga al mine! sale Pagel Muhafizul YidinuluT, de la dumnéluI Caimacatmul era-ioveY, lepidat chir loan Paspale cump6rátorul de acest huzmet ca pricinTcuviinci6se ce s'ati urmat avênd cuvintul dreptiteï, iar noi prin dou6 arzuricitre Inìuitimea ta, unul de la 22 ale trecutulut Marte si altul de la 15 aletrecutuluT April, am ar6tat pe larg pricina 1mpotrivireT ce all avut cump6ritorul si ci sail amestecat dumnéluT Caimacamu ca durnn6lor boerI si chiar laacest havaet luand parte dinte6nsul cu alto numiff, si am ficut rugiciune, cado care Inuiltimea ta si se Indrepteze, adeci si so 1ncarce dumnéluT Caimaca-mul, boeriI de acolo cu. ace. WWI 33.000 si si r6mite huzmetul pe s6ma dumn6-lor al ciuta, iar baniT do se vor pune In socot6la dumn6lor se va scidea Viste-

htoria Ronanitor do V. A. Mocha Tom. XIII. 17

258 v. A. URECIIIA

turd din Bucuresci, eraü paralizate de impotrivirea celor din Craiova,cea mg mare anarhie continuAnd in administratiunea Orel', sub OW

ria de aicY sail se va da porunca IngltimeT tale a-Y trimite aicT la Vistierie; acumail venit trämis din partea dumnéluT CaimacamuluT Criminarul Grigorie Mavro-dooglu, care s'ati Infritisat Inaintea nósträ cu Gheorghe Barnaz vechitu luY chirloan Paspale provalisând Caminarul întâiií, cit niel o impotrivire n'ail avut lacautarea huzmetului, care dupg dove4ile ce ail afétat Bornaz Vechilul i dupáa nóstra sciintá ati e6mas aminarul far de cuvênt de Indreptare ; al doilea ailprovalisit aminarul, ca loan Paspale merend la Craiova ins* a vêndut huz-metul In Divan si s'ail haraciladisit In sueä de take]: 25.000 (lic6nd ca ca acelprat primesce a lua hazinettil ; l'am intrebat sit ne ar'éte cinc este cump6rritorul ?art räspuns ca este tot Paspale; din care rginase cunoscut, eh' Paspale vrad sälvêncjil si negäsind mustereil a esi pretul, de nu ca folos, dar macar banii Vis-tierieY, de aceea si nu Fail dat; apoi ce vêncjare se póte nuini a se cumpt+ratot de cel ce l'ati av ut? ci i acéstä provIiing ggsindu-se desartä i s'ail dat re's-puns ca nu are dreptate. Fäcu si a treia provlimä, ca dea huzmetul dintótá téra sail macar schela CgineniT impreunä ca Craiova si niel la ac6sta n'amputut diim faggduiala. Nu pentru alta, ci pentru cad ati trecut vreme multäpi prin vênijiiff ail trecut la alte maul' i aceia all intrat in cheltuell, maTvé'rtos cit acura este a cincia lung de la inceputul anoluY, si a strica vénciareapentru atilta vreme trecutä, cunoscut este ca se vor scorni alte judecatT i pri-cinile nu vor putea lua sfitrsit curgnd ; de aceea i acuma aAtain IngltimeI tale,ca de iznóvii sa se porunc6scii dumnéluY CaimacamuluI CzaioveY si boerilor deacolo, sii se Incarce Ì cu r6.spunderea banilor si cu cliutatul huzmetuliff, cit dupgcererea ce Meuse dumnélui Caimacamul lui Chir Paspale de vechil, sä paradoséseghuzmetul, ail si rinduit, care vechil s'ati fricut cunoscut i numituluT Cii-minar. i ca sä fie sciut Ingltimel tale cum all fost sii platéseal acestY banT,arkgm, cg pe fies-caro lung all f ost sä dea cate talen l 2750 si pe 5 lunT trecuteIanuare Fevruare, Marta, Aprilie, i Nair' co n'ati plätit fac talerY 13750, earl'banY urméza dea acum, precum maT jos prin socotélä se vede, iar de acumInainte Ong la sfiirsitul anuluI are sa dea pe fies-care luna elite talen f 2750, eacare se istovesce suma de tale.]: 33.000; deosebit maT af6trim lnaltimeY tale, caocnele de peste Olt la vêncjare sunt legate, ca peste baniI cumpkätóreI sä pliit6scgla Vistierie i birul ciocanasilor, care este pe un an talen f 5986 banY 60 si seplätesce i acestia In sferturI, precum in contract sunt legatY, care vine pe lungtriter): 498 banT 105, iar pe 5 lunY ce all fost platéscrt plug acum sunttalen T 249i bani 45 si are sit urmeze i pe cele-l-alte lunl plata lor, earl' banYimpreung cu baniT dupa f6n4area ocnelor, este inclircatä Vistieria a'i primi, camiff ce incsa de la vénare s'ati facia venit al mirieI imp'ériltescT, Inst baniiacestia nu s'ag trámis la Visterie cu ctivént cit s'ati oprit de dumn6liff Caima-

ISTORIA ROMANMOR 25g

privintile, ori-cAt nenorocitil boeft din Otceirmuire se adreséza launil i la alta', ca formula umilit6re «sdrutand urmele luminatelor

camul si de boeril de acolo; ci 9i pentru acésta ruggm pe Ingltimea ta, srt seporuncéscrt dumnélul: Caimacamula a indatora pe dumnéluT Logofgtul Bibescucumpsérritorul acelor ocne, ca sg trimitg ace9t1: banY, urmAnd si pe colo-l-alteviit6re luni a plgti sferturile, iar de va fi porunca IngltimeI tale cg oprbsciidumn6luI Caimacamul in socotelile Craiovei, se va 'Marca dumnélul i Visteriade aicI se va scrtdea ; de care spre mai bung pliroforie se aratg in perilipsis

socot6la acestor banY, carY sunt sg se numere acum pe 5 lunT. trecute.1822 Maiii 14.

Vencdict Troados vechaul Mitropoliel, Mihalache Mana, Constantin NegreCaimacam, Grigorie Romanitis Vistier.

Rana' ce are Vistieria ia din ca'stiul treclItoret vitelor de lajudefele ot preste Ole, pe 5 lurtl, pdna la sfdrsital acegte

lunt Maiú.talerT

13750 analogon pe 5 lunT din talen l 33.000 al huzmetultil trecerei vitelordin cinci judete ot preste Olt, insg

talenl

2750 pe luna Ianuare.2750 pe Fevruare2750 pe Marte.2750 pe Aprile.2750 pe Maig.

13750.

Banit ce are sa ja Vistieria at dAjdiet ciodinafilor ot ,,el-Ocat,iarlifi pana la sfebrfitulace0i`i luni

2494.45 analogon pe 5 lunI din talefl 5986 ball)." 60 de la ciocgiut9iT ocnelorot preste Olt, insg :

talen l banT

498 105 pe luna luI Ianuare.498 105 pe Fevruare :498 105 pe Marte.498 105 pe Aprile.498 105 pe Maig.

2494. 45

16.244.45 Adecii sése-spre-qece etc.

260 V. A. URECHIA

talpe» ale capilor turd. P6te-se o mal mare, o mal durer6s5 Injosire

Vamesil carva,saralil, pentru vama vitelor ce le tale de beilic i altemadele, Care cinstita Otca,'rmuire.

Dupg buiurdizma ce ni se dg la acéstg algturatg jalbg a vamesilor ear-vasaraleY si oboruluI Bucurescilor, fileénd cercetare cerereY lor ce fac, ark Dam-n6v6stiä

Cif nu li se d'a' ajutor la tr6ba egutatule vä'ma; /a acésta gresélgpentru cii Divanul tot-déana la orf-ce ail cerut ajutor li ati dat, 'tug la celeCu cale.

Pentra 13 seimenT eg este Indatoratg Spgtgria i Agia sti le dea si nule dif ; pentrn ac6sta in trecutele i1e când s'ail arkat ca jalbg, Divanul le-atifgcut poruncI ca sg-I dea negresit, dar de nu le-att dat datoria este sil jgluiascapentrn Spgtgrie i pentru Agio, iar nu pentru Divan, de care si acum sg se medea porund cu strgsnicie sg li se dea seimee negresit.

Pentru oborul vitelor de la rérgul-de-afarg, tot-d6una all fost obiceiiica vamesa facg obor precum si din vechime s'ail urmat Ong acum, sila vremea and all curnpérat el vama all vg4ut starea oborule cum este si s'atimultamit a cump'éra asa fgrg de a provalisi ceva, el de si provalisea tot acestrgspuns li se da ; cum si pentru lnchiderea märginilor Bucurescilor, cu Vote cgs'ati maI dat poruncile Divanulta, dar si acum sii se dea poruncg cutre cinstitaSpgtgrie si cgtre Dumn6luI Vornicul de politie, ca sg indatoreze pe mahalagaeel ce sunt pe margini a Inchide locurile celo slobode, sä r6mile name dru-murile cele ce ail fost din vechime deschise pentru fimblet, ea nu numaI pentrudreptul vrima sti se pgz6scil, ci si pentra alT fgc5torf de role Insg Inteacéstgvreme rezvrgtitg, cu ascherral, si de nu se va putea pgzi nizamul ca. In vremede lintste, nu pot sg aibg cuvé'nt asupra Divanule, &Id acestea fétjut

sciat jaluitora i asa le-ati cumpärat.Pentru vitele ce s'ati täiat la scaune de tginaturT cercetänd, m'am pli-

roforisit, cif vitele s'ati luat de la I5cuitorT, färg platä de banI i raticelaril earl'le-ati tgiat all fost tocmitY cu simbra si carnea ail (lat.() pe la ostasT, iar pieile

seul ce ail esit de la aceste vite s'ag vé`ndut de Yistierie, pentru a cgrora stungIntrebänd pe Durnn6le Stolnicu Petrache samesul Vistierie mi-ati dat pliroforieIn scris, 61 de la luna lui Decembre 10 ptIng la Aprilie 10, pe Tara luni s'atttgiat vite ea orinduialg din térg, IDA vacI 3680 si e 7015 si Vistieria ail vêndutpoi de vacg 3024 si 7000 piel de 6ie, i seti ocg 6013; lar de la Aprilie 10Inc6ce s'all asecjat contracciti. La aceste chibzuind cererea vamesilor am ggsit'oprimitg dreptätil, pentru cii aceste vite ce s'ail tgiat nu stint me multe de enIn vremT de huiste, si off la ostirY de s'ail dat carnea, sag la obste de se vindea


a demnitàtel omenesci ? Nu mal vorbim de acea a bietei natiunlromane I

cand era tot norodul stains, vainesil Iï va lua dreptul lor, de aceea nu esteca cuviintI a se pä'gubi vaina care este ortnduit4 prin pontua si catalog : a davilnOtorul de vita de boil si de va nti talerI 2 si de 6ie si capeá parole 10, iarla pelea de vacl parale 10 si de 6ie parale 3, mai vtirtos c nicI la vénc)arenu li s'ati fIcut cunoscut cä, scaunul ce va tilia vite pentru tanaturi: nu aresii plAt6scA vam, i de vrome ce Yistieria all luat banT pe peile vitelor si peseul ce ati véndut, urmóz cà iaräsT Vistieria s pllltésc i dreptul vllnuiï nefiind cu cale a se pä'gubi; precum i pentru slilele din Decembre nu are sil sescatIti c'ácI ati fost vamesii i maI 'nainte de Ianure tot fáluitoriI; ci la acéstafácadu-se si de care DumnévóstrI chibzuire se va da poruncA de a li se plaibanil de la Vistierie, sail li se va tinea in gang, la sferturile

Pentru negutgoriI turcI earl nu se supun a plati vama dup'á obiceiulce s'ati urmat, care prin catalog si pontuff se aratA anume, sit m6rgil la Dum-néliff bas-besliagä, carele are porunca a da nizam si a le face Indestulare, cape cel ce vor fi ImpotrivitorI sh' Indatoreze a plai vama si a pAzi obiceiulCu a ven i ea marfurile la carvasara cand le aduc, duliá obiceiul vechill ces'ail pgzit.

Pentru vamesiI de la Ctimpina, cit'utându-se In ponturile varniT, seggsi lacapul al unspre-cjec.ilea scriind chiar asa: tiar vamesiI de pe la schell pentruiotrarea In t6rá dt, orI-ce fol de marfii, de va fi ca sit' vie acea marfA la car-vasaraua din BucurescI, sait sil trécá prin BucurescI a merge la alte t6rguil aleteriI, sh' nu se supere acea marrá de trecaóre, fiind cit pentru marfa ve va veniIn BucurescI spre vènciare are sit ia vanfá carvasaraua, cum si pentru marfa ceva trece prin Bucuresci are sii ia tranziton iarhsi" carvasaraua, dupilafarli din marfa cea de bra,ovenie, ce o aduc negutaoriI suditI austriacescI aicIIn Bucuresci ì prin ponturI la capul 15 se oranduesce a lua vaina Campine]:de povarti un leil, care sri, '1 tie in séinA la Carvasara, pentru care acest pontImpotrivire nu este, niel despre káluitorY i numaI pentru cele co se Indatorescela pontul 11, dar peste cele coprinse in ponturI maI 4ic In ialb4, cit .vamesilCâmpineI stint datorl a trAmite la Carvasara pe t6tg lurai catastih anume de tótemilrfurile ce es din t6ra nemtéscI si cure in ce loc se aduce, ca dupI acel ca-tastih sit pófá lua séma negutaurilor ce aduc miirfurT In BucurescI, citci unit"cacirdisesc de intril In Bucuresd flirt de a plai vanfá; asemenea (pc, cit suntdatorl a tramite si rubar, adicit f6ie de marfurile ce merg din BucurescI a treceInI5untru ImpreunA cu ciirtuliile ce se string, care acésta si de nu se coprindeIn ponturI, dar aratil di este obiceiti vechiti urmat si pitzit, çi crs numitiI vamost niel ac6sta nu o ptizesc, nicI cele ce sunt IndatoratI prin ponturI; vrad,a 1`ndateri pe DumnéluT Clucerul Desliu, ca unul ce DurnaluI at1 velidut s1

Diverse neintelegerI se ivesc intre cumpèratoril vannii i Otcar-muire in decursul luï Maiii 1822. Acele se resolv in sensul actuluT ma-reluT Logorét Mihalache Manu, raport al acestuia catre cinstita Otcar-muire.

Agentia austriaca a reclamat in Martie 1822 contra oprirei expor-tului unor producte din Ora rumanésca. La acésta nota rëspunde Ot-ca.rmuirea in rnodul urmätor :

Catre cinstita chesaro-cresiasca Aghenfie

Nota cinstiteI Aghentii, de la 15 ale urmlitereY, primind-o, s'al ve4ut In-trebarea ce se face pentru producturI, de s'ah ridicat ca sii trécä in staturilechesaro-crilescï, cele ce era poprite? respnndem cinstitei Aglientil, a cele ce Mifost slobode mai d'inainte de a trece nu s'ah poprit, filfa numaI atuncI cand,avea lipsii Ora pentru ostirile imperätescI, ca porunca LuminätieI Sale Pasel,s'el fost poprite acele producturi de a trece, apl. iar4I fäcendu-se Imbe4u-gare tot cu a Lumingtiei Sale porunca, s'ah sloboqit O acelea §i sunt slobodeacum tete dupà orinduiala ce MI fost qi mg 'nainte §i precum sunt serse Incatalog 9i ponturile viimilor, de care nu lipsesce Otcärmuirea a o face cunoscutcinstiteI Agbentii.-1822, Martie 27.

Mihalache .3fanu, Constantin Negre.Cod. 96, pag. 232.

Obiectele aduse de Consuli pentru propria lor trebuinta sunt scu-tite de ori ce vamä cum probéza urmatorul pitac :

.1822 Marte 8. Pitac la vameful carvcssaralet ces vechilul Consululzafrantuzesc pe L'oiga alte lucruri de negutatorie di adus si nisce butelii i altclucrurl de trebuinta cae l Dumndlut se poruncesce ca cele pentru casa Dum-

'Out as' nu se supere de valed, iar cele de negutettorie ses platéscavama dupes tarifa.

Zapcil din judete indatoriti a fi la serriciul §i ajutorul vame§ilorprecum §i polcovnicii de judete, gasira cu cale ca cheltuelile ce leCarvasaraua yi rama Campinei,s4 indrepteze pricina dupä ponturI §i dupä obiceieca s'A nu se pAgubesca jäluitoril; vOuill plingerea din partea Aluitoritor lipentru DumnéluI Clucerul, c'ä In multe rindurI i-aii provalisit yi nicI o indrep-tare nu le-ail M'out; &ese cu cale sg se dea porunca Dumnév6stra atre dum-n6lor boeriI ispravnici din sud Prahova, sä indatoreAe pe vanie0I CâmpineI custräquicie a päzi rinduiala ponturilor qi obiceial ce s'al.' urmat, c'äcI ori-ce pagublise va pricinui se va indatora a o pläti el', iar avhd vre-un cuvent de impotriviritsa se arete cu jalbä. 1822 Maill 12.

kihalache Manu vel Logofit,Cod, 101, 51a 57,

262 V. A. URECHIÀ


faceati in urmärirea intereselor vämei O. le cisluiasca pe sate, Inflin-tand ast-fel un noil bir asupra tëranilor. Acésta ocasiona reclama-tiunI de la sate, in urma carora Otcarmuirea dete, la 13 Iunie 1822,urmatelrea porunca :

Cod. 96 pag. 223.

De la Otceirmuir ea Val ahiDumn6v6stra boerilor ispravnicI ai judetulul, mirare are Otarmuirea cum

atI ingriduit Dumnévóstrii pe zapen.' a pune in cisla cheltuelilor ce se fac dezabitI i polcovnicI i de alta, In vreme ce Dumn6v6strg suntetI datorI a dam'anti de ajutor vameqilor, spre a patea aula huzmetul v4mel ca unul ce estevenit al VisterieT, iar nu slí se pue in cisla cheltuelilor Impreunil ca satele ; deaceea strapic vi se porunce§ce, ca nu numaT baniI ce li se va fi luat sà li seint6rcii inapoT, ci inca sA le datl qi ajutorul cel cuviincios i datI nizam, deacum inainte s'A nu li se faca cal de putinii suOrare, &Ad orI ce pagubá li seva pricinui din pricina neajutorului Dumnévóstra, iniv vetI fi AspunclaorY.1822, Iunie 13.

Mihalache lWanu, Constantin Negrea, Romanitie.Cod. 99, pag. 282.

Ocnele. Vinijarea ocnelor pe 1822 se face prin strigare la Divan.Costache Samurcn, Camarävl, fiiul cunoscutulut Cäimacam Samurca*, in presenta Paei ofera prk tul cel maT mare pentru ocne, anume916,050 talen i 1).

1. Vèngarea ocnelor pe anul acesta ca lét 1822 pe un an intreg, de laIanuare panb." la sfArqitul luI Decernbre, se face ea orinduiala §i obiceiul ce alavut ocnele, ca schelile deschise, i cel ce va cumpgra sti cie cil banil cum-Orri,toreI i avaeturile are s'A dea dimpreunä i ca milete in sferturI cum se

baniI vitimilor pe lunI qi deosebit are s plAtésc4 la edmilraqiT col vechIcheläriei ocnel pentru cal, i sfórg,, i porumb, i fin, i her, i otel i altele ce suntOtite care al-1 sil, le prim6sch pllitindu-le pretul lor.

Ianuare 12, lét 1822 intaia strigare inaintea Dumnélor boerilor la Divan.TalerI

460,000 DumnéluI Caminarul Aslanoolu.Ianuare 18, lét 1822, a doua strigare inaintea Dumnélor boerilor laDivan.

490,000 DumnéluI chir Iane Paspale.fumare 26, 16t 1822, a treia strigare la mrtria sa P4a.

916,050 Costache Samurca9, Cruifárw, fiul CgimgcamuluI. S'ail silv6r§it inainteaDirtrieI sale Paya qi s'ail dat, fiind §i totI Dumnélor boeriT fat'a" imu0eriT, adec5 notf6 sute ase-spre-clece miiqi cincI-cjecI.

COd. 98 pag. 313.

264 V. A. URECHIÀ

In 26 Ian nare 1822 Otcarmuirea da carte de vinqarea. ocneloralto carti relative la malurile de sare 1).

1) Carte de veqarea ocnelor din Sud Valcea,De la Otarmuirea Valahiet

Find-ca pe acest urmator an ca Mt 1822 Ianuare 1, pan la sfarsitul luIDecembre, ati cump6rat de la CochiivechI ce s'ati facut, Oenele marl din SudTalcea, DumnéluI Costache Samurcas biv vel Camaras, i dat acésta cartea n6stra, en care sì aibì volnicie a face zapt numitele ocne de la ()into:lit-I aacestiI lunI Ianuare; de care poruncim i vou6 vatasilor i tuturor slugilor dela nurnitele ocne, ca viind ce s'atí orinduit de afro mal susnumitul boer spre a fa,e zapt tóta tréba ()end de acolea, sit avet1 cu totiIda tart ascultarea i supunere la slujbele i trebile ocneI, cu silin i far'deniel o lenevire, ca nu cumva din pricina neascultareY si a lenevireT vóstre silse faca vre-o zriticnire la trebile oeneT, ce sunt a se sav6rsi in vremea lor,cad carel nu va urna datorieI luI coi obieinuite strasnie se va pedepsi decatre stäpanire.-1822 Ianuare 26.

Grigore Ghica, Barbu Vach'rescu, Mihalache fflanu, Constantin Negre,Asemenea 2 &kV s'ali mal ra'cut s't la Ocna Slanicu si la Telega pe numele...

Carte pentru paza marginel de a nu merge tare sume mart la Dun are.De la Otarmuirea Valahiei

Cu tóte ca pentru eel ce cump6ra sare de la oene si o pogóra in Orapentru al lor alisveris, prin poruncile stapanireI este nizam dat de a nu fislobod a se pogori mal la vale asupra DuniireT decal cale de sése césurIpia In Dunare, i cel ce se va indrazni a trece peste acest hotar cu sare.aceluia sll i se faca controbont pe gnu' stapanirel t6ta sarea ce va aves; darfiind-ca acum no-aa facia arkare DumaéluI cumparlitorul ocnelor, cum a unlYdin 16cuitorI ce se obicInuesc a se pogori cu sare de vhdare impotriva po-runcilor 9i a nizamula ce este dat trece peste hotarul ce s'ail gis mill' sus dese pogóra cu sarea mal la vale asupra DunareI si o caeirdisesc dincolo, de aceeaorInduim pe pristav pe unja hotaruluI DunareI, incep6nd de laCulea din Sud Olt pana in dreptul GiurgiuluI si pe catI va gasi ca buna do-dovada pogoritI ca saro sume marl la vale spre Dunare de cat ca de easeceasurl cale panii la Danko, pe totl aceea sal poprésca i Wit sere va gasIla (Musa sa o faca controbont pe seama stä'panireI, nesup6randu-se ea ac6staInsli eel ce art sare sume miel pentru trebuinta hranei 16cuitorilor t6reI si avitelor lor, care nu este cu banuiala de a se cacirdisi peste airfare, lar in cele-l-alte locurI ale Orel departate de Dunare prin sate, i prin t6rgurI si orase, esteslobod a se vinde sare atilt de 16cuitorT cu carul, cat i cu maruntul pentrutrebuinta hrana 6menilor si a vitelor lor, dupa obiceiul ce din yechirne Wag

ISTORIA ROMANLOR 265

Pretul oferit pentru ocne de Samurca§ este mult ma' urcat decAt cel ca care ad fost vindute de rèposatul Alexandru Sulu, Cluce-rului Filip. Acesta cumpèrase ocnele pe 3 ani. Doi aril le stäpani, iarin anul al treilea intampländu-se resmerita, Filip nu mai dote seamade administratia ocnelor. In 1822 fu tras la rèspundere pentru banilincasati pe acest an. Filip dete socotell §i Otcärmuirea regulä afacereain mod definitiv in 28 Decembre 1822 1).

urmat, pentru care poruncim si Dumn6v6striti Ispravnicilor al judetelor, i Pol-covnicilor, i Capitanilor i tuturor zabitilor judetelor, s daft DifinA de ajutor spresä'vêrsirea poruneeI i osebit poruncim Dumnévóstra ispravnicilor judetelor,publicarisitI la toff de obste ltleuitorT porunca acésta, ca nimenT sa nu maI in-draznésca a face urmare impotriva, cci dupa ce li se va lua sarea controbont,apol se vor i pedepsi.-1822 Ianuar 26.

Grigorie Ghica, Barbu Vticetresen, 31ihalache Nanu, Constantin Negre.Asemenea carte s'ail Meat pentru hotarul DunareI, incepênd de la Giurgiii

pan la hotarul Brand.Cod. 98, pg. M.

Carte pentru paza malurilor de sare.Be la Otarmuirea Valahiel.

Dupa obiceiti s'ail dat acésta carte a nóstra ce s'ati °fin-duit de Dumnélor boeril cumpnitorI aï ocnelor pentra paza si ingrijirea cese envine a se face la malurile de sare care sunt in sud Saac i Buz5i1 si laSlam-Ramnic, ca dupa obieeiti sil pazésca a nu se face risipa furandu-se de uniIaltil cu carat sail ca calul, afara' numal din enneniT eel ce platesc sararit,sunt sciutT, uniT ca aceia ail slobolenie pentru trebuinta caselor lor a luatraista sare, hranindu-se dintfacele =tuff eu sare faril de ban!, pantru careall s ia de la dash.' orinduittil CamarasieI, mielul harsia, cau1,si 6 oca lana,sail cine nu va avea de acelea sil dea cate talen l 5, insa de la mocaniI eel cesunt cu oile dupa obiceiul Ion, iar afara dintr'aceia pe ori care va prinde furandsane cu carul sail cu calul, vitele t6te sa le iea de glóba si pe ma ómenT dupaobiceiti pe scirea ispravnicilor judetule sil 'I tramita ortnduitul camaras la pe-dépsa ocne'l; pentru care poruncim i Dumnév6stra Ispravnicilor al judetelor iVatasilor de plaid, sa datl manä de ajutor ortnduituluT, spre a putea pazi precumse cade, ca sa nu eurga paguba la huzmetul stapanire.-1822, Ianuar 26.

Grigorie Ghica, Barbu Väcürescu, Mihalache 3Ianu, Constantin Negre.

1) De la Otca,'rmuirea

Dumnév6strii boierilor ispravnicI ot sud Prahova, v5 facem in scire, ea lasocot6la ce se face ocnelor pe anal trecut In vremea ce ail fost oenele asupra

266 V. A. URECHIÀ

Se face cercetarea compturilor cump6rAtorulul Ocnelor Filippdnä la isbucnirea resmeritei i apoi a Administratorului in regie a

DumnéluT biv 'vol Clucerul Filip, dupa socotéla ce ati luat si DamatluT de la Cil-marasul ce ail avut la ocna Telega dintr'acest judet, ne-ali ar5tat socot6la ceprin osebit catastih se vede pe fies-care luna osebit, adeci cheltuelT pentruerea de sare, cheltuelT pentru chelariT, plata de simbril', vacjare de sare, si orl-ce

urmat in fies-care luna la cheltuelT si la venit, trebuinta fiind a se cercetatole ca s se vada de a urmat bine orinduitil clmenT, de la ocna, spre a nu re-manea vre-o bumnuialil asupra acestor condee, !Mara ce vetT primi porunca acbstacu. . . ce s'ail orinduit inteadins sii ruerget1 unul din Dumn6v6stra la numitaocna ca protopopul judetuluT i Cu DumnéluT zabitul de la acel judet, ca fatil CuMedelnicerul Hina ce ail fost camaras, i ca alff ómenT ce ail fest in slujba ocneYmiff vor fi av'ènd çciinii sä cercetati ca mare scump5tate tóte condeile dupicatastihul ce se trimite, de sunt adev5rate fara niel o incircatura la cheltuelT

lipsa la venit i uncle va fi trebuinta vetT da si carte de blastem spredescoperi dreptul de adefér i si ne insciintatI cu intréga pliroforie

in inscintare si Dumnéta ispravnice si zabitul i protopopul, cartea si ne-o a-duca protopopul far'de zabavli d'impreuna ca catastihul ce i se di aicT.

Grigorie Ghica, Barbu Vách' rescu, Mihalache Manu, Constantin Negre.

Asemenea Meat i pentru ocna Sluinicului avénd osebirea acésta adeca :Ca fati cu Banica sail cu Vistierul Tetneli de va veni, earl' art fost camarasI

de la inceputul analuT pang la rëzvratire i cu. Vistierul Diiamandi, col co ailfast Ciaras ca Banici de la August pini la sfêrsitul anuld si de valipsi Vistierul Temeli, sa nu se zaticn6sca cercetarea fijad ca este Banici.

Prea inälfate i prea milostive Vizir Mehmet Selim Papa stapebnul nostru,ca plecatti inchineiciune /Ana la pamént saruttim luminatele

tílpile inältimeI tale.

Printeacéstil prea plecata arkare facem cunoscut pentru socot6la Oenelordin anul trecut ci d-luT Clucerul Filip, improuna ea alti tovarisi avònd ocnelecump5rate de la reposatal domn Alexandra Vodá utal pe treT an1, pe an petalerT 770.000, pe doT anI le-ail stipanit, iar pe al txeilea an in luna dintéläa luT Ianuarie, de la inceputul anuliff, nmrind Domnul inteacea tunii apucasede dedesera sfertul numaT pe o luni, talerl" 64.166 banY 80 dupa tagvilu ceare, pe urma facéndu-se Domn iéposatul Scarlat Vocla Calimah, dupi trebuintace all avut de cbeltuell la domnie no* i dupa cererea ce ail ficut i-ah' trirnisbanT la Tarigrad talen f 227.500, iar in tagvilurile MarieT sale de luarea banilorserie Domnul si fie ca dobanda, din care si se scaqi sferturile la sor6ce, heztaleff 72.500 ce i-ail dat tot de odati si Wart deosebit pentru sfertra vamilor,

ISTORIA BOMNILOR 267

tustrelelor ocne, dupà terminarea resmeritei. Acest administrator inregie fa tot Clucerul Filip, rinduit la acésta de aOtcArmuire».

de luna laY Februarie, ail dat LuminatieI sale Hach' Pasa Muhafazul GiurgiuvuluI,din porunca Damn6Ior Caimacamilor grecY, cand se afla a solo, talen l 5.000 luatI totde Luminatia Sa de la cämärasY pentru nizamul cump6ritorilor din anal trecut,cu 16t 1821; ail mal: ficut si alte cheltuell pentru-cä ocnele ail rinduiali lainceputul anulaY numal cheltuiasc i maY tarditl face si véndarea de sareand incepe a le infra ban): In nlanä, adici Otero chelirie, care chelirie suntergheliile cele trebuincióse, precum caY, halaturI, her, otel, sui, orz, MI de cal,porumb de mancarea ciocimnacilor, siinbriY, dobandI si alte neapirate eheltuelY,

slujba dintéitl este a currqi, a tala sare si a sc6te din ocnä, RNA peste patrulunI incepe a face vén4are, atat de la ocne cat si de la schele, pogorindu-ocimärasil cu cheltuiala lor, pentru inlesnirea véndäreI i cump6rit6reI ; neputêndsi aibii stripanirea ocnelor a intra i In venit din peristasis ce s'ail intamplat,fugind si cump6riltoriI Cu tót obstea boerésc i negutä'tor6scis pentru siga-ranta vietel, dar Insi i ca fugä tot ail ingrijit a face paz i pentru sarea ce eraMIMI gata, cu 6meni rinduitt la cate trele condo, tar la August dupä cecurätit apostatiT de prea puternicile octiri imp6rätescl, esind Dumn6luY Clucerulunul din tovaräsI cu alï boerI, si félénd stipanire.a, cä cump6riltórea Dumn6laiperistasis al vremilor ail stricat'o, maI vèrtos la acest fel de huzmet ce nu in-trase In mana Dumneliff, cat de putin venit, ci numaY dirY de haul' la stipanire

cheltuelY, prin pitacul OtcármuireY s'ati InsärcinatDumn6hil Clucerul cu catetrele ocnele, a le cauta In credintä, pe s6ma stäpanireY, ca unul ce cu che:taialasa avea sarea grititä, rinduindu-se si din parten stiipanirel la ocna Slänicul, unVistier Diamandi si la ocna Telega un Teodori Postelnicelul, cand atund tri-mitênd si la ocnele marl ch'inirasI ca cartea n6stri cifre Dumn6luI Caimacamul.CraioveY, nu i-ati ingrmiuit dumn6luT Caimacanul a se amesteca, ci din parteaCiimicamieY ail r6nduit pe un Chiriac de ail Meat zapt, sarea cea Wadi si gititä

cheliiria ce s'ati r6pus din r6svriltire, ficutit cu cheltuiala Dumn610 CluceruluIail Mutt si vén4are si baniI i-ail dat la Dumn6luI Caimacamul OraioveY, precumpentru ac6sti 1mpotrivire a CaimacatuuluI ail dat numitul Clucer si arzuhaltimeY tale, iar Dumn6luY Clucerul de vêmiarea ce ail fäcut i cheltulile ce s'atiintamplat ne-ati dat socot614 pe tot anul intreg, in care intri atat därile lar6posatii domnI si cheltuelile de primilvari de la Cate trele ocnele si cele ceall ma curs peste an ca vén4area ce ail fault la aceste !alto done' ocne, de laAugust pang la sfarsitul luneY Decembre a amid trecut, rimaind ca si inClucerullater).* 251788 haul' 112, care socotelY pentru a se face Riede gresalä,am rinduit 6menT socotitorl, 6merff earl' ati stitut dupi vremY, cilmärasY la ocnesi la schele i ail sciinti de cheltuelT si de lucrurY si de vén46r1 in ce chip seurm6zi, povituindu-1 ca teorisind concleile de cheltuelY si de vénTeff eu ami-

268 V. A. URECHIA

In cursul anuluT 1822 Otcarmuirea se jalui la Vizirul Mehmed-Selim-Pa§a, cum 6. din Moldova s'a pogorit sare la Braila i se in-carca i in calce de o duc pe Dunare in sus, cu care se pricinuescepaguba cumpèratorului ocnelor pe acest an. Otcarmuirea cere ca tòtäsarea moldovenéseti din Braila sa fie inapoiata la Galati 1),

nuntul dupä, catastisele slujbasilor co all fost pe la ocne, s deosebéseä därilesi cheltuelile ce s'ail %cut de la inceputul anula plInä la luna lul August, larde atuncI Inc6ce cand fricut vêndärile, iaräst s deoseb6scrt socotelile,

venit aläturatele socotelI, care le trimisern a se vedes, de inältimea ta,precum se va porunci pentru baniI ce ar s ja Clucerul se va face urrnare,iar pentro ocna de la Craiova, trä'mitindu-ne Dumnélui Caimacamul, socotelilece all dat Chiriac acolo, carele ati fost inareat ca aceeasl' ocnä, cum si pe11164 Chiriac 'I-am dat si pe el tot In teoria acestor socotitorl' i ne-ail venitaläturatul perilipsis prin care aratä cheltuelile ce ati fiicut i banil ce all laat,atta din vadarea s'arel ce all gäsit fajara' cu cheltuiala Dumnéla CluceruluY, idin ceea ce a täiat si el si se aleg taler1 83,587 ban1 60 daff Dumnéltil Cai-macamula cu sineturI, dará' din talen l 6991 bani' 48, ce arará cä all läsat laoca In chelärie i sunt datorI cämärasiI eel na ca sä"I plätbscii la stäpanire,ci se va vedea si ac6strt socotélä i precum se va porunci de mnhlimea ta seva urma. Dar ca sh nu rämäe vre-o bänuialä asupra acestor socotell' de laocnele de dincóce, de all arRat Cämärasil adev6rul salí nu, am orinduit laocnele de aicI cercetatorI cu catastisele cele fäcute ca amäruntul de cheltueri

veniturI, ea sa le cerceteze din condeiti In condeili In fata locula la ocneiar pe la schele n'art fost trebuintä de cercettig, &I din peristasis al vrema nu

putut pogorì sare pentru \dudare si niel Chailraffl n'ati fost rInduitI pe laschelT, cura se urma alte duíi, i dupä cercetarea ce se va face la ocne, ceea-ceva esi si se va alege, iaiuíT vom Insciinta 1nältimeY tale.-1821 Decembre 28.

Grigorie Ghica, Barba Väeärescu, Mihalache Nana, Nicolae Golescu,Sca,rlat Mihälescu.

Cod. 93, pagina 324.

J. Prea inältate fi prea milostive Vizir Meemet Selim-Pafa, Silistrastäpanul nostru, cu plecatä inchinächne pänä la päment

särutäm tälpile InältimeI tale.

Sciut este intiltime tale ch Inteacest urmätor an, ocnele s'ati vêndut In talenl963,050, ca ponturile i orinduiala ce ati fost, si In c)ilele luminatilor doma,

s'ail cumpërat de unil' din boerl ; acum se jäluesc cumpärätorif, a de laocnele Moldova s'ají pogorit suma multä de sane la Bräila i s'ail Inarcat sicaice sä o ducä pe Dunäre In sus, cu care acésta se pricinuesce cheder ocnelorde aicY, fiind-cä In vremea Donspilor, tot-deauna ail fost popritä sarta Noldoves1

ISTORIA ROMAN1LOR 269

E de observat a pe 1822 s'ail vindut t6te ocnele de peste OltCu cele de dincòce de Olt din porunca prea inaltä. Ciocanasil din t6teocnele pläteail dajdil la Visterie. Acéstá dajdie o reclamä OlcarmuireaIn 25 Aprilie 1822 de la ocnele de reste Olt 1).

Oeritul. Acest venit este arendat pe 1822 numaI dupë InfiintareaCaimäcam:ei I ul Gr. Ghica si anume in August 1822, prin actele ce damin nota. Darea este de fie ce (5ie i caprä, de la 1-10 capete, cate 11 banIfärá de plocon, iar de la 10 in sus cate 1.0 ban1 i ploconul cate 80de banI de nume. Asemenea sa platesca. cate 4 parale de turmä pentrunumdrätòre i cate 2 parale de rävas de fie ce nume. De acesta darenu sunt scutitl suditii, afarä de ciobanil ardelenT, cart nu ail case sta-

sil nu trécil in hotarul rel' Românesd, nicI la Brilila, niel pe Dunäre In sussä nu se sue, fiind-cä Bräila, cade in partea Ord romanesa, ci sä bine voe§riInältimea ta a porunci sá se popréseä sarea din Moldova a nu maT veni din-dice peste hotar, iar cfitä va fi adusä in Bräila sä se indatorésa a o duce in

ca acolo sä o vêncjä, precum §i ghimiile cele tnarcate cii sarese zäticn6scä a nu merge in sus pe Dunäre, c de nu se va face acéstä in-dreptare 1350 s aducä neputintä cumpgrätorilor ocnelor, sä nu pótä pläti sfer-turile precum sunt legatT.-1822, Martie 14.

Grigorie Ghica, Barba V'eccecrescu, Mihalache Manu, Constantin Negre,Constantin BalcIceanu.


J) De la Otccirmuirea ValahielCettre Dumnélui biv vel Ceimtirafu Costache Samurcas

Caimacamul Craiovet

Sciut este Dumnétale ca din porunca prea inaltä ocnele dinteacele judeteot presto Olt s'atl fäcut una Ca ocnele de aicl f6ndut peste tot caAspuncyä impreunä ca sferturile §i dajdia cioeäna§ilor, earl' banI cefandu-se dela chir Zisu Carpan gazda ocuelor dinteacele cincT judete, ()ice cit DumnéluT Lo-gofétul Bibescu nu i-art trirnis §i baniI dajdieI cioclina§ilor cu cuvênt cit s'arfi iäticnit de dumn6ta, ci fiind-crt ace§t1 banI nu pot lipsi din suma cea intoc-mitä a miriei impräte§tI cu care stantem noI ineärcatl a'l stringe i al' da,scriem dumn6tale sit indatore§cT pe dumnélul Logofkul Bibescu a trämite §ibaniI ciociina§ilor pe patru lunI 2a WI réspumpi gazda la Vistierie, de care &Aavem féspunsul dumn6tale 1822 April 25.

Mihalache Manu, Con stantin Negre, Gritiorie Romanitis.Cod. 96, pagina 245.

270 V. A. URECHIÀ

hile in Ora. Ace§tia vor plati cate 10 bani de 6ie §i ploconul panala 10 Po bani unul, dar de la 10 In sus Po bani 80 de nume §i obici-nuitul 1/axil al streinilor, ad. cate 33 de bani de vita mare §i jum6-tate de vita mica (tun§ii §.1 minzatif), dar nu.§i sug'étorii.

Vinariciul pe anul 1822 se da la licitatiune Cu ponturile cunoscutedin trecut, la 20 August 1822. Taxa este insä mai ridicata decat cea din1821, luandu-se cate 2 parale de vadra in loe de 5 banf «intru ajutorspre plata lefilor oVirilor impèrätescf». Pentru acela§f scop s'ea supusla acéstii dare §i monastirile, enulandu-li-se decretele de mila §i in 1822ca §i in 1821. Prin actul ce drim in nota Caimaca.mia tdrei rumanescipromite, cà numal pentru 1822 va fi sporita taxa §i monastirile vorfi lipsite de mila vinäriciului. Totti§1 Milropolia, cate trele episcopiile§i monastirile cele marY, cum §i velitif boeri, ha §i cei de al 2-lea §i§i 3 lea i feciorif de boeri §i jupa.nesele vkluve, cum §i postelnicif,neamurile, boerna§if §i mazilii, sunt scutitl de vinarichi inca §i pe 1822.

Peste taxa de 6 bani de vadra a vinariciuluf, intreprimptorul a-cestel dan l va mal' lua §i obicinuitul parpar §i cate 2 parale de reiva§pentru fie-care nume

Alte däri. Inca in 1821. Otcarmuirea Valahiel dà in vinclare ira-turile tutundritul §i pogonaritul str6inilor. In 1822 A.pril se publicalicitatiune pentru slujba dijmäritului 1).

Dijmäritul, fumaritul Bucurescilor, sararitul muntilor, fumaxitulbältilor, go§tinaritul de peste 011, de la exportul rimatorilor, slujbaVorniciel, a Caminäriei, sapunaritul, birul tiganilor dompesci, tótd lungachirielä cunoscuta de dari din domnia Fanariotilor lipsit sub admi-

1) De la Otcarmuirea Valahidcatre dumnélor boeril ispravnicil ot sud. . . .

Vö facem In cire, c de la dintlifi a viitorului Maiti este sil se strigela cochii-vechi slujba dijmiirituluT, de acea scriem Dumnév6strI, s publicarisifiIn tot cuprinsul acesta judet, ca veri cine va fi mu§terili, sit vie aicY la Divan,ca sit atardisésca la cochii-vechi dupX obiceill, aférandu-le §i acésta, cA la optcfile ale trecutuluT Maill este sA dea cu hotroire slitjba dijmiírituluï, pentru caresil alba Otcarmuirea r'éspunsul Dumn6v6stril in scris.-1822 Aprilie 28.

Mihalache Manu, Constantin Negre, Romanitis.Cod. 96, pag 91.6.


nistratia OtcArmuirel ci acea a Caimacamulur Negre, cum nu va lipsinicI sub administratiunea CdimAcarnieï lul Gr. Ghica ').

1) Carte de fumetriful Buturescilor.De la Otcdrmuirea

Dupg Obiceiti s'ati dat acéstä carte a nósträ carele pe anal atesta ca16t 1822 ail cump'irat fumkitul Bucurescilor, ca sui ail:a a cäuta acéstä slajba,afarä din S-ta Mitropolie, episcopiile i mänästirile celo mari, Dumn6lor velitiIboeri de la vel Ban Ong la vol Clucer-de-arie i jupánesele v6duve, ce ail stätutboeriT Dumn6lor veliti, care dupg vechial obicei sunt a scuti ate o pivnitä siafarg de ceT ce ail hrieóve i cgrtI dorunescl de a scuti fumgrit, iar ceT-1-alt1

totI coi ce vor avea prävälil i ctirciume, sui ail:4 a plä."ti fumärit dupg obiceiti,insä de prävälie sail arciumrt mare po talen l 5 banI 66, iar de prävälie sail animamicii, de a dona mànui, Po talen l 2 si jumkate banT 36, iar de la prä'välie sartdrciumg mal micui po talen l 1 banl 48, lar nu mal malt, cä se va pedepsi, sicliff suditi al stAinelor curtY tin ca chirie prävilliT, futnärital acelor präväliT,sui i'1 ja furnarul de la striptinul prävälielor, urmandu-se dupg obiceiul co s'arturmat si in anil trecuff ; pentru care scriem Dumnévósträ zabitilor din ora;u1Bucurescilor, pe care 11 va aféta maT sus numitul cui na se snpune a plätifumärit, pe unul ca acela sä'l facetT si fge de voTa luí a pläti.-1822, Tamar 1.

Cod. 98, pag. 308

Carte de sdritritul munfilor sud Saac, Buzért f i Slam Ra'innic.De la Otarmuirea ValahleX.

Dupä dat at6stä carte a nósträ carel pe anal acestacu 16t 1822 ail curnpkat slujba slire'rituluT muntilor, sui ailiá a gmbla prin t6tesatele cele sciute din sud Saac, Buail qi Slam-Rämnic sä caute ac6stil slujbäsi de la totT 6meniI ce se Indestalézá en sare din muntl fär'de banI, sä aibil,a lua de la 6meniT casnicT, de om Po banT 66, &Tit' obiceill, iar mai mult nu, cg'se va pedepsi; lush' ac6stä slujbrt sä fie volnic a o &Auto, pang la sfintiI apostoll'ci numaY o luare de banT Sit' fie, iar de la sfintiI apostoli Inainte srt nu maIcuteze a mal gmbla. Poruncim ci Dumnévósträ Ispravnicilor de la aceste judete,pe care 11 va arta maï sus numitul ca nu se supune a pläti sä'rikitul, peunul ca acela facetI i frtr'de voIa lui a pläti dupli obiceiä.-1822, Ianuar 1.

Cod. 98, pag. 303.

Carte de fumdritulDe la Otcdrmuirea

Dupg obiceiti s'ail dat atóstä carte a nóstra . carel pe anulacesta cu 16t 1822, ail cumphat fumärital bältilor din 12 judete de dinc6ce deOlt, sit aibli a ctinta acest venit ci sä ja de la 6menil ce sunt sePtorl la sa-

272 V. A. URECHIÀ

Tóte acecte diverso dad nu sunt deopotrivä prelevate de la tottlöcuitoril Ora A§a Stirdritul e plätit numaT de liicuitoril din satele

tele ce sunt sciate de ranga baltt cari s'a indestulbzä ea posee mai mult farde bant de MI casa po bani 66, iar mal mult s'a nu indraznésca a loa,dovedindu-se, se va pedepsi, insä acéstä slujba dupä obiceiti are su, o catite nii-maI pana la sfintiT apostoll si nurnaT o luare de banI sil fie, iar de la sfintiT apos-tolT tnainte nu are a mal ambla ; poruncim i Dumnévóstrit Ispravnicilor deprin judete, sá datI mana de ajutor maI sus numitulut ea sá Ora stringe ve-nitul acesta. 1822 Ianuare 1.

Asemenea carte s'ati flicut si la cele 5 judete ot peste Olt.Cod. 99. pag. 307.

De la Otcairmuirea Valahiel

Dupa obiceia s'ail dat acé3ta carte a nästrä carele pe anulacesta cu lät 1822 ati cumpärat slujba gostinaritului de la schelile judetelorde dinc4ce de Olt, ca Eirt aiba volnicie a cauta acésta slujba urmand intocmaIea mijlocul ce se aratä mal jos, ca sä, ja gostinärit numai de la rimiltoriT cees afara din térl, iar de la rimatoriI ce nu es afarä din Ora n'area ceregostinärit ; ded dar, catT din negutatort off din pamantenT, oil din sträint carlstring rimatori de negutatorie si vor vrea ai sc6te afarti din térä off la ceparte, de la acei rimätori ce vor esi din téra sá ia gostinarit dupä vechiulobiceiti de un ramator banl 8, iar de va fi sndit adevkat acel ce sc6te rima-tori din tädi si va fi vitelo adevkate ale suditulut cumpkate de el, iar nuca alt mestepg, de la acel sudit nu are sä ia gostinarit, platind insá suditulvama la sutä tel., la vatnasiI schelet

Poruncim i Damnévästril Ispravnicilor de prin judete, pe carI va artamal* sus numitul ea nu se supun a pläti, sä'l supuneti i far'de yola lor ada gostinarit dupa cum se coprinde mal' sus. 1822 'aullare 1.

Asemenea carte s'el Mera si la cele 5 judete ot preste Olt.Cod. 98 pag. 307

De la OteetrmuireaCatre Dumnelul hiv vel Paharnieu Dumitraehe Drug;ineseu Ispravnie

ot sud Teleorman.

Insciintarea Dumitale de la 13 al acestiI urmilthe lunT, scrisil catre noiVornicu Mana i Vistieru Romanet, priminduse, s'Eta väqut cele ce serio pentruslujba Vorniciet la care 10 räspundem : daT cavêntul pentru ce aiscris la °brazo in parte §i n'aI scris catre Otcarinuire, in vreme ce acest huz-met este al Odie/ milostenieT, iar nu este al nimultif In parte:si a tuturor da-torio este a ne sili pentru folosu! saracilor, carI sil Implirtesc dintr'acea Cutie ;

ISTORIA ROMAMLOR 273

muntene din judetele vecine cu ()miele de urde se esträgea seres.Asemenea fumciritul bältilor, il plata numaY satele vecino ca bältile

al doilea, pricinuirea ce axatatt este devarta, pentru câ de la niel' un judet dintal Ora acest fel de pricinuire nu s'ail vOut, fiindu-ne vi nouò sciut câ za-bitit de prin judete i neferiI lor nu numat ca nu stau impotriva la poruncileOtcarmuireI, ci inca dar' i ajutor, (lupa cum sunt pon-1116ft de ce! marIsi de va fi si facut vre-unul din neferl vre-o urmare impotriva, urma s daide scire zabitului, ca sit dea nizatu vi sä cert indreptare, iar de na ascultainsciintee Otcarmuiret, vi acésta armare a Dumitale se vede ea o facY pentruvre-un enteres, ci acest fel de nascocire sit lips6sca, a nu a! cuvênt de indrep-tare si dalia poruncile ce s'ab dat mai dinainte ale Otcarmuiret, v6rtoscea de la April 6 ca povatuire pe larg cum are sa tameze ispravnicatul cuimplinirea i sigurifsirea acestut drept i canonisit irat al Cutiel. milostenieT,cum si dalia' povatuirea ce prin cuvênt s'ea dat insust samesulaí acestut ju-del, cand aflat alci, sa urmeze negresit i pana in dona saptamant sit prof-tacsiV baria negresit In prirnirea Diunnélul frateluI epistatulut Vorniciet Obsti-rilor, cit ne urmand, s'a vea cat1-va veni mumbavir ca greii treapad çi ve! fi

socotit de nevrednic la slujba ce ti s'el incredintat. 1822 Iunie 20.lliihalache Manu, Constantin Negre, Grigore Romanitis.

Cod. 96 pug. 283.

De la Otc4rmuirea Valahiet

Dumnévasta boerilor ispravniq ot sud inca de la trecutul !aunar s'adfost scris Dumnévóstra de catre DumnéluY fratele epistat Dvorniciet Obstirilor, casa v silitt a gasi musteril a vinde vornicia acestal judet ca taleripretul ce vi s'ati aratat ca hotarit a se da vi niel o urmare se vede canu 41 facut ; sciut este Dumnévóstra, ea acbsta slujbä se afla legiuitil a Epitro-

CutieT milosteniilor, de se raspando dinteacestt bant prin Dvornicia Obstirilorlefile cele oralnduite pe la obraze scapatate ce sunt lipsite vi de panea cea dint6te ileIe i pentru crescerea copiilor sarmanY de la orfanotrofie, in care tata.nadejdia lor rkima i pentru plata cismegiilor si unde se cuvenea ea s'a sim-tit1 trebainta i cu tate chipurile silindu-va sa vit filotimisitt spre vémjareaacestut judet cut suma cea orinduitil proftacsind 9i banif, Duninévóstra impo-triva v'ati aratat indreptandu-viá cu felurimt de pricinuirt devarte; dupil sumadar ca care s'ah' vêndut judetul acesta in anil trecutT se p6to judeca, ca

acesta putetY scatett prea eu mare inlesnire, fiind ca multa diafora matjos de cat in aniï trecutt i Dumnév6stra nidl. cum socotind la acésta, nic1 vro.o ingrijire avênd, silit all fost Dumn6lut Vornica Obstirilor de s'ati indatorat ri-dicand bant cu grelo doban41 spre intimpinarea netagaduitet trebuinte a ras-punderei lefilor ; iata dar si de la riel' vi se serie, sa imbracati acésta eruta

letoria Romattilor de V. A. Urechid. Tom. XIII-18

unde putea prinde pesce. Gostindritul se pltitea mime la exportarearAmAtorilor, mal mult la schelele despre Ardeal. Vornicia adica taxa

suma pe plisl rara a vi Indrazni ca sii maï adaogatI o para macar mal' multsi IndatoratI pe zapciI, si gasiasca musterd cumpiratorI pe sat, cu rizapazar,

si InteacestasI chip Imbracandu-se suma banilor plasel pe sate precum si in&altI ani urmat, sii v trimita f6e sub a ion iscalitura poruncindu-le i dum-n6lor strasnic, ca nicI eI sil nu se Indrasnésca a pristosi un ban macar pestehotarIta suma si asa Implinind banii tramit4' la Dumnévistra çi Dumnévistrapana la sfttrsitul acesteI lud tramiteti aid negresit In primirea DumnéluIVornictkluI Cutid; pricinuirl l'usa Eg nu vi mal' cereatT a arta, cii nu se vorasculta, cad acum Intr'ae6sta luna a luI April este vremea a se vinde fiind-ca acum obicinuese mustereiI de se arata, aflandu-se multI Intr'acel judo t dinceI caril si in aniI trecutl aü cumpkat; iar urnifind 1ntocmal: oi cunoscindu-

sirguinta s't filotimia, vetI fi laudatI. A vi se mai serie si al doilea i pentruae6sta madea si nu adastatT, cad orI ce pricinuire vetI arita, sii citI ca nu vafi tinuta In Orna ; iar de primirea acestil poruncI si urmarea Intoctud, si avemInsciintarea Dumn6v6stra. 1822 Aprile 6.

Constantin Negre, Romanitis.

Dijmaritul, i tutunaritul i pogonaritul striinilor pe anul uesta lit 1822,se vinde dupil coprinderea ponturilor domnescl ce art fost in vremea Manidsale riposatuld Alexandra Vota' &tul, la 16t 1820 si cumpiritoriI ail si pla-tésca avaeturile Po talen l 14 la punga, al Logofetilor adeca la Dumn6lor trevelitT LogofetI cate talerI 3 de unul, i talerI 3 la trel Logofet1 al doilea si cate,talen'. 2 la spitalul striinilor la cal' banI vor es1 la strigare d VistierieI si osebitart si platésea si baniI CutieI i ai cismelelor si altele ce stmt canonisite, care arta se da la cumpiratóre, piizindu-se si privileghiurile i muele ce vor fi pe judet,lar banil Vistierid ati sit plat6sca jumitate cánd va lua sf6rsit v6ndarea si jume-tate peste doui lunI.

talen.1000 d Cutid milostenid.1700 Si cismelelor de la 17 judete, de judet Po talerI 100.100 DivictaruluI i Muhurdaruhd ipac de la 17 judete.170 aI minastird de la Stavrodromul de judet Po talen T 10.100 aï minastird Arnota din 17 judete.600 ai dohtoruluI de la Craiova, din 5 judete, ot preste Olt.510 extractaruld, din 17 judete cate talen l 30 de fics-care judet.680 la Logofitll havalelelor, de la 17 judete cate talen 40 de fie-caro, i pentru

scrisul cartilor Divanuld ail si dea cate talerl 10 la fies-care, 85 pentru 17stanjinI ale tutunärituluI de la Vistierie, cate talerl 5.

Cod. 98, pag. 898.

214 V. A. URECIIIX

IgTORIA ROMINILÒ11

de la vitele prinse de pripas prin og6re §i ea na este prelevatä. in WAOra, dar, negreit, numal de la stäipanii vitelor prinse de pripas

Ponturi(t dijm'eíritulutDe la Otcdrmuirea Valalriel.

Dupe obiceiii s'ari dat aceste carte a nóstre carele pe analacesta ca lét 1822 rinduit de Dumnelul boerul cumpZ,:retor al dijtneritulutdin tóte Ora, ca s caute huzmetul acesta la sud sil aibe dar volnicieprinteacéste carte orinduitul slujbas ca s caute slujba la numitul judet dupecoprinderea ponturilor ce mat jos se arate:

Mitropolia, cate trele episeopiile, m6nestirile cele mart i metecele lorcele sciute, dijmerit se nu pletesce, dupe' vechiul obiceitl.

Durnnélor boerit cum si jupanesele veduve ce le-ail stetut boerit dumn6-lor, In beerit cu caftane i fedora de beer): ce sunt sciutt, iarest se nu pletéseedijmerit, precum all fost obiceiii din vechime.

Némurile i postelniceit i altit ce ail art): dornnesct se nu le lipsésceprivilegiul ce ail.

Totl coi-l-altI ce vor avea ship): i rtmatort s aib ast platt dijmeri-tul la orinduitit slujbast dupe obiceiti do téte litra Po bant 13 not i poclonulde nume, adece cel ce va avea de la lece litre In sus, ort cat de multi, satesce cate ban)." 13 si ploconul, po bánt 80, iar care va avea cate 10 numat,plet6sce cate bant U fitede plocon, asemenea sll pletesce i cate 4 parale denumeret6re de fies-care nume, cum si cate done parale de revas de plate, coprin-(j6tor de suma banilor, cil catare ati dat atatia ban): pe atatea litre si eel ce vapleti i ploconul dupe mat sus aretata orinduiale se se coprin i ploconulInteacel revas, puind 16t i luna si qiva ganef and il de, ea se fie cunoscut

a6 urmdt ca dreptate i slusbasii: Sil aibe a cAuta sluiba ca cereeture ca totpane la sfersitul Lune): luí Septembre, iar nu mat mult.

Ca ce scutesc dijmerit, f6rte se se ferésce de a nu amesteea stuptirhnetort de di color ce pletesc dijmerit In bucatele Ion ca gand ca sll pegub6-sca slujba, cl apot unit ca aceia dovedindu-se, nu numaY cil pe acole litre cese vor dovedi ascunse va par dijmeritul indoit, ci trice si pe ale ha dreptebucate ce va avea va plititi dijmerit dupe obiceitl, In rend ca teranit i li sevor strica de tot porivileghiurile scutelet.

Boerit eel co scutesc dijmerit pe drepte bueatele co? vor avea de tama-zlac, de dijmerit se.' nu se supere, iar pentru cele ce vor avea cump5rate pentrunegutetorie pe acelea Sil plet6sce dijmerit dupe obiceiil.

7) Toff eel' ce yeti avea stupi i rimetort se' avett a ve areta ea bum-tole vástre la orinduitil slujbasl, diet or): carele tsi va teinut bucatele sale vaplea' dijmerit indoit.

276 V. A. URECHIA

causAnd stricaciunT. Dijmaritul atinge insa mal mult pre löcuitorT,scutitl de el fiind numai cunoscutele clase privilegiate i monastirile.

8). Poruncim gi vourt slujbagilor ce vetT Ambla ca acéstA slujbh, pentrumAncarea vbstrh i a cailor vogtrI, superare saü cheltuialA lecuitorilor s'Anitfacetl, ci tóte on' ce ve va trebui ca tocmélii gi cit banI gata s luati, iar far' deplath' s'A nu ve indriiznitl a lua mal mult paste aceste ponturT, sail a face supe-rare oil cheltuiala 16cuitorilor, &Ad nun' ea aceia dovedindu-se, nu numaï ch oeeace va lua va plAti indoit, ci inch' se va gi pedepsi, pentru care poruncim gi Damné-v6strA boerilor IspravnicT ai judetuluI, s fitT ca privighere de a nu ingilduTslujbagiT ca s faca urmArI cu luArI maï mult peste aceste ponturl de maT susaretate, ch vetT fi respuncjetorl ; ci dupA aceste ponturT sh le datI Dunanévóstriltot ajutorul cel cuvincios, ca sh nu se facA eusur slujbeI. 1822, Maiti 6.

Mihalache Manu, Oonstantin Negre, Grigorie Romanitis.Cod. 98, pag. 833.

Carte.de tutuntirit.De la Otairmuirea Valahiel.

Fiind ch' vanqarea tutunArittiluT pe anul acesta ca let 1822 s'ari fh'cut dupAorinduiala ce ail fost i maT nainte, ca sA se ja de un stAnji3 elate 14 bard' gimesurAttirea sh se facA ea stAnjinul ce se va da de la Vistierie infierat, mesu-rAndu-se locurile ca tutnn un lung al locultif gi un lat si pe cAtT stAnjin'T vaegi sa plAt6sch de stAnjin cum s'ati ()is maï sus cAte 14 banT fAr'de plocon gicAte doue parale de rAvagul de nume ce se dA pentru plata gi slujbagiT tutunarï,sh fie datorl a da rAvage cu suma stAnjinilor i suma banilor cu numele i 16tul,luna gi jiva, cAcT mesuriltórea ea cotul ce se urma din vechime, se fAcea cacatahrisis, ficendu-se multe nApAstuirl 16cuitorilor, iar mesurAt6rea ca stAnji-nul gAsit mal dréptA, de aceea hotArit a se urma mesurAtórea ca stAnjinu I.

Vent)area insh a futunArituluT este afarii din ceI privileghiatI i ceT ce ailhris6ve i cArtl domnescï de scutélA, iar ceT-l-altI totT ail suí plAtesch tutuaritprecum maï sus se coprinde gi de va fi ca sA se caute slujba de cumperAtoruljudetultA, sh se fer6scA de a nu face cea maï putinh nedreptate 16cuitorilor euluare de banT maï mult peste suma cea hotilritA, cit apoT ceca ce se va dovediprin cercethrile ce stint a se face a all luat mal mult prin eatahrisis, va fi silit,nu numaT ea sit int6rdi inapoT indoit, ci se va gi pedepsi dupg mesura vinel; iarde va fi ca sit ventil huzmetul la altul, indatorat sA fie a se chezAgui ca acoicumperAtor, ea s'A nu fach cAtugT de putin5 naphstuire 16cuitorilor, &Ad impotrivhunand, nicT acela nu va scApa de pedbps'A. DecT cu acéstA orinduialh datacéstA carte ce s'ail orinduit de DumnéluT boerul cumperAtor al tutung-rituluT la sud... ca sh' aibh volnieie a cAuta slujba, gi eu stanjinul ce i se vada pecetluit de la Vistierie sit mesóre i sit ja i baniï, ca urmare precum se


Siipundritul e pratit 'numai de chernanelele (fabrice) care 1 produceati.

coprinde mal sus; si nu se indrOznései insii a pune in m6surOtóre i loo färiltatun eu cuvênt eä ar fi avut tutun seminat si nu s'atí Meat, ci namal localIn care va fi tutun i mal mult si nu se indrisn6sci a lua tu niel un fel denumire, niel conace fOr de platä si nu faca, ci ori ce le va trebui si le cumperecu bani gata, di dovedindu-se impotrivi urmitorT, se va pedepsi oi Dumn6v6striIspravnicilor ai judetultif s ingrijitT a se urma intocmaT precum poruncim, clan-&de si ajutorul cel cuviincios, ca si nu se facil vre-un cusur slujbeT. 1822,Mairt 6.

Mihalache Manu, Constantin Negre, Grigorie Romanitis.

Dou'é porunci la Argeo. i la Prahova pentru etiminarie.

DumnéluI epistatul CáminárieT eel marl ficu afétare, c uniT din negu-titorT, earl s chivernisesc eu vinuluT si al rachiuluT afiandu-seprivileghiatI la eumpiniI si la alte orinduelT, coprind carciumile cele ca veimiärT,4ic6nd c sunt ale lor, cu care acéstá urmare se pigubesce huztnetul, cerênd ase face indreptare; pentru care poruncim Dutnnévóstrri, s cercetarf pe aceT cese impotrivesc eu acest fel de mijlóce, cárora si le vedetT sineturile si de vafi coprinOnd in sineturT a scuti Cate o carciumi, alea carciumil are sit fie scutitide orT cat vim i rachiti va face vêtujare, micar al s61, miicar de cumpärat,scriind doa carciume, dou6 va scuti, iar alte carciume maT multe ce vor fi sise indatoreze la plati, ingrijind de a se pizi ponturile COminOriel intoemaT, easi se ja aminiritul pe cat serie de acolo de ande orinduesee numal, iar decoprinde sineturile ea si scut6sci de eäminärit drepte bucatele lor, ce vor facein viT i ogrql ale lor, gaud' ceea ce va ii de cumOrat de la altiT si se in-datoreze la plata eiminiiritulta si butea ce va fi plitit ciminirit o dati1 si numaT fie indatorati la alti platá de cáminirit. CI dar asa urtnand, si dap.' nizamde indreptare, ea si nu se piigub6scá huzmetul Cáminäriel. 1822 Martie 8.

Grigorie Ghica, Barba Vaceírescu, Mihalache Manu, Constantin Negre.Cod. 96, pag. 294.

De la Otca'rmuirea Valahiei

Fiind-ci din vechime slujba sOpunirituluT din tóti Ora este obicinuit venital VorniculuT de harem, s'ail dat dupá condica DivanuluT acéstä, carte a nOstrit.

ce orinduit de ciitre cel insircinat ca stringerea acestuT huzmet peanal acesta cu 16t 1822, ca si aibi acéstä slujbi in orasul Bucurescilorde la tofi ce! ce vor lucra siipun in cherhanele, si aibO a lua de la fies-earesipunar pe cat &limn ar face, de una oci cite o para, iar nu ma malt, ei seva podepsi, pentru caro scriem) Dumn6v6strO zabitilor orasuluT BucurescI, pe

Asemenea nu lipsesc avaeturile diver01or functionarl. E de ob-servat, cà macar cà domnia nu existä, se percep t6te darile functio-narilor Curtel, precum caminaritul, sapunäritui etc. pe langä mareleveniturI care constituiaii dotatiunea Domnulul §i a Dómnel. VenitulVorniciel a continuat sa fle consacrat CutieI milosteniet i pentru c4-mele. In 1822 Maid, Mehmed Pap, Vizirul, ordona ca i ace0,1 haul sa

care va arta rag sus numitul a nu se spune a práti säpunärit, pe uniï caaceea sit' '1 facetI i frir de vela lor a pläti säpunäritul dupä cum ma' sus secoprinde. 1822, Ianuare 1.

Asemenea carte s'ail fäcut si la 5 judete ot preste Olt si la 12 judete dedinc6ce de Olt s'ail fäcut altä carte.

Cod. 98, pag. 316.

Prea karate i prea milostive Vizir Iffehmet Selim-Pasa SilistraValebti stapanul nostru, eu plecatä inchinäciune ptinä la pä-

ment särutäm luminatele tälpile inaltimel tale

Cu plecaciune pang. la pilmênt ari5t4m inältimeT tale, &A Dumn610 Mane-piche Paharnicu epistatul ArmiísieT ne-ail Mutt ar6tare cum di in anal trecutorinduind zapciI pentru stringerea banilor biruld de la tiganiI domnesd,In judetele ot peste Olt, cu poruncile OtcármuireI de aid, nu i-ailDummluI Caimacamul Craiovel ; dupä acésta mergCind al doilea cu prea inaltäprune' a InältimeI tale, iarilsI nu i-art IngAduit, pr.cum i inteacest urmätoran orinduindu-se si neferI dimpreunä ca zapcil, carT mergênd, [lief pe acestianu i-ail ingiiduit, ci s'ail ales numaï ca o cheltuialii zadarnicii. Deosebit deac6sta aratä, cA all luat insciintare de la zapcil ce '1 are dinc6ce de Olt, cumcil, un Nitul Ciobotarul, viltaf de tiganY, ce este selnor in Craiova, impreunä caalÇt vatasT. de tiganI de dinc6ce sA trécá dincolo usurintä si scäderemultä la bir, si ca acest fel de atrrágire insilländu-se tiganii are Armäsiamii§itä' din anul trecut, iar birul urniiitorulta an nepliitit cu totul, i cA cu acestmijloc, de nu se va face indreptare, póte sA tr6-4' peste Olt si tiganiI ce ail maIfárnas in partea loculuI, cerênd a se face indreptare. Ci fiind-cä cu ac6stä urmarese pricinuesce pagitbä mirieI irnp6riltescI, de aceea ca plecäciune arsétänitime tale, ca sA se porunc6sa cu strä'snicie a merge zapcia ariniísieI dincolopeste Olt nepopritI, precum din vechime ail fost obiceiti, in vremea trecutilorDorniff, sail promo' mal' bine se va socoti de ciitre malta intelepciuneatimei Tale, se va da poruacI de indreptare. 1822, Aprilie 15.

Cod. 93, pag. 330,

278 V. A. URECHIA.

ISTORIA ROMAN1LOR 279

se dea la Visterie In trebuinta o*tirilor turce*cY, dar boeril intervin cuarz Catre acest personagiii, ca sà intárcä CutieT de milostenie venitulacesta.1)

Sentir' de bir gäsim putine in 1821-22. Aducem cate-va in note*i din ele se va vedea, cä asemenea scutiri acordat pentru

orl cazurl de belränete ori de seweituicad2).

1) Catre prea inaltatul Vizir Mehmed Selins Para Silistra Vaina adueem preaplecata inehinaciune pana la pament, sarutand urmele lutninatelor

Mariel Tale talpl.ciut este inältimeI tale pentru slujba Vornicid din t6trt Ora Valahid, care

este venit al Cutid milostenid, din care se cheltuesc la cismele si se ajutti, cdstiracT si lipsitT cu total de brana cea din tóte ()Role, el fiind fost data porundia se lua acest venit pe séma Vistierid, am arkat Inältimel tale ea arz pe largpricina, fäcênd rugilciune a nu se strica iratul Cutid milostenid, ci M'Aria Taca un milostiv çi pärinte al sitracilor, prin milostiva poruncä, ni s'a ar6tatail remas huzmetul slobod pe s6ma CutieT si atund la vremea vinOrd acestuIhuzmet intAmpländu-se a fi Dtunnéhil Caimacamul CraioveI aja, s'a poftit deuniT din noT pentru judetele ot peste Olt a le vinde, silindu-se pentru CutiarailostenieT a sc6te pret bun si asa s'al i dat asupra DumnéluT sa le vil*acum unde se astepta trämiterea banilor, ne-am pomenit cl serie DumnéluT Cui-;macamul, cum cl are poruncä de la Inältimea Ta, sä, popréscit baniI pe Ornamide irnp6rätescT, a se da cheltuelile ostirilor, pentru care ca plecAciune pirala piim6nt facem rugAciune inättimeT tale s'a' reversi milostivire asupra s6rma-nilor carT se impärtilsesc dinteacéstä Cutie si a cismelelor, care ca acest venitse tin, sit se poruncéscii dumnóluT CäimitcamuluT a &imite banii ce se vor fistrins la Cutia milostenid, sä nu cerce tieälosil lipsä de hranä, dupä poruncaMrtrieT Tale dintéiti ce ati fost datä'. 1822; Maiii 14.

Cod. 98. pag 341.

2) Catre einstita Otcarmuire, de la Spatarie.

Dupä cinstita porunca OtearinuireT, ce s'a dat la jaiba luT llarid sin Davidlefegiu ceausesc, fächdu se cercetare prin dumnéluT vel Ceausul de starea sipariejul jäluitoruluï, ne-am Indestulat ea' cu adev6rat este la próstä stare, lipsitde hrana cea din tóte ()dele c betég de surpitturä, pcntru care nu lipsiT a facecunoscut ciastiteT OtettrmuirT, iar de a se erta de slujb4 r6mane cum se va gäsica cale de atto cinstita Otekinuire. 1822 Iulie 3.

Romanitis.Col 101, 1/11 1264

280 V. A. URECHIÀ

Se acordá diverse privflegif vdduyel unul cdlära§, care fuseseträmis la Constantinopole, de rkosatul Domn Al. Suta i carele fuucis in cale, de hop.

Catre cinstita Otccirmuirea Valahie1.

Dupe buiurdizma ce mi se de la acéste jalbe a §tefaneI sotia luT §tefan§opron eelerasul, fecend cercetare, veluiti la Willa eT carte domnóseli a repo-satuluT Ale xandru Vodil Sutul, ca 16t 1820 August 12, ce o dii la manaOre, cii sotul el' fiind tremis la Tarigrad, la intórcere s'a impuscat do talharIsi dupe privileghiul ce ati nevestele celerasilor la asemenea intampleff, milosti-vire flicend Domnia Sa i ea densa IT de se tie lude unul sente:nic om stain

fere pricine de dajd'e, asemenea si casa numiteI se fie nesuperata de dajdiileYisterieT i alte porive41 i angariT; acum jeluitórea printr'aceste jalbe arate, ciiveduva i serace fiind, ne avend ca ce sa'sï hrenesee copiiT ce are, ail dat casacu chirie sii vin(je vin ca care se se ajuto la hrana ei i a copiilor el si vedoea se supere de eliminerit, de ocale si de alte angaril ale carciumeY din carepricing se lepede chiriaií i rernane muritóre de Mine; se r6gil ca in putereacertii domnesd, care (lice cii srt fie casa eI aperate de dajdiI i alte podve0 siangariI, se' se dea poruncii a nu se supera de cele mal sus aretate pentru vin-4area vinulta ce se va face in casa el', ci fiind vrednice de mile si de ajutorcererea ce face, remane la milostivirea cinstitel: Otcarmuirt 1822, April 17.

Vel Logofët.Cod. 101, 111a 26.

Intarirea anaforalet Ftefanel sotia rOosatulta ?tefan &pron ce af muritin drumul Tarigradulul, iar anaforaua este trecurci mal in /./11/4.

De la Otccirmuirea Palahid.Dupe pliroforia ce ne de' Dunn-161a fratale biv vel Vornicu Mihalache Manu,

epistatul Logofetiei marl a Orel- de sus, vellend ce jeluit6rea §tefana sotiatefan §opron celiírasul, pen tru cad sotul ei s'a omorit de talharI in drumul

TarigraduluT are mili lange altele, ca se fie casa sa aperate de dajdiT si de pod-veqT si angaril, in care casii fecendu-se venqare de vin, pe hinge cartea donin6scrice are, care o ajute la cererea eT, milostivire fricend i noT, II dem, ca pentruoff-ce alisveris va face in casa eT, off ea sari prin mama altora, se fie aperatesi de ceminerit i fumärit si altele ce sunt pe carciume; de care poruncim latoff catI se cuvine superare Infra nimic si nu facet'''. 1822, April 18.

Constantin Negre, Grigorie R,omanitis.

De la Otcetrmuirea Valahiel

De vreme ce de cifre DumnéluT vol Age ni se de phiroforie pentru acestDie Neputinciosul, din mahalatia FoisoruluT, ventitorul polcovnicesc din bresla


Procese intre intreprinOtorii huzmeturilor §i stat aflarn putinein 1822. Citäm casul unui intreprinOtor Raducanu de la Ploesci, caresub cuvènt cä ail c6lcat ponturile intreprinderel §i aù luat han! pesteponturi, ari fost osindit la inchisòrea Ilätmaniel, ca s'A restitue baniiluati cu ocatahrisis» 1).

agieaseä, cum a afiandu-se in varsta b6trttnetelor i secat din bótele ce pliti-mesce in crit destoinic de asT mal punta orinduiala slujbeT sale nu este, deanea milostivire fäcênd Oteitirmuirea cut dènstil Il ertärn abit de slujbä, citsi In r6mrisita ()Helor ce va mal ava sä nu fie supgrat niel de dajdie, ticI dealte angariT, ce va esi pe mahalale. 1822, Maiti 5.

Mih alache Manu, Constantin Negre, Grigorie 1?omanitis.Cod. 101, fila 46 Y.

De la Otccirmuirea Valahiel

Dupe pliroforia ce ni se &ti printr'acéstä anafora do ciare dumnéluT fra-tele Vel Vornic de politie A.1.exandru Nenciulescu, epistatul AgieT, cum crt IlieCripitanul in slujba imp6rititéseä alándu-se sacatifsit de o milnä, nefijad vrednic de a se putea hrini. Drept aceea dar milostivire fticeind asuprä'T,Il ertäm nu numaT de slujbä, ci si de rindul drijdiilor VistierieT, cat §i de alteangariT i podveriT, ea sii's1 p(Stä petrece r6rnäsita vietiT in pace i nesup6rat.1822, Iunie 20.

Mihalache Manu, Constantin Negre.Cod. 101 fila 103 v.

Catre cinstita Otcarmuire, de la Agie.

La acéstä alilturatil jaiba co aU dat jitiluitorul llie Cripitanul '1 am adusfat4' inaintea mea si cercetând starea i neputinta betejiciunel jäluitoruluT,pliroforisiiii, a in anul trecut din poruncä fiind orinduit la magazia fônuluTpentru ostirile imptirritescI si din intèmplare at1 criqut cumprma cfintaruluTpesto dònsul stricándu'i u maná i acum se l'U sacat si nevolnic, neputônd a

*se maT hräni ca manele sale. DecT piltra cereros ce face de a i se da o cartede ertliciune, rdmane cum se va milostivi cinstita Otarmuire asaprrei.-1822,Iunie 17.

Alexandru Nenciulescu.Cod. 101, fila 102 V.

3) ArNarea ce r'aa facut catre Luminaria sa Para la jaiba lui Raducanude la Ploescä.

Ctítre Luminaria sa lIagi Ahmed Para Seraschierul ortirilor ates&

Dupä porunea LuminätieT tale cereettind plângerea si neodihnirea ce aratäaceet Itäducanu de la PloescT cil nit este multämit pe hotiirirea OtarmnireT,

282 V. A. URECHIA

Edilitatea. Indestularea publica a trebuit O. fie prima ingrijire a°tear muireI, de aceea o vedem and circular' pe la ispravnicI, ca saindatoreze, prin boerina§ii judetulul, pe locuitori a face aräturI in pri-ma-véra anului 1822, ba pe cei lene0 sil-1 oblige, nu numal sa-I In-demne a semana porumb §i meiú 1).

In interesul realisärel acestor araturl sà inceteze cu totul jude-

na lipseso dupä datorie a arta LuminatieI tale, ca acesta s'a dovedit cracraorponturilor Divanuluï i factInd catahrisis 1i5cuitorilor In Ora, de aceea is-gonit de ispravnicI si nu '1 ail Ingaduit sA faca catahrisis la slujba ce o cum-piirase, iar cump'eraterea luT fiind ca zapis fara de a se pomeni In zapis are.-tarile i cererile acestea ce le face acuru, si de aceea s'a osIndit la InchisereaHatmanieT, de a plä'ti Una dupa hotatirea OtcArmuireI ce este data la Ilätmanie.

1822, Iunie 22.Constantin Negre.Cod. 101. fila t02 v.

1) Publicatil la 12 judete pentru ca s indatoreze pelocuitori prin boerinasiljudetulul a face arhturi.

De la Otca'rmuirea Valaltiel.

Dumnevestra boerilor ispravnicT ot sud... facem Dumnevóstra in scire,dupa obiceiul ce ati fost, care In condicile DivanuluI se vede din vrernea tre-cutilor luminatT DomnI, ca la vremea araturilor prin poruncI domnescI ail fostIndatoratT ispravniciï, ea prin boerinasT de ai judetuluI sii indemne pe locuitoffsi pe ceT lenesT Indatoresca sa furl arranti era va fi prin putint4' mai caprisos, si acum fiind vremea arraureI porumbuluI i meiuluI care este ceadinte'ia Indestulare i hrana a locuitorilor, dupa datoria ce avem a Ingriji pen-tru folosul obstesc, v poruncim ca Indata ce vetT primi cartea acesta, numaïde cat sa rinduitY In fies-care plasa eke un boerinas de aT judetuld, sa am-ble prin tole satele, ca sa indemne pe 16cuitorI asI face arranti maï cu prisos,Indatorind si pe col' lenesI la acesta, iar earl' nu vor avea inlosnire, oil' devite sal de plug, sal Intovarasesca ca altiI car"' vor avea spre a nu r6mäneanimenT fara de aratuff, dânda-le sa Inteléga cii acesta este pentru al lor folos,iconomisind si Dumnevestra pentru datoriile lora nu li se zaticni araturile, iarpricinT de judecatI i alto asemenea sa fie cu total contenite Oda' la 15 aleviitoruluI Maiü, dud este sorocul col oranduit al araturilor de primavera. Cidar asa sii urmaff negresit si de primirea porunceT sä avem insciintare.-1822,April 10.

Drihalache Manu, Constantin Negre.Cod. 96, pagina 664.

I STORIA ROMANILOR 283

catile tëränescl pand la 15 Mafia, ca sä nu fie Impedicatl téranil dela lucrarea parnéntulul.

Vom vedea la Cap. comerciului, ca stabilit narturl pentru pane§i carne. BrutariI se jaluesc In April 1822 ca nu vin t6ranircu grailla obor i cer i parale din banii ce ail a lua de la Visterie pe paneadata In tainatud, ca sa aiba cu ce cumpèra graul necesar Indestuldriloraplui. Se cere darea de circularl pe la IspravnicI, ca O. oblige petdranI a veni Cu provisiunI la ora spre v6n4are

1) Cinstirt Dumnévdstrti boieri Otedrmuitort.

Cunoscèndu-se de catre dumnév6stra stinahorisita stare a isnafuluT brutarilor,carT ca plangere prin alaturata jaiba aduc AgieT strigare, m rog duprt dato-ria ingrijireY datorieT cu care insé aflu impovarat, sa li se chibzuiasca intarnpi-narea odihneT, cu dare de banT din aceea ce art s ia si pornire de zaherele dupaalma, ca sll nu se aduca zrnintéla la a ostirilor hrana i norod al politieï, cadIn patru trecute tArguri abia s'ati arkat la obor 10 care cu zaherea, din carepricina s'ati si inchis vre-o cate-va cupt6re de brutarT, unele din neaverea ba-nilor si altele din lipsa zaherelelor si pentru ca sa nu ajunga trebuinta la maimare stinahorie, sIl bine-voiascrt cinstita Otcármuire, ca sa se dea o suma de banTbrutarilor din sunia banilor ce a sIl in .de la Vistierie dupa panea ce ati datIn tainaturT, ca sIl p6ta si el' a cumpara graul cel trebuineios, lar pe de altaparte strasnice porunel sa se tramita pe la judete, ca órnenT inteadins, ca stipornésca pe locuitorT a veni cu zaherea de grail la obor; acestea dupti datoriele fac sciute si de carar ce se va da de catre cinstita Otcarrnuire, se va face siAgieT cunoscut.-1822, April 15.

Alexanrlru NenciuleseuCod. 101, fila 26 v.

De la Otecirmuirea Valahiel

Cinstite dumnéta frate biv Vol Vornice Alexandre Nenciulesculd, s'ati vNutde catre Otcarmuire acésta anafora a dumnétale, cat si alaturata jalba a bruta-rilor, pentru care féspundem dumnétale, ea Otcarmuirea cu t6ta distihia h5cuito-rilor, indestule orinduelT ati fost in jude¡e pentru banfi brutarilor, iar candvom vedea cIl fac ispravniciT amelie, vom orindui i mumbasirT intriadinspentru acésta val.' da Dumn6ta brutarilor sa inteléga, ca sIl maT fie ingaduitorI,

se va plati negresit, indemnandu'f ca sa na inconteneze cu cumparatóreazaherelelor prin bunele i vrednicele Dumatale iconoiniT, fiind-ca acum Vistieria

284 v. A. URECHIÀ

prin judete §i prin ornele din judete se inlèmpla lipsa depane orl scumpirea el de brutarl. La Pitescl brutaril fac grevä cer6ndsä vèn4a ocaoa de pane pe parale 9. Intervine Otcarmuirea §i se con-stitue monopol de brutäril in favórea until Ion Spiro, care a primitsá vènçl5 panea cu 8 parale ocaua i cA dacä pretui grèuluI va sea-dea de la 6 parale ocaua §i pretul panel va fi scAqut 1).

ail ingrijit do ail scris cetre isprevnicaturi, ca s Indemne pe lecuitorT sprea veni ca zaherea la tèrg spre vêncjare, numaT vremea aretureT porumbaluI fiindinteacéstil vrerne, se vede &A na se indeletnicesc a veni vi la tèrg, iar Otcarmu-irea are ingrijire i pontru acésta do a pururea.-1822, April 18

Mihalache Maws, Constantin Negre, Grigorie Ronaanitis.

1) Zapis pentru pa'nea din Pitqt1 in ce chip are 85 se vdrufli.

Pentru lipsa de pane ce petinievce acbste politie Pitevtii din pricina bru-tarilor ce sunt, ne voind a scete de prisos, cariT de vi scot vi aceea négre, crude

pr6ste, vêncjènd ocaua pe parale 12 dupe davagealacul ce all fecut obsteaviind mumbasir ea se pne nart Po parale 8 oeaua, precum obstea multilmit

dumnélor boeriT ispravnicT all gesit ca cale, s'ail adus la cinstitul isprevnicattoti brutariT, de fate fiind i orInduitul mumbavir d-luT II Vistier Stanciu Vis-pesca i altT Weft' pemèntenI i dumnéluT zabitul judetuluT li s'ad recut Intro-bare de ce nu scot pane de ajuns, aptil i alba i se o vénde ocaua Po pantie 9Inca ea musaadea o para? vi all dat respuns eh' nu le de mana vi cine va voica se scAte pane, ce ei IsT vor ferama cupt6rele; a cerora impotrivire aqind'ovi eti fiind In case vi de fate pentru o pornenire de lipsa ce petimevce sere-cimea, printr'acest contract ea a mea isceliturri, me leg, ce do astec)T inaintevoie orindui AmenT de aT meT ca se sckii pane de ajuns pentru t6te vremea,albe, c6pte i voie rinde-o ocaua po parale 8; gic inse i acésta: dumnblor boe-rilor ispravnict se" aibe i acéste ingrijire ca pe t6tii luna se iscodésce de pretulgraului vi de va fi maT eftin de 6 parale ocaua sA scÓtil panea i mal jos, iarfiind maI scump se o areclic i ee dupe cuviinte, dar bune vi de *ins precumma sus me leg. Drept aceea spre avi avea t'Aria acest contract, dupe multe-mirea obstieT, '1 all adeverit i dumnélor boeriT ispravni,T; am rugat vi pe preacinstita Otcarmuire de rail interit, i altT brutari streinT bez, ceT orinduitT demine se nu fie volnicI a maT mite pane, iar caro va Indrezni se se pedeps6sce;acésta.-1822, Marti() 16.

loan Spirts, adev. erez.


Vata'§ia de pescad percepe abusiv taxe marl de la carele cu pesce,raci, scoici etc. 1), ce intrà in Bucuresci. In urma reclamatiunef pesca-

De la ispravnicatul ot sud Arger»

Col In dos ise5lit dinpreun i cu t6t5 obstea iind cu acest zapis la is-pr5vnicat i citindu-se din euvênt In cuv6nt aù miirturisit, cà cu primire le.ailfácut acest asedëmênt; pre asi avea trtria intocmaT, ne-ail rugat de 1-am adeveritçi noT, acésta.-1822, Martie 17.

loan Cdtuneanu, Ispravnic.Cod. 98, pagina 328.

De la Otcdrmuirea ralahiel

Acest ased'ém5nt i tocm615 a numitultel Ioan Spiru, pentru sc6terea panelde Ondare In politia Pitestilor, trrtmis fijad de ispravniciI judetuluT cu Insciintare,pe care citindu-1 i v5dêndu-1 crt este filcut cu bun5 orînduiaI çi cu dreptatepentru obste, ji Intilrim i noI i poruncim, ca sà i aibà urmarea i paza.1822, Martie 19.

Grigore Ghica, B. Vacecrescu, 111. Manu, C. Negre, Sc. GrlidiVeanu,Sc. Illihttlescu.


1) Cinstitt dumnjv63tra bou); Otcarmuitorl.

Ale noroduluI politiel strigroT ce cu netncontenire se adacea astiprade pescan' si ale ticalosilor 16cuitorilor Orad, ce venia cu pesco la têrg

de vêndare, m'ail Indemnat s intru in amaruntil eercetare, ea s'A m indestu-lez de uta urmarea acestiT vatilsiT si mal' întêiii m'am incredintat, cà ac6stitvilt5sie inca din alte vreml, cu sfat de obste si bisericbsca afurisenio, Impreunilcu altele, vam5 de zaherele, silrilrie i cherhana de luminad de c6r5 galbenas'ail aradicat, striandu-se de a nu mal fi niel a se mal face pomenT, cum asa simal in arma s'ari intärit prin porund si de M'aria sa hin Caragea Voevod; apdabiltêndu-mò si la cele do catahrisis ale el: urniarl, fata cu cel orinduit retroVlitaful de pescarI am duvedit a multor jrtfuitT miirturie, crt cu nesuferiteneomenite hfäpirI li s'ail luat de numitul Vatav la carul cu 350 .oca pescoprósprit de balt5 talen l 17 si 4 oca pesce, de c5ruta cu rae, talen 8 si 200 racl.de carul cu scoid, talen l 8 banl 60 §i 400 scoicT, de miea de motel', taleff 2si 40 meld. Acésta dar &Sta cercetare simtindu-se invederat elI vatilsia do pescanfnu are alta silvêrsire, niel slujesce la vre-un folos i trebuintii sail eftacsie apatrieT, ci numd la o adflna hrapire plin5 de zmilcinare cu feluritnI de chi-purf Intocmitil, spre nesati6sa läcontie a viitafuluT, am chibzuit socotind a fi sila a dumnév6str5 placero, ea sil se adue5 iar5,s1 intea eI linistitil i nestrieatil staresi asa am ',rima, de cfit putinul lelos a! dregrttorieT, sil p5rtinez si sil in3brilti


286 v. A. URECHIÀ

rilor sä, desflintézI vät4ia acésta de catre Vornicul Alex. Nenciulescu.Acest energic functionar ridicd de asemenea orl ce d'Ad, ca läptaritul,värzäritul, cdrnaritul, ca aa sä se eftinéseä obiectele de indestularepublicä. Otcärmuirea aproba m'ésurele propuse de Nenciulescu in 18Aprilie 1822.

Vame0 oborolui nrgultü-de-afara aduc destule pedid comertuluide acolo, unde negutätorii sunt inca supërati de fumdrit pe langa vamä.Din acésta causa contra-banda se esercitä in paguba vameOlor §i afumarilor.

$ez mai mult al ob$teI repaos cu odihnil, si pl'Acere. De aceea ca un lucra 1.'61vátatniitor, prin cartt de publicata, ariete date la mana pescarilor o altele

puse pe la locuff, unde se face adunarea v6nreï pepeluI, spre cunoscinta no-rodulta, am aradicat'o i am stricat'o de acum a nu mal fi, fémáind totI coi ce senegutlitoresc cu varjarea de posee, u$uratt do greutatea sarcineY aceqtilOre vtaii ne mal' dánd de acurn inainte pentru posee, racY, scoici i me:cInimanuY nimic ca niel* un fel de numire, intocmind Insu i °Y a aduce vênda-rea pescelia, fäcéndu-se cu multuinitu ob$tief, care pe data ail i pus'o in lucrare,$i se vede in ve16g folosul ob$tei cu eftiniitatea ce s'A fricut, iar doränirea

Potro viítaf de pescan, careto cu stenahorisite mijI6ce ail dobándit'oati ficut luìíni farri, temere, niipilstuind pe ceI me$terI, am Inmustraro $i de

este putin cu pagubil, numaY de 21 de 4ile ce i-ati rilmas pánä' la Implinireasorocului In care i s'ail tnsiircinat, lar nu cu int6rcere de jaf i peJ6psil Inval6g cum i se cuvenea, arildicánd asemenea $i altele, care cu bilgare de s6mgara gasq privind iar41 ca catahrisis asupra lilcuitorilor, cum liiptilritul, vrtrzri-ritul i càrnuíritul, dezeidilcinándu-le ca totul, ca slobocjI facil fiq-care acestputin ali$-veri$ fiir'de cea mai micul sup6rare salí cerero ca vre-un fel de nu-mire. Ca sul fie dar cunoscutii a mea armare, $i durnn6v6strri nu lipsiil a arta.

Alexandru Nenciulescu, 1822 Aprilie 4.Cod. 101, lila 27.

De la Otdirmuirea Valahiel

Cinstite Dumnéla frate vol Vornice Alaxandre Nenciulescule, ascultându-sede catre Otcármuire acéstil anal ora a dumitale, pe care v'édéndu-o $i

este dr6ptii i dupA orinduiala, o intárim eh' intru telte a$a s'a' se urmeze precnmDurnnaa ai gasit cu cale, spre a lipsi catahrisisul $i a se urma burla acésai urmareIn t6tA vrernea, ca s'a p6t11 norodul a's'í face ali$veripl slobod fìtrá cea mai mica'suplirare sail jaf $i de catre alt1 dregiitorI al' politiel Bucurescilor. 1822, April 18

Mi halache Ifanu, Constantin Negrea, Grigorie Romanitis.Cod. 101, Ala 970.

18TOATA. ROMANTLOrt

Vame§it reclama la Pap certsndu-linchiderea orapluI Bucurescipentru ca sá nu mal pena intra nimeni d3 cat numai pe la strajt adicabariere 1).

1) De la Otairmuirea Valahiet, catre cinstita Spatarie.

VamesiT oboruluT ThrguluT de rifara, prin jaiba ce Eta dat catre M'Aria sa PasaMäria sa ail dat'o In cercetarea n6strä, Infra altele aratä, c marginile Bucure-

rescilor fiind deschise, se cacirdisesc märfurile ce sunt Indatorate la plata vämasi se piigubesce vama de dreptul ce are a lua, cerênd ea sa se Inchidä märgi-nile ; pentru care acbsta mal dat porunca nóstrii ci mal dinainte, ca im-preunil ca cinstita Vornicie a polilla sä se Indatoreze mahalagid ea ce ail casesi locurT pe marginT, a le Inchide, off ca gardurT, sall cu santurT, si se vede diacésta nu s'ail pus In faptä ; ci dar si acum de isn6vá poruncim ca sträsnicie,sä se pue In faptä, nu numaT pentru dreptul vilmeT, ci mal vktos i pentru fa-atoriT de role, a se p'Azi nizamul burla orInduell, iar drumurile ce ail fost dinvechime deschisii pentru ambletele ómenilor niel acum sä nu se Inchiqii. 1822Maiti 12.

Mihalache Manu, Constantin Negrea.

Asemenea pitac s'ail fäcut s't ciare VorniciaCod. 96, pag. 260.

De la Otedrmuirea Valahid,catre Dumndlui starostea za neguratorl.

Dumnélor vamesiT de patru lunI din anal trecut al oboruluT Bucurescl,la prii.ina de judecatit ce are ca máeelaril contractultd al tainaturilor ostirilorpentru vitela täiera ce le aii desfäcut Intea-;ele lurd, face trebuintä ca o club-zuire subtire asupra dreptäteT. In frica luT Dumnec,lea sä desluséscA boul i vacasi oile ce se eumpka de mAcelarT inteacea vreme de la obor si de la märginTsi alta locurT : cate oca carne putea sa dea o vitä ca acea, ca sá pedí judecataface cuviinci6sä hotärire ; de acea ti se serie, adunand din isnaful ruilcelariloradiiafori i negutiltorl sureccil ce ail cumpkat asemenea vite In vremea acea,carT sä fie primitT amandorora pärtilor, fatil fiind ci dintre negutiltOrd cupetIunul, cicd, ómenT ideiatT, ca luara de s6mä, sá desluséseä Inaintea amIndororapärtilor dreptul adevk, cate oca carne va fi put6nd da fies-care boul,vaca si 6ia ? i sal artaT Otcarmuirei dri-ptul advk In scris sub isaliturT, de aputea da Otcarrnuirea cuviineiósit alegere asupra acestei pricine do judecatä cecurge de este vreme filtro vamesT si intre numitiT macelarl.-1822, Iunie 21

Alihalache Manu, Constantin Negrea, Scarlat Gradipténu.Cod. 101, filo 107.

Inchiderea treckorilor in ora, afara de bariere o ordona Otcär-muirea in 12 Mal 1822 §i in interesul pazei de hop'.

Niel o lucrare de pavele nu se face in aria acetia §i nicI o re-paratiune. Un singur pod pe apa Dambovitet flind stricat, Otcarmuireaordona epistatulul Vorniciel obtirilor sa oblige pe mahalagiT din jurulpodului sa-1 faca indata

Despre curätenia oraplui niel o mäsurd. Nu departe de monas-tirea Radu-Voda din causa ca tabach cand lucréza peile aruncâ gunòelein mijlocul drumuluf, Facia movill 2) de nu numaI nu pot trececarele, ci Inca s'a ficut §i un batac in care namolit 2 cal ai tre-atorilor i ne-putänd sá I scka, acolo s'aft prapadit ì ca 16mna sariiarna la venirea apelor marl amplandu-se acel batac, pricinuesce mare

Porunca ce s'art faut dosul jalbel furnarilor

Cinstite Dumnéta Epistatule al AgieT, vet' vedea jaiba ce (lei fumariT deaicI din Bucurescr, prin care aratä, c Dumnéta IT °preset di nu ja fumiírit intèrgul mosilor, unde all avut vechiä obiceiil s pllitéseä fumärit, ci dar sä cer-cetezT. Dumnéta cum a fost obiceiä din vechitne i ea ce cuvé"at se opreso deDumnéta? s ne afell In scris. 1822, Maid 17.

Mihalarhe Manu, Constantin Negrea Romanitis.Cod. 96, pag. 265.

1) De la Otatrnzuirea Valahiel

Cinstite Dumnéta frate biv vel Vistiere Grigore Romanitis, epistatule alDvornicieï obstirilor, fiind cl podul de pe apa Dâmbovitei ot GorganT este stricat,si din porunca L'iminätieI sale _Vasa este sä se facä negresit, Dumnbta sI Inda-torez1 pe mahalagil aceT mahalale flea ama mai curänd, spre a putea trecefär'de nicl o zmintélä sail zäticnire veri cine, iar care se va arks ca nesupu-nere la réspunderea cisleI ce'l va ajunge, sI ne aräti spre a'i sili si Fár'de volea fi urmiitor acei cisle. 1822, Marte 23.

Mihalache Iflanu, Constantin Negrea, Scarlat Gradiát'nu.

2) Cettre cinstita Otarmuire a tlirel rumanesci de la dvornicia tarl de SUS.

Dupä porunca c:nstiteI Otarmuiri ce s'ati dat la douil jrilbY ale 1u IonitilCavaful de aicT prin care cel dintähl aduce phi asupra tabacilor ce stint puslcu tabachanalele pe rnarginea &HOT ot Radul Vodä, cum cl ea gunoiul ce '1aruncii all 1ngustat matca 9i ali inceput apa a face mâncliturä ca la doT strinjinIdin local lul si cl dinteacéstä pricinä i prilväliile ce le are si póteca sit i se pricinuiasca ma mare Tiltiituare pruívllhiilor, puind nisce sitleit i mil-

288 V. A. URECHIA

slrickiune prävAliilor, mai ales sera cä'nu pot trai de pnt6rea aceluibatac». Din causa tabacilor carT cu guneiiele lor ail strimtat matcaDambovitel se produce InneckiunT. Din aceste indoite pricini intervinreclamatiunT in 1822 Marte Marele Vornic de Téra de sus N. Golescucercetéza la Ca[a locului" §i in 18 funie 1822 Otcarinuirea serie Spätärie'i

ricinI si 'sT intgréseg local, dice c ail trimis egumenul ministireI RaduluIVodg de poprit, nejudecand Cil striegeiunea IT curge de la chiriasiT euviosieIsale. In al doilea jalbi se jiluesee pentru Tacial i Ivancea si Tonciul tabad,cum ei nurnitiI ca.nd lucrézi peile, samanul si ranza le aruneg in mijloculdrumului undo s'ail ficut movili de nu numaI nu pot trece carele, ci inert s'ailfiicut si un batac, in cam initnolit doI cal al trecétorilor i neputénd sisc6tii, acolo s'ail pripidit si cil Minna sail iarna la venirea apelor marl implandu-seacel batae, pricinuesce mare striciciune priviliilor, ma).* ales vara ci nu pot tri,ide putérea acestui batae; impotriva ciruia dand jalbg einstiteI OtcarmuirT, patrudintre tabacI, eurn ei jiluitoral cump'érand un ice de la un Grigorie Tabacal nu

ail pizit stipanirea loculuT pe suma stanjinitor ce are cumpsérat, ci cu binauace si ati dada luand si din drum all astupat un sant prin çare se seurge acelbatac si ci il astupat si vadul ce '1 avea pentra trebuinta mestesugului lorde tibicirie ca sibil i cu nuele, cerénd a li se da voie si destape atilt vadulcat i santul, Iii dosul eirora jilbl dandu-se buiurdizma cinstitel OtearrauirI, casi cercetim ci si arétim in scris, spre mal bung pliroforie am mers fataloculd insurnT eti vornicul Nicolae Golescu; din scuropa cercetare ce am filcut,ark einstiteI OtearmuirT, cg mahalagii earl' se afli cu locuinta pe marginea ia-zului ce se numrsce Bucurescéua, din réua lor nuirivire iaril¡I ali astupat mntcaapeI. ingustand iazul unil ca ellidirI do grajduff cj ca gardurI pang in mijloculmiiteeT, alti ca gunede i molozuri si cu alte esirI de izvodifi noue, impotrivaporunel doinnescI, si micar ci so glisesee la Vornicie zapis da,t al unora din tan(Cu legitura cii, nu vor mal arma acest fei de fapte, ci incui ea a lor cheltuialg vordestupa çi maten apa, dar se vede eg din neingrijirea poruncei atunel, nu numaT.aceluI ce n'aii urmat, ci incil si impotrivi de atund si pang acum s'ail purtat,din a ciiror pricini negresit urmézi ea la venirea apelor marl, neavandpe undeFig fésufie curgerea Damboviti si imflandu se apa in sus pe matca con mare,va face mare inneeiciune, ill cat pke si vat'éme si si primejduiasci eu inneeiciunealte locurI undo &ti data' la venirea apelor marl n'ail mat innecat, ei fiind-cgs'ai pornit cu jalbil chiar din transI cerénd si se pue nizamul ce este dat inlucrare si pentru Ci asupra inneeicinneI ce ficea apa Dambovitel, filedanafora in lét 1814 eu sfat de obsce si s'atl intirit de Domnul Ion Vodg Ca-ragea, spre a se pizi nizamul 'de eitre cel ce je1 aú namestiile pe marginenDamboviteT si a naiad' Bucurescéua, care se di data' in pistrarea cinstiteT

Mead Ronanilor de V. 4. Urechiti Tom. XIII. 19

ISTORIA ROM iNILOR 280

.290 V. A. tiRECHIX

sd nu se incake drumurile, sä se arunce gun6ie pe drumurT,pe la marginea lor ; batacul sti se astupe A:fie obligat eel ce strim-t6zà prin gunelie calea, s'a le ridice

MahalagiI din ulita Herdstr5ului (adi Dorobanti) se juded Cu

Vornicii a obstirilor phna a nu se pricinui vatamarea. Mi se pare ch. Cueste s5 fie porunca cinstiteT OtchrmuirT calre Dumn6luT biv vol Visti-rul GrigorieRotnanitis epistate DvornicieT obslirilor, sì arte acea anafora, vi iarT cu po-runca cinstiteI Otchrm.tirT,DumnéluT vol Spatarul sa pue acea hotartre in lucrarepurl este vremea bunil vi p6te s se destupo acea match, ca sg, Aurae vi faluitoriTfaa grija de bantuiala ce aveail, precutu vi pentru batacul alela ce insuvTnoT 'lam vätjut, .94 se indatoreze pricinuitoriT a'l astupa cu pildure, undo sh' ajutesi Ionita Cavaful, ca nnul ce 'vT are pravaliile acolea, vi sii se dea porunca cade acum Inainto sii se fer6scri fiev-care, a nu se maT intinde chtuvT de putin inmarginea mad, luandu-le inch i zapis cu legatura, ch de vor urma Impotrivadupil vremT sa se vi pedepsésca, care zapis si stea in pastrare la Vorniciaobscirilor a se gasi dupil vremT, iar cea deplinä chibzuire S9 va face de cinstitaOtchrmuire. 1822, Martie 22.

Nicolae Gplescu Vornic.oni. 101, fila 96 V.

De la Otedrmuirea Valahiel

Acésta Anafora a Dumn6luT vel Vornicu de Ora de sus fiind urmatórehothrire obsteseT, poruncim ea dupä acea hotilrire sh se pue in fapt5, chtacel batac sil se astupe ; vi fiind-ca In urma ni s'ail maT dat jalba, cii null seintind de stramt6za drumurile, alti aruncil gunoiil vi murdarlheurT pe drumurT,ci vi pentru acksta sii .urmeze einstita Spatarie a da nizam sa nu se calce dru-mnrile, niel sa se arunce gun6ie, sail alt murdalâc pe drumurT, sail pe la margineadrumulul, ci sa se tie tot-déuna curat ; iar cine va fi aruncat gunoiti sii seindatorésca a'l radica ea sa rämae drumurile largT, Chef strimtórea drumurilorpricinuesce noróie i zaticnira obscieT la trecere. 1822 Innie 18.

Mihalache Manu, Constantin Aegrea, Romanites.Cod. 101, flla.97 V.

Anaforaua Deparlanientulu'i de opt a mahalagiilor din Oita Hertistralui culane arendasul acestei mesa pentru cererea ce li se face de erbtirit, i cu

inteirirea Otairmuird ca set fie ap'ératl.Ceitre cinstita Otairmuire a ferei, de la Departamertul de opt

Din poranca cinstiteT OtchrmuirT infacivand Zapciul hiarniinesc la jade-calii pe rnahalagiT din ulita Herhstrhulul cu lane arendaval acesteT movil, amcercetat Ora ce fac, cum ch le cere parhtul erbarit, cjicänd cii pase vitele lorpe =via Ilcrastrhulu,T, vi fiind cii nu fac nicl o pagubil i strichciune


arenda§ul mqiel Ifertisträti, care le cere erbdrit pentru vitele ce pasc.Otcdrmuirea ap6rd pe mahalagil de asemenea pretentie.

Spitalele functionézi In timpul Otcdrmuirei §i cele ma! multe

cer sg fie nesupgratY dupg cum all fost pi pan acum de dud s'ail pomenit,fárg numaY In Domnia 3IgrieT Sale loan Vo Caragea inchiOndu-le vitele ungrec arendap, In puterea GhenciuluT arngutul, de trica aceluT Ghenciul ail daterbgrit, apoT nu s'ail maT supgrat de niment Pentru care am trgrnis pe Zap..ciul cel orinduit Vasile Postelnicelul !a fata loculuT, ea sg facii cercetare, pine aduse plireforie In scris, cum cl mergand la fata loculuT, impreung ca pi-ritul arendaq, i cu jgluitoriT mahalagil, alI vgcjut eh' vitele lor epind din vatrapolitieT Bucurescilur afarg, sg pase pe doug mopiT a mgniistireY &tutuluT Sa-veT pi a Dumn6eY VorniceseT Florésegi, apoT all ajuns órepT ce pi pe mopia He-rgstrguluT a m6ngstirel. CotrocenT, dar acolo loc de pä'pune nu este, ci numaTpgnfèntul gol, fiind-cg acea mopie e pling de argturT, i de drumurT, din caredrumuri fiind doug marl earl nu staii nicT giva nicT n6ptea, insg unul al Bra-povuluT i altul al cheresteleT ce vine la cipmea, de se pi izvodesce órep-careiarbg, dar indatg se pasce pi so manilla de vitele drumapilor i de papte turmede oi i capre ale lgptarilor, de la care ia arendapul avaet brânJì i banT, rg-maind numaT pgmintul. DecT apT hrä'ni cinevapi vitele pe mopie streing fárgDid' un folos, este ca nedreptate, dar fiind.-cg cercethtorul area* cum di vitelejgluitorilor se pase pe doug mopiI adecg a SfintuluT Saya i a DumnéeT BgneseTFlorésea pi apoT ajung 6repl-ee pi pe mopia HergstrguluT, uncle gic jaluitoriTcg nicT o data dat platg de cgt numaT inteun an, din silnicia GhenciuluT,rgmgne dar la buna chibzuirea cinstiteT OtcgrmuirT.-1822, Iunie 17.

Petrache Paharnic, Ianache Stlinescu, Stolnic, Nicolae Serezli, Alexan-dru lcoianu Stolnic.

Cod. 101, ilia 120.

De la Otairmuirea Valahier

Citindu-se inaintea n6strg ad:1'sta anaf ora a Departamentuld de opt, am 4(jut urmarea cercetäriT i descoperirea ce s'atl fgcut pi la fata pentrucare poruncim, cl precum s'ati urmat In anil trecutT, maT inainte apa sg seurmeze pi acum, ca sil nu se facg alto preinoirT, ci sii se multgmeascg i aren-dapiI pi lgeuitoriT pe obicelul ce se va fi urmat pang acum, nefgcénd supgraresari cerere Impolrivg.-1822, Iulie 5.

.Mihalache Iffauu, Scarlat Gradisteanu, Romanitis.Rdducanu, &Mar.Ckl(1. 101, fila 120 V.

sunt pline de osteni ture. Spitalut Colea cu deosebire este consacratascherhilor impèrdtescï.

Functionézd asemenea cel de !a Patitelimoni) i ce] de la capul Po.

1) Prea luminate Iragi Ahmed Papa Seraschierule prea puternicelorotirt imp&ätescl.

Dupit porunca ce ni s'a dat la jaiba céusulaT AmzeT purtatoruluT de grijaal spitalulaT de streinT, ce este in capul podulul Illogos6eY, prin care aratilspitalul acesta are oranduit dresT-caro venit ,din iraturile Ora si acum vede e'a'acel irat a incetat si n'aro ca ee sa inttimpine neaparatele cheltuelipentru au-tarea color bolnavT, undo so afluí si din ostaT bolnarT de se cauta, cerénd a-jutor a se porunci s i se dea reniturile si de Luminatia ta ni se poruncesce,ca cercettind, SVI inlesnim mijlocul dreptatei ; urmator fiind am cercetat i seOsase°, c spitalul acesta are orinduit sa ja de la t6to huzrneturile po talenTdol la punga si aeurn la Ianuar trecut vindêndu.se vamile ocnele, care suntcele maT marT dintre huzineturT, eu orinduiala ca cumOratora acestor huzme-turl, peste baniT VistierieT sil dea do la ei i acest avaet, ccíala s'a urmatde s'a dat tot-dénna si asa s'a véndut si acum la cochiirechT, si pe dotA lunil'armar gi Ferruar nu i s'a dat analagon, fiind popritT ca porunca LuminatieT tale,de la ocna nu i s'a dat, neputilnd s maT ja niel de la vanif pe cele-l'alte lunTsi vista fiind plângerea jaluitorulaT c i s'a poprit iraturile, arkarn Lurninatieltale, si ramêne la buna chibzuire si porunca LuminatieT tale. 1822, l'arruar 26.

Cod. 98, pag. 921

De la Otarmuirea Valahid.

Fiind-ca spitalul ot miinastirea sfintului Pantelimen prin hris6re dorn-nasa' care ne sunt sciute si noua are orinduit s in pe tot anul cate talen):2500 pentru Ocnele marl ce sunt Po mosia acesteT milnastirT i raí se impo-trivesce Durnnélui logofkul Bibescu cu pricinuirea a nu ar fi ocnele pe mosiaacestiT miinastiff, in rreme ce si noT scim ca miele sunt pe mosia acéstaa spitalului, de acera poruncim Durnitale, chir Zisule Carapan, gazda ocnelormarT, ca s platesci negresit arkatiT banT la numitul spital i Dumnéta in pu-terea acestii poruncT ti-i veT lua de la Darnnelor boeril curnpgriltorT ai OenelormarT de peste Olt. 1822 Junio 97.

Itlikaloche .11fanu, Constantin Negri. Romanitis.Cod. 96, gag. 294.

De la OtctirmuireaCatre dumn:lut Slugerulul Teodor capickehaiaua

Dinteacksta jaiba ce al-1 dat Otarmuiref epitropul spitaluliff man6stireiColteI, vol lua Duaméta pliroforie, ci fiind In ['dar& cì ue and aii venit os-

292 v. A. URECHIX

'STOMA somINiLoR 293

dulul MogoOei (lis spitalul de str6ini. In lav6rea acestor spitale otcdrmuirea face acte ce se pot vedea in notà.

Or4eni! din Tèrgovi*tea cer sä se Infiinteze spital In ora§ul lorin localul de la meintistirea Steleal). OtcArmuirea in Iulie 1822 invoesce

tirile prea puterniceI impe'ratil nelpsit i necontenit ail fost insarcinat spitalulca ascherlia itupëratescI bolnavI spre cautarea bólel lor, precum i acum seafla ascherlaI impérateNT §i eu alÏ stfeira saracI bolnavI (sil lasam a dice pagubace s'ati intamplat In anul trecnt din gróznica furtuna ce ail fost, care este sciutde tot!) §i pentru ca din venitul acelor batty dupii numitele mo0I cum §i tre-dt6rea poduld Ctrni i care sunt drepte ale spitalului, date prin hrisávedomnesci §i stapanire de suma de anT, i pentru ca in and trecut nu all luatnimic ca sil se fi putut intampina la trebuinciósele cheltueli ale saracilor bolnavivi se afla acest spital intru o mare isteris614, mal vartos acuno inteacésta vreme,de aceea scriem dumitale, ca un mijloc cuviincios i ca umilinta de rugaciune,Sil se aduca aminte MarieI sale prea inältatuluI Silistra Valesa de acésta 0 ince chip se va milostivi pentru sloboditul biitilor i a lesii i a poduluI Ceirnelde catre cel ce le-ail. facut zaptl ea sä se pótil ajuta saracil bolnavI la necur-matele cheltuoli ce pe t6ta diva se urmóza, sh insciinteze Otarmuirel, ea sascim ce Aspuns sa dam jaluitoruluI epitrop. 1822, Maui 11.

Constantin Negrea, Romanitis.Cud. 98 pag. 336.

Porunca ce s'aii fricut in dosul jzlbel megia,ilor ot ()rapt Teirgo-vytel din sud almbovita.

De la Otceirmuirea

Cat pentrn a se face spital in politie, primita le este ccrerea ce fac jala-itoriT, nu numai pentru cele ce arata inteacésta jalba, ci §i pentru pilda ce avemca spitalul Coltei ce este In mijlocul politiei Bucurescilor i spitalul strainilorcare de §i este In tnarginea Bucurescilor, dar este iarag intre case de mahalala care spitalul ce se face pazindu-se curitenia nici o molifsélä nu aduce, pentra4care poruncim dumn6v6stra boerilor Ispravnici al judetului, ea cercetinddumn6v6stra jaiba lor i fiind precum arata, Sil aiba §i de la durnn6v6stra ajutor

inlesniro la cele cu cale, dar fiind-ca ne-am pliroforisit crnii acésta minöstireStelea, unde vor sit faca qi sii aede spitalul se aila inchinata la sfintul mor-mant, sil fie datorl jiluitoril ca intaI Ea se a§ede ca epitropul sfintuluT mor-mant, iar Oa nu se va a§eda slebodl nu sunt si faca spitalul inteacel1822 Iulie 5.

gib ,clarlir Mann, Rontanitis.Cud. 96 pug.

acéstd inflintare de spital dupa-ce Orgovetil se vor intelege in pri-vinta localultif Cu Epitropul Sí. mormint la care este inchinatä mtinas-tirea Stelea .

Alienatii continua a se trimite in cautare pe la mtinastirI 1).Comen, Industrie, Bresle.P6te-se vorbi de comert i industrie in

timpl anormali ca ce! din 1821 §i 1822? Pana §i articolele de indes-tulare public& sunt ca anevoie de procurat In BucurescI.

Aga oraplul renunta la avaetu sèü, numal ca brutaril sä nu scum-'Asa. 'Anea. Totu§i el urea pretul (5ca!el de pane la 9 parale, ceea-ceobliga pe boeril administratiei ca in 6 Martie 1821, sa dea nart pentrubrutarl, impun6nd pretul de 6 parale la ocaua de pane albä. In 24 Iulieacela an 1831 s'ad ficut din non ajar pentrit ca sä se probeze brutarilor cA n'ad dreptul sä urce pretul panel 1)

1) De la Otcarmuirea ValaIrtel:

Cuvidse arhimandrite, staritule al sfinteI miingstifl CìILduíroaniT, dupgpliroforia ce ni se cla printeacéstä anafora de (Aire agie pentru acelcrestin cg. se an* zmintit scriem cuviosieT tale ea sg'l primescT acolea In mgneis-tire tiindu-1 in bung paz g piing and se va Indrepta sari se va linisci vremea,dindui-se Insg de la mgnästire i hrana cea trt-buinciósg. 1822, Mairt 12.

.lifihalache Manu, Constantin Negrea, Romanitis.Cod. 101 Ala 64.

Cinstiti Dumnev6stra boerl Otcarmuitorl.

Un ticrtlos crestin de aicT din politie aflandu-se lipsit de minte nu numaTpe sinesT art cugetat a se viltgma en erutare de viatg prin spitzurare, din care

aticnit de ceï v64ut, ci i läcuitorilor face multe supgiárT, mai alesla aseherliii, necinstind aruneg cu pietre si bgligT ; Agiea i ca sg TnttmpineIntAmplgt6rea primejdie care /Ate &A o adueg acest ticglos, 1-ati periorisit la In-chigre, dar fiind-crt nu se p6te dojeni, va bine-voi cinstita Otegrmuire a seorandui la vre-o sfintä mgngstire uncle se va socoti ea sg'l aibg In pazg pangse va indrepta sail se va linisti vremea. 1822, Nair' 12.

Alexandra Nenciulescu.Cod. 101 fila 55.

De la Caimacamil Çrei rumanescl catre Dumnélui fratele vel AgaNicolae Filipescu

Find-eg insusY Dumnéta ea un bun patriot, pgzind folosul obSieT, canu ggséscg brutaril pricinii cg dart avaeturl la Agie sä scumpéscg pánea al primit

te-al lipsit atgt de avaetul ce urma, cgt si de cel canonisit prin hrisov de la

294 V. A. URECHIÀ

Pentru indestularea ora§ului Cu carne exista contract cu Sior 'feo-doSie Vrana, epistatul carnurilor, inca din timpul Domniel lui Al. VoclaSutul. La 29 Ianuar 1.821 scade pretul carnet' §i anume acea de 6ie dela 1.8 parale la 16, iar cea de vaca de la 1.6 la 14.1).

Se silesc boerii Otcarmuitorl in t6te modurile sa dea óre.careavènt comertuluY,indemnand,pe 16cuitorl sä Villa la balciuri. Asa, tèrgulMoOlor care n'a putut fi tinut in 1821, urrnéza sä se tiná in anul 1822.

Domnul Caragea, ca sil nu ei nimic, la acésta cunoscandu-se Iii fa el vreTaréff datorie de patriot adevérat si am rémas multrunitY, dar fiind-ca brutariIea nisce naravitY r5ll voesc sI vêncrá pe noué parale ocaua i acésta cercetand-oîn Divan am gasit-o M'Ale cale, si s'ati hotarat ca sil se vénda ocaua de panealba apta bine cate parale 6; eT. dar Inteacestasi chip sa da): Dumméta nizamsi s'a ingrijesd a se pilzi nartul si a fi indestulare de pane, iar care se va artaImpotrivitor sil '1 facl: cgrjata certare precum i jirnbla se va vinde 7 paraleocaua.-1821 Martie 6.

Al Ungro-Vlahiel Dionisie, Constantin Creptlescu, Grigorie Ghica, BarbuVactirescu, Dumitrasco Racovitä, Constantin Samurcas, Mihalache Manu, Ior-(lache Slatineanu, lordache Pilipescu.

Cod. LXXXXVI, pag. 216.

Actul al 2-lea este In Cod. originará a Bibliot. Urechiii, la fila 5 verso.

1) Cinstite Dumn6ta frate vel agl, cu tóte cl v6ndarea carneY aia. în politiaBucurescilor esto hotaritii prin contract intarit si de réposatul Domn M'ariasa Alexandru *Poda Sutul, ca sil fie cea de 6ie cate 18 parale ocaua iarZceade vaca* cate 16 parale ocaua, dar fiind-ca insusi Sior Teodosie Vrana epistatulcarnurilor, védand eftinatatea vitelor i cunosc6nd nedreptatea ce se face obstielde a se vinde carnea ca acest fel de pret, dintru al s61 bun proeresis, prinIn scris arétarea ce MI facut catre Dornnie ail mai scadut pretill vêndérel: ca'rneT,dupa care s'ail hotarit a se viudo ocaua cea de 6ie parale 16 iar cea de vacaparale 14; fiind 1nsit cl am luat pliroforie cum cl carnea acurn nu s'ar fi v'èn-

cpnd ca acest pret, ci tot ca pretul cel adeca pe 18 si 16 ocaua; deaceea poruncim, sil, diff cuviinciesul nizam de a se vinde carnea ca pretul ce

hofárit In urma dupa chiar primirea lul: Sior Vrana, adeca cea de 6ie cateparale 16 si cea de vaca cate parale 14, iar avand Sior Vrana vre-un cuvéntdestoinic de impotrivire ca sa i se v6nda carnea precum dice, s'a ne facl" aré-tare In scris, spre a se da cuviinciosul carar.-1821 Ianuar 29.

Iscatiturile boerilor Otcdrmuitor1.

Cod. LXXXXVI, gag. log.


296 V. A. URECUlli

Se inaintéza prin Ispravnici publicatiuni pentru acésta, prin care seprornite comerciantilor protectiune §i pace §i câvor fi pEtzitt cu neFerila int6rcere, sä nu 'i supere nimenea dintre Turci 1).

Gratie acestor publicatiuni tArgul Mo§ilor a isbutit §i acésta in-dérnnä pe Otcarmuire. , sä faci publicatiunl noue prin judete pentrutèrgurile Drggaicei, al Sloboiliel §i al acelui de la Mizil, din cursullunei Iunie

1) Yublicatil la ispravnicii din 12 judete dinc6ce de Olt de a se facetergul Mosilor la Bucurese.

Fiind c vremea tërguluT IlloOlor, care se face In mqrginea politieT Mt-curescilor, se apropie, uncle sciut este de dumnév6str5 ca' kicuitoriT din judeteledespre partea muntelui se cobóril ca vase de lema i cu felurimT de vase depämant, iar 16cuitoriT judetelor de la vale venea cu alte trebuincióse lucran l devindea ì isl Mum aligvernal lar; de aceea din vreme se face cunoscut dumn6-v6strä, ea 1ndatrt duprt primirea acestil poruncl, numal de eat sil publicarisiti intot coprinsul judetaluT, ell se face estimp tirgul negre0t i sä 1ndem-natT cu de a dinsul, ea s5 vie la targul acesta la vremea and se face, dou6 treT()He mal nainte, arlicil cu felurl de lucran l de vani)are i sá le arétatI qi ac6sta,ert ali§vernul art s5 §i'l Mai in pace nepopriff §i nebantuitT de nimenT, pentrueh s'art orandutt indestule colurT pentru paza lar, ca sh nu'T bantuiascil eineva0din osta§1sail veri-cine precum qi la intórcerea 15cuitorilor ce vor venì cu vasedin partea munteluT este hotiírire filcutä, ea sil li se dea neferI de pazä, sil'T duel'cale de 6 7 ceasurT de BucureseT pana i§1 vor inlesni selemet drumuluT, fiindert i din o§tirT s'ail mal u§urat din politia Bueurescilor; §i de urmarea ce vetTface ca punerea In lucrare dupä cele ma! sus ariRate rnijlóce, sil 'OA Otearmu-irea räspuns. 1822 April 25.

Asemenea porunci pentru targul mo01or flicut i Ja Sp5tririe §i laAgie, ea sA urmeze precum maT sus se coprinde.

Publicalil la 12 judge ces este sea se facet telrgul Dreigeiicet i argul

De la Olccirmuirea Valahiel catre dumn'lor Ispravnicl ot sud...

Fiifld-ch cu mila luT Durnnezert §i cu puterea qtilor IniOriitesc",nizamul ce ari dat Luminatia sa Pap Seraschierul ostilor, pctrecerea tuturor deolnte e neVántuitg de dare nimenT si têrgurile ce se fac sunt folositúre obstieï,c5 fac aliveriurl vantrénd §i cumOrand ; de aceea si Mo0T ce ail obiceiii dese fac aicT la Bucures-T., dupli 1ndemnarea ce am Meta la olnte s'ail adunatlndestul norod cu vaso i altele CQ ail avut de v5m)are, f5e6ndu -se bun u14-

ISTOMA ROMANILOR 297

Pentru ap6rarea pravalinitor din Bucuresci de brutalitatile dinpartea Ascherliilor turci s'ají randuit un gavaz-bap. Otcarmuitoril sutilmareluf staroste de negutitorY, ca totT pravalia§ii s'a faca o rèsplatireacestuf aOrator al lar «carele slioa i nóptea trépada §i alérgä pe po-durl i pe ulitele térguluY, pentru apèrarea negutitorilor».Se pune pentru acésta taxa cb.te un taler de prävälia mare §i cate 20de parale de pravalia mica 1).

veriq de niel rh'mas nimio nevendut i fiind-ch se apropie §i tergul Dnighicelde la judetul BuzeuluT, ce se face la 24 ale viitoraluY Junio, terguldin sud Ialomita, tot atuncI i tergul Mizil din sud Saac ce se face tot laTapie 29, ve porancim, sh publicarisitT in tot judetul, c aceste terguri ah silse faeh duph obiceiul lor §i sui indemnatT pe toff de obOe a merge col ce ahde vendut qi de cumperat, ea sä'ql faca aliperivil lor nepoprit, Incredintandu'lch pe langh nizamul ce este dat are s'A trimith Luminatia sa Pasa §i altI pa-zitorT de vor fi aperatT i nu vor avea niel o blintuiala de chtre nimenT, precumnicl cel ce ah fost la Mol nu s'el bAntuit qi de primire sil avem Insciitare.1822 Maiii 22. -

Mihalache Nanu, Constantin Negrea, Romanitis.Asemenea Pitac s'ah fh'cut i la starostea de neguthtorl.Cod. 96 .pag. 270.

1) De la Otedrmuirea Valahiel.

Dumnéta Staroste za neguthtorT, sciut i cunoscut este la totT dumnelorneguthtori'l pieteI§i col-1-alt1 lecuitorI tergovetf, cui dumnbluI Gavas-ba§a incade la venirea biruiterelor oSirilor ImperhtescT cjiva §i neptea tréphdil i alérghpe podurT i ufitele terguluT pentru aphrarea §i ali§veri§ul negathterilor ape-randa-T de catre ascherliT ce se intêmpla de fac cate o ataesie in terg, de ama%dupil a domnieT sale ostenelT, nu ch' der DumnéluT pretenderisesce §i face ce-rero de vre-o platui, numal preeresisul neguthtorilor trebue arete, ca s'Ase Indatorésch §i sh pue mal multh silinä i stradanie a alerga pe ulita ter-guluI pentra ocrotirea §i ali§veri§ul dumnéler; ci dar Dumnéta din parea nestriish le-o facT cunescuth, pohtim ca sui dea i dumnélor un ajuter, pentru chde la noT partea boerilor §i cel-l-altT i s'ail fileut inch" mal dinainte ehAuth' multh-mire qi acum urmezi sui dea §i dumnélor cate talerI unul de prhvhlia mareparale 20 de peaviilia mich, §i acest ajutor i procresis acum aú al face iarnu alfil data i baniT stringèndu-se de catre dumnéta prin ceaupl sthrostieT,ni'l facT cunoscatI i i se va poruncT cu ce chip sh se dea la dumneluT gavaz-bap.--1822 April 13.

111"ihalache M'ami, Constantin Negrea, Grigorie Romanitis,

298 V. A. URECH1A

S'aii intèmplat neintelegeri intre oqenii de la Slatina') in rrivintaloculut uncle stt se tinA tèrgul. LOcuitoril din Slatina s'art desbinat indoué tarafurT, unja cerénd a continua a se face tèrgul la local cel

1) Poruncei la mid Olt, pentru &Ilya din Slatina cc sec nu se stremute din loculuncle 81(1(4 cqer,lat, dar 8t maI cerceteze pentru impotrivitorl pi sti insciinfeze.

De la Otalrmuirea Valahiel,cestre Dumndlor Ispravnicit ot sud Olt.

Cu acésti jalb iscìflitui de multi orrt0tni viind Medelnicerul Hristeseucumperiltor de la cochiTyechi al vimei SlatineT, ne areti de vedum i osebitpitac al dumn6y6strii de la trecu tul Feyruar 22, orinduind pe giudetul orwluiea si facrt intrebare tuturor tergovetilor ce se aflä inteacel ora, ea pentru in-lesnirea 0 a lor i a yarne0lor, s chibzuiasci ea totiT un loe ma larg case hotirésci a se face acolo tergul Simbita, cii ande se ficea ping atunci esteloc strimt i plin de nor6e grele §i ande se va alege lee sii dea lu scris Careisprävnicie in dosul pitaculuT, 0 se vjur isciuil inteacel pitac 34 6menI,prin care arag ci ail ales loc dupi plicere, dimpreuni ca vameT1.1, in vale, sprea face 0 obor ; in dosul ciruia pitac se face §i adeverirea dumnévóstri 0 azabitului, ca si se faci tilrg inteacel loe; iar printeac6sti jalbä' in care se vedisciliT iar tot): onheniT însii negutitoriT, bicaniT, bra,oyenil, mrtmulariieiumaril, arag ci din vechirne tèrgul aü fost de marginea ortqulul, cum se ur-inézi i in alte pirtY, iar in Slatina din vremi resvritite se face pe ulitiletergului çi ci nu numa lecuitorii nu pot WO faci ativeriurT, ci qi vima sepricinuesce pagubi, cacirdisindu-se lucrurile, i dupi cererea lor ce ail ficutla isprivnicat art ales loe bun uncle ail Meat 0 Yame0I obor; li s'ail Intiritde isprivnicat i de zabitul judetuluT alegerea lor ; iar vr'o cinci 0tse neguti-torT, earl' sunt mai la dea) i se ficea tergul pe lângh ei, se fac davagiT si nufie obor, nici srt se faci terg la local slobod larg, cerênd jiluitoriI a nu se strii-muta tergul de uncle s'a apc)at; osebit qi cumperitorul vimei ficu aretare,la obor art cheltuit peste talen l 200 §i crt de uu va reminea tergul in localce s'ail a§eclat, se pricinuesce pagnbrt vimei i nu p6te si respumji sferturile;dea ca Vote ci cererea or4enilor este uniti cu a vameplui §i pentru a sepä'zi interesul vim): domnesel este mal' primiti, dar i voia color multi birue-sce pe a celor pi1ini, ci dar mama atita si cercetati: de sunt ca adeveratace§tia, ce vor a fi tkgul unde amjat, mai multi de cat treia ce cer si-1strimute? çi Riede a-1 strimuta din local ce s'art amlat sii insciintati dreptuladever, cä' de se va areta acei cu li se dea respunsnl cuviincios.

Grigorie Ghica, Barbu raciirescut lifihalache 11fanu Constantin Negre.Cod 96. fila 22g.

1STO1IIA ROMÀN1LOR 299

vechid, iar alii sä rëmänä unde s'a mutat de curAnd dupä cerereaVame§ilor. De la Martie pAnä la Maiä urinézä anchete diverse, pAnA

De la Occirmuirea Valahief.aitre dumnélor boieril Ispravnici ot sucl Olt.

De la 21 ale trecutului Martie, dat porunc'ä Otarmuirei cgtre dum-u6v6strä pentru targul de la Slatina, dupg pitacul dumn6v6strä, de la Fevruar 22,dad ati orInduit pe giudetul ()rapid sä chibzuiaseg cu ortivenii pentru télrgulce ail cerat ca A' se mute, de este ca cererea tuturor pi a vamepilor? in caropitac s'ail v6dut iarápi multi orgpeni iscihiT i ap9i de dumn6v6strg vi de cgtredumnéluI zabitul c intärepce alegerea lor, a se puta férgul la vale, uncle silse fad' i obor de vélndare de vite, pi Mandl ni Scut ariStare prin jalbitdin partea orgpenilor, cl vre-o 5 - 6 negutätori, earl' sunt mal la deal vi sg is-lterisesc t6rg, cgci se fgcea pe la upele lor, amblä ea sä strice t6rgul de laocul cel larg slobod i sg'l mute iargpi pe langá easele lor ar6tand vi pagabai stricgciunea ce se primesce ca térgul a se face pe ulite pi cu tdte el s'ailv64ut cererea lor unitä cu a vamepilor, Bind datori a se päzi pi interesul vamel,lar fiind cl roja celor mai multi biruesce pe a color mai putini, vi s'ail poruncitdumnévóstrg, ea acésta sä o cereetati: de stint eu adev6rat aceia ce vor sg fiet6rgul la vale unde apedat mal multi sari sunt mill multi aceia care voescpi cer sä fie térg tot In locul eel vechit? vi fä'rg de a face stramutare, dreptuladev6r sg Inpciintatii ; acum ne veni acéstä aläturatg jalbg, prin care se v'e'discilliçi mal multi orgseni decat la cea dintêiü cerênd a fi terg tot In loculcel vechili, iar de la D-tre nu. ne-ati venit nici o insciintare, ci fiind-clacéstl jalbg mare plangere all fä'cut atat cä'tre Mana Sa Papa, cat pi care noiscl din partea dumn6v6stra s'ar fi Meat diiafendipsis, de aceea orInduim Inteadinpe Alateili Logoflit al Divanului, ca canelo poruneim strapnic, ea Impreung cutzabitul judetului i cu orinduitul Logof5t, sa faceft ac6stä amänuntg cereetaremai intaiti prin t6te mijl6cele sg metahirisiti a'T Invoi, lar ne stand mijloc de In-voire, sI faceti alegere curatg prin catastih anume, cati sunt coi ce voiese s'a sefacg Virg la vale, uncle s'ail ales local pi catl sunt eel ce voesc fug tot Inlocul cel techill? i unde va fi cererea color mai multi, acolo qicerq sä se facgtérg, lar cand i ca acésta yeti vedea ea tot nu fémane odihng, sä vie doidespre o parte vi del despre alta vechili q't celor-l-alti Mel; de care sia ne In-pciintaff cu Intórcerea logof6tului 1822, Maiil 1.

Milialache Manu, Constantin Negrea, Romanitis.Cod. 96 pog. 259.

De la Otcdrmuirea Valahiel, cdtre dumndlor boeril Ispravnici ot sud Olt.

Ou intórcerea lui Matel Logoflitul mumbapirul ce all fost trlimis dup6bile 16cuitorilor orgpaiff din Slatina, earl' s'ail grisit doue tarafuri pentru Oro',

300 V. A. URECHIÀ

82 de oräeni in frunte Cu judetul oraplui sä alege al 3-lea loe §iCu acésta se impacfi arta.

Nu nurnal in Orb', Pava invoi balqiurile, dar i ordonä Otceirrnui-rei sA vest6scg judetele, cä i in Bulgaria se vor tine bAlciurile in pace§i sub protectiunea Turci(1 i indérnng negutAtoril roman' sä le fre-quente 1).

ce este obiceitt a le face la acel ora q Sambrita, cl uniY voesc a se taco tot inlocul col -vechirt, iar aitii cer sI ri5m5e la vale, unde s'ail mutat i unde s'ailfkut i obor de vame0, ne aiétatt dumn6v6strit, c5 nu s'ail putut face alegerecare este vointa celor mai multi, cáci COI care sunt cu apropiere de locul tir-guluI cel vecbiii cer a g acolo, iar care sunt cu apropiere de cel nott cer lacel noil i cl In cele de pe urmii s'ati invoit amandon6 prile, ca nicï In loculcel vechiìl, Did uncle all fácut van)e0I obor sI nu se fac5, ci all ales alt loemal indemlinatec, ce se nurcesce Glodul qi cit' acolo s'ail invoit amandoub' puir-

tile prigonit6re sii se facii Uèrgul col de acuna Inainte, aducilndu-ni-se 0 o Heiscuiuitti de 82 °Apra' adeverit5 9i de giudetul orapluT, cl cu top cer srt se tacit'obor de varnii pe locul ce se numesce Glodul, zno0e domnésc5 i fiind-el Va-me01" ail Mutt obor cu cheltuéla lor la locul ce se alesese intûiii de se mutaseeste trebuint5 de cheltuialii ca talen t 30 srt .se mute oborul, deel dupil argtareadumnév6strit ce facetI dimpreung cu orinduitul Logorét mumba0r, cit s'ail in-voit aratindoub. piirtile s5 se tacit oborul vgmeI pe locul Glodul, iar oborul ce

fácut de vame§I la locul ce se alesese 'MUM nefiind de cuviint5 sui cliel-fulasc5 iarapI vame01 EA"1 mute, sit indatorézri pe or5§anY ca ei sal mute, deireme ce nu este vre-o cheltuialrt grea a da un ora ca taleff. 30 pentru allor folos i odihnA, silindu-4 a na se maT da pricin5 de scandelii, ci rèmlein odihn5 qi de s5v5r0re sui avem insciintare. 1822 Maiti 17

Nihalache Mauls, Constantin Negrea, Grigore Romanitis.Cod. 96 pag, 267.

1) .Publicatil din porunla intp&Citt'sca la 12 iudete pentru a se facetêrg la Slivinul.

De la Otarmuirea Valahiet dare Damndor boerit Ispravnict ot sud...

Fiind-cl prea puternicul nostra imOrat, intro alte bungtrift ce all araataratil care noi supusa raiaua sa, pentru folosul gi binele tuturor all ingrijit

§i pentru aliq veri§ul norodulta, spre face neguOtoria for, fiind una 0 acòstadin cele marl' buniltgl ob0iel de care ne-art sosit prea inal.5 porunca int-p5r5b5scA argaridu-ni-se at têrgul Slivinul are sa se tacit dup5 obiceial veclid

negutittorii eel ce art trebuint5 a merge cu martuft de v6n4are 0 cell ce allsit cumpere srt le an de scire i s5-1' indemnitm a merge, ca srt '§I tacit alir

Dar décá nu se me aduc pedid i de cätre turcl la tinerea bat-ciurilor, negätätoriT intämpinarä deficultäti cu vame*ii abusivi §i Cunea§teptate opriri de a merge la acosté tirguri, oprirl aduse lor deadministratiunea judetianä. A.§a fu oprirea acésta nelegitimatà alkuitorilor olteni de a frequenta tèrgurile cisoltene. In 3 April 182E«OtcArmuirea Valahief» scrise CaimacamuluI CraioveY, sä facä a incetaasemenea abusivä oprire

veristil lor i sit nu se sfiiasce c vor petimi ceva, ceeT prea puternicul nostrilImperat ail dat bane nizamurI si paze a nu se face In vre-un fel de chip pagube

superare nimuluT cu nicY un fel de chip, care nizam vedem cà 1-ail dat siLuminiitia Pap Seraschierul de aicT in eoprinsul terel ; ci dar sit o pAlicarisitTla totT de obste si ceT ce ail avut obiceiti a face acest negot indemnatI amerge la numitul 16rg Riede n hi o sfiale, Incredintendu-I ce nu vor aveao grije la mergere si la int6reore, niel so vor bentui de cinevasT; si de primiresà avem r6spuns. 1822 Main 21.

Mihalache Mama, Costaeh e Negrea, Romanitis.A.semenea pitac s'atl fecut si la starostea de negutetorT.Cod. 0G, png 270

1) De la Otcetnnuirea Valahiel.gitre Dumnilu biv vel Carnarapi lancu Samureaf Caimacamul Craiovel.

Am luat pliroforie atet din plengerea vamesilor, cet si din plingerea Ri-cuitorilor negutetorT, ce la f6rgurile ce este obiceiil de s'ail recut hi serbiltorInumite cum este Cempul-mare si alto asemenea, care se afle cu apropiere deapa OltuluT, ce nu s'ati pilzit obieeiul ce din vechime s'ail urmat, adice s'ailpoprit ceT de dineolo se nu tréce dincáce ca vite i ca altele ce ail de ve`n0rela t6rg, ca care aceste poprire se face mare zmintéle'nu numui vemeT domnescT,ci i chiar 1Scuitorilor, carI ail nedejdea lor In vite a vinde, ca Fell' tie viatacum si negutetorilor indestule ,zmintele, ce la acele t6rgurI negutritorT .ati fustiar vite n'ail fost indestulo i asemenea rinduiale ne este sciut cà la t6rgulRtureni in DrägesanI si la alte asemenea care se fac dincolo peste apa.Oltululce tree eel do dinc6ce si ca vito i cu alte negutetoril nepopriti, ei acestepoporire nu credem a fi cu seirea Dumnetale, de aceea o facem cdnoscute, case' dal' pruned eat la Ispravniei, eet si la alte locurT, unde se va cuveni, se nupoprésca pe ceI de dincolo carI vor vrea se vie pe la te'rguri cu vite i cuorl-ce, precum si pe eel de dincáce asemenea, fecénd-o i publice' prin satelemergineT, de a pä'zi rinduiala ce ail fost, ea sh' nu se zeticnéseLalis-verisul negutetorilor i folosul lnuitorilor; de care sti avem féspunsul Dumnétale1822 Aprilie 3.

Co irdantin Negri, Grigorie Romanit.Cod. 91, ;mg. 933.

IgTORIA ROMANILOtt 301

302 'V. A. unEcla

Mari pagube se aduserd cumerciului i Cu schimbarea monedel.In 15 Decembrie 1821 Pa§a Silistra-Valesd, ordona un noil curs al mo-tiedel, nu numal turcescl, dar §i a altor state. Eacä ordinal dat deOtcdrinuire ca urm are acelni al Pa*el:

(Cinstite Damn6ta frate biv vol. Bane Grigore Ghica Epistate al SpAtAriei,facem Dumitale In scire, cri' de la Mgria Sa Pasa Silistra-Valesit ne IU venitporuncit, s facem cunoscut la toti de obste in ce chip are sg fie cursul Am-bletului monedei bauilor, atAt de alisveris, cAt si la d'Ajdiile VisterieT, pentru cgdin nestatornicie a se sci cursul, de la o vreme inc6ce Wilt multe invg-luélY; ilupg care poruncg s'ati fIcut publicatii prin judete, insemnAndu-semoneda fie-cgreia feltirimi de bani, in ce chip sg, se urmeze de acum inainte,atat la alisveris cursul monedelor sg se priméscg fgr'de IncArcAturg, &Ad uniidin negutätorii turci la alisverisul lor 'Ate sg facg a da banii cu Incgraturg,din care pricing OW si vindAtorii sa cérg pret maT mult a ha cerca pagubg,din care pricing se pot intAmpla zîzani, cA,t si la alto ori ce alto dArT aseme-nea ara s'A se pä'zéscA cursul Ambletului banilor i spre a fi scint si cinstiteTstaptiniri la pricinile ce se vor intémpla, iar maT virtos sä se publicuiascgin semptul SpItAriei, iatg se aratg mai jos moneda fies-care cum are s'A Amble,ingrijind de a se päzi.-1821 Decembrie 15.

Moneda banilortal. ban! tal. par.

26. Mahmudieaua. 12. Galbonu Tunas.Rubiéua. 2.60 Nesfiéua.

12. Funducu. 8. Stambulu.16. Galbenu impärgtesc. 7. Misirul.7.30 Raialul. 1.18 Sfantih ggurit.7.60 Direcliu. 1.24 Sfantih neggurit.8.Crontaleru.7. Caragros urdinar.

Beslicu.Iurlucu.

3.60 IchilAcu.Cod. XCCI, pag. 219.

Abia inceput a se uita paguba adusg cu schimbarea cursu-lui inonedel in Decembre 1821, *i iatá cd la Iunie 1822, prin firmanal Sultanului se ordona un nou curs al tuturor monedelor admise inOrd. Acest curs reducènd valórea banilor, a provocat o mare mi§-care in WA Ora. Tn Bucurescl negutätoril Inchiserä. präväliile, IncAt

niel pAnea care este trebuinci6sä IhraneT, nu putea ob§tea sä gäsésci.Fatä cu asemenea grevä, Otarmuirea cere vole PapI sà rev6ce cursulfortat, ceea ce se läcu, dar peste cate-va dile, veni iarä§1 poruncä säse urmeze cursul monedelor dupä firman.') In 29 Tulle 1822, Otcärmui-

1) De la Otalrmuirea Valohiet

Dumn6ta staroste za negutAtorI, fiind-cg venit prea Malt firmanImp'6riltesc In ce chip esto a se urma de acum Inainte cursul monedelor, iatg,ti se serie, c tridatii ce veT primi acest pitac al nostru sg puI telal stt publi-aris6seg In t6rgul politiT, fge6ndu-se de scire, c In tocmaT dup6 cum se Insem-ntag mal jos, fiey-ce monedg este a se urma de acum inainte, iar nu mai mult,atAt la dat at gi la luat, iar care se va 1mpotrivi yi nu va urina IntocmaT)unul ca asela se va pedepsi stragnic. 1822, lunie 17.

.2Ifi/i alache Manu, Conetgntin Negrea, Romanit.tal. panto

8. Stambolulul.11. Funducul.

12. Tunas i Tarabulig.25. Illahmud6ua.

3. Funduc rabiea.2. 20 Stambol rubiea

15. 10 Veneticul.15. Olandez.14. 30 Impérgtesc.

Beylicu.2. Ichilicu.1. Leu.

. 10 Ortu. dupg cum ati fost masi nainte,20 troT felurl de fiorinT adecg taleff nemtesel, crontaler cu cruce yi

ca ceT cu stAlpT.6. UrdinarI, caragroyT, iar suferinT este cu totul oprit la aligveriy

cel ce va avea, trgruitg la zalhana ea s'A'T schimbe.Cod. 101, fila 1:6.

Ctitre prea inalptul i prea strraucitul Vizir .1krária Sa Irehmet SelimPara Silistra ralesi aclucern, prea plecatra inchinticiune petal la

peg'tnent; eciruteing prea luminatele ttlpile Maria tale

Prin prea plecatul nostru arzmagzar apropiindu-ne de huzurul Inglfimettale, ca muIt umilintt argtilm, a in trecutele zile Mgria sa Ah.met Paya ne.ailargtat inminatg porunca IngltimeI talo, dupg noima prea tnaltuluT i vredni-

ISToruÀ RoMINTLori 803

rea inträ Cu arz la Vizirul Me1imet-Selim-Pap-Silistra-Vale0, cerèn-du-i cu genunchl plecatT §i Cu lacrimY, sä se revòce cursul stabilt,pentru eh' pe lang5 pagubele aduse ob*tieT, cump6ratoril liumeturi-lor vämilor §i al oerituluT, din causa scädereT banilor se lépAdd deintreprindere, a.5,a cit Ora nu va putea plati leflle ascherliilor imp6-ratescI.

cultil de Inchinkiune ImOratese firman, pentru cursul moneielor a se urmaIn tot coprinsul Orel' rumanescI cu sciiderea cea liotuirìtit, adeca : Mahmudeuape talen T 25 si cele-l-alte felurimI asemenea Cu scaderea lor ce ni &ail Insem-nat si nol prea plecatele slue ale InaltimeI tale, dup'a datoria cea notrigiduidia supunerd nóstre facênd cunoscura porunca prin publicatil, atat In orasulBucurescilor, cat si in ttíte cele-l-alte orase i judete ale Ve'reT, am v'ëgut indatrto mare ticalosie si lipsit sirntitóre de obste, pricinuindu se dinteaceasta la totT

pentru cit zaticnindu-se nurnaT dealt alirerisul s'art mehlssi t6rgul,In cat Wei pitinea cea trebuinci6sa, hrana nu putea obstea sit gfiséseä" si atuncTintimpinandu-ne milostivirea Inilltimg tale Wail iconomisit acea porunca si s'ailmangaiat iarrisT norodul ea urmarea cursuluT monedei dup'á cum era mg nainte;acum de isn6v5 Maria sa Ahmed Pasa ne all facut cunoscuta luminatti poruncaInaltimeT tale IntArind cu strasnicie noima prea inaltuluT i vredniculuI de In-chinficiune Impgratesc firman, a se urma adica negresit cursul monedelor cuhearita sc'idere ce s'att gis maT sis, care ac6sta nenälfijduitA vestire art pititrunsinimele nóstre ca multa arurtraciune, In vreme cand nuT pentru ca sit putem fé-spunde plata lefilor ascherlailor, ce se cere, am véndut la cochilveclif alaltiti-orThuzmeturile vinaricialg si al oerituluT, avênd mare nridajde cit dinteaceste douohuzmeturT, vorn lita banT i vom réipunde acésta neap6ratI datorie, iar acum caacésta vestire de scIderea monedelor, veden3 cit totT mustereil s'ail tras si noiam r6reas la o mare desnadajduire, nicT un fel de alt mijlo3 spre féspundere,osebit de cea-l-alt4 tialosie ce se pricinuesce obstieT noroduluT, ca z'aticnirea alis_verisului la sciuta prcistti stare In care se afla asta datrt, de aceea dar, fiind-cacredinci6sa téra rumanéscg, impkatescul choler, este plug, sub umbrirea si ad4-postirea puterniculut InaltimeT tale ajutor, si te cumisce inteacésta vreme a ne-painteï sale milostiv *into si mangaitor, lufirn Indriiznélil a no apropia cuacest prea plecat al nostru arztuagzar si plecandu-ne genunehile, ca lacrimyne rugän3 din partea a tot noroduld, sfi grabéscii a ne Intirnpina milostivireaIngltimeT tale si asta data', fail a ne rasa nepustiff Inteac6stii °sancta', si cumDumnegeii va lumina cea blandit i puna de milostivire inima InittimeT tale, s'aiconomisésca i acum acéstil Inaltit porun-N, ca sit putem re'spunde neapgratadatori a lefilor din vfingarea huzmeturilor ce s'ati gis, i norodul sa se mangas,radiCand cu bucurie &guff de rueiciune cutre milostivul Dumnegeti pen.tru

304 V. A. URECHIX

Lovitura adusa breslelor prin admiterea in ele a meseriasilor sinegutitorilor strëinr, dupa conventiunea facuta cu Austria si de cares'ad folosit i cele-l-alte puteri, continua a desflinta acea cetate a co-mertuluI si industriel pämèntene, care era bresla din secolif trecutI.Din tot timpul OtcarmuireI pana la Domnia hit Grigore Ghica nu ga-sim deck douë acte, care mal amintesc de existenta unor bresle,inca i dintr'acestea unul se refera la brésla streina a Evreilorcela-l-alt este o lovitura adusa breslel bumbacarilor. La 17 Iunie1822Otcarmuirea ValahieI prin circulara catre ispravnicii de judete reco-mandä pe omul starosteI evreilor pamènten1 din BucurescY, care etramis de staroste prin judet,e, pentru a cauta procesele dintre evreisi a percepe si clarea ior catre Visterie. Ispravnicii sunt obligati dea da ajutor delegatulm Starostel Evreilor, ca sä-sI implinésca man-(latul, co acésta cá procesele mai mari si pe care nu le va polea ho-tari omul starostel, sa le cerceteze ispravnicii si la cas de nemultä-mire-a unel partI sá li se dea apel la Divanl.)

IndelungatI ará Ingliimet tale, cu Vdá fericirea; suntem ngdgjduitT egnieT acumnu ni se va trece ca vederea ac63tii plangere a n6strii, ci vom fi ajutoratt laac6stg dczniidgjduire de cutre firésca milostivire la care rézgrng t6tá obstea tAreTrumanesci si trgesce petredmd snb a sa adgpostire. 1822, Iulie 29.

Veehilul Gherasian Madi, 17arbu Va caresru, Dumitrasco Ra-covifa Vornic, Constantin Ralacilnu Vornic, Mihalache llfanu vel Logofit, Const.Filipescu Vornie, Iordache Golescu, Nestor Logopt, Scarlat GradiWnu, SearlatMihaleseu, Filipeseu

Cod. 38, pag. 3(1t.

1) Porunca ce s'al'', facut catre Ispravn'ei`i je/ti:clon a da mana deajutor ornulu ce'l va orinflui starostea de ovrel, ca s stringa birul ovreilor

ce sunt prin judete.

De la Otcarmuirea ValahiA,catre dual idlor 1?oeri Ispravnicl al judefelor

Starostea ovreilor prtmCmtenI de aci din BucurescI prin jalbil ati fgcut aré-tarea a se da cartea n6stril la mitina omulta ce orinduesce vechil din partesta merge prin juclete, pentru a cguta atat pricinde ovreilor ce va avea unid eaaltul si a 1ndrepta dupg obiceiul lor, cat (le a r6spunde dajdia Vistierie dupghris6vele domnescl ce ail, prin starostea al lor, eum ati fost obiceiil de i se dacarte de la vel Ciimärasul, a cgruia cerero fiind cu orinduialg, poruncim dum-

/9toria RontemMior de V. A. Urechiii. Tom. XI11-20

ISTORI ROMiNILOR 305

306 'v. A URECHIX

Brésla bumbäcarilor a vIndut lui Enciu Neputinciosul, dreptul dea vinde el lumlnärl de céra §i bumbac netors la oborul Orgultil (leafarä. Fiind-cä i altil aú intreprins asemenea comer, Enciu trage injudecatä isnaful. Acesta declarä ca nu va mai pretil-1de plata de laEnciu, de Ore-ce §i allii ati intreprins asemenea comer!, in contra ve-chiultd lor drept. Otccirmuirea declara ca «nu pdte s'ét faca la acataapalt», adied monopol §i dupà aun Enciu Nepulinciosul ròmène liberde aVí continua comerciul, declara d. 011 cine este liber s'a in tre-prinda acestal comer¡ la 20 lunie 18221).

n(v6stra boerilor Ispracniel de prin judete, c uncl, se va aretil numitel vechilal starostei cu cartea ac6sta datl cuviinciosul ajutor a se pazi orinduialacum se urma In vremea luminatiilor Domra, supunend pe .eel impotrivitor lacele cu cale, iar pricinile de judecatT, care vor fi mal marI gi nu se vor puteaodihni pe judeeata lui, sil le cercetatT dumnévóstra, dupa orînduia1 i ceI cenu se vor multAmi niel pe judecata dutunévóstril, sil'i sorocitI la Divan gi asaurmand s pilzitl nizatuul dupa orinduiala dreptateI cu a petrece totl in unistedupg poruncile ce ve sunt date. 1822, Iunie 17.

Mihalache Manu, Constantin Negrea, Grigorie 1?ontanitis.

1) Anaforaua ce s'ah _filcut in dosul jtzlbj1 Eneiulta Neputinciosul.

De la Otc/Irmuirea Valahid

La acésta Anafora a Dumnéltel vel Agá neférnilind orlihnit Neputin-ciosul, de aici, prin zapeiu agiese s'art infatogat inaintea ndstra cu isnaful burnbilcarilor do ala, ceri'ind prin jaiba luI de apelatic, ca dupri zapisul acestuY isnafce'l are la manT, cere numal el Sil fie slobod a vinde lumznilf; de céril i bumbacnetors, la oborul Térgulul de arara, iar isnaful rëspunse, cil ei In potriva zapk; -tul lor ce i-ati dat nef. face niel :n fel de superare gi niel eil urm6za vre un.11din isnaful lor ce aa pravalil a face acest fel de aligverig, iar de s'ail intinsaltil ce nu sunt in isnaful lor, ac6sta nu stil in mana lor, i (le acegtT talenf20 nu'l mai face niel o oerere sal supèrare. DecT urtnarea acésta a isnafuluTfiind tnpotriva obiceiuluY paméntuluI gi far de soirea stapanirel fulcutìt, Oteftr-muirea nu pa° sa faca la acésta apalt gi sit zatieneascil pe eeT ce se hrilnese euacest fel de aligverig intre caro gi aeest Enciul Neputinciosul, slobod este im-preuna cu accia a gi'l face nepoprit gi cu far de niel o dare niel' la isnafulacesta, remaind zapisul isnafulul deputernieit gi ne sup'eratI unit de altiI gi cuacésta orinduia'a intarim Anaforaua AgieT, ca sil se dea sil se inteléga gi la oparte gi la alta, spre a nu se mal areta catre Otearmuire ea o cerero ca acéstacit na mima nu va fi ascultata, ei li se va sparge i jaiba. 1822 Iunie 20.

Mihalache Manu, Constantin Negrea. Gri,qoric Rontanitis

TSTORTA ROMANILOR 301

industrio pacurei in Judetul Secueni continua a fi subonlinatavameY, lasandu-se numal 40 de cjile extragerea pacurei din puturivinqarea celei extrase in aceste dile la alta de cat la vame§Y, lar pentrurestul anului löcuitorii proprietarf locului, estrag pacura pe contulvameT i ei sunt plàtiti ca muncitorT. Va sa çlicä Statul continua ase socoti de proprietarul subsoluluT. Scutiri de puturi prin carti dela Otcarmuire nu aflaram, dar procese ocasionate de varnqiI, cari-5.1arogail drepturi asupra puturilor, ne-prevNute in ponlurile vämeiail urmat mai multe 1).

1) De la Otcdrmuirta Valahid.Catre dumndor Ispravnici ot sud Saac.

Impreunä ca acést5 jalb5 s'ati citit i ponturile vameT si se vséqu la eapul35 scriind curat pentru p5cura ce este coprinsul värneI Villera, cit dupil cevorbesce pentra plata lticuitorilor ce scot pilcura prin ostenealii i cheltuiala lor,cum sa se urmeze apoT vorbesce pentru pacura din 40 de lile ce sunt sciuteale stapanilor mosiel, ea s5 o vilndä' la alta cu pretul ce vor gitsi, la alta strilinIcura ci puturile ce sunt scutite cu ctirtI domnescI, asemenea ati sä fie ap6rate;s'ají vNut si 1nsciintarea dumnéviistra, cit dup5 porunca Otcartnuirer ce v'ail adusa se sloboqi piteara, iar de vor voi vamesiI a o lua, sit dea pretul ce va daaltil; iiind cá" schitul ail toctuit 200 vedre ca un negutiltor turc s5 o duc5 schitulla Oltenita pe talen l 2 vadra si arkati. c5 viind inaintea dumn6v6stril chirStroo tovarilsul polcovniculia Alois5 de la acea vaturt, n'ail avut alt cuvènt des-toinic Impotrivä decat turma cit i se cuvenea s'A o ja cu pret seiWirt, cá: li s'atiintèmplat pagulA ci cii vine la BucurescI se judece ca DumnéluI Cilminarul;ci fiind cá. Dumn6luI C5minarul aratil pe langti coprinderea ponturilor si a po-runcol ce v'ail adus, cit niel In altI ara mal" nainte n'ati fost zaticnit de niel'un vamos ci orI ati cumpërat'o dupil pretul ce ait dat altiI, sail ail rildicat'o deati dusio la schele ; dupli, care ponturi ale vaina i dupti porunca OtcarmuireI

dupil obiceiul ce s'all urmat fitiede a'tï filcut de a'j'í oprit pacuradup5 o provlimil a varnesuld cá, ar fi pilgubit, poruncitn dar sil slobocjitI. pactaanegresit, ea s5 nu, se intòrnple schitula vre.o pagubá, de catre neguttitorul turece ati tocmit'o, fiind cit mal are pilcuril schitul atat din ceea ce mal' rémano, eatsi din ceea ce se va stringe; do va veni Stroe si va aduce alt5 portine5 a nústráse va opri aceea; iar neaducêndu-v5 alta, plana so va urma si la aceea dup5coprinderea ponturilor si a obiceiulta, ea vamesii orI sil, dea pretul ce vor da

sil fie slobo' dil s5 o rildice. 1822 Iunie 18.Mihalache Manu, Constantin Negrea, Grigore Romanitis.Cod. 96. pag. 289.

Un proces a urmat in timpul Otcarmairel din 1822, intre Mitro-polie i tèrgovetii de la Gherghita. Mitropolia voia sä reclame claca

cele-l-alte clrepturi ale proprietritei de la Crherghital). Procesul este

1) De la Otearmuirea Valahiet.

Pe ac6sta alaturata anafora a DumnéluT frateltif vel Logofet de Ora desus, neremaind nrnlímituí sfanta Mitropolio, cu apelatia ce ail clat s'a tnfiltisatinaintea nóstra, Stoian vechilul sfinteT mitropoliT en efitl-va din orrisaniT ot Gher-ghita, anume Nitul sin Dedal si lonita al ZmétleT i Dina Bacanal i Dumitraches'n Ivan, i Ión sin Voicul Bacanal, i Petre Dogarul, i MogardicT Arménul,ceT o ati aretat asedenAnturT in seris, i Nicelae llazalu i Nicolae sin SandiaBrutarul ce s'a aratat si din partea lui Stroe Postelnicelu i Dumitru Barbiern

Ionita Macelaru, cari ic c art asemenea asetjemintuff si nu le avura langadênsiT s'A le arete; s'a mal infatisat i altiT din ceT ce dic ca ail avut asedem6ntpazit numal" pentru claea, fina 30 lude sil dea cate un lea si 20 lude cate 60parale pe an, dic6nd sfinta mitropolie, cIL neavênd aici sineturile judecatilorce s'a urmat pentru accst fel de pricinT, ca sa le arete la judecatil, fijad la loeunde acum inteacésta vreme nu se p6te aduce, vede crt Logofetia pune temeiala nisee asedeménturT ce ati aretat jilluitoril, cate sunt Mente din vremea, faz-meriteT, in vreme de mitropolit pus de stapanire streinii, iar dupe ce s'a M'outpace, prin judecata cu Divan DO/1111'JSC s'a aneresit remaind i acele asedamk-urI aneresite, iar logofetia le primesce de bune si ntt p6te a se odihni, in vreme

ce osebit ca prin sineturT DomneseT sunt aneresite, dar indatii s'a si pus in ur-mare asedam6ntu1 pravileI ce s'a filcut cu sfat de obste, si ea sil ntt se prici-nuiasca pagaba mitropolieT cere ca de o cam data say gspurujil adeturiledupa pravila primktuluT i atunci de nu va avea sfanta mitropolie eu ce silstea impotriva acelor a5edatn6nturT, lesne este a li se hice despagubire de catrestapanire. Impotriva respunsera GherghiceniT, ea aceste asedamanturT ale lor le-ail avut din vechime, uniT in seris, altiT si nescrise de aii vindut rachitl si panecu slobodenie, cual si la claert ari avut tagma negutator6sert asedilm6ntul si dinceT vechi orasanT usurintrt, iar acoT 31 de lude carT dobandisera din vremeaDomnuluT Havroghene, privilegia, nu numat la ce le-l-alte, ci i la dijmurT a nuda nimie, acola s'a stricat, iar vAndarea rachiuluT si a claceT pana In vremeaRusilor cand intrase arendas Manuc i i-ail oprit en totul si de la rachiii si dela brutarie si atuncl a venit la sfanta mitropolie de da t asedam6nturilece le ail, iar la coi 50 de lude le-ail lasat numal" aseda,m6ntul clileeT nesuperatvare s'a pazit in t6ta vremea pana a-mm st cer asemenea s'a se pazéscri si deaeum inainte; iar judecatile ail fost una a amenilor muncitorT pentru asuprireace lo facea la dijma f6nulul i a porumbultiT, iar alta a fost a orasanilor, candart cerut mosia va ar ti a lor; s'a infrebat dar do a fost i eT in jutlecata aceett?

8O8 V. A. utitctlIÀ


mult mat vechiCt §i s'aCt cautat sub mai multe domnif anteri6re. Ot,cdrmuirea cercetéza tòte sineturtle Gherghitenilor §i dà dreptatepänului moOef, dupä pravila pämttintulul.

rëspunserì c ail fost, pentru cì ce1-1-altY oräsanT carI s'a pornit ca pArti i-artluat in silnicie, jicènd eh' de ntt vor fi cu eT impreunil, le drtrirnä caseleizgonesce si de nevole ail venit, dar n'ail niel un dovagéldc, ad el °rail odihnitTpe a5ediimentol ce ave.li Cu mitropolia ; cunt si dupä judecatil iartisT n'art fostsup6raff indatI, ci maY pe urmil cu incetul all inceput a'l supra. In potrivilvechilul mitropolieT ar6t4 un zapis al prea sfintieT sale mitropolitulttTcu. let 1820, prin care vinde arenda mosieT la arendasT si nu se vèqu pomenindnimic de ase(lantenturile acestor jilluitorT, ci numaT de rinduiala arencliT, c vindevenitul ca caute dupì pravila pilmentuluT, i temeiul pricinei fiind cL sil sovap hotiiririle domnescI de sunt aneresite aceste asecirtmCintarI sail n(1, am pusde s'ati autat in condicile DivanaluY si se gilsiril acestea, ins6 :

1816, Fevruar 11. Anafora a Dumnelor velitilor boorT and s'atl jade-cat locuitoriT de pe mosia GherghiteI cu Ilristodor Clucerul za aria vechilulmitropolieT i cu Gheorghe Iconomul unul din epistatil mosieT, facend pâr 111-

cuitoriT, c de trei atil de can(' este numitul Gheorghe Epistat niipiístuitla dijma porumbuluT i la ft.,in si la rinduittla elüeei, pentru care clac 30 deemenT all avut obiceirt s dea ate talen l 1 pe an si 19 case ate parale 60,iar epistatiT le cer ate 12 ()Ho, §i se giisesce ca cale de care dumnelor boeriTst mergti judecsétor la fata locului i pentru poramb si fen ca carte de blfistemsO cerceteze, si de se va gäsi luat mat Inuit deck patru banite de porumbgriiunte cu banita de oca 22 la un pogon, sil le intóra inapol i la ftln, la eel'ce art eurriturl §i liveql din 5 copie una, precum ail dat si mal nainte, iarstrelniI suditT, eel ce n'ail curilturI dart tlijra dupil zapisul de invo-ialui ail cu epistatiT, i ceea ce se va giísi luat mat* mult sil le implinésajudectitorul, iar pentru claert, dupii pravila piimentuluT sunt datorT s fug. cdte12 gile pe an, si ne-avênd vre-un aseqiiniênt in scris la ratnile lor dela stOpdnul mosieT, off a da haul' pentru clacO, sail a clticui tnal putine ()He, ailguisit ca cale ca sil faca ate 12 t)ile pe an, cum si vin i racial sO se vent;15al sfintel mitropoliT pentru care all i crtrtT domnescl de la reposatulAlexandrul Vodil Ipsilant, i de la ri5posatul Alihairt Vodil Sutul si de la Apo-satul Alexandru Veda Moruz, prin care indatorezA pe locuitori dupO pravilapäimIntuld la clacií, la dijmrt si la vemptrea vinulta si a rachittle, dupä caresi dunmelor qic sä.' se urmeze, iar pentru intpotrivirea CO cu zurbalfic ail aretat16cuitoril asupra epistatulut icênd epistatul crt impotrivitor ati fost un llumitruBrutarol i Ionitil Gittrea i Cdrstian Cojocarul si Nedelea, pentru accstia rin-duesce a se cerceta i sa insciinteze, ca fiind vinovaff sà" se pedepséscii.

Cercetarea documentelor se Men cäutându-se in condicele dom-nesci de la Divan, cäcï, cu bunä sémä, pärtile impricinate refuzara

1816, Marta 3. Tlotarire Cu Divan a MarieT sale Ión -Pala Caragea, uncleasemenea pârá Eland, cat pentru (Nina porurubuluI orinduesce a se face cer-cetare dupe Anafora, cu adaos ca de se a dovedi ca nu le ja dijma la vremeaculesuluT, ci o ja primrtvara, sa le plititóscil si scaOméntul, iar pentru dijmafenulul ati is epistatul, ca la 11 6menT ail dat o livede a mitropolieT cu zapisa da din treI copitT una, iar de la eel l'altT ldeuitorY ja din cinci copitT unadupri, tocm6la ce ail s cos6sca; rinduesce si pentru ac6sta a se cerceta cuMilstein iaräsI dupa Anafora i de se va grtsi zapisul adev'érat a celor 11 6menT,se va urma dupii zapis, iar si earl' nu vor fi iscalitY in za,pis, sil lesocotésca, din cind copitI una, afara din .cel ce se vor dovedi ell a avut cu-raturile lor facute cu tarnacopul cu scoter° de radiloinT, ca acoja sil dea din10 copiti una, iar pentru claca, rie vreme ce n'ail a,ser,liimant do alta tocin6lit,sá clacuiasca cate 12 cile, cum i pentru °I care le tin statornice pe mosie, eelce va avea de la 10 in sus sii dea cate un miel i ciao talen T unul, ca i ceTce aii turme i dad nunfaT pentru rataciune (iar pentru stupT este loe hisatIn hotarire, Irma in pravila Doug, se rinduesce ca sa dea stapanuluT mosielpentru fies-care stup treT Pentru lemne de foe de trebuinta caselor lorail gis epistatul ca le dá din padure sloboda, lar el ad tiliat si din cea popritil;rinduesee a se cerceta i pricina padureT si a galceveT si sil insciinteze, irvirujarea vinuluT si a rachiuluT este !lima a stapanuluí mosioI

1816 Marte 27. Anafora a dumnelor velitilor boerI, cand s'ail judecatoraseniI din G'herghita ca Pitarul Ion vechilul sfinteT rnitropoliT, si cereati era-seniï a tua mcsia cu cuv6nt ea, este a lor, unde ditpa cercetarile ce s'at.i fostfacut dovedit, ca mosia ail fost domaiscrt pana in apa PralloveT si Apo-satul tefftn Vodd Racovitii ail inchinat'o i all dato pe séma, mitropolieT, casii ja tot venitul din orT co i claca, cum si din vin i rachid sii nu ailfa yoba vinde nimenf, care ail intarit'o i aitT lurninatT DomnI, iar in vremea r6-posatitlui Domn Mavroghene and mitropolitul Grigorie, carte la 31 6menT, cucuvimt cii sunt vechT oriísenT ai GherghiteT, ca sii fie apCratT de tóte adeturilemosieT, sa viThdrt i vin i rachiii; apoi in stapanirea neintilor, duprt aceea ail gasitcu cale ca sit fie totl supusT la ttíte obiceinrile pilin6ntulul cum s'ad indatoratsi 16cuitoriT din satele dupa acésta mosie prin judecata de maT sus, si niel&Anil, brutal-H. scaline do carne si alto alisverisurl ce sunt drepte folosurf alestäpanulul mosieT, dupa obirciul painCntuluT ce se urinóza si la alto mosiimonastiresd, sit nu fi volnicI, niel jaluitoriT, niel alt nimenT a face, far' de ase Invoi en Mitropolia.

1816, Iulie 6. Hotiírire ca Divan a Mariei sale doinnului Ion Iroda Ca-rag, a, prin caro intarosce Anaforaua diunnélor volitilor bowl' i hotar6sce, ca

310 V. A. URECHIÀ


de a produce ele 'únele, acte care putéii sä le contra4ica afirmdrile§i pretentiunile, in loc de a le sprijini.

sfinta rnitropolie dupll sineturile ce are sa tie i sa stapanésca, mosia Gherghitaen pace si ne supëratil de catre jilluitorI i toti atti: se afla locuitorl pe acéstamosie, macar ved de ce bréslil va fi, sil tie cu totiT la adetnrile mosiel duptiobiceiul ;pamèntulut, indatorindu'l ca sa plab5sca cheltuiala aceI judecatl ceva fi facut Mitropolia.

1816 Noenabre 7. Anafora a Logofetier ceI marY a térel de sus, facutaIn tirata la jaiba a 7 brutarI, ce sunt locuitorT pe mosia Gherghita, cand s'aharaat tre'l dinteinsii anurne Nittil sin Radul i Durnitrul sin Roman i Petresin Sandul vechilI si celor-l-altl patru anume Vasile sin Ionitrt Macelarul,MogiIrdiel Armeanttl, Potre Armeanul si Petre sin Sandul i jaiba lor fiind casa fie slobodt a lucra 'Arte ca mal nainte, a se putea chivernisi, s'ail arkatatuncI i prea sfintieT sale parinteluI rnitropolitul jaiba lor, i ati dat rtispuns,ca jaluitoriT sunt unil din coi' ce ati fost impotrivitorT la stapanirea mosieIs'al"' botara ca Mitropolia sll stapanésca mosia ca tóte dreptatile ce se envinest4plinuluI mosieY, din care dreptatI fiind una si vèndarea de prtne, ail rinduita se face alisveris pe sema sfinteT mitropoliT, iar col' ce vor voi a lucra bru-tarie sil mérga sa se invoésca ca sfttnta mitropolie i n'ail primit'o aceT jillui-torT, (parid ea n'art venit si se asede si sil' se tocmésea en Mitropolia, cafaca" obiceiti noil, ci ;al cenit ca orY sil aiba slobodenie; sail s'a li se platòscilacareturile si casele si se vor muta intealta parte; la care ()ice Logofetiadupa hotarirea domn6scil ce s'ail facut ett Divan, Mitropolia fiind stapilna petole dreptiltile ce se envine untni stapAn de mosie i dupa obiceiul pam6ntuluYi dupii pravilniceasca condica av6nd dreptate, gasesce cu cale, ca orl srt se asedecu mitropolia a lua slobodenie de a tinea brutariT, salí s so popr6seiti.

1816 Noembre 18. Prin intarirea ce da M'aria sa It5n Voda Caragea, cade mi vor fi avènd li5cuitoriï vre-un deosebit asedamtTht in scris de la sfil,ntaMitropolie pentru a face ast-fel de alisverisuri: si de nu se vor aseda, de a"oleainainte s'a fie popritl cut totul, fiind acest folos numaT al stapAnuluT mosieT.

Deci dintr'aceste judecilf1 v6Ondu-se ca noma! pentru 31 de ömen1 carilua,sera sinet in vremea Aposattiltil Domn Mavroghene sui fie ap6rall" de Medajdiile, sil v6m-jit si virt si lucida, acola indata s'ail aneresit precutu i prinbotarirea domn6scil se coprinde eil s'ati luat de la minile lor, iar de F i ne t uri leacestor juiluitorl nii o pomenire nn se vede, dar in urma judecrttilor Divanu-luY domnesc la Anaforaua ce all facut Logofetia pentru brutal: aretand crt i eiail fost una.' din col. ce {la fost impotrivitorT ca sil ja mosia mitropolier si top'.de obste s'art indatorat la pravila painêntuluT, de aceea n'ati primit judecatacererea lor a le da slobodenie ìt lucreze pâne cu cuv¿Int de obiceiti, nev6-d6nda-se atunci aveTéménturile, elícI nu sunt pomenite, ei q-arat indatorat sí

312 V. A. IMECHIÄ

Actele cerute cele mai vechl abia incep cu. anii 1810.

mérgA s'A se asede ca mitropolia si la intArirea domnéscA ce (IA la aceeasI Ana-fora hotAresce, di de nu vor avea vre-un deosebit asedAmént in seris de lasfanta mitropolie sail nu vor face asedArant notl, s'A fie popritT ; iar pentruprovlima ce dice vehilul mitropolieT, cA nu s'ar fi prizit aceste asedAménturIcer6ndui-se dovadä, räspunse cA dovadA póte gAsi pentru doI anI dinainteare'svrAtireT, iar mal dinainte nu sole; am cerut i noT de la jAluitorT aeeleasedämMturT si le fe'c,lum intocmaI precum sunt arkate in Anaforaua Dumné-luT fratelul. vel Logofét, a cArora coprindere mat pe larg cu numele lor se tre-cura in perilipsis maI jos, din care se v'édu. &A nu sunt numaT de la mitropo-litul Ignatie, ci pe treT ómenT se v6dii aedi5mentul mal" vechiti din vremeaprea sfintieI sale proin mitropolitul Dositeitl i diserii cii maT sunt si la altiTasemenea si de cele dinainte si do cele din urmA. Drept aceea Anaforauaacésta a 1111)21161a frateluY ve! Logorét fiind cti bung' orinduialA si urmilt6repravileT, asemenea si cum sa se urmeze, adee4 pana cand va aduce alte sine-turT sfanta mitropolie ea s'A aneriseascA asedrunenturile ce se aflA in scris lamanile löcuitorilor, iar ceY-1-altl top' de obste sA fie supusT la dreptiitile stApa-mild movie"' dupil pravila pAméntuluT. 1822, Naiti 10.

Mihalache Nanu, Constantin Negre, Grigorie Roma nitis.

Sineturile ce art tdrgovetii ot Gherghita sud Ilfov.

1810 Junio 19. Sinet iscrtlit de Nicodim protosingheiul Mitropolieï, adeveritin dos de réposatul biv vel Logofk loan Cománénul, ce era ispravnic, la manaluT Mogardid Arménul i Voicu BAcanul i NegoitA BAcanul, dandu-li-se vole avinde rachiu la prAvAliile lor, dar s'A priméscil fies-eare pe an cate 5 vedrerachiti de. al mitropolieT, orl de drojdil, sail de tescovinii, vadra pe talen l banY90 si baniI dea la mitropolie si ei sii'ssf vèndA ofi ce rachiii vor vrea, iarnetiindu-se de ased6m6nt sA nu fie volnicT a vinde rachiti.

1810, Iulie 24. Sinet iscillit de Anatolie iconomul, cit pecetea sfinteI mi-tropoliI, adeverit ca iseAlitura mitropolituluI Ignat'e si trecut in condica mitro-poliel, la mana luT Nitul sin Dedul pentru bAcAnia cu magazia eI sit dea pean la iconomia mitropoliei eke talen i 5 siSil véndA i cate 5 vedre rachiti petot anal de al mosieT prost, de tescovinA, sail de drojdiï, sail de prune siplatéseä, vadra pe talen ): 4 si parale 20 socotindu-se si pAzind asedAiantul s'A's1stApanéscA binaua en pace el si copiiT luT, inr cand va rèmanea rknAsitA sA'sirAdice lemnele binaleT si sil mérgä' undo va sci, sail cand va vinde la altul s'Adea de scire MitropolieT.

1810 InliP 24. Sinet asemenea la mana ui Irmitii al ZmécleY pentrn


pranI, Clack TiganT, SérbI. In 1821 §i 1822 nici o schimbare in si-tuatiunea teranului nu afl'am. La Maiii 31 anul 1822, dupa reclama-tiunea adresata de satenil din Därd§teni catre Ahmet-Pa§a, acestaporunca entre boerii otcarmuitorl at Ore!:

Iragi .Ahmet Paso.

Durnnév6stra boerila OtcarmuitorI at Orel, poruncin] ea jaluitorii sa fieurma'orT dupä pravila pamêntula, insa claca de 12 rjile sa o faca In lucru iarnu in ban", cum si pentru canal de lemne, sá dea iar nu banl, asemenea si o

ca plugul sá fuá, dandu-li-se si islazurl care le-aa avut pentru vitele lorcu acest chip sa urmatI odilmind pe jäluitoff a nu se mai jalui,-1822 Marti 31.

Cod. XCVI, pag. U80.

Otcarmuirea Valuliioi comunica porunca ao6sta a Pas,ei in terrneniiurmatori

cania ca magazia el cur chirie talen " 5 pe an i ca coprindere ca si cola laltdin sus il acestuia.

1810 Hie 21. Sinet asemenea la t6te la mama Dinula Bacanul pentrubiticania ca magazia eï, cu. talerT 5 pe an.

1810 Iulie 24. Sinet intru t6te la mana lui Dumitracho sin Ivan pentrubacania cu magazia eï.

1810 Iulie 24. Sinet asernenea intru t6te la mana lui I6n sin Voicupentru bacania cu. magazia

1810 Iulie 21. Sinetul la Anatolie ea pecetea mitropolieT,adeverit de mi-tropolital, trecut in conclica mitropoliel, dat la maim la Potre Dogaru pentrubiticania si brutaria ce are a da cu chino cate talerT 5 pe an, si brutitiria co facea da chirie cato talent 500, insiti do buna vole ca magazia el taleri cinci si debrutärie talent 5 si stti vènda si 5 vedre de rachiä prost pe an de al mosieisocotindu-se vadra pe talen l 4 banT 60; sa stapanésca el si copiil luï.

1810 Iulie 24. Sinetul la Anatolie iconomul mitropoliei eu pecetea mitro-polieT, adeverit de rnitropolitul, trocut in condica iar la mana luï MogradicY, celnumit si dintaia pentru blicania i brutaria ce ire en chirie cato talen T 10 pean, Ursa de bacanie taleri 5 si tot asemPnea cele-1 alte, iar pentru casa sa sa nurfmai Ora deosebita claca.

Numele color ce dic cui iT seal eu sinetuff ca ale lor, care nu se atla aicT:Ionitä ruacelarul ca rachierie si bratarie, tot asemenea.Nicola9 sin Sandul ca brutarie, tot asemenea.Nicola3 Nazalu ca pravalia si magazia tot asa,.Dimitrie Barbiera insa copiiT lui, cu brutaric si tot asa.&roe Postelnicelul, cu pnitivalie, tot asa

De la Otuirmuirea ValuAi el

llupg porunca LumingtieI sale Papi ce impotrivá se aratil, cum [di sg ur-mete jitluitorti ea plata cliticeT in lucra iar nu in bant cum i 'amuele sil ledea in naturii iqiva plugulut sg o faca, i islazurile care din veellime ail avutsg li se dea, dicem i noI ca dupä porunca Lumingtiel sale Pasa, intocniaí f,11se facg armare. 1822, Iunie 1.

La ocasiunea altel reclamatiunf a unor säteni din Ogräzeni, Ba-14oeni, Malu Spart, Crivina §i Tigania din Vla.sca in proces cunastirea Otcarmnirea Valahiei da o alta liolarire prin.care täranil sunt obligati a face cele 1.2 dile de daca §i pentru treciita le pläti acele dile in bani cate un taler pe di. 3)

Un alt proces a urinat intre locuitorii din satul

1) De la Otceirrnuirta Valahiel

Ascultandu-se de &Are Oteärmuire acéstil Anaforiti a judeeätil depertamen-tuluT de opt de prigonirea ce aii 16cuitoriI din cina sate: OgrezenitMala Spart, Crivina iTigAnia ot sud Vlasca ca cuviosul egumen al llänästirel

chir Dionisie,pentru pricina alce]: care eer de a nu o face la 110-niistire dupiti orinduiala pravileI painêntulni, ci dupg cum da mal inainte; asupraciirora pravilt 4e vreme ce prin judecata departamentuluT n'ail dovedit acestYI6cuitort cg ati vre un asedgmkt in seris maT din nainte de la monastire,nu putem isterisi maastirea de dreptul ei, nurnaT dupil multele strigitirI caresunt obicinuitI de le fac tot-d'auna; ci Anaforwia ac6stg.a depertamentulnI tiindintocmitg dupg orinduiala pravilet o intiírim spre asT avea orinduiala, ei, iarcuvêntul de piísttialä, ca sg respundg adeturile pilmêntuluI en 6resl-care lude-letnicire, acésta fiind niusaadea a judeciltit poruncim i noT ca asa sg se urtneze,adecg siti o dea pe jumaate in soroc de dou'é lunï, lar jumetate pestoalte doub' lunt iar diva de plug si car de lemne ati srel dea in naturg,iar dacade un va avea stilpfinul mosieI de lucra ca sa le dea sil Increze, sg plgt6scil acem12 dile ale clgeit ce le orinduesce pravila, diva Po taler unid. dupe musaadéttajudecátiI ce li se face printeac6stg Anafora, la sorocul acela ce se aratii, iar cele-1-alte dijmurY ale mosiet ail sg le respundil dupa pravila pätuòntultit care suntindotorat'i 16cuitorii OriT de obste, iar nu numaY el' si de se vor mai indrásn'asupra stgpanirei prin jillbT cu acest fel de nedrepte cerert sg scio eg nu vorfi ascult41.-1822, Martie 11.

Grigorie Ghica, Barbu Micareseu, Ilfiholache Manu, ConRtantin Negriea,Cod. 101, filo 210.

314 V. A. URECHIA

!STOMA ROMANILOR 315

gurenii Cu Mitropolia pentru clac, care se reduce la 6 4i1e prin tnvo-ialâ acele 6 dile sd fie intrebuin late la casä. ')

1) La prigonirea ce art avut lOcuitoriT din satul Gherghita UngurenT cu is-pravnicif sfinteT mitropolii pentru claca i dijma mosieI, din luminatO porunca Mrt-rieI sale luI Vodä orInduindu se dumnòluI Clucerul loan ComAneanul Ispravnic otsud Ilfov i viind In fata loculd cu. mumbasir (dacha d-/uI Gligore II Ciubucciti,(NO cercetarea ce s'ail facut, unde fiind i ell fatA, orInduit vechil din partcaofinteï mitropoliI, ail eautat eI cu rugAciune ca pentru acele 6 dile ce sunt leg*a c/kui pe varA s'a li se impartòsca,adecrt dou6 dile s lucreze cu ct5sa, douZidile sì lucreze la strinsul fÉlnulta i dou6 íi1e s'a lucreze off la vie In deal,socotindu-se numaI diva co va lucra iar nu si ducerea i venirea, orI la alt lucrual easel, undo va avea trebuinta vara, iar nu tamna sail iarna; asijderea i pentrudijma f6nuluI fOcéndu'sI copitile do o potrivA, sil aibrt a da din 6 copitt una,care cerero a lor primindu-se de care mitropolie prin mine, li se dil acbsta ade-verinth' spre sciintA, iar cand nu se vor linea nicI de acest ased'amént de actumatuncI sä. aibrt Sfinta mitropolie a'f apuca si Cu mumbasir s Implin6sc4 tate aceste6 dile numaI la cósa dupa asedAméntul lor cel vechig, iar de la cele-l-aite senfa-niituff i avaeturI s fah* a si le Lima fitede impotrivire. DecI spre sciintaacestuI asedrunênt care s'ail ìntilrit í cu iscalitura Dumn6luI CluceruluI Isprav-nic se dä la mana lor spre urmare intocruaT.

Nicorlim protosinghelul ,Sud Ilfov.

(od. 10f, fila 121.

Fat4 aflandu-se Inaintea n6stra amhdou6pilrile, duprt cercetarea ce li s'ailfa ut, acest asedilmènt de invoire ce ail facia Intro dash' cu sfinta mitropolieiprima fiind, pentru a li se prtzi intoctnaI nestrilmutat sntii IntOrit zapisulcu a n6strii

ldn Comhndnul.De la Otca'rmuirea Valahiei

Dupg cererea co prin jalbul ail fuleut RicuitoriT Ungurera, atat birniciT pa-rantuluI cat si strginT, ca sri li se adeveroze copie dupii asedilmêntur lor ce aticu sfinta mitropolie, cad cel adev'érat din vechitura so aflA slab si cam rupt, find-cut hotgrirea OtcarmuireY ce s'ati dat a se prtzi asedilmênturile lor ce suntfacute inaintea pravileI, care si pravila le intilrosce a se pazi fiind unul i acesta

cetit a^6sfa copio cu cel adeviirat zapis, ce se atra In manile lor i fiindIntocrnai 'I am adeverit cu iscutliturile, ca aib'a credinta i paza. 18221Iulie 6.

Mihalaehe Hanu vel Logopt, Romanitis.ducanu Serdar.

316 V. A. URECHIA

Un proces interesant a urmat in 1822 'nitre Stoinicul Fotinohicuitorii din satul *otänga (DAmbovita). Acevti lOcuitori movnenI vi-adfost vindut movia 5i ad prima s mire In situatiunea de clacavl 1); caatar" el cer alba livedile de fin vi de pornf Toditos." Cu dijmä, dar

1) De la Oteeirmuirea Valahieä

La acesta Anaforä a judecAtel depertarnentulul de opt, nerm'aind odihnitDumnélul Stolnicu Ioan Fotino, DumnéluT. vel Hatman infiltisat inaintean6stra cu Negoita sin Ioan i Dinul sin Badea vcchill altor lude 30 locuitori otsatul §otanga sud Dambovita, dicênd Stolnicul, ca in zapisul rêseumpäräril salepentru sf6ra de mosie pe stinjenT 478 ce ati fost a lor si o vadu-se Cioranultaapel ati luat'o DumnéluI cu protimisis, nu serie ca locutoriT acestia sill aibälivedile de fên si de pomY roditorT cu dijrna, ci veindarea lor atl fost ca totul,adea 0m-ente' cu livedile i cu cele ce sunt pe mosie; iar locuitoril impotrivilrêspunserä, c fiind si el mosnenI cu parte inteacéstä sf6ril de stinjinI 478 din-preunä ca Antiohie i Radul i Stanciul, ceT ce ati osebita adeverintä de laIonita Cioranul cu apaare ca sä nu dea dijmä pentru cäminurile lor, dar eicu véndarea ce ati Meneo CioranuluI prin osebit zapisul lor, afarä' din aceaadeverintä se cunosc ch. din mosnenT s'ail facut clacasY si dijmasi si precumtotI cläcasil nu se scot din livedI si curäturl and trece o mosie de la unstäpan la altul, qic ca asa nu se cade a fi secos): si el din cuprinsurile lor, cifies-care ca dijmurl din t6te s'AV tie livedile i locurile, cu Oto a si chiarinteacea adeverintä ce o dä Cioranul la acei treT el sciu ca se serie cLl sii-tenil urmeze datoria rêspundereI lor (lupa' obiceiul i color-l-alto mosiT ;dupa a anda coprindere pote a se da intelegere fies-arttia drept judeator,vêndarea fost ca din mosn9nI s'a fie clacasT i dijinasT, care acéstil a lorcerero 4ie Cii intelegèndu-o i judecata Logofetiel otl6t 1818, pe care ECO inta'-rit'o i Dotnnia sa Ioan Vodä Caragea, cii cu drept cuvènt o fac, /i s'ail dat sihotärtre la natinT porancit6re atre dumnélor IspravniciT judetuluT, ca despreo parte fènul i rodul livedilor s'a se pue la rnanä streinä i Sto'nicul Fotinode nu va fi urmiltor zapisuluT ce ail dat ei CioranuluT Sil aibti asi primi baniT

dumnéluI Stolnicul Fotino nu numaY ca nu ati dat supunere la acbstä dom-nésca poruna, ci impotrivä le-ati luat curAturile i pometurile si le ati dat al-tora in banT, asupra arora arétärl fäcênd si noi chibzuirea dreptritil"; am cerutde la stolnicu. Fotino zapisul vêndärel acestor stanjinT 478, ca sä'l vedem cu.-prinderea i dise cii nu'l are, fiind pus amanet la un sciut obras, cerênd a avea

dela nol sorocul ce i s'ati dat de cgtre judecata depertamentuluT ca invreme de dile 30 s'al aducä.

DecI cât pentru sozTul zapisulul primita fiindu-ne i noua cuerea Stol-

cump6rätorul refu7A, clic6nk-1 eh ei ai vindut tot pä mêntul si vreasä-1 recun6scA de säteni clacasi. Judecata este veche, de sub IonV9dä Caragea. Fotino e obligat sä lase bietilor deposedatl curäturilepometurile, lucru la care d'ensul nu se supune, dar la 30 Iunie1822 OtcArmuirea dä drept tèranilor säcoséscä curäturile, iar finulrèmänä in deposit pânä la terminarea procesului.

Locuitorii din satul Cíineniï plaiul LovisteT se pluesc PaseY, cäprin mijiò .e de silnicie si de inselAciunt fostul Domn Meca Sutu le-ati luat mosia, pe numele Dòmnei sale Eurrosina. Acum mosia estesciSsA in vincjare i at) cumpérat'o Teodosie Vrana. Locuitorii cerdreptul de protimisis si acest drept li este recunoscut de OtArcrnu-irea

niculuT i s'ail dat sorocul cel cerut, lar pentru venitul livecjilor sa se faca ur-mare do catre dumnélor IspravniciT judetuluT precum judecata departamentuluro gasesce ca cale, far pentru curaturile de f6n care se vor dovedi iari princereetarea damnélor Ispravnicilor, cil ail fost drapte ale Ior, poruncim cale cosésca locuitoriT ca un lucru dat i hotarIt i prin porunc5 domnésca sisil stea fênul depoziton pilna va aduce Stolnicul Fotino zapisul si atuncT vorda locuitoriI dijma si va lua fénul cela-l-alt In trebuinta vitelor lor. 1822,Iunie 30.

Mihalache Manu, Constantin Negrea, Scarlat Grrtrlifteanu.

11 De la Otdirmuirea Falahie'l catre chir Teorlosie Vrana.

L'acuitoriT ot satul CainenT ot plaiul LovisteT dintr'acel judet, prin jaibace ail dat ciltre Maria Sa Pasa, aratii ntijlóce de silniciT si de InselaciunT pentruvadarea mosiilor la Maria Sa Dcímna Igfrosina a r6posatulul Domn Alecu Vod5Sutul i cil prin zapisul lor n'ar fi dat i satul coprinsul luT, al doilea aratilca te-al ivit Dumnúta cumpilrator si ca le ei i vatra satuluI ce nu este v(Indutacerénd protimisis, si de Maria Sa Pasa ni se poruncesce, ca cercetand jaiba sichibzuind plangerea lor sa's1' afle cuviinciósa Indestulare si s Indreptatl a nuse maï jalui, a carora jalbil ascultInd-o, cat penfru cele l-alte provlia4 nu putemsa punem tetneia 'Anil nu se va vedea zapisul lor si alte dovecjl, iar pentruportimisis co cer la cumpërilt6rea Dumitale avénd cuvat, iata se tramise siInsassf jaiba lor spre pliroforie ; ci dar scriem Damitale, orT sä. odihnescI pejaluitorT ca off ce mijloc veT sci, sail sil viT orI Thais! sail vechil plirecsusiosca t6te sineturile, rinduescI a veni, sa v juderatT, do care orT cum s'a'avom respuns al dumitale. 1822 Marti° 8.

Grillage Ghica, Barbu Viidirescu, Nihalache Manu, Constantin Negre.Cod 06 png

ISTORIA 110MINILOR 317

B18 v. A. URECHIX

Egumenul Monastirei CotrocenT reduce claca !a 8 çlile pentrulocuitoril din satele Budi§tenii §i Bulbucata din Muscel

Am veGut in volumele din urmä la ce ocasiunl colonisatSèrbl i BulgarI prin judetele dunarene ale rel' rumânescl. A cum Sera-sehierul turcesc hot5resce, ca sä se int6rc5 peste Duntire asemeneacoloni§tT. Ac6stä hotärlre nu putea s4 convinä boierimeY, care perdeavenitul de la löcuitorI ace§tia de prin satele lor. De acea OtcArmu!rease gräbesce a reclama in 9 August 1822 revocarea ordinului, In modulurmator :

Cu prea plecattil nostru arzmagzar facem araure Ing.ltialeI tale, ca dupainsciintarile ce ne-ail venit de la IspravniciI unor judete, ni se face cunoscutca ea prea 'Malta porunca Marie): tale se ridica din satele juietelorintregi de Se'rb i se trec peste Dunttre, care acele familiI se afla cu hIcuintaaid in panAntul tërel de cate 30 si 40 de anI, unele inch' si mal de mutt, sica acbstil ridicare s'ali dat in adev'ér o mare turburare si spaima tuturor locui-torilor, 14indu-se spaima mal in tot coprinsul tëraI, nefiind la putit4a nóstra

I) De la Otcdrinuirea Valahiel.

La acesta alaturata Anaf ora a judecater depertamentuld de opt, ner'ëmaindodihnitI 15cuitoriT din satul BudistenI si Bulbuc,ata din sud Diuseel, Dumn6luIvel Hatman al Divanulul i ail infatisat inaintea n6stra ca insusl caviosul ecsarhal stintei mb"nastifi CotrocenI chir Procopie, cerènd ca, sii nu fie silitl a face mal"mult de cat 8 c)ile clacil pe an si cand nu va avea de kern platésca (PiaPo parale 20, iar de card de lemne si do plug sa fie ertatI, aflandu-se 6menIscapatati, iar ecsarhul impotriva le-ail respuns, cil de a le face usurare si mu-saadea din cele ce sunt orindulte si canonisite in pravila a da un 16cititor stapanuluTmosid nu se impotrivesce, dar MA' s'a mérga ciltre sinesI ca rugaciune, iarnu '1 traga prin DivanurI si judeciltI; asupra carora provlimI li s'ail dat locui-tori/or sil înelóguí, ca Otcarmuirea si Lurninatia sa Paya nu numaI ca nu stricapravila i obiceiul pamêntuluI, ci Inca maI v6rtos le intaresce, pe carI il hotartinsi 'I osandim, ca intocmai dupa ac6sta anafora a judecateI sa fie urrnatorI, atatpentru obiceiul pravileI, cat i pentru Aspunderea celor in naturil sil le dea curepaos, pentru cad ail patimit si el in rezvratirea anuluT trecut, care acésta sao eun6sca ca un har si musaadea de la judecata si numaï acuni pentru destoinicelecuvinte ce cjic Dumnaor boerii judec'étori, iar nu pentru tot-d6una, fiind-ca'pravila are asT avea intru t6te i cu totY fiiri osebire puterea urmarea sa.1822, Iulie 3.

Miltalache llana, Constantin Nerea, &aria Grtedist nu.Cod. 1.01, Ala 117 v.

ISTORIA ROMANILOft 819

a o astarnpara afiandu-se locuitorI ingrijatl. No1 prea plecatele M'aria tale slugIavêndu-te pe Inilltimea ta ca un doritor pärinte si al nostru si al patria: nóstre

sciind c acéstä Ora, chelerul prea puterniceI i brilnitóreI nóstre imOrätiT,este incredintatä sub umbrirea i adiipostirea InältimeI tale, de ande se ast6prätótrt mantuirea i buna stare credincióselor raele, dupii neapèrata datoriecu túrá Indräzneala la multa milostivire a InaltimeI tale si ca genuche plecateferbinte ne rugItn, s'a ne rilversI si acum fireasca milostivire, iconornisindu-sede Catre inalta Intelepciunea AliirieT Talo potolirea ridieäreI familielor sirbT, eav'6d6nd tot norodul st se bucure dobandinduisT mangiterea i ast6mp6rarea lorca uniste de vreme ce totI supusiI prea puterniceI Imp"érätiI, dupä Dumnerjetinumaï la mita MilrieI Tale avem t6tä nä'dejdea. 1802, August 9.

Gherasim Buz, Barbu V'etceirescu, Dumitrafcu Racovitit, Constantin Bet-lAceana, lifihalache Maitu, lortlache Golescu, Scarlat Grtiditeanu, Nestor)Scarlat l'ilipescu. (cu pece).

Cod. 98 ¡mg. 374.

Tiganii continud a avea sárta cunoscutd. Tiganii aurarl reclamarála Pasa Ni sunt Còrte asupritl i järuiti de zapcif armAsese. Din or-dinul Paso la 18 Iunie 1822, se scrie lui vel Armas :

De la Otcarmuirea Valahiel.

Cinstite Dumn6ta vel Armase, fiind csá ac6stä jalbA a tiganilor aurarl nis'aii trämis de eätre Luminatia sa Pasa i cu poruncil, ca regresit sí-1 odihnitTa nu se mal jillui, crtc1 pentru acest fel de pricinI i alto multe AMdat de al tiganI i s'el trilmis de Otcarmuire la Durnn6ta a se odihni, dar severle cii niel o Indreptaro nu li fitcut ci impotrivä a cercat suOrrtrI, deaceea, atat din poruncaLuminatieI sale PaseT, cat si din partea Otcarmuiref scriemDumitale, ca nu nurna,I sup6ra,re peste intocmitul catastili al VistierieT ce s'aildat la Armäsie sit nu li se faca jähritorilor aurarT, ci ineä si pe aceI zapcil ar-mitsesci aduc6ndu-1 ;vid i cercetandu-T Dumnóta dc se vor do vedi Intriacestfel de urinärl, nu numaI sil se lipséscil din slujbil, ci inca sä-1 puneff a int6rceinapoi i ceea ce vor fi luat riári cu catahrisis i sii se si pedeps6seä spre pillasi altera. 1822 Iunie 18.

Constataba Negre, Romanitis.Cod. 96, png. 288.

CAP. XVI.

pra rnmanéseil sub Caimaeamia ial Grigore Ghiea vodri.

Dupil ce am vddiit, intemeiatf pe documente inedite, care erastarea justitief, a finanteior, a edilitateI, a comertulul, industriel sibreslelor sub administrakiunea turco-romAn5, pAnd la numirea tul Gr.

320 V. A. URECHT1

Ghica Vodd, in acest capitol aducem documente iarInt inedite asupraadministratiunii in tòte directiunele, a trel rumanescI, de la infiinta-rea CälmäcrimieI noulul Domn pAnii la sosirea tul In Bucuresci.

Amintim ca, dupà revolutiunea lul Tudor Ora fu administratilprecum vèduräm, de Boerii Otcdrmuitori, sub prepdinta unut Pag.Acestora succedd a§a disa «OtcArrnuirea Valahiein. Vineri la 7 Iulie,1822, Otcarniuirea primi veste de nona Domnie a luì Gr. Ghica, prinanume firman al Portef in cuprinderea urmAt6re:

Tameicirea prea inaltulut firman ce ati venit Tentru domnia María sale preanostru Domn Grigorie Dimitrie Ghica Voevod. 1822, Tulio 7.

Lauda a nemuluI Mesiei, coi ce ve aflatI In memlechctul ValahieT boerIaT DivanuluT, sporese5-se supunerea v6strA. Ajungend acestA Imperáteseil si Inaltiiporunca, sciut fie voue, ct izgonindu.se acum cu rnijlocul cel euviincioS cele demaT nainte pricinuite acatastasiT i resc6le In done ale nestre de bastintiriltescl locurl Valahia i Moldavia, cu ajutorul luT Dumneleil s'ati desertat i s'ailcuriltit aceste doue provintiT de scrirnavele stArvurT ale apostatilor, ea s5 se in-tórca linistirea i repaosul la nevinovatele raele ; sosit'ati rinda', ea s5 se orin-duiasell i s5 se pub Domn; dar fiind-cii ceT din ceta grecilor maT nainte DomnY,deosebit CiI aí fost coi întêiìí IndemnlitorT si stáptinT aT revolutieT si incá indr5.-znett de nelegiuirI si do vicleniI, In urm5 ati Indrrtznit de ati ftícut o multimede zulutuurT, i en dosirea lor alocurea ati aretat cu adeverat neeredinta lor, darboeril pámentenI, slugele mele tot-d'eauna pri vea a remtinea in puntal raghitiuluTsi al supunereT, din carT uniT in trecutele qile viind la impertitescul nostru pri-mera, ha mai lima ati aretat cea netäglluit5 credint5 si a nevinoviitiriT lor.De aceea numaT si muna): spre crescerea odihneT si a statornicieT locuitorilorsermanT raele, fost'ail Impèrlitesca nóstril voint5 a se orindui si a se alegoBonn dintr'acestI pliméntenT, dup5 cum i maT 'nainte all fost, i ast-fel acums'ati ditiruit cu indostulare i s'ail ortnduit din bogatele milI ImpertitescI Bonnal memlechetuluT YalahieT Grigorie Ghica, (al cáruia sHirsit sá fie eu bine) Intá,-rirea color maT intaiti din nemul MesieT ca unul ce este din coi cu ipolipsis Inoras boerT p5méntenT. DecT fiind-cri numitul Bonn, dupti cum urm6z5, plecandde aicT este 85 vie la Silistra spro asT pune In orinduial5 ecpaiaua sa, i ptingce va ajunge la local sed ca sil se pue in bunti orinduial5 i Otcarmuirea numitäterti i ca s se ocrot6sea' sermana raja si cu multe chipurT sui '0." arete fapteleneinvinofátireT si a sadacatuluT, s'ati orinduit si s'ail ase4at CaimaeamT domnescidin col ce sunt boerT pámentenT. veniff cu crensul In Tarigrad, intárirea nemu-luT MesieT Banul Barbu Tácä'reseu si Aga Miháit5 Filipescu (a clirora supuneresporése5-se) i pan5 ce va sosi numitiT CaimacamT In Bucurescï, deopotriv5 ertve sirguiti spre criutarea si Indreptarea celor trebuincióse slujbe si maslahaturt

tsl'ona noMANILott 521

ale memlechetulut Acésta chiar prin tacrir cerut de catre numitul Domn, cas'a se serie Malta imperatOca porunca catre va, de aceea si s'ail facut impe-ratesc firman al mea, ca s lucral i sil ve purtatT dupil cum s'art (jis i in-teadins s'ati scris i s'aa tramis acéstil imperlitéscil Malta' porunca. DecI panava sosi acilea coi' din partea Domnuld orinduitl CaimacamT, sì ve silitI i save sirguitI inteo naire, spre a cauta si a indrepta ca credinta cele de trebuintaslujbe dupa obiceiul ce este si s'a savirsitl cea maI trebuinci6sa slujba a ocrotireI saracilor si a neputincióselor raele, si sa punetY in bunit orinduiala mas-lahaturile memlechetuluT, sirguindu-ve pentru odihna i repaosul Fgracilor i ocro-tirea lor de nedreptati i jabirT, pentra acésta s'ail seris alest imperatescinalt firman, prin care poruncim, ca cum va ajunge sa ve purtatT dupa cum vi

dis, i sa lucratl dupa netag5duitele somne ale supunereI acestuI in scrisimperatesc inalt firman ce cere dupa datorie supunere i ca total sil ve de-pgrtatl de cele impotriva, ma sit IntelegetI si la sfintele n6stre Femne sil fitlsupusT. S'art scris la sfêrsitul luneT Seval in anal 1237.

Cod. 98, pag. 354.

In aceen1 ti de 7 Iulie Boieril din fruntea tèrei se constituesein Cäimh'c'ämie a térel rumanesei si in asemenea ealifate triimit la1")(írtil arzmagzarul urmätor :

La prea stralucitui prag al prea puterniceI i lartnit6reI nóstre Impera-noT supusil i credinciósele raele ale memlechetuluI ValahieT cu genunchele

plecate aretam, crt asta-dT la 7 ale urmatóreI lunT tulio, am primit vrednica doinchinacittne santa imperat6sca poruncil vestit6re, cum ca bine-voind milostiv-nica impijfát6sca ravna din bogatele sale indur'árT, ni s'art orinduit Domn siobIlluitor órei dintre pan-Menii nostriI, Maria Sa Grigorie Dimitre GhicaVoevod, de care pentru ac6srá bulla alegere i suntem cu totii multamitirugatorI catre proa inaltul Dumnedea pentru tarja i nebiruita statornicie a preaputernicului Devlet, a o tinea si a o pazi in vecI nestramutata si purureagroasnicrt i infrico-ptii, asupra vrajmasilor s'el, ea sub timbra si acopereméntularipilor sale, ande ail petrecut mosil i stramosil nostrI in uniste, cum si noipana acum, sit petrecem si de aci inainte, noI si tot neamul nostru, IncinsTtot-d'auna cut briul credinte, dupa netigaduita mistra datorie, de ctlre i 1111

lipsim a areta clre inaltul Devlet, ca vom fi cu tótit silinta si osardia la sluj-bele si trebile tereY, ce din imperiltésca poruncil ni se vor da asupra de catremai sus numitul Domnitl nostru, siiv"ksindu-le Vote la vreme i far'do cusur.1822, Infle 7.

Cod. 99, pag.

Caimacamii se grAbese a serie i noului Domnitor la aceeaig clatäde 7 Iulie, manifestandull bucuria cá dintre pämèntenT a tbst alesnout Domn.

Romdnilor de V. 4. Ureohirl Toar XIII, 21

322 V. A. URECHIA

Prea InAltate pi prea milostive Ddnote.

Asta-vi la 7 ale urnaritórei tanT Iulie, am primit vredniea de InchinileiuneImOrat6sca porunca a prea milostivului nostra Imp6rat, vestit6re cum ca dinbogatele sale Indurari, milostivindu-se asupra n6stra ari orinduit pe Maria TaDoma i obladuitor phial MarieT Tala si a nóstra ValahieT, pentru care nuputina bucurie am luat ca top de obste de acésta vestire maT scumpa si maiveselit6re deck tóte vestirile, sciind. pe Maria Ta Impodobit cu tóte darurilecele bune, adica bine credincios i tein'étor de Dumnedeu, pentru caci all lu-minat bun gandul proa milostivului nostril Impgrat de ail Matt ac6sta marepomana Cu noi i ca t6ta t6ra, rinduind pe Maria Ta Domn, rugandu-ne fer-binte lui Damneder' si pontru proa puternica ImpZiratie a o tinea In yea' ne-strilmutatil i nebiruitri asupra virtjmasilor pentru Intelept6scaalegere ce ati facut rinduind pe Maria Ta Poma, ma' v6rtos la acesta vreme,eand din =Role nevoi ce ail pátimit t6ra de la vrajtuasiI apostati aa ajunsla cea mai prósta stare si saracie, In cat este vrednicil de jale si de eilinta latot milosul om, i nadajduim far'de indoialii cri prin inte16pta Mariei Taleobladuire si ajutorinta se va Intrema va veni In starea ei cea bunii, dupitcalclur6sa Avila ce seim ca al' Maria Ta spre faeeri de bine si spre iubirea de()maul', ea un bun si vrednic de laudii patriot si parinte al patrieT, i asteptiimca mate bueurie i veselie bunk' venirea Milriel Tale In luminatul scaun alDomniei spre mangaierea tuturor de obste. Ciltre acestea am inteles i cole-l-alte ce ni se poruncesc de catra Inaltimea ta i indata le-am si pus In lucrare,tramitand numaI decal luminata carte a Marie Tale ce s'art scris prea sfintieisale parintele Mitropolitul i care sfintia lor parintil Episcopi i catre dumn6-lor boerii co se afla Inca la Brasov si fiíe6nd publieatil de !Nina vestire atericitei Domniei Marie): Tale in tóta Ora, cum si tréba tera o

cu Vita silinta pana vor sosi i dumn6lor Boerii cei ortndu4i de Maria Ta dela Tarigrad, adica Dumnélui biv Tel Sprttarul Scarlat Mihrtlescu si Dumn6luTbiv vel Hihaita Filipescu, earl' ni se aratii ca, sunt pornitT de a veni, ea tm-preana ca dumnélor sit criutitin bite maslahaturile férei filede cusur dupil vo-inta proa puterniceI Imperatii si dupa luminata porunca Mariei Tale, tfärnise-riitn §i arztnagzar de multAtnire crttre proa puternieul nostra Inep6rat, careprimindu.-se de catre Maria la, se va da ande se cuvine, iar luminatii aniTMariei Tale sa fie multi si fericitt 1822, Iulie 7.

Cod. 98, pag 356.

Mehmed-Selim-Patta Silistra-Valesa, scrirt Iloieril Cai-maeami, multämind de numirea lui Cddea.

I8TORIA RoMASnLott

Ctitre prea inaltul i prea puternical mare Vizir, Mehmet Selim Papa Silis-tra Valesd, aducem prea plecatli incleinaciune *Ina la plimAt, sii-

rutand urmelc prea luminatelor .21Thriel Tale pici&e.

Cu prea plecatul nostru arzmagzar rtllrn milostivireI Inilltimet tale, cilastrull la 7 ale acestel urmiltóre lunI Tillie, am primit ca Dumnélni Tatarasaimp6riltesc firman vestitor nou6, cum cil prea puternica imp6rritie all r6vrirsattuilil asupra tnistril si asupra tical6set Oil, de ne-ail orinduit Domn dintre pti-m6-ntenfl nostrl, bun patriot si impodobit en multe damn* destoinice, pe MitriaSa Grigorie Dimitrie Ghica Voevod, de care nu suntem vrednict duprt cuvi-intil a arta multrimirea ce avem cu totiI de obste pentru acéstri mare facerede bine si nemarginitil milostivire ce ni s'ai1 hrtrr'zit, decat inilltand mint siglas de rugrtciune crare a tot puternicul Damneder', ne rugrtm ferbinte sll prt-ziascil in yea nestrimutat slava si mhirea proa puternicet ImpgriltiV, cum sipe Inilltimea ta sit te apere de off ce impotrivire si sa te tie cu tot fericitulbine intocmal dupil pollta inimet, atilt aici in lumea acésta, cat si in véculviitor sil te asede in vesnicile desfiltilri ale raiulut, pentru multul ajutor ce amcunoscut de multe or in fapte ea al filcut ltailtimea ta note si tical6set tenIla multe prisurt çi nevot, cum si acum la hrtriizirea Domniet cu bunil alegerede obraz destoinic çi impodobit cu vrednice harurI çi buniltiltt, de cure Maniaprea placate f6spunsurt atilt ciltro milostivul Devlet cat si cutre Mumnia sa vodg,le trilmiserilm ianuiçt CIL Dumn6lul Tatarasa la Iniiltimea spre a se triimiteTarigrad.-1822, Julio 7.

coil. 9s, ling. 357.

Dupà cum a fost indemnatr de Gr. Gliica, Caimacarnii scriu ime-diat Mitropolitultfr, Episcopilor §i Boierilor aclilpostiti la Brapv, til-mitAndu-le copie dupà tirmanul primit. 1)

1) Yol Caimacami'l /re l rumanescl.

Vinerl Julio 7 ne-ail sosit majdetiu de la Tarigrad cu vestire debucurie, cum cìl proa puternica n6str4 ImpCrìltie, dupil neadormita ingrijire ceall avut si pentru t6ra Valahiet a so pane in orinduiala cea bunii care allavut si a se Indrepta cele r6i1 urmate, s'atl milostivit de no-ail rinduit Domndintre pfinAntent pe Milria sa Grigorie (aka, (Domnul Damneder' &I lilt6scil

sr), intra6seri, pe proa puternicul nostru ImOrat), cu care nu putinil bucurieam luat, ci pr6sfintia ta ea dumn6v6stril sit publicarisitI la tott ca sil se bu-cure imprennii, çi intro alte poruncI prin firmanurt çi osebite porunct aleMuriel sale ne-ati venit si acéstá carte ciltre proa sfintia ta prtrInte Mitropo-lite i are sfintia lor EpiscopiI çi cutre dumnaor fratil boerl ce v6 aflatl inBrasov, care carte ea Inteadins om, o triimiserilm. 1822 Julio 7.

Cod, 98, mg 398,

Din actele mat sus aduse vedem ap dar, ca Gr. Ghica pentrua'*1 impune domnia boierilor din térä a cerut, ca insä0 Pewta sä comu-nice la Bucuresci scirea numiref sale de Domn i numirea Caimacamilors61 Banu Partir. Väcärescu, Spätarul Mihälescu i C,lucerulPilipescu, iar pentru Craiova, Ghica numi Cäimacam pe Vornicul Al.Nänciulescu dändu-1 ad-latus pe Matache Persiceanu, Pitar. 1)

A doua carie ditre boeril din Brasov tramirdnau-se f i copia firmanului._Vd Caimacamil p'rel runzdnescI,

AlaltiierI cand am primit vestirea de Dornde noug, lar maT v6rtos patriotut nostru pgmat6n Impodobit ea multe buniitgtY, iubitor de dreptate i cu rb.vng

obiceiurT bune, ca durere de inimg asupra patriotilor, de mare bueurie ce amluat grilbindu-ne Intea,cel minut ea sg vestim si dumn6v6stril ac6stil bucurie Indatil,ca lipcan inteadins am insciintat trgrnitiThd si luminatil cartea 31Iírid sale ce ne-ailvenft cutre M'Aria ta, i ciare sfintia vóstrri EpiscopI i eiltre dumn6v6stril fratl boieffiar In arma tglmgcind prea Inaltul firman Impëriltesc ce ne-ail venit pentru acstaiatg pentru mal malta bucurie se trgmite si copia tglmilcireI firmanuluT, eare ei-tindu-se despre o parte Inilltand mfinT glag de ruggciune eiltre a tot pu-'ternicul si milostival Dumnedeti pentru Intilrirea nebiruiter stilpilniff a proa pu-terniceI nústre Imp6rilta asupra vrrijmasilor sa. i pentru scumpg seniltatea,vi6ta prea IngltatuluT nostru Domn, care din pronie Dumnedeiaseg s'ail luminatprea puternicul de ne-ail hilrgzit acest fel de Domn plin de tüte faptele bune

bungtiltl, a Indrepta Inteacésta vreme si pe tical6sa t6ril care se aflä' In ti-eillosie dinta..'acístg resvriltire ce ail fost; iar despre alta primind copia prea in-nilltatulul: finnan care inteadins se tramise i incredintandu-v6 de milostivirealui Dumnedeil i ingrijirea prea puterniculuT nostru Imp6rat care nu ne ailla desgvèrsitil prgpildenie, slgvind pre Dumnedert sà ma ve" zilbovitT, ci sii vëgiltitl: si fitede fricg sg venitI filede 7basgla dorita patria ¡Astil, ca s'A Imbril-*Osen/ cu teta bunele Intocmiri de asedare si de Indreptare a tiegl6seI treT nüstre,invrednicindu-ne a avea i dorit respunsul prea sfintiilor v6stre si al Duma,-viistrg de venire.-1822, Iulie 10.

Mikalache Mana, Scarlat Gr4íditnu, Crigorie Ilomanitis,Cod, 89, pag. 959.

1) 17 poruncl la 17 judefe de vestirea DomnieZ noutz, iar la Craiova,adtiogat ch este Caimacaza orinduit de 1111ária sa

Voritt, Vornicul Alexandra Aenciulescu.Noi Uiimilcarni f(rel rumeinesci

Dumn6v6strg boerilor Ispravnia ot sud facem dumn6v6stril In scire,cg astil-dI VinerI Tulio 7 ne-ati sosit vesto de mare bucurie, cum eg preaterniea nüstril Impéritie, dupg ne-adormita Ingrijire co ail avut si pentru t6ra

124 V. A. unEctiiÀ


Téra remane sub OcArmuirea Vechilului Mitropoliel, a lut Aliha-tache Manu, ve! Logofga, a lui Saida Grilditeanu, i a lift Rornanitispanä. la 21 DIU cAnd sosesc din Constantinopole Caimacamil

Da o cam datd Cgirrittcämia a§a cum putea fi organizatä inaintede sosirea boarilor Caimacaml, vestesce Ore!: «porunca §i vointa

Valahiel a se pune in orinduiala cea bunii care ail avut si a se indrepta tútecele reil urrLate, s'ail milostivit de ne-ail orinduit Domn dintre priménteni peMilria sa Grigorie Ghica (Domnal Dumne4eil s liíéscil, s inmult6s6, sii,

prea puternicul nostru impl.lrat) si deosebit pe langg alte prea inalteporuncT ce ne-aii venit pentru acésta, ne ìnsciintôzil i Mania sa prea lnilltatulnostru Dorm), Cil ai orinduit i CaimacamT pe Damned Banal Barba

pe Duinn6lui SpAtarul Hilialescu si pe Dumn6luT Clacerul 1iliiiil Filipescuveni mai nainte, ci dar ae6stil veste de mare bucurie indatA ce am primit'o

nu lipsim a o face canoscatii i Dumnév6stra, ca sil o publicuitl si aci in judet,sii vti bucuratT Cu totiT i peinii, va sosi Dumnélor CaimacatniT, Durnév6stril avetTa piizi orindttelile si poruncile ce sunt date si cele ce se vor maT da da &ArcnoT, pe langil acésta v'e" insciintrun, porunca i vointa Milriel* sale prea Inal-tuluT nostru Dotnn este, ca s fie feritt ticiilosil locuitorT de off ce nedreptrttljafurT. De aceca i noi v'e" poruncim cil acésta maï cu deosebire cu luare amintesica neadormitrt privighere sii ingrijitl cu tot dinadinsul a o ptizi, ciicY la orT-cecusur se va intèmpla Dumn6v6strg, avetl a fi respumlétorl; si de primireavem insciintare. 1822 lithe 7.

Cod. 96, pg. 296.

1822 Iulie 7. Sian filcut publicatil la t6te judetele, adica si peste Olt pentruvestirea DomnieT nou'a. si la Craiova s'atl filcut ell este Cairnacam rinduit de Maria

Vodii Dumn6luT Vornicu Alexandra Nenciulescu, care cartY s'ati trecut incondica de porunci la No. 190.

Dupri aceeavi cuprindere s'ail scris i boerilor DivanitT de la Craiova ves-tindu-li-se Domnia i c este Caimaearn rinduit do Milria sa Duinn6luiVornicu Alexandra Nenciulescu, en osebiai car e a Marie): sale ciltre Dumn6lor.

Din Porunca AlárieT sale luT Voda s'aii dat lângil Dumnélui CairnacamulCraioveT, Pitarul Matache Prisiceanu.

Boeril ce s'art orin-luit (le sa Divanitl la reaiova.

Dumn6ltil biv vel Logohital Duinitrache 13ibescu.z Constantin Brialoill,

Clacerul Diner&2. Dan Gänescu,

Cud. 98, pag. 3511.

326 V. A. URECIllii

riel Sale, prea inaltatului nostru Domn este ca s'A fie feritilocuitori de ori-ce nedreptatY §i jafurY.,

Ca sa petá veni la Bucuresci cire in 7/19 Iulie despre Domniacea notia, urmézä ca numirea luI Gr. Ghica ca Domn sa se fi facutInca inainte de thin lunef lui Iunie st. vechia. In adevér notele di-plomatice din Constantinopele confirma ac6stä data pentru numireaWI Gr. Ghica. Von AliRitz seria regetul Prusiel, din Constantinopolela 13/25 lunie, cä Banul Gr. (Utica va fi numit Domn al Valahief. ')

Von Miltitz nu prea era in curentul afaceref clack' este sa jude-ciim dupa data firmanuluI de numire a lui Gr. Chica, care acesta p6rtadata de 21 Iunie 1822. 2)

S'ar putea ¡Lisa sprijini c5 este exacta. data firmanului cu alránoiä a Portei cätre Ambasadorul englez, prin care% vestesce cd a re-nuntat de a numi Domni greet in principate §i ca a clat domniile acestorIfiri lui Ionitä Sturqa §i Gr. Chica. 8)

Acéstä notä comunicatä de sigur i altor puterY, este cu data de5/17 Iulie 1822, adica putine dile dupa emiterea firmanuluI catre Gr.Ghica. Grija in care era P6rta ca nu cum-va numirea de Domni cre-*tin' päminteni in principate sä. nu causeze vre-o mi care in Constan-tinopole, unde populatiunea se a§tepta cu total la alt-ceva, a fäcut caDivanulni sä tinä lucrul in cät-va secret §i sä nu fie vestit puterilor decät cänd deja lucrul era fapt indeplinit. Din acest punct de vedere

Ve(J1 Iorga II pag. 649.Ve41 Jorge II pag. 647.

:3) (.... Ya que par la pers6v6rance do la nation grecquo mime tout lemonde sait, dans une r6volte ouverte et duns lour perversit6, les individus docette nation, qui n'ont pas lame pris part à la r6volte, ne sont nullementpropres et ne m6ritent en aucune mani6re, suivant los principes des gouver-nements, d'occuper encore des postes, la sublime Porte vient d'6Iire et denommer d'entre les boYards natifs de Moldavie et de Valachie, comic) cela sepratiquait dans Pancien temps, savoir:

Iovan (Jean) Stourdza liogotheti, borard natif de Moklale. prince doMoldavie et Ligori (Grégoire) Gliika Bane, be:1'11rd natif de Valachie, prince doYalachiea.

Yea Iorga 11 pag. 650-651

ISTORIA BONIANILOR 327

se explica §i hotarirea Portel de a nu da investitura noilor Domni inConstantinopole, ci numai la Silistra.

lndatä ce Caimacama sosesc in Bucuresd, chiar a doua çli ei

adreséza la judete urrnatérea carte dechisa

17 Ctii11 la te)te judefele de vestirea Caimacamilor i de alte poruncinizamuri dupti ce aí venit Caimacamil la _Julie 21.

No l Caimacamil Ord rum'anescl.

Dumnév6stri Ispravnicilor ot sinitate v'è. poftim; milostivulDumnedeil ail luminat pe prea puternieul nostru Impkat citruia stipilnireDumnedeii s o înmultésc i si o tie in ved) de ne-ail Domn dintremêntenT, dupil cum vi s'aìi ñai vestit i ma): inainte pe Miria sa Grigorie Ditni-trie Ghica Voevod, iubitor de dreptate, patriot adevkat, milostiv vi impodobit cutóte darurile cele bune, (Doninul Dumnedeil tie ea sinitate, intreg, ca viatiindelungati la strimovesc scaunul Mirid sale) vi peste patine dile si'[ vi do-bAndim aid in inaltul scaun, iar pe noT CaimacamiI ne-ail trä'mis inainte

Iunie 21 am sosit aid in Bacuresd, ca impreunä' cu dumnélor ceT-1-altIfratT Ined ce se afli aid si imbritivim trebile. Ord, a se cauta cut tótil drep-tatea ; ci dar dupi pov'étuirea co am luat chiar de la Miria sa proanostru Domn prin cuvint vi in scris, scriem atAt dumnévatri cat i tuturorparte biseric6sci iboerósci i 16cuitorilor ce vb. aflaff inteacest judet, ea ea totiTde obvte si ar'étaff glasuff de rugiciune dare milostivul Dumneded pentru in-tilrirea prea puternicel nóstre ImpkitiT vi pentru scumpi viata proa puterni-culuT nostru Domn, carele dupi buni cugetare ce are va si indrepteze kite celereil urmate i ticiioii locuitorT si simti i sil vadi in faptil parintéseidomnésci milostivire eu uvurintil de greutitile ce ail avut, indemnAndu-se fievcare avT eipui de Went vi de hrana ion, cum vi coi risipitT si vie la licavurilelur, fiind ineredintaff ci vor avea odihni i repao3 i totT cal nipistuiffvor gisi indestularea dreptitet ion, insii pAnil a sosi Miria sa la luminat scaun,dupi porunca ce aveni IT incredintim no): pe totT de ob3te, ca pentru ori-ce

I) Vedl Iorga II pag. 647. In nota cátre Ministrul englez, P6rra explicadarea investitureT numd la Silistra almitrelea : cl'étiquette à bserver vis-A-visdes hospodars dans cette résidonce impériale exige un nombreux cortège et degrandes cerémonies et que, de l'autre, ils sont venus ici à la légère, si l'onvoulait observen le eérémonial il se passerait quelque temps, ainsi mettantle ceremonial de ctté, on fera partir les hospodars, accompagnós de deux mih-mandars, directetnent pour Silistrie. La Son Exellence Illehemmed-Sólim-Pacha,gotiverneur généraI de cetto ville et des rives da Danuba, publiera leur nomi-nation et les revetira de la robe d'honneur, et tout le reste s'y fora.,

328 V. A. URECIIIÀ

nedreptät1 i jafurI avem arétilm vi pre cat ne va fi putinta indes-tulem Cu ocrotire i uvurinte, iar dupa ce va veni Maria sa vor vedea in faptäcele desevervite buniitetI ce din firesca milostivirJ le are, care aoéste veste debucurie si a nestre sosire cu porunca Meriel sale cea pile de milostivire seo publicuiti la totl leeuitoril de obvte prin tit() satele, pe lange care se vcitYa col streini ail Eg se deperteze vi se fie pemintenI in slujbele vi rnaslahatu-rile erei, fiind aceste i vointa prea puternicului nostrtt lmperat i poruncaprea InilltatuluI nostru Domn, pentru care vi durnnevestre ca nisee patrio): sidregetorY ce ve atlatI ca judetul acota, incredintat in gruniazul dumnevestradin prea malta porunce, v scriem sa vg luatI intregI mesurile 5i nu numaidumnevóstre sì ceutatI farde pregetare neadormitä tete trebile i pricinilelecuitorilor ce vor avea unil cu altil, feed') aI prelungi cu cuvint de depertarece na avetI vreme asta-(i i mitne, sa ve lipsesa cugetul despre enteres, eaacea obvte intunecii dreptatea, vi nu lima pe invive sa ve feritI do lene-vire, de loare nedrepte vi de bath, ci vi pe zapcil dumnévesträ infriinaticu mare strevnicie a nu face jafurI çi nápastuiri 16cuitorilor, prin sate, se fitYca Miff deschivI çi ca neadormite privighere vi pentru altiI orl ce slujbavI seafle in judet a nu face cat de putin jafurI çi nedreptetI locuitorilor. cad peunit ce aceia hoterire neschimbate are Maria sa a'l pedepsi ca tergul çi caocna, Inca vi pana la viate, nefecènd osebire la ipociruene, iar pe dregetoril Is-pravnicI intr'al cärora judet se vor face aeestea vi nu vor zeticni relate uraiiiri,

socotesce ca &we art se se indrepteze ce n'art gresit, fiind-ce. pedúpsalor este hoteritii de Maria sa, a se vterge din catatogut boerilor vi a nu se maIinvrednici in tete viata sa in chivernisele ; çi de primire ca atl pus'o in faptese avem repuns. 1822 Iulie 21.

Barba Picarescu, Dumitra8co Raeovita, 11fihalache Mana, Scar/a/Ne8tor Logoftt, Scarlat Mihlecu, Mih czií Pilipescu.

Cod. 96 peg. 393

Cam in ac6sta-§i cuprindere este §i cartea adresata Olienilur i)

1) Carte catre eel de la Craiova la sosirea boerilor Caintacana.NO Caimacamil prel rumanefO.

CinstitI sfintiilor vestre ArhimandritI, EgumenI, Protopopl vi la tetii tagmabisericesee i dumnévestre fratilor boierI CaimacatnY çi dumvévástre boierilor,boerinavY i negutetori çi teta obstea ce ve aflatl locuinta in oravul CraioveY... se-netate vö poftim. Facem dumnevestre scire cit milostivul Dutnnet)eii ail luminatpe prea puternicul nostru Imperat (a ceruia stiipänire Dumnedeti se o inmul-tesce, sil o Ititiasee çi se o tie in vecI) de ne-ail harazit Down dintre pernentenY,dupe cum vi s'ail vestit çi maI nainte pe Meria Sa Origorie Burnam CrhicaYoevod, iubitor de dreptate, patriot adeverat, milostiv vi impodobit cu táte darurile

'STOMA ROMANILOR 329

Nota dominantä, din aceste acte este hotärirea luatä: «sä scilfcà cei stròint ati sä se depärteze*i sd fie päinènten't in stujbele §i inmaslahaturile öiii, tlind acésta §i voinia prea puterniculuT nostruim-pèrat i porunca prea puternicului nostru Domn». Al doilea punct

cele bune, Domnul Duninedeil sa.'l tie cu saniitate Introg, cu viali Indelungatrtla striimovescul scaunul MarieT Sale vi peste patine 4ile al vi dobandim aidIn luminat scaun. lar pe nol' CaimacamiT ne-art trämis inainte i astä-dT lidie 21am sosit niel in BucurescI, ca imprennil ea dumnélor coi-l-altI fratI boerI cese ail alci, s îmbriLilim trebile tiireI a so ciluta ca tótä dreptatea ; ri dar dupiipovrttuirea ce am luat chiar de la Mliria Sa prea Inilltatul nostru Domn pringraiil vi in scris, scriem sfiintiilor v6stre vi dumn6v6strä ca ett toff de obvtesh inaltatI glasurT de rugäciunT catre milostivul Dumnegeil pentru inairirea preaputerniceT n6stre imarätil i pentru scumpä viata proa InältatuluT nostru Dumn,carele dupä' bunil cugetare ce are ca sä indrepteze tóte cele 1.60 urmate i ti-cäloviT TheuitorT sh simtrt vi s'o vadä in faptrt parintésca i domn6scii. milostivireca uvurintä de dreptätile ce ail avut, indemnandu-se fie.v care aVi crtpui de lucrulvi de hrana ion, cum vi eel risipitT sh vie la ramp' lor, fiind Incredintatl crt voravea odihnä i repaos vi tog' eel näpästuiff Ii vor gäsi indestularea dreptiitilor,insä panrt a sosi Mrtria Sa In luminat scaun, dupii porunca ce avem. Ineredintämnoi pe toff de obvte, cä pentra off ce nedreptätT i jafurT avem sa'f aretiimpro cat ne va fi putictä srel indestulärn ea ocrotire i uvurintä, iar dupä ce vaveni Märia Sa vor veden in fapta cele degiv6rvite bunatätT ce din fir6sca mi-lostivire le are, care acéstä veste de bacurie vi a ndstril sosire Cu porunca KárieTSale con plinh de milostivire, string6ndu-se totT catT se vor int6mpla sä li secitésert In au4, precum i in politie, s orinduitl a se citi ca intelegandu-o tofisit' se bucure, pe langa care set sci0 c1 eel 8trini ai sli ae departeze pi 8 it fieprintentenI in slufbele in maslahaturile Kra, fijad acdsta vi vointa prea pu-ternicului nostru Intgrest porunca prea puterniculuT nostru Domn, pentru caro

dumnévóstra fluff boeri CaimacamT, ca nisce patriotT vi dregatorT ce ve aflatlcu ingrijirea acelor 5 judete, din prea Inaltìl patina scriem dumnùvósträ,fra'de pregetare neadormita sh cilutatT t6te trebile i pricinile ce vor,avea uniieu altiI, frtede al depärta ca prelungire a nu aveff vreme, vi nu numaT dum-n6v6strä sii v6 feriff de hatar i s päzitT dreptatea eu scump6tate cii la zapciI i alff slujbavI ce se an aicl in Craiova sä le datI nizam In-franatI cu strävnicie dupä coprinderea osebitelor porund ale n6stre ce so trä-miserrt prin dumn6v6strä a se da la Ispravnicaturile dintear.este 5 judete ; i deprimire, crt s'au pus in faptit sìt avem féspunsul dumn6v6stra. --- 1822 Mlle 21.

Barbu Vacarescu, Dumitracu Racovitti, Irhalache Maim, Sea' latdiliteanu, Nestor LogoPt, Scarlat Milade,cu, Miháif Filipescu.

Cod. 96, pag. 302.

330 V. A. URECHIA

urmirit de, cum am 4ice Of, noua era, este ca functionarif sä se fe-réscä de hatir i judecAtoril sA pAzésca" dreptatea Cu scumpätate.

InlAturarea Grecilor de la tron §i din slujbele statuluT, ce o ce-ruse Tudor, este, deci, in programul nouel domnii. Ce dificultAti nuse vor opune rélizärel acestul programl

Dar nu numaI Grecii jAfuiserA Ora, pe uticetio§ii locuitorl» deacea Gr. Ghica, insärcinase pe Caimacamil trAmi§I la BucurescI sä a-nunte Wei incetarea tristeI stArl de lucrurl de pänä acum, curmareajafurilor §i a deprAdArilor Indatinate. In acest sens Caimacamii adre-st'mä tirmätárea carte deschisA :

Publicatiile ce s'a /Cleat la Mee judetele i la Caimacamul eraiovelpentrn a lipsi jafurile i sit se Ora st!scii.

Noi Caimacamit runidnesci.

Dumn6v6 straboerilor lspravnicT ot sud... skitate ve poftim. Fiind-ca Miriasa prea Inuilatul nostru Domn dupti firésca bunitate ce are voesce maT ea ose-bire a se precurma si a se tala jafurile si nedreptitile, de aceea apururea printóte luminatele cirtI ce ne tramite acesta nu lipsesce a ne porunci cu strisnicie,ci de nu vom Ingriji cu tot dinadinsul a se ziticni orT-ce fel do jafurT i ne-dreptitT, cu mustrare cii noT vom fi féspuncrétorI 1naintea Mariel Sale, dupi careluminate poruncT si noT scriem dontnévóstri ca la nisce dreglitorT ai judetuluT,InsircinatI a fi r6spuntrétori pentru orsi-ce se va Intimpla In judet, sii nupari ca clóril sunt lucrurT a se trece cu vederea, de care si la 21 ale acestiIlunT am maT scris dumnévésträ de acésta; scum dar de iznóvit' v.6 scriemdesteptatT sitntirile si sii o avetT acésta cea dintâiù trébi maT delicatii dealtt6te altele i p3 langi a dumnévóstrit ferirT de nedreptitT si jafurT, si privi-gbiatT cu mare luare aminte i asupra Zapciilor dumnévóstrìl i a Zabitilor, i aYitasilor de plaiti, i a Vamesilor, i a Polcovnicilor si a Cipitanilor si asupra colorcu buzmetuff, sii nu facii cilt de putin jafurT i nedreptitT 16cuitorilor cu luaremaT mult din ceea ce va fi orinduit prin porunca stipânirei, pentru cii pe lángliareTa carT vor face cit de putin jaf si se vor pedepsi stasnic, sii scitY cil si

insusT dumn6v6stri asemenea vetT fi InvinovititT i cidutT In osândii i noï vomfi dovagiT Inaintea MirieT sale, la care ca si nu avetT cuvênt de indreptarela Miria sa prea Inilltatul nostru Domn, v facern cunoscut din vreme si deprituire ca AT pus In faptli porunca, sii avem respunsul dumnev6stri i zabi-tuluT acestuI judet araatT ci v'ail venit strasnici porunci, ca i dum-néluT sii urmeze si sii pizésci obiceiul vechiii, fic'endu'l cu cuvinte blande

iar de n.1 va intelege ca grabi si Insciintatt 1822 Inlie 29.Barbu rdceírescu, Dumitrar o Racovita, Constantin BulcøJnu, Mihalacke

11/anu, Constantin Filipescu, lordache Golescu, Scarlat Greicliltdnu, Nestor,Scarlat Mihtulescu, MihiÇá Filipeacu.

Cod. XCVI pag. 311.

1STORIA 110MÄNIL011 33t

Acésta Carte deschisa e insotita de una catre Caimacarnul de Cra-iova Nenciulescu §1 catre ce1-1-altt boerl de acolo cu urmatòrea adresä :

2o1 Caimacamil prel rumcinesci.

CinstitY dumnévéstri fratT boon, i durnnéta biv vel VerniceN enciulescule,Caimacamale al CraioveY, i clumnévéstri celor-l-alt1 beerl. CaimacarnY, impreuniCu clumnéluT Vornicu, sánátate vé. politim de la DumnegeilMiria sa prea Ináltakul nostra Poma prin tole luminatele porunci ce ne trámite,apururea ne poruncesce Cu mare strásnicie, s lipséscrt ca total jafurile, nedrep-

si pe ticalosiT locuitorY mtingilem ocrotim, supuindu-ne si peinsine noi la grea rgspundere, do nu vom avea acéstä ingrijire cu tot dinadinsul,dupi care ficéndu-se publicatiI In tole judetele cele de la acole 5 judete, fah'prin dumnévéstri se triimit a se da In judete, care porund citindu-le cu intele-gere, sä ingrijitI a se pune In faptil si a se pázi si acest nizam, duaté-v"Istrii si aci in orasal Craiove, ci precum suntero noI a fi féspunigtorI la Minasa Vodìl, asa i datnnévéstrii avetT a fi cänd nu vetT avea ingrijire i si1int sprezatienirea a off ce fel de nedreptiit! i jafuei de citre oil: cine micar ; si de pri-mire, cii pus'e In fapti si avem fritesc ecispunsul dumnévéstriti.-1822 Iulie 29.

Bat-bu Veictirescu, Dumitrache Racovitä, Constantin BAhicénu, .3fihalache.3fanu, Constantin Filipescu, lor(Lache Golescu, Scarlat Grliiipteinti, Nestor, Scarlat Iffihidescu, Iffihetipi

Cod. 96, pa. 311.

Dintre cele dintai lucrarI ale noului guvern al Cairnacamilor, pang,la sosirea Dotnnitorului, aU fost cele urmat6re :

1) Pregatirea monastiref VacarescI §i repararea caselor In vederecu sosirea apropiata a Domnitorului

1) .Vol Caimacamit prel rutndueseI

Caviése Arliimandrite, chir Antitue Conninene, fiind ca trtbuinta urtnéza doa se drege si a se aduce la stare bunä biserica Vácirescilor, undo este si des-calece Mária sa prea Tnuulatul nostra Domn, dupi obiceiul vechiti, de aceca scri-em cuvioiei tale, cii de si nu este aid. egunienul monastireT VicirescY, daravénd i cuviosia ta cea netuíguíluitá datorie, ca un aghiotafitis ce esci, IT po-runcim, ca din veniturile numiteT milnastiri VáciirescI, indati i ftu'de cea malInie5 zilbavi si pul sii meremetis6scii si de va fi trebuintri sii se si sfintésca,asetnenea i ocliile din casele domnescI si se aducti la stare buni, si fie curato,cum si curtea si fie grijitii ca sii nu se intérople vre un cusur, tit sfintia ;a voTda respuns.-1822, Iulie 22.

Barbu Veídirescu, Dumitrascu Racovitti , lifihalache .3.1anu, Scarlat Grú-clifté,nu, Starlat .11fihälescu.

Cod. 36, pag. 301.

332 y A. UliECIIIIÀ

2) Luarea de mdsuri penlru siguranta publica

1) Na Caimacamil pYre l rumeinesa.

Cinstite dumnéta frate vel Aga, fiind-cif din prieina carciurnelor ce statidesehise si miptea se intimpla multe galcevurT si hatale de catre ostasT, incrtmortI pe alocurea, din pricina ailmärilor ce se fac néptea, cu betie, atta de altiicat si de turci, de aeeea ea sí se zaticnésea un ral ca acesta, hotarire saìí fticut,ea telte carciumele la 12 césurT séra sil se inchida, ne primind pe nimeni incarciuma sa la beuturti, niel sa faca v6m)ttre, eci orT care din earciumarI seva indrazni a tinca careiuma deschisrt mai mult de la 12 césurf séra, sii scieca pedépsa luT este orinduita a se tramite la ocna ; ci dar primind acost pitac,cu pristav si o facT maT intaiti cunescuta hotarirea acésta la toti de obste insemptul AgieY, apea' in urtna sa atibT ingrijire, dand poruncT celor cu stray orin-duitT a priveghia i care carciuma va gasi deschisa, radicand pe carciumar, adecape acola care nu va pazi hotarirea si va tinea carciltma deschisa séra dupti trecereade 12 césurT, sii ni-1 arlítI cine este anumP, ca sii i se orinduiascrt i ped6psa.1822 August 8.

Barim Viieirescu, Dumitrache Raco vi, Constantin Wilaanu, NihalacheMaitu, Scarllt GrädiWnu, Nestor, Scarlat 31iltalescu.

Asemenea pitac s'arc facut si la Spatarie.Cod. 96, pag, 322.

Noi Caimaeamil ret rumlinesel.

Durnnévéstrit boerilor IspravnicI ot sud . f tcem dtunnév6stra insebe, ca din pronie Dumnedeéscii si din mila prea puternicului nestru Impera.t,téra nústra nu nurnaT cii aii venit la starea el, ci ad dobandit i alt pronomionca ne-ail ruiluit cu Domn (lintrc pié menteal, precum v este sciut, i fiinclcaacum este i rli licarea prea puternieelor ogiri impe!rtitesel §i sosirea prea

nostru Doma, cand trebue sii fim cu privighere, spre a nu se indemnaeeT obicinuitT ral la fapte netrebnice, ci s'a se faert strajuire ruaT cu osebire in-teacésta vreme, pana a se pune (le Arária sa Domnul nostru la cleslive'ried bunit'orin.luiala, de aceea ve poruncim, ca slujitoriT Ispravnicesa i altf slujbaff iceT orinduitT cu piza, s'a le datl porunea a purta arme, losa cu cheziísiT. bunesi Ornen! sciuti i cunoscutI iar la fies-cine, carora sii li se dea i adeverintelodumn6v6strif a fi cunoscutl ca nutnaT aceia sunt sloboqí, iar altil sunt popritlde a porta arme, la caro vreme de trebuinta sa aibii siujitoriT cu ce Sta impo-triva celor ri ; i de priniirea acestif poruncl Sit avem insciintare,-1822 Sep-tembre J.

&L'hl Vliciírescu, Dumitrapu Racovifcl, Istrate Cretulesca ScarlatNestor, Searlat Mihalescu.

Cod. 96, pag. 56.

3) Imbunatátirea stärer postelniceilor, preotilor, diaconilor, carisunt scutiti de a da o (Ji de lucru, ori plata O, in prolitul Vdta0or deplain. Acéstà di contra cgreia reclamara némurile i mazilii relmanetottni s'o (lea acqtia.

Nor Caimacamil Prei rumecneri.

Dumnév6stril boerilor IspravnicI al judetuluT Saac, yeti vadea jaiba ce aildett PostelniceiT, némurile vi maziliI dintea.cest judet Saac, prin care arata,sunt sup'ératl de vatavil plaiurilor a plati ;tina de ltrru ce are viltafttl, ca lo-cultora' cal provtl vi cui el n'ail mal platit alta data, cerkd a fi aperar(; osebitmal (jic ea vataviI de plaiti seltimbandu-se adesea tl supra vi pe el cu plataaceT dile de lucra mal* de multe orT pe an ; avijdorea Il supgra vatavit la slitjbein loe de plaiavl vi pe plitiavY IT slobilde luandu-le parale, tramitada-1' (lupalimplinirl de banT vi dupa alta trebI, care sunt datoril ale plaiavilor ; pentru carocat pentrtt qiva vatafului do lucra se giísi in condicho Divanulul Anafora ea16t 1817 Iiulie 7, prin caro ett tntrtrire domnésca se supune la acòsta daren6murile, tnaztlil, scutelnitii vi pos!uvnicil, lar tagma boereasea in care intrr( §ipostelnieeil nu ati sit se supere, precurn i preotil i diaconil iar4I na ail sil

se supure ; el dar v6 poruncim ca, dupil acésta orinduiala sa datI nizarn a soarma, insil diva de lucra esto orinduitii a da casniciI locuitorl din plaiil odatilpe an, orl Iti lucra, sita sil o plat6s,..a cu parida 20, precum in cartile co ailvatavil la manI se coprinde ; sui datl nizam i pentru acésta ca lilcuitoril dinplaiil odata pe an sa dea acea di vi dumn6v6stra sui rinduitT vremea dupa obi-cela ce se va fi urmat cand sa o dea vi spre a fi sciutil locuitorilor s'a o dattIii scris, tngrijind cand se vor schimba vatavil mat nainte de vreme sa'§i cautav4'tavil oscotelile intre el, lar locuitoriI sä nu se supere mal mult decat ojumRate de lea pe an, iar pentru slujbe ail sil fie ap6ratI de viltavT, cacT vataviIail sa implinésea orinduelele ce vor fi de la Vistiorie ca pIuiiaii lor, far'de numaTcand va fi vre-o trebuinta mal' mare vi se va da ponina de la Vistierio ladumn6v6stril Ispravnicilor cu numire de a orindui vi dintr'aceste bresle, atunctnumat sil cama vi de la el, pro cat va fi trebuinta vi porunca, lar la implinireabanilor dajdieT, salí la datoriI, cum qi la alta asemenea pricinI miel, catre estedatoria vatafulta a le implini ca pluuiaT, poruncim sa nu se supere jaluitoriI.1822, lulie 23.

Barba Vaceirescu, Dainitracu nacovirs, Mihulache Nana, Consta»linFilipescu, Scarlae GrAdisteanu, Scarlat Nihalesca, Orhaitri Ftlipescu.

00d. 96, pag. 303.

Dar sa ludm mal' de aprépe in cercetare docnmentele adrnini-stratiuneT Clíimítcuirnieí InI Grigore

IStORIA ROMINILOR 833

Biserica. Mitropolia este vdduva de chirierch, In urma evenimen-telor cunoscute. Dionisie Impul fugind la Brapv a fost lasat vicar preprotosinghelul Dionisie. Insrt la 1 tune 1822 gasim ca Epitrop Mitro-poliel pe Mihalache Menu, vel Logofat. Pana la sosirea noulni Domnadministrézi apoi ca vechil do mitropolit arhiereul Benedict Troaclos,Crigore Chica II va Inlocui prin Gerasim de fluzëil, la finele Octombre

Octombre stil nod ').Din timpul acestel administratiuni dam In note o serie de acte 2)

1) Hurmazache X pag. 192.

2) ()!are Dumn:lor cinstitl boerl Caintacam'i,

Dupg buiurdizma ce s'ag dat la acésta algturata jalbiti a maltalagiilor otbiserica TabacT, ascultand plangerea lor, nu lipsesc de a o face cunoscut, ea jg-!adorn' acestia prigonindu-se in vremea Otearmuirel ca un Arinito lonitil mahalagiiilor, pentru eg cerea Armaou ea sii fie el maT mare peste Epitropil biserieeI eelorInduitI de cantora sfinteT llitropo'iI, cum oi tram mahalagiI pusese 6reoT carezizìíniicu pricing ert luase A.rmaoul maI nainte o poruneg la manI ea sa fie oiel privitor la urmgrile Epitropiior, iar (NO ce s'art cercetat pricina la fata loculuTde orinduit al sfinteI Mitropolil $i al DivanuluT, s'ag fgeut carte de judecatg decatre vechilul sfinteI Mitropotiïoi de Logofetie, cuprimpt6re pe larg ea sil potr6ciltort' Intru fratie ot dragoste oi eun6sert EpitropiT oi pe d6nsul de mahalagiil

facrt i lut cunoscut urmilrile lor, iar cartea OtcarmuireT ce i se dedesela ma.nile ArmaouluI s'ati dat lu prtitrare la eancelaria Divanulul, ertcT Armaouleu aceea ambla sii faeg multe amestecilturI prin alte mijlóce, iar aceea ce s'ailfgcut In urmg ca t6te eg nu are vre-o altil deosebire, dar s'ail poruncit malia-lagiilor, ca sg o aibg de a pururea In pastrare ea cele-l-alte odóre ale bisericeI,file6.nd-o Msii cunoseutil maI intêiìí tuturor rnalutlagiilor eum i Armaouluï, apoImahalagiI art venit In dou6 treT-rêniurl la Logofetie, arkand crt filcênd carteade judecatg cunoseutg la ceT-l-altI mahalagiT i ArmaouluT, eeI-l-altI totT

Inteles'o oi all primit'o, iar el tot cele tmpotrivil vorbe oi laude cutre eI, matvtirtos oprind oi pe preotT ca sr' nu eit6sert In bisericg la S6rbiitorI oi DuminicIparimiile, aid el cu altul asemenea luT sunt curtezanT oi nu pot zilbovi la bi-

; a egrora arkare pentru Ora eitrinieT parimiilor nu este trebuintil a secereeta, pentru ert frnI este cunoscut ipochimenul ArmaotiluT, eg este Indgriltniei ca obrrtznicie oi nu este Indoialil eg o va fi oi tfis, precum oi la cererea de

acum ce fac mahalagiiI ea sg se rgdice dintre dênit, sg nu aibg amestec ca privélala urmgrile Epitropilor pentru sfanta biserieg, &gel' nu face nicI un ajutor milearde o para biserieef, cer6nd sg desehidg filede vrome oi eillide bisericeT ce sun t

n84 V. A. uhtcliTA

1ST0RIA ROMANI1,011

cupringènd diverse numirl §i destituirT de egumenI, ori epitropf demònastiri i biserici i procesul mahalagiilor de la biserica din TabacT,

pecetluite de cantora sfinteT MitropoliT, si pentru biinuiala ArmasuluT qic ma-halagiii, cA vor da socotéla orT pe un an intreg, Bar! pe sase luni, la sfantaMitropoge, sail la Logofetie.

Acestea dar riimane si la a dumn6v6stril hotrtrire, crIcT Logofetia si Mi-tropolia ce s'ail cuvenit ail fricut in scris, din (are pe ,larg pliroforie se va datlumn6v6strit. 1822, August 17.

Mihalache Manu vel Lognflt.Cod. XCIX, lila 146'

:Vol Caimacamil tire l runzeinescl.

Citindu-se inaintea nóstril acéstil anafora a Dumn6luI frateluT biv-velDvornic Miltalache Manu, epislatul LogofetieT tiireT de sus, si dupá pliroforia ceni so dri, de vremo ce prtritul lonitit Armasul s'ati ar6tat zizangiti intre mahalagiTsi pricinuitor de zmintélil la bisericescile ortnduelT, nu este ca cuviintil a se malnumi si a se mar num'éra Intre EpitropiT acestiT bisericT ot TabacT, de aceea siporuncim, ca de acum inainte sil nu se maT amestece 'filtra nimic la ale bise-riceT i EpitropiT ceT ales)" de cátre mahalagiT enoriasT ai acosa bisericT intru

cilrora maná s'ail ineredintat de ciltre 6nsiT stringerea i pástrarea veniturilorbisericeT, sá, p6rte grija si pentru cele de trebuinrá la bisericii, sporind si In-multind luerurile bisericel, iar cind se va dovedi vre-unul din EpitropT cuurmárT impotriva folosuluT bisericeT, atunci iarrtsl mahalagiiT enoriasT sal lipséseádin Epitropie si in local luT sit orinduiascá pe altul ce'l vor gási destoinic sicu frica luI Dumnegeil 1822 August

Gherasim Madi, Barba Picaresca, Dan-atrasen Raonvir5, Afikalarite,Mana, Searlat Gradieeanu, Nestor.

Cod. XrIX, fila l4a V.

No l Caimacamil p'rel rum4ne8el.

DITA sineturile ce are la maná jáluitorul protosinghel chir Neofit, DivanuIl cun6sce desávérsit egumen chivernisitor sfintei monástiii CozieT din sud Valcea

indatorat sit urmeze siivíVsind tóte cite s'art legat a face si cate si printea-c6stil jaIbil se fagilduesce, farri a tnsárcina monástirea cu vre-o da,torie niet !nácarde un ban, de care se poftesce si cinstita Cáimiicrimie a CraioveT, cunoscênd pejilluitorul de egumen al numiteT m6nrtstiri, srt-T dea tot cuviinciosul ajutor ladreptele folostirI i interesurT ale moniistireT, spre a se putea inlesni la stiv'èr-sirca datoriilor sale, 0114 la bung venirea Máriei Sale luI Vodil ; poftim si peDumnéta frute Arlion vol Logofete de Ora de sus, sil orinduescT un Logor6t deDivan vrednic i credincios, sit mkgrt imprettnil cu egumenul facil ettnoscut

336 V. A. tTRECIiiI

pentru numirea de epitrop la acéstrt bisericg. Este evident, cá un guvernefemer ca al Caimacamilor, nu putea aduce niel o modificare in binein ramura bisericeascd.

§i srt-i asede la nuniita mrmilstire, si prin scumprt cercetare i descoperire deOto ale inünrstireT miscilt(5re i nemiscilt(Ire, fricad eatagrafie duprt orInduialil,curatil si adev6ratr, pana la eel mal* mic lueru, sil astArnr treI catastise asome-

iscrlite de insusI si de numitul egumen, din care unid sil-I laso la manaegumenu luI, iar dou'é sit le aducr, ca s'a se dea unul la sfInta Mitropolie

altul la cantelaria DivanuluI a sta in pils'rare.-11422, Iulie 29.Barhu VaCtireSell, Durnitrapo Racovitti, Constantin Brdlicelnu, lifihalache

Manu, Nestor, Scarlat Grdit,nu, Scarlat Mihrtilescu, Nae Golescu,ConstanlinNegre, Tache lialet.

Cod. VT, fila 13:3 verso.

eran Dumnellor Imerit Caitnacana,

Dupr huiurdizma ce ni s'ail dat la jaiba Gruímiitieului Mihalaehe al Ltuni-niltieT sala PaseT, prin Zapciu agiesc s'ar infiitisat Inaintea ruSstril eu Serafimarhimandritul, ce :Ir fost si eclisiarli la Curtoa gospd, iar acum so afIr seqiStorIn hanul milnrstireI Ghoorghe noil, parrt aduclind asupra arltimandri-tuna de pocos, pentru Lucsandra femeea, ce se alfil i aceea iar In numituihan, ande Inteacest han sunt i patru slujnice ce aii fost la Mrtria sa, Dóinna

r6posatitluI Domn Sutul, crt numitul Arliimandrit de ea tamii, a amblat sitseóii rilvas de drum pentru un epochimen mi familia sa, nearetand pe ipoc-himen cine este si ar si catortosit de ail luat rilvas pentru slujnicile acelea, filtreraro ati fost si Arhimandritul i mal" sus numita femee, pentru carc femee s'ail ar6tatOheorghe Boiangiu brirbatul ei cu jaiba, de le-ar intors de pe drum, din care pricirria cridut Grintriticul la nevofe de era srty tilinte i viùta, afarr din paguba i chi-tuida ce i s'a pricinuit,cerad Indreptare ; s'a intrebat Arhimandritu ce rgspunde?si (liso, ert ac6str femee fiind fost desprrtitil de bilrbatul sul, s'ail aflat si doiert laMilria Sa Dama si la peristasis ce s'ail IntImplat fémaind si ea cu patru slujniceiariísI ale Milriel sa!e D6mneT nrpustite ad i In politie si Dumn6luI bas-besIGgille-ail rinduit sit a(jr la m(mrstirea sfintutulul Gheorghe, unde si cuviosia sas'a aflat, si ea unul ce a fost de casa aceluI fe'posat Domn, la ceea-ce ail pututle ajuta, iar In urmr cuviosia Fa hotrtrind a merge la Brasov, la Milria sa Dómnasi la Bezdadele, ail s'Out din partea acestif femeI ca slujnicile plangerea sit nule laso aici ert se prilpildesc, ci sti le ducrt la Milria sa D6mna. ito dar, cuVasile leglítorul de clirtl, s'ail tocmit srt i scótil doug itivase, unul pentru sluj-nicele curtiI, l'Aún) eare era si Luesandra si altul pentru Cuviosia sa, (ni dou6sitie, canija sr-i dea plata talen l 200 i le-art si pornit înai nte, lar a dona

Merad, s6 atragd atentiunea lectorultif actele uringt6re din note :a) Actul din 22 August 1822 relativ Ja amestecul causat in po-

unde astepta aduca si ravasul cuviosieï sale, dupil jaiba ce att dat la M'Ariasa Pasa, Gheorghe Boiangiu, ce fusese barbat al nevesteI, all Intors pe nevastasica slujnicile Inapol. S'aii adus Inaintett n6stril si Vasile legator de cartT, carelemarturisi ca el ail scos rayase parara multe ipochimene ce vrea srt mérgilBrasov, de aceea si cuviosul Irhimandrit rugat sa-I sc6ta doue rayase, unulpentru slujnice ca femeea acésta si altul pentr.t cuviosia sa si dat talenf200; din care tale): 150 i-ati dat prin mana GratnaticuluI la coi ce avea acéstaepistasie, iar talen l 50 art fost osten6la sa. S'ail Intrebat Gramaticul s arte cepretentie face? i r5spunse, ea de pagaba, se la,li a o mal' cere, dar pentru ne-vota ce ail patimit nu póte sil sufere a vedea pe Arhima,ndritul si pe a,cea fe-mee se4énd In hanul milnastireT sfintultfi Gbeorghe, ea macar de si nu vorfi avend vre-o shersire de j'apta netrebnica, dar banuiala este prea multa sieatigoria se Inmultasce ; de aneea o face cunoscut judecatit. Am cercetat pentruacésta femee de se afla despartita de bilrbatul sea satt nit? si pentru cacI con -dicile sfintel Mitropolii lipsesc, de la cucernicul protopop Voieu, ce este vechiaprotopop si cleric al Mitropolid, ne-am adeverit ea este despartita de barbatus56 Inca din vremea prea sfintiel sale proin Mitropolitul Nictarie ; am cercetatpentru jaiba lul Gheorghe Boiangiu, co aii dat'o MiirieI sale Pasa ca sil vedemce i-art fost cererea sail ce cere acuna ? si nu s'ail gasit niel jaiba tul niel eleacl acum lipsesce Boiangiul la Tarigrad ; am tramis de am intrebat si pe Cu-,viosul egumen Coman6nul Epitroput milnastireT sfintuluT Gheorglie, s'A ar5te cosciintil aro de urmarile acestea si mi s'ail adus féspuns, cli Arhimandritul sacieintr'o odae ca altI émenT, In linia din fundul monasitirel, iar femeea aceea sédetuteo odae deasupra portel si nu merg unal la altul, niel alt nimic nu scie. DecIca sa lipsésca acest fel de ponosluire i scandela rea la obste, gasim eu cale, ea

arhimandritul i numita femee sit se departeze de monastire la deosebite lo-adeca arhimandrita unde se va gasi ca cale de nol arhiereil se va muta

sederea, iar femeea unde se va gasi de Dumn6v6stra ea cale sa se depar-teze de la acésta m5nastire ; de care ar5tam si r5milne la mal bulla chibzuireadumn6v6stra,-1822, August 5.

Troarios Venedict, Gherasim BuzN't, Dlihalache Mana vel LogoPtFilipeseu.

coa. cr. fila 138.

Catre dumndlor boeril CaintacamZ.

Dupa buiurdizma ce ni se da la acesta jaIba a Arhiereulta Iacov Cerveno,epistatul eclisiarhiel bisericeI dornuescl si facénd corcetare, am v5dut ca at5-tarea stlntia salo este pentrit vinaricial co tare In sud Ilfov si Vlasca, In popor

latoria Rontilmdior de V. A. Ureahiá Tom. XIII. -


338 V. A. TIRECIITÀ

porul BisericeT Tabacilor, de un fonitá Armapi, care iï permite, subpretext eà el e «Curtezan» adea om al Curi,ei i ca atare nu péte

rInduit prin hris6ve a se Ina pe s6ma sfintelor bisericT, din care se tine chel-tuiala cea urrngt6re a sfinteT bisericI din Curtea veche i simbria eclisiarhulnIsi a cantilretilor si a preotilor i acum vede crt se vinde viniiriciul, cerkdnu fie lipsitii biserica de acest vinrtriciti. Ara dumn6v6stril, cil vintiriciurile dint6til Ora s'ail vêndut eu muele m6ntistirescT MIAU) a se face osebira la vre-una,incti a mila de vinUriciil a mitropolieT din sud Irlasca care S'arl vkdut Imprelunii cu venitul mosieT si baniT s'ati luat la Visterie, s'a:1 hotrtrtt de Otcamuireaa se piad acea mar, din Visterie si asa vkdarea vinariciuluT Wat-1 stivhsit cutmuelo milntistirescY.

DecT la cererea jUluitorulut rnane, ca ori viniiriciul deplin, saii eta seva ( hibzui de catre ditmnévóstrrt, sil i se dea din Visterie, fiind-cá biserica acéstainteacest vintirical raz'inti a se chivernisi ; do care arét dumn6v6strá, i r.6mlneprecum va lumina Dumnedert sii datT hotiirire. 1822 August 1.

1117,halache .1franu vel Logofit.Cod. CI, fila 139 V.

Catre Dumndor boerit Caintacami

Dupá buiurdizma co s'ati dat la acéstil jalbg a cuviosuluI Arhimandrit Iosif,vechil de egumen al martstirT Butoinl, din sud Dambovita, am filcut cercetare

mi5 Indestulairt, ea* parttul etilugtir, cel de ati mers si ati fácut monástirea silucrurile eT zapt nu este prin scirea DivanuluT, precum s'ati orinduit jiattitorul

pentru cii, cand va ee'manea literal a se lua monástirea de la mana arhiman-drituluI Iosif urm6zil a se paradosi socotéla de cand ati ortnduit Divanul vechilde egumen, de ce ati primit si ce art cheltuit si asa sil se dea tu mana egu-nuluI ce se va ottndui de stApanire, cara ae6sta DU se pdte face acum, panilduprt bunil venirea Illiriel sale luI Vea', de mea gilsese eu cale ea stApitnireaacestel m6nAstiri si a lucrurilor el sil o aibU tot jáluitorul Arhimandrit Iosif,lar acel etilugrtr sil fie numal privitor, si dupil bunti venirea Muíriei sale lulVea' se va aréta cu carta° co are.aduse de jos; i atuncT cum va hottirt .11Iáriasa Voda pentru egumenil acestel mi-iniistirT asa so va urma 1822 Septembre 7.

Mihalache Aranu, el Logofrt.Cod. CI. lila 163.

No l Caimacamiä (*1 rumcinesci.

Cinstite Dumnóta fratg vel Agá Mihllitìl FiUpesotile, Cu t6te eil la sfantam6nas'ire Zliltarl de aicT din BucurescI este rinduit cuviosul arhimandrit Ro-mano Epitrop i tngrijitor pentru t6te trebile m6nastireseT, ca un ptimkt6n sisciut do om cinstit si cu bun ipolipsis, dar fiind-el numitu lin vtirsta

ISTORIA ROMÂNILOR 339

zAbovi mult la Biseria, s'a oblige preoi sá scurteze oficio', supri-mAndu-se cetirea paremilor.

netelor aflandu-se i coprins de neputintg fijad, nu /Ate intampina la t6te tre-bile m6nastireT, la care este trebuintg de grabnicil punere in lucrare vi sgvêr-vire vi dupg pliroforia ce am luat nut putine din veniturile tn6nastireI batalisin-du-se ail r6mas nestrinse, precum ci la metdcele co are ac6strt m6nastire Inegniel pan acum nu s'a orInduit epistatT, ca s'A ingrijascg de cele de trebuintgvi la acole case vi sä le stringg veniturile vi pentru ca nu care enraya sil se pri-cinuiascg vre-o simtitóre pepita' m6nastireT, dupg neadormita Ingrijire ce aretot-deauna Divanul nu numaT pentru cele politicesd adecg, pentru buna petre-cere a obvtel 16cuitorilor, ci i pentru cele bisericeveT, adecil pentru buna starei sporirea i imbunätiltirea sfintelor luí Dumne4etil6cavtiff, ce se aflii Inteac6stilde Dumneqeä *irá toril., s'a fi-1mA chibzuire, ca sil se orinduiascrt vi unul dinboerT pilm6ntenT Efor asupra acestiT milnastirl ; drept aceea vciind pe Dumn6taboer patriot, Impodobit ca darul intelopciuneT, cinstitor de cele sfinte vi ravni-tor ca ferbint614 pentru tot binele obvtieT patri6T Dumitale vi a noastrrt, pringilsirea cu cale a nóstril a tuturor, hotärim pe Dumn6ta ca sg te insiíreinezT cuac6stil Eforie a m6nasiirel ZIgtariT vi pliroforindu-te de obiceiurile vi orinduelilemilnastireT, cum vi do ce acareturT vi veniturT are c care din veniturile ce s'ajícuvenit a lua miThastirea pe vremea trecuth' nu s'a luat ci sunt 1.6mäitil, sil daTDumn6ta apoT cuviinciosul nizam Intru t6te, de a se pune In lucrare cu osirdieis silinth', preeum se envine vi a se stringe rgnailvita veniturilor tn6nastireT, °fin-duindu-se vi epistatT pe la met6ce, cgrora sil li se dea cuviinci6sele poruncT vipoviítuirT In ce chip sg urmeze, ca prin Inteleptele Durnitale mijlóce sil cunóscilacéstg sfintri Mropolie folos In faptg, vi nu numaï cele ce sunt acum In fiintam6nastirescI sg se tie vi sg se piístreze In burla stare, ci Incrt sil se vi spor6scilvi sil se vi adaoge, pro cat va fi prin putintg, iar Dumitale sä fie spre laudgsufletéseg folosintg. 1822 August 29.

Gherasim Buzil, Barbu Picrireseu, Dumitracu Racovita, Mi/alacheManu, Scarlat Grild4teanu, Nestor.

Cod. LXXXX VI pag. 942.

Nol Caimacama grrel ruman esa'

Ouvi6se Efimerie, chir de la müngstirea sfintei Ecaterine de aieT dinBucurescI i Dumnóta polcovnice Grigorie Basma, ce esa mahalagitl, fiind-cä egu-menul acestiT m6nastirT, din prostimea minteT ce are sg Ora* cu rele urmarTspre chivernisirea lucrurilor railn6stireT, v orinduirn pe amandoT epitropY, silfacetT zapt tóte lucrurile vi trebile miThrtstireT, pe caro sg le chivernisitY co bung

stringílnd vi veniturile a nu se rlipnne sail a se risipi si tiind ca-tastih curat de t6te cele ce vetT primi c vetl lua In zapt, i de veniturile ce

340 V. A. uRECita.

Actele relative la indepärtarea din cuprinsul Curtei Biserice'iSf. George No il a unui Arhimandrit a unei fernei, lóstä servit(íre a

se va agonisi, si lo aveti In prstrare, prinil la venirea M'aria sale VI Vodr. $iatuncl precum se va pone la orinduialii, pentru ale milnilstiroi, so va puno sipentrn aeòsta. 1822 Iulie 26.

Bctrbu Dumitrasco T?aeovitá, Mihalache Illanu, Searlat Mi-httleseu, Niltairt Filipeseu.

Cod. XCVI pog. 306.

Nol Gainuteami7. rreI rumtmesel.

Cinstite DumnMa frate biv vel Vornice Constantine Filpese ule, am luainsciintare pentru sfinta monastire Milrginenii. din sud Praliova, cil egurnenutmIlnistiret lipsind de la nAniístire din vremea apostatilor i omul ce ni avut-lisat nepurtrindu-se ca orinduiala ce se cuvine, ail ajuns monils1tiren la prústil stare si lucrurilo ei s'ati prilpildit si se prApildese si ea sil nuajungii la desrv6rsitil prilprdenie, politim pe Dumn6ta, nu numai ea unul ce siDumnéta esti dintro ctitoril acestii mnstirT, ci si ea po unul din boerii Cai-macan:d. sit bine-voesei a te insiircina si sil orinduescï om vrednic din partenDumitale, ca dimpreunr cu omul m6nastirei sii cante túte trobile monastireisi cele risipite si le adune, cum i venitnrile sr se stringil ca bunil chiverni-selr, de vare filc6nd catastili (wat sr, se arete de Dumnétv dupil bunii veni-rea Aliíriei sale luI Vodil, la Milria sa i preeum va pine 31Nria sa la orinditialilpentru alta monastiri, va pune si pentru acésta. 1822 Iulie 26.

Barba nletirescu, Bumitra6eo Bacovirt,Nlhalacke .111anu,Sarlat Mihrtleseu.eod. XCVI pag. N7.

1822, Tulle 23. Carto de surgunlc egumenulta Catriniotul, ca prin sciroaDutlin6lui Caimacamului Craiovei sii'l duer la milniiitirea Bistrita, poruncindegumenultil a'i da canon de rugicitine, ca sr'g vie in minti de unde sil nufie slobod firede alta' poruncil

Cod. XCVI pog. 303.

1822, Tulle 23. Pitac la Paliarnicul Petrache, ca sil tic Epitrop la miinii,,,-tirea sfintel Ecaterinei i parintele Troados cu Logof6tul Nicolae al Mitropolieysil m6rgr, a i le face teslim prin catagrafie si sil céril de la egumen sineturilei odùrelo monii:Airei a le da sail a le archa unde lo are puse in prstrare.

Cod, XCVI pag, 303.

De la sfiinta Miiropolie 0 de la Logofetia Oil de sus.ot biscrica, srirbilor din TabacT ca jalbit cìítrù Otefirmuirea do

acum s'ail plAns pentru Armasul loan, ginerele nnul III Logofi-it GheorgbeTabacul


Dòmnet luI Alex. Sutu, femee Cu care intretine acest Arhimanclrit rela-tiuni netolerabile ii cu care era gata sä fugä la Bra§ov.

ce ati murit, cum a cere numitul Armas sa fie Epitrop la acésta biserica, cucuvènt cì i socra-sa ar fi fost ctitor i pentru ca eT seiä ca socra-ssa ne cumctitor n'ají fost, ci niel cea mai putina rudenie Cu ctitoriT, de cut o MariutrtProtoceanca ce se trage din nómiil etitorilor prin diata sa lasase epitrop pe so-crasëll fiind fruntas al mahalalei, iar dupa m6rte'I ati fost un popa Toma siduprt se6tmea luí s'ail orinduit doI dintre maltaiagir, anime Anastase Cotartt

Nica Tahacul, care ail iconomisit biserica pana acum, inviilind biserica cuajutor de la totT maltalagiT, iar acest armas dupil ce n'ají ajutat cu cind parale,apoT si s6cra-sa ail luat o candela de la mormUtul ctitorilor i ail prapildit'o

Armasul duprt ce aii dobilndit la ruCtra intarirea OteärnauireT, numal dupa one adevëratil ari-itare a sa, ea sit tie si el Epitrop 113.1 inceput a se inflado de apeeetlui cutia bisericeI si de a o despeeetlui far'de a fi si aceT maltalagil epitropIfata, luAnd paralelo din cuide ce s'ají gasa, cum si la L'aseT litänd faclir unuldin EpitropT ea srt le pue la sfesnice si la policandru, numittil Arma r i-ail tramisAspuns sil, nu le achica la biserica ca i lo filrfitnii in cap. Osebit viind AnastaseCotaru unul din epitopT, care prin osärdia luT impodobit biserica i cuajutor de la mahalagir i eu de la dênsul, duckdu-se s in chichi pangarugululprecum i maT nainte au avut'o,Armasul all sarit cu zurba i cu un aprod ce'lavea Muga dênsul '1-att dat eu brancl afaril din biserica si pe altT mahalagilasemenea il gonesee i nit'l cinstesce, cu ale carda urmarT II au adtts pe totimahalagiT la mare turburare, pentru care jaluind la S-ta Mitropolie, s'ah' trilmisca chiame la cercetare, si el impotriva maT rèli ati inceput a injura i alocari pe er, pe sotiile lor si pe fetele lor, cerCffid a i se da nizam pentru t6tenetrobnicile luT urmarT, pentru cit el nu'l pot primI de Epitrop, ca unul ce alesale lucrurl ntt este Nrednic sil le iconomis6sca, cu cut mal v6rtos ale bisericeT;irnpotriva acostor jaluite de mahalagiI s'ail rte6tat si Ion Artnasul Cu osebitil jaibaa sa jrtluindu-se pentru A.nastasa Cotarul, Ioniçit Postelnicelul si popa Gheorghede la acésta bisericrt, qicênd crt el prin anaforaua sfinteT mitropolit, eare s'adintarit si de erttre Otefirmuire, s'att gasit cu cale si s'ati orinduit de a fi Epitrop

purtator de grije dimpreunii cu EpitropI la biserica PolocenceT otTabacT i maT sus numitiI fiind 6meri indaratniet i pornitT cu mare retttateasuprri nu numal ca ail statut si IT sta cu totul impotrivit, departiindu'l doEpitropie, pentru un scop rea i interes al lor, ci inca s'ail pus do ati radicatdin bisericä, atät lada cu lurniniirile cilt i banil din malo, far'do a paradosi marîntâili socotéla la cantora de dat si luat, apoT popa Glieorglie al bisericeT, Intr'acestedile, in una din noptI intränd in biserica aii dezgropat argintiíria bisericeTail luat'o, cu ce cuvênt i ett a eta povNuire nu scie i póte ca Sil '1 faca si111'1 belea, fiind atätea ládi in biserieä ale unora §l altera, rugándu-se ea nu

342 V. A. URECHIA.

Actele din 26 Iulie 1822 prin care Caimacamia rinduesce cAte2 epitropi din mahalagli la Mönastirea Sfintel Ecaterina, srt adminis-

name cuviinciosul nizam sil li se dea, ci Inca si se Indatoreze a da si socot6laImpreuna cu lucrurile bisericeï ce ail luat, si de vor voi ea si fie si eT ImpreuniepitropI el nu): gonesce, fiiind cì cu Epitropia acestiT bisericI n6mul /uI este

Aceste ¡MIA orinduite fiind in cercetarea sfiinteT Mitropola si a Lo-gofetieT, adunfindu-no la un loo le-am ascultat din cuvênt In cuvfint, dar tre-lminta urmand ca sa facem o scumpii cercetare la fata loculul de 6menT cinstitlsi practico)", pentru tóte acestea afétail ale lor ce fac uniT Impotriva altora,s'ail orincluit din partea sfinteï MitropoliT cucernioul potropop Voicul, lar dinpartea Logofetiel Medelniceru Raducanu Tocilescu, earl mergênd la fata loculuI

fac6nd cercetarea ne-ati adus amónda. Inteo glasuire pliroforia acésta, cri

adicil nu cii all gasit vre-o invinovatire niel vre-un furtisag, niel de catre rna-halagiT nicT de catre Armasul, precum se phase prin jalbT, fara numaI Arinasulflind din tagma boerinasilor i mahalagiI fiind din tagma negutatorilor cu Voteci unul din inahalagiI este Postelnicel, dar metaherisesce tot tréba negutatorieT

armasul dupil ce ail prima porunca Otani-mire de a fi si el Epitrop dimpreuniica coi-1-altl mahalagil all vrut Indata ca si ja tréba bisericeT asuprisT qi ceT-I-altYmahalagii nevrélid si iirmeze vointa lui, pentru ci nu'l avea amestecat si malnainte la Ingrijirea bisericeY, all intrat Intro cl6nsiT zizaniT, din care s'atl scornitca pIn neadev6rate uniT asupra altora i all catandisit In judecatI i cu t6teca din citirea hotarireT Otcfirmuirel, care all ar6tat Armasul la fata loculuï,pe care si noT am ascultat, din cuvént In cuvènt, ArmasuluT nu i se di ca vre-unalt driton Eiptropia acestiT bisericT; ci dupil cererea ce all facut OtcfirmuireT, eaitrinarea epitropilor de la acésti biserica si fie t¡i prin seirea lui, mirturisind-osingur cii cererea acésta nu o face ca vre-o protio. sail de vre un interes,acétuí cerero a luI di si Oteárinuirea Inairire la Anaforaua nóstril ce o fa-cusem mai nainte la jaiba ArmasuluT, cu acésta coprindere, ci cekerea privireTluT la urmarea epitropilor nefiind ca Impotrivire la nizamul cantoreI sfinteiMitropoliI caro este asupra bisericilor, s'ail gasit cu cale, ca prin protopopulbh" se faci cunoseut Armasul mahalagiilor, ca cunliscii si pe dfinsul Epitropdimpreunii ca eI, iar catre acestea iarrisT atat din pliroforia ce ne-ati datdu4iT cereetatorT, cat si din intrebarea ce am fricut i noI Mat ArmasuluI cfit

inahalagiilor de are vre-o alti zestre acésta biserica si niseare-va acareturlde la care si vie bisericel vre- un venit osebit afaril din acea ce se strInge dela maliala, i ca tole ci malialagiiI clicea irnpotriva socruluT .A.rmasuluT, ci ar fiavut biserica o casi de la acea Protoceanca i socrul ArrnasuluT aticum i Armasul striga asupraeluI /sTa'stase Cotarul, unul din epitropiI eel alesldin mahalagiT, cum ca Anastase ar fi luat venitul bisericel de atátia anT Riedeai da socotéla nimènuT ; la a ciruia Ora si v'érpnd pe mahalagiT di nu numaT


treze averile el 'Ana la sosireu lui Vod6 Gr. Ghica, aci egumenul1116nastirel se p6rtet Cu rele unneíri din prostia mintei.

fac vre-o cerero asupra WI de vre-o mancatorie, dar nicl ea' sunt adeviirateariitarile Armasuluï, fiind ca off re s'ati strins la biserita cheltuit prinscirea lor iar In treaba bisericel ; de care ¡waste parI atilt ale malialagiilor pentrusocrul ArmasuluI de madeaua caselor, cat si a Anattsului catre Anastase, pentruiratul bisericel, c '1 art mancat pana aoum i n'ai1 dat socotÓlì niceri, s'ail eu-noscut de entre noï ca curge iarilsi din uraciunea si zavistia ce au intrat infra

mitI de temeirt lucru fiind c ac6stii bisericrt ce se numesce a sirbilordin TribacI, tot venitul el fiind de la mahalagii, iar nu din vre-un alt osebitaearet. stapanirea, cun6sce de o potrivil pe totl mahalagiil si ctitorl si epitropI,Hind crt din ajutorul lor, unul cu mutt, altul cu putin, se ajutil si se chiverni-Sere starea bisericeI. De aceea ii s'ail qis mahalagiilor, ea srt cun6scrt pe Armasu!de inabalagiti, si (DO cum §i Otcarmuirea la a Jul cerere i-ail dat in scris caurmarea epitropilor sii fie i prin scirea lui, noi acum dicem i gasiin cu caleca nu numai prin a ArmasuluI scire sii fie, ce se va agonosi la numita biserica,ci pana la cal maT mic prost mahalagiuí, fiind cil toff sunt Mtn" Hrist)s frati

itjutatorI kicasului Dumnedeesc, i epitropiI ce ail fost pana acum sa fie side acum Inainte nestrilmutaff, ca uniI ce diserii mahalagiil ea stint si el alesT

cand vor urina impotrivä Ina* eI II vor arta cantorel sfintelurmarile lor cum scim sil fie si prin scirea ArmasuluI i prin scirea celuI

maY mic mahalagiii, dandu-se Armasulul sii intelégrt 61 de nu va fi urmatorvointeI Epitropilor si ale cantorel. sfinteT Mitropolif, ce va ambit& sii facii la malialitntr6gä zizanil, sail de a nu eunósce la biserica pe cel mare eu cel mic de o

precum si pre sines1 asemenea la adunarea enoriei mahalaleT, Murielsrt scie di pe Mitropolie si pe Logofetie le va avea davagiI asupral PentruIndreptarea WY, cum si pe mahalaga asemenea catre el si cantora sfinteltropoliT are sii dea nizamul ce esto indatorat epitropii, ca i la cele-l-alte bisericldin politia Bucurescilor, fitiede a fi s!obod vre-unul din epitropf ce se vor alegede mabalagil, ca orl In lipsa lor din mahala la alto trebt sail la vre-o departarela alt loe, ca sa'sil base diiadoh in loe cu cuvènt cil el lipsesce, pentru, ca acéstanu merge ca la clinorornie ; do care s'ail dat acésta carte de judecata a n6strala mahalagiT, i epitropiI acestil biserict 1822, Iulie 1.

Epitropul Mitropoliei.Mihalache Ihranu ve l LogoPt.Cod. CI. fila 129.

Nol CaimacamiI preY rumanesei.

Cinstite durnn6ta vechilule al llittinanicT, fiind-ca vNurn la milnarului cioa poruncI ale DivanuluI, una nu 16t 1821 A.ugust 14, prin care se

344 V. A. 1.111ECHIA

ci) Diverse acte relative la cérta de la epitropia Bisericei ois6 aSèrbilor din Tabacl.

§01a. Din primele acle de sub domnia lui Grigore Ghica se constata,c. indath dupa linistirea revolutiuneT, c(51a luI Lazar din Bucuresclnu stä cu totul incbisä, de §i marele dascal n u mal este acolo. DinAnaforaoa hoierilor Efod ai *eMelor, numitl de Gr. Chica la finele anuliff1822 apare ca veda de la Sf. Saya tot vegeta, ca nu se impra§tiasecu totul niel dascalil, nicI ucenicil.

Este timpul cand cu maI multa inflacarare scriea versurT patrio-tice in contra Grecilor §i memorii oil monografli politice cunoscutu 1Naum.

In «Buciumul cugetarel» Naum ne va da lucräri relative la ultimarcheliune grecésca. Acolo ne va vol bi de patimele Dachilor adica aleRomänilor i vom ceti aelu1 cälduros adresat Romanilor sa fie uniti.Nauru no va da i aTanguirea t6rei Valahiel» asupra jafuireI i dära-

orinduesce mumbasir Logorét de Divan, a merge pe la tott chiriasit ce tinIn hanul lut F$erban-Vodg, casa le fila sciut, cit china ce sunt datort a o piral,dupg tocmal ce va fi aw6nd ca egamenul affinastireI Cotrocenit, ati a o r'és-pundo la parintit ecsarla ai acestit mongstirt, asupra cg,rora dat ingrijirea

Otearmuirea mungstireI §i alta de la trecutul Ianuar 2, prin care se Inda-toréziti Manolo Gugial, unul din chiriasii co ait ()dril in han, ca sil pliitéscilpgrintit ecsarlit china ce este dator a fe'spunde pentru odilile ce tino, iar denu-va fi urmiltor se dg voie pgrintilor ecsarhT, sit Inchirieze acele odgf la alfil.si Nutra lucrurile Gagialut, co so va fi afland Inteaceste odill,Dumn6lut sta-rostea do negutiitort dimpreung ea 2-3 din negutraorit liptcant ceI mal' de&unte i ca 2-3 cupetT, sí filog catastili In scri3 si sil S3 pite acole lucrurI laun loc In pgstrare sub pocete, ea aspund6nd Gugiul curia ce este dator, sgsi le rrtdice. De aceea dar, cat pentru madeaua Gugiulut are a se face timareintoPinat procum mai jos so coprindo, iar pe cel-laltt ce't aratii jilluitorulprintea,éstg jalbg cg are sti ja möngstirea de la clinsit, poruncim dumitale, ciiprin hiFitingnesc sa't apuct ca strIns6re a face implinire de dreptul ceva fi avônd a lua inCingstirea, iar pe care va pricinui, dicénd di ara Impotrivg

r6sTande, Inaintea Dan:n.1610 EpistatuluI Logofotiet. 1822, Att-gust 27.

Gherasim Buz, Barba Ve.rescu, Dumitrache Racovitei, IllihalacheScarlat Gra 14t(!nu, Nestor, S .arlat Mihrilescu , Mihaii Pilipescu.

Cod. XCIX. ft1 l:2.

panäre't ce t-ati ficut str6init Wharf greci, cum §i diverse altele stihuricontrare eteri§tilor.

Administratiunea. StArpirea hotilor 1) este in primul rind preocupa-

VeqI la Academie condica No. 258 la pag. 252, 269, 329, 417 410.

Poruncile ce s'ati f`dcut clitre lspravnicil de la 7 judge de marginede dinctice de Olt pentru paza trecerei.

1.17oi Caintacamr Prel runainescl.

Dumnévóstra boerilor Ispravnicl ot sad. facem dumn6v6stra in scire, cilde la uniI din capuchehaelile dupa la serhaturI am luat insciintare, cum cä dinpricina di nu se striljuesce marginea bine, trec multe felurimI de 6menT far'derävas de drum si far'de chezäsia ce se cuvine, atat de dincolo dine6ce catde dinc6ce dincolo, í acésta fiind datorie a capitanilor de margine a pazi si asträjui, dar si a dumn6v6stril datorie este de a priveghea unele ca acestea, fiindcì judetul este sub a dumnévóstril ingrijire pentru &fee, cad cea dint6iti datoriea nizamuluI este a se pazi marginea cu tóta strasnicia, pentru ca deosebit dincele oprite a nu esi daft(' nicI a se,cacirdisi 16cuitorI cu care pricinuecse spar-gere satelor si este Invinovätire de m6rte, dar si hotI i fric6toff de rele gasescmijloc cu acea inlesnire a trecereT iì faca i hotil dinc6ce si sti scape dincolo

hotiI de dincolo sa scape dinc6ce, ci acesta s'a Wilt cunoscutì i cinstitelSpätiíriI, a (la poruncile cele cuviincióse cram dipitanT, iar dumnévóstril strasnicve porunchn, ea si din parte-ve s vö chezasuip cu capitaniI marginilor dintr'acestjudet a intari paza margineI, si om de dincolo a trece dinc6co filede navas dedrum de la capuchehaia sti nu fie primit, ci sa se int6rCa' inapoT a venT cu ravas,lar ceI de dinc6ce carT vor fi s mérgii acolo, ceI ce vor fi ca apropiere deisprilvnieat sit aibil rävasul ispravnicilor, iar earl' vor fi cu depärtare sii'l deariivas capitan it de margine i capitanul sa'sI desThirjä °diul a nu da nava i

s1obo4enie la 6menI nesciutl i ne cunoscutT sail far'de chezilsie, ea de se vagilsi in vre-o urmare ca acésta sa scie ea cu meat() so va ()skull unul ca accla,dar si dumnévóstra pentru neingrijire yeti da greti r6spuns la Maria sa preaIna tatul nostril Dome ; si de primire c atI pus porunca in fapt s avem in-sciintarc. 1822 August 3.

Asemenea pitac s'ati facut si la cinstita Spiltäric.Cod. XCNTI, png. 31.5.

1) Poruncint la plaiurile dirt 12 judge.Nol Caimacarnil Prei ruma'nesci

Yatase do plaiti . . . . sud IT facem in seim c ne-ati venitla au(), cum ca la udele din plaiurI s'ati ivit factitoff de rele i hotI dintreapostatI si dintre arnilutT, ci fiind-cil ac6sta este cea dintiìí tr6b5 delicata a


tiunea Gähnäeämiel luí Gr. Ghica. D'Aria in note diverso acte relativela acésU cestjune.

avea ticloii 15cuitort odihni si'st cante de Jirana lor, i de itnplinirea celorcu rìnduial cerute de aja, cum si drutnail i negutiltort sti'st aibri Ambletullor cu linistire si nu pitim6scii vre-un 1.60, de aeeea s'ati ficut potecast sipliiiast indestut, fiind pentru acésti strasnicii porunei a M'Oriol' Sale proa

noslru Doran, ci dar si nu te inselt ci si acum vor fi urmirile de mal'nainte, adecil portincile ce se dail sä' tréci ca nebigare de s6mi av6nd nidejdede ajut cri si de se va int6mpla ceva si vel' salpa, cil Mida sa cu strisni-cie ne 160 pentru unele ea acestea, i pentru catahrisis de jafurt sii le intim-pinim ca tóte mij16cele, hotirire nesehimbati are, pe coi cu vintmiel pedepsésci ca tergul i ocna, iar pe cet cu vini mat mart ca span-zuriltórea. De aceea strasnic itT poruncim sii intitreseT marginea cu pazi bunlisi unde re va ivi mi ce fickoff de role si mere insutT cu pliliast i potecastindestut ea si't princjii, off vil' off mortt si nu scape ; sii dat porunci satelorca unde se va ivi, despre o parte sillt dea de &Are indatil, iar pe de alta silsarii si el' in ajutor pentru prindere, cum si ceI ce vor veni de dincolo arni-utt Cu arme, armele sii le propesd, i aeol om de va fi ca biinuiali tr4.-

mitett cu insciintare la dumnélor Ispravnicit judetulut ca tramita la cin-stita Spuituinie, iar de va fi om sciut slobqi filede arme, insciinttind taristht dumnólor IspravniciT judetulut, cine anume este si ce arme i s'ail oprit, lacare acésti sii fit cut ochit deschist a privighea (Ana i nóptea, ea sa nu giiséseimijloc ficëtorit de role a se face cete, ci mal' 'nainte intimpinatI sull cctsde vor fi sit siritI indati al prinde urmând povituirile ce'ff sunt date si mal'nainte pentru acósta, cid de te va lenevi i vor est dintr'acest plaitific6tort de role sat vor face 16cuitorilor niscaiva jafuff, sii scii cii cu niel unmijloc ntt ver putea scipa de cea mal groa pedépsi ctz mate de dlltre Mirlasa Domnul nostru la care si mol vom fi dovagit ; si de urmare cli at pus po-runca aceda in fapti s avem insciintare. 1892 August 4.

Barbu Treictirescu, Dumitra,scu Racovita, Constantin Bälticeanu, MihalacheManu, Scarlat Nestor.

Cod. XCVI pag. 319.

Porunci asemenea la 12 ju(lep, la Ispravnicaturi

Dumnév6stri boerilor Ispravnicit ot sud . facem dutun6-v6stri in scira cii ne-ail venit la aut), cum eá la unele din plaiurt s'ail ivit frt-c6torT deErele, hotT, dintre apostaff i dintre arniutt, ci ac6sta este ceadintòití tróbil delicati a avea ticiloii hicuitorT odihnit. si'st cante de hrana ialte datorit ale lar a le implini, eum i altt drumast caro pentru al lor fulos i

346 V. A. URECHIA

1STORIA ROM kN1LOR 347

Multe cete de hofi erall alcätuite dintre fo§til apostatl §i arniluV.

negutatorY II va aduce trebuinta s amble printr'acele locuri sg nu piltim6scg, deaceea s'ail fgcut potecasl' i plgiasï Indestuï, precum si dumnévóstra ve' este sciutdupilporuncile ce vi s'ail trgmis, de care s'ag fgcut 9i osebite porunci/e nóstrecgtre vamesii de plaiti, cg este porunca Milriei sale lul Veda' pentru acestg, dar

dumnévóstril sa ve' chezasuitY tare cu cl6nsiT, sg nu li se parg cl doar vorscgpa de grea pedépsil si tirgie, ci sg sarg cu totT pigiasiT çi potecasa untiese va ivi nisca. %atoll de fe'il printjg, sg nu scape, dand In scire i satelorca i ei sii iasg de ajutor dud se va Inte'mpla langg satul lor, si la trebuintilniaT mare sg trámitetT i potera judetuluT, cgcT care din viitasT se va aiéta culenevire, sI scie cl hotá'tire are Mgria sa a'l spanzura acolo In plain ; deosehitli s'ail mai poruncit pentru arnauti'l ce vor veni de dincolo ca arme sg se po-pr6seg si luAndu-le armele cal ce vor fi cu bgnuialä' sal trgmitg la dumn6v6strii,ca si dumn6v6strg trgmitetl' la Spä'tgrie, lar earl vor fi sciutT i cunoscutIsii se slob60 fgrg arme, dar sI insciinteze dumnévóstrg cine anume este si cearme all poprit ; si de primire, cl 41' pus in faptg sI avem insciintare. 1822A.ugust 4.

Barba VA' carescu, Damitrache EacoviPi , Constantin Btilticeanu, Miha-lache Nana, Scarlat Mihtilescu, ,Vestor.

Cod. XCVI pag. 31.9.

Yo`i Caimacama P'rel runancse

'Viltase de plaiul CimpineT sud Prahova. S'aii v`equt Insciintarea ce aTpentru 5 hop' ce all esit din Iguntru dupil i isce negutatoff si i-ail jilfuit la car-ciu tua scriitoruluï, apoT luandu-se dupg d6nsif pllieiT i poterasiI, pe earl' steam-tortIndu-T vr6nd sil tr6cg pasta hotar, prins catanele de dincolo i i-ail dusIn varng unde ai plecat ìnsui cu unul din pggabasiT ceff a ti se da, cadjafurile le-ail fgcut aid 'in t6rá, arRand cl tot acestia sunt carI all mal' esitIncg o datg Inteacest plaid si alta' data In plaiul Teleajenulul, de care acésta

poftit cinsita Aghentie ca sI scrie inlguntru a se Iatgri paza zgticnislobot)enia esirei acestor [el de 6meni si arme s'a' nu li se dea niel de cum,iar pe aceI filatoff de rn dea cu ale lor Inmangt1 ai trlmite aidi en pg-gabasi'f, cum si pentru aceI del pliiaï ce s'aìi oprit la vamg iarIi s'ail scrissa se slob*, dar sg vede cl vor fi opriti pang sI ducg scrisorile i amanetu-rile a le aduce Aspuns, nefiind slobo0 a merge fiir de lAzgret sg trécg inng-

pentru care it1 re'spundena, CA la 4 ale acestiY luni i 8'4 scris poruncgstrasnicg pentru acest1 fgc6torT de rete cum sg urmeze, cl i plgiasiï i pote-rasiT ti s'aA In.nultit si avaetul il dal' la dumn6lei vel Vornica cu usurintg ea

348 y. A. ITRECHIA.

Sltijb4 pLáiLor i mal ales v6taft de plaiurl sunt amenintall cu spin-zurätórea de nu Vor prinde

sg strajueseY plaiul si potecile ca mare strgsnicie, a na gsi mijloc filaltoril derete sg ias i sg jfuiase i ande vor esi si se vor ar6ta s na scape neprinsl,cum iar ail gasa ruijloc acel 5 hotI de ail sciipat neprinsT, dinteact'istil se cu-nósee c. estT nevrednie sari pentru interes, ici piará de la plgicsT i nti'T 01 petotT in slujbg, de aceea te indatorgra s facI tae mijlócele a puno pe acel hotIin mang, eg apoT cea mal us6rg osandg Ii va fi a pliiti pagaba pilgtibasilor,iar de care cuinvasT se vor mai ivi fácëtórT do rele in plaiul acesta si nu sevor prinde, s sciI 61 nu ntintaT vol fi lipsit din vátásie cite veT si pedepsi,clIcl cea dintèiii troabg maT delicatá acbstil itT este, de aceia i acum îT scriemdeschidetl ochiT, privegheazil ca sil nu cadT sub pedépsa cea orinduitii de Mgriasa prea Inaltatal Domn. 1822 August 16.

Barbu racilrescu, Duntitrache Racovirei, Constantin Blilhctanu IllihalcheMaitu, Iordache Goiescu, Scartut Grlid44eanu, Nestor, Scarlat Itlihrdcstu Mi-haiú

Cod XCVI pag. 328.

Caitnacatniï, VIrei runuinesei

Talase de la plaiul sud astasIl amprimit notil de la cinstita ehearo crgiascil Aglientie ca copie dupil, poranca ceail dat Eeselenta sa gheneral Comandor al Transilvaniet de la Sibig pe la ttjtestrajile de pe linia hotarului la vecinirea Orei Valabiel, i nizamttl ce aii dat,dupg care spre a ta sciinil iatá ti se trilmise copie, iar cinstita Aghentie a chesitrocrgeseiT CurtT, aratrt eg dupg inseiintiirile ce i s'au dat ata de la noT eta si do lacinstita Sprttárie, cum vultaii da plaill cand iasciint&A pentru fileiStorii de rolece se ivesc pang a nu se pliroforisi bino do ande stint serio eg sunt esitT dinlguntru si cinstitul Comandir ìneredintózìl, cum c locurile de acolo in staturilechesaro-criíescI sunt eu totul euratite de acest fel do talharl si c'á se mirá, cumlúa pot de a so numi aceT invederatT talharT ca neme do rètriasT frtcëtorl derole inauntru fár de a fi maT intaiti aceT talhari prinsT si cercetatl, qice cg acumnumaT din sirgruinta çi energhia stiipanirel co aid . spanzurli ca prin inijkicelece are in mana sa, adecil prin putero de poteras1 sil izgonéscil i sil prinqg peacest fel de talharl, earT niel °dará primitl n'ail fost niel vor fi in staturilechesaro-critiescI i cand va fi sil mérgä vre-o poterá tainicg spre gonire i prin-dere do talharT, de mult bine ar fi ca sil se insciinteze in náuntru la corniinqilestrgjilor, carT aceia insciinteazii la cer marT aT lor pentra 4iva aceea a porni-rei dupá, acest fel de lucrare, spre a se fa,e si din niluntru asemenea porniretot de odatrt. De aceea dar, atat dupg ac6sta nota a cinstitel AghentiT, cat si daliacopia EcselenteT sale gheneral Comaniir ce ti se tramis3 copie ve Inaintr6gli pli

TSTORTA 110MÀNIL011 349

Al doilea obiect de preocupatiune administrativä. a Caimäcarnieleste paza nizamuluI Impedickor Turcilor -de a cdiétorI In térä. In in-

roforie, c vecinatatea Cil dragotate si silintrt voesce a pa.zi bunole orindueff,aeum dar nulT maT fémane cuvint de Indreptare ert d6r es tallara' de dincolosi ea unul ce estT Insarcinat cu paza despre orT-ce rele av8nd i plitlasTsi potecasT cu prisos, de cat mal inainte, de nu ve! striijui si de nu ve! pibine ea s'a nu se iv6sea fac'étorl de rete, sail d carT se vor ivi sa nu scape In-sciintand cu grabit i dincolo, sa sciT ca in grea pedépsa aT Ea cacrí si pe Mugaacelea orT ce pagaba se va Intêmpla despre frte'étoriT_de rete insutT te ve! In-datora ale plati de la sinett 1822 Septembre 7.

Barba ra3arescu, Constantin Cretulescu, Mlhalache Manu, Iordache Go-lescu, Scarlat Graliste'anu.

Cod. XCVT pag. 313

Carti la 12 judete catre zaldta judetelor de catre Maria Sa Posa, pentrupaza NizamuluZ.

[Pecetea Pasa]Hogi Ahmed Pasa Sersachier ostirilor impl'ratesct.

Zabitule al judetulta qanatate. A.rn luat insciintarea cumea neferil tèl, carT sunt orinduiti Impreunil ca tine cu lija i cu tain din t6rapentru paza nizannita si a bina orinduelT, so 1ntind de jan banT Cu nume devaa,et at lor si de la tèrgurl de la carele ce vin c.i I =off de vêncjare i dupadrumurl do la niarfurí i peste, cum si color ce sunt muncitorT ea co'sa le iacate un leil numaT do c6sa, i de la butile ca vin i rachin, i de la vitelo cevC:nd 16cuitoriT, i de la earciume do prin sato iail banT cu nume de avaet catpot; alubia si pe la crilmile din d6lurile viilor si de la butile cu vin i rachiasi de la cazando de rachiii si de la altele iail asemenea avaetuff, inca la unelece merg pe drum do trec 2 3 judete, dail 2 3 avaeturt si tot neferiTsupra si pe locuitoriT de pe mosiile milnastirescI si boerescI, atat cele ce seafta aicI cat si acelor co n'ail venit pana acum, de le cer banT pentru clacamosiT fackidu-le mare zor pentru 1mplinire, osebit si negutatoriT turcI., latí ce-nare de la locuitorl filede plata, cum si cilrutasil tura asemenea, de care acéstati s'el maT dat poruncT ca sä nu'i Ingaduesei a lua conace filede plata si sil

vedo cä' nu al niel.' o ingrijire. Ci dar t6te maT sus afétatele fiind impotriva obiceialuT Ore)", caro cu :prea lnalte porund ImOrätesei este a se pazi, ItT po-runcim cu strasnicie ea i insusT sa te ferescT si neferilor t1 sil le daT nizamua nu lua de la nimeni nimio cu numire de avaet al lor, nicT. pe locuitoriT depe mosil sa nu'í supere de daca sail pentru altele, inca si ceca ce vor fi luatsa dea inapoT, iar nizainul asupra tureilor sal pazestT cu t6ta strasnicia, cum

350 V. A. URECtia

teresul acestui nizam boieril Caimacaml dobandesc de la Pava aflätorInca In BucurescI, porund cätre zabitil din judete ca sä.' päzéscä ni-zamul, cu deosebire se purtati rèí neferil turcescl. Ace§tia lam"' subnume de havaet de la tèrguri i de la sate diverse därI nelegale.

Caimacamii reclarnd la Pa§a, Seraschierul co tirilor turcescl careordonä. Incetarea acestor abuzärl.

Justitia. NicI o prefacere in justiVe nu putea sà se aducä. subefemera conducerea a trebilor Orel de cätre Cairnacami. De abia

§i ciirutasil lor i altor negutlitorT ce vor fi sloboc)I pentru al lor alisveris, sä.le facA Si:den-tare a se pkisi s'A nu maT cérit conace färide plata, la care sitaibil tót4 silinta a se prtzi nizamul si buna orînduiatit asupra turcilor a fi feritl

numal pentru acésta sunteti rinduitI cu 16fa L tainuri, iar denu sunt totT multrtmiff sit InsciintatT ca sit se orinduittscrt alp' tot ea ac6stit

1822 Iulie 30.Cod XCVI, pag. 912.

carçi catre Ispravnicl la 12 jadee tot pentru pricina zabitilor,care s'a4 tramis Cu cartile Marie): sale Papl.

Nol Caimacamil Ord rumeinescI.

Dumn6v6strii boerilor IspravnicI ot sud zabitiT i ne-fern.' lor cad léfa din t6rrt i cu tain sunt orinduitI la We judetele a prtzinizanul pentrn turd, si fiind-cii de la o vreme incóce, iar mal vtIrtos acumin rezvrrttire all inceput a Se intinde sit ialbanT de prin t6rgurT i de prin satesi de pe drumuel de la care, de la v6nOrT, de la efirciumT i de la butT cu vini rachitt, i de la muncitoriT cositod si de la cazane, iar acum ail inceput a seamesteca si la cläcY i altele veniturT ale mosiilor mZínitstirescY i boerescT, decare arinnd LuminatieT sale PaseT all fiicut porund strasnice crttre zabitY, cumsi &are zabitul judetuluT de acolo care prin Dumn6ta se trilmite ; ci dar dan-du-o zabituluT, sg'T afétatI cil i dumn6v6strä v'ail arkat strasnicit porunnapentru ac6sta, de care s'a" avetI ingrijire do a se urma si de a se pazi, iar de veIvedea crt neferiT fac iarrtsT ale Ion urmitri, sit af6tatT in grabti zabituluT urmarede Impotrivire ca grabg sit l`nsciintatT, cit nefgeéndu-v6 datoria a privighia si aInsciinta, mniv5 dumn6v6strA vetl didea la grea féspundere i Invinoviltire deplatit la orl-ce pagubrt se va Intilmpla veri cuT, si sit avem féspuns de primiresi urmare.-1822 August 1.

Barba VA' carescu, Dumitrache Racovita, Constantin Macau, lifihalacheManu, lordache Golescu, Scarlat Mihalescu.

Cod. XCVI pag. 813.

1STORIA ROMitNILOR

timpul boerii Caimacami sä faca o ancheta, in August, asupra perso-nalulul judecatoresc din judete. In Oltenia ca i in restul Oral ru-mAnesci GaimacamiI ail intentiunea sà introduck schimbari in perso-nalul judeatoresc Acésta se va face irisa numai duprt sosirea Dom-nitorului

1) Nol Caintacamil té'rel runulnescr.

Dutun6v6stra fratI Boerl CaimacamI aï CraioveT, cu tóte ea i prin alaiporuncrt s'ati fama cunoscut dumnévóstra pentru rinduelile rel, Cil all venitiaral la obiceiul cel vochiti i pentru condicariT acelor ludete scris dumn6-v6stra sll li se porunc6sca prin Espravnicl a cunósce pe dumn6luI fratele biv-velVornicu Mihala( he Mana, epistatul Logofefel preä de sus de stti pan lor, ca sille dea nizamul ce li se cuvine i aceT nevrednicI s'1: schimbe, dar fiind-ca sijudecatoril acelor judete sunt a fi rinduit-i iarilT prin scirea i alergarea dum.n6luT, scriem dumn6v6strii sa cercetatI cine anume acum se allá judecatorT,de sunt ipochimenI vrednici de acéstrt tr6ba, i sa ne :InsciitatI, insciintandu-ne i pentru alte ipochimenT scapatate vrednice a intra la acésta

1822 August 2.Barbu Vacizrescu, Dunzitrasco Bacooitez, Constantin Balacdnu, lordache

Golescu, Scarlat Gradisténu.Cod. XCVI pag 319.

Catre dumnélor boeriä Caimacamt.

Am vëdut arátarea jaluitoruluI dinteacéstil jaiba, cum si buiurdizma ces'ají dat, pentru care ftictmd chibzuire cu cale II este cererea spre a i se davole sa m6rga sa'sI caute de trébN mosieI si de culesut viilor pana dupii ve-nirea MarieI sale Ita \roda si peina se va pune in orinduialez Divanul in trazaiudeceitorilor, iar la sfAr§itul tul Octombre dupa culesul viilor cand sunt jude-catile slobode, va veni jilluitorul la Divan si ipotesiaruls6i1 si se vor 1nfatisa1naintea Mariel sale tul Voda, iar panrt atuncI s'a nu se supere, ci sil aibrt tcaivoia a merge afara sa's1 catite tr6ba mosieI lor si a vieT. 1822 August 28.

Mihalache Manu vel Logofrt.Cod. XCIX fila, 149 V.

Nol Cainzacami tcYrel ruma' nescä.

Anaforaua acésta co le face Dumnélul fratele epistatul Logofetia féril desus, asupra cerera de soroc co face j'aluitortil Lambru, primita' fiind DivanuluI,poruncim Dumilale vechilule al HatmilnieT, sil se faca' urmare Intocmg precumIn dos se coprinde 1822, August 28.

Barlzu Viicrerestu, Dumitrasco 1?acoviVi, Mihalache Manu, Scarlat Mi-hedeseu, iVestor.

Däm in anexe diverse acte din sfera justitiel. Intre aceste citamCod. 99, fila 1:0.

Anaforaua Jul Ene bit; III Vistier cu Enache Cdufil pentru niscebad ce are set ia de la peiritul Céu;sit.

eatre cinstita Otalrmuire.

Dupl buiurdizma ce mi se da la acéstil jalbti a lui Ene biv III Vistier,Infiltisat la Logofetie ca prìtul Ionache C6usul, (lic6nd locuitorul cl in

Mt 1820 cumpärand de la numitul Obi's piícurile de la Tintea i Doftrtnetul cetin de vama Camping. pe acel 16t In talerI 6000, caff banl talerT 2000 i-alnumärat Inainte, lar ceY-l-altI dat prin mana luT chir Manolo G-ugiul ehe-zasul pentru care aratä jäluitoruld zapis isealit de parItul ca 16t1819 Decembre 22, el i-ati v6ndut pilcurile Dofainetul i Tintea In talerI 6000din care ail primit Inainte talerI 2000, iar talerI 1000 WI dea la InceputulluI Ianuare, iar pentru talerI 3000 art dat chezas pe Manolo Gugiul tot do atund16t 1819 Decembre 29 el al primit de la fäluitor talerl 1000 din pilcurI sindea luI Céus Ionache i un zapis iscrilit de jilluitorul la mana Gugiultil de le-gritura ce ail dat a pläti cusitrul banilor, pentra earl s'al pus Manolo chezas ;In dosul dilruia zapis la April 29 16t 1820 serie Manolo leg ail primit taleff2000 si la Iunie acel 16t ail primit talerI 1000 si s'art desrácut plata, dupilcare gice jAluitorul, el peste acestI baul avad cheltuitT la viea Gugiulu1 ea,talerI 1200 i-al, oprit Gugittl dinteacef bani înc taleri 500 cu cuvênt cil i-artdat la! C6us Ianache, fágildui Céus 'attache cl n'ail luat nicl un ban maI maltdecat co! toemit1 ; i gis apuce pe chozasul säri, i r6spunse Cl Gugiul lipsesce In Brasov. Decl jifluitorul ne-avhd nicI un euvêntal Ora* de la C6us Ianache, gisesc ca cale el jlluitoril sa aibrt ingilduialil panäva ven! Gugiul, ca dand pentru el srCsI cauto si la cine se vor gIs1 banileit 'I luat, sin prát6sdi eu dobanda lor i ca eheltuialii ce'l va pricinui.1822, Iulie 24.

Mihalache Illanu vel Logofè't.Cod. CI, pag. 118.

Clitre cinstita chesaro-craiascd Agentie din Bucurescl.

Cu cinste am primit nota cinstitel chesaro-crilesci Agentil do la 30 ale tre-cutuluT Iulie, copring5tóre Cil prin raportul starosteI de suditI din Fo:.sanI artprimii jaiba a caff va mocanI Ardelent suditI austriacescI co se aflil Cu oilelor la stan'a In sud Siam-Ramnic asupra slugeruluI Custache Paraschivescu deacolo ce tine *Aril', el le face multe niipitstuirI; 'MUM, cl ca Cantarul cu carecantiiresee casul le mrmanca numaI la o trrtsuril ocA 20 filaindu'l lipsä, al doilea,cl la plata telemoleI Riede a se lava plritul ea tocm6lii mai Intêiil eu oerii

35q V. A. URECHII


0 afacere relativa la Puturi de pëcura de la Tintea §i boftanetuldate in folosul Vamel COnvina.

se aruncii un prat nesuferit dupii a sa vointä, qi al treilea, cä' peste obiceiti i'llilesce de a'l duce ca la C4arie pánti la 20 ale acestei luni, cerénd cinstitaAgentio ca A' se faca cuviinciósa indestulare jäluitorilor, la care §i r'éspundemca numai decal s'ail facut porunca nósträ care Dumn6lor boeril Ispravnici al'judetuluT, orinduindu-se 0 Inteadins mamba* Logofét de ca fata castarostea de suditi ot FoqanT, sa facä cercetare ca scumpiRate pentru tóte prov-limele jäluitorilor la dreptatea ce vor avea, sä le facä §i cuviinciósa indestu-lare, iar neodihnindu-se vre-o parte de acolo sä'l trämitä la Divan, de care spremaT bunä pliroforie se tramise la cinstita Agentie copie adeveritii dupä' aceeaq'lporuncä a Divanului.

Barbu Vacárescu, Dainitrifqco Racovirá, Constantin Blilaciinu, NihalacheIllanu, Iordache Golescu, Scarlat Greid4tdnu, Scarlat Mihidescu, Illih. .Fili-pescu.-1822 August 2.

Cod. XCVIII, pag. 372.

Catre cinstita chesaro-craiasch" Agen0e.

Cu dragoste s'ati primit nota cinstiteT Aghentil care Hä'ria sa prea Inältatulnostru Domn prin care se trämite §i caierea Exelenter sale Glieneral-Consul Pini,a se indatora dumnéle vol Oilmärqul Filip Lenj ca sä dea cerutele ltimurirTasupra venitului mo0ei Ciorogkrla, a cäreia chivernisirI s'ar fi incredintat dom-ilia' sale de care cinstitul Consulat al Rosiei, care f6pridu-se de care MariaSa all 0 poruncit DumnéluT vol Cämäravil s'a facä' indestulare cererel,qi dumn6luiIn scris face arRare ImpreunOnd §i un pitac de r6spuns ce'l face PaharniculDumitru, epistatul mo0d. Ciorogirla, dupli care scotêndu-se copie se aläturä ltingäacésta a lua cinstita Agentie pliroforie, cum ea acésta all fost orinduit de lalläria sa Domnul Caragea §i de la Exelentia sa gheneralul Pini la acéstä mo0e,0 el ati paradosit la Exelentia sa socotéla, el ati teslimatisit baniT, el are §i dove41In scris de num6rátórea banilor ale cantelarieY rosesci 0 cii de la el se cade säcearii socotéla mo0eY, iar Dumnélui Can:Capra' Filip all fost insiircinat de cin-stitul Consulat rosesc i de numitul Domn numaI cu o ingrijire ca sit' inlesnéscace13 impotrivitóre ce i se va provalisi 0 se va putea, iar altil inclinare nu areea mosia, gi ava a da socotélii la lucru ce n'ati fost insärcinat ca dosolipsia ciindse aflä epistatul acestii mo0I de fatä nu se cunósce dator, nici" póte sä fie rus-pundkor, pentru care din luminatä poruncä Maria sale prea Inältatului nostruDomn, cu dragoste se face cunoscut cinstiteT Aghentif a da pliroforie pricineiunde se cuvine. 1823, Ianuar.

Cod. xcviir, pag. 402.

Istoria Romdnitor de V. A. Urechici Tom. XIII.-23

Alta afacere este acé a francezului Bonnet devenit arenda mo0e1Bréza.

Clitre cinstitul Consulat al Frantid.

Ou cinste am primit notele cinstituluT Consulat, una de la 7 ale trecutuluIIulie gi alta de la 3 ale acesth lunl August la privnirea ce are mousier Bonetcu Hristache Grigoriil pentru arenda mopieT Bréza, ce o are mousier Bonet dotinea dupä zapisul ce are de la Nicolae i Hristodor fratI Saegh, carI i-ail v6n-dut'o in 13rapov la trecutul Februar 15 pi cu hotärirea ce aii dat Dumn6lor fratIboerT Otarmuitori ce s'ail aflat aid in lipsa nósträ la trecutul Maiil 30, iarHristache cere ac6stä arena In datoria sa de banT ce are sä ja de la SerdarulCostache Saegiu v6rul numitilor v646torT, dupä hotärirea domnésa de la 16t1820 Februare 16, fiind sciut numitul Serdar de stäpän aceT moph Bréza, i dupäferpotul ce ail facia prin porunca OtcarmuireT de la trocutul Octombre 1, 16t1821, dupä j11lbile luT ce ne curmat all dat, care ferpot '1-ail pi pus In faptänumitul Hristache:dupg porunca OtcarmuireT ce ail luat cu mumbapir turc pi cuorinduit isprävnicesc stringênd venitul ce s'ail putut aduna pAnä la Martie, insf6rpit pe lét 1822 dandui-se Inteacéstii vreme pi alte poruncI ale Otcärm aire!,cälce venit se va strInge sä se dea luT Hristache pentra datoria sa, iar mousierBonet s'ail ar6tat la Otarmuire de cump6rätor arem)il acestil mopiT la Martie11, peste cincI lunT i 11 qile dupä ferpotu luT Hristache, cer6nd de la Otarmuireajutortalcituta venitul i Otarmuirea prin dou6 note, lima una de la Martie 14pi alt ade la April 12, ail filcut cunoscut cinstitulul Consulat i ferpotu luTHris-tache pi dreptatea lui de bath ce are sä ja de la grdarul Costache Saegiil, careferpot i notele CFI se aratä maT sus In alte poruncT ce s'ail mai dat luT Eris-tache pentru stringerea venituluT pe serna luT pänä la Martie 17 a acestul 16t,all fost atilt de noi, cal pi de dumnélor frath boeriT ce ail r6mas aicTInlipsa n6strä, iar nota cea de la April 12 unitä' cu paza ferpotuluT all fostiscälite numaT de dumnélor fratil boeri in lipsa 'Aged, de aceea, cu dragostear6tä'm cinstitului Consultat, c11 venitul mopieT Brezel fiind fäcut ferpot de Hris-tache prin poranca stäpInireT, nu puteall SaegiT vénä färä a indestulape Hristrache de dreptul su1, nicI altä hotärire urina a se da Impotriva ferpotuluT, i Hristache aduandu-ne in dou6 rindurT poruncI de la Märia sa proaInältatal Vizir Silistra Valesä ca facem 1ndestulare la dreptatea ce are, si canu mat supere pe Inältimea sa, se pohtesce cinstitul Consulat, ca sIl bine voiascäa Indatora pe monsier Bonet sä odihnesca pe Hristache cu ori ce mijloc va sci,acT ne olihnindu'l, noT suntem silitl de la dreptate a da cuviinciósa hotärIredupä pravilä, spre indestularea lui Hristache, de care apteptam fär'de dábavä pir6spunsul cinstitulul Consulat.-1822 August 11.

Gherasim BuzNi, Barba Ziclirescu, Damitrapco Racovipt, Constantin Beil'a-cénu, Scarlat Greulipténu, Scarlat Mihälescu, Mihaiz Filipescu.

Cod. %GYM, pag. 872.

34 It. A. URgCHIA.

ISTOIVIA ROMANILOR 355

De mentionat, ca act caracteris tic al mo§ierilor este acel de maljos, in care se vede aun un Hatman Depalt ja o fatä din caSä cin-

Noi Caimacami pixel rum4ne8cI.

Cinstite dumnéta frate vel Logofete de Ora de sus, ca cale si cu orindu-iala fiind anaforaua acésta a Dumitale o intarim si noI ca sa se faca urmareintoemaï, pentru care si scriem Dumitale, ca scoténdu-se copie dupa acésta ana-fora, facendu-se osebit si pitae din partea DivanuluI, sa se tramita imprenta cazapisele de datorie ce are a lua reposatul Hatman Depalt de la uniT alta, cadumn6luT fratele biv vel Vistier Grogorie Romanet Epistatul al VornicieT Obsti-rilor s pue in lucrare coprinderea anaforaleI numaï pentru madétia datoriilor.1822, Iulie 19.

Troados Venedict, Scarlat Grä dipténu, Romanitis.

Cod. CI, fila 13.

Catre dumnaor boerii Caimacamt.

Dumn6eY Smaranda Divama Inca din vremea OtcarmuireI prin jaiba s'a plans,cum ca reposatul Hatman Constantin Depalt luand-o fata din casa frate-seil cafilgaduiala ea sil o faca sotie a sa ca cununie, s'a dus la casa numitultn reposatcu zestrea sa de la parintI, adecä' in naht talen f 1800 si un sal i haine de talenT5000, iar nenorocirea slujindu'I ca dupa putinä arome dupa mergerea el Incasa mortalui s'a intimplat i reutatea apostasiei, din care pricina alta n'Etacercat farl cat fuga si alto distihiI, si nu numaI c ac6stä' vreme i-a fost em-bodion de a o lua In casatorie dupa lege, ci inca si cata zestre ail adus ea Incasa mortuluT, din neavere vendut si cheltuit reposatul Hatman siIn cea dupa urma bolnavindu-se a si murit i acuma a remas pagubasa, atat decele ce dusese In casa mortalul, cat si tara niel un capétaiil lumesc. Ci fiind-calucrurile i baniI ce a adus numita in casa mortuluI este lucra al gil parin-tesc, carel cunoscendu-le si InsusT mortal, i-a lasat prin insemnare ca o (tintatóte hainele sale, multe putine cate a avut aicI si unde astepta ca dintr'acesteasil se despagub6sca, impotriva vede, ca s'a pecetluit Vote hainele de c'etre cinstitaAghentie, de aceea cero ca in puterea col orinduite de mort diata, sk' i se dealucrurile in stapanire, ca nisce orinduite pe obrazul ei i Ea 'I part cauta su-fleta! precum a insarcinat'o ; la a careia cerero vrand Logofetia de a lua curatapliroforie, maI intèiii s'a flicut intrebare prin scris catra chesaro-craiasca Aghentieca sit respun44 pricina pentru care s'a pecetluit lucrurile mortulta si a venitnota catrs Otcarmuire, cum ca mortul Hatman Depalt din fire fiind sudit Bre-tanicesc de la Chefalonia, paméntean de acolo si ca una.' ce suditiI britanicescIinteacéstrt vreme sunt sub protectia Aghentiei, de aceea ají pecetluit luerurilemortuluT si ail luat numaI cheile, iar lucrurile le-ati Ilisat in mana acestiI Sma-

V. A. URECTili

Mita, Cu promisiune de a o lua in casatorie §i apoi o Une ca concubinaperde putina zestre adusa. 1116re acest strein ajuns la demnitatea

rande , mal* vértos c s'ex' arkat la Aghentie i mili din creditoriT mortulta,dar de vreme ce Smaranda cere Lucrurile mortuluT in puterea inscrisulur ceare, Aghentia d'a" cheile, iar prin graiil ail fAcut cerero ea sa se räspuncrá talerI500 ce s'aft dat pentru ingroparea mortului neavhd cu ce sä'l satá din casa;Cu care acbstA nota infAtisand inaintea mea pe Smaranda Divarna, i-am cenitde argtat acea in scris diaa a mortuluT pe care o v'équiii de la trecutulIanuare 10 si ca cuprindere Cil dupti ce s'ati ispovaduit ca un crestin pravo-slavnic, orinduesce si epitrop pe dumnélul Clucerul Iordache Deslia, iar pe nu -mita Smaranda care 1-ail autat atat In viatá, at si la bla sa, pAnit la sférsitulvieteT, o lasI desWrsit st'aping pe tale ate sale ce se aflA in casil filede a osupiiira cinevasT, asemenea o mal lastí ca cante si sufletul si nimenT altulnu are sil se amestece, adeverind inscrisele acestea cu chiar condeiul iscAlitureIsalo si innturisite de doI arhiereI, adecii phintele Troados vechilul sfinteI mi-tropolil si arhiereul Constandie Serrniu dulrovnicul s'eU si de do! preotT Antonie

Teofil, carl seria e ail fost fatií la aceste serse i orinduite de mort. Ne-ail mal' arkat Smaranda si allá adeverintil tnartirico a arhiereuluI Sermiu ial tul Teofil Gherasim martor si a anal Mibalopulos martor, prin caro senil crtelijar mortul la meIrte'I le-ati arkat, ea' pe &miranda o las'a' desà"v'èrsit4 Cliro-n6mri la acele putine lucrurY ce are, pentru ca ea i-ail fost i mamá i sor4

sotie i slugg credinciésil, iar pe fraff söï IT lasá clironomI pe periusia p4-rintéscil ce o ail la téra sa si dintr'aceea s'A se irupgrtrisascli, atát fratiT, cAtdatorniciI söT, atAt ceI de ala, cat si ceI do acolo ; nial mi-ad arkat Smarandasi o fie de lucrurile ce ali adus ea in casa mortuluI adecil a le eI drepte, incare v'équiti coprincyéndu-se un condeiil de taleri 1800 si alte 14 condeehaine, adecil sal de 50 galbenI, seurteicii cu profilurI de samur, rochiI, capoturTsi altele afarN din dou5 taamurI de asternuturl de postav i alte mtíruntae alecase!, pentru care s'a intrebat Smaranda unde sunt aceste lucruri i baniTar'érg Uta cu alte obraze 6menT cinstitl si de credinp, cá cele mal' multe le-a spart in casa mortuluI slugárindu'l, altele si de sunt In p'ér, se afirldita ca total, iar baniI cheltuit mortal fiind-c'd nu avea para de cheltuiard,maI vilirtos in traen ta vreme a ri5zvfatireT. DecI dupA aceste v'édute engrafe tre-buintä urreand ca sá, se deschicP si acole lucrurY ale mortulitT, i Rind pretentiI

mijloc ca s'a se rilspunTa acel taleri 500 la dumnéluI munsiu Udrischi se-cretan-11, care II dedese de s'ail ingropat mortul, inda,torat Smaranda, ca unace s'ail védut indatoratK ca cante sufletul, de i-ail luat cu impru mutare sidandu-se la monsiu Udrischi asa s'ail slobolit deschiderea hainelor, si prinduit caiemgiu al DivanuluI facêndu-se catagrafie de acole lucrurI i paratirisindu-le Logofetia, se vsécjurh baine si de ale mortaluI nu de vre-un pret mare sati


do Hatman §i lash' tot avutal el nonorocitei, care, qice ella diatä, a fostca mama', soreí §ti sotie. Clironomia in fav6rea fetel e un moment disputatä

scumpe, intre care se vOurg' i haine de ale SmarandeT, care le-ail arkat lajudecata prin fóia de ma): sus nuntit i osebit se maT v'égurg 13 bucatT de za-pise i o poLitg, datoril coprinOtóre in catg-va suma de banT ; maT ivit in-teacóstrt judecatii $i dou6 jalbT cgtre Agentie, una a luI 16n Bacaloglu i alta aluT Teodor Bacaloglu, cerénd Ion Bacaloglu ca are sg ja datorie cu zapis taleff2750 afarg din dobanda. iar Teodor Bacalogla cere talen T 1187 para!e 18, prinsocotóla iar nu ea zapis, care datorie o si cer s li se plat6sca, si cu t6te cadatoria cea ca zapis póte de a fi primitrt i ascultata, lar cea prin secot6rámane prin deosebita chibzuire a judecatiT, iar la cererea SmarandeT spre a i seda lucrurile mortulul in puterea aceluT engrafon si osebitul rnartiricon dupil in-credintarea ce fac arhiereiT i dultovnicu si martorT, all incredintat ju-decata ca sufletele lor cil InteacestasT chip ail fost vointa mortultd, cura siiarasT prin tncredintarea ce ni s'ail facut de obraze cinstite, ca all mers Smarandain casa mortulut Depalt cu bang' si hainele cele arkate,chibzuind a fireT erne-nireT si a dreptatir datorie, fiind-ca Clucerul Desliu n'ail volt, niel nu primescea se amesteca la acésta inscrisa diatg a mortuluï, gasesc ca cale ca t6te hainelemortului dupg catagrafie sa le ja Smaranda i sg le vé'nql, din care sil mutesufletul mortula duprt cum ail insarcinat'o, i cheltuiala pomenirilor sg o facgsi prin scirea duhovnicului mortuluT, adeca §fiintia sa arhiereul Costandin Sermiu,si ce va rilimanea din pomenifi srt fémite pe sérna SmarandeT friede a avea cu.vélit sa pretenderisésog si ea lucrurile si banii ce ail adus in casa mortulni,insa cheltuelile poruenirilor sa se facil dupa analoghia pretului acelor haine alemortuluT, pentru ca sii rërnae mijloc i pentru despagubirea hainelor el si abanilor, i pentru slujbele i stradaniile eT, care le märturisesce mortul ca i-artfost intoctnaT ca o muma la cautarea ce i-ail facut, i ca o sofa i sotie, iarzapisele ce sunt arkate in catagrafie sii se dea la Vornicia Obstirilor prin catastihsub iscillitura Logoretieï, ca Epitropia saingrijasca dimpreung en creditoriT, atatacestia, cat si altil ce vor maT esi spre a se sc6te sa'sI ja fies-care dreptul prinjudecata i cercetarea Dumn6luT vel Vornicu al Ob$tirilor, si ce va rknanea dinzapise sail din banT scosT din datoril vor sta in pastrare la Vornicia Obstirilor,ca sit ja fratiT mortului dimpreung cu averea parintésca de la patria lor, pre-curn mortul all arkat In scris i all marturisit cu viul graiul suí in fata du-hovnicutni martoff, earl s'aii aflat la sf6r-litul sal si asa ca acestmijloc sii fie Smaranda rafuita i izbranita, ca sa póta merge spre altg cgsgtoriede va voi. 1822, Iulie 15.

JWihalache Manu vel LogoPt.Cod. CI, fila 137.

358 V. A. URECHEA.

de Consulul Austriac, cä.ci Dapalt era supus britanic i ace§ti supu§1eraii in teara pe atunci sub protectiunea Austriel.

No l Caimacamit t'era rumetnescI.

La acésth alAturath anafora a judechtil' DepertamentuluI de opt, neriámaindodihnith Calita Fata, DumnéluI vel Hätman al Divanului ari Infhtisat'o Inainteanóstrri cu mhtush-sa Zinca de la, cerènd prin jaiba eI de apelatie, ca sh oinzestreze i sil o m'Arito cu Indestulath avere, aflándu-se shrach de phringcu cuvint slujit §Csse anI, atat mhtuse-sèl clit si Mara cand hiera printèrg, i cát ail fost la sthpan ce simbrie agonisea aducea iarhst mhtuse-seIiar Zinca inhtush-sa Impotrivh dise, ch din slugáritul ca iva ce agoniseavenea séra la dênsa niel hrana gureI nu'l ajungea, si pe la stAplo citt ati fostmal mult rusinl ail cercat duph urma eI, ad' urtna furtisag la ale manchreIce i se da In phstrare, din care nu numaI o gonea stäpaniI, ci Inch i simbriai-o oprea i asa nu se alegea maI ca nimic din simbrie, iar ea ah hrhnit-o,ah crescut-o cu atata necaz ca socotélh sil aibá multrtmitä, de la (Brisa, ja?nu o p6rte prin judechti si duph shrheia i staroa el, dr4 arkateie haine siarilmurI i gonitórea ea sh le aibh zestre sh se pótä' nihrita, asupra ehrora prov-limI file6-nd i noI chibzuire drepthtiT, i s'ah dis Catite): fetal', ch de vreme cevre-un deosebit ased'émint In scris nu are, orI pentrti simbria eï, ori pentruvremea 6.1 se va afla pe langá mhtush-sa ce zestre dea, duph starea aman-dorora phrtilor este indestulath zedtrea ac6sta ce i se dh, aflandu-se i t'Atu-sa-u srac i ea copa ; pentru care bine ari judecat dumnélor boeriI deperta-mentar!, si nof asemenea ghsim ca cale, ea dand Zinca mhtusa-sa lucrurile cesunt arkate In anaforaua dumnélor boerilor depertamentarT, sh aibh pace deCalita, i Dumnka've! Hhtmane sh facI Implinire de la o manh la alta. 1822August 10.

Mihalache Manu, Scarlat Greiclifténu, Nestor.Cod. 101, fila 143 v.

Cairnacama grel runadne.sci.

tefan Piscupescu dohtorul de aid, prin jalbh critre Luminhtia sa HagiAhmet Pasa, Seraschierul ostirilor ImpärittescI, s'ah j'Atila cum ch treI lunI estede cand dol harvatI ca do! tureI Impreunh viincl la mosia sa Licrita candlipsea de acolo, pentru sckerea familieI sale de la Brasov, i-ari luat chleascadin curte legal-id si tuchiOnd 6meniI din curte ea sh nu le ptith sta Impotrivh,care caleasch all aduWo la BucurescI si ah gä'sit'o la un Dobner Spiterul, pecare tragandu'l la Aghentie dea caleasca, ah arkat cä' ar fi cumphrat'o entaleri 200 de la maI sus numitiI harvatI, i cereetand pentru dênsiT, aude eä'unul ar fi plecat In Ora nemtbsch, cel de al doilea dice eä ar fi fost numaIo slugh pe langh ansul si nu scie ce s'ah ficut, cerénd ea prin porunca si


Doctorul Piscupescu se jaluesce ca nisce turd i ail ripit caleasca

nizamul Luminä'tieT sale, s'ai se pue caleasca la lee de ande luat 9i precumall fost ; In dosul careia ja1b poruncindu se de catre Luminatia sa Pava catrenoT CaimacamiT, di de vreme ce jaluitorul si-ati cunoscut caleasca la acel numitSpiter al despä'gubim, iar pe hot srl cerera de la chesaro-craiasca Aghentie §i

tramitem la Luminatia sa. Urmatori fiind ace§tii buiurdizme, prin dum-néluT ve! Tatman al Divanului s'ati Biota cunescut la chesaro-craiasca Aghentie,de unde all venit Dumn610. Lorentu Spiterul impreuna cu Dumn6luT Drago-manul numiteT CantelariT, avénd spiterul In manele sale un engrafon sub is-calitura unul Ioan Glatu sluga de spiter, adeverit fiind acest engrafon de Dum-néluY secretarul Udrischi, carele i talmacindu-se inaintea n6stra dupa nemtioIn limba rumttnésca, se vequ cu acéstii cuprindere, adica : (Pentru amanetul ce«se afia la mine al dobtoruluT tefan Piscupescu de talen l 200 datorie qi mie,«acésta maI sus aretata suma s'at; dat de DumnéluI Lorent, Domnul spiter«pentru care err i-o las Dumn6luT, i o fac a DomnieT-sale desav6rqit, ca«faca Cu densa off ce va vrea, care ac6sta o adevinez cu iscalitura mos.,

Ap dar, dupa intelegerea acestuI engrafon intrebindu- se dohtorul tefande este dater aceT. tale': 200 lui loan Glatu singe, de spiter qi de all avutacésta caleas-a amanet la d6nsul, i respunse c niel dator nu se §cie un banmacar, nieT amanet nu i-atl avut'o, cer6ndu'l a veni de fa tii ca arete za-pisul datoriei i IT va pláti de IT va fi dater, carele i cerendu-se de catre no):ne-ati respuns Dumnélni Dragomanul, c acesta este trecut In téra nemtésca qiatAta pliroforie are Cantelaria, crt acest Ion Glatu ati dat jalba in obladnireaOtcarmuirei, cerênd de la debtor aretata datorie, dar de s'ati judecat la is-pravnicat cu dohtorul §i ispravnicatul i-ati dat caleasca, ac6sta nu'l este sciutg,iar dohtorul Qtefan respunse, c niel pe ion Glatul cu ochiT nu '1-ati ve4ut,nicI nu'l cie cine este, niel nu s'ati aflat a casli la mq;Et sa dud i s'art luatcaleasca. Care acésta s'ati intrebat Lorentn spiterul cu ce cuvint tine ac6stacaleasca, adidll ca un cumperator de la ace' Ion Glatu sari cu alt chip, i nerespunserca §i de va.cundsce judecata cum ca caleasca dohteruluI o are dreptputin pret Wat, dar fiind e dohtorul Qtefan IT este dater o suma de galbenT peatiltea ani cu deosebite amaneturT, caleasca iaraVI nu o da din maul avénd a luadestuT bani de la dohtorul, iar dehtorul i se impotrivi, diand c pentru acea da-torie de galben1 s'ati judecat cu numitul Spiter Inca de mai 'nainte vreme, i atiremas a avea amaneturile spre incredintarea datorieT. DecT la cuvintul ce ailprovalisit Lorentu Spiterul, cl acésta caleascrt o tine ca un amanet i dreptbaniT ce ati dat luT Ion Glatu sluga de spiter i pentru cea-l-alta datorie vechea galbenilor dimpreunä cu cele-l-alte amaneturT este neadeverata, pentruvedern chiar din adeverinta luT. Ion Glatu, care insuqT Lorentu spiterul all are-

din curtea caselor de la moia sa i ali vedut-o apoi la un farmacistdin BucurescI. Cere sá i se restitue.

tat-o, di caleasca aü dat-o Cu talen l 000 si sti faca Cu (Musa orI-ce va vrea,ar de imprumutarea cea veche care dice a are, nimio nu pomenesce, de aceeaC un lucru hrtipit, i niel amanet pus ä caleasca, niel de datoria cea vechenimio nu se pomenosce, gasim ca cale cil prin scirea cinstiteT AghentiI, dum-n610 vel Hätman al DivanuluI s ja caleasca de la Lorentu spiterul i s5 odea duhtoruluï tefan, apoI pentru baniI ce i-ail dat luI Ion Glata IsY va cAutaLorentu spiterul cu. dansul. 1822, .A.ugu.st 12.

lifihalache Manu, Searlat Gradyttinu, Nestor.Cod. 101, 111a 146.

Porundi ce prin pitac fiicut, dup5 jaiba ce all dat cinstiteI chesaro-crawl' AghentiI Iosif caretasal, i loan caretasul, i Temeli Polizache i Dumi-trache Brasovónu sudiff chesaro-crgesci, prin care cer cit baniï ce se vor stringedin vindarea laneI ce ca porunca LuminateI DómniI dat Armasuld Mi-haiache a o vinde.

No l Caimacamit tlfreI rumtlnescl.

Cinstite Dumn6ta vechilule al HatmAnieI, veT vedea alaturata jaiba ce aildat care cinstita chesaro-crNiascA Aghentie Iosif, i Ioan Caretasu, i Temeli Po-lizache i Dumitrache Brasov6nu suditI chesaro-crAescI, pentru baniI ce qic criail sä lea de la casa r5posatuld intru fericire Domn Alexandra Voda Sutul, ces'aä tfámis de c5tre cinstita Aghentie e'en noT, ci cat pentru caratasI imitrache Brasov6nu, flind-c5 védum porunca Divanuld de la 30 ale trecutuluyIunie, prin care primind de bun5 datoria de talen i 4232 parale 20, Ice ail ar5-tat eT atuncI c5 ail a lua de la casa me sus pomenituld Domn, li s'atl i datdou5 carate, i dou5 gun.' ale Maria sale In pret de talen 1500 In socot6laacesta datoril, de aoeea dar primit5 este cererea ce fac de a se ferportorisi pes6ma datorieI Ion baniI ce se va lua din vindarea a nisce lana a case): numi-tuld Dome, ce se af15 In hanul sfintulul Gheorghe noil qi se vinde acum dec5tre Armasul Mihalache din porunca LumingieI sale DóinneI EfrosineI Cali-mahi, i poruncim Dumitale ca luand de la Armasul Mihalache aceI bani al'.tu l In p5strare la 115tm5nie, iar pe de altä parte sit ne fad arRare In scris cat5sum5 este, ea s5 ti se dea apoI porunca de urmare ; iar Temeli fiind-caacum nu Wail afétat cu vre-o jalb5 si nu este sciuta datoria ce va fi avand s5iea de la casa numituluI r5posat Dome, cata' este bunk' i adevgratii 1i va faceosibit5 jaibit i se va rindui in cercetare de judecat5. 1822 August 30.

Gherasim Buzlitl, Barbu Vacarescu, Dumitrasco Racovita, Mih alacheMaim, Seariat Grädipttinu, Nestor.

Cod. 96. pag. 338.

360 V. A. IMECHIÀ

ISTORLA ROMANILOR 361.

Spiterul pretinde cä acea caleascà era pusii amanet de catre Pis-cupescu la o slugà de spiter pentru 200 talerI.

Alt proces este acel al unor sup4 austriace§c1 reclamdnd nisce

No i Caimacamil p'rei ruma'nesci.

Dumn6v5stra boerilor IspravnicI aI judetuluï, cu tóte ea dupg pliroforiace in trecutelo (lile ni s'ail dat asupra acestil pricinI s'ail dat poruncii Diva-nidal catre Dumn6v6stra, ca sa se certe prin biltate in fata loculuI, ca unul ceati indraznit do ati bala pe paritul acolea in Mrg, 'Vamos Domnesc aflandu-se,traOndu'l si in judecatrt la Dumn6luI zabitul judetuluI, iar nii la dumnévóstraimpotriva datorieT luI. Dar fiind c jaluitorul printeac6sta jalbg aratg, ca el nunumaI facut acest fel de urmare netrobnica, ci impotriva paritul l-arinecinstit pe (Mnsul, dandu-i palme in térg, din care pricing atatandu-se gal-céva si prigonire de cuvinte i DumnóluI zabitul judetuluI afland u-se in tC3rg,far'do a i se j'alai l ail tramis doI neferI de ail chemat la sinesI pe amandoui5partile si le ail facut intrebare pentru ce se Ortii si nu merg Ja judecata. Deaceea, pentru ea sa nu maI rè'maie jaluitoruluI niel un cuvênt de pricinuire,ca se pedepsesce adica Mi a fi vinovat, porancim dumnéviistra ca dimpreunileu Clucerul Iancu Glava ce este boor ai judetuluI, batran, cinstit si om cu fricaluI Dumne4eii, sll facetI de isnóva cercetare pricinei cu scumpRate fata cuamandou6 piírtile i dreptatea pazind far'de l'atar salí voYe veghiata, sil no facetYnsciintare in scris de finta adev6rului acestil pricinï si vi se va tramite aldoilea porunca de urmare. 1822 Septembre 3.

Barbu Vacarescu, Mihalache Manu.Cod. 99 lila 152.

Intilrim ca s strtpan6sca Stefan san HagY Altanooglu acestI cincI stanjinIde loe ce se arata impotriva in anaforaua strirostieI, in huna pace, ea un cumpi5rator de la Saltan mezat.-1822 August 21.

Gherasint Budii , Barbu Va carescu, Durnitrasco Racovita, Mihalache Manu,Searlat GradiFtc!nu, Nestor, Scarlat

Cod. 99, fila 144

Catre dumnaor boerit CaimacarnI

Ddpg buiudizma dunintiv6stra, ce se da la ac6sta jaiba a Illarieï, sotia repo-satuluI biv Capitan za dorobantl' Petrache, facênd cercetare, am vi.-14tit afétareaco face, ca casa jaluit6reI intr'acòsta vreme s'ailjafuit de catre facaoriI de vele,cae]." nu nimia' ca le al luat tot ce ati avut, ci inca all i omorit pe barbatufémaind v'éduvrt ea fete In v'èrstii si Mil me o alta stare decat cu 7 pogónevie, caro si acele îi sunt zestre, si fiind-ca dupg una sotuluI si5a all rëniasdatoriI pe la una alta din partea locului cu zapise i rara zapise si acoja osup5A pentru plata, se Diga a i se pune un s roc de tre-patru anI pana asImal ven! In stare, cacI acum i se isterisesce si de hrana din t6te ilo1e. DecI

362 V. A. URECHIÀ

banl ce qic el, ca' aü imprumutat pre Oposatul Domn Alexandru SutuVodä. Semnaläm atentiund un moratoria din 22 August 1822 in favòreavècluvei unul fost dorobant Cäpitan Petrache jäfuit §i ucis de hop.

atat starea setuluI eI cea maI din nainte este cunoscuta tuturor, cat vijafurile ce s'ail Meat in trecuta rezvratita vretne i porderea vieteI sotuluI seasunt adeverate, de aceea este primita dreptatiI cererea ce face, si pentru c aceT

crediterI se afla afara, sa se dea porunca dumnév6stra catre boeriI IspravnicIjudetuld, sa stringa pe totI creditoriI vi de faut cu dènsiï s pue cuvincio-

sul soroc, in care soroc maT imparlejindu-se sa' incépa a plati.-1822, August 22Mihalache Manu vel Logofit.Cod. 99, fila 180.

NOt Caimacamit runanescl.

Dumnòvóstr4 boerilor IspravnicI at judetuluI, fiind c i vrednica de jaleintemplare a omorireI sotuluI jaluitóreT i starea seapataciuneT eI Li care allremas ne este si insine nouift sciuta si de vreme ce cererea jaluitt3reI de a i seda soroc de patru anT pentru plata datorieI sotului sea, s intelege c nu estevre-o viclenie eugetand pagaba creditorilor, and insusï ea primesce si se raga-duesce ea de atuncT inainte sit incépii a platI incet incet datoriile cu din ve-nitul co va agonisi din chiar viea eI de zestre, ci numaT ca sit se maI ajungadin cele trebuinciósa ale vieteI i sit póta lucra vi acea viisóra ; de aceea darpentru iubirea de ómenI primitä. este Divanula acésta cerero a jaluit6reIporuncim ea aducênd inaintea dumn6v6stra' pe totI creditoriI sotuluI numite,sa le punetI inainte tntamplarea nenorocireI jaluitóreI vi facetI sit intelégaca i insusI dinteal lor proeresis sit primésca acest soroc de patru anI ce idat, in care curgere de vreme nu are a fi superata jaluihírea de &are creditorlpentru plata datoriilor, atat capote cat i doban41.-1822 August 24.

Gherasim Buz, Barba Pidireseu, Bumitrafco Racovirs, Mihalache¡llana, Scarlat GrelcliOdnu, Nestor.

Cod. 99, fila 146

Prea cinstift dumnéu68tra boeri CaimacamiDumnéel* Maria sotia reposatuluT Nitul Chesaroia, Meg de la trecutul lét

1820 Septembre, prin jalba ate Maria sa reposatul Boma Alexandra VedaSutul, all aretat ca se afia veduva scapatatii cu doug fete ajunse in vi!)rsta demaritat i mijloc nu are ca ce sa le intampine cele trebuincióse ale maritisuluIdecat din locul case! parintescI a reposatuluI sotul sil, cara vine pe ulita bise-rice! Armenilor, sit v1.41 jumetate gradina case!; all cerat a i se da vole a vindeacel loc prin mezat, ca ea banil ce va prinde pe vênclarea luT sit p6ta intimpinacele trebuinch5se ale maritisuluI copilelor, cu care jalba all fost orinduita laDepertamentul de opt spre cereetare, unde i s'ati cerut jaluit6reI ea &I arete jude-catil ea ce o are In stapanire ? i ail 4is ca sineturI nu are fiind furate dinteo


Asemenea se va observa o invoire datä. de Gaimacami ca o vd-duvä Maria sotia lui Nita Ches6roiii, sä pea vinde un imobil, ca säaibä cu ce mdrita douë fete ce are.

Jada ce i-ail spart'o hotiY, dar stapanire are neclintita, aretand judecatiI spredovada si o adeverinta scrisa de la trecutul 16t 1820 Septernbre 19, iscalita deIordache Mavrodin i Vasile Carabulea i Zamfirache Petrescu mahalagiI, princare dic a o casa ce o are dumnéeI Maricuta Chestirdia in mahalaua popil Sera,scia ca este drepta a damned remasa de la sotul sea, si are si copile In v6rstade maritat si spre maI brin a deslusire a judecatil ail adus i chiar pe fiti dem-néd Ghita, Samegul Cuiei i Intrebandu'l de este si cu voia sa a se vinde acestajumetate de gradina spre maritarea a end suroil a sale, ail féspuns c cu voialuI este a se vinde i voesce a mai da si de la sinesI numaI s scape de dilnsele,dupa care ne mal remaind nicY un cuTênt de cercetare asupra acestiI pricinI,ail gasit judecata cu cale a i se da vole a viudo local ca mezat si all afétat Mariasale reposateluI Domn prin anafora, care Intarindu-se ca luminata pecete mis'ail poruncit ca sll vênd prin mezat depa orInduiala acest loe al jaluiterd.Urmator fiind luminatd porunci am orinduit telal de ail strigat la mezat enloe mostenesc de la biserica Armenilor al dumnéeY Mariuta sotia reposateluI NitulCheseroiti, In fata elite): acestuI loc despre biserica Armenilor stanjinI 26 si lungulloculul spre casa stanjini 12, adeca trel-spre-dece, fiind ca cela-l-alt loe al gee"-dinel remane al caseI care nu se vinde, care strigandu-se la mezat Intru audultuturor de obste In soroc mal bine de trei lunI i jumetate, la pretul cel dinurma, ail remas dintr'acest loo numd stanjini 5, adecti cind din fata ulitd sica stanjinI 13, adicti trd-spre-dece lungul asupra until* negutator anume chiar§tefan sIn Hagi Altanooglu ce este vecin de alaturea ca acest loc, stanjinul dinfata ttlitd Po talen f 330, peste care pret ne mal esind alt musterea ca sit malInalte, niel din eel ce li se cuvine protimisis, niel din altil streinI, i fiind-cas'ati multamit i DumnéeI nun3ita vendetcíre dim preunti i ca fiul ei a'l da localca acest pret, s'ail si haraciladist mezatul pe sema maI sus numituluI mustereistanjinul po talerr 330, care pe stanjinI cineY face talen l 1650, adeca talen Y unamie sése sute cincI-decI. earl banI numerat pe deplin la starostie. Ci fiind canumitul musterei all cumperat acestI 5 stanjinY de loe de la sultan-meza CO all nu-merat i taleff 82 broil 60 la Yornicia Obstirilor havaetul CutieI de milostenie, laleü Po banI 6, Inca de la trecutul let 1821 Februar i n'ail apucat a se IntarIatuncY anaforaua ruzatuleY de care stapanire, de aceea sI i se deaacum i cins-

tita tntarirea dumnévéstra spre maI bung stapanire cu liniste.-1822 August 16.Grigorie Romanitis.Al dumn6v6stra proa plecat sluga.Diamandi Starostea,Cod 99. fila 148, Y.

364 V. A. URECIlli

In fine in notA mal dam nis,ce acte de urrndrire a unor jguitoridin timpul resmeritel a case! lui Gherasim Dascälul.

No! Caimacamil runtanescl.

Dupe arRarea ce ne fac dumn6lor boeriT judeehtorT de la DepertamentulCriminalion printeacéstii anafora, orinduim pe sluga DivanuluT 7apciilarmhsesc, srt mérgh' la sud Prahova i prin marifetul i ajutorul dumnólor Is-pravnicilor judetultil luand pe paritiT aduch aicI.-1822, August 15

Barba Vadrescu, Ductitrache Racovirt, Constantin Baldcenu, ScarlatGreid4tenu, Nestor.


Cdtre dumnelor cinstig boeri Caintacanzl, de la Departamental judeceitaCrinzinalion.

Acéstii pricirai a jalititoruluT Glierasim daschlul, carele in vremea turburrtral,la satul Z5dhricial sud Vlasca aflându-se ca un locuitor familiasT acolopfddat avutul de chtre tâlhari, banT gata si lucrar!, ce prin osebitil Me le area'

asupra color ce ail avut bhnuialä aducòndu-se In cercetarea acestil judeciiti,nu s'ail putut descoperi paguba nicT pânii acum, dar tot fiind trebuintä a se maiaduce i col ma): jos numitl lOcuitori romanT si tiganT boerescI de acolo, sii fiecinstitii poruncil dumn6v6strii cu Zapciti al ArmasieT, ca prin scirea i ajutoruldumnélor boerilor Ispravnicl judetaluT rhdicandu'l, ca bunh pazil srel aduc'a nicercetarea judecateT, si lie urmare i alegerea ce se va face iarrts1 votu insciintadumn6v6strh. 1822 August 10.

Trafcd, romdn din Vdneitort.Preda Arneiutul, °item, unchiul lza .111itracu.Stoica bivolar, figan zeoleirnicen.Pelrvul tian zaddrnicen. Sei vie i1npreu1u i Negul Scutelnicu din z

Grecau lonache Se:rdar, Gheorghc Polcovnicu, ConstantinCerchez, lancu fotiiadi8.

Cod, 99 fila 134 g.

cab. e dumnelor boeri1 Caimacana runoinefd, de laepitropia sfintei

Cu maT sus cinstith buiurdizmh aducénd clirosul sfinteT MitropoliT s'atiinfiitisat améndoui5 phrtile inaintea nOstri, i citindu-se jaiba numiteT Mari!intru aqul paritulul Panaiot, cu total racti thgrtduiro el eh n'ah avut a facecu jäluitórea nicT de cum ; intrebat cii Cu cine ail venit aid.' la BucurescI ?

fespunse, cii tocmith fiind la o cuc6n4 anume Catinca, cu DumnbeTati venit, însi maT malt din parachinisis al parituluT avénd a face ea dénsul

Finante. Cunoscutd este starea de sleire a tesauruliii public inurma ultimelor evenimente. Boieril Caimacami dupd intelegerea avail laConstantinopole Cu noul Domnitor, aú imputernicirea sA ajute Visteriatèrif prin imprumuturi fortate impuse mönastirilorl) din térd §i inclii-

si fiind fost 1ngreunata de el aii lepadat. S'ail intrebat de judocata de maT solecine-va do acésta inclinare a lor ? si r6spunse en, el cie maT sus numita co_córai stapana lor si asa i s'ail Jis ca de va putea sA aduca in scris de la acéstacocóna, ea sa incredinteze judecata la tags ce face el ? si rgspunse ca nu pótesii aduca; de ande se cunósce adev6rat cii t6te cele jaluite sunt neadev6rate,chiar asa de ar fi fost, dupa pravila pamêntulul nu se invinovatesce el Infranimic, fiind fost cu bung volea el, si ma,T vértos ea v6duvil cu trel copiT tra-itorl si trecuta In v'èrsta ; pentru care si gasim ca cale, ca nu nutnaT sii i sedea el cuviincios nizam do a nu mal face supiirare parituluI intru nimic caacest fel de pretentil desarte, ci Inca sa i se fad' si cuviinciósa certare, dupacum se va gasi ca cale de catre dumn6vóstra ; pentru care nu lipsim a argtadumnévóstra. 1822 August 2.

Al Ungrovlahid Epitrop Troados Venedict.

No ï: Caimacamiì (Yrel rumeinescl.

Prea osfintia ta parinte Arhereule Troados, vechilule al sfinteT MitropoliT,cetindu-se itnaintea nóstra acesta anafora a préosfintieT tale am vNut argtareaco ne facT, pe care r6maind paritul Panaiot Mtn' neinvinovatire, poruneimfie ap6rat i nesup6rat de care jaluitórea Maria, iar nut-Intel jaluitóre macarca se cuvnea a i se face maT strasnica ped6psa dupa mèsura vineT eT, ca unace ail indraznit Impotriva nizarnuluT ce este dat pen tru acest fel de pricinT a se pornica parri mupra lui Panaiot, tragilndu'l si cheltuindu'l prin judecatl, dar mu-saadea facêndu'I Divanul, seriem pr6ostintieT tale, sa se tramita surgun la vre omanastire de calugarite, spre a eT pocainta si infranare, de ande sa nu tie slo-boda filede al doilea porunea a Divanulut 1822 August 3.

Gherasiin Buzi, Barbu Feidirescu, Dumitrache Racovitli, Constantin8carlat Greirlistjnu, Mihalache .Filipescu.

1) Publicatil ce s'aii fiicut la 17 judetr pentru mo;siile meinastirescl.

Dumn6v6stra boerilor Ispravnici ot sud Muscel, fiind-ca pentru t6teraistirile de obste atat tèreT eat si cole str6ine care stint inch'nate la alteeste sil se pue in osebita orinduiala pentru maT bunii sigurantie a celor ceail a le lua veniturile, de aceea scriem Dumitale, ca indara" (NO prirnirea acestiicarp' sh" rInduiff 6meni sit fad' catagrafia de t6te moqiile a verT ce miinastirIva fi Inteacel jade, orI strUine sail de alo Orel, adeca cum sunt date In arendasi la cine anume si cu ce pret, si pe catT anT ? asemenea si cate mosil li se

!STOMA ROM iNILOil 865

366 ir. A. ÚREtl4I1

nate i ne-inchinate. Cu acest scop imediat dupà sosirea lor in Buco-vina, la 22 Iulie, Caimacamia trámite carti deschise la 17 judete, ca sgrinduesa. (5menI sä facá catagrafie de t6te moOle mönästiresci, cascie care sunt arendate i :care nu i Cu CO pret ? Se dà tot o dataIn scire tuturor arend*lor sä nu mal' dea banil de aremp in primireamönastirei pe viitorul an sub pedépsd a-§1 perde banii

Imprumutul acesta fortat asigurà meingstirei dobandd de cgtetalen l 5 la pungä pe lung. Tot imprumutul se urca abia la 23.550 taleri 1)

cauta veniturile pe Orna mänästire ra'cênd catastih curat de deslusire, etamai curand sä proftacsitT aicT acele catastise ; osebit de acést sà facetT cu-noscut tuturor arendasilor cati tin mosiT mZinästirescI de obste, ca cate aren4T,fac pe urniátorul an de la implinirea anuluI fies-cáruT, sä nu maT dea baniT pearencjI de mosiT ale mänästirilor pe viitorul an, ad carT va fi neintelegkorT

cu nebägare de guiri acestor vestite ce se fac din poruncil; srt scio asT vaperdo baniI si nu va avea niel un cirvént de dreptate asi:1 cere inapoI; si deprimire i punere in lucrare sii avem rb'spunsul dumnévbstrá in seria. 1822Iulie 22.

Barbu Vescetrescu, Dumitrapo Racovirci, Mih alache Manu, Constantin.Filipescu, Scarlat Grealipténu, Mihái Silipescu.

Cod. 96 pag. 306.

1) No l Caimacamil th'el rumcInesci

Dumm5v6strä boerilor IspravnicT ot sud fiind-cä pentru aa se mantui t6ra de greutatea ce are, trebuinta este a se numára in graba' osumä de banT, care nunfe'rät6re de se va zabovT vine alfa greutate OreY, carenu sä Oto intimpina inteacéstá vreme, de aceea gäsit cu cuviintä caimprumute i mänästirile ce maT jos se aratä suma de banT ce se vede pusäfies-care, i pentru a lor sigurantie sii trämitä fies-care m5nrtstire vechil cu banTca sii priméseä aicI zapis iscälit de Dumnélor Spätarul Alihrtles.0 si de Dum-néluI Vol Agá Milfaitä Filipescu, eä ail luat imprumut acestT banT cu dobttndrtcate talen l 5 la punga' pe lunä, carl banT in scurtá vreme ail sii li se pliltéscrt,ci dar trebuinta fiind prea mare si grabnicä, orinduim pe caimpreunä cu Dumnév6strä sii se faca ttite mipicele de mumbasirlac asupra egu-menilor, sati vechill, salí epitropT, sail ingrijitori ce vor fi la fies- care mänä-nástire, ca in soroc de 24 de césuri sii implinéseä banil negresit, neprimind nielun fel de cuvént de indreptarei i asteptäm venirea banilor In graba.

1822, Septembre 1.

Cod. 96 pag, 34

Oeritul, vináriciul, cAminaritul, vorniciile de la vitele de pripasincA se reguléza pe anul 1822. Asemenea continua intreprinderea va-milor 1).

Tal ed

4000 Episcopia Rlmniculur.2000 m6nastirea Tismana.1000 mönastirea Hurezu

500 Motr u1000 Sadova.500 Jadia.300 Brancovenli.300 °AMI,"

1000 Bistrita.

10.600 pentra acésta s'ati M'out carte la Caimacam far'de mumbasir.2000 episcopia Argesulut

s'atl fticut volnicie prin marifetul Ispravnicilor.1500 Znagovul

volnicie asemenea1500 S1obo4ia, este egumenul aief1500 Campu-liung. .

700 Vierosul1500 Délul500 Nucetul Ivolnicie la Dâmbovita.

1000 Sf. Ioan din FocsanT1000 m6nastirea Rimnicu750 Babenil volnicie

500 Bantil.500 Mislea, volnicie la sud Prahova.

1) .Ponturile vinariciulut pe anul acesta ca lét 1822.Not Caimacmail gre t rumeinesci.

Fiind-ca pe anul acesta ea lét 1822, Dumnéluï: boerul cullip6fatoral vinariciuluT din t6t:i Ora ail orInduit pe . . . . taxildar la sud . . . . carelesil, alba volnicie a m'incluí slujbasf In tole pop6rele acestuT judet, a cauto ve-nitul Wujbel ca urmare dupa ponturile ce se cuprinde niaT jos, trisa, locuitoriTsI platésca vintiriciuluI cate dou6 parale de vadril, macar ca din vechin.iefost obicelli si hottirire a pral cate 5 banT de vadrrt, dar din anul trecut, pentruInt6roplarea ce all fost intru ajutor spre plata lefilor ostirilor Imp6ratescT s'ailprisosit un ban la vadra fllandu-se dou6 parale, luandu-se si muele ni6nlistirescIde s'ail vandut Impreuna cu vinariciul si cu acésta inchipuire v6ndut

isToraA. noSIANIL6u 867

Nu se introduce niel o prefacere esentiale in «ponturile» sad con-

in anal acesta a pliti dajnicii vinäriciul cate 2 parale de vadrä, dandtt-semuele mOnästirescl cumpärätorilor de vinäriciii, i numaT in anul acesta sä seurmeze prostichiul acesta de un ban si luarea milelor, iar la viitoril anI srt fietot dupä tntocmirea cea de mal nainte cate 5 banT de vadri i muele mänisti-rescl si se pizésci, care taxildar L slujbasT fórte si se ferésci spre a lipsi cutotal acel din Emil trecuff catabrisis si nu llama acea incäreAturi la dece dou6Cu nume de obiceirt si nu se mal faci, ci niel alte nedreptät1 i nä'pästuirTpagubli 16cuitorilor letra nimic peste dreptul Vistierieï si nu se mal fad, cise urmeze cum so cuprinde mal jos intocmat

Mitropolia, clte trole episcopiile, mänästirile cele marl cu metósele lor,Damnélor velitiI boerT al doilea si al treilea pani la boeria cea mal de pe urmace se face cu caftan si fecioriI de boerl, i jupiinesile v6duve ce vor fi stitutbirbatii Dumnélor pang la cea maI de pe urmi boerie ca caftan, viniricirtnu plät6sci precum si postelniceff i némurile i boerinasiT si maziliI i altiice vor avea hrisóve i cirtI donmescI de scutéli, iarrtsT viniiriciti si nu plitésci.

TutI ce1-1-alt1 16cuitori de obste sii plitései la orinduitiT slujbasT vita-riciul drept cate 6 banI pe vadrä i obicinuitul parpar i câte dou6 parale derivas pentru fie-care nume, iar paralele de crami i cu alt-fel de numire eatotal sä lipsésci, spre a nu se face niel un fel de incärcituri 16cuitorilor, ciafarrt din celo mal sus numite niel o para sit' nu so iea de la nimenI.

Toff eel' ce sunt sub privileghiti de a scuti viniiriei fórte si se ferésci anu amesteca sati a face mijloc sii scutésci viniiriciul vre unuia din ceT ce plätesc

pentru crt orl carele se va afla infec fapti ca acésta i se va lua pri-vileghial de la ma* cum si cela ce cu mestesug ca acésta va ambla a'sT scutivinul, dovedindu-se de boeriI viniricerT, apuce sii pliésdii vinä'riciul indoit.

116surät6rea srt se faci drépti ca cotul infierat ce s'ail dat slujbaOlorde la Vistierie, care mäsuritére si se faci orI mal nainte pani nu incepe afierbe, sall mal tartpil dupi ce va fierbe si se va aveqa vinul, iar cand fierbevinul sä nu se mäscire, niel sii strambeze cotul inteo parte sail intealta ci puedrept in vas, cum si !a lungul dógilI ce este dark' din fund si nut se pue inmésurätóre, ci lungul si se pue din fund pani in fund, lipsind, precum am 4ismal sus, acea incirciturti la qece doui5 a nu se face niel o datrt.

Rilvasele de plati ce se dart la mana celor ce plätesc viniricill sh sefaci eu deslusire, adeci se va serie intrênsul asa: atatia banI art dat catare vi-niriciti pe atatea vedre, infra atatea vase, care fac talerI atatia, si iaräsT aseme-nea rtivase si se pue in fundul fies-cäruia vas cu suma vedrelor ce art fostintr'énsul, ca suma banilor ce all plait si ea numele stipanuluI vinulul sN'T

lipésci in fundul vasuluT spre a fi §ciut,,pentru care aceste rivap si nu ja vi-

868 V. A. URECtia

diti.unile a contractelor de arendare a acestor diverse venituri ale Vis-teriei tèrei Runianesci.

ricii niel o para. Sti dea si la rugna scgunasuluY de fies-care popor f6ie iscg-litä de insusI taxildarul, in cara f6ie sä arete pe toff poporaniI dintr'acel poporfies-caro câte vase all avut çi In tot vasul cate vedre a fost i catI banY is'ail fä'cut pe suma vedrelor ce ail plätit ? care f6ie nimenT sä nu fie volnic a

lua de la mana scgunasuld, ci s stea la dênsul, avénd datorie sti o piistre-ze segunasul, pan dud din porunca stäpanirel i se va cere sg o arete la vremode trebuintä

6) Fäcêndu-se Ingsurgtórea i plgtindu-se vingriciul indatti sä dea slobo-4enie slujbasiY a'sY rädica vasele nepoprit, fgede a cere vre-un avaet ca pri-cing dicY 1-all slobo4it maT nainte deck- altiT, dupä cum se närä'vise de la ovreme inc6ce, decgt pentru rgvasul ce'l va da de sloboqenie ctré scgunasT säla vingriceriI numaI doué parale, dar niel ro'cuitoril sä nu se indräznéscasllrádice vinurY maY nainte pan nu va trece slujbasil' co rasurgtórea cotulul, cum

negutgtoril ce va cumpgra vinurT, pang nu vor plätidomnesc srt nu se rädice vinurile.

La scaunele de carne möngstiresei sati boeresel si cele ce sunt scud-te cu cä'rtY domnescY, sä nu aibil niel' un fel de amestec taxildarul i slujbasiia le face vre-o cerero ca numire de avaet.

Cap' suditY al stAinelor curfl vor avea viT. aid In térä s platéscg.eY vinllrlcitl ca si 15cuitorii tgranl, iar earl' dintfêniT vor avea sineturi de némurYsail de altg stare, ea care sub chipul raeleY voTese sll scutéseä vinäriciul, slujba-sq. sunt datorY sä ia acole sineturi de la manile lor si sä. le trämitä la Vistierie,iar pe (161101', adeel pe suditY, indatoreze i prin inchisóre a plgti

tntocmaY cum plätesc RicuitorY ai Orel%Pricinile i judecätile ce se va Int6mpla Intre podgoreniY popórelor

de la acest judet sä se mute de boerul taxildar, Insä ferindu-se de a globi salía fafui pe cinevasY, fär'de numaT sä le caute dreptgtile Intru adevigr, iar sluj-basil O. nu se indrilznéscii färä scirea si porunca taxildarului de a face cevasT,cum niel IspravniciT sä nu se amestece la judecgtile podgorenilor, iar and ta-xildarul i slujbasii vor face näpästuirY i jafurY, atund datorT sll fie IspravniciTa da In scire stiiptInireY.

Pentru mincarea slujbasilor i pentru hrana cailor lor, ori ce le vatrebui sll campero ca bani filet a supra pe cinevas mgcar ca cgt de putin.

Dupg aceste maY sus numite ponturY ail sti urmeze taxildarul si sluj-basil la eäutatul acestil slujbe, Insä fiind-el sunt strajnice poruncI a lipsi cu totuljafurile i nedreptätile, de aceea sti nu se Insale In vre'un chip, cti Mr In alp'anT tot asa porunci li s'ail scris si el ati fticut InctirctiturT si la miisuriltori si laluatul banilor, cum si rtivasele de platg nu le- all dat dupä cuprinderea capuluT

htoria Românilor do V. A. Urechici. Tom


370 V. A. URECHIX

Dam in note ponturile Vinariciului pe 1822, constätät6re din13articole. Asemenea aducem in note poruncile catre ispravnicif din

de la pontul al 10-lea ei s'ail trecut cu vederèa, dar acum se ecie ci are sese face amerunte cerceterl si pe fate ei pe sub cumpet, ei de se va gási cil atiurmat cinevaeI cet de putin impotrive, nu va scipa de pedépsa ce are hoteritiiMelia sa prea Ineltatul nostru Domn a face unora ca acelora, mike, dupe covor pleti color nipestuitl luarea cea rea ei cheltuiala indoit, cea mai ue6re pe-depse va fi a se lua averea tiff pe sema CutieI milostenieI ei i se va 'Vimorl-ce privilegliii va avea, salí cin de boerie, remeind in rind eu t6ranil, larcea maI grea pedepse este térgul ei ocna, ince la eel' ca vine maY mare scur-tarea vietel ; de aceea dar ei din partea nestre v sfetuim i straenic ve porun-cim, ferte s ve feritl ei numaT dreptul ce este dupe ponturI sá impliniff de lalicuitoff.

Pentru care straenic poruncim taxildarule de la numitttl judet,cautI s fill urmetor intocroaI ponturilor de maI sus ei slujbaeil" ce'I veT orin-dui prin pleeI se te chezieuesef tare, fectIndu'I s intelége ponturile a nu ea-teza s incarce la mesuritere ca cat de putin pe cinevaeI, off a embla cu alt felde cot sail' cu cot vechiti din Etna' trecutT, off a face vre-un fel de luare dola cel ce va avea pis ei (rebuinte a rädica din vinul seti, dupe ce va trece: me .suratul ca sii vênc)e a putea intimpina plata vinericiuluI, off a face prelungireca cerero de plate vinericiuluT dupe cum se nirevisere de la o vreme !fleece,ci dupe trecerea scrisuluT Mate sii cere ei plata ei pene la sfireitul luT Oc-tombre cum ail fost obiceiti din vechime sIi ja sfireit huzmetul, cum ei cliff ce nuvor putea din vre-o intêmplare si pletésee, sii nu se tungesce maI mutt decetpane la 16 ale lii Noembre, cecl unil din slujbaeY ca sii nu li se cun6sce in-cercetura lisa pe &lien)" ea plata pane îT vindea vinurile, ca se nu se pail a'Ilua séma, de aceea si conteneze tete meeteeugirile de off-ce nedreptate, nielMeg. cheltuelI 16cuitorilor prin conace feede plate, ci ca total si se foresee eitaxtldar i slujbae de acel catahrisis ce se urma maI rainte In tréba vinericiuld

taxildarul va fi intru osenda ca i slujbaeif.Poruncim i Durnnevestre boerilor IspravnicY ai judetulta si dafi

mine de ajutor taxildaruluI i stujbaeilor ca stujiterI indestuT, precum i zaba-ta de pe la judete iareeI si le dea ajutorul col cuviineios, spre a nu se prici-nut vre-o pagube huzmetului din pricina acésta a negutetoruluI, e'en" ineY-ve vetIfi respunOtorI, lar impotrive cend veti vedea ci taxildarul i slujbaeiI nu ur-méze ponturilor, nu numaI si nu'l" ingeduitY a face vre-o Lrmare ei luare ne-dreptil, ci inch' si ne ei înciintatT, ced de se va gesi vre-o urtnare Impotrivecal de putin ei Dumnevestre n'aff priveghiat lesend de ail trecut ca vederea,silecitI ci vetI fi osenditI precum In poruncile ce vi trrunis la 31 ei la29 ale trecutultif Iulie vi s'ati recut cunoscut.--1822 August 20.

Cod. 95, pag.

ISTORIA ROMNIG6R 371.

judetele de munte in privinta huzmetului oeritului cumpërat la lici-

pece porund la judetele de munte i toza la Caimaeamul pentruhuzmetul oeritulta ce s'arz cumpl!rat de Duma:lul Vornicul

Manzi, ca 8 dea ajutor.

Noi Caimcamil tè'ret runal nesci.

Dumn6v6strii b9erilor Ispravnici ot sud facem Dumn6v6stra In scirelhnzmetul vinariciuluT si al oerituluT pe acest urmator an s'ail cumpérat de

DumnéluT frate/e biv vel Vornic Mihalache Manu, dand si pret bun cu care seajuta t6ra a Intampina neaperatele cheitueli ale ostirilor ImpOratescI, i datorieavad ca si tacsildarif si slujbasiT sa fie ajutatl a se urma cupr;nderea pon-turilor IntocmaT, Wit a se face vre-o viclenie de catre orT cine spre pagubahuzmetulu sail catahiris Impotriva ponturilor si fiind-ca oeritul nu se vindeci se mufti de catre DumnéluT, de aceea scriem Dumnévóstra, ca dupa obiceiulco s'art urmat In altI anl pentru oile ungurescï co incep de acum inainte a sepogorl la vale, are sa orinduiascrt DumnéluT 6menT slujbasT si la locurile unclese envine de paza ca sa la tóte acole oT In scris si care dinteaceT UngurenTvor voi sit platéscrt oeritul, s'a si'l pliitésca, iar care nu vor voi sil plátéscil, silitsa na fie fär'de numal sa se dea pe che2asie, care acésta ne fiind vre-o scornirenotta, ci &AMU vechia, urmat mai dinainte, poruncim Dumn6v6stril sit datlmana de ajutor facsildaruluT si color orInduitY paznid pentra acésta, ca sa nuse Intampie huzmetului zaticnire si paguba', cad Dumn6v6stra vetT fi rgspun-crétorT ; osebit de ac6sta In pontuff s'ail pus cjina 20 August dupa condica Di-vanuluT, ca de atund sit Inc6prt scrisul, cad atuncT este si sorocul vêncPreT,dar fiind cit grabnica Intamplare a trebuinteT ostirilor IrnpOratesd ne-aa silita'l vinilo maT 'nainte, de acea unde va avea trebuinta a Incepe maT 'nainte cuscrisul, mal 'nainte, de 20 ale acestel lunT sri nu fie oprit, cácT vkdarea s'atifacut maT si banil jum'étate num6rat si se num6ra, raft se istovescfitrit zabava, ci dar asa sit urmatT negresit. 1822 August 1,

Barbu resciirescv, Dumitrache RacovitA, Cons'antin Balh' eau, Scarlat,Drihalescu.

Iar la judetul Focsanilor s'art adaogat sa nu se ingilduiasca a tico pananu vor plati oerit, precum si cele ce vor veni de acum inainte In vremea slujbelpana la sav'érsitul cercatureT, iarasT sa se indator6sca la plat-a.

Cod. 96. pag. 813.

Not Caimacamil t&el rumdnescI

Cinstitilor Durnn6v6stra fratilor boerl biv vel Vornice Constantino MIN-cene, vel Vornice Scarlate Gradistene, si biv vol Spatare Scarlate Mihalescule,fiind-ca este trebuinta de a se Intocmi catastiltul lefilor CutieT de milostenie poh-

372 V. A. URECtiII

tatiune de Vornicul Manu. Urrnézd i «ponturile oeritului pe 1822, cons-tatator din 10 Articole.

tesce Divanul pe Dumn6v6strä, ca aduntindu-v6 la un !cc, s poruncitY vame-euluT VornicieT Ob§tirilor a aduce inaintea Dumnévóstra catastihuL lefilor CutieT,pe carel teorisindu'l si privind la venitarile CutieT, s intocmitI cu inbire eidreptate 16fa fie§ cäruia obraz dupä ipochimen eibil ar5tatI DivanuluT in Boris.

1822 August 4.Gherasim Baztfil, Barbu VcIcarescu, Dumitrache Racovita, Nadal PilipescuCod. 96, pag. 320.

No i Caimacamil 16-el rumeinesct.

Cinstite Dumnéta frate biv vol Vistiere Grigore Romanet, epistatule al Vol.niciei Obetirilor, fiind-cä' jupänesele ce se al:MA maT jos ail sil ja suma ce sevede de 16fri ce ail orinnuitä pe 10 NO de la Septembre al anulta trecut, declad te-al insiircinat Dumnéta ca acéstil epistasie pänii la sfireitul ta..ecutel'um): Iulie, ci fiind c acestea sunt fete de hoer ei cucóne care nu potsit cérä prin bisericl si petrec in mare lipsä, de aceea scriem Dumitale ca peacestea sä le protimisescI si s facT t6te mijlócele a li se da 16fa ce ail s innegreeit. 1822 August 6.

Barbu Vticetrescu, Dumitrache Raeovita , Mihalache Manu, Iordache Go-lescu, Nestor, Constantin Pilipescu.

480 Pilärnic6sa Catinca Grädieteanca, bez talert 320 ce ail luat.250 Stolnicésa Zamfira tirbóica, bez talen T 250 ce ail hat.100 Marióra Rica NedelniceruluT Mate): Orecénu, bez taleri 100 ce att luat,150 Elenca Drugésca.120 Stolnicésa Zamfira Apostolache, bez talen T 80 ce ail luat.40 Stolnicésa Efrosina Tigara, bez taleff 160 ce ail luat30 Billaea Drugän6sca, bez talen T 150 ce ail luat.

100 Strätärésa Elena Popésca ot sf. stefan.1000 Clucerésa Stanca2270.

Cod. 96, pag. 320.

Ponturile oeritulului pe anul acesta ca la 1822.NO l Caimacamil (re i rumetnesd.

Fiind-cä pe anul acesta cu 16t 1822 ail orinduit cumpi5rätoril oeritululdin Wa téra pe tacsildar la sud spre a cauta ei a stringe venitulslujbel' acestia, urmând intocmaT ponturilor ce se coprinde maT jos, adecä :

1) Mitropolia, episcopiile, m6nästirile, metócele, schiturile, Dumn6lor boeriTde la vol Ban 'Anil la ve! Clucer de arie, i jupânesele v6duve iarNeY pan laacéstä treptä, nu all sii pliitéscä oerit pe drepte vitelo lor ce vor avea, dupii,

1STORIA R OMANILO R 373

Cu tót(, liosa de bani Caimacarnii ordona, la 6 August 1822, luiGrigore Romanitis Vornicul Obstirilor, sá plätéscd pensiile datorite la

cum s'ati urmat si in anil trecutl pan acum, ferindu-se privileghiatiIa nu amestcca si a tiinui ot do ale acelor ce plitesc oerit in oilo lor, a vacidea la invinovitire.

Totil. coi-l-altI 16cuitorI al Ord s plitdsci oerit pentru fig-care diesi capri, de la una pan la deco cate 11 btinI fiede plocon, iar de la 10 insus cate 10 banI si poclonul ate 80 de banI de ndme, asemenea sii plitdsctisi cate 4 parale de tarmi pentru numdrit6rea i cate parale douii de rivas cese di pe fies-care name de plati, care oerit sri se ja pe date vite se va gis-la vremea scrisuluI.

Cati se numesc siiditi i sunt seddtorI prin politii si sate ale tdreIsi ail oI, sii plitdsca oerit asemenea si tot odati cu 16cuitorI pentruo.le ce se vor afla la scrisul lor, pentru cii i acestia asemenoa se negutitorescIn téri.

CatI sunt saditI strdinI, a cirora Idcuinti este inniuntru si aid yinnumaI ca oile de le pase in Ora si pe urmi iarisI se intorc, aceia ail si

oerit dupi vechiul obiceiti la Decembre, adeci de die Po banI 10 si po-clonal pani la 10 po banI unul, iar de la 10 In sus Po banI. 80 de name, careacestia all si maI plitdsci si obicInuitul vicirit al strdinilor, adecä cate 33 debanI de vita mare, iar pentru vita mici pe jumdtate, care vita mica se numesctunsil i manzatiI, iar sugaorii nu all srt se supere, asemenea si ori cativor fi str6inI si plitésci vicaritul strdinilor ate banI 33 de vita mare dupiobiceiti; la care fórte sii se plizdsci obiceiul vechili cu a nu se face vre o ur-mare impo!riva acestor ponturI de care orinduitii slujbasI, i fiind ci ne-ampliroforisit, cum ci uniI din suditI amesteci oI de ale ldcuitorilor in oile lorvr6-nd si pigubdsci Cimara domndsci, pentru acdsta fdrte si se ferdsci suditiIa ntt o urma, si ca si se doveddsci cif nu ail in oile lor i altele amestecatesil fie datoril a's1 arta reghiile i pasaporturile ce ail pentru suma vitelorlor la orinduitiI slujbasI i cand se va dovedi ci all ascuns oT de ale idea-itorilor t6rani, unul ca acela sii plitdsci oeritul indoit,

Teti lticuitorii de or): ce tr6pti si aibi a ardta téta oile lor la slujbasifiede a Mind, ciel orI carele se va dovedi cii ati 5,mblat asi täinui oile si aleascunde cu gaud ca si pigubdsci Vistieria, pe anal ca acaba nu numaI ci'lvom °Baal !a plati, ci it si vom pedepsi dupi trépta ce va fi, si fies-carepircilab din fies-care sat si fie dator a ardta la slujbasI oile sitenilor,ale strdinilor ce se vor afla in prdjma sataluI, ci de se va gisi vre-un pircilabc ti ail sciut oile strdinilor si n'atl indreptat pe slujbasI si le-ail tiinuit, acelpircilab se va pedepsi.

Cate ol se cumpdri din Ora de casapT-basI prin saegiI in trebuinta

374 V. A. WIECIIIA

cocónele Catinca Grädi§teanu, Zamfira Stirbei, Mari6ra flica Medelni-cerului, Mate) Greceanu, Stanca 1361keanu, Efrosina Tigara etc.

miriel asemenea si cele ce se cumpirg de gélepï pentru rnumbaiauaTarigradulia, s fie nesupiratl de cenit pfing la sfirsitul luI Noemvrie, dar sluj-basil sit fie datorI si ja in scris, fgdind catastih pe anume (Ito sunt ale fies-ci-ruia galep si sub a cuI viltaf Ingrijire se gig', care ctastih si se trimitil la Vis-terie spre a ni se da, iar pentru cate oI se vor ggsi dupg sfarsitui luI Noem-bre ale Saegiilor si Gilepilor, si so ja pentru dasele oerit intocmaI ca si laceI-I-altI 16cuitorI, pentru cii aceste oI riman a se socoti cg sunt pentru ne-gutitoria

Pentru cate capre ail cumpirate zalhanagiiI ca sg le tee la zalhanale,cate vor tgia pang la qiva sfantuld Dimitrie, adecg pang la 26 ale JAI Octom-br-,, srt nu se plitésci oerit pentru dé'nsele, dupg vechiul obiceig, iar cate dupilsfantul Dimitrie se va ggsi vii netilete la zalhanale, pentru acelea si plgtéseg oeritca si 16cuitoil; asemenea si vitele ce all milcelarii strinse pentru ale tgia la scaunele politieï Bucurescilor, si nu se supere de oerit pang la sfan-tul Dimitrie, Octombrie 26; iar de la sfantul Dimitrie Inainte cate vita se vor,gisi la eI vil, netäete, sil plitéscá oerit ca si ceI-l'altI pimantenI.

Slujbasil: sii ail:4 a se feri de a nu face vre-o pagubg, nedreptate, sailcheltuelI locuitorilor cu a le lua cevasI pentru hrana lor si a cailor Ion fär'deplatg, ci tóte ori cate le va trebui sii campare ca banI gata, cid orl de carene vom Insciinta cg ail urmat impotrivil, nu numaT II vom pune a plgti pagubaeilt vom si pedepsi.

De va cguta acéstil slujbg insusI cumpiriltorui pe s6ma sa, sii fie eaingrijire a nu se tirma cel maI rnic catahrisis sail nedreptate licuitorilor cavre-o luare cat de puting mal' mult, asemenea si de o va vincle la alp si fiecu Ingrijire de a nu face si aceia catahrisis, iar cand rre-unul va indrizni aso Intinde si fug vre-un jaf cat de putin, sii scie oil nu va scgpa de grea pe-d6psi ce are hotiriti Maria sa prea Ingltatul nostru Domn a face unora ca a -cebra, adecg cea mai uóri, averea Itrf i se va lua pe séma Cutiol milostenieY,si i se va ri lica orI ce privileghiu va avea sail cin de boerie si se va aseqala Vistierie in rilad err tiraniï, iar cea maï mare pedépsil este tèrgul si ocna,Inci la eel' ca vina mai mare si scurtarea vieteï ; pentru care are sa tug MinaSa adancI cerc..etgrI pe sub curnpä't a descoperi adevirul, aceea dar si dinpartea nisträ vi sfituim i strasnic vi poruncim tuturor celor ca vetI fi ameste-catI inteacest huztnet ca sii vi feritY si numai dreptul ce este dupg ponturlsg implinitI de la locuitorI.

Decl poruncim i dumn6v6stri boerilor IspravnicI aï judetuluT, si datmang de ajutor tacsildarulul i slujbasilor ea slujitorI indestuï, precum i za-bitiI de pe la judete ianuíi si le dea ajutorul cel cuviincios, spre a nu se pricinuI


Cu asemenea favorisAri a jupttneselor, nu se impulinä nevoile

vre-o pagubä' huzmetuluI din pricina acósta a neajtitoruluI, cAci Insi-ve yeti fi

respunOtorI, cum si Impotrivä cand vetT vedea cil slujbasiT nu urm6ziti pontu-rilor i fac 11111 nedrepte, pe de o parte popriti neIngädaindu'l a lua catde putin maY mult peste cuprinderea ponturilor, iar pe de altä parte sä In-sciintatT stilphnireY, cä'cl' de vetI trece ca vederea, s scitT cil i dumn6v6strilnu vetT scäpa fär' de osanda aceea ce vi s'Oí M'out cunoscutä prin publicatiiloce vi s'ail trämis la 21 ale trecutului Iulie, i urmarea incepereI scrisuluI oeri-tultif sil se facä de la 20 de (lile ale luneI acestia tnainte. 1822, August 20.

Gherasim BazU, Barbu Vacarescu, Dumitrcwo Racoviter, Constantin B5-1(Iceanu, Mi/alache Manu, Scarlat Gradytiinu, Scarlat .117ihttlescu.

Cod. LXXXX VIII, pog. 370.

No Caimacamit Vrel rumdnescl

Dumn6v6stril boerilor IspravnicI ot sud Durnn6liiI fratele bivvel Yornic Mihalache Mana cumperätorul oerituluI dintfacele cinc! judete, dupilcum prin ponturile slujbelor sunt IndatoratT, ci i tot felul de ImpotrivirI ail,iar maT yertos cä niel slujitorT nu le dail, din care pricinil s'ah' batalisit slujba,

acésta nu muge din altä decât numaT chl unii din dumu6v6strä fiindnärilvitI la jafurY i nedreptätT, indräznesc a cere rusfeturT do la slujbasI itacsildarY cite talerI 500 i dte 1000, adea este si acbsta un rnijloc de a In-demna pe slujbasT sä faca Inciír3ilturI si jalar! lcuitoriIor, pentru cit ceea ceva da Dumn6v6strii urmézä sä'T sc6til Indoit i Intreit de la lecuitorl, si canddumn6v6stril vetT fi interesatI le trecetI ca vederea si asa jafurile se inmul-tesc ; se vede dar CA niel partil acum n'atI bateles acea strasnicit hotilrire ce aredatä Märia sa Intiltatul nostru Domn pentru unii ca aceia, cum are s'Y pedep-siasa färä milostivire si partä la viatä i ca niel un fel de mijloc nu vor puteapatimi ertiíciune, ì dumneviístril ave¡I sil ve multämiti cu aceea ce ve estecanonisit, iar ac6stä' pricinä cil catatrecsitI huzmetu si nu datT slujitorT, sit scitYeä este o invinovätire din cele marr i sunteti vrednicY osindireT, pentruhuzmetul acesta nu este havalea, ci slujbil, i interes ciliar al VistierieI don-me-se!, din care huzmetul Dumnéluf fratele Vornic Maitu ati mntâmpirnit ca darede ball! i ruaI Inainte de sorocui ce ah' avut la mare pils pentru binele obstesesi pret mare MI dat, care altul nimenT nu '1 ail dat, §i ac6stä urmare a dumné-vóstra de o vom face cunoscutil M'Aria sale luT Yodil, sit scitT cit pe Muja' alfilostindä, nu vetI mal patea lua chivernis6lä In tótà viat-a dumn6v6strä ; dar vretTsil 4icetT ea' n'atI cenit rusfet, pentru Cil nu p6te esi martorul acesta ce ailprovalisit; 1ntelegerea 1nsil este nedarea slujitori/or, cit pentru rusfet n'atT vrtitSil datI slujitori, de aceea strasnic v poruneiru ca Sil viS lipséseä fumarte derusfet i slujitorT sii datl IndestuI nu cu osebire deat alte ato, ci cum s'ail

376 V. A. UREMIA.

tèrei i niel Fe afla mijlocul de a se mai scade din birurile §i havae-turile care apasail numai asupra grumazilor bietilor Orani.

urmat in altY anT treoutT, i huzmetuluT facetT ajutor cu tÓt sill)* ca lao slujbi ce este a Vistierid domnesd, cid orT ce pagubi va arta slujbagiT

s'ati ficut din pricina neajutorulifi dumnév6stri, si scitT a este eel dint6Ipont a f6 1ndatora si plitiff din casele dumnév6stri, iar catahrisis necumnu ingiduim a se face, ci Inca i Dumnélui Vornicu ali dat stragnice poruncTa nu se face de tacsildarT gi de slujbagl cat de putini I uare maT mult pesteponturT, gi cli vetT indrepta gregala si avem ftirii de zilbavi féspunsul durnn6-vóstri. 1822 Septembre 8.

Gherasim Buzéu, Barbu Vactirescu, Scarlat Gradisteanu, Nestor, Scoria.111ihtzlescu

Cod. LXXXXVI, pag, 844,

tre dumnaor boerit Caimacam%.

Dupi buiurdizma de la acéstil jalbi a luT Dumitrache Buescu din sudBuiell, Mead cer.Ttare am fe'dut ci plangerea luT este pentrit Iancul Colceag'vitaful plaiuiui Slinicul din sud Buzgli, pricinti fiind cti el ati fost rinduit devamegiI judetultil a stringe vama In plaid i numitul s'ati arikat ca tot felulde impotrivire la ciutatul vimiT, ale ciruia urmirirT le aratä in fapti, iarcele dupä urmi la un t6rg '1-ail i bitut stragnic de se afluí bolnav, ruOndu'l

hainele, cum gi baniT ce avea stangT aY vimiT s'ati risipit, i altsf banT ce erasi se stringi de la acal te'rg s'at1 perdut cu total, cerênd ca cu mumbagir sise cerceteze i pagubile i cheltuelile ce i s'al pricinuit i IT pricinuesce si leimp!inésci, cum gi pentru necinstea bitid si i se fug fe'splitire, sail si se aducilaid si se judece ; dod pentru a se descoperi adev6rul si se dea porunca dumné -v6stri &are dumnélor, boeriT Ispravnid aT judetuluT, si cerceteze cu scumptitatepricina acésta, atat inaintea dumnelor, cat gi la fata locului gi orT si despigu-béscii gi sil odihnbsci pe jäluitor a nu maT veni si jäluiasci, sail si insciintezepricina co intréga pliroforie, niaT vêrtos pentru pricina bä'ttieT cum s'a int8m-plat. 1822, August 22.

Vel Logofét.C:d. LXXXXIX, fila 147.

Nol Caimacamil lérel rumanesci

Duprt afetarea ce ne face DumnéluT fratele Epistatul Logofetid tilri't desus printeacésti anafora, poruncim dumnév6strä boerilor Ispravniu ai judetulasi faceft armare intocmaT precum in dos se coprinde. 1822, August 22.

Gherasim Buz'eu, Barbu rdcarescu,Dumitraro Racovira, Mihalache Manu,Scarlat Gradifteanu, Nestor.

Cod. LXXXXIX, fila :47 Y.

ISTORIA ROIIANILOR 377

Slujbele Caminarituluí, a vitelor de pripas, (Vorniciile), i cele-l-alte asernenea continua a esiste.

In note aducem acte relative la ele.

1822 Rifle 9. Prin pitacul CgimgamieT s'ail flat slujba cilmingrituluTDumnisa!e biv vel Vornicu Fotache §tirbeig.

Cod. LXXXXVI pag. 238.

No l Caimacamff rerel runicinesci.

Cinstite Dumn6ta frate biv val Vistiere Grigorie Romanet, Epistatule alVorniciei Obstirilor, fiind trebuintg de a sci Divanul pe cumOrgtoril slujbei Vor-niciel de pripasurT dintfacest urnAtor an, adecg din WM téra, sg bine- yowlDumnéta a ni se trämite o f6ie de numele cumpkgtorilor de judete off vêndutede vor fi fost, sail pe sétna VistierieI, care fgede zgbavg sg ast6ptil de la Dam-néta acéstä' pliroforie : 1822 Iulie 30.

Irenedict Troados, Gherasina Buztlit, Barbu Veicarescu, Dumitrapcu Ra-, Constantin BUttceanu, Iordache Golescu, Scarlat disteanu, Nestor

Scarlat llfihálescu, Miltaird Filipescu.Cod. 96, pag. 314.

Nol Caimacaniii rrei rumeinesci.

Dumnévóstrg boerilor IspravnicI ot sud Fiind c are trebuintg Di-vaunt de a sci pontru Vorniciile de pripasua care este venit al Cutiel demilostenie, In ce chip s'ati v".6ndut pe urmatorul an si etttä suma all prins, sifiind cg Dumnél al biv val Vistieral Grigorie Romanet, epistatul Vorniciel Obstirilor,la Intrebarea ce i s'ail Meat pentru acésta, ne-ail afétat prin Anaf ora, cg Vorni-ciile de pripasurl din 12 judete de dinc6ce de Olt slag dat asupra boerilorIspravnicl aï judetelor cu porunca stgpfinireT, ca sä se vincjg cu riza-pazarmusterell. ce se vor ggsi, de aceea scriem durnnév6strg, sll ne 1nsciintati cuis'ail veindut Vornicia de pripasurI dintr'acel judet, i in ce pret dat, deall rgspuns compkiltoriI top.' baniI pretulaI si unde se aflä ace banT, Insem-nând i numele cumpgrätoruliff, Insg ae6stri pliroforie cerem sg fie curatgadevkatg, cricI are s facii Divanal in urmg scumpä cercetare prin inteadinsorinduit, i ceea ce se va vedea tginait de dumn6v6strg voff fi osilnditI a pig-aIndoit i ve. vet): i dojeni, iar care din dumn6v6strg nu veti fi fost IspravnicIla vremea v'ernyéref Vornicia s dea samesul fóle anume sub iscglitura sa,care fgede zilbavä sg o trginitett

Cod. A. pag. 314

/Vol Caimacamil p'rei rumcinescl.

Cu cale fiind Anaforaua ac6sta a duninélul frateld biv vel Vornic /Ulm-lache 3fanu epistatul logofetia OM de sus, dupri pliroforia ce ni se da asupra

378 V. A. URECIIIÀ

Tot in note §i cAte-va acte referitòre la Värifi. Aceste, de sigurCu anevoe sa reorganisézti in urma eteriel i a resmetieI lui Tudor.

pricinoT, poruncim Dumitale tacPildarule al vingriciuluT din sud sil fadurmare intocroaT precum In dos se coprindu.

Gherasim Buz', Barba Trattrescu, Constantin Veicarescu, .7JithalacheManu, Scarlat Grtaifteanu, Scarlat Mihttlescu, Mihairt Filipescu. 1822August 10.

Cod. 99, Ma 134.

Noi Caimacamil p'rel ruma'nepci.C'atre clumnaor boeriI Ispravnict ot surl ,VIcy,?ca.

Spirea §i Sterie vame§iI dintr'acel judet prin jaiba ce all dat, fac ar6tarecii negatiltoriï ce art strIns vita mad §i mid de prin sate, no urmand ponturilevarnel de la capul 25 a sigurifsi vama de la 16cuitorI unde n'art fost vame§iTfatg 11 dail fol de name pe care nu'l 'Ate ggsi §i ea sg nu se pilgub6sert dreptulvämd cere a se 1ndatora numitiT negutgtod sg'l pliltésca dreptul; pentru care v6poruncim sä cercetaff fatrt cu aceI negutiltorI qi dupg cuprinderea ponturilor vämeiurmaad, srel facetI Implinire do dreptul ce va avea a lua salí fiind pricinaintealt chip §i nu se va odihni vre-o parte, eu Anaforaua durnn6v6stra al so-roociff la Divan §i cine va rémanea de judecatä va plgti cheltuiala pa'rteY ce vaavea dreptate. 1822 August 30.

Barbu Viictirescu, Dumitrafco Racovi(tt, Mihalathe Manu, Nestor, ScarlatMihttlescu.

Cod. 9G, pag. 310.

Nol Caimacamil trret rumeines 1.

Fiind eg ne-ail venit insciintare de la Dumn6luT Mustafa Aga zabitul Se-cuenilor, cum ert un unchia§ &Till do la Pratinenl dintr'acel judet cu dol fociorTai luï ajung6ndu-se cu ceau§ul viltafulul de plairt ail cacirdisit 110 vite madposte hotar §i vamp' cu zabitul afiandu-o ail mers ca neferT de ail corcelat§i ail dat pe numitul treator al vitelor In paza vgtafuluI de plaiil i viltafulluandu'l talerI 700 i-art dat drumul facéndul scgpat, care ac6sta fiind impotrivarIndueld §i a nizamuluT, orinduim pe Costache Negrescu Logorét za Divan, sämérgil de aid la sud Saac dimpreung ea nefer de la DumnóluT ba§be§16ga, cucare poruncim ca prin marifetul dumn6v6strg boerilor Ispravnid al judetuluIsg facg orinduitul Logan eu dumn6v6slra scumpg cercetare, maT int6iil sg nufie vitele acestea Ungurene§cI cu reghe aduso dinnguntru care sunt slobode atrece, §i de se va grisi cg vitelo sunt ale t6rd de aid srt cerceteze apd ce vittafera, adeeä col ce all e§it salí cel ce este acum,carele all luat acd talen l 700 §iall sloboqit pe vinovat? §i care viltaf se va gäsi ca ail fost amestecat la acéstilpricing dimpreanä §i cu acel ceau§ i cu 1nsciintarea Dumnévóstrrt boerilor Is-

ISTOMA RONIANILOR 379

Comer!, Industrie. Circulärile Caimacamilor de la 22 Iulie anuntandera nouä a indepärtäreI streinilor din slujbele statului a bucurat penegutAtoril pämèntenT, earl a interpretat'o in favòrea lor.

Aun vOlut cum pi in conventiunea cu Austria neintelépta °tear-muire a ultimului Domn a dat acces in bresle §i comert supu0or str6insub pretext cä §i ace§tia se vor supune la 1.61e clärile impuse comer-ciantilor §i industria§ilor pämènteni. intarqiat ace0a sà simtddecide desastr6se ale invoirei amintite, de aceea cand Caimacamii anun-tard Orel inläturarea statinilor din slujbe, negut'Atorif i industri41

pravniol si ca a mumbasiruluT, cercetare i descoperire aducii-- 1822 Iulie 8.

litctropolit, Alihalache Hann, Scarlat Grü dipeanu, liomanitis, AlexindruNenciulescu.

Cod. 96, pag. 297.

Porunca ce s'ati Pieta la jaiba mahalagiilor mahalald dimprejur.

Cat pentra astuparea santurilor i aruncarea guno'uluT i strimtorareaDamboviteT, cinstita SpäTärie dupg hotgrirea Otcarmuird, sg facg ttrmare intocmaT,iar pentru intinderea ca binale i gardurT in ' ulite, cinstite Damn6ta frate velVornice Scarlate Gradistene, sg cercetezl si dupg anaforaua obst63cg ce se afigla Vornicia Obstirilor IntocmaI urmand, sg ne ar'étI in scris prin zapciii hatmilnesc.

1822 Iulie 10.Vel Logoftt.

Cod. 90, pag. 299.

No% Caimacamiä p'reI rumdnescr.

Cinstite durunóta frate, Epistatule al SpiitgrieT, fiind cg in porunca ce s'aildat prin pitac a lipsi catahrisitul si a se pgzi h)tgrirea obst6scg cea de la 16t1809, nu se coprinde pentru poscele ce vine din t6ra turcéscg i pentru icre dinOra turc6scg si din bIltile rel, cg acelea de si sunt apb'rate inteacea hotgrire,dar in urmg s'ail pus la dare curn in catalog se coprinde, si en We. eg princuvênt s'ail filcut cunoscut Dumitale cg la acelea s'a aibg vole vamesil asT luavama, iar ca sg nu gils6scg van-1*T pricing scriem Dumn6tale, di la acestea sgnu fie varnesil zufticnitï, iar luarea de un let i patru parale de carul cucarbutif cu pricing de ca'atar, fiind scornire noug i catahrisis, sit lips6seg 1822August 28.

Barbu Valirescu, Dumitrache Bacovitta, afihalache Manu, lordache Go-lescu Nestor, Scarlat

Cod. 96, peg. 339.

päin6nten1 cerurä indepärtarea egalmente din comert §i industrie astitinilor. Multi Ispravnici interpretará afacerea ca i negutillorii. De aciviolente reclamatiuni, care obligar& pe CaimacamI sä dea urmätóreacirculare :

Publicari la 12 fad* pentru stréinl aft metahirisi negolul lor in pace.

Not Caintacamil trYrel rum tinead.

Dumn6v6stra boerilor IspravnicI ot sud v6. facem in scire,ne-aa venit la ausj, cum ea dumnév6stra opriti pe arendasI i pe negutiitorI

din negutatoriile lor ca cuvilnt ca sunt strait-a, in puterea cartel' ce vi s'ail tramisla lulie 24, care acole cartI cautandu-se nu se vi5cja porunch catre dumn6v6straa opri sari a zaticni pe cinevasi cu nume de sttiiin, ci ritoricos vi se fa,ce sciut)ca la slujbele i la maslahaturile trreI a sil se pue ptimêntenI iar nu str6inI,adocA dupa ce va veni Maria sa prea Inaltatul nostru Dorna In scaun, precumMaria sa va porunci ara sr, se faca i dumn6v6stra neintelegtind noima cuprin.derei cartel, c qlice ea are sr facr, iar nu cr sa Mel* ceva, cum dar atI indrä'znitsà opriff negutatoriile çi pe arendasi maI vartos yam* si cumpëriitorI dehuzmeturT, cu nutne de strrinl ; ci dar strasnic v poruneirn, ca ceea ce atI facutsa o indreptatI, casii nu se Neil paguba vre-unuia in vre-un fel de chip, ea insivëvetI cadea la invinovrtiie a platI paguba lor ; de care sä avem i féspuns.-1822August 10.

Serafim Buzì, Barba Pacareacu, Dumitrasco Racovi(a, Constantin Bala-ejna, Scarlat Grarliténu, Scarlat Mihaiii Filipescu.

Cod. 96,pag. 326.

Cat privesce breslele nu gäsim sub scurta guvernare a Caimaca-milor deck un proces dintre isnaful cojocarilor gro0 Cu vamal. Aasta

1) Catre dumnaor boeril Caimacaml.

Dupä buiurdizma de la ac6sta jalba a isnafulaI cojocarilor grosl de aicIdin BucurescI, prin Zapciu hiltmrnesc s'ati tnfritisat la Logofetie cu vamesul obo-rule. Bucurescilor, pricinrt avênd pentru vama peilor de miel ce le lucrézr Inpfavaliile lor, s'art cautat ponturile i catalogul vämil si se grsi in catalog scrischarsiile ce obicinuesc de ja de la turme islicaril i cojocaril grosI asupra fata-«ciuneT oilor, uncle le duc de le lucréza sil platbsca de una 9 banI, iar pelle«de miel albe i negre ce cumprra si so negutatoresc cojocaril gros1 de le facccrciurf, blane i cojke s aiba a se face urmare hotrrireI co s'ail facut, ca pentru(cAte dintr'acele peI cumprrate eel' de pe afarr sail de pe la macelarT, nu vor«avea cartulie c4 all plätit vènOtorul varna, sà platésca cojocarul de una treItbanI*, dupa caxe coprindere a cataioguluI li s'ati is cojocarilor ert sunt datorIl

380 V. A. URECHIÀ

I§TORIA ROMAN[tOti

pretinde sä p]atésca cojocarii vainä pentru peile ce string pentru ale

pentru pelle ce all &Ins la preveliile lor de le lucréze, pentru cate nu va fivama pletite de eY sail de vèndetoff, s ple'tbsce vama i respunsere cif acestepia' le string do la Part pane la lesatul secutut, In care vreme sunt musteretstreinl de cumpere si le scot de aict cart pletesc vama ced nu tale numaYmezelara miet, ci fate obstea la casete lor, i simigia de vénd fripturI si dinpricing ce et nu pot apuca de str6inl, i Inteacest an fijad slobodenie de a Mamiet au cumperat si et miet de dare ca 1- o mie done, i aducêndu'I aict dei-ail tiiat, Niindênd carnea, iar peile le-ail oprit pentru mestesugul lor, pentrucare poi le.aü luat vamesa eke 4 parade de unul; all cumperat putine pelsi de pe la mecelaff, cart mecelarI plátesc value la scaune, 'Ate dintAnsil vorfi cumperat si de la attn.' dar prea patine, i c ponturile acestea nu sunt noneci vechI si niel de un vames n'ail fost saperatt Inteacest chip, nicI Cil all fostvre-o date Indatoratisll aduce tescherea de la cot ce le v'and lor i nict 'Atese be cun6scil in prevelie marfa ce este nou'e, pentru ce el ail marfil In preve-ni si din trei patru anY pletite la alp.' vamest veclif si nicY o date nu se deo-sebesce, ci o amestece cu none ca se se tréce, rugandu-se a nu li se face obi-ceiti noil, dupe cererea acestor vamesT, ca s le numere marfa In prevent; s'aillis vamesilor cu ce cuv6nt cer cate patru parale de miel, In vreme ce catalogulserie pentru miau t ce se v6nd In politie s dea vame cate 2 parale de unul ?respunsere, cl cele-l-alte cate done parale luat pentru pet, fiind-cl. peilede miel ce se vad de negutetorie asa sunt puse la catalog, iar cojocara dietstint pentru mestesugul lar de aceea sunt pusI cite o para la pele si ceea cevor fi dat mat mult se se socotescq si le va tinea in s6ine, fiind scris la vamilce miel: ail adus i ail pieta, asemenea si pentru peile vecht din ana trecuttiarest nu'l supere, cum si peile ce vor fi cumperate de la mecelaff Sil arete fdiesi le va tina In glue, iar numai pelle ce le-ail cumperat de pe la alp' dinpolitie si de pe la simigil, cael simigiil, prin judecata Logofetiet s'ati apgrat dela acelea fac cerere sI pletésce, pentru care s'ail indatorat cojocarit se se Invo-iasce ea vamesa si fiind el nu s'ail mat putut Invoi ci ail mat superat cuark dumnévestre pricina cl colocara cer aperare cu obiceiul ce li s'ati urmatca se nu intre prin prevent a le face zmacinerI merfeY, iar vamesit cer, dupe,cuprinderea catalogulut ce mat sus se arate ca Sil plet?..isce vame peile ce n'atidovedit el all pletit 4icênd CA de all fost eel' din nainte Tamest filed° ingrijireet tsl cer dreptul, i dupe cuprinderea catalogululavhd cuvênt vamesa la cererealar, gesesc cu cale se se dea porunce la Dumn61nT vol Hatman sil Indator6scepe cojocarT, ca off prin Invoire, sat' cu alt mijloc care vor gest intre el matInlesnitor, sI plet6sce dreptul vilmii. 1822, August 28.

317,halache Ilfanu, vel Logopt.

Cod. 101, Ala 160.

882 tr A. ungcniA

preface in eäniulf, bläni, cojòce. Dén§il refusä. Urniéza infatipri dejudecatä. Marele Logofét, Mihalache Manu, da' dreptate vame0or.

De la Logofetia cea mare a pret sus.

Cinstite Dainn6ta Epistatule al hätmAnieT, dupll jaiba vameviuluT OboruluIde aicT din Bucurescl prin zapciul Dumitale s'ail Infiltivat la Logofetie ca cojo-cariT grovl de aicT, pentru vama pencr ce le string de inevtevugul lor ea' nuse supun a o práti, s'ati cautat la catalegul vaina vi se gilsi scriind pentru peilede miel alba i negro ce cumOrli vi so negutiltoresc cojocaril grovI de le faccriciull, blane i coj6ce, ca pentru cate dintr'acele pei cumpérate or: dupil arara,sal-1 de pe la macelarl nu vor avea ciírtulie cil ail pflttit negutritorul vaina, sAplilt6scil cojocarul de una treT banT, &T'A care cuprindere a catalogan'''. cerurilvarneviT orT sil arao cánula cit all plAtit vaina, sail s'á af6te pe vi.m0,tori vi peel nu'i va supra; féspunserg eojocarii cit in prìtvttliile Ion att marra' vi de doi-trei ani piada la vameviT de mal nainte, i d9 la Pavci plin4 la l'asatu secululde dulcele PascelnI fiind-ca se taTe miei in politie de multT, sunt vi muvterelmult1 de prin alte p'artI de le cumptiril, iar trLbuinta lor 0-ati %cuerocumOrat miel' do i-ail triiat eT vi carnea ail v.6ndut'o iar pelle le-ail oprit, pentrucarT miel ail plata cate 4 parale la vamevT, art cumphat vi de pe la milcelareputina B111114, cut mAcelarT ati vama plittitit la vainevl, iar din peile mieilortale simigiiT i altI casnicT din mieii ce cumOrg in politie vi le vhd cate unan'ari putut s'á cumpere din pricina strëinilor, di le Milita la pret, dar peno cilvor fi vi cump'érat dintr'ale lor prea putin lucra vi ace'l stri5inT pliltit vainalor ; (jis vameOlor cum ati lag cate patri' parale do miel ? vi Aspunser'am'oiï ce vin In politie sunt rinduitl la vanart precum v'6'ijurlim din catalogda cate 2 parale de unul, iar cele-l-alte doulá parale sunt pentru pele, cita laaltI 6menT unde se vênd de negutiltorie sunt orinduite cate 6 banT, iar numaila cojocari cIel sunt pentru mevtevugul lor sunt rinduite cate treT banT i sil

vio iit se socotéseä' cit le va pune la socotéla pentru miel vi pele cate treT pacato.Asemenea i pentru pelle vedi din aniT trecuti i pentru peile ce le vor fi cum0-rat de la mAcelari ci numai pentru peile ce cumpërat de pela simigiT el simigiT prin judecata LogofetieT ap'érat, i de la altiT din politievi cele ce vor fi aduse de afarI care n'IX' trecut prin vamlí, de la acelea ceresil prátéseá. ; pentru caro, s'al"' indatorat cojocarii s'a' se invoiascii cu vameviT viceea ce va fi ca dreptol sit plätésa. Se jrduirä' vame§il i de asta cit zapciulblitmilnese ne filcêndule zor, nidi pana acum eari venit cojocariI avT arlIta soco-téla fiev-care i sä' platésd.' dreptul vrtmeT ce va fi ca calo. Ci dar s'a' pliruncevcIzapciuluT a indatera pe cojocarl friede pre-lungire sit mbrgA la vamevi, standrcumbavir asupril-le, ea cu mijlocul dreptilteT plittind vama ce se va crulea, sil se

ISTORIA ROMNILO Ft 38J

O afacere care agitä comertul este schimbarea frequentä a cur-sului monedef. O asemenea schimbare s'a intOmplat, dupä cum s'avNut, sub Otcä.rmuirea Valahief.

Acésta clä ocasiune zarafilor evreT, armenf, §i cre§tiM sà facä uncomer t ilicit cu monedä in paguba negotului. Pentru a se curma ase-menea comPrt, Caimacarnif dad urmätiirea porunca :

No l Caimacama runuinesci

Cinstite dumn6ta frata vel Ag, ne-am pl;roforisit cun.i c zarafiyevreY, i armen!, i crescinT, si milt! din slujbasiT ce obicinuesc de fac zaraflficnu Indestul ea este ehesatlac de alisverisurI din pricina seAderel banilor (carescildere fiind cu porunea Impknéseil urm&A a se ptizI), dar el' ineil all Inceputa stringe paralele cele märunte and bas la leti 4 parale, si asa ea ac6sta sepricinuesce un mare cheder la totI de obste negisindu-se parale marunte, deaceea seriem, ea adunand inaintea Dumitale pe totI aeeia ce metahericesc za-raflac, s le daf strasniea porunert a se pkiisi de acum Inainte a nu ha! stringeparalelo cele mkunte, Cad de se vor mai dovadi ca acest fel de urmAriff strasnicse vor pedepsi spre pilda si altora, si tóte wale parale ce se or gusi la el strtnseintfacest chip li se va lua controbont si Dumn6ta frate ve! Agll sn Ingrijeseipentra ac6sta, dind stra-,;nic poruneti zapciilor girgule, ea pe eel care se va prindecu o urmare ca acésta, srel aducg la Dumnéta, i Dumn6ta sit ni-1 arel nouti

1822 August 4.Serafini Barbu Vactgrescu, Dumitrache Racovitei, Constanttn

eau, lifihalachc Ilfanu, Scarlat Ora l4thiu, ScarlatCod. 96 pag. 330.

pranT. Un moment sperase i bietul Oran cá noua domnie pd-mentend va aduce imbunätätirea sòrtei luY. In acésta sperm-4A maimulte sate §i unele chiar ale boerilor CaimacamY reclamrt in contraarenda§ilor ori a proprietarilor. S'a rèspuns tèranilor de Caimacami,cl eLuminatia Sa Pa§a nu numal cl nu siria. pravila (ponturile),.cimat vèrtos le intaresce» §i totuV Caimacamif recunosc c i Ora niipätimit in resvrätirea anului trecut. Apol pentru asemenea pätimire

desfacit a nu ma juului, iar de curge acésta din nevrednicia zapciulg, su orìn-duesci altul, ctiel de citad Infiltisat ati trecut multe qile si zapciul nu artmai nicut urmare.-1822 August 12.

Vel Logofit.Cod. 96 pag. 327.

Caimacamil dew atita concesiune fac, câ tèranil s5 dea cea poruncitade pravild acu repaospl.

1) Porunca ce s'ait fäcut chtre Ispravnicatul Argqulul în pricinaläcuitorilor satuluI Cainenl dintr' acel jueleF.

Not Boeril Caimacaml al pixel rumeinesci.

Dumn6v6stril boerilor IspravnicT ot sud Argev, fiind.c dupä al doilea jalbäce ail dat Märief sale Pavel: 16cuitorif satuluT CäinenT dintr'acel judet, cerêndde a'vT intórce Inapoi movia lor ce li luat In chip de vénqare de r6posatu1Domn Sutul vi In urniii véndut luT Vrana, care pricina cu t6te crtorfnduit In cercetarea n6strä, dar fiind-cl sineturile lui Vrana nu furä de fatäde a se patea face cercetare i jäluitoriT ne mal putênd vedea ca sI piarä, aicTIn cheltuialä pânl (And se va aduce acele sineturT dupli sorocul vechiluluT cevi-ail pus, si despre altä parte fiind-cl avteptilm vi bunä venirea MilrieT SaleluT Vodä, de aceea jluiiitorilor li s'ail dat drumul a merge la casele lor, iardumnévosträ cand vetT primi Insciintare de la noT cä ail sosit stäpänirea, atuncYsri facetT cunoscut jäluitorilor a se acula sä vie aicT A' se judece, clicT pänäatund póte sä vie vi Ins* Vrana cu sineturile de fatä. 1822 Iulie 8.

Nih alache Nanu, Scarlat Grädiftdnu, Romanitis.Cod. 96 peg. 297.

Nol Caimacana grel ruma'nescl.

La acestä Anafora a judeeätiT Departamentule de opt nerämaind odihnitT16cuitoril din satul Palanga sud Dámbovita, DumnéluI ve! Hatman al Divanulul

infä'tivat vi Inatntea nósträ cu. Tudorache arendavul prin vechil GheorgheGrämäticul, cerênd ca sui nu fie silitT a face mai multä dug decal 6 qile pe an, pent,rucare 4ic cit pliftesc ceT cu trägätorT talerT 7 vi färä trä'gätorT talen f 6 vi cite ogäinä dupä vechiul obiceiü ce li s'ar fi urmat, iar de carul cu lemn vi de 4ivade plug sä fie ea totul ertatT, atlandu-se 6menT scäpä'tatI, de i fac hrana pealte moviT, acT pe numita movie Palanga ar fi nu maï cu casele veqätorT; iar ve-chilul Impotrivii r6spunse, c5 de a le face uvurare vi musaadea de cele ce suntorinduite vi canonisite In pravilil a da un lärmitor stäpanuluT movieT nu seimpotrivesce, dar Inch' sä' rnergä' ctitre sinevT cu rugä'ciune, iar sä' nu'l tragä'prin DivanurI i judecatT. Asupra cä'rora provliml dat 16cuitorilor sä In-telégA, cit Otarmuirea i Luminatia sa Pava nu numaT ca nu dried pravilaobiceiul pämentulul, el "'Inca mal vertos le intäresce, pe care): hotartm vi'Y osindimca tocmai dupä acéstä Anaf ora a judedittl sä' fie urmatorT, atitt pentru obi-ceiul pravileT, cat vi pentru räspunderea celor in naturä sä le dea cu repaosptntru cíci a pätimit i 1 in ravrätirea anaul trecut, care acésta sA o cu-n6scä' ea un har vi musaadea de la judecatä, vi numaY acum pentru destoinicelecuvinte ce qic dumnélor boeriT judeciltorT, lar nu pentru tot-d'auna, fiind-cl

884 jr. A. URECHIÀ

ISTORIA ROMANILOR

Cu referinta la tiganl un singur act gäsim din timpul Caimaca-

pravila are avt avea Intru tóte vi catre tott fgra osebire puterea vi urmarea sa,iar laigorovlima ce mal facura 15cuiturit acevtia, c n'ail locurt vi altele cele debrana vitelor lor pe acésta rnovie Palanga, vor da osebitg jaiba de li se vor faceludestulare la dreptatea ce vor avea. 1822 Iulie 15.

Illihalache Mana, Scarlat Gradisténu, Grigorie Romanitis.

Cod. 101, fila 1211.

Orare Dumndlor Boera Caimacaml.

Dupä buiurdimna ce se dii la ac6sta jaiba a 15cuitorilor clacavt din optsate dupg movia Bucovul din sud Saac, a dumn6lor boerilor Filipevtt i Baco-vitevtt, s'ati Infativat inaintea mea patru dintr'6nvit anume ; Dan vi Vasile dinsatul Tufele, i Ion ot Pesa i G-heorghe din satul Bucovelul, vechill ca adeverintaIn scris vi de la cele-l-alte sate dupä" ac6sta movie Bucovul, ca Medelnicerul Ia-mandi ce ail fost arendav, aduc6nd i Insciintarea dumn6lor boerilor Ispravnictde la trecutul Iunie 16, care citindu-se se planserä' locuitoril, cä niel' o cerce-tare, niel' alegare vi Indestulare la näpastuirile ce ail cercat de la numitul arendavvi de la un Lascar Epistatul moviet, ce nu fu aicl fatg, nu li filcut, niel"n'ail fost fata, niel" vre-o hotarire domnésca de judocatile ce all avut cu &un-n6lor stapanil moviilor, cerend a li se pazi obiceiul vechill ce all avut. I'amIntrebat dar la ce sunt napastuitt ? i ar5ta ca pentru dijma porumbulul le-ailluat opt banite de pogon, cu banita de oca 42 vi porumbul nu l'ail primitt6mna, ci primavara, uscat ; i la f6n ea el atl curaturile lor din padure, vi atiobiceiti de da cate 20 parale de car, iar acum le ia cate 2 let de car, vi nuIndestul cu aceea, ci le pune ca incarcatura ande este un car, doue", tret, deosebitvi la pogónele de vie ce all s'ail facut o m5surat6re de 16t 1820, Incepénd devara vi pana pe larda cand inceput fesvrlitirea, ca care me3uratóre seved prea multt IncarcatI; puind i pruniT, pentru care prunt dail din 10 unul,Ineä arendavul cu napä'stuire le-ail luat rachin ; ail pus vi ripele i crangul ceeste la loe nerodnic, cerêndu-le Po tale 2 de pogon, vi ca tóte ca el" n'alplatit, dar se d'a In prigonire, cum vi la daca, daca face slujba cu cara letine In séma numat (pila °multa, i carul de lemne co este sil dea la Qraciun

vrut sit prim6sca lemnele, cact sunt eftine, cate un leil vi cate 50 de pa-rale, ei le ail luat cate talert 3, i pentru cliva de plug, ca IT apila sä' plat6scaIn bant cate talert. 5 (Pa. Impotriva rgspunse arendavul, ca la nimio nufacut napastuire, întêili pentra dijma porumbulut ca luat ca banita mo-vial" ce din vechime urmat, care póte s'a fie ea 28 oca, vi pentru órevt-caremarime a banitet sunt sloboqt vi el" de tato lemne din padure pentru v6mjareiar primit'o tóinna dijma porumbulut, pricina ail fost ca vrut 15-cuitorit sa o aduca, la care tagarluira locuitorit; pentru lemne de negutatorie

Romanilor de r. A. Urechia. Tom X111.-25

386 V. A. tiRECHIA

mini, din 10 August 1822. Este tAnguirea lor contra jafurilor zapciilorrinduiti asuprà-le.

()land cii sunt poprift, iar pentru fên, dice arendaeul Cil dupti cum datprin zapis stipanit mosiet aea ati luat i încilrcilturil na le-ail Mutt, si la po-g6nele de vit iarriet nipistuire nu le face, ciet cu poruncil domnisci i caboerinae orInduit mesurandu-se viile, (MO catastihul ce Wail Meat cere acelcate talen t 2, iarilet dupi cum stipanul moeiet volnicit, precum i pentruclad" niel o nipistuire nu le-ail facia, ci dupi pravila ail luat, iar pentrn le-muele de roc le cere bant, pentru act n'ati fost urruitort si le aduci; asemenea

pentru cjilele de plug le cere haul, &Act' nu vor si are ca plugul.atat prin insciintarea dumnélor boerilor Ispravnict, cat i jiluitonii, arati prinjaiba lor, ci all avut judecitt ou stripanit moeiilor, pentru care judecifl nu avuriinic jiluitoril, niel arendaeit vre.o dovadi si arete ei mal vêrtos ci parituiati i eeit acum din arendi, ei mat 'nainte niel licuitorit nu se yid si se fi

pornit cu vre-o phi; de acista bine (lie dumnGlor boeriT ispravnict, ca si fiethgiduiali pani vor veni dumnélor stipanii moeiilor din Braeov i atunct saycaute pentru mesuratul pog6nelor de vii, i pentru cate talert 2 de pogonuldo vie ei cato alï talen t 2 de carul de fin, iar pentru dijma porumbulut ces'a niipistuit mat mult deck rênduesce pravila, luandu-le cu banita mare,pentru dijma fénululut cli i-ati Incircat la un ear douse' ei trot, i pentru lem-nele de foc cIl le-att luat pret mat mare decat s'ati politifsit vèndarea In têrg,i pentru claci ea' nu le-ati tinut pret In sérnit cand ail facut slujbi 1 ell carat,i pentru iliva de plug, ci luat plati mal multi decat se politifsesce, i

pentru ceea ce ei arendasul dice, ci ati vote de tate lemne pentru negutitoriepentru areea este banita porumbulut maI mare, care acésta ved ci i du

mnélor boerit Ispravnici o pomenesc, dar nu ci ati %cut i vio-o cercetare adescoperiret, licuitorit tigiduesc, gisesc ca cale si se dea porunca sti-panirei are durnnélor boerit Ispravnici at judetulut, ca dupi rinduiala pra-vilet urmand, si le cerceteze ca iubire de dreptate, i la ceea ce se vorntiptistuitt licuitorit, si le facil Indestulare cu tniplinirea ce se va cidea, sailneodihnindu-se vre-o parte, ea alegerea dumnélor In scris, dupg sfantul Dimi-trie sorocisci la Divan, cand pani atunct vor veni ei damnélor boerit sea.-panit moeiilor, a li se face indestulare pentru We. 1822 August 26.

Illihalache Manu vel Logofa

Care Dumndlor boeril CaimacamI

Dupi buiurdizma de la acêsti jalbi a Dumnilut biv vol Stolnicu loan Soco-lescu de la Pitesct sud Argee, ce o di pentru ceT co licuesce pe mosia Corbu asfintet episcopiT Argee din sud Illuscel, ci el fiind fost strCíni unguent din téranemt6sci, ati fost avut ei hristive Dotnneset, atat pentru birul lor, cat si pentru

ISTORIÀ ROMINILOR 387

Dar nu este posibil asem6narea suferintelor asupririlor §i ne-dreptAtilor ce ail de indurat tiganit Cu acele ale nefericitilor Oran'

clac a face pe an numaï cate sése dile la Episcopie, precum i sftnta Episco-pie maT nainte yreme cand se numea menastire fost dat carte pentru altoased6m6nturI si dupa ce al remas ei la bir in rind ca teraniI, li s'ail stricattóte acelea prin judecatI hotarirI domnescI, supuindu-se a 'Arai adeturile mo-iei pravila, Inca pcntrlt relele urmiirT, pagube i impotriyirI cu care s'ail

aretat la Episcopie, s'ati i pedepsit ca porund ale stilpanireT i ca de sunt 16anT all urmat cu respunderea dreptuliiI mosiei far de impotrivire, iar in anultrecut cand incepnt resyratirea, dand eI jalba stapanireI si nearetanddeciltile ce s'ail urnmt intro sfinta Episcopie cu densiI, niel aneresis al ased6-mêntilluI lor i nefiind fata nicI Dumn61u1 Stolnicu, arendas fiind, sari oin al Epis-copieT, li s'ar fi facut anafora de la L3gofetie, sa nu le ja mal mult de cat 6 dileclaca pe an, si ceea ce le-ail luat maI mult sit stea depositon pana se va dahotarirea stapanireT, de care i-ail scris Logofetia carte si DoinnioI sale pentruac6sta, dic6ndu-I sa nu dea pricina de scandelii, care o veduiti ca ac6sta cuprin-dere ce arata prin jaiba scrisa din anul trecut i6t 1821, Marte 2, careia dice caall i fost urrailtor, iar numiti1 cu zurba s'ail sculat asupal cand a fost acolola mosie in iarna trecuta, spre desfacere cu ispravniceI, vr6nd al calce casa,prin ajutorul viltafuliff de plaiti all scapat i deosebit pânìiT in silnicie In varatrecutil all pascut ca vitelo treI muntT do pe mosie, carI mint): In 16t 1820i-ail tinut eI, cu tocméla a da pe fies-care munte ate 3030 oca ca s inteacelan pretal muntilor ail fost Indoit, fijad dovada ca ail platit Insuí eI la muntiIot Nucs6ra ocaua de ca s parale 20 si asa cere sit i se plat6sca, ati urmatIn anul acesta tot asemenea pascend aceT muntI ca vitele fara tocméla ; maI arataca paritiI prin zapis ail cumpkat f6n i bucate de ale mosieT i dupa tocm6lanu se supun a le plati, cerend purunca catre Dumn6lor IspravnicT i mumbasir

supue la plata; pentru care Mead cercetare me pliroforisiiii, cit atat prinzapis iscalit de 16 RicuitorI aI aceluI sat si adeverit de ispravnicat In lét 1803lunie 11, i prin anafora Intilrita de reposatul intru fericire Domn ConstantinVoda Ipsilant, ca lét 1806 Junio 22, cat i prin judecata DivanuluT Ora ea 16t1808 Ianuar 4, &And s'ail judecat acestl satenT ca Medelnicerul vechilu Iproa sfintieT sale r6posataluI Episcop Argesití pentru clacit i alte adetuff alemosieI i impotrivirY i zilnice urmaff, ca care s'ari fost aretat pârîiï ca s'ailaneresit asedemIntul lor de met' nainte ca destoinicie cuvinte i slat"' indatoratdupa pravila a face claca si a respnride adeturile mosieI ca 16cuitorIde obste poprindu-se eT i din vendarea vinuluI si a rachiuluï dupa mosie,precum i pentru pasunea muntilor, i copacilor roditorT ce s'ail fost urmat atundde &Are acestI l'ocuitorl i alte pagube co all pricinuit sfinteT EpiscopiT, se In-datorka la plata, rinduindu-li-se i pedépsa; decl fiind-ca paritiI se intelege,

388 V. A. URECHIA

cläcni. E de mirare eh' inca mal cutezail eT a reclama, din cAnd In

In anal trecut cand art dat jaiba la Dumnblor boeriT Caimacaml pentru c n'artfost de MI niel* jaluitorul, nieT alt om din partea sfinteT episcopiT ea srt arteaceste sineturl ì ei vor fi arnat ale lor asecl6m6nturl ce se vede aneresite,Logofetia ati dat anafora ca sit li se pilzésca acele asecyérnInturT i mal: virtos cueuvêntuf ce vede In cartea LogofetieT catre DumnéluT Stolnicul, ea sa nu deaadeca prieina de scandela, aratä curat ea atuncT dreptatea era In puterea aseasciute epohi, dar fiind-ca acum v'égut acest fel de temeinice sineturT lasanta episeopie, doveditóre cit pârîiT sunt IndatoratT si la plata claceT a facecäte 12 4ile pe an si la tóte cole-l-alte adeturI ale mosieT a le fe'spundedeosebire ea totT cei-l-altT 16cuitorY de obste, fémane netemeinicrt anaforaua dinanul trecut, cel i s'ati dat i dup'd pravird srt riáspuncia si daca i t6te cele-l-altece sunt Indatoratï Ja sfinta Episcopie, iar pentru prtsunea muntilor din anal trecutsi de estimp, pentru fén si bucatele ce ea zapis ati cump6rat pfixitil si nu sesupun a le plati ; gasesc cu cale, srt se dea porunca stapanireT ca mumbasir aprodhatmanesc catre Dumn6lor boeriT IspravnicT al judetuluT, sa cerceteze si drep-tutea ptizind, sa faca jaluitoruluT cuviinci6sa Indestulare cu Implinire, iar neo-dihnindu-se vre-o parte de acolo, cu alegerea In scris ce vor face, ia mam-basirul Impreuna vechil plirecsusios din partea Durnn6luI StolniculuT, sati Inst4Tde va voi i sä'T adueä la Divan a se judeca. 1822 August 28.

Mihalache Manu vel Logopt.

Cod. XCIX, fila 152. v.

No t Caimacamit tt;.ret rumeinesci,

pupa pliroforia ce ne dit Dumnéld fratele biv vol Vornic Mihalache Manu,epistatul LogofetieT OreT de sus printr'acésta anafora, de vreme ce sfanta Epis-copia Argesalul are acest fel de temeinice sineturT, prin care se face dovadacit parilii lrenitorT CorbenT sunt datori ca si daca sa o faca cite 12 (lile peun si bite cele-l-alte adeturi a le r6spun4a duprt obiceiul pamhtuluT fati de-osebire, ca totT coi-1-altI 16euitorT de obste, nu &I parltiT nicT un cuvait de ase Impotrivi si a nu da supunere de al r6spunde duprt pravila adeturile mo-siei la sfinta Episcopie, niel se pot ajutora eu acea anafora ce li s'Eta dat de laLogofetie in anul trecut, nefiind fost fati la judecatrt niel jaluitorul, niel alt omdin partea sfinteT EpiscopiT, ea sä arte sineturile Episcopiei i mal ales erLogofetia prin cartea ce a scris catre jaluttor qicêndu-T. adica, ea s'a' nu dea pricinäde scandelrt, aneresce aceeasT anafora, dând a Intelege er este facutä in vremecand nu se putea puizi orinduiala droptatei si a pravileT ; de aceea i hotarimca parItiT lrenitorT sä'T rgspun(ja i daca si t6te adeturT ale mosieT(NO pravila pran6ntaltff, iar pentru Alinea mantilor din anul trecut si de

!STOMA ROMAN1LOR 389

cAnd, la autoritätile superi6re contra asupririlor mo§ierilor i cà malsperd sä capete ascultare i dreptate.

estimp, i pentru Mud si bucatele CO Cu zapis ail cumparat paritiï si nu se su-pun a le plAti, orinduim pe sluga DivanuluI aprJd hatmanesc sì m6rgala fata loculuT, prin carele poruncim dumn6v6strif boerilor IspravnicI ai jade-tuluT, sri se faca urmare intocmaT dupa cum in anafora se cuprindo. 1822Septembre 2.

Gherasim Bueti, Barbu netirescu, Dumitrache Racovirs, ItrihalacheManu, Scarlat Gr5,14ténu, Auihai lilipescu, Nestor.

No t Caimacamil Pret.

Pe a6sta anafora a judeciiteI Dapartamentuld de opt, neAmaind multiimitGhoorghe sin Stan ot satul Dartistii, DumnauT vechilul Hatnihniol infiltisatinaintea nóstrrt cu DumnéluT Stolnicu Grigorie Asan, qic6nd Gheorglie in apelatiasa, crt nu ar fi cu dreptate sh pliitésch el china vaduluT carciumel in douè phrt.T,In una hotarnicieT ce s'ail facut mosiilor ExelenizI sale Glieneral Laptev si aDumnéluT Stolnicalui Isan, '1-ati apucat omul ExelenteT sale GheneraluluT de aiipliftit atat china vaduluT carciumeT pe treT anT de arôndul cu inclirchturif cate talerl150 pe an, cat si claca i acum s maT plateasch i Dumn6luT. Stolnicului, pentracif din inceput este de cand apucat omul ExelenteT sale ail spus DumnélulStolniculuT Asan si nia o indreptare nu ail facut i cera sil fie aphrat, iar Dumn6luiStolnicu sresT caute cu Ex.elentia sa Gheneralul Laptev. DecT Mead i nol dr6ptilchibzuire asupra acesteI pricini, c)i cam art din scris6rea Dumn6lul:Paharnicului Haftahotarnicul,:ce ail trhmis catre DumnéluT Stolnicul Asan (a chruia cuprindere so vedaasternuth, in dos in Anafora), filcejndu-se curata dovadh, cii hotarnicia mosieTgurelele i cercetarea codruliff de loe, unde se afluí vadul carciumiI de prigonire n'ahluat savêrsire, nu se cuvine a fi stramutat DumnéluT Stolnicul Asan din stapanireitce ail avut pang la Mt 1820, cand ail mars hotarnic DumneluT Paharnicu Hafta,casa luT Gheorghe i acest vad de carciumil fiind dovedit crt este in cuprinsul acelstapanirT a DumnéluT StolniculuT, dupti insiisI netilgilduirea jaluitoruluI Gheorglie,()lead cii maT nainte de hotarnicie plitPa china vadulul la Dumn6luf Stolnicu,dar si farh cuviinta ail urmat numitul Gheorghe de-ati plitit china acestuI vad,i clam de la la 1820 inainto la mill Exelontel sale Ghencral Laptev. Dreptaceea bine ail judecat Departamentul si asemenea gilsimsi noT ca cale si hotarim,ca duph cum ari curs stilpanirea din vechime pana la maT sus numitul 16t 1820,asa sh se urmeze si de atund inainte i Gheorghe sii plateas a la Dumn6lui StolniculAsan, atat acel talerT 128 cusurul din avaetul carciumeI pe 16t 1820, cat i avaetul

claca de atuncI inainte pana and va lua silvôrsire hothrnicia prin h,ithriredomneasca, iar baniT ce va fi dat la Gheneralul Laptev si omul ExelonteT swe,

390 V. A. URECHIX.

Edilitate. Abia se repara podul de la pcírta Curte" Domnesci Intimpul administratiunel Caimacamilori)

Cele-l-alte mësuri de edilitate privesc indestularea public2) a Ca-

s i'1 ceara inapoI; si dupä savérsirea hotärnicieY de va cillea casa jäluitoruluT,si vadul acesta de carciumä pe mosia Exelentel: sale G-heneraluluT, 10 va cäutaExelenta sa cu Dumnélui Stolnicul Asan si pentru venit dreptatea ce-va avea.1822 Septerubrie 12.

Barbu rádirescu, Istrate Cretulescu, Scarlat Gradifteanu, Nestor, ScarlatMih5lescu.

Catre Dumnaor cinstitil boerl Caimacaml de la departamentu CriminalionDupli jälbile ce raí dat Dumn6v6stril mult1 din tiganiI doinnescI yi lingurad

pentru da fratT Costache si Alec() PiersicenI, ce ail fost de catre armäsie orIn-duitI zapcil asupra tiganilor In anul trecut si Intr'acest urmätor an, planOndu-setiganiT pentru jafurile ce li s'al M'eta de cätre numitiT zapen' isT cer Implini-rea, i dupä buiurdizma jälbilor orinduitä fiind In cercetarea acestiT judeatT,ail luat judecata pliroforle iarásï de la jäluitorT, cuí pirita* se afluí la PloescIsud Prahova, pentru cad sil fie cinstitä porunca Dumnévósträ ca zapciil al ar-sieI orI unde'i va gäsi, prin seirea si ajutorul Dumnélor boerilor IspravnicT aTjutletuluT rädicandu'l sä'T adueä la judecatä; si do alegerea ce se va faco vornirisen* Dumnévásträ.-1822 August 10

Grigorie Polcovnic, Constantin Cerehez, lancu Fotiicais.Cod. XCIX, fila 134.

Nol CaimacamiI rrei rumânescl1) Cinstite Dumnéta frate vel Vistiere Grigorie Romanitis, epistatule al Yor-

nicieT Obstirilor, fijad-cuí podul co urmézä' pe la p6rta CurteI don:mesa* este f6rtestricat, scriena Dumn6tale ea numaI decat sä orInduescI a se face de iznóvilmi podinI nona acea bucatä, de pod, Incepênclu-se adecil din coltul caselor re-posatuld BanuluT Costache Ghica si pänä la pórta DumnéluT BanulnI Constan-tin Cretulescu.-1822 August 22.

Dumitrache 1?acovifil, Mihalache Manu, Scarlat Mihálescu, Mihairt Fi-lipescu.

Cud. XCVI, pag. 939

2) Patru pitace ce s'el facut pe la strajile cele mart pentru a nu malfa 'e mortasipit catahrisis.

Aol Caimacamil p'rel rumeincscl.Fiind-cuí din strigarea obstescula norod ne-am pliroforisit. CA orinduitiT

slujbasI ale cumpkiitorilor venituluT podurilor unindu-se cu cilpitanil i altl" paznicIde la capetele podurilor si do pe la sträjI, urmeazä un mare catahrisis luänd4vaeturI grelo, nu numaI de la lucrurile ce se aduc aicI In politia Bucurescilor,


pitalei. A apèra de vamä articolele de indestulare publicä, a obliga pemdcelari sä vinelä ocaoa de carne de vacä cu 10 parale i cea de mielCu 11, sunt apr6pe unicele preocupatiunf de edilitate ale Caimacämiel.

care sunt supuse la plata podirituluI, ci si do la cele ce sunt ap6rate si chiarde vamii, adeci de la ca carele zalterele, ca cherestele, ca s6urT, cu leinne de foc,ca cirbunI, cu legumI si de la oil: ce alta asemenea care so aduc aja sproindestularea politiel, i x mal v6rtos de la rachiuil si vinurI ce se aduc i so

scot din Bucuresci iail mal mult cate parale 4, poste talen l unul, co se ofinduescoprin ponturilo ce ah' la manI de batea ca vin, i do la vadra de rachirt do Ora ceati a lua numaT cate bani 9, popresc pe RicuitorI si II jifuesc cu cat pot rumpe,din care pricini curge o simtitóre patimi la t6tri obstea, si fiind crt aceste jafurIprin obstesd anaforale si hotrairI Domnescl sunt poprite cu total a nu se urma,do aceea pinteacest pitac se face sciut la totl do obste, ci niel' la cipitara dela capul podurilor, niel' la strijarI sati la altl asomenea, precum niel' la vamesTpentru lemne de foc i cirbunY, c'nerestele i bucate de grati si de legumI, ipame i hiipturi i puisiiri i oil ce vor aduce de v6r4are aicI pentnt hrani sitrebuinta obstid nu ali sii dea nimic, precum si la orinduitiI cump6ritorilorvenituluI podurilor na ail sii dea maT mult decat talar"' unid de butea ca vinco se aduce tticI In politie si de vadra de rachiil de Ora' banI 9, iar care din16cuitorI se va supra cu vre-o luare mai mult impotrivi, si vie la Divan si se

araand pe acel jilfuitor ca pedepsim strasnic ; pontru care poruncimDumn6v6striVamesilor al carvasarall, ci aceste pitace ce se pun in r6spanta

la capetele podurilor, sil ingrijiti a nu se ridica de citre nimenT ea si stea invedere a le citi fies-care spre a le fi sciut, cid' care se va indri ni a le ridicaDumn6vastrá doveditl orI cu co mijloc yeti sci, si si ni'l afetatI, ca si sepedepsésci strasnic, ci In urmil Dumnóvastril vetI fi r6spunc)6torI.-1822 Iulie 19.

Sera jira I3uzeti, Barba Veierirescu, Constantin Balaceanu, lIfihalache Manis,for lache Golescu, Scarlat Graditeanu, Scarlat

pitace ce s'aii fcicut unul catre Dumnjlui vel Aga altulcatre DumnjluI vel Spatarul, pentru a na se mal lua de la

carele cu leguml f i alts asemenea ce vin in politie sprev bular e .

:voy Caimacamil f6.el rumânescl.

Cinstite Dumnata vel Agi, prin hotirirea obst6sci cea cu infricosat sigroznic jurrím6nt intiriti de la 16t 1809, care si de totl LuminatiT DomnT prinponturile vilmel de estimp ce sunt urmitóre color dorunescI, afari de vite i dinpiel i din rachiti si vin i alar din podiritul co este orinduit la vin i rachiili 1a cilritnidi i nisip si la alte cari ca mirfurTi cele-l-alte tate sunt ap6mte

392 V. A. URECHIX

In ordinea higiene! DU atläin Did o mésurA deceit regulareaunei afacerl interesand pe spiterul Mihail, care reclainä. in contra md-

de vanart i de cpitaniT. de p6 la podurI pi de zapciiI ce! mari sptgrescI pi a-giescl, ca sit' nu se ia nimic ca nief un fel de numire, rinduind i pedépsrt celorce vor indrazni sä facg cat de puting luare, asupra cgreia pricinl sunt i In-destule porunci donmesc't date pi anaforale oWtescI intgrite de Domnï, rinduindca nicY vtitgpie de pescar! sari de precupetT sg nu maI fie, nicI sit maI pome-n6s g pi incercare nu s'att fgcut din pricing ca s'ati diafendipsit de zapcil- eelmar!, luttndu-se pe la capal podurilor parale pi lucrar! de cele ce are in car16'cuitorul, pe poduff tine drumul de ja parale pan i de la cangle ca cä'rbun'lca nume al ciaupului Agiesc, la tèrgul de afarrt iatti zapciii eel orinduitl la pazanizamulult la unele mai malt decat ar fi fost orinduifg vamg, la altele maT putin,adecti cat pot rumpe, lug se intind a lua pi de la *gel i ceI ca venitul pod urilorargpT se intind cu nume de podrtrit pi de la cele ce nu sunt orinduite, adu-dud la tillmgeire rea cuvintul ce serie in pontuff, cg pi de la alte carg ase-menea ca mgrfurI siti ia, ca care env-ant ambla a se Intinde pi la zaherele pila cherestele i crbunI pi var, de care ca poruncl s'atl argtat cg de la ale pg-mêntuluI Si! ja numaI de la cele serse anume in catalogul luT, c acelea sunt°rind uite la dare, cum pi vamepil. supgriti pentra cantar,pe ceI ce aduc var ipi alte lucruir ce urtnézi a trece prin cantar, lacra ce este impotriva ponturiloracesteI slujbe pi a obiceiulul vechirt, fijad cg este orinduit la eel' ce vor avea tre-buintg de cantgrit pi pe cat va cantgri srepT ja plata cea orinduitg i aicI In politiese intamplg la Tar de cantgresce un hat-d'art pentru prubil pi la cargle ca cgrbunicantgresce un coq pentru prabg pi viineraoriI i cumOrgtoril" de nu se invoescaduc cantaragig dotnnesc de 'I cantgresce numaI pruba, pentra acésta s'ail ap5ratde a cere platg de cantar pentru t6trt povara ce are in car, nu n Lima): la acésta cipi la altele asemenea, prgandu-se spre pildg cä t6te bgegniile pi altecut mgrfurl streine ce trec tot prin cantar de se vénd pi ca mgruntipul pi curadicata, i llama! cand nu se invoesc VènOtoril i cumpárgtoriI aduc cantarDonmesc pi le cantgresce, plgtesce, iar nu pe tag marfa ce are In priválie,cum pi ceI ca podurile care ail rincluit de la butia cu vin un ten, eel' de fatitiWI pi patru parale, pi de la rachig nu iati llama): cate 9 banT de vadrg, ci iatimai malt; deosebit pi pentru precupet1 sunt date indestule pommel', ca sg nuiasg inaintea carelor sg le ia lucrurile pi sg le precup6scg, ci sg laso pe Ricui-itorI a veni in politie sg'p't Tênqii Incrurile lor cum le va da mana, pi cel ceva rilmanea dupg pram) de nu le va putea vinde, acelea "lama! sg aibit precu-petil vole sg le compere, acum vedem cg precupeta le cuprind de afarg pe tóte,inch' and pricep a fi vre un Meru inputinat, atund numal lastti pe 16cuitorIsrt vie ca caru, precum se vede c6pa pi altele asetnenea, ci la ac6sta esto datoriaDumitale In semptul a priveghia i adecti a inlesni mijlócele care aduc


surei de a nu me da el doctorii la Spital, dupa ce in timpurile grelenum al el rèmäsese in Bucuresci cu spiterie deschisä. Acum acest

eftinatate si a zilticni pe acelea care pricinuesc scumOtate, and nizam si zap-ciilor Dumitale mail si mid i chpitanilor, sí se fer6sch de astä.41 tnainte deoff-ce urmare ca acésta, ch asemenea se vor pedepsi, pentra acésta fäcutpitace de s'ail lipit pe la rb'sphntil ande nu stint araate tóte anume, fiind-aca un cuvtint ate lucrurI sunt ale phmfintuluI ce se aduc de 1.6cuitorI pentruhrana politieí Bucurescilor si cele nearhtate mal sus si cele ce nu sunt cuprinseIn pitacele cele ce s'ail pus pe la féspintil" all sI fie ap6"rate de vamh', si deorI-ce dare, ci fiind-cl este sciut Dumitale cugetul si scoposul illiíriel" sale proaInAltatuluI nostru Domn i poruncile ce are date pentru acest fel de jafurl", casI lipsósch ca total, gi pentru maI infiintat, de nu se aflii aciia vre-o copie dehothrirea ot lét 1809, unde sunt arsétate anume Vote, se va cere de la Divanua se da, pentru care sI dal Durunóta nizam ca tag strrtsnicia a se pázi.1822 August 21

Gherasim Buzei, Barbu Trcicarescu, Dumitrafru Racovita , Constantin Ba-leicénu, Mihalache Mann, Scarlat Gracliptau, Nestor, Scarlat Nihälescu.

Cod. XCVI, pag. 331.

No l Caimacamil preä rumantscl.Cinstite Dumn6ta frate vel Agil, fiind-cl din mila lut Durnnetjeil vitelo se

attI eftine Indestul si graso, iar miicelara fiind narhvitI fért la astigurlapururea fac felurl de mijkice srt Nit* scamp i sh nu tic carne

buna, si la trebuinta tainatala din pricinh cl n'ati primit d sh se incarce,s'art grtsit altiI de s'ail inchrcat ca tamal a da carnoa de 610 Po parale 11 sicea de vach Po parale 10; de acea dar carnea fiind din cele delicate a brandobstid i datoria n63trh fiind a ingriji gi a ne sili pentru eftiniltate, si de vremece ca tainul s'ail ghsit de s'ail inchrcat ca pretul ce se aratil ma): sus,Ja care tain este ma multh greutate cleat la el care vind In slobogeniectt bad pesin, de aceea pentru binele obgtid am ghsit cu droptate, ca siveincjil ocaua de carne do 6ie po parale 11, si de vach ocaua Po parale 10; cidar sh chemI Dumn6ta pe viltaful de mlelarT,i cu mheelarrf impreunii sh lear'étI pitacul acesta, ca de mhne Vinerl inainte sul vindil carnea dt4rt acest nart,indatorindu-I a fi carnea en Indestulare de vite graso, bum si la vIntjarese ferésch a nu se lndrhzni sul córh pret mal malt, niel sul dea lipsul, cl se vorpedepsi ca ocna, iar cara vor vrea a vinde maI eftin oprit sh nu fie, la caresul aibT dumn6ta ingrijire a se phzi nizamul aoesta, si pe care vel ghsiurmara Impotrivä sul ni'l afell a pedepsi. 1822 August 17.

Barba Pichrescu, Dumitrache Racovigi, Constantin Beiladnu, IffihalacheMann, Iorilache Golescu, Scarlat Grädillteanu, Nestor, Scarlat Ofihalescu,Mihaii lilipescu.

Cod. XCVI, pag. 330,

ca§tig dupt doctorif pentru spital vor dea until Roth spiterul, carefugise in Brapv.

CinstiO Dumn:v6stas Caimaeana.

Dupa cinstit pitacul Dumn6v6stra ce mi s'ail dat ca sil aduc Po viltafulde macelarl impreuna ca catl-va din fruntasiI macelarilor si sa le afét ca

Dumnévéstra este sa vênda ocaua de carne po parale 10§i ocaua de carnode miel pu panto 11, precum asemenea s'ati legat unil din macelarl ea sa deacarne in tainaturile ostirilor Inipriltosci, urmator aflandu-m6, am adus pe mil-celan l si le-am ari-itat porunca Ditmnév6strii, la caro röspunsera ea fiind sloboda viude carne verI cine va voi cii pretul acesta, urméza ea §i eI sil fio urmil-tor acestii poruneT, dar iiispunOtorT pentru t6til vremea qiserA c nu pot fi cuvónc,larea ciírniT dupa hotarirea acésta, pentru cil firesce iarna vitelo slabescvéndar,a lor este cu maI mare pret cleat aeum, s9 incarca si ca rnâncareanutretuluI i dobilnda banilor si simbria slugilor pazitorI a vitelor celor cum-Orate din vreme, si la vreme de nevoTe and din intêmplarea vren3iT va cadavre-o iarna grea si nu vor raja carne totI aceI laturasT fémâne greutatea in spi-narea lor si 'Ate ferésca Dumneleä sa se intómple si vre-o lipsa ii atuncIpéte adea lute° vinovätire de pedépsa ; eacI acum orI carele voIesce i ii vinebine tale carne si este s'obod, iar in vreme de iarna netaind dintr'aceI slobodinu se impiléza a fi datori s taie i aceia carne, precum i acum taie, ci precum(Pc numaI el' se indatorka. De aceea de voTesce stapânirea ca sa fie eIréspun-46toff pentru tétä vremea ca a filia carne burin, grasa, si a tinea ca imbelsti-gare politia, cer sä li se dea voTe s vênla carne ca pretul ce pitnä acumvêndut, adeca ocaua de carne de vaca pe para'e 12, si ocaua de carne de mielpe parale 13, si asa pot da zapis ca a lor iscalitura ca sa fie datorI sil tie po-litia cit carne grasa i eu imbelsugare, avénd vole sä tale si altiI cât or vreasi vor putea. Ci dar acum de urmarea i ie'spunsul ce an dat mácelaril nulipsesc a face cunoscut, iar Dumnévéstra curn vetY mal bine chibzui. 1822August 19.

Ve l Aga


No) Caimacamil thel runvineset.

Cinstite Dural-16ra frate vel Aga, citindu-se inaintea nésträ acbsta Anaforaa Dumitale, am végut arflitarea ce ne facl, la care si ri5spundeni Dutuitale,cil cer(rea racelarilor de a li se da vole s vênda carne cu pretul ce ail fostLiana acum, fagilduindu-se c i in vreme de iarnä tot cu acest prets o vènqiifar'de a cere vre-un prostichia, fiind nianaI pricinuire pentru al lor folos inparte nu este primita Divanuluï, neputiIndu-se ajutora ca ceea ce qic a nu o

394 V. A. URECRIA

ISTORIA ROMANLOR 395

Cd§tigul la doctorii era mare, cfici taxarea lor r6masese acé otaritaea mult mal nainte §i de scaderea tarifului nu se ocupara' Caimacamit1).

s'a pótil tinea scaunele i in vremea erneI de va fi vé'ocjarea carneT tot cu pretulce s'ail hotarit acum de catre noT, cacI fauna' are di se faca civii i de va fitrebuinta se va mal face prostichiii la pret. De aceea scriem Dumn6tale sii dalnizam cu strapicie a se urma vênijarea carniI precum gasit de nol cu cale,adecii cea de 6ie po parale 11, lar cea de vaca' oca Po wat() 10, tusa carneasa fie burni cu imbe1vugare.-1822, August 21.

Gherasim Buza, Barba Vacilrescu, Dumitrache Racovi0i, ConstcntinMihalache Nanu, Scarlat GradiNnu, Nestor.

Cod, 99, fila 142.

1) Porunca ce s'ail fdcut la jaiba

Dohtor spiter de ala: prin care arará ca el In vremea anomalieI cand ailvenit ()Ora° imperatescI al DevletuluI numaT el s'el aflat ca spiteria deschisade s'al cautat óstea ce s'el fost ranit §i bolnavY aI spitalul ColteT, cum §i cefdin politie, dandu-i-se i porunca cinstiteT OtcarmuirI a fi tot el cu darea dof-toriilor la acel spital, iar acum vede ea viind un Roth spiter, cel ce ají fost fugitIn Brapv, i dupa arkarea gearahului Colmaer ce all facut catre CaminarulTrasnea i catre dohtorul Constantin Darvari, vede c i s'atl ridicat re teteIe dela spiteria luI ; cere a nu se strica porunca OtcarmuireT, ci s'a se pilzescil aceaorinduiala, care dupii dreptate este data prin atestat la mana'I.

Cod. 99, fila 141.

Not Caimacamil

Cinstite Dumnkale biv vol Caminare. Nicolae Trasnea, epistatule alot sfanta manastire Coltea, fiind ca jiiluitorul Mihail spiterul, in trecuta

rlSzvratire, ea primejdia negutatoriel" sale stand aicI in BucurescI cu spiteriadeschisa, dupa ce s'ail arkat cu destula ravna i protimie cutre bolnaviI osta0Imp6ratescI i catre röcuitoriI politieT Bucurescilor, dupa a meserieI sale rinda-

apoI aflat slujind qi acestaI spital, dand adeca tot-duna din spiteriasa trebuinci6sele dolitoril pentru bolnaviI spitaluluI, in cat §i spitalul s'ají tintaIn flibta, dupa ctitoricésca rînduial i bolnavir n'ail patimit lipsii clë dohtoril,(lupa insag a Dumitale marturie ce ne-all dat de fata in Divan. Nu este darcu cuviinta, niet ca dreptate sra fie depártat din slujba spitaluluI acum in vremede uniste cand nadajduesce a cunósce el vre-un folos, fiind mal' ales insarcinat

Cu dohtoril peste trebuinta luI cumpUrate numaI pe s6ma spitalulta, cu catmal vértos c niel* pentru dohtoriile ce ati dat pana' acum Ja spital supáraron'ati facut de a i se plati, arátand invederat i en acésta râvna Dumisale, sufacI aretare Dumnélul dohtoruluI Constantin Darvaris, ca ìt dea porunca Du-nmOluI Colmaer, gearahul SpitaluluI, ca §i de acum inainte sa urmeze a trami-

396 V. A. URECHIA.

Opirea. Nu mai existti decIt dòrd cu numele §i citi mal existdsunt bdtrtInl i infirimi, ap In cAt CAimacamii licentiazd pe mal multidin lefegil. I)

te retetele iaräg la spiteria jiuluitorulul, ca sii se in de acolo dohtoriile pentruindatorand insti pe jäluitor ca sä se sil6sdi a face dohtoriile intocmay

dupä' retete §i din ierburT noue, iar nu din vechiturT, care orT nicT de cum, sailprea putin folus aduc bolnavilor.-1822, August 11.

Gherasim Buzeì, Barba Vadirescu, Dumitrache Racovitä, Constantin Bit-läcjnu, Scarlat Cristea, Scarlat Mihälescu, Mihai Filipescu.

Cod. XCIX, fila 141.

NoI Caimacamil t(rel rumeinescI,

Dupil pliroforia ce ni se VI printeac6sta Anafora de &are cinstita Spiaii-rie, cum cil Marin sin David lefegiul, nu numaT cii se aflä silrac desäv6r§it, ciInca este i bet6g de surpriturä, milostiviro Ric6nd asupra lu, II ertäm atat deslujbii, cat §i de alte angariT i podve4I co WO pótii petroce r6inil§ita vieteT saleIn pace §i nesup6rat 1822 Iulie 9

Iffihalache Nana, Scarlat Grädistau.

Cestre dumnaor Boieril Caimacaml al trril rumeinescl de la Spcitärie

Dupä lutninatä porunca Dumn6v6strä ce s'ail dat la jalba luT Ion sin Cons-tantin lefegiul de la cäpitänia de lefegiT de aicT din Bucurescl, intrand in cer-cetare pentru starea luT prin Dumnélul cäpitanul za lefegil, mll plirofurisiI cii cuadevërat este intocmaT precum se jäluesce, vrednic a dobandi acéstä milli deortaciune de la dumn6v6strä, nu lipsesce Spätäria a ariita, arétand pentru er-tilciunea numeluT in ce chip se va gäsi cit cale de cittre dumn6v6strii. 1822,August 27.

Grigorie Romanet.

Nol Caimacami1 prel rumdnescl

Dupä pliroforia ce no dil Dumn610 fratele biv vel Vistier Grigore Ilomanet,vechilul SpätärieT printr'acbsta Anafora, milostivire fiic6nd Di anul asupra jälu-itorultiT Ion sin Constantin lefegiti pentru bätranetele lui§i prtista stare in carese afiä, poruncim sii fie ertat §i slobod din slujbä.1892 August 30.

Gherasim Buz, Barbu Picärescu, Damitrache Raeovira, NihalacheManu, Scarlat Gradtfteanu.

Catre Damndlor Boeril Caintacaml al preI rumetnesci, de la Spatärie

Dupä cinstita porunca dumn6v6strà ce s'ail dat la jaiba lui Angheltranul, neputinciosul lefPgiii de aicT, intrand in cercetare prin dumi éluT vel

Din Fusta0 Divanului sunt inca in fiin(a o bunä parte. Ei i§freclama léfa de 7 lel 60 banT pe luna, cate o pane pe qi §i la qileImpdratescI lama cate o pareche de cisme. Caimacamii lncuviintézaplata fusta0or de la 1 Septembrie viitor, iar tainul panel ciliar dela 8 August. 1)

CEruvul spätaresc, m5 pliroforisiiti Cil ca adev6rat este intocrraT procuro se jalu-esce, vrednic a dobandi acéstil mila de ertaciune de la dumn6v6stra, nu lipsesceSpataria a arta, r6maind pentru ertaciunea numituluT in ce chip se va gasicale de catre dumn6v6strii. 1822 August 27.

Grigorie Romanet.

Noi Caimacamil grel rumetnesct

Dupa pliroforia ce ne da DumntiluT fratele biv ve! Vistier Grigore Romanet,epistatul SpatarieT inteacbsta Anafora, milostivire facand Divanul asupra jalui-toruluI vi ticia6sa stare in care se afla, poruncim ca sil fie iertat vi apaat deslujba. 1822 Septembre 2.

Gherasie BUZil, Barba Viicaresca, Damitrache Racovita, Iffihalache Manu,Searlat Grtul4teanu, Nestor.

1) De la Visterie.

La ac6sta jaiba ce ah' dat Iuzbava impreuna ca totT fustayiT DivanuluT, laa carora jaiba dupa buiurdizma ce mi so da ca sil le cercetez plangerea ce ofac, m'ara pliroforisit ca cererea nurnitilor este de a fi impartavitT ca obiceiurilece le-ati avut din vechime, ca nivce slujitori ce se afla slujind napristan Divanuluifar'de a se maT Impartrtvi din vre-o alta parte ea catuli: de mitin lucru spreal lor fotos, alica o patina lefuv5ra, ce li se da pe luna Po talerT 7 bant60, al doilea cate o pane pe t6ta 4iva de fiev-carele, vi al treilea pe la ()He Tm-p6ratevcI mari jarca cate o piireche de cizme, din *caria t6te acestea acum li seart numaT 10 panT, de nu le vine de om nicT cate o pane. Ci fiind cil ac6staplangere a jaluitorilor este dupa tot clivantul drépta, earora vi li se envine dea li so urma acesto obiceiurI care dintrtenceput avut, ea nivce shijitorT cese afla slujind sliva vi nóptea napristan vi DivanuluT vi VisterieT, lar maT v6rtosacular vi la venirea prea InaltatuluT nostru Domn (ai earuia ani: sil fie multl intrufericire) cand alune! urmeaza a fi nelipsitT de sub aseultarea vi slujbele cinstiuluTMarieI sale Divan dupa trebuinta ce este, de weea dar de ee va gasT ca calede catre Dumn6v6stra, se va pune in lucrare acésta plangere a jiiluitorilor, precurndintru'neeput al fost mmplrU itt ea acésta mira domn6scii.-1822, August 5.

Vel Vistier.Cod. 99 fila 132.

iSTO EUA ROMiNTLOR 397

308 V. A. URECHIA

Marea preocupatiune a Oilei continuA a fi §i pentru Caimacami ceeace era §i pentru Otcirmuirea tërel : sérbarea fie-cäruf eveniment dinfamilia Impëratéscä a RusieT. Oil ce nascere din acéstä numeròsrt fa-

No Cainiacamil rra: milanesa.

Dupli ae6tarea ce ne face Ddmn6luT fratele biv vol Ban, epistatul Visterieprintr'ao6st1l anafora, primita fijad Divanulta cererea jilluitorilor, poruncim ea de ladintòiil a viitoruluT Septembre sa se urmeze ou a li se da t6te cate avea obiceitldin vechime a lua, bez tainul panel caro sil Inc6pI a li se da do acum. 1822,August 8.

Glierasim Buzert, Barba VA' chrescu,ConstantinBalticeanu, iWihalache Maitu,foriache Goleseu, Scar!at Grtiaisteanu.

i) TABLAInsemnare In ce luna si in ce 4i se prilznuese pe tot anul Inaltele Im-

pkraescY praznice a nascerel si a numeluI ImpkatuluT a t6ta Rusia, suireaMilricI sale In Irnpëriltescul tron, IncoronAtia, praznicile nascereT 5i a numelorImp6rIa'tescilor sale MilrirT. imp6ratese, i nascerea i numele Impk4tescilor saleInaltimT, i dilele de biruinfä ce se dice Victorie.

Ianuarie 1 Anul no ti i nascerea ImpkrtteseT mara Cneghi n e EleneT PavlovneT.7 Nascerea D6mnel mara Cneghine AneI Pavlovenl i sfintul Ioan.

28 Nascerea Imp6ratesceT sale mariff a marelaI Cneaz Mihail Pa-vlovicT i fintul Efrem Sirul.

lfevruar 3 Nainele D6mneT Cneghine Anal PavlovneI, sfinta Ana proorocita.4 Nascereatinpkiltesca sale inAltimI DómneT mareY Cneghine MarieT

PavlovneY, sfintu Isidor Pilusiotu.25 Nascerea DómneY CneajuT Marie MihailovneT.

Aprilio 21 Numele Imp6r4tesciI sale mArirT DómneY impkiiteseT AelxandrelTeodorovneT.

27 Nascerea Impb.ratesoil sale InAltinff Domnul CesarovicI.Maitl 21 Numele impkates 'flor sale Intilimi Domnul CesarovicY i m'are

Cn6z Constantin PavlovicI, i DónaneY mara Cneghine Elena Po-povicT, i nascerca mard. Cneazne ElisavetoT MihalovneY si nu-mele DomnuluT marelui Cneaz Constantin NicolaevicI i sfintiT

Impb.ratI Constantin si Elena.Iunie 25 Nascerea Itnp6rAtesciT sale MarirY Impkatul Nicolae PavlovicT

si a DómneT mareY Cneajne Alexandra NicolaevneY i sf. mucenitaFevronia.

Iulie 1 Nascerea D6mneT imOrgtese Alexandra TeodorovneY.

IStORIA ROMINILOR 390

milie, ori-ce onomasticä i orI-ce sèrbätóre nationalà rusésc5, cum §iamintirea orl card victorii care se serba in Rusia era obligatoriepentru guvernele rumAnesci. Bietii guvernanti allor nóstre aveafiun adevtirat calendar de curtenire a Rusiel. II däm aci in nota.

11 Numee D6mneI mareI Cnòjne Olgìi NicolaevneI.22 Namele DóinneI si ImOrateseI MarieI TeodorovneY i D6mnelor

marilor Cnéze Maria NicolaevneT, Maria MihailovneI si CnèzinaMaria PavlovicT.

August 6 Nascerea D6mneI Cn6jne Marie Nicolaevna.16 Nascerea D6mneI On6jne Ecatorina 11.ihailovnet22 Incoronarea ImpëratuluI Nicola°.

e 30 Namele Domnulul: Clironomuld si mareluT en& Alexandru Ni-colaevicT, si nascerea ImOratoseI salo Deanna On6jne Olga Nico-laevneT, si marele Onéz Alexandra NevschiI.

Septembre 5 Numele DónineI Cn6jneI Elisavetel9 Nascerea InaltimeI sale DomnuluI mareltg On6z Constantin Ni-

colaevictOctombre 14 Nascerea DóinneT 1mp5rateseI 1VIaria Teodorovna.Noembre 8 Numele marelnY Cn6z Miliail PavlovicI si a tuturor cavalerilor

rusesclior ordine.20 Suirea la 1mOratescul tron a iniOratuluT Nicolae Pa,vlovicI.24 Numele D6mneT Mara' 0n6jneI EcaterineI Milialovnet

Decembre 6 Numele marcial imOrat Nicolae PavlovicI.25 Izbavirea bisericeI a staptinireT RusieI de nriválirea Galilor si

cu d'ensiI 20 de némurI.Junio 27 Pomenire de biruinte sub Poltava.Iulio 10 Incheerea pace): In Cainargi Cu Pórta Otomanic6sca.

27 Luarea fregetelor langa Angut si Greigram.August 9 Luarea NarveT.

g 19 Biruinta ArmieT prusescI.Septembra 28 Biruinta Glioneraltiluï Levergoups.Octombre 18 Luarea cetateI Sliuselburgulut

INDICILE VOLUMULUI XIIIPagina

Cunstituirea guvernuluT. Otcarmuirea la m6rtea luI Al. N. Sutu 1

M6rtea luI A. N. Sutu. Sperantele Dómnel. Complotul eI cuboeriT i cu Consulul rusesc 3-4

Banul Gr. Brancoveanu fn opositiuue 4CandidatiI la Domnie, din Constantinopole 5Scarlat Calimach numit Domn. CaimacamiT luI 5Dispositiunile cOtcarmuiriI Ord ramanescI, de la 22 Ia-

;mare 1821 6

CAP. II 7

Manifestarea primO a idealuluT grec 8Societatea Frtitia. Eteria amicilor muzelor 8Organisatiunea EterieI de la Odesa 8Naum despre Eterie 9Doud tarafurl saii partide in Bucuresef 9Intrigile luI Pini 10

CAP. III 10

Bibliografia ;storied pentru Tudor 10-11Note biografice despre TudorBoeriI neintele0 ca TudorRevolutiunea de la 1821 este traI putin nationald decat socialilPlecarea luI Tudor din BucurascIDumitru Machedonschi

10-- 16161718

18Otcarmuitorii rel' i panduril 18-20Sbucnirea revolutiuniY luí Tudor 20Naum despre revolutiune 20Proclamatiunea 10' Tudor 21-22Corespondenta Otcfirmuirii cu Agen tia austriacii despre re-

volutiune 23Dispositiunile boerimeI fa tO cu revolutiunea 24ProclamatiunI la BucurescI 24Epistola luI Tudor cutre Constantin Ralet 25Anchetil la MehedintI 26Arzmagzaral OtcarmuireI de la 30 Januare 1821 26-27Inclinarea luI Tudor cu alte puterI dupd Naum 28OtcarmuitoriI trei dail s6mil lui Pini despre revolutia luI Tudor 29

I

PaginaCartea Boerilor DivanuluT catro Tudor 29-30Un Capioglan aduce veste de numirea luI Scarlat Calimach 31Ordinul Caimäcämieí &Are Divanul din Craiova ea referinta

la mi§care 31Nizam pentru Inchiderea cafenelelor §i carciumilor de la 12

n6ptea 3212 pitace la orinduitiT pe podurI pentru apliearea acestuT nizam 32-33résurI de strajuire la t6rmiI OltuluI 33-34Caimacä'mia Ini. Scarlat Calimach 35Idresa Caimacämii care Consul Pini, IntrebandiL-1 de trebue

chematil óste turcésca In contra luI Tudor 35Analisa raspunsuluí la Pini 30Muscaln contra mi§carn luI Tador 36BoeriI decid sa trimétä pe Gheorgache la Craiova contra WY

Tudor 36Vornicu Nicolae Vacarescu 1nsarcinat a capacita pe Tudor 37Réspunsul luI Tudor la scrisoarea Otcarmuirn relativa la rasc6la 37-3BRaspunsul boerilor la acésta epistolä a lul Tudor _ . . . . 38-39A treia serisóre adresatä de Caimacamie !in Tudor pentru In-

cetarea rasmeriteT . . . ,. 39Raspunsul Slugeruld la acésta scrisóre 40N. Vacarescu prov6ca pe Tudor sa depana armele 41Scris6rea luí Vladimiresen catre Vornic. N. Vacarescu WI da

Intalnire 41-42Sbucnirea EterieI in Moldova. Vonirea Caimacamilor Const

Negrea §i Vogoride la Bucuresef 42-43Anaforaua DivanuluI catre Voda Scarlat Calimach, facênd isto-

ricul mipareY luí Tudor 43-47Nota adresata de boerI ConsululuI Pini la 4 Februare . . 48Masud' pentru potolirea revolutiund 48-49Pitac prin care se orinduesce Vornic. Iordache Golescu, Lo-

gofètu Nestor §i Logofétu Costache Campineanu a cerceta pricinele.dintre green luI Al. Sutu §i päraêntenI 49 .

OrInduirea luí C. Samurca§ ca potolirea revolutiuneT peste Olt 49-50

CAP. IV 50

Eteria In principate 50-51Eteria contra Turcilor 51-52Proclamatiunea Printului Al. Ipsilante adresata locuitorilor

MoldoveY, prin care le anunta ca Grecia tag ail apucat armele spreay recapata neatarnarea 51

Istoria Romanitor de V. A. Urechiii. Tom. XIII.-26

IIPagina

Proclamatiunea luT Ipsilante adresata din Roman MitropolituluT,episcopilor i boerilor Orel Românesci, ca sí nu se tómì c locui-toril vor fi sup6ratl de EteristI 52-53

Proclamatiunea adresata din Alizil de Al. Ipsilante catre locui-torii din BucurescI a infra in Capita ....... . . . . 53

Impkatul refuza de a primi in audientala Leibach pe trami-sul EterieT, Colonelul Cantacuzino 54

Declaratiunea ImpëratuluI Rusig in causa intreprindereIpsilante 54

Ordinal de gi al Impratu1ul RusieT, care sterge pe N. Ipsi-lante din cadrul sErviciulul RusieT 54

CAP. V 55

Faptuirile CaimacrimieT la Bucuresci 55Caimacamil rinduesc pe Vornic! Gh. Filipescu a ingriji de

strajile din podul Arogos6eI 55Porunca catre ispravnici de vestirea celor 2 CaimacaraT Cos-

tache Negre §i Stefan Vogorides §i a nu supra pe locuitorTluarT de dajdil 56

Numirea CaminaruluT Saya de pazitor al Bucurescilor . . 57Infiintarea gardeT nationale 57Pitar care Vel Ban Epistatul SpatarieT a anunta pe locuitorT

e lini§te In téra,?in Februare 1821 57216suil pentru potolirea spaimeT 58Pitac catre Vornic. Gr. Baleanu ingrijitorul térguluT Bucu-

rescilor a scóte aria din BucurescI camele 58Tudor in Oltenia 58Alianta luI Tudor ea Etoria 59Plecarea hit Tudor din Bucurescl 59Pleearea luT Tudor spre miina'stirea Tismana 60Tudor obliga pe ispravniciile regimulul boeresc A' se adune

toff plae§il in anumite localitatl 60Episcopul Barka' redactor proclaniatiunilor lui Tudor . 61Asedarea tabereT luI Tudor la TantarenI 61

Tudor scrie boerilor ca Caminarul Bibescu a pornit Vitae cuarme asupra noroduluT 62

Boeril starue pe lAngli consulil streinI sa se inteléga camacamia pentru impedicarea miscareT 62

Austria §i Strogonof declara PortiI c desaproba miqcarea luiTudor 63

Inlocuirea luI N. Vacaressu -prin C. Samnrc4 63

listra. Cotrocenii IntritT. TurciI jafuesc. Noti arz. Delegatiunea laStrogonof. Gluma de artileri§ti. Naturalisarea in bloc. PregiitirI deap6rare contra Turcilor. Tudor contra Turcilor. 'Duet sosesc la Bu-curesci. Boeril din Belvedere trami§I la munte. Tudor plécrt dinBucuresci. Saya la Plumbuita. Ipsilante la Tèrgovi§te. Jafuri qi pus-tiirl. Kehaia-Bey la BucurescI. Cursa luI Tudor. Omorirea . 80-95

CAP. VIII.Eteria in Moldova. Ultimile cjile ale domnieIM. Si*. Vremelnicésca Calmacamie 95 115

M. Sutu nu este stain EterieI 96Pini I§I face drum la Ia§1, dupit Naum 96Anul 1825 ca data initialit revolutiunii 96

PaginaBoeril din Craiova retra§I la Bene§ti 61Tudor da ajutor boerilor din Bene§t1 64Inlocuirea le C. Samurca§ prin ¡anca Samurca§ 64Intrarea luI Tudor in Bucuresel . . 65Proclamatiunea luI Tudor &Afro Bucurescent la 8 Marte . 65Proclamarea tElefterieID de grecil din Bucuresci 66Piadarea Foc§anilor de Vasile Caravia 66Ipsilante la Mizil 66BoeriI fug din Bucuresci 66Alex. Filipescu delegat de boeff inaintea luI Tudor 67Boerii se imbunòza la Tudor 68Tudor cere 3 in5nristirl din BucurescI 68Baricade contra la' Tudor 68BoeriI convocati de Tudor in 1821 . 68Dou6 proclamatiuni nod]: a luI Tudor . 69Carte de adeverire data de boeff. Slugerului Tudor 70No arzmagzar la 27 Marte 71

Nota mareld Vizir catre Neselrod din 16 lunie 1821 71Nota AgentieI austriace din 28 Marte §i aspunsul boerilor 72Nota lui Strogonof catre P6rtii, 28 Marte 1821 72CAP. VI.Ipsilante la BucurescI. Relatiunile cu Tudor . . 73Intrarea luY Ipsilante la Bucuresci 73Boerimea ademenita de Ipsilante 74-75Capitan Saya opresce eqirea boerilor din BucurescI . 77Tudor la CotrocenI 77Anarhie la Bacuresci §i in tértt 78Ipsilante pléca spre PloescI, Térgovi§tea §i PitescI 78Arzul Otarmuiril catre Pa§a de Giurgiu, din 18 Aprilie 1821 79CAP. VII. Téra impartita intre Tudor §i Ipsilante. Saya tra-ca Arestarea lor la Belvedere. triimi§ii Pa§el de Si-

IV

PaginaConferintele tinute la Chisanati de comitetul Eterist . . 96.Ipsilante desrninte a nu e inteles cu. Eteristii 96-

Jafairea hi Andrei Pavel de Eteristi 97Divanul tramite o petitiune Impsératului Alexandra al Rusiei 97Ipsilante la Galata . 97Consulul Pizani retras la SculenT, in Basarabia 98CAP. IX.Europa fa ta ca miscarile din principate . . . 115-123CAP. X.In Ora muntenéscrt dupa caderea ha Tudor. Me-

haia-Bey la BucurescY, Regim turco-romAn. OteArmuirea ValahietPeri6da turcesca 123-132

CAP. XI.Evenimentele din Afaiii 1821 si inainte 132-14gCAP. XII.--Administratiunea Ora romanesci in 1821-1822

Biserica. colT si cultura publica. Administratiunea 148-164CAP. XIII.Intervenirea Rusiel. Administratiunea Holdover:

sub Vogoride. Interventiunea Europei 164-180.CAP. XIV.Noii Donn): 180-186CAP. XV. ,Tustitia, finantele, edilitatea, comert, industrie, bresle,

populatiune sub gavernal Otcarmuirei, pan la sosirea GaimaciimieTlui Gr. Ghica 186-201

Finante, ocne, export de vita, cele-l-alte darT

iraturT. Scutirt Tarifuri vamale. Export. Articele proibite laport, abusuri si procese vamale, mortasipii, vênflarea ocnelor, oeritul,alte duíri: famuíritul, dijmhritul, sapunaritul, havaeturile functio-narilor 201-282

Edilitatea. Indestularea publicä. Curatirea orasulal. Spitale . 282-294Comert, industrie, bresle, industria pi5curi .. 294-307prani, clacuí, iganT, s&bi . 313-331résuri pentru siguranta publica 332Biserica 334Administratiunea 345Nizamul Turcilor 349JI/stitia 350-364Finante 367-382prani 383-389Edilitate 390-395Ostirea a 396

IlustratiunTTUDOR VLADIMIRESCUALEXANDRU IPSILANTE

ISTORIA ROMÁNILOR - upload.wikimedia.org · istoria romÁnilor 111 (dupx documente noue) 1821-1822...

Documents

Transcript of ISTORIA ROMÁNILOR - upload.wikimedia.org · istoria romÁnilor 111 (dupx documente noue) 1821-1822...