Golden Gate DE SOARE

. . . "Poarta de estn cazul n care marea soarele ncepe starea sa .'- MILTON.� � �

"U?ile Raiului par ncet pentru a deschide, ?i ceea ce se numesc turmele �luminoase ale etapei zorii zilei de grajd ntuneric, revenind la pa?unile lor �wonted. . . . Nu numai est, dar apus, ?i la sud, ?i nord, tot templul Cerului, este iluminat .'- MAX M LLER (Comp. Mitul.).�

C nd Pam ntul, sau mai degraba peretele mun?ii din jur limitele cea mai mare � �masura de ocean, a fost temelia cerului solid, unele artificiu a fost necesar pentru a explica dispari?ia ?i ntoarcerea soarelui. Un nou soare, sa crezut, a �fost creat n diminea?a de a muri la noapte, creatura de o zi. Al?ii credeau ca �atunci c nd a ajuns la ocean a fost vehiculat n jurul de nord la locul de cre?� �tere n est; sau ca, n calitate de pam ntul a crescut n partea de nord ca un � � � �munte mare, soarele sa ascuns periodic n spatele ei. Opinia devreme general, �totu?i, a fost ca au existat doua deschideri-por?ile Orientului, ?i por?ile Occidentului. Prin cel soarele intra n diminea?a templu lumesc, pentru a trece �la celalalt seara, ?i de acolo continua drumul napoi catre calea ntunecata a � �lumii sub.

p. 175

Astfel, Hesiod: -

"Zi ?i noapte, n apropiere de nt lnire, salut Nu reciproca nca� � � �Casa de schimb, supleant cum aluneca de-a curmezi?ulPragul de arama mare. Acest intra, caForth probleme, nici doua se poate laca?ulLa o data con?in. Acest trece mai departe ?i colindaRunda de pam nt. Ca n asteapta conac� �P na sezonul datorat de calatorie o sa vina. "�

In Veda: - "zorii stralucea cu stralucire ?i a deschis pentru noi u?ile care se deschid mare ?i lat, cu ramele lor."

n Babilonia este prezentata aceea?i schema, n texte precum invocarea la � �rasaritul soarelui, av nd n vedere n Records din trecut, ?i prin Lenormant, � � �dintre care prima este curios ca Hesiod. "El a deschis por?ile mari pe fiecare parte; el a facut puternic portalurile de pe m na st nga ?i pe partea dreapta; � �n centrul a pus corpuri de iluminat. Luna a numit sa conduca noaptea ?i sa �rataceasca prin noapte p na n zori de zi. "� �

"Duminica, tu shinest n cele mai mici ceruri: ?i deschizi ?uruburile care � �nchide cerurile nalte:. ?i deschizi poarta cerului" Sau: - ". n marea u?a � � � �cerului ridicate n deschiderea care apar?ine tine" Pa?i condus cer de la poarta�de est ?i a cobor t la vest (Lenormant). Dr. Hayes Ward in Jurnalul American de �Arheologie (Vol. 3), arata unele zeci de sigilii babiloniene, cu intaglios de zeul-soare care trece prin poarta dublu-valve de Est ?i ncepe sa urce pe �muntele cerului. Poarta are doua cifre pazitori.

Pentru egiptenii, soarele a fost deschis. Por?ile terenului morm nt sunt adesea �men?ionate n Cartea Mor?ilor, ?i sunt g ndit pe morminte.� �

n Virgil, este tr ntind acestor portaluri mari� �

p. 176

cerului care face sa rasune tunet din ntreaga bolta cerului; probabil un g nd � �primitiv, a?a cum este o astfel de explica?ie buna, "quem super-origens porta tonat Caeli" (Georg. iii. 260).

Pentru a fenicienii, Hercules (Melkarth) zeul-soare, cu sediul n partea de vest�

ndepartat coloanele lui Hercule, identificate ulterior cu mun?i de pe fiecare �parte la Str mtoarea Gibraltar; dar chiar c t mai t rziu Tacitus nu a fost decis� � �n cazul n care acestea au fost, nici ce.� �

O astfel de fiin?a por?ile structurii lumii, ne putem a?tepta usi templu pentru a avea o rela?ie certa a prototipurilor marile lor; ?i, n consecin?a, n � �capitolul III. am vazut ca nu numai ca cladirea ofera patru zidurile sale la cele patru aspecte cere?ti, dar a fost practica devreme universal pentru marea u?a de a fi "Poarta de Sunrise." Aceasta u?a de dimensiuni enorme a fost corect singurul deschiderea la templu, servind la fel de mult ca lumina ca sa intre prin; aceasta a fost deschisa n zori, iar soarele a intrat astfel n templu � �mondial ?i microcosmos acestuia la un legat. Simbolul lui semneaza dupa cum vom vedea por?ile templului, precum ?i printr-o reac?ie naturala, ceea ce face partedin o idee se reflecta n cealalta.�

n Egipt por?ile lumii n care trece prin soare sunt prezentate n ilustra?iile � � �la Cartea Mor?ilor ca piloni mari, cum ar fi intrarile n temple. Fiecare st lp � �templu devine o poarta soare, ?i sculptat ?i pictat n centrul de buiandrug sale�este discul ro?u al soarelui. "Globul naripat", spune Wilkinson, "av nd n � � �mereu locul ei asupra u?ilor." ?i Perrot ?i Chipiez, "A fost, n general �ornamentate cu globul cu aripi, o emblema care a fost ulterior nsu?ita de catre�na?iunile care au devenit legate de Egipt. Aceasta emblema n dezvoltarea sa �deplina fost format de catre

p. 177

disc solar, sus?inuta pe fiecare parte de uraeus, ?arpele care a nsemnat �drepturi de autor. Discul ?i suporterii sai sunt flancate de doua aripi largi, se ntinde cu extremita?ile rotunjite n forma de evantai, care simbolizau � �activitatea neobosita a soarelui n a face calatoria de zi cu zi de la un capat �al cerului la alta. Egiptologii ne spun ca grupul n ansamblul sau semnifica �triumful drept asupra rau, victoria lui Horus asupra Set (lumina peste ntuneric). O inscrip?ie n Edfou ne spune ca dupa aceasta victorie Thoth a � �ordonat ca emblema sa fie sculptate pe fiecare u?a n Egipt, ?i, de fapt, exista�foarte pu?ine buiandrugi, fara ea. " Asta este, a existat o legenda sacru spun nd ca Dumnezeul n?elepciunii ordonat soarelui sa fie reprezentat pe � �fiecare portal, pentru a simboliza victoria soarelui asupra ntunericului, n � �lupta de la zori la por?ile est.

Aceste porti colosale sunt toate caracteristicile importante la care sunt altare, dar secundare; at t de mult nc t o templu egiptean ar putea fi definit � � �ca o serie de por?i. Ei au fost cel mai impresionant n sine ?i semnifica?ia lor�ritual trebuie sa fi uimi?i n g ndire ?i tacere oricine a intrat. Domni?oara � �Edwards descrie astfel Karnak, Denderah, iar templul-rock taiate la Aboo Simbel."Trecerea aceasta instan?a n lumina soarelui stralucitoare am ajuns la o u?a �puternic. Doar un fragment proeminente de piatra buiandrug ram ne. Aceasta �piatra c nd perfecta masurat patruzeci de picioare ?i zece inci. Prag trebuie sa�fi fost complet o suta de metri n nal?ime "(Karnak).� �

"Globul naripat reprezentat pe o scara gigantica pe curba de cornisa pare sa �trece?i peste u?a centrala" (Denderah).

"Pe anumite dimine?i n anul, n inima muntelui, ca soarele vine peste est deal-� �topuri, greve faza un nivel lung prin

p. 178

u?a, strapunge ntunericul interior ca o sageata, patrunde la sanctuar, ?i cade �ca un foc din cer pe altarul la picioarele zeilor. Nimeni care a urmarit pentru venirea pe care arbore de lumina soarelui se poate ndoi ca a fost un efect �calculat, ?i ca excavarea a fost ndreptata la un unghi deosebit, n scopul de a� �produce. n acest fel Ra, caruia templul a fost dedicat, se poate spune ca au �intrat n fiecare zi, ?i de o manifestare directa a prezen?ei sale au aprobat �sacrificiile de nchinatori sai (Aboo Simbel). Sculptat deasupra u?ii este o �

figura de Horus poarta discul soarelui.

Figura 17. usi buiandrug, Ebba, CartaginaClick pentru a mari

O inscrip?ie de Ramses al II-lea. pe templul lui Ptah, la Memphis, ar putea foarte bine lauda: -

"Por?ile ei sunt ca orizontul ceresc de lumina."

Fenicienii de asemenea a semnat cu soarele n centrul u?ilor lor, mprumut nd � � �globului egiptean la Byblos. La Ebba soarele rasare dintre doua luni (a se vedeamai sus din Perrot). Mare propyl ceremonial la temple, a?a cum se arata n � �monedele, au soarele ?i luna a descris imediat deasupra lor. ?i n ruinele de la�Medeba, n Moab, Dr. Tristram gasit pe un buiandrug pe o u?a veche emblemele �sculptate ale soarele ?i luna.

p. 179

[Alineatul continua] acroterion a porticului de Her um la Olympia, cel mai vechi�templu cunoscut n Grecia, a fost un disc solar; ?i o alta instan?a de acela?i �tip este data de Lebas ?i Waddington.

n perioada clasica a artei sirian cele mai multe dintre marile u?ile templului �au sculptat pe partea de sub a epistyle un vultur enorm cu aripile extinse. MareU?a de est a templului soare la Baalbek, "ora?ul de soare," este cel mai bun dintre acestea; aceasta este de 21 de metri latime, iar prin urmare, aproximativ40 de metri de mare, ca procentul aprobat a fost de doua ori mai mare ca larg. "Aici, pe suprafa?a inferioara (pragul de sus al u?ii) este figura celebra a vulturului cu creasta, frumos lucrat, ?in nd n gheare sale un caduceu, iar n ?� � �iruri lui cioc de ghirlande lungi se ntind pe fiecare parte, n cazul n care � � �celelalte capete sunt suportate prin care zboara genii. Creasta arata ca nu a fost vulturul roman; dar ca aceea?i cifra se gase?te n marea Templul Soarelui �de la Palmyra, Volney ?i al?ii privit ca vulturul oriental consacrat la soare "(Robinson" Palestina Cercetari ").

Pragul de sus al Palmyra este g ndit de lemn ?i Dawkins. U?a se confrunta est, �iar marele vultur pare a acoperi n templu, aripile extins zece sau doisprezece �metri; restul spa?iului este ocupat de stele, ?i doua genii ale zorilor. In fata, pe partea de est a instan?ei vast, 700 de metri patrati, este un propilon magnific.

Memoriile lui Societa?ii Explorare Palestina descrie resturi ale unui templu de stil similar la Kades, de fa?ada plin est, cu trei u?i, centrul fiind unul foarte mare. "Pragul de sus, care se afla rupt n fa?a u?ii, poarta pe partea �sub o reprezentare a divinita?ii aripi, Soarele; se aseamana pragul de sus al templului mic la Baalbek. "

Un alt exemplu remarcabil este marele Est

p. 180

portal de templul de Baalzamin, g ndit ?i descrisa de De Vog . Iata, n primul � �� �r nd, o "cap solar cu raze 'la pragul de sus; partea inferioara a arhitrava a �porticului st lpi are pasarea solara, precum ?i pe fa?a frontala este un disc �mare sculptat.

Figura 18. Sirian Tomb usi, GalileeaClick pentru a mari

Corni?a sau Arcul de u?a era uneori doar ncarcate cu un soare-disc circular, cu�cel al mormantului la Shefa Amr, n Galileea, aici g ndit. Acesta a fost aceasta� �tradi?ie, care a fost urmat apoi n universal obiceiul cre?tin sirian de a plasa�un disc cu monograma sacru sau o centrare pe pragul de sus, de obicei, cu anexe-

panglica cum ar fi, dreapta ?i st nga, care sunt supravie?uiri directe ale �uraeus egiptean, ca n o pozi?ie similara nso?it ORB soarelui. Aceasta devine o� �

p. 181

obi?nuit decorative n arta bizantina, fie la Constantinopol sau Vene?ia.�

n Persia, de asemenea, por?ile au fost dedicate la soare. La Hatra, un templu, �presupus a fi fost construita sub dinastia parta, are soarele n cre?tere dintre�doua luni afi?ate pe u?a de est; acest, ?i multe altele, au pasari dreapta ?i last nga, embleme ale zori. Mai t rziu, n regii sasanieni, tradi?ia sa pastrat pe� � �marele arc de Chosroes al II-lea., La Tak-i-Bostan. Flandin prezinta la coroana sa o semiluna, iar pe fiecare genii care zboara m na. Nu a fost, de asemenea,, �Rawlinson crede, o pasa, "prezent nd astfel la spectator, la punctul culminant �al ntregii sculptura, emblemele familiare a doua dintre divinita?ile na?�ionale."

Un simbol al soarelui este plasat n acela?i mod centralizat pe marile por?ile �ceremoniale ale incintei a Topes budiste, care se confrunta cu punctele cardinale, ritualul prevede ca procesiunea ar trebui sa intre pe poarta de la est, cercul n jurul cupola -representing firmamentul-?i ie?i la vest. Aceste �simboluri de pneuri de soare ram na la Sanchi; iar obiceiul pare sa fi fost �urmate n general, pentru o autoritate vechi nativ spune ca Raja de Ceylon �introduse pietre n centrele "celor patru sori" n mare Tope. "Acest lucru, � �probabil," adauga generalul Cunningham, "puncte de absorb?ia vechi nchinarea la�soare n budism; pentru roata a fost unul dintre comune ?i evidente emblemele �ale soarelui. " ( n Talmud soarele era roata nvolburat mare Dar pentru zgomotul� �ro?ii solar, tumultul ora?ului (Roma) poate fi auzit, dar pentru zgomotul orasului, sunetul ro?ii revolving. ". )

n Orissa, gasim nu numai la soare, sau soarele ?i luna,�

p. 182

dar ntreaga planetelor. "Nava Graha, sau noua planete, mpodobesc buiandrugii � �din toate templele din linia Kessari" (Fergusson). Uneori, ele sunt figuri sculptate, de la al?ii doar noua sefi.

Figura 19. Est Toran, Sanchi TopeClick pentru a mari

Este imposibil sa nu compare marile gateway budiste, cu buiandrugi lor triple sisoare-discuri, la propylons de temple fenician conservate n�

p. 183

simulacru pe monede (a se vedea ca Paphos, g ndit de mai jos). Acestea au �buiandrugi duble de sideposts altfel izolate obligatorii, iar pe centrul buiandrug sunt soarele ?i luna. Probabil u?iorii de soare-por?ile din est ?i vest sunt la originea celor doi piloni care au servit pentru simbol al Melkarth n temple feniciana, pentru acest simbol nu a fost un singur piatra, un rolith � �fara forma, dar o pereche de st lpi din metal sau sticla smarald, aproape sigur �legat printr-unFigura 20. fenicieni Toran, monede de Paphos.Click pentru a mari

lintel. Acestea sunt bethels ?i por?ile cerului "dedicate Opener. Perrot remarcafaptul ca, "vorbind despre fenicieni ?i temple siriene, autori clasici men?ionatde multe ori pilonii nal?i, care au crescut n cuplurile nainte sanctuar. n � � � �templele de Melkarth, la Albina Este stralucit, au fost de bronz, opt co?i mare,?i a nascut o inscrip?ie lung. n altarul de aceea?i zeitate la Tir admira?ia �lui Herodot a fost agitat la vederea doi arbori, una de aur curat, iar celalalt de smarald, care este, de lapis lazuli sau sticla colorata. Aceste arbori sau stelae probabil a stat n locuri similare celor ocupate la Ierusalim prin Iachin�

?i Boaz, cele doua coloane de bronz celebre, care au crescut n pragul unei �cladiri, de asemenea, ridicat de un arhitect fenicieni. "

Astfel de st lpi au fost gasite gravate ca un simbol al Melkarth pe o stela �votiv (a se vedea Perrot lui Fenicia), ?i formeaza ntr-adevar o poarta, un �trilithon, pentru, picioare afara, ei sunt conectate printr-un buiandrug; peste ei sunt soarele ?i luna-o contrapartida a gateway-ului la templu pe moneda de Paphos.

p. 184

Profesorul Robertson Smith, n volumul recenta a "Encyclopaedia Britannica" �(Art. Temple), spune cu siguran?a: "Astfel de piloni gemeni sau stelae geaman n�piatra sunt de apari?ie constanta n arta sacra feniciene, ?i sunt nca � �familiare pentru noi ca piloni de Hercules. "

Cele obeliscuri egiptene care flancheaza marile portaluri de temple, la apara odata la noi ca av nd o inten?ie corespunzator. n vremurile at t antice ?i � � �moderne simbolismul acestora este considerat a fi solar. "Dedicat la soare", spune ca la Roma instituit de Augustus. Potrivit Pliniu, ele 'reprezinta raze ale soarelui. " "The obeliscuri, spune Ebers," erau sacre pentru Ra, soarele. " Sa remarcat ca, uneori, acestea au fost n ntregime aurit, ca v rful a fost de � � �la alte momente acoperite cu bronz aurit, iar unele cel putin par a avea sfere sau discuri transportate, de asemenea, din metal aurit.

O inscrip?ie descrie doua obeliscuri ridicate de regina Hashop, sora marilor Thothmes: "blaturi lor sunt acoperite cu cupru din cele mai bune omagii de razboi din toate ?arile; ele sunt vazute foarte multe mile. Este un potop de stralucitoare, splendoare, atunci c nd soarele rasare ntre ele "(Brugsch). � �Placile asiriene ?i bronzurile par sa fie clar ca "piloni de soare", flancata intrarile, sau au fost nfiin?ate dreapta ?i st nga a unui altar.� �

n India, st lpi de sus?inere soare ro?i se gasesc la por?ile de intrare n � � �cladiri sacre. Fergusson spune: "Impresia mea este ca to?i pilonii surmontat de lei n fa?a pe?teri, ca la Karla, sus?inut ini?ial o roata n metal." Astfel de � �"piloni chakra" sunt frecvente n sculpturile budiste, iar ro?ile par sa fi fost�pornit pe un ax. n Orissa, dr Hunter ne spune, "piloni de soare", sunt depa?ite�de vizitiu al zeului, sau de catre un vultur.

n Peru ?i Mexic ajungem exact aceea?i interpretare a g ndirii universale. La � �placate cu aur,

p. 185

templu din Cuzco "u?ilor deschise la est, iar la celalalt capat a fost discul deaur al soarelui, plasat astfel nc t sa reflecte primele raze ale diminetii pe � �suprafa?a sa genial, ?i, ca sa zicem a?a, reproduce iluminat de aur . ' "Coloanele de soare" au fost ridicate n Peru. "Acestea au fost considerate ca" �locuri ale soarelui ", care au iubit sa se odihneasca asupra lor. La echinoc?ii ?i solstitiului au pus scaune de domnie de aur asupra lor pentru el sa se a?eze pe. " Cadrane au fost depistate la baza ca cadrane (Reville, Hibbert Lectures).

Prag monolitic la Tiahuanco are n centrul buiandrug "o figura, probabil �reprezent nd soarele" (Clements Markham).�

Figura 21. chineza Tomb usi, CantonClick pentru a mari

n China este la fel. O u?a morm nt la Canton, g ndit de Dresser, are ntreaga � � � �pragul de sus sculptat cu soarele n cre?tere din nori; dar forma cea mai obi?�nuita este de a ncarca grinda sau creasta marilor por?ile acoperi? (Pailoos) cu�un soare n flacari spa?iul dintre doi dragoni pazitori.�

Obiceiul de a ridica o astfel de fore-poarta este nca men?inuta la temple �Shinto din Japonia. Dr. Dickson spune incinta templu "este marcat de un torii piatra sau portal sacru. Torii este caracteristic tuturor altare Shinto; Se compune din doua posturi verticale, pe v rfurile care se bazeaza o grinda �orizontala, proiec?ie pu?in pe fiecare parte; sub aceasta este o traversa mica, ale carei capete nu proiect.

p. 186

material utilizat este n general lemnul, dar pot fi piatra sau bronz. Scopul �ini?ial al torii a fost de a servi ca un biban pentru pasarile sacre, pastrate pentru a da avertisment de zorii zilei, dar dupa introducerea budismului a ajunssa fie considerata drept o poarta ". Putem remarca aici, ca Girueta pe fiecare biserica sunt pasari aurite care saluta soarele.

n recenta carte M. Bing pe arta japoneza se remarca faptul ca totul este �simbolic n arhitectura de Japonia. "Torii este un" adapost ", ca ?i cuv ntul � �indica, iar cele doua grinzi curbate sunt realizate pentru ca soarele, regele naturii, poate veni, ca o pasare, ?i biban acolo." Hokusai, marele artist japonez, a dedicat o carte la acest subiect foarte, ?i el reprezinta curbele acoperi?urilor masive ale pridvoarele templu astfel: "Soarele, reprezentat de uncerc mare pe o linie orizontala, este sus?inuta pe ei dreapta ?i st nga de patru�cercuri mai mici, reprezent nd cele patru anotimpuri. " De?i o diagrama care da �ntr-adevar pare exagerata, daca este interesant ca el asociaza soarele astfel �siguranta cu poarta; ?i compararea larga raspunde suficient problema scriitorul care citeaza acest din Hokusai n primul nume munca, ?i solicita, "Are aceasta �explica?ie orice valoare istorica, sau este doar ingenios ?i poetica? n orice �caz, este suficient ca acesta ar trebui sa vina de la un artist japonez, care nuse limiteaza la aceasta masura indica?iile sale de natura, n scopul de a �demonstra c t de puternica este convingerea n Japonia, care forme arhitecturale� �veni, mai mult sau mai pu?in, de la amintiri tulburi ale unor simbolism stravechi. "

Sugestia ca torii au fost n principal adaposturile fie n scop sau prin � �etimologie nu este cu siguran?a ntemeiata, de?i a fost facuta de dl Satow. Ei �au fost, fara ndoiala, derivat cu budismul din por?ile la Topes indiene au �numit torana, "por?i Celestial".

p. 187

n Japonia, palatul zeului-rege la Kioto este introdusa prin "Poarta Soarelui" �(Reid); ?i Dr. Dresser vazut de pelerini de cult rasaritul soarelui a?a cum se vede ntre doua pietre legate de un pai-banda, din care s-au Pandantiv simboluri�Shinto.

Aceste simboluri sunt Shinto torii n sine, oglinda, buca?ele de h rtie ata?ate � �la o bagheta, ?i coarda. Acest ultim este de orez-paie ", variind n grosime de �cablu grea care de multe ori at rna peste o torii sau templu intrare pentru ca �nu mai groase dec t un deget, care este suspendat peste usi casa." n Peru un � �lan? a fost suspendat din doua pietre ntr-o vale pentru a prinde soare (Frazer,�"Creanga de aur"). Cei doi piloni din fa?a templului de Paphos, CO M ller spune,�s-au alaturat de un lan?. ntr-temple hinduse un lan? este uneori gasit festonat�n partea de sus a portalului. Astfel g ndul localizarea soarelui de el sa � �prinda la u?a de est s-ar parea generala. Real Soarele, putem aminti, a fost de multe ori considerat a fi ncatu?at n ndeplinirea truda lui de zi cu zi.� � �

n Arcadia, Pausanias a vizitat o dumbrava de Zeus: - "?i pe cea mai mare �creasta a tot muntele este o movila de pam nt ngramadite-up, altarul lui Zeus � �Lyc us; ?i cea mai mare parte a Peloponesului se poate vedea din acel loc; ?i n� �fa?a altarului sta doi piloni cu fa?a la soare n cre?tere, iar pe el vulturi �aurii de manopera nca mai vechi "(viii. 2).�

La cele mai vechi site-uri sacre din Grecia-oracol pre-homerice lui Zeus de Dodona-au fost doua coloane; pe unul a fost un castron de bronz, pe de alta

parte o statuie de bronz. n vasul a fost amenajata ca bilele ata?ate lan?uri ar�trebui sa loveasca, influen?at de v nt. Nu poate fi pus la ndoiala faptul ca � �lan?ul de-munca ?i rodii n jurul bolurile de pe pilonii lui Solomon au fost �destinate, n acela?i mod, pentru a forma�

p. 188

clopote eolian, frisoane n muzica la fiecare adiere de v nt, a?a cum clopotele � �de aur suspendat n legatura cu exteriorul temple din Birmania, care sunt �destinate siguranta a aminti sunetele dulci de paradis. Pentru aceste por?i ale lui Solomon ?i Irod vedea capitolul "Toran" n Ferguson "Templul evreilor."�

Poarta, potrivit lui Josephus, nu a avut nici u?i, "pentru ca simbolizeaza cerul, peste tot deschise ?i pretutindeni vizibile." n Talmud se spune ca a �fost de 40 de co?i nal?ime ?i 20 larg. Deasupra st lpilor erau cinci grinzi de � �lemn, fiecare dintre ele proiectate la capete un cot mai mult dec t cel de mai �jos. "O vi?a de vie de aur a fost repartizata n acest poarta a templului, ?i a �fost realizat pe grinzile de sus?inere." (Alte gateway sirieni au fost ornamentate cu vi?a de vie sculptate, iar acest lucru ne ofera o alta origine bizantina.) Tot pridvor ?i u?a interioara au fost acoperite n ntregime cu aur.� �Acest lucru a fost deschis la momentul de rasarit; n cazul n care zgomotul, sa� �spus, de a pierde ?uruburile sa auzit chiar la Ierihon. Peste pridvor at rna un �voal brodat cu stele.

Propylaea grec a Acropolei urmeaza acela?i g nd; ?i este de oarecare interes de �remarcat ca u?ile grece?ti ?i etrusce timpurii au fost de forme adecvate ?i comune pentru aceste structuri-a izolat glafuri nclinate, iar pragul de sus pe �scara larga supra-lepuit lor.

Japonezii spun ca "daca nu ai trecut sub Toran la intrarea n templu rugaciunile�voastre nu s-ar fi ascultat" (Fergusson); ?i unii cre?tini care au fost obliga?isa renun?e la credin?a lor a trebuit sa treaca sub unul dintre aceste torii, ca un semn; pentru aceasta, de asemenea, este nimeni altul dec t poarta cerului. �Probabil obiceiul de stoarcere ntre piloni a fost uneori asociate cu acest �g nd. St Willibald, n secolul al optulea, spune Bisericii nal?arii: "omul care� � �poate strecura ntre perete ?i coloanelor este liber de pacatele sale."�

p. 189

Perechi de piloni sunt asociate mpreuna, de asemenea, ca memoriale ale mor?�ilor, sau folosit pentru a nregistra trecut. Cele doua coloane de arama in �templul lui Hercule la Albina Este stralucit purtat o legenda lung. ?i Procopius, n "razboaie ale vandalilor, spune ca n timpul sau doua frumos � �stelae piatra a existat n ora?ul Numidian de Tirgisis, nscris de locuitorii, � �n fenicieni, cu legenda," Noi suntem cei care au fugit din fa?a lui Iosua, ho?�ul, fiul lui Nun. " O nregistrare totu?i mai n v rsta sa spus sa pastreze, n � � � �acest fel, nva?area celor nainte de potop. "Fiii lui Seth a scris cunoa?terea � �lucrurilor ceresc pe doua coloane." ?i ca inven?iile lor nu ar putea fi pierdut nainte ca acestea au fost suficient de cunoscute, la predic?ia lui Adam ca �lumea urma sa fie distrusa la un moment dat de forta focului, ?i alta data prin violen?a de apa, au facut doi piloni, n unul din caramida, celalalt din piatra;�ei nscris descoperirile lor pe am ndoi, ca, n cazul n care st lpul de � � � � �caramida trebuie sa fie distruse de inunda?ii, pilonul de piatra ar putea ram ne, ?i prezinta aceste descoperiri pentru omenire, ?i, de asemenea, le �informa ca a existat un alt pilon de caramida ridicat de ele. Acum, aceasta ram ne n ?ara Sariadul pana zi. " (Josephus,-I II.)� �

Perechea de piloni imense n fa?a templului de la Hieropolis au fost spune ca a �fost ntr-un fel legatura cu potopul.�

Tipul cel mai caracteristic ?i persistent de morm nt a fost Dolmen, sau �trilithon; variind de la mai rudimentara echilibrarea pietre brute la terminat perfect munca o pereche de coloane cu un entablature. n acest formular sunt n � �special gasesc n Siria a ajuns n legatura cu Fenicia; dar obiceiul este de � �

distribu?ie mai larga dec t pot fi atribuite pentru a contacta cu orice ?ara �unul. Fergusson, n "Rude Monumente si piatra," a subliniat deja afinitatea cu�

p. 190

gateway Toran, oferind o ilustrare a unui morm nt budist a formei Toran ca �corespunzatoare trilithons sepulcrale de Vest. Ca ?i n Egipt, ?i n general a � �popoarelor din antichitate, sufletul era de a?teptat sa treaca prin poarta de vest; ?i, ca n majoritatea nceputul morminte-cele de la Persia ?i Licia, de � �exemplu, exista o u?a falsa, o simpla reprezentare a unei u?i, cu doua observatorii pazitori; ca, n plus, am vazut ca morm ntul era lumea sub o dubla:� �sa nu ne fi justificata n ceea ce prive?te aceste trilithons sepulcrale ca la o�data u?a morm ntului ?i portalul n lume? A fost at t de sigur n Egipt. Maspero� � � �ne spune cum n mormintele dinastii timpurii sau mai t rziu obiectul principal � �este o u?a falsa, intrarea n "casa etern" al mor?ilor. "Acesta este adesea �gasit n vest, dar aceasta pozi?ie nu a fost prevazuta de regula (?). n cele � �mai vechi timpuri a fost indicat ca o u?a adevarat, redus ?i ngust, nramate ?i� �decorat ca u?a unei case obi?nuite, dar nu strapuns. O inscrip?ie gravat pe pragul de sus, cu caractere mari lizibile, comemorat numele ?i gradul proprietarului. " n piramida de Unas (al ?aselea dinastie), camera a fost �captu?it cu alabastru, ?i inscrip?ionat a reprezenta marile usi monumentale; ?i care transporta dublarea chiar mai departe, "obeliscuri mici, de aproximativ trei metri n nal?ime, se gasesc n morminte la fel de devreme ca a patra � � �dinastie. Acestea sunt plasate pe fiecare parte a u?ii care duce la locuin?a mor?ilor. "

(. Balfour, arta "Toran") n "Enciclopediei India aceea?i sugestie se face:" �Dolmen sau altarul trilithic, n centrul tuturor acestor monumente numit �druidic, este cel mai probabil un Toran, sacru pentru soare- zeu,. . . la care ( n India), de ndata ce Templul este ridicat Toran este ridicat. "� �

Cele obeliscuri egiptene au fost eminamente folosi in

p. 191

inscrip?ii importante, ?i adecvarea lor simbolic ca nregistrarile ve?nice va fi�consolidata prin ceea ce spune Perrot a semnifica?iei hieroglific a obeliscului:- "Acesta a fost folosit pentru a scrie barba?ii silabe, ceea ce nsemna �fermitate sau stabilitate." Din scripturi aflam ca Boaz ?i Iachin, numele pilonii lui Solomon, a avut o valoare echivalenta. Iachin ", a stabilit"; Boaz, " n El este puterea." Renan prevede: "Poate dublu coloana sta ferm." Greu ne �putem ndoi ca mai coloanele gemene reprezinta pilonii eterne ?i imobile ale �cerului-Raiului poarta-prin care trebuie sa treaca nchinator la templu; sau �sufletul pentru lumea cealalta.

Portaluri trebuie sa aiba tutorilor. Gateway-urile de asirieni au fost n acest �sens ca por?ile de soare din est ?i vest, n cazul n care firmamentul solid � �odihnit pe doua genii aripi n forma de tauri. "" Calea Soarelui "la" por?ile �marilor gemene ", era pazit de o pereche de scorpion kerubim" (Boscawen, Bab. Record).

"Am citit invoca?ii la doi tauri care flancau poarta laca?ul infernal, care nu mai erau simulacre de piatra, dar fiin?e vii, cum ar fi tauri de la por?ile palatelor celeste ale zeilor."

"Invocarea care urmeaza se adreseaza urechile taurului" situat n partea dreapta�a incintei de bronz ", pentru ca ei imaginat poarta iadului sa fie nso?ita de �tauri om cu capul , cum ar fi cele care au asigurat paza por?ile palatelor asiriene; numai aceste tauri au fost genii de via?a: "O, mare taur, foarte mare taur, care stampest mare, care deschizi acces la interior!" Taurul din partea st nga a incintei de bronz este invocata la r ndul sau "(Lenormant).� �

Este clar n acest moment ca acestea nu sunt caracteristicile poarta templului ?�i palatului citit n�

p. 192

portal solar a lumii sub, dar exact invers; pentru aceste tutori s-au cunoscut la varsta de poveste nainte de a fost posibil pentru a realiza astfel de �"simulacre", n piatra ca sa fie vazut n British Museum. n inscrip?ia de pe � � �taurul a gateway-ului de la Khorsabad, marea sa constructor spune: "Am deschis portile opt n direc?ia celor patru puncte cardinale. Am numit por?ile mari est �por?ile Samas (soarelui) ?i de Bin. " Urmatorii ornamente King cu argint "poartade rasarit."

Cele uria?e tauri de om cu capul au fost reproduceri de poarta palatului, de creaturi care pazeau por?ile soare din est ?i vest, la care au fost dedicate. "Oastfel de", spune Lenormant, "sunt valorile ne mobilat, din inscriptiile cuneiforme, de natura ?i semnifica?ia Genii sub forma de tauri naripa?i cu fe?�ele umane ale caror imagini au fost sta?ionate ca gardieni la portalurile de edificii din Babilonia ?i Asiria. " Aceste reprezentari ale gardienii por?ii soare a avut o influen?a magica ?i-binefacator, a?a cum este prezentat ntr-o �inscrip?ie de Asarhadon: "Bulls ?i lei sculptate n piatra, care cu nfa?i?are � �lor maiestuos descuraja inamicii rai se apropie: gardienii pe urmele , salvatorii calea regelui, care le-a construit la por?ile. . . .Fie ca taurul de noroc, geniul de noroc, de gardian al urmele mare?iei mele, datatorul de bucurieinima mea, pentru totdeauna ma uit peste el! Nu mai poate inceta sa grija. "

n Egipt por?ile lumii sub au fost pazite de creaturi sub forma de animale care �sunt adesea men?ionate n ritualul. Am vazut de asemenea ca discul soarelui a �fost plasat pe poarta de acces n memoria lupta dintre Horus, soarele n cre?� �tere, precum ?i puterea ntunericului: de a duce acest razboi Horus a luat forma�

p. 193

un leu cu cap de om, Sfinxul; iar aceasta creatura se nume?te "soarele la orizont." Nu sunt de sfinc?i care strajuiesc intrarile de temple-o singura pereche, sau o cale de sute evident derivate din acestea?

Este la fel n Est ?i n Grecia. "Poe?ii vedici," spune profesorul Max M ller, � � �"au imaginat doi c ini care apar?in Yama, stap nul spiritele plecat. Ele se � �numesc mesagerii de Yama, nsetata de s nge ?i larg-snouted, pal-maro, cu patru � �ochi, ?i "copii zori." The Departed se spune sa trec pe l nga ele pe drum pentru�a parin?ilor, care sunt bucurandu cu Yama. Yama se cere pentru a proteja plecat de la acesti caini; ?i n cele din urma c inii s-au implorat sa se acorde via?a � �la cei vii, ?i de a le vedea din nou soarele. Aceste doua caini reprezinta una dintre cele mai scazute din multele concep?iile diminea?a ?i seara. . . . Grecia, de?i ea a recunoscut Hermes ca ghid pentru sufletele celor deceda?i, nu-l degradeze la rangul de watch-dog de Hades. Acesti caini de ceas, Kerberos ?i Utrenie, reprezinta, cu toate acestea, cei doi caini ai Yama- ntunericul de �diminea?a ?i seara, aici conceput ca puteri ostile ?i demonice. " Unul dintre eiera negru, iar celalalt a fost reperat.

Acum, sa ne comparam toate acestea cu concep?ia lui Homer a unui palat cum ar fitrebuit sa fie, palatul de Alcinous: "Brazen au fost zidurile, care a fugit acest fel ?i ca, de la pragul de camera launtric; ?i n jurul ei a fost o friza �de albastru; ?i de aur au fost nchise u?ile care n casa buna. Argint au fost � �de usi-posturile care au fost stabilite n prag de bronz ?i argint pragul de sus�n consecin?a; ?i c rligul de u?a era de aur, ?i pe fiecare parte se afla caini � �de vanatoare de aur ?i de argint, pe care Heph stos forjate de viclenia lui sa �pazeasca palatul de mare suflet Alcinous, fiind liber de moarte ?i de v rsta n � �toate zilele lor ".

p. 194

Acest punct de vedere a fost deja sugerat de domnul Keary n sai contururile �Credin?a primitive ":" Cele doua zei (ale u?ii palatului) au, Prefer, o semnifica?ie speciala. Vad n ele descenden?ii Sarameys, sau orice altceva n � �

credin?a ariana devreme precedat aceste gardieni ai casei de moarte, care sunt fra?i proprii la cei doi caini ai Huntsman Wild, Hackelburg. Gradina care inconjoara palatul de Alcinous prezinta distinct imaginea unei case de binecuv ntat. Este la fel ca gradinile Hesperidelor, ?i la fel ca toate �imaginile care nainte sau dupa ce au fost trase din paradisul pam ntesc. "� �

Este interesant de a gasi aceste doua caini de gardian al intrarea n ?ara �moarte exista nca n respectarea irlandeza. Lady Wild ne spune ca ndoliate � � �sunt poruncit sa nu pl nga de ceva timp dupa trecerea a spiritului, de teama de �a se trezi cei doi caini care pazesc drumul, astfel nc t acestea rupe pelerinul� �atunci c nd vine vorba de por?ile.�

Cele doua mari fiare, suporturi galopanta a unui pilon central deasupra por?ii Lion la Micene, sunt doar gardienii "ghearele mor?ii, poarta iadului." Un tratament exact paralel poate fi gasit n British Museum n frontoanelor de � �morminte Lycian, n cazul n care sfinc?i strajuiesc usa fals. Sau uneori exista� �un pilon central, cum ar fi compozi?ia Micene, n cazul n care, din pacate, � �capitelul este rupt departe. Doua astfel de sfincsi, cu pilon, sunt plasate pe epistyle central al templului timpurie a Assos; ?i amenajarea devine ulterior unul dintre comune-locurile de proiectare, dar pentru mult timp, pe buna dreptate asociate cu u?a templului sau morm nt. Caldeean Prototipul este �prezentat n George Smith "Caldeea." Doua creaturi compozite, scorpion-men, �"gardieni de soare," stau pe fiecare parte a unui obiect-pilon cum ar fi, ?i de mai sus pluteste simbolul soarelui.

p. 195

Aceasta practica de a pune mon?tri umani sau compozite oribile n efigie la u?a �de intrare este universal. Obiceiul, probabil, are o radacina n natura simpla a�lucrurilor, la-o data-au considerat adecvat de ea; dar nu poate exista nici o ndoiala ca gardienii por?ii soare au fost puse acolo n raspuns la ntrebarea, � � �"De ce revenirea mort nu?" "Cafeniu pe to?i cei care intra", Aceste fiare, dar rupe to?i cei care vor trece de acolo din nou. "Easy este coborarea de Avernus."

Peste tot Est, n India, China, Siam, Japonia, por?ile sunt protejate astfel. �nainte de temple ale ultimelor doua statui sunt plasate, numit "Avengers" �(Dixon); ?i domni?oara Bird ne spune ca u?ile caselor ?i chiar dulapuri au imprimari ale acestor gardienilor. Unele dintre templele indiene au cai de cre?tere enorme, cu calare?ii lor spearing du?mani.

n structurile budiste timpurii n Ceylon por?ile sunt pazite de creaturi � �gigantice, care ndeplinesc acela?i scop de protec?ie magica ca Genii Asiriei. �Acestea sunt numite dvarpal , "pazitori ai abordarilor." "Aceste cifre demon grote?ti urmau sa fie dotat cu o putere misterioasa, nvestita n hido?enia lor � �intens, de sperie departe du?mani." Grupurile de lei, ruperea pielii la por?ile bisericilor lombard sunt identice n inten?ia lor. Utilizarea cre?tina timpurie,�a?a cum se arata prin De Vog de Siria, a fost de a pune Mihail ?i Gavriil pe ��fiecare parte a u?ii; uneori, de asemenea, n loc de cifre, discul pe centrul �arcului avut literele ?. ?. G.pentru Hristos, Michael, ?i Gabriel. Bizantin "Manualul de iconografie", spune acestor arhangheli ar trebui sa fie vopsite dreapta ?i la st nga, n interiorul u?ii; ?i dna Jameson ne spune care au fost, � �de asemenea, pictate pe glafuri de arc de triumf la altar.

p. 196

n cazul n care poarta este u?a de moarte, s-ar interpreta ca personalizat � �primitiv curios prin care sa atinga pragul a fost de rau augur de rau. Calatoriitimpurii din Orientul ne spune cum atent aceasta a trebuit sa fie evitate; ?i ?tim cum mirese trebuit sa fie ridicata peste prag.

Sa spus adesea ca vom vedea un sistem, ?i citi?i metodele noastre moderne de g ndire n ritualurile vechi care au fost urmate, fara un motiv inteligent. � �Acest lucru este fara ndoiala perfect adevarat, dar ar trebui sa fie ndemnate � �raspuns ca o metoda poate explica chiar evolu?iile incon?tiente ale g ndirii. Nu�

este un raspuns pentru dl Ruskin sa spun ca Turner a permis ca criticul vazut mai mult de pictorul facut-o n fotografiile sale: care este justificarea �criticului.

Gateway-ul unuia dintre templele peruvian este strapuns printr-un singur piatra enorma, perfect patrat, ?i acoperit n ntregime cu sculpturi.Deci, fascinant a � �fost ideea de "monolitism", care, probabil, doar dificultatea suprem facut rare.Tavernier men?ioneaza vedea o u?a la o moschee la Taur "taiat dintr-o mare piatra alba transparenta,-patru ?i-douazeci de metri de mare ?i doisprezece larg." Cele trei pietre de glafuri ?i buiandrug au fost cel mai apropiat apropierea posibil.

Pausanias ne spune de multe temple, care u?ile lor au fost aruncate doar deschiso data pe an. El spune u?a morm ntului de Helen a Adiabene, la Ierusalim, "nu �poate fi deschis dec t pe o anumita zi a anului. ?i apoi se deschide de �echipament numai, pastr nd deschis de ceva timp, iar apoi se opre?te din nou. "�

Acesta a fost obi?nuit sa acopere u?a de est se cu metal stralucitor. Nabucodonosor spune despre templul din Babilon: "Poarta glorie am facut la fel de stralucit ca soarele." Deci, bine cunoscut a fost aceasta practica n Grecia,�care

p. 197

[Alineatul continua] Aristofan reu?e?te o aluzie trece la u?ile templului aurite. n Siria a fost la fel; la templul lui Mabog (Hierapolis) u?ile s-au �aurit, cum a fost, de asemenea, ntregul sanctuar, peretii si tavanul. Doua �coloane imense, o suta optzeci de metri de mare, flancat u?a, n interiorul �caruia, pe st nga, a fost plasat scaunul de domnie al soarelui. Mare poarta de �est a templului lui Irod a fost n ntregime aurit, precum ?i, de asemenea, o � �regiune a peretelui nconjoara. Deci, este ca vom ob?ine "Golden Gate" a �Protoevanghelia; ?i n Ierusalim cu zi poarta intra n zona sacra are acela?i � �nume. Constantinopol ?i Ravenna avut astfel de porti, ?i a?a a avut Roma, pentru"Mirabilia" vorbe?te despre Porta Aurea. n Egipt, a?a cum am vazut, obeliscuri �au fost aurit, deci probabil erau u?ile; ?i obiceiul valabila n India moderna ?�i Burmah. La Palatul Spalato, cele patru por?i la punctele cardinale au fost chema?i de aur, arama, de fier, ?i poarta mare. Unele dintre u?ile templu grecesc au fost acoperite cu filde?.

Cele mai vechi cladiri cre?tine natural uitat la templu ca un tip, ?i s-ar pareade Eusebiu, care chiar Toran gasit un loc n noile structuri. Descriind Biserica�Tirului, el spune ca o propilon magnific a fost construit, departe spre, pentru a atrage trecator rasaritul soarelui; care trece prin instan?a de judecata ?i a altor por?ile, sa ajuns la intrarea n templu n sine, care, de asemenea, front � �rasaritul soarelui, ?i a fost acoperit cu arama.

Mai t rziu, c nd bisericile au fost introduse vizavi de apusul soarelui, puterea� �simbolismului vechi a fost pierdut, dar a supravie?uit mult timp, daca n mare �parte incon?tient. Chiar n Evul Mediu stralucitoare de metal a fost singurul �material potrivit pentru u?ile de intrare. Cei de la Bazilica Sf Ioan, la Damasc, au fost de argint; cele de Constantinopol ?i Roma din bronz aurit.

p. 198

Acesta a fost, de asemenea, obiceiul de-a lungul Evului Mediu a sculptura semnele zodiacului pe arcada a marelui u?ii de vest. U?ile de la Vene?ia, n �special, au foarte general, soarele ?i luna sculptat la coroana a arcului; ?i exista o instan?a amenda de la Piacenza, cu semne ale zodiacului sus arcul, ?i soarele ?i luna la apogeu. n anii Stones de la Vene?ia, "domnul Ruskin spune:" �Soarele ?i luna de pe fiecare parte a crucii sunt angajate n mod constant pe �keystones de arcade bizantine. "

Dintre arhivolte ale u?ii centrale de San Marco, el spune: "Sculpturile din lunile sunt la suprafa?a sub, ncep nd de la partea de jos, pe m na st nga a � � � �

spectatorului ca el intra, ?i n urma n succesiune runda archivolt; separat, cu� �toate acestea, n doua grupuri la centrul de o figura frumoasa a tineresc �Hristos, st nd n mijlocul unei sfere u?or scobita, acoperit cu stele, pentru a � �reprezenta firmamentului, ?i cu soarele ?i luna nso?itor seta una pe fiecare �parte , sa se pronun?e pe parcursul zilei ?i noaptea. "

Dar sa ne ntoarcem-, atunci c nd Iosia a cura?at Templul din Ierusalim a � �obiectelor idolatre ?i simbolurile care au fost stabilite acolo de predecesorul sau apostata, a fost de la poarta de est care carul simbolic al soarelui a fost eliminat. "?i a luat caii, pe care mpara?ii lui Iuda au dat la soare la �intrarea n casa Domnului. . .?i a ars carele soarelui cu foc. " A fost, fara �ndoiala, un tron ??pentru soarelui, precum cea n Mabog.� �

Frumos metopele grec de Phoebus cre?tere n Quadriga lui, gasit la Ilium, �reprezentate ca aceasta vine direct spre exterior, a fost destinat n mod �evident de o pozi?ie peste porticul de intrare de est; fie singur n centru, sau�echilibrat de masina scadere de noapte. Ca Dr. Schliemann spune: "Helios aici, astfel nc t sa� �

p. 199

vorbi, izbucne?te din por?ile de zi, precum ?i grajduri lumina slavei Lui asuprauniversului. " Acest lucru, n momentul actual de rasarit, este un subiect �amenda ?i montaj pentru intrarea de la est un templu; n care se constata nca � �mai dramatic n frontonul de est a Partenonului. Scena a sculpturii este �Olympus, iar subiectul central este na?terea Atena. n unghiul din st nga a � �fronton a-citez pe dl Murray-'Helios este reprezentata n curs de dezvoltare n � �carul sau de valuri. Acesta a fost observat de catre Michaelis ca unghiul n �care a fost plasat aceasta cifra este cel mai ntunecat loc din frontonul de �est, ?i ca acesta este doar pe deplin iluminat n momentul de rasarit. Unghiul �drept de fronton apartine masina de zei?a de noapte. . .calul un contrast marcatn motiv de perechea din unghiul opus. ?efii caii Helios sunt aruncate n sus cu� �nerabdare de foc n care acestea izvorasc din valurile; nclina?ia descendenta a� �capului descrisa aici, iar nara umflat, indica faptul ca ma?ina de Selene este pe cale sa dispara sub orizont. " Acesta este momentul precis al ac?iunii duble la rasarit, cum dat de Homer ?i Hesiod, " n cazul n care pastor saluta cioban � �ca el conduce n turma sa, iar cealalta care conduce mai departe raspunde la �apel. S-ar putea un om de nesomn au c ?tigat un salariu dublu, cel ca pur-turma,�alte turmele albe pastorit; at t de aproape sunt ie?irile de noapte ?i zi. "�

Pe l nga Helios, zeul munte reclines, ?i urmatoare din nou ore. "Sol-Auto mi?�care, pe balamale lor por?ile cerului, din care Horae sunt gardieni "(Il. v. 749).

Bournouf, n lucrarea sa L gende Ath nienne , examineaza orientarea acestui � � �templu: o linie cu grija gravate de axa pe trotuar punctele 14 11' la nord de �est, unde el crede ca prima raza a zorilor apare la

p. 200

echinoc?ii. Fronton imagini drama eterna a zorilor, " ntreg subiectul este o �reflectare a cerului ca ntr-o oglinda."�

Mare porticul de Parthenon este foarte poarta soarelui. Din aceasta soarele rasare ?i noaptea se retrage, deasupra se sta zeii de pe Olimp.

n cele din urma poarta este unul dintre simbolurile cele mai importante, �religios sau politic. Locuri Sfinte, cum ar fi Babel au fost "por?ile lui Dumnezeu," ?i la poarta mparatului nt lnit cu oamenii din hotar re. Palate de � � � �Est a avut un pridvor ca lui Solomon, "un pridvor pentru tron, unde s-ar putea judeca, pridvorul judeca?ii" (1 Regi VII. 7).

Dupa re nviat tradi?ia, suntem n pozi?ia de a schi?a ritualul de rasaritul � �soarelui la portalul de est, cu ajutorul descrierii amenzii de catre Ezechiel a

"ur ciunilor facute n Israel." "?i ma dus n curtea interioara a casei � � �Domnului, ?i, iata, la u?a templului Domnului, ntre pridvor ?i altar, au fost �de aproximativ cinci-?i douazeci de oameni, cu dosul ntors spre Templul �DOMNULUI, ?i cu fa?a spre rasarit, ?i au nchinat soarelui spre rasarit. "�

Este momentul n care a rasarit, rece ?i insarcinate; toate por?ile sunt �aruncate deschise la est. Adoratorii a?teapta, iar v rfurile de aur de �obeliscuri sunt deja n flacari. Soarele arata jantei de culoare ro?ie, prin �poarta deschisa ceremonial al cur?ii exterioare. Ei se prosterneze.

Exista un sentiment brusc trezire de caldura ?i de via?a ?i lumina, o vibra?ie care trece n aer. Micile clopote festonat de la st lp la st lp tremure n note � � � �de argint; o tulpina ad nc vibreaza de sanctuar. Ei stau pe picioarele lor. �Marile por?ile templului str nsa cu un rasunet puternic care reverbereaza ca de �tunet.

Baal a intrat n templul sau. �