7/28/2019 Podisul_Moldovei

http://slidepdf.com/reader/full/podisulmoldovei 1/3

Podisul Moldovei

1. Asezare si limite:Situata in partea de Est a tarii reprezinta cea mai tipicaunitate

de podis. Reprezinta 1/10 din suprafata tarii si este delimitata N-E deValea Prutului, de frontiera cu Ucraina si Moldova, in V de obcineleBucovinei si subcarpatii curburii iar in S de Campia Romana.

2. Mod de formare si geologie:Este alcatuit dintr-un soclu cristalin variat, care apartine

platformei est-europene in jumatatea de N si se intinde pana la faliaFalciu-Plopana in S. Urmeaza un alt sector (spre S) de soclu apartinanddepresiunii Barladului situat la mare adancime. In extremitatea sudica,

soclul apartine Orogenului nord-dobrogean.Soclul fundamental este alcatuit din sisturi critalinestrapuns de injectii granitice consolidate in Protozoic.

- cuvertura sedimentara: este depusa in patru cicluri.Aceasta cuvertura este mai groasa in extrremitatea sudica undedepaseste 3000m grosime si mai subtire in N-E 800-900m. Estealcatuita din alternante de strate sedimentare permeabile cu stratesedimentare impermeabile alcatuite din: argile,marne,nisipuri,calcare,gresii golitice,pietrisuri, specifice sunt pietrisurile deBalabanesti. In cuvertura sedimentara de suprafata in jumatateanordica se identifica sedimente miocene, mai vechi iar i jumatatea

sudica sedimente pliocene, mai noi. Inclinarea stratelor sedimentare inaceasta unitate este de circa 8-12m/km ca urmare a unei basculariintregii unitati de la N-V spre S-E.

3. Relieful:Datorita constitutiei petrografice a retele de vai aceastaunitate

a fost impartita in mai multe subunitati:- in N-V: Podisul Sucevei;- in E : Campia Moldovei (Jijiei);- in partea centrala: Podisul Barladului: - Podisul Central

Moldovenesc;- Colinele Tutovei;- Dealurile

Falciului;A. Podisul Sucevei: este alcatuit din: podisurile Dragomirna

Falticeni-Dealul-Mare, Dealul Bour, Dealul Hapai, subunitatea seilorBalcauti-Dersca-Bucecea, Depresiunea Liteni, Podisul Bozieni sisubunitatea culoarelor Siret-Moldova si Seaua Strunga.

1

7/28/2019 Podisul_Moldovei

http://slidepdf.com/reader/full/podisulmoldovei 2/3

Este sectorul cel mai mare, este delimitat de ObcineleBucovinei in V, Valea Moldovei in S, Campia Moldovei in E si frontieracu Ucraina in N. Caracteristica acestei unitati de podis o formeazaalternanata de inaltimi deluroase cu portiuni joase.

In parte de N-V este drenat de Suceava iar inspre S de

Moldova, ambii sunt afluenti ai Siretului.B. Campia Moldovei: Este alcatuita din Dealurile CapalauCazancea-Guranda, campia colinara Jijia-Basau si Campia colinara Jijia-Bahlui.

Este situata la E, are o fragmentare deluroasa. Altitudineamedie 150-200m iar altitudinea maxima de 265m in Dealul Cazancea.Este impartita in doua sectoare de nord si sud.

Este drenata de Jijia, afluent pe dreapta al Prutului iar insud

de Bahlui. Limita de S este marcata de contactul brusc cu PodisulBarladului, in V limita cu Podisul Sucevei prin contactul brusc marcat

deCoasta Moldovei.Este cea mai importanta zona agricola a Podisului

Moldovei.C. Podisul Barladului: Este alcatuit din : Podisul Central

Moldovenesc, Colinele Tutovei, Dealurile Falciului, Culoarul Barladului .Face parte din subunitatile inalte ale Podisului Moldovei. Este drenat deBarlad cu afluentii sai: Vasluiet, Crasna, Tutova. Reprezinta cea maiextinsa unitate a podisului Moldovei, se gaseste in sudul CampieiMoldovei delimitata de Prut in E, Campia Romana In S,CuloarulSiretului In V. Altitudinea variaza de 200m in S la 500m in zona

centrala si in jur de 400m in N.Predomina un relief structural, platouri structurale; esteafectata de puternice procese de versant: alunecari de teren, torenti.

IV. Culuarul Siretului- [ntre Pa]cani ]I Adjud, constituie o unitate teritorial` bine

individualizat` la limita dintre Subcarpa\ii Moldovei ]I Podi]ulMoldovei

- s-a creat prin eroziune la sf@r]itul Neozoicului ]I [n cuaternar- are [n fundamentul imediat roci sedimentare moi peste care s-au

depus aluviuni aduse de r@uri- relieful se compune din culoarul larg de vale a Siretului care atinde

dimensiunile unei depresiuni alungite, [n care au fost sculptateterase ]I lunci. Se continu` spre NV cu cul. Moldovei.

Resurse- de sol : terenuri agricole cu soluri fertile; p`duri de foioase [n

industria lemnului; apele [n hidroenergie(Siret, Prut)- de subsol: gaze naturale asociate; sare gem`([n V Podi]ului

Sucevei); nisipuri cuartifere(Miorcani) industria sticlei

2

7/28/2019 Podisul_Moldovei

http://slidepdf.com/reader/full/podisulmoldovei 3/3

4. Clima:Pozitia sagiografica, ca de altfel si altitudinea si extindereain

latitudine pe cca 3 0 36’ confera acestei unitati un climat temperat

continental cu nuane excesive dinspre E. Verile sunt calduroase iariernile secetoase. Temperatura medie anuala este de 7-10 0 C cuprecipitatii cuprinse intre 470-500mm. Temperatura lunii Iulie este de23 0 C, in timpce temperatura iernii este de –3 – 5 0 C. Precipitatiile scadde la S spre N, iar vanturile au predominanta estica. (iarna batacrivatul)

5. Hidrografie:Reteaua hidrograficaare o orientare N N-V, S S-E. Principalii

colectori sunt: Siretu: cu un debit de 220m 3 /sec la varsare in Dunare;Prutul: cu un debit de 110 m 3/sec la varsare in Dunare.

Principalii afluenti ai Siretului sunt: pe dreapta Suceava,Moldova, Bistrita si Trotusul (afluenti carpatici), pe parte stangaBarladul.

Dintre afluentii Prutului Jijia cu afluentii sai Bahlui, in sud –Elanul.

Lacurile sunt numeroase si au diferite origini:- lacuri de baraj natural : Iazul lui Dumnezeu;- lacuri de lunca: Lunca Prutului;- lacuri artificiale: folosite in diferite scopuri: irigatii,

agrement, alimentare cu apa a orasului.Apele subterane de adancime se freatice, sunt relativ

putine, exceptand Campia Moldovei si mai frecvente in lunci si terase.6. Vegetatia : urm`re]te zonele altitudinale ,fiind reprezentata

de p`dure (stejar ]i fag),in zona deaurilor [nalte,apoisilvostep` (stejar pufos ]i brum`riu , mai ales in C@mpiaMoldovei ]i in Podi]ul B@rladului; vegeta\ia de step`caracterizat` prin vegeta\ie ierboas` ozonal`,cupapur`,stuf,rogaz,lemn de esen\` moale-plop,salcie,arin.

7. Fauna : Pentru p`durile de foioase fauna este alc`tuit` dinlup,vulpe,pisic` s`lbatec`,apoi roz`toare specificesilvostepei(h@rciog,pop@nd`u,iepure),dinp`s`ri(cioc`nitoarea, cinteza) , iar fauna acvatica o formeaz`

crapul,]tiuca,pl`tica ]i altele.8. Solurile : Cernoziomurile de mai multe categorii,apar [n sudulpodi]ului,unde temperaturile medii sunt ridicate

3