Platforma-Barladului

8/16/2019 Platforma-Barladului

1/32

UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANTAFACULATATEA DE STIINTE ALE NATURII SI STIINTE AGRICOLE

SPECIALIZAREA GEOGRAFIEANUL I

PLATFORMA

BARLADULUI

PROFESOR: Conf. univ. dr. Lungu Mriu!Lur"n#iu


2/32

CUPRINS

'.D%" g"n"r&"

(.A!)"$%" orogr*$"

+.Cuv"r%ur S"di,"n%r-.Ci$&uri S"di,"n%r"

/.T"$%oni$

0.Bi1&iogr*"


3/32

D%" g"n"r&".Podi2u&B3r&du&ui

Ocupă jumătatea sudică a Podişului

Moldovei şi este drenat aproape în totalitatede sitemul hidrografc al Bârladului, de undeîşi trage numele. Cunoscut si su denumireade !epresiunea Pre"!orogeana #Paraschiv,$%&'(, pe teritoriul )omâniei corespundef*ico"geografc cu partea central"sudica aPodisului Bârladului. +onesi #$%%( tratea*a

acest sector drept Plat-orma Bârladului. !i-erenele de evoluie paleogeografcacunoscute, reectate în coloanalitostratigrafca,se înregistrea*a în cadrulcuverturii sedimentare, consemnându"se


4/32

A!)"$%" orogr*$" /lcatuirea litologica predominant arenitica #nisipoasa(,

înclinarile cvasiori*ontale ale depo*itelor de supra-aa si miscarile

tectogenetice cuaternare #în special cele valahe(, au imprimatrelie-ului particularitai care"l di-erenia*a de partea nordica sicentrala a Podisului Moldovei #0ig. a,,c,d(. Principala artera hidrografca care se suprapune peste unitateeste alcatuita din râul Bârlad cu auenii sai #1utova, Berheci,

2eletin, Bogdana(, auenii de dreapta ai 3iretului #)acatau,Polocin( si de stânga ai Prutului #4lan, 3arata, 5orincea(. 6ntre 3iret si Bârlad se des-asoara Colinele 1utovei, cu interuvii

înguste, cu altitudini de cca. 77 m #înalimea ma8ima 9:7 m înculmea /rinoasa, lunga de %7 ;m(, dispuse pe direcia nord"sud,

separate de vai paralele, cu versani arupi, a-ectai de proceseerosive puternice. Pe cineritele de ' m.4ste pre*ent relie-ul de cuesta si procesele ero*ive active. ?a est,


5/32

0ig.a. Aes aluvial construit de pr. 1restiana #sudul!ealurilor 0alciului(


6/32

0ig. . )avenare la Banca #3udul !ealurilor


7/320ig. c.


8/320ig. d. )avenare în Ba*inul Bogdanei din Colinele 1utovei


9/320ig.$ ?ocali*area Podisului Barlad)epre*entarile depresiunilor


10/32

D"&i,i%r" !"$%oru&ui" în Nord @ -alia 0alciu " Plopana,continuata spre vest su Orogenulcarpatic cu -aliaBistriei" în Vest @ la supra-aa este delimitata demolasa #Pân*a sucarpatica( de -aliapericarpatica. /ceasta unitate secontinua spre vest si nord"vest suOrogenul Carpatic" în Sud @ este delimitata de Plat-ormaMoesica #3ectorul Dalah( de -alia 3-.

Eheorghe


11/32

0ig.$. 3uunitatile Podisului Barladului. a. !ealuri, coline " depresiunic" culoare depresionare.


12/32

Podi2u& B3r&du&ui este constituit din -ormaFiunisedimentare monoclinale pe un -undament di-erit înnord Plat-orma Moldovenească -aFă de sud !epresiunea

Bârladului. ?imita dintre cele două unităFi structuraleeste -alia 0ălciu @ Plopana. 6n nord Podişul CentralMoldovenesc, -ormaFiunile pe care este modelat relie-ulaparFin asaraianului şi Gersonianului sarmaFiansuperiorH argile, marne, nisipuri şi ori*onturi de gresii şicalcare, în special calcare oolitice. ?a sud de linia Bacău@ Costuleni urmea*ă -ormaFiunile meoFieneH argile,nisipuri cu intercalaFii de cinerite ande*itice. 6ne8tremitatea sudică, peste acestea urmea*ă depo*ite

ponFiene şi daciene.6n nord, unde predomină plăcile dure gre*o@calcaroase,relie-ul se pre*intă su -ormă de dealuri şi platouriîntinse, larg omate, cu un pronunFat caracter

structural, acoperite în mare parte cu păduri de -ag şide stejar. ?a sud de Daslui, masivitatea relie-ului se


13/32

Cuv"r%ur

!"di,"n%raCuvertura s"a -ormat în

urmatoarele cicluri desedimentare marinaHPaleo*oic in-erior#pâna în Caroni-er(,Permian " 1riasic in-erior,

urasic @ Cretacic @ 4ocen si


14/32

M"g$i$&u& V"ndin!u)"rior 5 Cr1onif"r Cele mai vechi depo*ite ale acestui megaciclu

au -ost interceptate de un -oraj e8ecutatla nord de Bârlad, între $$= m si $'7= m.

Dârsta acestora este devoniana. 3untrepre*entate de calcare si marne negricioase,diacla*ate, cu characee #alge(, -oramini-ere si

ostracode. 3u depo*itele devoniene, se

presupune ca urmea*a o succesiune litologicadevârsta Dendian superior " 3ilurian, asemanatoare

cu cea din Plat-orma MoldoveneascaH roci

predominant pelitice #argile( ituminoase, cu


15/32

M"g$i$&u& P"r,in 5 Tri!i$inf"rior

!epo*itele acestui megaciclu sunt gre*o"argiloase, de culoare carami*ie si rosie. 6n

partea in-erioara predomina depo*itele alcatuite

din gresii, straatute de diacla*e umplute cuanhidrit, iar la partea superioara predominadepo*itele argiloase cu cuiuri de anhidrit #-acies

de tip 3aGha(. 6n !elta !unarii acest ciclu se

continua pâna 1riasicul superior./ceste depo*ite sunt echivalente cu depo*iteleepiclastice rosii din Plat-orma !eltei

!unarii #J 0ormaiunea de ?acul )osu( si

0ormaiunea rosie in-erioara din Plat-orma Dalaha


16/32

M"g$i$&u& 6ur!i$ 7 Cr"%$i$ 7Eo$"n

!upa e8ondarea din 1riasicul in-erior, urmea*atransgresiunea din ?iasicul superior,care va dura, cu niste mici întreruperi, pâna în

4ocen.Jurasicul @ în acest interval se separa douaunitai litologiceH una in-erioarapredominant pelitica #0ormaiunea pelitica(,

alcatuita din argile, siltite si marnecenusiinegricioase,cu intercalaii suiri de gresii si rare intercalaii desiderit #0eCO:( si unasuperioara predominant caronatica #0ormaiunea

î


17/32

Cretacic @ în acest interval de timp sedimentareaa -ost asemanatoare cu cea de pe

Plat-orma Moldoveneasca. 3edimentarea este

predominant calcaroasa #calcare algale,calcare oolitice, calcare masive, etc.(, cuintercalaii în partea in-erioara de argile policolore,

=%

un nivel de anhidrite de 97">7 m grosime, nisipuricalcaroase, gresii cuaroase siglauconitice, conglomerate.

Eocen @ sedimentarea se menine predominantcaronatica, cu unele intercalaii de

conglomerate si argile ver*i. Dârsta a -ostdeterminata pe a*a unei -aune cu -oramini-ere

mari #numulii(.

i &


18/32

Mio$"nu&

Bd"ninu& !u)"rior @ grosimea depo*itelor este variaila, decca. $77 m, în parteade nord"est si de =77":77 m, la vest de 3iret. ?itologic este asemanatorcu cel din Plat-ormaMoldoveneasca, deoseindu"se de la partea in-erioara la parteasuperioara urmatoareasuccesiuneH

" Formaiunea detritica (infraanhidritica )H conglomerate, gresii, nisipuri. 6ngresii sinisipuri apar intercalaii de marne si calcare- Formaiunea anhidritica (evaporitica )H anhidrite cu unele intercalaii demarne, argile situ-uri" Formaiunea argilo-marno-calcaroasa.Sr,inu& 7 -ormaiunile sarmaiene aorea*a în jumatatea nord"esticasi în parteade sud pe -undul unor vai. Erosime depo*itelor este de cca. &77 m înpartea de est,

ajungând în vest la cca. :777 m. 3e pastrea*a, în termeni generali,variaiile lito-aciale din


19/32

0ig. :. Coloana litostratigrafca a ciclului Badenian superior @ )omanian din PBârladului #+onesi, $%%(

? i l l Ch i l i di ti & % d B3 & d


20/32

?a nivelul Chersonianului se distinge & "!% d" B3r&d unlitofacies marin salmastru cunisipuri, argile si siltite, 8n%r" B3r&d si Sir"% un litofaciesdeltaic cu nisipuri, siltite si argile, iar

& v"!% d" Sir"% un facies marin-salmastru cu nisipuri,nisipuri cineritice si gresii. +ntercalaiilede nisipuri cineritice anuna instalarea vulcanismului e8plo*ivîn aria carpatica, care se va accentua în Meoian.

M"oinu& 7 cuprinde depo*itele care încep cu cineriteande*itice de


21/32

Nivelul tufului de Nuasca-"useni esteun un reper litologic si este alcatuit din treiancuri de cinerite separate între ele de

nisipuri si siltite, având o grosime de $7"=7 mîntrePrut si Bârlad si de >7"&7 m în apropiere de

3iret. Materialul piroclastic este repre*entatprinsticla si cristale de hipersten #amfol romic(si ande*in #-eldspat plagiocla*(, la care se

adauga material epiclastic #cuar alogen( carecreste cantitativ spre est, încât se trece sprecinerite #tu-uri( gre*oase. 3ursa materialului

piroclastic o constituie aparatele vulcanice de


22/32

0ig. . 3eciunea geologica din !ealul Crucii #dupa 3imionescu, din+onesi, $%%(

P i l


23/32

Ponianul @ apare la *i în partea de sud aplat-ormei si este repre*entat de o masa denisipuri cu intercalaii de argile si siltite la partea

in-erioara. Erosimea acestora creste de la $97 m#în est( la 77 m #în vest(. /ceste depo*itemarchea*a încheierea succesiunii marinemiocene în a*inul ParatehKs.

P&io$"nu&Dacianul @ regimul continental -avorailproceselor de lateri*are instalat înca dinPonian ca urmare a miscarilor de înalare aplat-ormei, se menine i în !acian. 3"a acumulat o-ormaiune continental"lacustra, într"un a*in deadâncime mica. !e o*itele -ormate sunt de ti ul

R i l


24/32

Romanianul @ aorea*a în partea centrala si peinteruviile din partea de sud a Plat-ormei Bârladului. 4stealcatuit din depo*ite continentale si lacustre #nisipuri,

pietrisuri, argile( cu o -auna de mami-ere si moluste. 6npartea in-erioara apar nisipuri galui, care capata uneori unaspect conglomeratic #Formaiunea de #alusteni(. !innivelele conglomeratice de la Beresti si Malusteni #, provineo -auna cu $nancus arvernensis, %&golophodon 'orsoni,

#acacus orentinus, apirus, E*uus, etc.(, care denota unclimat de stepa calda, cu vegetaie ogata.?a partea superioara se -ormea*a depo*ite de pietrisuri cu-ragmente de gresii,cuarite, menilite, peste care se dispun nisipuri, cu o grosimede :&"'7 m, denumite la est de 3iret Formaiunea de+ala'anesti. ?a vest de 3iret, în acelasi interval se depuneFormaiunea de ndesti, alcatuita din pietrisuri si nisipuri cute8tura toreniala, cu grosimi pâna la :77 m. 3ursa acestor

-ragmente este carpatica. /ceste -ormaiuni s"au acumulatîntr"un mediu continental"lacustru cu adâncime mica.


25/32

Cu%"rnru&


26/32

Cu%"rnru& !upa depunerea -ormaiunilor de Cândesti siBalaanesti, Plat-orma Bârladului devineuscat si se instalea*a reeaua hidrografca. 6n Pleistocen se -ormea*a depo*iteleloessoide, repre*entând siltite galui, în

grosime de 9"$7 m. 6n masa acestora serecunosc nivelele de soluri -osile. 1otodata se-ormea*a terasele pe cursurile hidrografce,

find identifcate terase pâna la $7 maltitudine relativa, pe Bârlad si de asemeneape 3iret, Berheci, 2eletin, 1utova, etc.1erasele indica înalarile ritmice pe care le"a

su-erit plat-orma în Cuaternar, în legatura cu


27/32

T"$%oni$ În Platforma Barladului sedimentarea a

avut un control tectonic, mani-estându"seîn doua sensuri" în 1riasic si Iurasic, susidena s"amani-estat cu rate în crestere de la nordspre sud, proail datorita sariajuluiOrogenului


28/32

Înclinarea depozitelorciclurilor mai vechi di-era de celeale ultimului megaciclu desedimentare #0ig. '(H

" depo*itele preadeniene cad întrepte, dupa o serie de -alii, de laest la vest

" depo*itele ultimului ciclu desedimentare înclina sla,

monoclinal de la nord"vest la sud""


29/32

0ig. '. Caderea depo*itelor ultimului ciclu de sedimentare de la


30/32

Raporturile cu OrgenulCarpatic3unt de sariaj, plat-ormaa-undându"se su orogen.

Dârsta sariajului orogenului,dupa cum re*ulta din anali*a

depo*itelor celor mai noi prinsesu orogen si ale celor maivechi care acopera planul de

saria si risma oro enica este


31/32

0ig. >. )aporturile Plat-ormei 3citice în 3ectorul Bârlad cuOro enul Car atic


32/32

Bi1&iogr*"

Dasile Mutihac, 3tructura Eeologica a)omaniei, 4ditura 1ehnica.

Dasile Mutihac,nitati structural si

distriutia mineralelor naturale utile. Mihai +elenic*,niversitatea N3ipru

5aret!ealurile si Podisurile )omaniei. httpHQQQ.scritu.comgeografeB/)?

/!?=$&=%.php Mihai +elenic* )elie-ul )omaniei.
http://www.scritub.com/geografie/BARLADUL21829.phphttp://www.scritub.com/geografie/BARLADUL21829.phphttp://www.scritub.com/geografie/BARLADUL21829.phphttp://www.scritub.com/geografie/BARLADUL21829.php

Platforma-Barladului

Documents

Transcript of Platforma-Barladului