Pledoarie 11224 231 2015 Si Probe Pentru Scribd

7/23/2019 Pledoarie 11224 231 2015 Si Probe Pentru Scribd

1/97

Pagina 1din 10

Catre Judecatoria Focsani

Dosar 11224/231/2015

Termen 02.10.2015

Domnule presedinte,

subsemnatul Raneti Tudor Andrei , domiciliat in Bucuresti bd. Theodor Pallady nr. 2, bl. M2A, sc.

B, et. 6, apt. 61, sectorul 3, unde nu locuiesc din 2009, identificat cu B.I./C.I. seria RT nr. 654712 emis de

SPCEP S3 biroul nr. 4 la data de 04.09.2009 si avand C.N.P. 1801010394508, cu adresa de

corespondenta electronica aleasa cf.art. 257 (5),art. 259 (1)si art. 289 (5)din CPP modificat si

completat prin OUG nr. 3/2014: [email protected], in calitate de suspect in dosarul 2417/P/2015

avand obiectul Ultrajul judiciar, si 11224/231/2015 avand obiectul internarea nevoluntara,

formulez in conditiile legii,

Pledoarie pentru dosarul 11224/231/2015

prin care va rog sa nu dispuneti internarea mea nevoluntara fiindca-mi primejduiti viata sau

integritatea fizica si psihica, precum relatez in inscrisul anexat, sesizarea Comisiilor de cercetarea

abuzurilor din Senat si Camera Deputatilor, si in inscrisul anexat, cererea de punere sub programul de

protectie a martorilor cf. art. 125 din CPP in dosarul 421/P/2015 avand inculpat pe d-l Mihaila Paul, d-na

Dita Mirela si alti complici, dosar instrumentat de Directia Nationala Anticoruptie,

si fiindca este ilegal precum demonstrez mai jos.

Mentionez ca aceste inscrisuri sunt probe in dosarul 11224/231/2015, in sensul ca originalele au

fost trimise autoritatilor competente spre care va rog sa nu le deturnati pe cale administrativa

Invoc nulitatea absolutaintemeiata pe necompetenta materiala a procurorului Mihaila Paul cf.

art. 280 si 281 (1) b) din CPP, deoarece competenta materiala pentru infractiunea de Ultrajul judiciar

revine Parchetului de pe langa Judecatoria Vrancea cf. art. 35-36 din CPP.

Invoc nulitatea relativaa ordonantei procurorului Mihaila Paul care face obiectul dosarului

11224/231/2015, cf. art. 280 si 282 din CPP, si,

prin prezenta va aduc la cunosinta faptul ca nu pot fi internat nevoluntar LEGAL, si nici motivat

in fapt adica in conditiile legii, deoarece:


2/97

Pagina 2din 10

1.pentru cauze penale, citez din literatura de specialitate medico-legala

la solicitarea organelor judiciare se face doar EMLP (examinarea medico-legala psihiatrica), care se

efectueaza doar in cazul omorului grav sau deosebit de grav, sau a pruncuciderii, SI (nu "sau")cand sunt

indoieli asupra starii psihice ale invinuitului sau inculpatului.

In dovedire, vezi pagina 11/41 din documentul anexat la prezenta intitiulat "EXPERTIZA

MEDICO-LEGALA PSIHIATRICA" de Vasilcu Mihai Silviu, medic de medicina-legala, Spitalul Clinic Sf.

Spiridon

In dovedireinvoc legea

Codul de procedura penala

Art. 184 - Expertiza medico-legala psihiatrica

(1) In cazul infractiunilor comise de minorii cu varsta intre 14 si 16 ani, in cazul uciderii sau vatamarii

copilului nou-nascut ori a fatului de catre mama, precum SI (nu sau)atunci cand organul de urmarire

penala sau instanta are o indoiala asupra discernamantului suspectului ori inculpatului in momentul

savarsirii infractiunii ce face obiectul acuzatiei, se dispune efectuarea unei expertize medico-legale

psihiatrice, stabilindu-se totodata termenul de prezentare in vederea examinarii.

Deja a fost efectuat Prima EMLPILEGAL care se dispune doar in cazul infractiunilor de omor,

lovituri cauzatoare de moarte, viol urmat de decesul victimei, talharie cu decesul victimei,

pruncucidereSI ori de cate ori medicul sef considera necesar, doar pentru infractiunile enumerate, iar

Noul EMLP nu se poate efectua decat cu avizul Comisiei Superioare de Medicina Legala

In dovedire, vezi pagina 12/41 din documentul "EXPERTIZA MEDICO-LEGALA PSIHIATRICA" de

Vasilcu Mihai Silviu, medic de medicina-legala, Spitalul Clinic Sf. Spiridon Iasi

In concluziepentru internarea mea nevoluntara, trebuie sa fiu inculpat sau suspect pentru una

din infractiunile de omor, lovituri cauzatoare de moarte, viol urmat de decesul victimei, talharie cudecesul victimei, pruncucidere, trebuie motivarea medicului privind necesitatea internarii nevoluntare,

si trebuie avizul Comisiei Superioare de Medicina Legala

Fiindca sunt suspect de Ultrajul judiciar in dosarul 2417/P/2015 si nu de infractiunile de omor

sau pruncucidere,

si fiindca sunt nevinovat de fapta penala de Ultrajul judiciar precum demonstrez la punctul 3 al

prezentei,

precum beneficiez si de prezumtia de nevinovatie cf. art. 4 (1) din CPP, Orice persoana este

considerata nevinovata pana la stabilirea vinovatiei sale printr-o hotarare penala definitiva

invoc nulitatea relativaa ordonantei procurorului care face obiectul dosarului 11224/231/2015,

deoarece este deopotriva nelegala si netemeinica.

Procurorul este obligat a motiva in in fapt si de drept ordonanta cf. art. 5, art. 286 d) din CPP,

art. 306 din CPP.Nemotivarea ordonantei constituie abatere disciplinara grava cf. art. 9 a)e)f)n)r)s)t) si

art. 99^1 (1) din Legea 303/2004 privind statutul magistratilor, adica refuzul nejustificat de a indeplini o

indatorire de serviciu, lipsa totala a motivarii ... actelor judiciare ale procurorului, in conditiile legii,

exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta, Exista rea-credinta atunci cand ... procurorul

incalca cu stiinta normele de drept material ori procesual, urmarind sau acceptand vatamarea unei


3/97

Pagina 3din 10

persoane. Procurorul este obligat a motiva in fapt si de drept ordonanta, cf.art. 5 din CPP privind

obligatia aflarii adevarului de catre organul judiciar, coroborat cu art. 286 d) din CPP Ordonanta trebuie

sa cuprinda ... motivele de fapt si de drept si art. 306 din CPP Organul de urmarire penala se pronunta,

prin ordonanta motivata...

Mai mult, privind biletul de internare nelegal si absolut nemotivat stiintific, intocmit de d-l mediclegist Lucasievici Silviu, anexat ordonantei de internarea mea nevoluntara. Fiindca d-l medic legist

Lucasievici Silviu nu a motivat biletul de internare stiintific conform legii, de fapt nemotivandu-l de loc ci

falsificand un act juridic fiind in intelegere prealabila ilicita cu asa-zisul procuror Mihaila Paul, dovedit

mai presus de orice dubii rezonabile fiindca n-are interesul sa faca inchisoare degeaba evident, si fiindca

din nesimtire nu s-a abtinut in calitate de expert, revoc acest asa-zis expert si contest actul sau juridic

falsificat si prin urmare nul de drept la IML Iasi, si pe care-l raportez si la Comisia de malpraxis din cadrul

Directiei de Sanatate Publica Vrancea, si-i deschid dosar penal pentru infractiunile de falsurile in

inscrisuri, infractiunile de serviciu, infractiunile de coruptiesi alte infractiuni cum ar fi Privarea ilegala

de libertatecare se va consuma imediat ce sunt Privat ilegal de libertate prin mandatul de aducere

falsificat in motivatia in fapt de d-l judecator Craciun Catalin indiferent ca este abuziv, care nu putea

exista decat in baza biletului de internare falsificat, in baza caruia d-l Mihaila Paul a falsificat motivarea

in fapt a ordonantei de internare nevoluntara, care a determinat existenta dosarului 11224/231/2015,

dar si actul abuziv al judecatorului de a emite mandat de aducere falsificat in motivatia in fapt printr-o

intelegere prealabila ilicita cu d-l Mihaila Paul si d-l Lucasievici Silviu.


Norme metodologice privind activitatea medicului legist in calitate de expert numit de organele

judiciare la solicitarea partilor

Art. 3.n activitatea profesionalpe care o desfoar, n calitate de consilier al prilor, expertul

recomandat trebuie sdepuntoate diligenele necesare n vederea asigurrii uneiprobaiuni

judicire pe baze tiinifice, cu respectarea metodologiei medico-legaleprecum i a normelordeontologice.

2.sanatatea mea mintala este fapt de notorietate dovedit prin patru certificate medico-legale in

care sunt declarat sanatos psihic si apt de munca de medicina muncii, aferente a patru ani lucrati la SC

ROMANIA HIPERMARCHE SA si ALTEN SI-TEHNO in Bucuresti, si prin mai multi martori printre care 2

(doi) psihiatri din Focsani consultati in urma datei de 05.12.2014 la care interlopul Herghelegiu Danut a

savarsit impotriva mea tentativa de Omor Calificat, 5 (cinci) martori membrii Comisiei de expertiza

medico-legala psihiatrica care n-au putut determina presupusa mea lipsa de discernamant intr-o

discutie civilizata (lipsita de consimtamantul meu scris cf. art. 184 (3) din CPP) fapt pe care-l retin ca

dovada a faptului ca n-au putut dovedi lipsa mea de discernamant oricat au incercat obsesiv si ilegal la

ordinul asa-zisului procuror Mihaila Paul, motiv pentru care lipseste cu desavarsire motivarea biletului

de internare semnat de d-l Lisievici Sorin caruia-i voi deschide dosar penal pentru Privarea ilegala de

libertate si alte infractiuni daca sunt internat nevoluntar, precum si pentru complicitatea la infractiunile

asa-zisului procuror Mihaila Paul, cu sesizarea Comisiei de malpraxis din cadrul Directiei de Sanatate

Publica Vrancea


4/97

Pagina 4din 10

iar pentru internarea nevoluntara, inafara de conditiile de mai sus, este nevoie de diagnostic conform

Cod de procedura penala

Art. 247 - Conditiile de aplicare si continutul masurii

(1) Judecatorul de drepturi si libertati, in cursul urmaririi penale, judecatorul de camera preliminara, pedurata procedurii de camera preliminara, sau instanta, in cursul judecatii, poate dispune internarea

medicala provizorie a suspectului sau inculpatului care este bolnav mintal ori consumator cronic de

substante psihoactive, daca luarea masurii este necesara pentru inlaturarea unui PERICOL CONCRET si

ACTUAL pentru siguranta publica.

(2) Masura prevazuta la alin. (1) consta in internarea medicala nevoluntara a suspectului sau

inculpatului intr-o unitate specializata de asistenta medicala, pana la insanatosire sau pana la

ameliorarea care inlatura starea de pericol ce a determinat luarea masurii.

(3) Dispozitiile art. 245 alin. (3) se aplica in mod corespunzator.

In fapt, conform literaturii de specialitate medico-legala si Codului de procedura penal,

internarea medicala provizoriesi pericolul CONCRETsi ACTUALpentru siguranta publicail reprezinta

doar inculpatul care a este acuzat de infractiunile de omor, lovituri cauzatoare de moarte, viol urmat de

decesul victimei, talharie cu decesul victimei, pruncucidere, SI care a fost diagnosticat de o comisie de

expertiza medico-legala psihiatrica

In fapt, d-l Mihaila Paul si d-l Lucasievici Silviu isi intemeiaza actele de procedura falsificate pe

"indoieli", minciunisi incalcarea legii, in situatia in care medicul legist e obligat prin lege sa demonstreze

stiintific orice act emis, si procurorul este obligat sa motiveze in fapt si de drept in conditiile legii, orice

acte de procedura.


Norme metodologice privind activitatea medicului legist in calitate de expert numit de organelejudiciare la solicitarea partilor

Art. 3.n activitatea profesionalpe care o desfoar, n calitate de consilier al prilor, expertul

recomandat trebuie sdepuntoate diligenele necesare n vederea asigurrii uneiprobaiuni

judicire pe baze tiinifice, cu respectarea metodologiei medico-legaleprecum i a normelor

deontologice.


sau pruncucidere, si fiindca nu sunt evident bolnav mintal,


prezentei,




deoarece este deopotriva nelegala si netemeinica.

Procurorul este obligat a motiva in in fapt si de drept ordonanta cf. art. 5, art. 286 d) din CPP,




5/97

Pagina 5din 10






sa cuprinda ... motivele de fapt si de drept si art. 306 din CPP Organul de urmarire penala se pronunta,prin ordonanta motivata...

Privitor la probele de medicina muncii, precizez ca medicina muncii declara persoana vizata cu

discernamant d.p.d.v. medical, deci reprezinta dovada deoarece contine spre exemplu declaratia mea pe

propria raspundere suplimentar examinarii medicale. Daca persoana vizata de medicina muncii ar fi

considerata lipsita de discernamant, n-ar fi admisa declaratia pe propria raspundere


Art. 9 alin. (1) din HG 355/2007privind supravegherea sanatatii lucratorilor, prevede ca, aptitudinea in

munca reprezinta capacitatea lucratorului din punct de vedere MEDICAL de a desfasura activitatea la

locul de munca in profesia/functia pentru care se solicita examenul medical.

Din aceste probe, legi, inscrisuri, diagnosticul lipsei de discernamant nu poate exista LEGAL

datorita realitatii in contradictoriu cu falsurile proferate de procurorul Mihaila Paul la adresa mea,

indiferent cate minciuni profereaza asa-zisul procuror Mihaila Paul care se comporta ca avocatul d-nei

Dita Mirela, nu ca un procuror impartial conform legii

Anexez proba inscris un certificat medico-legal de medicina muncii care ma declara apt de

munca, si declar pe propria raspundereca am lucrat din octombrie.2008 pana in noiembrie.2012 la SC

ROMANIA HYPERMARCHE SA, si doua luni la ALTEN SI-TEHNO in aceasta perioada. La SC ROMANIA

HYPERMARCHE SA am efectuat trei controale medico-legale si am fost declarat sanatos psihic si apt de

munca de medicina muncii. Rog instanta daca pune la indoiala declaratia mea pe propria raspundere,

pentru a obtine probe inscrisuri, sa faca o adresa la Ministerul Muncii sau Inspectoratul Teritorial deMunca Bucuresti, sau la SC ROMANIA HYPERAMRCHE SA

Evident fiind angajat cu studii superioare, nu poate fi supus indoielii discernamantul meu decat

daca sunt indeplinite conditiile legale si anume acuzarea mea de omorsau pruncucidere, si anexez

precum indic aceste probe mai jos, diploma de bacalaureat, diploma de licenta, diploma de expert in

asimilare fonduri nerambursabile din decembrie.2014.

Deasemenea declar pe propria raspundereca am vrut sa incep facultatea de drept recent, si

daca nu eram abuzat in aceasta perioada as fi facut greseala sa ma inscriu la Universitatea Ecologica care

a deschis un centru de invatamant la distanta la Scoala nr. 5 Focsani, fiindca observ ca avocatii sunt

corupti, si pentru admiterea in magistratura ca procuror este obligatorie recomandarea unui procuror,

constatand ca acestia sunt si mai corupti. Pe scurt ca om cinstit as fi fost in cel mai bun caz marginalizat

in profesia de avocat, si as fi putut ocupa un post de jurist, indiferent cat de bun as fi devenit in materie

de drept, astfel ca trebuie sa multumesc lui Dumnezeu si abuzurilor d-lui Mihaila Paul in cardasie cu

Labunt Adrian, ca mi-au aratat realitatea.

Numesc martorpe d-l medic psihiatru Mircea Mihai Dutescu, care m-a consultat de mai multe

ori dupa ce interlopul Herghelegiu Danut a savarsit impotriva mea tentativa de Omor Calificat pe data de


6/97

Pagina 6din 10

05.12.2014. Aleg ca medicpe d-l medic psihiatru Mircea Mihai Dutescu, in cazul in care in mod ilegal

este dispusa internarea mea nevoluntara,

a se cita la:

Spitalul Comunal Dumbraveni, Comuna Dumbraveni, cod 5323, jud. Vrancea

Tel: 255.087; 255.109; Fax: 255.087; 255.109

Spitalul Comunal Dumbraveni

sau, in caz de hotarare nelegala si netemeinica de internarea mea nevoluntara, solicit stramutarea

internarii nevoluntare la Spitalul Clinic de Psihiatrie Prof. Dr. Al. Obregia din Bucuresti, unde estimez

ca sunt mai putine sanse de primejduirea vietii mele spre diferenta de Focsani, si mai multe sanse sa

intalnesc profesionisti adevarati care au discernamant d.p.d.v. juridic.

Marturia d-lui medic psihiatru Mircea Mihai Dutescu cu care am avut mai multe consultatii,

coroboreaza la realitatea sanatatii mele psihice, adica faptul ca am discernamant d.p.d.v. medical,

precum am declarat pe propria raspundere in 2417/P/2014 ca am premeditat savarsirea Calomniei si

Insultei in scopul efectuarii Probei veritatii, stiind ca nu sunt infractiuni, adica am discernamant d.p.d.v.

juridic, si pot demonstra si constructia textelor capcana cu care am prins pe asa-zisul judecator Dita

Mirela recunoscand ca este unul din judecatorii care nu se supun legii cf. art. 124 din CR, spre diferenta

de ceilalti judecatori care n-au picat in capcana demonstrand ceva mai mult discernamant, cu mentiunea

ca textul capcana n-a fost nici macar in atentia completului FC1 prezidat de Dita Mirela, ci completelor

FC2 si FC3 ale Tribunalului Vrancea, conform consultarii mele cu arhiva personala, adica d-na Dita Mirela

a cautat deliberat acel text ca sa se victimizeze ticluind probe mincinoase. Acesta este un motiv in plus

care face atingere infractiunilor de Falsul in declaratii si Inducerea in eroare a organelor judiciare,

savarsite de Dita Mirela pentru care este urmarita penal de Directia Nationala Anticoruptie in dosarul

421/P/2015

Mai mult, documentele din volumul 2 al dosarului 2417/P/2014 sunt efectuate de mine,documente care demonstreaza simultan ca am discernamant d.p.d.v. juridic, si discernamant d.p.d.v.

medical, conform definitiei din literatura de specialitate medico-legala atasata, adica inteleg legea,

consecintele legii, si sunt capabil sa planuiesc si sa organizez un proces in conditiile legii. Mentionez ca

acele documente sunt transcrisuri, nu originalele in format electronic semnate electronic si protejate de

modificari asa cum le-am trimis la Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea, si prin urmare nu le

consider certificate pentru conformitate cu originalul. Pot reproduce oricare din aceste documente in

original la cerere prin posta electronica, pentru a stabili autenticitatea acestora. Inscrisurile electronice

trebuie retinute in original la dosar nu facute transcrisuri deoarece se pierde semnatura electronica

precum si masura de protectie care face mult mai dificila modificarea inscrisului

Mai mult, anexez diploma de bacalaureat la care am luat nota 9,61, diploma de licenta la care

am luat nota 9,7, diploma de la un curs de expert in asimilarea fondurilor nerambursabile sustinut in

perioada 08.12.2014-11.12.2014 la care am luat nota 10, ceea ce iarasi demonstreaza ca am

discernamant d.p.d.v. juridic, si discernamant d.p.d.v. medical, cu atat mai mult cu cat trebuie sa depui

la dosarele de inscriere pentru studii proba de la medicul de familie in acest sens al sanatatii mintale


7/97

Pagina 7din 10

Nu in ultimul rand, precizez ca d-l Mihaila Paul minte sau comite falsul in declaratii in flagrant,

unde a spus ca am efectuat petitii, citez: "incoerente". Inafara de prezenta care e dovada ca toate

celelalte petitii formulate de mine fara ajutor de la avocati, cu exceptii desigur, dovada contrarie a

minciunii ca petitiile mele sunt, citez: "incoerente", e faptul ca in dosarele 2222/P/2015, 995/P/2015 si

1863/P/2015 instrumentate de chiar d-l Mihaila Paul, nu mi s-au restituit plangerile penale prealabile pe

cale administrativa motivat ca sunt informale, ci au fost inregistrate in dosarele mentionate in care asa-zisul procuror Mihaila Paul n-a efectuat nici un singur act de procedura penala in conditiile legii, motiv

pentru care am depus mai multe plangeri penale prealabile la Parchetul de pe langa Curtea de Apel

Galati, unde iarasi n-au fost considerate informale si restituite pe cale administrativa, ci mai mult,

procurorul general Didina Danaila a sesizat ca faptele de coruptie sunt flagrante si sunt in stransa

legatura, motiv pentru care le-a conexat in dosarul 421/P/2015 si si-a declinat competenta materiala in

favoarea Directiei Nationale Anticoruptie. Persecutia d-lui Mihaila Paul impotriva mea a inceput cu

materializarea acestui dosar 421/P/2015 in care este parte.

Anexez proba un comunicat al d-nei Didina Danaila care-mi aduce la cunostinta aceasta stare de

fapt

3.Ultrajul judiciar de care sunt acuzat in calitate de suspect in dosarul 2417/P/2014, nu are nici

o legatura cu Calomnia si Insulta pentru ca nu sunt infractiuni, fapte pe care le-am savarsit in scopul

efectuarii Probei veritatii premeditat precum am declarat pe propria raspundere in dosarul

2417/P/2014, stiind ca nu sunt infractiuni fiindca daca erau nu as fi riscat indiferent de inlaturarea

caracterului penal al Calomniei si Insultei prin Proba veritatii, ceea ce demonstreaza si discernamantul

meu juridic, si discernamantul conventional in acelasi timp, adica inteleg legea si consecintele ei, si pot

formula un plan de actiune in baza actelor normative pe care le respect ca "o comanda sociala

interiorizata, ca o datorie a cetateanului", conform literaturii de specialitate medico-legale, neexistand

nici o proba in contradictoriu cu declaratia mea pe propria raspundere fiindca este intemeiata pe fostalege privind Calomnia, Insulta si Proba veritatii, devenita literatura de specialitate in drept

Anexez proba inscris din literatura de specialitate medico-legala psihiatrica privind definitia

discernamantului d.p.d.v. juridic si d.p.d.v. medical, adica discernamantul social sau conventional

In dovedire, vezi pagina 7/41 din documentul anexat la prezenta intitiulat "EXPERTIZA MEDICO-

LEGALA PSIHIATRICA" de Vasilcu Mihai Silviu, medic de medicina-legala, Spitalul Clinic Sf. Spiridon

Proba declaratie pe propria raspundere am anexat-o la dosarul 2417/P/2014 si ar trebui sa se

gaseasca in volumul 2 din dosarul 11224/231/2015, dar o sa vin cu ea tiparita s-o inmanez instantei sa

ma asigur ca n-a fost sustrasa din dosar

In concluzieinfractiunea nu exista, prejudiciul nu exista, si mai mult, o parte din probele de la

dosar sunt ticluite mincinos de reclamantul Dita Mirela, motiv pentru care i-am deschis dosar penal

pentru Falsul in declaratiisi Inducerea in eroare a organelor judiciare, care a fost anexata la dosarul

421/P/2015 impreuna cu plangerile penale prealabile impotriva Mihaila Paul. Dovada veritatii

declaratiilor mele si a plangerii penale prealabile impotriva reclamantului Dita Mirela, este faptul ca

procurorii Parchetului de pe langa Curtea de Apel Galati, procurorii Directiei Nationale Anticoruptie, sau

chiar procurorul Mihaila Paul care se comporta ca avocatul personal al reclamantului Dita Mirela, insa

incalcand orice prevedere a Codului de procedura penala pentru a-mi face rau, nu m-au acuzat de Falsul


8/97

Pagina 8din 10

in declaratii, Inducerea in eroare a organelor judiciaresi Presiuni asupra justitiei, si astfel toti acestia

sunt martorii mei deoarece au obligatia de a se sesiza din oficiu daca as fi savarsit aceste infractiuni

Evident nu exista nici o singura dovada ca exista pericolul social, definit prin literatura de

specialitate medico-legala ca "atributul unei stari psihice sau al unui comportament ce implica riscul unei

vatamari fizice pentru sine ori pentru alte persoane sau al unor distrugeri de bunuri materialeimportante", adica asa-zisul procuror Mihaila Paul minte ca sunt o persoane violenta, fiind cunoscut de

notorietate ca o persoana civilizata, legea fiind pentru mine "ocomanda sociala interiorizata, ca o

datorie a cetateanului", ceea ce asa-zisul procuror Mihaila Paul nu va intelege niciodata, fiindca acesta

incalcand in mod pervaziv legea si drepturile persoanelor a demonstrat ca e sociopat, iar mintind obsesiv

a demonstrat ca este mitomaniac, ceea ce reprezinta o caracteristica a sociopatiei, iar prin faptul ca a

halucinat ca nu va fi prins in flagrant incalcant legea este evident schizofrenic deoarece a pierdut total

contactul cu realitatea juridica, profesioanala si sociala, iar fiindca a declarat fara nici un temei ca sunt o

persoana violenta, acesta este evident paranoic, la fel ca d-na Dita Mirela. Singurul caz care inlatura

proba de paranoia fiind faptul ca acestia de fapt au ticluit mincinos dosarul 2417/P/2014, si prin urmare

sunt de fapt tot sociopati asa cum am stabilit deja in baza literaturii de specialitate in psihologie /

psihiatrie, si pentru care le-am deschis dosarul penal 421/P/2015 in atentia Directiei Nationale

Anticoruptie


sau pruncucidere,


prezentei,




deoarece este deopotriva nelegala si netemeinica.Procurorul este obligat a motiva in in fapt si de drept ordonanta cf. art. 5, art. 286 d) din CPP,








sa cuprinda ... motivele de fapt si de drept si art. 306 din CPP Organul de urmarire penala se pronunta,

prin ordonanta motivata...

Postscriptum. D-l Mihaila Paul urmareste degeaba sa se absolve de vinovatie in dosarul

421/P/2015 falsificand probabil un certificat medico-legal cu ajutorul complicilor sai, sau dupa ce ma

situeaza intr-o stare de vulnerabilitate prin internarea mea nevoluntara NELEGAL si NETEMEINICA, sa ma

vateme fizic si psihic sau chiar sa ma ucida asa cum a incercat interlopul Herghelegiu Danut pe

05.12.2014 din aceeasi clica criminala cu asa-zisul procuror Mihaila Paul,


9/97

Pagina 9din 10

deoarece dosarul 421/P/2015 a iesit de sub controlul meu, d-l Mihaila Paul fiind acuzat de fapte

pentru care actiunea penala se pune in miscare din oficiu, si dosarul 421/P/2015 este probat flagrant cu

inscrisuri, astfel incat raul care mi-l face d-l Mihaila Paul nu face decat sa agraveze situatia si sa atraga

atentia si mai mult asupra sa, atat prin abuzurile sale grave cat si cu ajutorul meu desigur, fiind obligat sa

sesizez autoritatile din interes si teama pentru viata mea si integritatea mea fizica si psihica, primejduita

de infractiunea de Razbunarea pentru ajutorul dat justieisavarsita de d-l Mihaila Paul prin falsificarea inmotivarea in fapt a mai multor ordonante si coruperea altor functionari in scopul de a ma interna

nevoluntar nelegal si netemeinic.

II. In dovedire,

A. Anexex si indic probele

1.fisierul Expertiza medico-legala psihiatrica.pdf reprezentand literatura de specialitate

medico legala intitulata "EXPERTIZA MEDICO-LEGALA PSIHIATRICA" de Vasilcu Mihai Silviu, medic de

medicina-legala, Spitalul Clinic Sf. Spiridon Iasi

2.fisierul 421_P_2015 comunicare.pdf reprezentand un comunicat al d-nei Didina Danaila

procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Galati privind declinarea competentei

materiale de solutionare a dosarului 421/P/2015 in favoarea Directiei Nationale Anticoruptie in urma

sesizarii flagrantului faptelor de coruptie savarsite de Mihaila Paul, Dita Mirela si alti complici

3.fisierul certificat expert fonduri nerambursabile.pdf reprezentand un certificat de expert in

fonduri nerambursabile

4.fisierul licenta informatica.pdf reprezentand diploma mea de licenta in informatica

5.fisierul diploma bacalaureat.pdf reprezentand diploma mea de bacalaureat

6.fisierul atestat arte plastice.pdf reprezentand atestatul meu din liceu in arte plastice7.fisierul rezolutie calomnie si insulta marian trusca.pdf reprezentand rezolutia de

neinceperea urmaririi penale supervizata de vice-presedintele Institutului National al Magistraturii

Marian Trusca, proba in baza careia se impune rezolutia de clasare in dosarul 2417/P/2014 in temeiul

principiului dreptului unitar, pentru ca fapta nu este prevazuta de Codul Penal

8.fisierul certificat medico-legal alten si-tehno.pdf reprezentand un certificat medico-legal

eliberat de medicina muncii declarand ca sunt apt fizic si psihic de munca, si anume de angajat ca

Programatori IT (cf. COR) cu studii superioare

9.fisierul acte juridice nelegale si netemeinice Lucasievici Silviu.pdf reprezentand actele

juridice nelegale si netemeinice eliberate de Lucasievici Silviu

10.fisierul declaratie pe propria raspundere ca nu am nici o intentie sa ma vatam sau sa

vatam.pdf reprezentand declaratia mea pe propria raspundere ca nu am nici o intentie sa ma vatam

sau sa vatam pe nimeni

11.fisierul declaratie pe propria raspundere la dosar.pdf reprezentand declaratia pe propria

raspundere pe care d-l Mihaila Paul n-a acceptat s-o primeasca in dosarul 2417/P/2014, fortandu-ma s-o

trimit prin posta electronica semnata electronic in dosarul 2417/P/2014

12.fisierul sesizare comisia de abuzuri.pdf reprezentand sesizarea Comisiilor de cercetare a

abuzurilor din Senat si Camera deputatilor


10/97

Pagina 10din 10

13.fisierul cerere de punerea sub protectie.pdf reprezentand cererea de punerea mea in

programul de protectie

B. Declar pe propria raspundere, cunoscand dispozitiile- art. 326 Cod penal cu privire la Falsul in declaratii

- art. 322 Cod penal privind Falsul n nscrisuri sub semnturprivata

- art. 268 Inducerea n eroare a organelor judiciare

ca cele declarate in prezenta reprezinta adevarul

28.09.2015

XRaneti Tudor Andrei

Conform Legea 455/2001 privind semnatura electronica si

DIRECTIVA 1999/93/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN I A

CONSILIULUI din 13 decembrie 1999 privind un cadru

comunitar pentru semnturile electronice

Domnului presedinte a Judecatoriei Focsani


11/97

EXPERTIZAMEDICO-LEGALPSIHIATRIC

VASILCU MIHAI SILVIU


12/97

I. DEFINIII. NOIUNI. INTERDEPENDEN

II. TIPURI DE ACTE MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.ASPECTE PROCEDURALE

III. SEDIUL MATERIEI

IV. OBIECTIVELE EMLP

V. RAPORTUL DE EXPERTIZMEDICO-LEGALPSIHIATRIC. PRI COMPONENTE

VI. MSURI DE SIGURAN I EDUCATIVE

VII. EMLP LA MINORI

VIII. EMLP N CAUZE CIVILE

IX. ETILISMUL I RESPONSABILITATEA

X. RETARDAREA MENTAL

XI. ASPECTE MEDICO-LEGALE N DISCERNMNT

XII. TULBURRI DE PERSONALITATE


13/97

I. DEFINIII. NOIUNI. INTERDEPENDEN

DEFINIIE

Examinarea medico-legalpsihiatricare rolul de a furniza justiiei elemente menite sstabileascresponsabilitatea unei persoane implicate n svrirea unei infraciuni, aflatsub inciden legii penalesau sateste sntatea mintaln cazuri cu implicaii civile(capacitatea de a testa, de a ntocmi un act de vnzare-cumprare, de donaie, etc.).

Expertiza medico-legalpsihiatriceste o activitate interdisciplinarcare are ca scop

depistarea tulburrilor psihopatologice i a influenelor pe care acestea le au asupracapacitii individului de a putea aprecia coninutul i consecinele faptelor sale, precum ia posibilitii individului de a-i exprima liber voina fade un anumit act pe care l-acomis. Sarcina fundamentala expertizei medico-legale psihiatrice este de a apreciadiscernmntul persoanei, cu referire specialla starea psihica n momentul svririifaptei.

NOIUNI. INTERDEPENDEN

Capacitatea de folosin:

- capacitatea de avea drepturi i obligaii;

- au toate persoanele fizice, chiar i cele frvoincontientsau insuficent dezvoltat;

- ncepe la natere i se terminprin deces.


14/97

Capacitatea de exerciiu:

- aptitudinea de a-i exercita drepturile i de a-i asuma obligaiile, de a ncheiapersonal acte juridice, de a participa la raporturi juridice;

- poate fi stabilit i la persoane decedate, la un moment anterior, prin studiuldocumentelor medicale;

- n dreptul penal CE ncepe de la 16 ani

- art. 99 CP - Limitele rspunderii penale:

(1) Minorul care nu a mplinit vrsta de 14 ani nu rspunde penal.

(2) Minorul care are vrsta ntre 14 i 16 ani r spunde penal, numai dacse

dovedete ca svrit fapta cu discernmnt.

(3) Minorul care a mplinit vrsta de 16 ani rspunde penal.

- n dreptul civil CE ncepe de la 18 ani

- excepie D. fam de la 16 ani cu dispensCJ (aviz ml+aut. tutelar, etc)

- D. muncii, etc

Capacitatea civila = CF + CE.

Responsabilitatea

- dpdv medical -1) totalitatea particularitilor psihice ale individului care-l fac pe acesta

capabil s neleaglibertatea i necesitatea aciunilor sale i s

aprecieze consecinele faptelor sale atunci cnd acioneazcontrarnormelor de convieuire social i a legilor.

-2) 3 condiii n responsabilitate:

-existena unei legi (sociale sau morale),

-a fi n deplintatea facultilor mintale,

-libertatea (lipsa constrngerii).


15/97

-3) 3 trsturi psihologice n determinarea responsabilitii:

-de ordin cognitiv (percepie, raionament cunoatere),

-de ordin afectiv (emoii, sentimente),

-cele referitoare la impulsuri, dorine, voin.

- dpdv juridic:

- posibilitatea tragerii la rspundere penala individului rezultdin interpretareaper a contrarioa art. 48 CP (cap V-Cauzele care nlturcaracterul penal al faptei)-Iresponsabilitatea- ( Nuconstituie infraciune fapta prevzutde legea penal, dacfptuitorul, n momentul svririi

faptei, fie din cauza alienaiei mintale, fie din alte cauze, nu putea sa-i dea seama de aciunilesau inaciunile sale, ori nu putea fi stpn pe ele).

- responsabilitate culpabilitate + imputabilitate vinovia (art. 17 CP alin.1-Infraciuneaeste fapta care prezintpericol social, svritcu vinovie i prevzutde legea penal; alin. 2

Infraciunea este singurul temei al rspunderii penale) intenia i culpa (art.19 alin1-Vinovia existcnd fapta care prezintpericol social este svritcu intenie sau culp).Intenie este direct- prevede rezultatul faptei sale, urmarind producerea lui prin svrireaacelei fapte i indirect- prevede rezultatul faptei sale i dei nu-l urmrete, acceptposibilitatea producerii lui. Culpa este cu prevedere (prin uurin)- prevede rezultatul fapteisale, dar nu-l accept, socotind frtemei cel nu se va produce i frprevedere (prinneglijen)- nu prevede rezultatul faptei sale, dei trebuia i putea s-l prevad. criteriulesenial n definirea vinoviei este discernmntul.

- din ambele puncte de vedere:- aprecierea responsabilitii depinde de evaluarea capacitiipsihice, care, la rndul ei, este caracterizatprin modalitile sale de discernmnt. (Capacitatea

psihica unei persoane de a-i da seama de caracterul i urmrile faptei sale).


16/97

Responsabilitatea

Capacitate civil(CF + Capacitate de exerciiu)

Capacitatea psihic

Vinovia(intenia i culpa)

INFRACIUNEA

Discernmntul


17/97

Capacitatea psihic:- dpdv juridic: - atributul strii psihice de a fi compatibil, la un momentdat, cu exercitarea

drepturilor civile sau a unor activiti specifice (L 487/2002 a sntii mintale i aproteciei persoanelor cu tulb psihice);

- dpdv medical: - reprezintansamblul de nsuiri psihice ale persoanei, de ordin cognitiv-intelectiv, caracterial i afectiv-voliional, care pot asigura performana n desfurareaunei activiti i de a organiza motivat aceastactivitate, determinatde aptitudini i degradul de maturizare a personalitii i tradusprin fapte i rezultate cuantificabile.Capacitatea de a rspunde presupune n consecinintegritatea capacitilor cognitiv-intelectuale i voliional-cognitive ale personalitii mature, inclusiv a discernmntului.

Discernmntul: poate fi pstrat, sczut (diminuat), mult sczut, abolit.- dpdv juridic: - se nelege componenta CP, care se referla o faptanume i din care

decurge posibilitatea persoanei respective de a aprecia coninutul i consecina acesteifapte (L 487/2002 );

- dpdv medical: - este funcia psihicde sintezprin care o persoaneste n msursconceapplanul unei aciuni, etapele ei de desfurare, precum i consecinele svririiacesteia. Deci este capacitatea persoanei de a-i organiza motivat aciunea. El exprimlibertatea de aciune a individului de a svri acte conform normelor de convieuiresocial, norme prin care individul le-a nsuit i le respectca o comanda socialinteriorizat, ca o datorie a ceteanului. Aceastfuncie depinde de doucategorii defactori:

1. de structura personalitii individului: Expertiza trebuie sstabileasccare este structura personalitii, gradul de dezvolate intelectual, gradul de instruire general i profesional, gradul de

educaie familial, constituional, experiena de viaa subiectului (se poateconstata prezena unui factor organic cerebral sau somatovisceral susceptibil de a scade nivelul personalitii, factori traumatici, toxici, etc)

2. de structura contiinei acestuia n momentul comiterii faptei:Contiina - sinteza complexa funciilor psihice prin care omul se integreazn

mediu, fixeaz i asociazcu ajutorul gndirii i judecii noiunile primite.


18/97

Momentul de contiin (oboseala, ingestia de alcool, bolile concomitente) saucircumstanele psiho-patologice (ameninarea, frica, izolare, etc) pot oferi informaiiasupra acestei stri. n structura contiinei se pot distinge 4 niveluri:

-a) contiina elementar, care asigur nivelul de veghe, vigilena i nivelul de

prezena temporo-spaial;

-b) contiina operaional-logic prin care procesele intelectuale, perceptualei de

gndire au coerena i reflect obiectiv realitatea;

-c) contiina axiologic, de opiuni a valorilor dup criteriile sociale curente;

-d) contiina etic prin care subiectul este capabil s discearn binelei rul pecare faptele sale le pot produce societii.

Avnd n vedere c responsabilitatea este condiionat de integritatea discernmntului,

care la rndul su este condiionat de starea de contiin ce depinde de nivelul structurrii

personalitii (nivelul inteligenei plus cele 4 trepte de structurare psihopatologic:

nevrotic, psihopatic, psihotic i organic-deteriorativ-demenial) aprecierea

responsabilitii depinde de evaluarea capacitii psihice.

n plus, evaluarea discernmntului minorului prezintaspecte specifice ce in de criteriile

medicale (personalitate, contiin, motivaie) i cele juridice (mobil, condiiile de producere

a faptei) care definesc comportamentul din timpul comiterii faptei capacitatea psihica

unor personaliti n formare.

Se atribuie noiunii de discernmnt un coninut mai amplu dect reflectarea pur i simplu

a funciilor de cunoatere, ea reflectnd i calitatea funciei de afectivitate i de voin,

deoarece sunt bine cunoscute situaiile n care n anumite tulburri afectiv-volitive, stri

care pot duce la ngustarea cmpului de cunotin, la alterare nivelului axiologic al

contiinei discernmntul este afectat n sensul diminurii acestei capaciti de apreciere

criticn special asupra consecinelor faptelor.


19/97

Discernmntul nu variaz numai n raport cu nivelul de dezvoltare a funciilor psihice ncadrul dezvoltrii ontogenetice, cii n cadrul aceluiai tip de personalitate, n raport cusituaia de moment, de condiiile endogenei circumstanele exogene din momentulcomiterii faptelor. Discernmntul nu trebuie raportat n mod automat la vrsta cronologic(dei legislaia n vigoare fixeaz nite limite de vrst), acestea sunt la fel de arbitrare,legiuitorul subliniind necesitatea experizei medico-legale psihiatrice pentru categoria 14-16ani, n vederea precizrii acestei capaciti. Raportarea nu se face nici la diagnosticulpsihiatric sau stadiul evolutiv al bolii psihice, fiind cunoscute situaiile n carediscernmntul variaz n funcia de natura faptei, exist fate pentru care unii minorii sauunii bolnavi psihici au discernmnti fapte antisociale pentru care nu-l au, sunt bolnavi

care au pstrat aceasta capacitate ntr-un anumit stadiu al bolii (ex: n remisiune) i nu ncadrul aceleai boli ntr-un stadiul evolutiv (de decompensare). Discernmntul mai trebuieinterpretati prin faptul c el reprezint o calitate a persoaneii totodat o funcieoperaional, prin care un individ este capabil s oragizeze motivat activitatea pe care odesfoar.n cadrul expertizei i cercetrii ml psihiatrice exist2 etape n care se discutdeterminismul i se stabilesc relaiile cauzale:

-1) caracterizarea persoanei, caracterizarea actului antisocial comisi stabilirea unorrelaii cauzale ale acestora cu capacitatea psihic, capacitatea penal i capacitatea deexcerciiu (respectiv responsabilitatea care nu se exprim n concluzii).

- caracterizarea persoanei se va face privind principalele componente structurale bio-psiho-sociale, pulsiuni, tendine, nivel de contiin i trsturile individualenormalei patologice. Trebuie stabilit natura motivaieii analiza conflictului.

- caracterizarea actului antisocial comis se vor deduce concluzii de ordin diagnostic,n mod indirect, plasnd agresivitatea de la normal la patologic, reactivitatea i

conflictualitatea antisocial.-2) Stabilirea raportului cauzal ntre trsturile personalitii individuale i elementele

constitutive ale actului infracional la un moment dat (momentul faptei, al actului n modseparat de momentul examinrii) se observcacesta depinde de stabilirea unui diagnosticpsihiatric multiaxial, ct i de natura i intensitatea tulburrilor psihice, somato-psihicesau complexe din momentul respectiv, de natura motivaiei, de natura intensitii


20/97

i durata situaiei conflictuale care le-a putut genera, de intevenia circumstanelorfavorizante (ofens, provocare, ingestie de alcool, frustrare, prejudiciu, stare fiziologic,afeciune somatic, nivel cultural, sex, vrsta), precumi de stadiul evolutiv al bolii, care,de multe ori, are o desfurare ondulant cu perioade de remisiune parial sau estestabilizat pn la dispariia tulburrilor de fond sau are o desfurare progredient sau deagravare cu deteriorare a personalitii, sau are o evoluie ciclic (psihoze bipolare) n carenatura actelor antisociale poate fi diferit, dup cum bolnavul se afl ntr-o stare de agitaiemaniacal, ori dimpotriv, n stare depresiv.

Legtura de cauzalitate n experiza medico-legal psihiatric n vederea aprecierii de ctre

psihiatrii a responsabilitii, trebuie stabilit la urmtoarele niveluri:- stabilirea lgturii ntre eveniment (actul antisocial) i constatrile de ordin

medical i psihiatric cu ocazia expertizei (cel mai important!!!);

- stabilirea legturii dintre simptomatologia obiectiv i cea subiectiv acuzat de

expertizat;

- stabilirea corelaiilor ntre constatrile fcute la examenul clinic cu cele ale

investigrilor paraclinicei de specialitate;

- stabilirea corelaiilor ntre trsturile de personalitate ale expertizantuluii

elementele constitutive ale actului antisocial care i se pune n sarcin.

Persoancu tulburri psihice: - pers bolnavpsihic, persoancu dezechilibru psihicsau insuficient dezvoltatpsihic ori dependentde alcool sau droguri, precum i persoanacare manifestalte dereglri ce pot fi clasificate, conform normelor de diagnostic n vigoaredin practica medical, ca fiind tulb psihice (L 487/2002).

Periculozitate social: - atributul unei stri psihice sau al unui comportament ceimplicriscul unei vtmri fizice pentru sine ori pentru alte persoane sau al unordistrugeri de bunuri materiale importante (L 487/2002).


21/97

II. TIPURI DE ACTE MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE. ASPECTE PROCEDURALE.

- Certificatul medico-legal psihiatric; Comisie intrajudeean SML, IML- Expertiza medico-legalpsihiatric(Prima EMLP); Comisie intrajudeean SML, IML- Noua expertizmedico-legalpsihiatric. Comisie intrajudeeansau Comisie

interjudeean trimitere doar de la IML

1. La solicitarea organelor de justiie doar EMLP-a) pt cauze penale

-obligatorie n cazul omorului deosebit de grav, pruncucidere i atunci cnd organul de urmrire penalsau instana de judecatare ndoieli asupra strii psihice

a nvinuitului sau nculpatului (art 117, alin 1, CPP); la minorii 14-16 ani (art. 99, alin 2, CP).

-pt aduli sau minori (prioritate absolut+ anchetsocialobligatorie);-cu nvinuit n stare de libertare sau cu inculpat n stare de arest.

-b) pt cauze civile-capacitate de exerciiu, psihic, n general, (punere sub interdicie, instituirea curatelei,ncredinarea de minori, anularea cstoriei, divor, schimbare de sex)

-capacitatea de exerciiu, psihic, la un moment dat, (pt ntocmirea unor acte civile, ncauzele de anulare ale actelor civile ncheiate, revendicarea de despgubiri civile motivate

prin accidente, boli, decese intraspitaliceti, tratamente medicale inadecvate, reletratamente n medii concentraionare, n cazurile de stabilire a nfirmitii psihicetranzitorii sau permanente, n cazul n care justiia cere precizri privind cauzalitatea

medico-legalpsihiatricsau responsabilitatea medical).-se face pe pers n viasau pe defunci. Pe defunci este excepional i doar dacla

dosarul cauzei existdocumente medicale din care sse poatreconstitui starea psihicla momentul ncheierii actului civil respectiv.


22/97

2. La solicitarea persoanelor fizicedoar CMLP care sateste capacitatea de exerciiu, pt

ncheierea de acte de dispoziie (testamente, contracte - vnzare-cumprare, donaie.

locaiune cu habitaie, etc);

sunt n general persoane vrstnice, bolnavi cu

suferine cronice sau cu evoluie letal, bolnavi aflai n condiii de spitalizare, ori de cte

ori existdubii privind capacit psihica unei persoane ce ncheie acte de dispoziie.

- EMLP n comisie 1 legist (preedintele comisie) + 2 psihiatri (la minori 1 cu specializarea

psihiatrie infantil); confidenialitate, nsoitori oficiali sau aparintori doar cu acordul preedintelui

se efectueazla sediul instituiilor medico-legale, cu excepia:

- bolnavi psihici cronici;

- persoane aflate n arest preventiv sau n detenie;

- bolnavi netrasportabili, cu suferine evolutiv letale sau aflai n stare grav

n condiii de internare.

Prima EMLP se efectueazla nivelul oricarei instituii ml, cu excepia cabinetelor ml;

Prima EMLP va fi avizatde Comisia de Avizarei Control a actelor medico-legale n

caz de: toate formele de omor, lovituri cauzatoare de moarte, viol urmat de decesul

victimei, tlhrie cu decesul victimei, pruncucidere

i ori de cte ori medicul

ef de

laborator considernecesar.

Noua EMLP doar la nivelul IML, se avizeaznumai de ctre Comisia Superioarde

MedicinLegal.

DupNoua EMLP nu se mai efectueazexpertiz n aceeai spe, decit dacse depun

la dosar noi documente medicale care nu au fost analizate n expertizele anterioare.


23/97

III. SEDIUL MATERIEI-Codul penal (art. 17-19 Infraciunea; Titlul I, cap V. Cauze care nlturcaracterul penal al

faptei art 46- Constrngerea fizic i constrngerea moral, art 48-Iresponsabilitatea, art.49-Beia; art. 50-Minoritatea fptuitorului; Titlul V-Minoritatea art. 99-110; Titlul VI-Msuride siguran, art 112-114);

-Codul de procedurpenal(Titlul III-Probe i mijloace de prob, Seciunea X-Expertizele, art.112-127, important art 117-Expertiza obligatorie);

-Codul de procedurcivil(Cap III-Judecata, Sec III-Administarea dovezilor, Cap 5.5- Expertiza,art. 201-214);

-Codul civil, Codul familiei (Titl I- Cstoria, Cap I-ncheierea cstoriei, art. 4), Codul muncii;

-Legi speciale: Ordonana de Guvern nr. 1/2000 privind organizarea activitii i funcionarea instituiilor

de medicinlegal; Hotrrea de Guvern nr. 774/2000 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a

dispoziiilor Ordonanei Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activitii i funcionareainstituiilor de medicinlegal;

Legea nr. 459/2001 pentru aprobarea Ordonanei Guvernului nr. 1/2000 privind organizareaactivitii i funcionarea instituiilor de medicinlegal

Legea nr. 271/2004 privind aprobarea Ordonanei Guvernului nr. 57/2001 pentrumodificarea i completarea Ordonanei Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activitiii funcionarea instituiilor de medicinlegal;

Ordonana Guvernului nr. 57/2001 pentru modificarea i completarea OrdonaneiGuvernului nr. 1/2000 privind organizarea activitii i funcionarea instituiilor de medicinlegal;

Ordonana de Guvern nr. 1/2000, republicat; Ordinul nr. 1134/C din 2000 pentru aprobarea Normelor procedurale privind efectuarea

expertizelor, a constatrilor i a altor lucrri medico-legale; L 487/2002 a sntii mintale i a proteciei persoanelor cu tulburri psihice;

Ordinul nr. 372/2006 privind Normele de aplicare a Legii sanatatii mintale si a protectiei persoanelor cu

tulburari psihice nr. 487/2002, cu modificarile ulterioare.


24/97

IV. OBIECTIVELE pt care se recomandEMLP:

Dacpersoana expertizatprezintsau nu tulburri psihice i diagnosticulactual al acestora;

Excluderea simulrii sau disimulrii unei afeciuni psihice;

Capacitatea psihicactual i dacsubiectul poate fi cercetat sau judecat; Capacitatea psihicla momentul svririi faptei;

Aprecierea discernmntului fade fapta comis;

Recomandarea msurilor de sigurancu caracter medical sau a msuriloreducative prevzute de Codul penal, n funcie de prognosticul tulburrilorpsihice constatate i aprecierea gradului lor de periculozitate social.


25/97

V. RAPORTUL DE EXPERTIZMEDICO-LEGALPSIHIATRIC. PRICOMPONENTE

1. Obiectivele expertizei n caz concret:- snu depeasccompetena expertului;- snu-l oblige la interpretri sau concluzionri judiciare.

- daceste orientat din punct de vedere allo - psihic i temporo-spaial ?- dacdin punct de vedere obiectiv, pe baza explorrilor funcionale se evideniazexistena unei

maladii psihice de naturs-i afecteze capacitatea de a discerne sau de a se stpni ?- dacprezintboli psihice, care sunt manifestrile acestora i care examene obiective o confirm?- n ce msurboala psihicafecteazdiscernmntul?- dac n raport de mprejurrile concrete ale svririi infraciunii existtemeiuri care sconduc

la concluzia c n momentul savririi faptei a acionat frdiscernmnt sau cu discernmnt diminuat ?

- dacse impun msuri cu caracter medical n cauz, care sunt acestea i n ce scop ?- iar in funcie de msurile de siguraninstituite, gradul de periculozitate social.

2. Documentele consultate:- Ordonana;

- Dosarul cauzei;- Ancheta social;- Documente medicale: FO internarea curentsau examene de specialitate n ambulator; FO din

internri sau alte documente medicale anterioare;- EMLP anterioare, etc.


26/97

3. Fapta/-ele comise:- tipul faptei, motivaia, mobilul, mprejurrile n care a fost comis, modul de svrire,

comportamentul postfaptic; Circumstanele biologice (starea de oboseal, travaliul la o gravid, etc), cele psihologice

(condiia de fric, panic, ameninare, izolare, ca i situaia grupului familial i social nconfiguraia conflictului), precum i cele patologice (trauma fizic i psihic, afeciunisomatice concomitente, starea de beie, etc) influeneazmomentul de contiin i stau labaza MOTIVAIEI actului antisocial (socio-psihologic, psihopatologic i complex), care nu

trebuie confundatcu MOBILUL (scopul svririi actului) i nici cu MOTIVUL (din care cauzs-a trecut la ndeplinirea actului).

4. Antecedente heredocolaterale:- pot conduce, uneori, i pnla recomandarea unui examen genetic;

5. Antecedente personale:-a) colarizare, profesie, situaie militar:

- istoria formrii personalitii individuale;- elemente psihopedagogice din timpul colarizrii: performane colare, frecvena prieteniilor

avute, felul cum a fost receptiv la msurile disciplinare aplicate, aptitudini i nclinaii, fia psihologicdin ultima clasde liceu, etc;

- date provenite din mediul militar (reacii negative fade respectarea ordinelor iregulamentelor) sau motivele pentru care au fost inapi pt satisfacerea stg militar;

- date de la locul de munc: atitudinea fade munc, modul de integrare n colectiv (eventual sociograma grupului de munc n care sse aprecieze locul su n sfera relaiilor dintre membrii grupului), schimbarea locului de munc, conflicte avute, lipsuri de la serviciu, manifestri agresive, etc.


27/97

-b) Antecedente patologice:

- n special acte medicale privind trecutul psihopatologic;

- istoric medical chiar ndeprtat, din prima copilriei sau chiar de la natere (natere

laborioas, asfixie la natere, aplicare de forceps, etc);

- eventuale traumatisme craniene, crize de pierdere ale cunotinei, encefalopatii primare

sau secundare, etc.

-c) Antecedente comportamentale:

- deficiene de inserie n mediul socio-familial, comportament deviant;

- dacrespectnormele sociale;

- recunoate sau nu faptele anterioare;

- consumator de alcool, etc.

-d) Antecedente penale: -cronologia lor.

6. Mediul social: - din ancheta social.- condiii de via i de munc;

- condiii de afirmare actualn familie i n societate.


28/97

7. Expertiza medico-legalp-zis:- pe persoan (n ambulator, internare de o zi, internare continu);- pe acte (cu persoann viasau pe decedai n cauze civile) n acest caz punctul 7 din EMLP se

omite.-a) Examenul psihic:

semiologia psihopatologicrespectnd ordinea de notare a proceselor de cunoatere, a celorafective i trebuine (instinctive), a celor privind activitatea i voina pentru obiectivareacapacitii psihice n vederea aprecierii responsabilitii;

se consemneazdate referitoare la dezvoltare, conservare sau deteriorarea celor 4 nivele ale

contiinei, ncepnd cu cea elementar, apoi operaional-logic, anxiologic i elementar.Aceste date se referla momentul examinrii actuale, modificate sau nu fade cele dinmomentul faptei;

n continuare se face reconstituirea clinica momentului faptei subiectul va relata coninutulfaptei, mobilul, modul de realizare, circumstanele de svrire, atitudinea premergtoare iulterioarfaptei, redndu-se pe ct posibil afirmaiile proprii cu privire la factorii determinaniai actului antisocial, motivrile aciunilor sau inaciunilor sale, ncercrile de disculpare, desimulare sau de disimulare, exprimarea regretului sau tendina de bravare, psihoplasticitateamorbid, revendicativitatea la fel ca i indeferentismul, neparticiparea sau rceala afectiv, lipsade preocupare fade situaia actual i n raport cu nvinuirele aduse;

apoi se face o sintezasupra trsturilor personalitii actuale, la caracterul motivaiei actuluiantisocial, la principalele criterii psihopatologice care au modificat personalitatea, contiina idiscernmntul din momentul faptei. Trebuie sreiasarmonizarea acestei reconstituiri,precum i argumentarea unor constatri clinice, cu rezultatul unor investigaii de specialitate probe sau teste psihologice de punere n situaie i cu rezultatul investigaiilor paraclinicespeciale (EEG, etc);

se fac aprecieri cu caracter prognostic i de semnificaie diagnosticprivitor la gradul deagresivitate, adaptabilitate i recuperabilitate;

dacexpertizatul a fost internat se descrie simptomatologiai duptratamentul efectuat pt acura tabloul psihic de fond de elementele cu caracter reactiv funcional supraadugate.


29/97

-b) Examenul psihologic:- pt determinarea structurii personalitii individului;- absolut necesar la minori, btrni cu tulburri de involuie, psihotici, n hipodezvoltrile mentale,

la comportamentali, etc;- tehnici de punere n situaie, tehnici proiective de personalitate;- QI, indice de deteriorare (teste Wechsler), teste de personalitate i afectivitate (Szondi-testul pulsiunilor, Rorschach-testul petelor de cerneal, Roenzweig, Lscher-testul culorilor, Minnesota, Woodworth, TAV-testul de asociere verbal, TAT-testul de apercepie tematic, testul omului,

testul arborelui, etc);- uneori se impune a fi repetat;

- Ex pt evaluarea severitii disfunciei cognitive Mini Mental (MMSE):Orientare

1. In ce (an), (anotimp), (zi a saptamanii), (zi din luna), (luna) suntem ? 5

2. Unde ne aflam ? (tara), (judetul), (orasul), (spitalul), (etajul) ? 5Inregistrarea informatiilor

1. Rostiti numele a trei obiecte obisnuite (ex. mar, masa, moneda). Intre fiecare cuvant faceti cate o pauza de o secunda. Cereti pacientului sa lerepete pe toate trei. Acordati cate un punct pentru fiecare raspuns corect. Apoi repetati pana le invata pe toate trei. 3

Atentie si calcul

Numarare inversa de la 100 scazand cate 7. Opriti-l dupa 5 raspunsuri corecte.Test alternativ : rostirea cuvantului AVION in sens invers.Punctajul este in functie de numarul de litere asezate in ordinea corecta : NOIVA 5

Reproducerea informatiilor

Intrebati-l cele trei nume de obiecte pe care le-am auzit anterior. Acordati cate un punct pentru fiecare raspuns corect (invatarea nu poate fitestata daca cele trei nume nu au fost memorate in timpul testarii memoriei). 3

Limbaj

1. Denumirea unui creion si a unui ceas 2

2. Repetarea propozitiei Capra neagra calca piatra 13. Intelegerea unei comenzi Luati o foaie de hartie, impaturiti-o si puneti-o pe podea 34. Citirea si executarea comenzii:Inchide ochii. 15. Scrierea unei propozitii 1

6. Copierea unui desen 1

Scor total 30

Evaluarea severitatii disfunctiei cognitive:

- Usoara = MMSE > 21-30

- Moderata = MMSE 10-20

- Severa = < 10


30/97

-c) Investigaii paraclinice speciale:- EEG simpl i computerizat:- CT, RMN cranio-cerebral, fund de ochi, lipidogram, RBW, examen LCR, etc.

-d) Referitor la fapt:- recunoate sau nu;- sentimentul de vinovie, etc.

8. Discuia cazului: - excepional.

9. Concluziile EMLP:boala psihicde care sufersubiectul sau cadrul sindromatic psihic prezentat sau unele simptomemai evidente;tulburrile psihice mai caracteristice generate de boala respectiv(agresivitate, tulburri depercepie, de gndire, etc) i legtura cauzaldintre aceste tulburri i svrirea faptei, motivaiapsihopatologica mobilului i a modului de aciune;legat de boala psihic, de tulburrile generate de aceasta i de starea subiectului din timpulsvririi faptei trebuie stabilitcapacitatea psihic(pstrat, sczut, absent), cu specificarea ncauzele penale a discernmntului (pstrat, sczut, abolit) i n cauzele civile a capacitii deexerciiu (pstratsau absent); n cauzele penale se precizeazpotenialul sau periculozitatea social, riscul de periculozitateasupra propriei persoane i n funcie de aceste aprecieri se pot recomanda pt minori msurieducative (art. 103 CP-Libertatea supravegheat, art. 104 CP-Internarea ntr-un centru de reeducare,

art. 105 CP-Internarea ntr-un institut medical-educativ), iar pt aduli msuri de siguran cucaracter medical (art. 113 CP-Obligarea la tratament medical, art.114 CP-Internarea medical); n funcie de natura expertizei se mai consemneazasupra posibilitii de tratament n reeauasanitara Direciei Penitenciarelor, a posibilitii de a participa la un proces, asupra necesitii depunere sub interdicie, curatel(instituie de ocrotire a unei persoane care are capaciate civil, dar care din cauza btrneii, aunei boli sau infirmiti fizice nu-i poate administra singurbunurile i apra interesele i poate s-i desemneze un reprezentant), tutel(instituie de protecie a persoanei i patrimoniului minorului sub 14 ani sau a persoanei pussub interdicie judectoreasc), asuprancredinrii de copii, a oportunitii divorului sau asupra cstoriei, a existenei infirmitii psihiceca prejudiu cauzat de persoane fizice sau juridice, asupra responsabilitii medicale.


31/97

VI. MSURI DE SIGURAN I EDUCATIVE: pt aduli: msuri de siguran - art. 112 CP, lit. a) obligarea la tratament medical i

lit. b) internarea medical.

art. 113. Obligarea la tratament medical.

(1) Dacfptuitorul, din cauza unei boli ori a intoxicrii cronice prin alcool,

stupefiante sau alte asemenea substane, prezintpericol pentru societate, poate fi

obligat a se prezenta n mod regulat la tratament medical pnla nsntoire.

(2) Cnd persoana fade care s-a luat aceastmsurnu se prezintregulat la

tratament, se poate dispune internarea medical. (3) Dacpersoana obligatla tratament este condamnatla pedeapsa deteniunii pe

viasau la pedeapsa nchisorii, tratamentul se efectueaz i n timpul executrii

pedepsei.

(4) Msura obligrii la tratament medical poate fi luatn mod provizoriu i n cursul

urmririi penale sau al judecii.

art. 114. Internarea medical.

(1) Cnd fptuitorul este bolnav mintal ori toxicoman i se aflntr-o stare care

prezintpericol pentru societate, se poate lua msura internrii ntr-un

institut medical de specialitate, pnla nsntoire.

(2) Aceastmsurpoate fi luatn mod provizoriu i n cursul urmririi penale sau

al judecii.- Conform CPP Obligarea la tratament medical poate fi nlocuitcu Internarea medical sau cuschimbarea procedurilor terapeutice, printr-o hotrre definitiva instanei de judecat, lacomunicarea unitii sanitare unde persoana respectiva urmat tratamentul indicat.

- Internarea medical poate fi nlocuitde Obligarea la tratament medical sau poate nceta printr-ohotrre definitiva instanei de judecatla ntiinarea unitii sanitare unde se aflinternatpersoana sau la cererea procurorului sau a persoanei internate, caz n care se cere avizul unitiisanitare.


32/97

pt copii msuri educative art 101 CP, lit b) libertatea supravegheat,lit c) internarea ntr-un centru de reeducare,lit d) internarea ntr-un institut medical-educativ.

art. 103. Libertatea supravegheat.(1) Msura educativa libertii supravegheate constn lsarea minorului n libertate pe

timp de un an, sub supraveghere deosebit. Supravegherea poate fi ncredinat, dupcaz,

prinilor minorului, celui care l-a nfiat sau tutorelui. Dacacetia nu pot asigura

supravegherea n condiii satisfctoare, instana dispune ncredinarea supravegherii

minorului, pe acelai interval de timp, unei persoane de ncredere, de preferinunei rudemai apropiate, la cererea acesteia, ori unei instituii legal nsrcinate cu supravegherea

minorilor.

art. 104. Internarea ntr-un centru de reeducare.(1) Msura educativa internrii ntr-un centru de reeducare se ia n scopul reeducrii

minorului, cruia i se asigurposibilitatea de a dobndi nvtura necesar i o pregtire

profesionalpotrivit cu aptitudinile sale.

(2) Msura internrii se ia fade minorul n privina cruia celelalte msuri educative sunt

nendestultoare.

art. 105. Internarea ntr-un institut medical educativ.Msura internrii ntr-un institut medical-educativ se ia fade minorul care, din cauza strii

sale fizice sau psihice, are nevoie de un tratament medical i de un regim special de educaie.- Schimbarea msurilor ntre ele - Titlul V Minoritarea, CP -, iar aspecte procedurale art.480-493 CPP.- n cazul minorilor care necesittratament medical ntr-un serviciu de specialitate, urmat dedispensarizere medical(psihoze, epilepsie n strile paroxistice, psihoze reactive, etc) se impunmsuri cu caracter exclusiv medical, iar altele tulburri impun msuri cu caracter exclusiv social(socioterapie) n situaiile cnd se urmarete ocrotirea minorului prin scoaterea acestuia din mediulnecorespunztor: familie, ambiant, colar, etc.


33/97

VII. EMLP LA MINORI- are rol recuperator, educativ, mai puin restrictiv, se ncearcevitarea introducerii unor delicvenin mediul de detenie;

- organizarea expertizei se face dupmetodologia general, prezena unui pedopsihiatru, anchetasocialamnunit, axarea pe date privind rolul familiei i al colii n dezvoltarea personalitii;

- Comisia va obine date referitoare la:

nivelul mintal al subiectului;

este un bolnav psihic sau are deficiene organice, neurologice, senzoriale, etc, cu urmri asupravieii sale psihice;

capacitatea colar, felul cum este ncadrat n colectivul clasei i al colii, comportamentul fadecadrele didactice;

relaia copil-prini, privind aspectele educaionale ale formrii i dezvoltrii personalitii acestuia;

condiii de via i de dezvoltare, influena i rolul mediului ambiant n motivaia actului antisocial;

n aprecierea gradului de discernmnt, se va avea n vedere particularitile dezvoltrii sistemuluinervos la copil, tulburrile de comportament din perioada pubertar, stri de subevoluie psihic,sechele meningoencefalitice, etc.

- Concluziile expertizei:precizarea diagnosticului, natura tulburrilor i excluderea elementelor supraadugate, mai alessimulatorii;

care sunt trsturile eseniale ale personalitii expertizatului raportate la diagnosticul precizat i

reflectate n comportamentul su deviant; n ce stadiu evolutiv se aflaceste tulburri, dacele prezintriscul de cronicizare sau agravare;

dacprin trsturile personalitii sau prin caracterul tulburrilor de comportament prezintpericulozitate social, potenial infracional, etc;

stabilirea discernmntului va avea n vedere prevederile art 99 CP i dupconturarea personalitiipsihopatologice a minorului sunt instituite msurile educative (art. 101 CP): - libertateasupravegheat(art. 103 CP), - internarea ntr-un centru de reeducare (art. 104), - internarea intr-uninstitut medical-educativ (art. 105).


34/97

VIII. EMLP N CAUZE CIVILE

- capacitatea civil = CF + CE

- n cauze civile doar CE - aptitudinea de a-i exercita drepturile i de a-i asuma obligaiile,de a ncheia personal acte juridice, de a participa la raporturi juridice;

- CE incepe n D. Civil la 18 ani cu excepiile instituite de legi cadru sau speciale;

- CE necesarcai condiie de fond n actele de dispoziie;

- stabilirea CE n general sau la un moment dat;

- CE, psihic n general, (punere sub interdicie, instituirea curatelei, ncredinarea de minori, anularea cstoriei, divor, schimbare de sex);

la un moment dat, (pt ntocmirea unor acte civile, n cauzele de anulare ale

actelor civile ncheiate, revendicarea de despgubiri civile

motivate prin accidente, boli, decese intraspitaliceti, tratamente

medicale inadecvate, rele tratamente n medii concentraionare,

n cazurile de stabilire a nfirmitii psihice tranzitorii sau

permanente, n cazul n care justiia cere precizri privind

cauzalitatea medico-legalpsihiatricsau responsabilitatea

medical).-se face pe pers n via sau pe defunci. Pe defunci este excepional i doar dacla

dosarul cauzei existdocumente medicale din care sse poatreconstitui starea psihicla

momentul ncheierii actului civil respectiv.


35/97

IX. ETILISMUL I RESPONSABILITATEA- n CP printre cauzele care nlturcaracterul penal al faptei se afl i art. 49 Beia:(1) Nu constituie infraciune fapta prevzutde legea penal, dac fptuitorul, n momentul svririifaptei, se gsea, datoritunor mprejurri independente de voina sa, n stare de beie completprodusde alcool sau de alte substane.

(2) Starea de beie voluntarcompletprodusde alcool sau de alte substane nu nl turcaracterulpenal al faptei. Ea poate constitui, dupcaz, o circumstanatenuantsau agravant.

1. Etilismul acut:-a) Beia acutvoluntar: = consecina ingestiei voluntare de buturi alcoolice;

- provoac tulburri urmate de acte antisociale, mai ales la alcoolemii peste 2 2,5 g%o;- episoade de amneziei agitaie;- faptele antisociale se pedepsesc de lege, persoana fiind considerat responsabil.- are 2 forme beia intenionat(cu premeditare) i beia patologic(atipic):

bebeia intenia intenionationat (cu premeditare):(cu premeditare):

- presupune premeditarea (consumalcool pentru a cpta curaj nainte de a svri acteantisociale) persoanele rspund n faa legii;

- dacse dovedete cau consumat alcool n mod intenionat = element agravant. bebeia patologicia patologic (atipi(atipicc):):

- rspunsuri paradoxale la cantiti mici de alcool: agitaie psihomotorie, anestezie, amnezie, somnprelungit;

- la epileptici, posttraumatisme cranio-cerebrale, meningo-encefalite;- comit fapte grave, bizare, frmobil: crime, omoruri, huliganism;- nu au contiina faptei svrite (sunt iresponsabili) ATENIE la stabilirea diagnosticului

corect, unii infractori ncercnd ssimuleze;- instana trebuie sinterzicacestor persoane consumul de alcool dacabuzeaz n

continuare, sunt pasibili de pedeaps;- nu e indicatinternarea obligatorie conform art.114 CP, dar se aplicart 113-obligarea la trat m.


36/97

-b) Intoxicaia accidental(involuntar):

- form foarte rar, uneori la copii;

- la adulii ce lucreaz n mediu cu vapori de alcool (accident de munc).

2. Etilismul cronic:

- nevoia aproape permanentde ingestie zilnica unor cantiti de buturi alcoolice;

- rar comit fapte antisociale; dacle comit, sunt responsabili;

- progresiv, rezistena scadetulburri la doze mici;

- poate evolua spre psihozsenilasociat i cu tulburri de involuie.

-a) Dipsomania = necesitatea periodicde a consuma buturi alcoolice, la intervale de sptmni,

luni, ntre acestea existnd perioade de abstinen;

- irascibilitate, incapacitate de a lucra, nevoie imperioasde toxic comit furturi pentru

procurarea lui;

- episodul poate dura zile apogeu de beie avansat: stri subcomatoase sau comatoase,

amnezie, tulburri psihosenzoriale (stri delirante, nevrite, tendinla suicid);

- consumalcool metilic, medicinal, poiuni cu alcool;

- nu rspund de faptele svrite pentru procurarea toxicului;

- rspund de faptele antisociale dacnu se evideniazstri psihotice, delirante.

-b) Delirium tremens = stare delirantla etilici cronici inveterai, mai ales la cei privai de butur;

- delir, agitaie, halucinaii (zoopsii halucinatoare);- nu rspund de faptele lor.

-c) Psihoza etilic:

- foarte rar;

- plurietiologie: leziuni meningo-cerebrale, epilepsie, tulburri de involuie;

- dacdiagnosticul este corect iresponsabili.


37/97

X. RETARDAREA MENTAL

- stri patologice de subdezvoltare psihica cu caracter defectual, permanent si neprogredientcare au originea n etapele timpurii ale dezvoltarii ontogenetice.

- trstura principal I ntirziere global n dezvoltarea intelectului, a gndiriii ndeosebia abstractizriii generalizrii.

- exista grade variate de nedezvoltarei a altor funcii psihice ca afectivitatea, caracteruli

personalitatea.

- poate fi prezent i o variat simptomatologie neurologic, senzorial, somatic iendocrin. Aceaststare de subdezvoltare psihic duce la scderea capacitii de adaptaresocial sub cota minim a normalului.

- Clasificare: - funcie de QI

conform DSM IV- se numesc ntrzieri mintale:1. ntrziere mintaluuarQI = 50-69

2. ntrziere mintalmoderatQI = 20-49

3. ntrziere mintalseverQI < 20.

conform ICD-10-se numesc retardri mentale:1. retardare mentaluoarQI = 50-69

2. retardare mentalmoderatQI = 35-49

3. retardare mentalseverQI = 20-34

4. retardare mentalprofundQI < 20.


38/97

1.ntrziere mintaluuarQI = 50-69-cea mai frecvent form;-vrsta mintal la subiectul devenit adult ntre 7 si 10-12 ani;-reusesc s nvee limbajul scrisi s dobndeasc cunotinele echivalente primelor 4 claseelementare, nsa ntr-un ritm mult mai lent n raport cu cei normali.-sunt capabili s nvee o meserie simpl care le permite s desfoare o activitate productivindependent. Pot ajunge la autonomie social i capacitate de autoconducere.-incapacitatea de a prevedea toate implicaiile actelori aciunilor sale restrng nsa, ntr-o anumitmasur, posibilitatea de a-i asuma toat responsabilitatea conduitelori a avea integral raspundereafaptelor savrite.

Funciile de cunoatere: Atenia -deficit de concentrare, alteori se poate apropia de normal Memoria -n majoritatea cazurilor nu se modific evident, ci din contra, dezvoltarea ei mai buna

suplinete insuficientele gndirii;-se pot evidentiai fenomene hipomnezice.

Gndirea -ramne incomplet dezvoltat, pastrnd un caracter concret;-nu poate atinge stadiul operaiilor formale ( ipotetico-deductive);-operaiile gndirii se desfoar la un nivel sczut:

-Analiza e fragmentar, dominat de elemente nesemnificative;-Sinteza dificil pentru c nu sesizeaz legturile logice dintre diferitele aspecte ale realitii.-Comparatia reflecta incapacitatea de desprindere fata de aspectele strict perceptive.

-Generalizrile poart amprenta dificultilor n a distinge ceea ce este comun de ceea ce esteparticular. Nu pot defini folosind genul proxim (nu pot face ncadrarea n sfera noiuniisuperioare). Nu neleg sensul proverbelori zicalelor dac nu le este explicat.

-Abstractizarea nu este posibil, nu reuesc s ajung la stadiul de noiuni abstracte.-nva calculul aritmetic elementar, dar nu pot s rezolve problemele.-Gndirea este rigid, sunt incapabili de a aplica cele nvate ntr-o form nou sau ncircumstane deosebite (aplic mecanic, indiferent de situaii formule sau cliee de rezolvarenvaate). Aplicarea experienei anterioare pentru prevederea viitorului este imposibil.


39/97

Limbajul-insuficient dezvoltat;

-vocabular srac, tulburri dislalice sau dizartrice, greeli gramaticale.

-i nsuesc scris-cititul. O fac nscu dificultate exterioriznd evidente tulburri

dislexice i disgrafice.

Tulburri din sfera emoional:-imaturitate emoionalexteriorizatprin tendinla izbucniri zgomotoase dar de scurtdurat;

-labilitate emoional;

-descrcri de mnie;

-stri disforice nemotivate;

-agresivitate, ostilitate;

-dependentfade familie;

-egocentrism;

-nevoia de satisfacii imediate n jocuri i relaii sexuale, furturi, vagabondaj;

Tulburri de comportament:

-frecvena crescutfade copiii cu intelect normal;

-furturi - favorizate de nevoia de satisfacii imediate i sugestibilitatea crescut. Ei sint folosii deobicei drept unelte pentru aciunile delictuale;

-adolescentele sunt atrase uor ctre raporturi sexuale, acestea satisfcndu-le att pe plan

instinctual ct i n nevoia de valorizare social, de apreciere. La baiei apar mari dificulti ngsirea unei partenere de sex opus, fiind favorizatmasturbaia i legturile homosexuale;

-crime impulsive sau de rzbunare;

-tentative de viol;

-incendiere.


40/97

2. ntrziere mintalmoderatQI = 20-49

- ca aduli au o vrst mintal asimilabil cu cea a copilului ntre 3 i 6-7 ani;

- reuesc s-i nsueasc limbajul vorbit dar nui pe cel scris;

- se autoservesc la un nivel elementar, sunt incapabili s se autoconduc, pot efectua munc

necalificat sub supraveghere (statut de semidependent social);

- sunt incapabili de a aprecia corect realitateai consecinele faptelor lor;

- prezintmai frecvent malformaii, tulburri neurologice, senzoriale, somatice, trofice sau

endocrine.

Funciile de cunoatere: Atenia:

-spontan, de regula vie;

-voluntar cu oarecare stabilitate.

Memoria:

-este mecanic, uneori diminuat, alteori poate fi hipertrofiat(calculatorii calendaristici).

Gndirea:

-dispun de posibiliti de gndire concret, la un nivel modest, fiind capabili s rezolve probe

simple de analiz si sortare.

-nu reuesc s neleag relaiile spaiale, s achiziioneze noiunea de numr;

-nu pot fi

colarizai;

-memoria mecanic de care dispun le d posibilitatea de a acumula un volum de informaii i

cunosinte cu ajutorul crora se orienteaz satisfctor n spaiul restrns al ambianei

familiare lor sau n situaii cotidiene, fapt care le confer un oarecare grad de autonomie;

-nu au acces la procese de abstractizarei generalizare, nu sunt capabili s se descurce n

situaii, altele dect cele dinainte nvaate. n situaii noi pentru ei, fie sunt dezorientai, fie

uzeaz de schemele sau soluiile deja deprinse fr a ine seama de context.


41/97

Limbajul:-sraci defectuos;-comparabil cu cel al unui copil de 2 ani;-vocabularul este restrns la cuvinte uzuale, pronunia dislalic i/sau dizartric, iar sensulcuvintelor insuficient stpinit;

-sintaxa simplificat, agramat(incapacitate de acord gramatical);-nu pot s-i nsueasc limbajul scris, chiar dac ajung s nvee s numere automat, srecunoasc litere sau s citeasc cteva cuvinte.

Sfera emoional:

-cunosc pe cei apropiai, sunt capabili s-i exprime afeciunea fa de ei, bucuria, nemulumireasau teama, nva s se fereasc de pericole evidente;-labilitate emoional;-cad uor prad unor reacii violente de furie;-cer s li se acorde atenie, sunt geloi i nteleg dac sunt certai sau pedepsii;-reacioneaznegativ, adesea foarte violent, dacsunt prejudiciai sau nu li se satisfac dorinele;-unii sunt sugestibili, docili, prietenoi, cooperani, ndatoritori, alii, din contra-opoziioniti,agresivi, capricioi, distrug tot ce le cade n mn;-nu sunt rare cazurile cnd fundalul emoional este constituit de o dispoziie vesel, pueril;-sunt vanitoi, le place sfie laudai; Tulburri de comportament:-sunt uneori capabili de acte antisociale grave (distrugere de bunuri, crime, agresiuni sexuale, etc),care poartnet amprenta impulsivitii i insuficienei mintale; Activitatea:-este n principal stereotip, automat, lipsitde iniiativ. Pot fi invai sefectueze o muncnecalificat i activitai gospodreti n condiii de supraveghere i ajutor permanent; Autoservirea:-pot fi educai sse alimenteze singuri, sinvee deprinderile elementare de curaenie. i nsuesccontrolul sfincterian.


42/97

3. ntrziere mintalseverQI < 20

-au o existenpredominant vegetativ;

-ca aduli au o vrst mintal care nu depaeste stadiul senzorio-motor (sub 2 ani) i nu dispun delimbaj. Sunt total dependent social;

-nu tiu ce este frica fiind incapabili s se fereasc de pericolele fizice care le amenin viaa;

-au o important i evident simptomatologie neurologic, senzorial, somatic sau endocrin;

-frecvent au facies dismorfic cu numeroase malformaii cranio faciale. Expresia feei e natng,privirea nefocalizat;

-rezistena lor la boli este sczut i ca atare durata medie de viat nu este prea mare; Funciile de cunoatere: Atenia voluntar este nul;

Limbajul este absent sau constituit doar din sunete nearticulate cu ajutorul crora ii

exteriorizeazsenzaia de disconfort. Doar unele cazuri reuesc s-i nsueasc cteva cuvinte

pe care le pronun defectuosi al cror sens nu le este complet definit.

Sfera emoional:

-emoiile sunt fie absente, fie primitive, exterioriznd n mod violent, uneori, in maniera autoagresiv(se muc, se lovesc cu capul de obiecte, se zgrie), nemulumirea;

-nu recunosc pe cei care i ngrijesc;

Activitatea:

-este dezordonat, lipsit de scop, ei stau n pat indifereni, se balanseaz ritmic sau devin agitaifr motiv, se autolovesc sau comit acte agresive. Nutiu sa se joace, sunt incapabili s-insueasc fie i cele mai elementare deprinderi de autoservire, activitatea contient fiind ca iinexistent;

-instinctele sunt exagerate, bolnavii au bulimie, mannc i beau orice (nu fac deosebirea dintrecomestibili necomestibil), iar la pubertate se masturbeaz frjen;

-n formele grave nu se stabilete controlul sfincterian.


43/97

XI. ASPECTE MEDICO-LEGALE N DISCERNMNT- Discernmntul este rezultatul sintezei dintre personalitatei contiin, sintezce se manifestn momentul svririi unei activiti ce se traduce prin capacitatea unei persoane de a aprecia criticconinutul i consecinele faptelor sale (adicsconceapplanul unei aciuni, etapele ei dedesfurare, ct i urmrile ce decurg). Discernmntul poate fi pstrat, sczut (diminuat), multsczut i abolit.

- Personalitate totalitatea nsuirilor psihice ale unei persoane (temperament, caracter, senzaii,percepii, gndire, voin, etc). Poate fi: matur, nevrotic, dizarmonic, imatur, deterorativ-demenial, psihotic.

- Contiina sinteza complexa funciilor psihice superioare prin care omul se integreazn mediu,fixeaz i asociazcu ajutorul gndirii i judecii noiunile primite. Are 4 niveluri: elementar,operaional-logic, anxiologic, etic.

Personalitate + Contiin Discernmnt:1. P. matur etic pstrat

2. P. nevrotic anxiologic sczut

3. P. dizarmonic

4. P. imatur operaional-logic mult sczut

5. P. deterorativ

-demenial

6. P. psihotic elementar abolit

n practica se ntlnesc foarte frecvent cu decompensri traduse prin manifestri infracionale lacategorii care n general pstreaznealterate funciile cognitiv-conative, avnd n consecindiscernmntul critic fade fapte (personaliti dizarmonice, psihopatii, nevroze), dupcum o seriede psihoze endogene, care n general au alteralte aceste funcii, se pot prezenta n stare de remisiunecu sau frdefect, persoanele avnd discermnnt pstrat sau cel mult diminuat, ceea ce echivaleazcu noiunea de responsabilitate i de pstrare a capacitii psihice. Totodateste necesar sfie fcutdiferenierea ntre nivelele de contiin i caracterul tulburrilor psihice din momentul examinrii iconstatrii medico-legale i cele din momentul svririi faptelor.


44/97

- Trebuie s se rein c abolirea discernmntului (respectiv incapacitatea psihic) nu este conferitatt sau exclusiv de gravitatea teoretic a bolii psihice, ct de destructurarea nivelelor 1(elementar) i2 (operaional-logic) ale contiinei prin intensitatea tulburrilor psihice, respectiv coninutulpatologic al gndirii subiectului la momentul svririi faptelor, pe cnd alterarea exclusiv a nivelului3 (cotiina axiologic) antreneaz numai o diminuare a capacitii psihice cu scdereadiscernmntului (ceea ce n practic trebuie s se traduc prin responsabilitate cu circumstanediminuate, pe care le acord organul de judecat numai n contextul ntregului material probatorasupra actului antisocial comis, dup cum conservarea tuturor nivelelor de contiin se traduce prinintegritatea capacitii psihicei a discernmntuluii n consecin prin responsabilitate penal ipstrarea capacitii de excerciiu).-Pe de alt parte, n practica de expertiz s ntlnesc frecvent subiecii cara aparin unei categorii de

grani ntre normalitatea psihic i patologia psihic major i anume, cea a strilor marginale, apsihopailori n general cu persoanele dizarmonicei imature la care, condiie frecvent demanifestare infracional, o constituie abuzul de alcool, situaii conflictuale, regimul de activitate cudesciplin riguroas sau situaii de frustrare. n aceste condiii capacitatea psihic este n generalpstrat, iar gradarea discernmntului este foarte variabil, de la integritate pn la anulareaacestuia, ceea ce impune o interpretare individual asupra capacitii psihicei implicit aresponsabilitii. La aceast categorie de infractori, reprezentat de personalitate dizarmonic, s-auremarcat o serie de trsturi comune: instabilitate, inadaptabilitate, impulsivitate, toleran sczut lafrustrare, imaturitate afectiv- volitiv, egofilie, narcofilie, pn la insuficiena sentimentelor moral-sociale, tendina la bravarei la simulare. Aceste trsturi motiveaz comportamentul lor antisocial cutendina la cronicizarei frecvena reiterrii infracionale (marele recidivism). Acest comportament setraduce prin:

- un mare potenial de antisocialitate;

- un comportament delictual polivalent;- spontaneitatea aciunilor prin necesitatea satisfacerii imediate a pornirilor (pulsiunilor) instinctiv-emoionale;

- agresivitatea, exacerbat de tendine narcofilice;- rolul de inductor negativ activ sociopatic pe care-l exercit;- malignitatea comportamentului antisocial, att prin efecte social negative cti prin posibilitate

de decompesare, n care tulburrile majore de intensitate psihotic la un moment dat pot antrenaimplicaii juridice.


45/97

- O serie de psihoze endogene cum ar fi schizofrenia hebefren, psihoz bipolar, etc potprezenta uneori un debut medico-legal, n sensul c devin manifeste prin declanareaunei simptomatologii hetero sau autoagresive majorei specifice (omucidere

Pledoarie 11224 231 2015 Si Probe Pentru Scribd

Documents

Transcript of Pledoarie 11224 231 2015 Si Probe Pentru Scribd