PLANULUI DE ACTIUNE AL SCOLII - liceulolanesti.ro fileliceul tehnologic justinian marina- olanesti 1...

LICEUL TEHNOLOGIC JUSTINIAN MARINA- OLANESTI

1

MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE SI CERCETARII STIINTIFICE

INSPECTORATLUL SCOLAR VALCEA

LICEUL TEHNOLOGIC ,, JUSTININIAN MARINA”

BAILE OLANESTI

PLANULUI DE ACTIUNE AL SCOLII

,,Nu pentru scoala ci pentru viata invatam”

Str. 1 Decembrie nr.2 Baile Olanesti, Rm. Valcea

Tel/Fax: 0250/775518

Email: [email protected]

PAG WEB : www.justinianmarina.cabanova.com

2016-2020

DIRECTOR: PROF. BERBECE ANCA

DIRECTOR ADJUNCT: PROF. NICOLAESCU VALENTIN

RESPONSABIL CEAC: PROF. IOAN MARIA

mailto:[email protected]

http://www.justinianmarina.cabanova.com/


2

CUPRINS ARGUMENT………………………………………………………………………………. 3

Partea 1 3

VIZIUNE …………………………………………………………………… 5

MISIUNE………………………………………………………………………… 6

DIAGNOZA MEDIULUI INTERN SI EXTERN……………………………. 7

DIAGNOZA MEDIULUI INTERN………………………………………. 7

ISTORIC…………………………………………….................................... 8

BAZA MATERIALA……………………………………………………… 8

ORGANIGRAMA…………………………………………………………. 9

PROIECT PLAN DE SCOLARIZARE…………………………………. 10

OFERTA EDUCATIONALA…………………………………………….. 11

DIAGNOZA MEDIULUI EXTERN…………………………………………… 12

REZULTATE EN II, IV, VI………………………………………………………….. 33

REZULTATE EXAMEN NATIONAL CLS A VIII-A………………………………. 48

REZULTATE BACALAUREAT…………………………………………………….. 51

ANALIZA SWOT…………………………………………………………………….. 55

ANALIZA PESTE……………………………………………………………………. 64

OBIECTIVE SI PRIORITATI……………………………………………………….. 66

TINTE STRATEGICE……………………………………………………………….. 69

Partea 2

PLANUL OPERATIONAL 2016-2017……………………………………………… 82

Partea 3

ASPECTE CARE NECESITA DEZVOLTARE…………………………………….. 82

CONSULTARE, MONITORIZARE, EVALUARE…………………………………. 87

Partea 4.

ANEXE AUTOEVALUARE…………………………………………………………. 90


3

Partea 1

CONTEXTUL

Descentralizarea sistemului de învățămant este definită în primul rând ca delegare a autorității decizionale la

nivel local,în cazul nostru al unității școlare, în tot ce priveste funcționarea organizației respective.Aceasta înseamnă

că școala devine autonomă fiind abilitatăsă-și conceapăîn anumite limite o politică proprieîn domeniile curricular,

financiar, a resurselor umane și dezvoltare organizațională.

Pe măsură ce școala își va spori independența decizională față de nivelurile ierahice superioare ale sistemului

școlar, ea va deveni tot mai dependentă de comunitatea locală, atât în privința opțiunilor educaționale strategice cât

și din punct de vedere a resurselor (umane și materiale) care pot fi atrase. Din acest motiv devine o obligație

individualizarea ofertei educaționale a unității școlare în fucție de nevoile reale ale comunității, pe de o parte, si de

condițiile concrete (finaciare, geografice, de mediu) în care funcționează unitatea școlară respectivă, pe de alta parte.

Învăţământul profesional şi tehnic va fi accesibil atât pentru elevi cât şi pentru adulţii care doresc să se

recalifice şi să îşi actualizeze competenţele dobândite şi abilităţile practice, cei din urmă având de asemenea acces la

cursurile de formare dezvoltate în funcţie de nevoile de calificare.

Fiind create în colaborare cu partenerii sociali, aceste programe de educaţie şi formare profesională sunt

proiectate pentru a corespunde nevoilor locale, precum şi dezvoltării economiei româneşti.

Partenerii sociali nu sunt implicaţi numai în dezvoltarea programelor de pregătire, ei sunt de asemenea

implicaţi activ în acreditarea calificărilor şi în asigurarea experienţei practice a elevilor la locul de muncă.

Politica educaţională, acum şi în perspectivă, vizează toate componentele sistemului educaţional, punând

accent pe calitate, echitate şi eficienţă, pe deschiderea sistemului educaţional şi de formare profesională către

mediul social, economic şi cultural, pe armonizarea lui cu sistemele europene.

Planul de actiune al scolii ca orice proiecţie are la bază respectarea legislaţiei în vigoare, Raportul privind

activitatea desfăşurată în anul şcolar anterior, Planul managerial al Inspectoratului Şcolar al Judeţului Vâlcea,

Raportul anual al CEAC, PRAI Sud-Vest 2009–2013 şi PLAI .


4

PAS-ul îşi propune să gestioneze patru mari domenii:

Curriculum-ul

Resursele umane

Resursele materiale

Dezvoltarea institutionala

In elaborarea planului de actiune al scolii se ţine seama de următoarele etape:

Analiza/diagnoza/prognoza, având ca scop identificarea şi stabilirea problemei centrale a planului

managerial;

Definirea ţintelor, corelarea acestora cu finalităţile educaţiei, cu politica educaţională, cu obiectivele

reformei, pentru a evita divergenţele şi disfuncţiile, negociindu-se un compromis între obiective şi

posibilităţile de realizare, astfel încât proiectul să aibă caracter realist;

Stabilirea/alegerea strategiilor de acţiune, etapă în care s-au identificat şi s-au stabilit resursele, activităţile,

mijloacele de realizare a proiectului şi s-au conturat aspectele manageriale ale acestuia: nivelurile de decizie,

responsabilităţile şi echipele de realizare a acţiunilor prevăzute precum și resursele financiare necesare

punerii în aplicare a acestuia.


5

In viziunea Liceului Tehnologic Justinian Marina din Baile Olanesti acesta

va avea un sistem de invatamant de calitate adaptabil la nevoile de

educatie ale tuturor, la toate nivelurile si formele de invatamant. Va

asigura conditiile dezvoltarii durabile si va actiona din perspectiva

deschiderii interesului pentru educatie, pentru cunoastere si actiune.

Liceul Tehnologic Justinian Marina isi propune sa puna la dispoziţia comunităţii oportunităţi de educaţie şi

instruire de înaltă calitate în domeniile școlarizate, să fie o şcoala bazată pe valori,care sa aiba IMPACT la nivelul

comunitatii. Prin acţiuni de mare responsabilitate şi de calitate, vom urmări satisfacerea nevoilor de învăţare, pentru

ca absolvenţii să se integreze profesional şi să realizeze activităţi performante, compatibile cu cele din UE.

Formarea profesională şi asigurarea accesului absolvenţilor din învăţământul gimnazial spre şcolile care

pregătesc profesioniştii domeniilor prioritare stau la baza dezvoltării sistemului învăţământuluiprofesional şi tehnic în

cadrul unității școlare în viitorul apropiat. Toţi cei implicaţi în acest vast şi important sistem, este oportun să

manifeste această nouă viziune, prin care să fie dispuşi şi să aibă capacitatea de a aplica punctual, la locul de muncă,

o sumă de competenţe dobândite, accesate atât de la nivel local, dar mai ales de la nivel naţional şi european.

Trebuie trase consecinţe din foarte probabilul apus al calificării simple, clasice şi revenirea pe scenă a

colaboratorului multifuncţional, a specialistului în profil multidisciplinar.

Valorile promovate de şcoala sa fie :încrederea, onestitatea, competenţa,

performanţa, inteligenţa social,curajul acţiunii civice, creativitatea, implicarea

personal, motivaţia emoţională pozitivă, responsabilitatea, forţa echipei.

Deviza noastră este:,,Nu pentru scoala ci pentru viata invatam”


6

Misiunea şcolii este sa fie deschisă pentru toţi cetăţenii, spre a le oferi şanse

egale de dezvoltare scolara,personală şi profesională.

Şcoala va interveni în analizarea şi prognozarea nevoilor fiecărui elev de a se simţi competent în a deţine şi

utiliza informaţia, deschis spre schimbare, învăţare şi respectarea valorilor unei societăţi democratice compatibilă cu

dimensiunea europeana a educatiei.

Şcoala va asigura condiţiile de împlinire profesională a cadrelor didactice, într-un climat de muncă sănătos, bazat

pe responsabilitate, spirit de echipă, performanţă şi excelenţă.

Misiunea unităţii şcolare este cunoscută şi asumată de către toate grupurile de interes reprezentate în şcoală:

părinţi, elevi, profesori, autorităţi locale, agenţi economici, alţi reprezentanţi ai comunităţii.

Avem nevoie de un învăţământ de calitate bine susţinut de societate, de comunitatea locală;

Retehnologizat;

Recuplat cu nevoile resimţite în economia, viaţa socială, administraţia şi cultura societăţii noastre,

dar bine ancorat în realităţile europene;

Care oferă o varietate de oportunităţi, mobilitate şi flexibilitate pe piaţă;

Care dezvoltă interesul pentru educaţie şi formare continuă;

Care să asigure formarea profesională în condiţii de calitate a procesului educaţional, centrat pe elev

şi cu respectarea standardelor de calitate;

\


7

Liceul Tehnologic “Justinian Marina” se situeaza in Statiunea Baile Olanesti, Judetul Valcea, la 18 Km N-

V de Municipiul Ramnicu Valcea, la o altitudine de 450 m.

Liceul ofera instruire in domeniul tehnologic, profil servicii, specializarea Tehnician in turism. Scoala recruteaza

elevii din zona orasului Baile Olanesti si localitatile invecinate. Scoala cuprinde invatamant prescolar, primar,

gimnazial, liceal de zi si liceal frecventa redusa cu profilul stiintele naturii.

Liceul Tehnologic Justinian Marina este o unitate complexă şi cu o personalitate bine conturată în cei peste 90

ani de existenţă.

Analiza complexa a comunitatii

Liceul Tehnologic Justinian Marina este situat in orasul Baile Olanesti si are in structura sa, Scoala Dumitru

Badescu si Scoala Ionescu Cheianu .Baile Olanesti este o zona recunoscuta pentru izvoarele minerale cu proprietati

miraculoase in intretinerea sanatatii.Aceste bogatii inepuizabile au dus la dezvoltarea turismului in zona ,la crestere


8

demografica si dezvoltarea comertului.Astfel, Liceul Teoretic Baile Olanesti s-a transformat in Grup Scolar Economic

satisfacand cerintele pietii, in prezent Liceul Tehnologic “Justinian Marina”. Din totalul elevilor din cele trei clase de-a

opta de pe raza orasului un numar semnificativ aleg sa ramana pentru a-si continua studiile in domeniul turism si

alimentatie publica.

Absolventii liceului pot urma invatamantul superior in domenii diverse precum: economic, drept,

administratie, sau pot deveni inteprinzatori in domeniul turismului.

Scurt istoric

Octombrie 1921-se infiinteaza scoala cu antetul:ROMANIA MARE SCOALA PRIMARA RURALA LIVADIA

PLASA COZIA.

1 Septembrie 1964 se trece la invatamantul general si obligatoriu de 8 clase.

In ziua de 1 Septembrie 1965 se da in folosinta localul nou de scoala, inceput la 1 Martie 1965.

La 1 Septembrie 1969 se trece la invatamantul general de 10 clase.

Apare clasa a IX-a la Olanesti, printre primele din Judet.

1 Septembrie 1991 se infiinteaza LICEUL TEORETIC BAILE OLANESTI, cu profil real, curs de

zi(matematica-fizica)-1 clasa.

Incepand din anul scolar 1997-1998 Liceul Teoretic Baile Olanesti are clasa a IX-a, profil chimie-

biologie.

In anul scolar 1998-1999, clasa a IX-a are profilul matematica-fizica.

In anii scolari 1999-2000 si 2000-2001 clasa a IX-a functioneaza cu profil de stiintele naturii.

In urma evaluarii institutionale din luna Ianuarie 2000, Liceul Teoretic Baile Olanesti devine UNITATE

REPREZENTATIVA, prin Ordinul Ministrului Educatiei Nationale nr.3296/01.03.2000, comunicat de

I.S.J. Valcea, prin adresa nr.1375 din 25.04.2000.

Incepand din anul scolar 2002-2003 Liceul Teoretic are si filiera tehnoligica, profil servicii,

specializarea turism si alimentatie publica.

Resurse materiale

Baza materiala ( spatii scolare, starea cladirilor, nivelul de dotare, resurse educationale) sunt la nivelul cerintelor

standardelor de pregatire.

* 6 localuri de scoala care cuprinde:

- 25 sali de clasa;

- 5 laboratoare


9

- 3 biblioteci – dotate cu seturi complete de manuale, instrumente si auxiliare curriculare pentru atingerea

finalitatilor prevazute in oferta educationala;

- 1 sala de sport;

- 3 terenuri de sport;

- centru de documentare si informare

- mijloace moderne de comunicare – telefon, fax, internet;

- retea AEL racordata la internet;

Organigrama Liceului Tehnologic ,, Justinian Marina” Baile Olanesti


10

PROIECTUL PLANULUI DE SCOLARIZARE PENTRU ANUL SCOLAR 2017-2018

INVATAMANT LICEAL ( CICLUL INFERIOR) NIVEL 4 CALIFICARE

FILIERA TEHNOLOGICA PROFIL SERVICII

PROFILUL/

CALIFICAREA

PROFESIONALA

FORMA

DE

INVATAMANT

CLASA NR

CLASA

NR.

ELEVI

SERVICII/

TURISM SI ALIMENTATIE

PUBLICA

ZI a-IX-a 1 28


11


12

ANALIZA MEDIULUI EXTERN

Strategia EUROPA 2020 propune o nouă viziune pentru economia socială de piaţă a Europei în următorul

deceniu, care să ajute Uniunea să iasă din criza economică şi financiară şi să edifice o economie inteligentă, durabilă

şi favorabilă incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare a forţei de muncă, productivitate şi coeziune socială.

La nivel european, cadrul general al strategiei a fost adoptat la Consiliul European din 25-26 martie 2010 şi

definitivat la Consiliul European din 17 iunie 2010.

1. Contextul european.

Strategia EUROPA 2020 pentru creştere inteligentă, durabilă şi inclusivă

În document este propusă abordarea tematică a reformelor concentrată pe 3 priorităţi interdependente stabilite

la nivelul statelor membre:

Creştere inteligentă:

Dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere şi inovare

Creştere durabilă:

Dezvoltarea unei economii mai competitive, eficiente în utilizarea resurselor şi ecologice

Creştere inclusivă

Rată ridicată de ocupare, coeziune economică şi socială

Ţinte:

Creşterea ratei de ocupare a populaţiei 20-64 ani, de la 69% în prezent, la peste 75%;

Alocarea a 3% din PIB pentru Cercetare-dezvoltare;


13

Rata abandonului şcolar timpuriu: max 10%;

Cel puţin 40% din tineri (30-34 ani) să fie absolvenţi de învăţământ terţiar;

“20/20/20”: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră, creşterea cu 20% a ponderii energiei

regenerabile în consumul final de energie, creşterea cu 20% a eficienţei energetice, comparativ cu 1990;

Reducerea cu 25% a populaţiei aflate sub pragul de sărăcie - Strategia ”Europa 2020”;

Pentru susţinerea celor 3 priorităţi şi atingerea acestor ținte sunt propuse ca instrumente de lucru 7 iniţiative

emblematice:

3 iniţiative pentru creşterea inteligentă:

O Uniune a inovării,;

OAgendă Digitală pentru Europa;

Tineret în mişcare.

2 iniţiative pentru creştere durabilă:

O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor;

O politică industrială integrată pentru era globalizării;

2 iniţiative pentru creşterea incluzivă:

O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă;

Platforma europeană de combatere a sărăciei.

Iniţiativa:“Agenda pentru noi competenţe şi locuri de muncă"

Măsuri la nivelul statelor membre (selecţie):

Promovarea şi monitorizarea implementării efective a rezultatelor dialogului social

Dezvoltarea parteneriatelor între sectorul educaţiei şi lumea muncii, în special prin implicarea partenerilor

sociali în planificarea ofertei de educaţie şi fomare profesională

Implementarea Cadrului European al Calificărilor (EQF); Cadrul Naţional al Calificărilor corelat cu EQF

Asigurarea dobândirii şi recunoaşterii, prin învăţământul general, profesional şi superior şi prin formarea

adulţilor, inclusiv pe cale non-formală sau informală, a competenţelor cerute pentru angare în formarea

continuă şi pe piaţa muncii


14

Iniţiativa: “Tineretul în mișcare”

Linii de acțiune principale:

Dezvoltarea de sisteme educaționale și de formare moderne care să asigure competențe-cheie și excelență:

Investiții mai mari, mai țintite și durabile în educație și formare; asigurarea celui mai bun randament al

resurselor publice; diversificarea surselor de finanțare

Consolidarea acțiunilor pentru reducerea abandonului școlar timpuriu

Dezvoltarea serviciilor de orientare și consiliere profesională: informații de bază pentru planificarea carierei

(informații referitoare la parcursurile educaționale și de formare, oportunități de angajare); acțiuni de

îmbunătățire a imaginii sectoarelor și profesiilor cu potențial de angajare.

Promovarea învățării și predării de calitate

Accentul pe competențele cheie pentru economia și societatea bazată pe cunoaștere, de ex. a învăța să

înveți, comunicarea în limbi străine, competențele antreprenoriale, TIC, învățarea online, competențele în

domeniul matematicii (inclusiv competențele numerice) și științelor;

Comisia va prezenta în 2011 o Comunicare privind competențele în sprijinul învățării de a lungul vieții, care va

include propuneri de elaborare a unui limbaj comun între sistemul educațional și sectorul profesional

(Taxonomia europeană pentru aptitudini, competențe și profesii - ESCO).

Creșterea atractivității, ofertei și calității EFP VET: conform proiecțiilor, cca. 50 % din totalul locurilor de

muncă din 2020 vor fi pentru. calificări de nivel mediu rezultate din programe de educație și formare

profesională.

Promovarea experienței timpurii la locul de muncă ca factor esențial pentru pentru facilitarea intrării pe piața

muncii și orientarea carierei: programe de tip ucenicie și stagii de practică de calitate.

Propunerea unui cadru de calitate pentru stagii, inclusiv abordarea obstacolelor juridice și administrative ale

stagiilor transnaționale. Sprijinirea unui acces mai bun și a unei participări mai bune la stagii de bună calitate,

inclusiv prin încurajarea întreprinderilorsă ofere locuri pentru stagii și să devină bune întreprinderi-gazdă (de

exemplu, prinetichete de calitate sau premii), precum și prin acorduri între parteneri sociali și ca parte a

politicii de responsabilitate socială a întreprinderilor (RSI).

Facilitarea parcursurilor și permeabilitățiidintre EFP și învățământul superior, inclusiv prin dezvoltarea unor

cadre naționale decalificare și prin menținerea unor parteneriate strânse cu sectorul profesional.

Extinderea oportunităților de învățare non formală și informală; recunoașterea și validarea acestor tipuri de

învățare

Promovarea atractivității învățământului superior pentru economia bazată pe cunoaștere:


15

Mărirea proporției tinerilor care urmează un program de studii superioare sau echivalent;

Îmbunătățiea calității, atractivității și capacității de adaptare a învățământului superior;

Ameliorare cantitativă și calitativă a mobilitățiiși a capacității de inserție profesională

Susținerea unei dezvoltări puternicea învățării transnaționale și a mobilității profesionale pentru tineri

Promovarea mobilității tinerilor în scop educațional: obiectivul ca până în 2020 toți tineriidin Europa să poată

avea posibilitatea de a și petrece în străinătate o parte din timpulalocat parcursului educațional, inclusiv prin

formare la locul de muncă;

Promovarea mobilității profesionale a tinerilor

Măsuri de reducere a șomajului și de sprijinire a încadrării în muncă a tinerilor:

Sprijin pentru obținerea primului loc de muncă și începerea unei cariere.

Comisia va stabili o monitorizare sistematică a situației tinerilor care nu sunt încadrațiprofesional și nu

urmează niciun program educațional sau de formarepe baza unor date comparabile la nivelul UE, ca sprijin

pentru elaborareapoliticilor și pentru învățarea reciprocă în acest domeniu.

Se recomandă Statelor membre asigurarea faptului că toți tinerii sunt încadrați în muncă, își continuă studiile

sau fac parte dintr un program de activare în termen de patru luni de la absolvirea școlii, ca parte a unei

„garanții pentru tineret”.

Sprijinirea tinerilor cu risc

Susținerea tinerilor antreprenori și a activităților independente

2. Contextul naţional

Programul Naţional de Reformă 2011-2013 (PNR) reprezintă platforma-cadru pentru definirea şi aplicarea

politicilor de dezvoltare economică a României, în concordanţă cu politicile Uniunii Europene (UE), având ca priorităţi

realizarea unei economii inteligente, durabile şi favorabile incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare a forţei de

muncă, productivitate şi de coeziune socială.

Pornind de la obiectivele acestei strategii, România şi-a stabilit, prin Programul Naţional de Reformă,

priorităţile şi obiectivele proprii care fixează cadrul şi direcţiile de dezvoltare economică sustenabilă. Mobilizarea

eforturilor instituţionale şi financiare, dublată de obţinerea unui larg consens la nivelul întregii societăţi, au constituit

factori determinanţi pentru transpunerea în realitate a acestor obiective şi priorităţi naţionale.

În capitolul Educație, Programul Național de Reformă se pliază pe prioritățile Comisiei Europene, respectiv


16

îmbunătăţirea calităţii şi sporirea nivelului investiţiilor în sistemele de educaţie şi formare profesională, participarea

sporită la toate formele de educaţie şi o mai mare mobilitate educaţională şi profesională a elevilor, studenţilor şi

cadrelor didactice în vederea atingerii celor două ţinte în domeniul educaţional fixate prin strategia Europa 2020.

Aceste obiective, la nivel european, sunt: reducerea ratei părăsirii timpurii a şcolii la un nivel maxim de 10% şi

creşterea ponderii absolvenţilor de învăţământ terţiar cu vârsta de 30-34 ani la cel puţin 40%.

Conform PNR, pag 104, ”Analiza sistemului de învăţământ românesc relevă faptul că încă nu este încurajată

participarea tinerilor la o formă de educaţie, România situându-se pe unul dintre ultimele locuri în Europa în privinţa

participării la o formă de educaţie a tinerilor de 15-24 de ani. În România doar 54,8% dintre femei şi 48,8% dintre

bărbaţi participă la o formă de învăţământ (faţă de 73,1% dintre femei şi 66,1% dintre bărbaţi în Lituania şi 72,0%

dintre femei şi 68,1% dintre bărbaţi în Polonia).52 Este prea puţin valorificată şi educaţia timpurie, adică acele

activităţi educative pentru copiii din grupa de vârstă 0-6/7 ani care favorizează valorificarea optimă a oportunităţilor

de învăţare de mai târziu. Un alt aspect sensibil este supraîncărcarea curriculumului, rigiditatea sa ridicată şi

relevanţa scăzută pentru viaţa de adult şi pentru piaţa muncii, oferta de informaţii prevalând în faţa formării de

competenţe. De asemenea, se constată centralizarea sistemului de învăţământ preuniversitar, lipsa transparenţei

finanţării şi rata foarte redusă de participare la educaţia pe tot parcursul vieţii (o participare de 1,5% faţă de 9,3%

media UE53). Mediul universitar românesc se caracterizează printr-o diferenţiere excesivă a specializărilor

universitare şi o dispersie a resurselor (umane, materiale, financiare) şi nu dispune de niciun set de indicatori de

referinţă care să-i măsoare eficienţa şi calitatea.

Pentru a moderniza sistemul educaţional românesc, în scopul adaptării la cerinţele actuale ale societăţii

cunoaşterii şi la creşterea economică inteligentă şi favorabilă incluziunii, Guvernul României a promovat Legea

Educaţiei Naţionale. În elaborarea legii, în afara documentelor politice şi de expertiză naţionale, pentru întocmirea

soluţiilor legislative propuse au fost consultate şi analizate comparativ legislaţiile altor state. S-a acordat o atenţie

deosebită tendinţelor legislative recente în domeniul educaţiei, legislaţia reprezentând o parte obligatorie dar nu şi

suficientă a soluţiei necesare pentru modernizarea sistemului de educaţie. Demersul legislativ trebuie urmat de

acţiuni administrative şi alocări financiare corespunzătoare.”

Prin noua Lege a Educaţiei Naţionale, reforma sistemului educaţional românesc vizează următoarele

schimbări:

1. Compatibilizarea ciclurilor de învăţământ cu cerinţele unei educaţii moderne şi cu Cadrul European al

Calificărilor

Referitor la reorganizarea structurii învăţământului preuniversitar, legea reglementează educaţia timpurie ca

educaţie antepreşcolară (de la 0 la 3 ani) şi educaţie preşcolară (de la 3 la 6 ani); introducerea clasei pregătitoare în

învăţământul primar; creşterea duratei învăţământului gimnazial la 5 ani; generalizarea, în perspectivă, a

învăţământului de 12 clase.

Atât în România cât şi în Uniunea Europeană, 16 ani reprezintă vârsta de la care o persoană poate intra pe piaţa

muncii în mod legal.

2. Modernizarea şi descongestionarea curriculumului


17

Crearea unui cadru curricular coerent presupune îmbunătăţirea programelor şcolare prin reducerea volumului de

cunoştinţe ce trebuie memorate şi creşterea atractivităţii conţinuturilor acestor programe. Legea introduce

curriculumul bazat pe cele opt competenţe cheie de care are nevoie fiecare individ pentru împlinirea şi dezvoltarea

personală, pentru cetăţenia activă, pentru incluziunea socială şi pentru intrarea pe piaţa muncii.

3. Reorganizarea sistemului de evaluare a elevilor

Se introduce portofoliul educaţional şi se modifică sistemul de evaluare a elevilor. Portofoliul va cuprinde

totalitatea diplomelor, certificatelor şi a altor înscrisuri obţinute în urma evaluării competenţelor dobândite în

contexte de învăţare formale, non-formale şi informale. Din el se va putea afla parcursul educaţional, înclinaţiile

copilului sau performanţele lui deosebite. Evaluările elevilor vor fi realizate la finalul clasei pregătitoare,la finalul

claselor a II-a, a IV-a, a VI-a, a IX-a.

4.Asigurarea unui grad sporit de descentralizare, responsabilizare şi finanţare în sistem

Descentralizarea se va realiza prin transferul de responsabilităţi către Consiliul de administraţie al unităţii de

învăţământ şi către autorităţile locale.

Legea introduce principul „finanţarea urmează elevul” prin care alocarea banilor publici va deveni transparentă şi

se va face în concordanţă cu ţinte educaţionale strategice. Legea Educaţiei Naţionale prevede alocarea pentru

finanţarea educaţiei a minimum 6% din PIB-ul anului respectiv.

5. Asigurarea de şanse egale la educaţie pentru grupurile dezavantajate

Accesul egal la educaţie pentru păstrarea în şcoală a elevilor aflaţi în situaţii de risc şi atragerea celor ce au părăsit

timpuriu sistemul educaţional se realizează prin programe de tip „Şcoala după şcoală” sau „A doua şansă”. De

asemenea, se vor subvenţiona de către stat costurile aferente frecventării liceului pentru elevii provenind din mediul

rural sau din grupuri socio-economice dezavantajate, precum şi pentru cei care frecventează şcolile profesionale şi se

vor acorda burse pe bază de contract încheiat cu operatori economici ori cu alte persoane juridice sau fizice.

6. Revalorizarea învăţământului profesional şi tehnic

Sprijinul acordat învăţământului profesional şi tehnic se va concretiza prin: asigurarea dobândirii unei calificări;

reînfiinţarea şcolilor profesionale; dezvoltarea şi susţinerea învăţământului liceal (filiera tehnologică) şi postliceal;

extinderea utilizării sistemului de credite transferabile (de ex. între învăţământul liceal tehnologic şi cel postliceal);

asigurarea posibilităţii finalizării, până la vârsta de 18 ani, de către absolvenţii învăţământului gimnazial care

întrerup studiile, a cel puţin unui program de pregătire profesională care permite dobândirea unei calificări

corespunzătoare Cadrului Naţional al Calificărilor, program organizat gratuit prin unităţi de învăţământ de stat.

7. Reformarea politicilor în domeniul resursei umane

Formarea iniţială profesională a cadrelor didactice va cuprinde studii de licenţă într-o specializare, masterat

didactic cu o durată de 2 ani şi stagiul practic cu durata de un an. Evoluţia în cariera didactică se va realiza prin

gradele didactice I şi II şi prin dobândirea titlului de profesor - emerit în sistemul de învăţământ preuniversitar.


18

Calitatea managementului instituţiilor de învăţământ urmează să se îmbunătăţească în urma înfiinţării corpului

naţional de experţi în management educaţional, constituit în urma selecţiei, prin concurs, a cadrelor didactice care

fac dovada absolvirii unui program acreditat de formare în domeniul managementului educaţional; numai aceste

cadre didactice vor putea ocupa funcţii de conducere, îndrumare şi control. Un pas înainte în vederea exercitării

dreptului la educaţie permanentă îl reprezintă sprijinul acordat de stat prin deschiderea, încă de la naşterea fiecărui

copil, a unui cont educaţional (echivalentul a 500 Euro).

8. Stimularea învăţării pe tot parcursul vieţii

Legea Educaţiei Naţionale defineşte conceptul de educaţie şi formare profesională pe tot parcursul vieţii într-un

mod integrat şi coerent şi stabileşte recunoaşterea şi certificarea competenţelor obţinute în contexte educaţionale

formale, informale şi non-formale. Totodată, legea prevede posibilitatea înfiinţării, de către autorităţile locale, a

Centrelor Comunitare de Învăţare Permanentă, care au rolul de a implementa, la nivelul comunităţii, politicile şi

strategiile în domeniul învăţării pe tot parcursul vieţii.

MEN a stabilit colectivele şi termenele pentru elaborarea metodologiilor, regulamentelor şi normelor care vor

asigura cadrul unitar pentru implementarea Legii Educaţiei Naţionale.

(Sursa: PNR pag 104-107)

Reducerea ratei părăsirii timpurii a şcolii este una din principalele ținte ale PNR

Traiectoria ţintei pentru perioada 2010 - 2020 vizează atingerea unui nivel de 14,8% în 2013, de 13,8% în 2015 şi

11,3% în 2020, în condiţiile unui scenariu realist de dezvoltare economică şi în care se vor implementa măsurile

propuse.

România are în vedere realizarea unei evaluări intermediare în anul 2014 pentru aprecierea impactului măsurilor în

atingerea ţintei şi eventuala corectare a traiectoriei.

An 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Indicator

(%) 18,4 17,2 16,0 14,8 14,3 13,8 13,3 12,8 12,3 11,8 11,3


19

Evoluţia prognozată a ratei părăsirii timpurii a şcolii

Măsurile-cheie pentru atingerea ţintei naţionale sunt:

1. Extinderea cadrului de aplicare a reformei educaţiei timpurii.

2. Asigurarea participării la o educaţie de calitate pentru şcolarii proveniţi din grupurile dezavantajate

Bani de liceu (buget anual estimat: 188 mil.lei); Rechizite şcolare (buget anual estimat:20 mil. lei); Euro 200(buget

anual estimat: 22 mil.lei); Cornul şi laptele (buget anual estimat:480 mil. lei).

3. Susţinerea şi dezvoltarea învăţării pe tot parcursul vieţii prin implementarea şi diversificarea programelor

în domeniu: A doua şansă (buget estimat pentru 2010-2013: 5 mil. euro) şi Şcoala de după şcoală (buget

anual estimat: 751 mil. lei).

4. Revizuirea sau, după caz, elaborarea standardelor de calitate pentru învăţământul preuniversitar precum şi

a standardelor ocupaţionale, de formare şi de pregătire profesională

5. Dezvoltarea învăţământului profesional,liceal (filiera tehnologică) şi al şcolii post-liceale, prin:

acordarea de burse(buget estimat: 31,29 mil. lei/an) şi şcolarizare gratuită în învăţământul post-liceal de stat

cu finanţare prin bugetele locale (buget estimat: 31,29 mil. lei/an) . Instituţie responsabilă: MEN;

dezvoltarea de parteneriate cu mediul de afaceri şi partenerii sociali, prin implementarea proiectelor:

Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii (perioadă: ian.

2010-mai 2012; buget total: 18,49 mil. lei) şi Formarea cadrelor didactice din învăţământul profesional şi

tehnic – profil servicii, pentru extinderea metodei moderne interactive de învăţare prin firma de exerciţiu

(perioadă: 2010 - iulie 2013, buget total: 10,69 mil. lei). Responsabili: MMFPS, MEN prin Centrul Naţional

pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic (CNDIPT), autorităţile locale, unităţile şcolare IPT,

antreprenorii din mediul de afaceri;

dezvoltarea instituţionalăa Consiliului Naţional al Calificărilor si al Formării Profesionale (CNFPA),

introducerea sistemului de credite de acumulare şi transfer, dezvoltarea şi adoptarea descriptorilor pe

nivelurile de calificare din România. Instituţii responsabile: CNCFPA – MEN, MMFPS.

Legătura cu iniţiativa emblematică Tineret în mişcare este asigurată prin acele măsuri care vin în întâmpinarea

primei direcţii majore de acţiune a acestei iniţiative emblematice şi care vizează susţinerea învăţământului

profesional şi tehnic, prevenirea părăsirii timpurii a şcolii, dezvoltarea sistemelor de educaţie timpurie şi asigurarea

accesului la educaţie pentru grupurilor dezavantajate.


20

3.Context regional si local

Conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, la 1 iulie 2007, judeţul Vâlcea avea o populaţie

de 413.511 locuitori, reprezentând 18.04% din populaţia regiunii Sud Vest Oltenia dinamica în raport cu anul 2002

evidenţiind o creştere cu 1.61% faţă de 1,18% cât era înregistrat la nivel naţional la acea dată.

La 1 iulie 2009 populaţia judeţului Vâlcea era de 407.764 locuitori, reprezentând 18,11% din populaţia

regiunii Sud Vest Oltenia, 1 iulie 2010 populaţia judeţului Vâlcea este de 406.555 locuitori (18,16% din populaţia

regiunii), iar la 1 ianuarie 2011 populaţia Judeţului Vâlcea este de 405.822 (18,17 % din populaţia regiunii).

La 20 octombrie 2011 populaţia stabilă a judeţului Vâlcea era de 371.714 persoane, din care 190802 femei

(51,33%). Faţă de situaţia existentă la recensământul anterior, populaţia stabilă a scăzut cu 41,53 mii persoane (din

care, 20,58 mii femei).

La nivelul judeţului, evoluţia populaţiei totale are diferenţe mari faţă de anul 1992 când populaţia era de

438.388, o diferenţă de 24.877 (5,00%) în anul 2007, de 30.624 (6,98%) în anul 2009, 31.833 (7,26%) în anul 2010 şi

32.566 (7,42%) la 1 ianuarie 2011.

Evoluţia populaţiei, la 1 iulie 2010- jud Vâlcea

Populaţia totală, la 1 iulie 2007 faţă de 1990 2010 faţă de 1990

1990 2003 2007 2010 diferenţa

în nr.pers.

diferenţa

în %

diferenţa în

nr.pers.

diferenţa în %

România 2320672

0 21733556

2153756

3 1669157 -7.19% 1669157 -100.00%

Regiune

a Sud

Vest

Oltenia

2451500 2329342 2279849 223864

3 171651 -7.00% 171651 -100.00%

jud.

Valcea 430700 418500 413511 406555 -19124 -4.44% -24145 -5.61%

Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Anuarele Statistice ale României, 2004-2010


21

Evoluţia structurii pe vârste a populaţiei relevă apariţia unui proces lent, dar constant de îmbătrânire

demografică cu implicaţii negative pentru economie şi societate, fenomen caracteristic tuturor localităţilor

componente, datorită ratei scăzute a natalităţii, care contribuie în mod direct la reducerea ponderii populaţiei tinere.

Ca urmare, putem estima că cererea de servicii sociale va creşte în perioada următoare.

În 1990, populaţia tânără avea o pondere mai mare în totalul populaţiei în raport cu populaţia vârstnică.

Acest raport s-a schimbat pe parcurs astfel încât în prezent populaţia peste 60 de ani are o pondere mai mare în

totalul populaţiei judeţului decât populaţia sub 15 ani.

Se remarcă, deci, reducerea ponderii populaţiei tinere (0-14 ani) în populaţia totală, în timp ce contingentele de

populaţie vârstnică (60 ani şi peste), înregistrează o uşoară creştere .

Populatia pe grupe de vârstă pe judeţ şi pe regiune, la 1 iulie 2010 – nr.persoane

Grupa de vârstă (ani) Regiunea Sud Vest Oltenia Județul Vâlcea

0-14 ani 339644 57418

15-19 ani 161740 23350

20-24 ani 167248 30479

25-29 ani 171589 27216

30-64 ani 1068134 197934

peste 65 ani 371494 70158

TOTAL 2279849 406555

Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Anuarul Statistic 2010

Structura (%) populaţiei pe grupe de vârstă, pe judeţe şi pe regiune, la 1 iulie 2010

Grupa de vârstă (ani) Ponderea grupei de vârstă în total pop. (%)

Regiunea Sud Vest Oltenia Județul Vâlcea

0-14 ani 14.9 14.1

15-19 ani 7.1 5.7

20-24 ani 7.3 7.5

25-29 ani 7.5 6.7


22

30-64 ani 46.9 48.7

peste 65 ani 16.3 17.3

TOTAL 100.0 100.0

Sursa: calculat pe baza datelor INS, Anuarul Statistic 2010

Se aşteaptă ca şi în următorii ani să continue această tendinţă de scădere a populaţiei şcolare.

Efectele demografice şi social - economice ale acestei evoluţii a populaţiei judeţului din ultimii ani, se vor vedea în timp şi vor atrage după sine schimbări la nivelul diferitelor subpopulaţii (populaţia şcolară, populaţia feminină în vârstă fertilă, populaţia în vârstă de muncă).

Populaţia la 1 iulie 2010, pe grupe de vârstă, sexe şi medii rezidenţiale - jud Vâlcea

TOTAL 15-19 20-24 25-29 30-64 peste 65 ani

TOTAL 406555 23350 30479 27216 197934 70158

MASCULIN 199269 12044 15634 14131 98923 29080

FEMININ 207286 11306 14845 13085 99011 41078

URBAN 185219 10821 15888 14779 97703 19871

Masculin 89257 5501 7974 7403 46770 8178

Feminin 95962 5320 7914 7376 50933 11693

RURAL 221336 12529 14591 12437 100231 50287

Masculin 110012 6543 7660 6728 52153 20902

Feminin 111324 5986 6931 5709 48078 29385

Sursa: calculat pe baza datelor furnizate de INS

La 20 octombrie 2011:

Vâlcea

Total

Populatie la

20 octombrie

Grupa de vârstă

0-14 ani 15-19 ani 20-24 ani 25-29 ani 30-64 ani 65 ani si


23

Mişcarea naturală a populaţiei:

În ceea ce priveşte rata natalităţii se poate vorbi de un uşor reviriment începând cu anii 2003-2004, care se

datorează cu precădere performanţelor economice reduse ale economiei.

Natalitatea 2002-2005 (‰)

2002 2003 2004 2005

REGIUNEA SUD-VEST 9,0 9,1 8,9 8.9

VÂLCEA 9,2 8,9 8,9 9.0


Rata mortalităţii la nivelul judeţului se situează sub nivelul ratei Regiunii Sud-Vest.

Mortalitatea 2002-2005 (‰)

2011 peste

Total 371174 35.227 20.165 20.559 21.708 174.364 78.919

Total judeţ 371174

Masculin 190.802

Feminin 180.912

Urban 164.649

Masculin 78.627

Feminin 86.022

Rural 207.065

Masculin 102.285

Feminin 104.780


24

2002 2003 2004 2005

REGIUNEA SUD-VEST 13,7 13,3 13,1 13.4

VÂLCEA 12,9 12,1 12,3 12.5


Speranţa de viaţă la naştere înregistrează nivele uşor mai înalte în judeţul Vâlcea. Speranţa de viaţă la naştere

este mai mare pentru populaţia feminină comparativ cu cea masculină, şi pentru mediul urban comparativ cu cel

rural. În judeţul Vâlcea speranţa de viaţa pentru mediul rural este semnificativ mai ridicată decât media judeţului

(pentru mediul rural, bineînţeles)

Speranţa de viaţă pe regiune, judeţ, sex şi mediu de rezidenţă 2003-2005 (‰)

TOTAL FEMEI BĂRBAŢI URBAN RURAL

REGIUNEA SUD-VEST 71.62 75.13 68.29 72.44 70.62

VÂLCEA 72.85 76.15 69.64 73.45 72.06


Concluzii:

Procesul de îmbătrânire demografică coroborat cu tendinţa de descreştere a populaţiei determină

reduceri semnificative ale populaţiei şcolare, ceea ce ar putea avea următoarele implicaţii: reorganizarea sistemului

educaţional care să ţină cont de tendinţele existente pe piaţa muncii, având totodată în vedere oferirea de servicii de

orientare şi consiliere; excedent de cadre didactice; abordarea unor nevoi educaţionale specifice ( spre exemplu

nevoia de personal calificat în asistenţa socială şi medicală);

Având in vedere procentul ridicat de populaţie rurală, se impune acordarea unei atenţii sporite pentru a

asigura accesul populaţiei din mediul rural la Învăţământul Profesional şi Tehnic în condiţii optime, precum şi o

multitudine de optiuni;

Ponderea populaţiei feminine, atât în populaţia totală a judeţului, cât şi în mediul rural, implică

asigurarea unor calificări specifice populaţiei feminine

În ceea ce priveşte structura etnică a populaţiei, în special pentru etnia rromă, trebuie luate măsuri

pentru a asigura accesul egal la educaţie prin programe de sprijin pentru grupurile dezavantajate, care să le asigure

dobîndirea unei calificări ( cel puţin nivelul 1 de calificare)


25

Proiecţii demografice

Pentru anii 2007-2010, prognoza pentru populaţia din categoria de varstă 15-19 ani s-a realizat ţinând cont

de populaţia din categoria de varstă 10-14 din anii 2002-2005.

Pentru anii 2011-2014 s-au folosit datele din anii 2001-2004 pentru categoria de varstă 5-9 ani.

Proiecţiile realizate de Institutul Naţional de Statistică arată ca la orizontul anului 2025, nu vor fi îmbunătăţiri ale

segmentului de vârstă tânără. De aici, se preconizează începutul declinului ponderii populaţiei în vârstă de muncă.

Prognoza populaţiei de vârstă şcolară şi preşcolară din jud. Vâlcea

Grupe

de

vârstă

2005 2010 2015 2025

2015-2005 2025-2005 2015-2010 2025-2010

Abs

. % Abs. % Abs. % Abs. %

3 - 24

ani

645.

1

1099.

4

494.

1

400.

6

-

151

-

23.4

%

-

244.

5

-

37.9%

-

605.

3

-

55.1

%

-

698.

8

-

141,4

%

-

141.4%

3 - 6 ani 90.3 146.4 77.5 60.1

-

12.

8

-

14.2

% -30.2

-

33.4% -68.9

-

47.1

% -86.3

-

111,4

%

-

111.4%

7-14 ani

211.

2 414.8

165.

4 141

-

45.

8

-

21.7

% -70.2

-

33.2%

-

249.

4

-

60.1

%

-

273.

8

-

165,5

%

-

165.5%

15-24

ani

343.

6 538.2

251.

2

199.

5

-

92.

4

-

26.9

%

-

144.

1

-

41.9% -287

-

53.3

%

-

338.

7

-

134,8

%

-

134.8%

Sursa: INS


26

După cum rezultă din tabel, populaţia din grupa de varstă 15-24 de ani va inregistra o scădere semnificativă

in perspectiva anului 2025 raportată la cea din anul 2005.

Principalele concluzii din analiza demografică. Implicaţii pentru ÎPT

CONCLUZII IMPLICAŢII PENTRU DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE, IPT

Declinul demografic general Nevoia unei gestiuni eficiente, previzionale, a dezvoltării resurselor

umane, sprijinită de investiţii corespunzătoare in capitalul uman.

Populaţia din categoria de varstă 0-14

ani va descreşte în intervalul 2005-

2025 cu aproximativ 18,9 % la nivel

judeţean

Măsuri la nivelul reţelei şcolare:

- Optimizarea alocării resurselor prin concentrarea pregătirii in şcoli

viabile

- Optimizarea ofertei prin colaborarea şcolilor.

Consolidare relativă a vârstei de mijloc

(35-55 ani)active pe piaţa muncii

Nevoi crescande de formare continuă

Implicarea activă a şcolilor ca furnizori de programe de formare pentru

adulţi

In intervalul de analiză 2005 2025 se

profilează o consolidare relativă a

vârstei de mijloc (35-55 ani), active

Nevoi crescânde de formare continuăpe piaţa muncii

Oportunităţi pe piaţa muncii pentru compensarea pierderilor de

populaţie şcolară

Fenomenul de îmbătrânire

demografică

Nevoi sporite de personal calificat in asistenţă socială şi medicală

Nevoi educaţionale specifice (educaţie non-formală)

Diversitatea etnică Educaţie multiculturală, soluţii pentru asigurarea accesului egal la

educaţie şi a varietăţii opţiunilor, programe de sprijin pentru grupurile

etnice dezavantajate

Profilul economic judeţean-preluare din PLAI, PRAI

Caracteristicile principale ale economiei judeţului sunt:

Serviciile - în creştere mai puternică decat industria, chiar dacă şi aceasta este pe o pantă ascendentă;

o creşterea numărului de firme şi personalul IMM;


27

o dinamica încurajatoare a investiţiilor brute şi a investiţiilor străine directe, în mod deosebit în industria

prelucrătoare, urmată de comerţ, transport, depozitare, comunicaţii.

Diversitatea activităţilor economice:

o Serviciile: Ocupă cea mai mare pondere în economia judeţului, în creştere constantă în ultimii ani şi devansând

industria în formarea PIB şi a VBA.

În cadrul serviciilor se detaşează:

o Comerţul şi activităţile de hotel şi restaurant – ambele cu potenţial mare de creştere in viitor;

o Tranzacţiile imobiliare şi activităţile de servicii pentru firme;

o Turismul: potenţial turistic foarte ridicat, potenţial pentru agroturism, turism rural, şi eficientizare a agriculturii din

perspectiva aderării la UE.

Armonizarea planurilor de şcolarizare prin:

o respectarea raportul identificat pe piata muncii prin indicatorii economici între domeniile servicii-resurse;

o diversificarea ofertei de calificări în cadrul fiecărui sector de activitate / domeniu de pregătire.

Actualizarea calificărilor şi a curriculei. Adaptările structurale din economie presupun competenţe adecvate şi o

mobilitate ocupaţională sporită (inclusiv intersectorială) a forţei de muncă. Se desprind două direcţii de acţiune:

o Aplicarea riguroasă a standardelor de pregătire profesională;

o Adaptări prin curriculum in dezvoltare locală (CDL).

Ponderea crescândă a IMM reclamă din partea IPT un răspuns adecvat la nevoile specifice IMM, de

adaptabilitate crescută a forţei de muncă la sarcini de lucru diverse, prin:

o Asigurarea unei pregătiri de bază largi, competenţe tehnice generale solide;

o Consolidarea pregătirii profesionale, indiferent de calificare, cu competenţe specifice economiei de piaţă

(competenţe antreprenoriale, tehnici de vanzări, marketing, etc.);

o Promovarea invăţării pe parcursul intregii vieţi.

Adaptarea calificarilor la schimbările tehnologice şi organizaţionale induse de investiţiile străine şi cerinţele de

competitivitate, trebuiesc avute în vedere:

o Creşterea nivelului de calificare;

o Importanţa competenţelor-cheie;

o Competenţele de comunicare în limbi străine;

o Formarea unor competenţe adecvate pentru: noile tehnologii, calitate, design, marketing, tehnici de vânzare;


28

Parteneriatul şcoală-agenţi economici - indiferent de domeniul de pregătire, trebuie să reflecte:

o diversitatea categoriilor de agenţi economici (pe clase de mărime, tipuri de capital, etc.) şi de activităţi

producătoare de bunuri şi servicii.

Implicaţii pentru ÎPT o Dezvoltarea unor programe de formare profesională continuă în scopul păstrării resurselor umane pe piaţa muncii pe o perioadă cât mai lungă (bătrâneţe activă) prin retragerea din activitate mai târziu şi progresiv. Dezvoltarea aceasta trebuie să ţină cont de asigurarea unor calificări specifice populaţiei feminine. o Înfiinţarea de clase pentru învăţământul TVET in localitaţile cu populaţie preponderent de etnie rromă şi iniţierea unor acţiuni pentru şcolarizarea acestora. o Dezvoltarea unor pachete integrate pentru creşterea participării la învăţământul TVET a persoanelor care provin din grupuri vulnerabile (populaţia de etnie rromă, familii cu venituri scăzute etc.): „educaţia de a doua şansă”, o Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte, prin structura ofertei (proporţional cu nevoile pieţei muncii ) şi nevoile de dezvoltare a agriculturii o Asigurarea accesului la educaţie şi formare profesională a populaţiei de vârstă şcolară din mediul rural prin:

extinderea învăţământului IPT în şcolile din mediul rural, dezvoltarea infrastructurii şcolilor aflate în zone

defavorizate (transport deficitar, venituri reduse ale populaţiei).


29

CONCLUZII DIN ANALIZA PIEŢEI MUNCII

Principalele constatări desprinse din informaţiile la nivel regional

1.Analiza comparativă pe ocupaţii şi locuri de muncă vacante înregistrate în perioada 2014 – 2020

Din analiza balanţei şomaj-locuri de muncă la nivelul judeţului în perioada 2007-2010 pentru care avem date

disponibile, se desprind câteva aspecte relevante: în domeniile comerţ, construcţii şi lucrări publice, estetica şi igiena

corpului omenesc, turism şi alimentaţie publică, numărul de locuri de muncă vacante a depăşit numărul de şomeri

înregistraţi in perioada 2007-2008, trendul inversandu-se incepand cu 2009, cand influenta negativa a crizei

economice si-a pus amprenta. Incepand cu sfarsitul anului 2010 si inceputul anului 2011 incepe sa se vada o crestere

sensibila a numarului de angajari in constructii, industria usoara, turism, comert si alimentatie publica.

Cresterea numarului de someri de peste 3 ori din decembrie 2007 pana in decembrie 2010, arata insa cat de

afectata a fost piata muncii din jud. Valcea, ca urmare a crizei economice dar si a lipsei unor masuri de stimulare a

sectorului economic si a crearii de noi locuri de munca si stimularea ocuparii. Datele din tabelele de mai jos reflecta

acest lucru.

. 2.Proiecţia cererii potenţiale de forţă de muncă pe activităţi economice

În prognozele privindevoluţia cererii de forţă de muncă la orizontul anilor 2013 s-a utilizat pentru proiecţia

cererii modelul econometric recursiv Macbeth propus de Centrul de Studii pentru Piaţa Muncii din Olandaşi

recomandatpentru ţările în tranziţie având ca şi caracteristică faptul ca nu se reproduc evoluţii trecute, ci se

porneşte de la un an de bază, cât mai apropiat de orizontul de proiecţie (în cazul nostru anul 2002), stabilindu-se

ţinte pentru rata investiţiilor şi ritmul de dezvoltare economică pentru anul de prognoză (ritmul mediu anual de

creştere economică considerat a fost de 5,5%, iar rata investiţiilor de circa 30-35% din PIB).

Se presupune constantă contribuţia fiecărui judeţ la crearea valorii adăugate brute şi a produsului intern brut

din şi egală cu cea din perioada 1998-2001 (pentru care au existat date disponibile). Se utilizează ţinte de

creştere/scăderii a ponderii ramurii în ocupare până la niveluri comparabile cu cele ale economiei poloneze (a cărei

structură sectorială de ocupare dîntre ţările proaspăt admise seamănă cel mai mult cu cea a României).Se propun

ţinte înalte atât pentru creşterea investiţiilor şi ţinte moderate pentru creşterea productivităţii muncii, prin urmare se

prevede un proces de uşoară reducere a scăderii ocupării .

În ipotezele de mai sus, proiecţia ratelor medii de creştere a PIB, a productivităţii muncii şi a ocupării pe

activităţi economice la nivelul regiunii în perspectiva anului 2013 este redată în tabelul de mai jos . Menţionăm că

pentru asigurarea ratei anuale de creştere economică sunt necesare eforturi investiţionale majore.


30

VÂLCEA

1÷9

10

11

12

13

14

15

16

17


31

ANALIZA MEDIULUI INTERN

Analiza rezultatelor şi evoluţii lor

Desfasurarea concursului interjudetean de matematica X-OL infiintat in anul 1999 la care au participat 500

elevi;

Desfasurarea Simpozionului Interjudetean “Traditional si actual in invatamantul romanesc”

Participarea elevilor scolii la Olimpiadele scolare obtinand rezultate la matematica, educatie tehnologica,

geografie, istorie, engleza si franceza;

Achizitia de materiale pentru laboratoarele de fizica, chimie, biologie, care duc la imbunatatirea facilitatilor

de predare-invatare;

Infiintarea unui CDI pentru informare, consultanta si indrumare;

Existenta a doua laboratoare de informatica cu 25 de calculatoare si un server cu conexiune la internet;

Achizitionarea de carti pentru biblioteca scolara;

Dotare centru de documentare si informare;

Adaptarea competentelor absolventilor la cerintele angajatorilor

Crearea unui parteneriat eficient intre angajatori si sistemul TVET .

Dezvoltarea capacitatii de orientare scolara si profesionala.

Scoala noastra dispune de cabinet si de consilier scolar.

Cresterea accesului la educatie pentru tinerii din judetul Valcea.

S-a imbunatatit procesul implicarii parintilor in viata scolii.

Proiectul "Toti diferiti toti egali” pentru grupurile dezavantajate(romii, cu copii cu CES).

Parteneriat cu centrul de zi “Petria” Ocnele Mari

Corelarea ofertei educationale cu tendintele de dezvoltare economica a regiunii:

S-au realizat burse ale ofertelor scolare pentru IPT prin care s-a promovat imaginea scolii;


32

Programe de reconversie profesionala si de perfectionare a cadrelor didactice in vederea adaptarii la noile

cerinte ale IPT in functie de nevoile existente pe piata muncii;

Reducerea ratei abandonului scolar,a ratei de repetentie:

Formarea cadrelor didactice pe linia aplicarii sistemului de invatare centrata pe elev;

Stilurile individuale de invatare pentru scaderea ratei abandonului scolar.

Politica în domeniul educaţiei are la bază următoarele obiective prioritare:

Creşterea calităţii actului educaţional, ca bază a realizării societăţii bazată pe cunoaştere în România.

Dezvoltarea personală a elevilor din perspectiva învăţării permanente.

Asigurarea pregătirii resurselor umane prin învăţământul preuniversitar şi prin învăţarea permanentă.

Dezvoltarea coeziunii sociale şi creşterea participării cetăţenilor la programele de dezvoltare economică şi

socială a comunităţilor locale.

Realizarea echităţii în educaţie.


33

RAPORTUL - EVALUAREA NAŢIONALĂ II, IV, VI SI BACALAUREAT

2016

Comisia Examenului de Evaluare Naţională din cadrul Liceului Tehnologic ,, Jutsinian Marina”, si a

structurilor: Scoala gimnaziala Dumitru Badescu, Scoala gimnaziala Ionescu Cheianu a fost organizată conform

Metodologiei Examenului de Evaluare Naţională, clasa a II-a, a IV-a și a VI-a. Examenul de Evaluare Naţională s-a

desfăşurat în incinta școlii, conform Calendarului de examen.

A fost creată comisia de examen, membrii acesteia fiind instruiți din timp cu privire la atribuțiile ce le revin și

la modul de desfășurarea examenului.De altfel, membrii comisiei au fost persoane cu experiență în organizarea

examenelor acumulată în anii școlari precedenți.

Înaintea examenului a fost verificată starea tehnică a mijloacelor IT şi de comunicare, acestea au funcţionat foarte

bine pe timpul examenului. Pregătirea sălilor de clasă s-a făcut în conformitate cu metodologia EN.

Au fost respectate prevederile Metodologiei de organizare şi desfăşurare a Evaluării Naţionale, în anul

şcolar 2015-2016, dintre care amintim:

Aspecte pozitive Aspecte de îmbunătăţit

- au fost întocmite borderouri de predare/primire

în care au semnat elevii;

- înainte de aducerea subiectelor în săli, s-a

explicat elevilor modul de desfăşurare a

Evaluării Naţionale şi modul de completare a

datelor personale pe foaia tipizată.

- Stabilirea unei comisii de evaluare;

- au fost stabilite, prin tragere la sorţi,

repartizarea administratorul de test și

asistentului în sală, ţinând cont ca aceștia să nu

fie un cadru didactic care predă la clasa


34

respectivă;

- a fost asigurat numărul corespunzător al colilor

tipizate şi consumabilelor necesare bunei

desfăşurări a Evaluării Naţionale;

- elevii au fost repartizați în bănci conform

oglindei clasei.

EVALUAREA NAŢIONALĂ LA FINALUL CLASEI A II-a – 2016

CENTRALIZATOR PENTRU REZULTATELE FIȘELOR DE EVALUARE

Număr elevi

Școala Înscri

și Absenți

Prezenți la

„ CITIT-

LIMBA

ROMÂNĂ”

Prezenți la

„ SCRIS-

LIMBA

ROMÂNĂ”

Prezenți la

Matemati

că

Prezenți

la „

CITIT-

LIMBA

Matern

ă”

Prezenți

la „

SCRIS-

LIMBA

Matern

ă” Cu c.e.s integrați

înscriș

i

teste

adaptate

Sc.

Gimnazial

a "D-tru

Badescu"-

Olanesti 16 1 15 15 15 0 0


35

II TABEL CENTRALIZATOR PENTRU TEST "CITIT-LIMBA ROMÂNĂ"

Numărul Itemului numărul elevilor

din test cu răspuns corect

cu răspuns parțial

corect

cu răspuns

incorect cu răspuns lipsă

I. 1. 13 2 0 0

I. 2. 14 0 0 1

I. 3. 13 0 2 0

I. 4. 12 0 3 0

I. 5. 15 0 0 0

I. 6. 14 0 1 0

I. 7. 12 0 3 0

I. 8. 14 0 1 0

I. 9. 13 0 2 0

I. 10. 11 3 1

I. 11. 13 1 0 1

I. 12.


36


RAPORTUL ȘCOLII


III. TABEL CENTRALIZATOR PENTRU TEST "SCRIS-LIMBA ROMÂNĂ"

Numărul Itemului

numărul

elevilor



corect

cu răspuns

incorect

cu

răspu

ns

lipsă

I. 1.

conținut 12 3 0 0

scrierea corectă a cuvintelor 13 2 0 0


37

semnele de punctuație 15 0 0 0

compecitate 13 1 1 0

I. 2.

alcătuirea corectă a

propozițiilor 14 0 1 0

scrierea corectă a cuvintelor 5 8 2 0

semnele de punctuație 15 0 0 0

compecitate/originalitate/titlu 11 4 0 0


RAPORTUL ȘCOLII


IV TABEL CENTRALIZATOR PENTRU TEST "MATEMATICĂ"

Numărul Itemului

numărul

elevilor

din test cu răspuns corect cu răspuns parțial corect cu răspuns incorect

cu răspuns

lipsă

I. 1. 14 0 1 0

I. 2. 14 1 0 0

I. 3. 10 0 4 1

I. 4. 15 0 0 0

I. 5. 7 5 2 1


38

I. 6. 12 0 3 0

I. 7. 6 3 6 0

I. 8. 13 1 1 0

I. 9. 13 0 2 0

I. 10. 8 0 7 0

I. 11. 12 2 1 0

I.12. 5 5 4 1


39

EVALUAREA NAŢIONALĂ LA FINALUL CLASEI A IV-a – 2016

RAPORTUL ȘCOLII


I. TABEL SINTETIC

Număr elevi

Școala Înscriși Absenți

Prezenți

la

Limba

Română

Prezenți la

Matematică

Prezenți

la Limba

Maternă Cu c.e.s integrați

înscriși

teste

adaptate

Liceul Tehnologic Justinian

Marina 36 36 36

EVALUAREA NAŢIONALĂ LA FINALUL CLASEI A IV-a – 2016

II TABEL CENTRALIZATOR PENTRU TEST "LIMBA ROMÂNĂ"

Numărul

Itemului

numărul

elevilor



corect

cu răspuns

incorect cu răspuns lipsă

I.1. 36 0 0 0

I.2. 35 0 1 0

I.3. 32 1 3 0


40

I.4. 31 0 6 0

I.5. 31 0 6 0

I.6. 32 2 2 0

I.7. 32 0 4 0

I.8. 34 1 1 0

I.9. 31 0 5 0

I.10. 32 1 3 0

I.11. 19 13 3 1

I.12. 28 5 3 0

I.13. 24 8 2 2

I.14. 19 7 9 1

I.15. 12 20 4 0


41


III TABEL CENTRALIZATOR PENTRU TEST "MATEMATICĂ"

Numărul Itemului

numărul

elevilor

din test

cu răspuns

corect cu răspuns parțial corect cu răspuns incorect

cu răspuns

lipsă

I.1. 34 0 2 0

I.2. 29 0 7 0

I.3. 35 0 1 0

I.4. 32 0 4 0

I.5. 24 0 12 0

I.6. 33 0 3 0

I.7. 31 0 6 0

I.8. 34 0 2 0

I.9. 28 1 7 0

I.10. 22 0 14 0

I.11. 35 0 1 0

I.12. 28 0 8 0

I.13. 31 0 6 0

I.14. 18 0 18 0

I.15. 28 0 8 0

I.16. 33 0 3 0

I.17. 18 0 16 2


42

I.18. 31 0 5 0

I.19. 34 0 2 0

I.20. 31 0 5 0


43

EVALUAREA NAŢIONALĂ LA FINALUL CLASEI A VI-a – 2016


I. TABEL SINTETIC

Număr elevi

Școala Înscriși Absenți

Prezenți la

Limbă și

Comunicare

Prezenți la

Matematică și

Științe Cu c.e.s integrați

înscriși

teste

adaptate

Liceul Tehnologic Justinian

Marina 38 2 36 36



II TABEL CENTRALIZATOR PENTRU TEST "LIMBĂ ȘI COMUNICARE"

Numărul

Itemului numărul elevilor

din test

cu punctaj

total

cu punctaj

parțial cu punctaj zero

I.1. 6 25 5

I.2. 18 16 2

I.3. 19 9 8


44

I.4. 5 16 15

I.5. 14 8 14

I.6. 13 0 23

I.7. 15 7 14

I.8. 6 7 15

I.9. 18 7 11

I.10. 11 17 8


45



III TABEL CENTRALIZATOR PENTRU TEST "MATEMATICĂ ȘI ȘTIINȚE"

Numărul

Itemului numărul elevilor

din test

cu punctaj

total

cu punctaj

parțial cu punctaj zero

I.1. 28 0 8

I.2. 20 0 16

I.3. 28 0 8

I.4. 1 3 32

I.5. 20 0 16

I.6. 10 4 22

I.7. 2 4 31

I.8. 6 0 31

I.9. 24 6 6

I.10. 13 17 6

I.11. 8 2 26

I.12. 4 7 25

I.13. 3 14 19

I.14. 2 3 31

I.15. 9 8 19


46

PLAN DE MĂSURI PENTRU

AMELIORAREA REZULTATELOR EN VI

NR.

crt MĂSURA INDICATORI RESPONSABILI TERMEN

1. Aplicarea testelor iniţiale după modele

elaborate de CNE şi analiza rezultatelor

prin identificarea deficienţelor, elaborarea

unui plan de măsuri remediale.

Testele iniţiale,

interpretarea

rezultatelor, planul

de măsuri

remediale.

Profesorii disciplinelor

la care se sustin

probele de evaluare

2. Analiza rezultatelor pe clasă, pe disciplină

si pe fiecare cadru didactic.

Procese verbale în

comisii metodice

Situația

rezultatelor

obținute

Responsabili comisii

metodice

Profesori

Director

Octombrie


47

3. Urmărirea progresului şcolar al elevilor,

realizarea unor analize comparative:

- note testare iniţiala - medie

semestrială/ medie anuală;

- medie semestrul I- medie sem. II

- medie anuală-nota obţinută la EN

Analize

comparative


la care se sustin

probele de evaluare

Pe tot

parcursul

anului şcolar

4. Elaborarea riguroasă a unor fişe de lucru

individuale specifice categoriilor de

competențe la care elevul prezintă lacune.

Aprofundarea acelor puncte slabe la care

elevii au făcut dovada slabei pregătiri.

Fişe de lucru

diferenţiate


la care se sustin

probele de evaluare

Pe tot

parcursul

anului şcolar

5. Stabilirea orarului și desfăşurarea orelor

de pregătire suplimentară după o

tematică bine stabilită.

Orarul de pregătire

suplimentară

Tematica orelor de

pregătire

suplimentară.


la care se sustin

probele de evaluare

Săptămânal

6. Monitorizarea activităţilor propuse in

Planul de măsuri din şcoală.

Rapoarte

semestriale

Raport final

Director

Pe tot

parcursul

anului şcolar


48

RAPORT PRIVIND ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA

EXAMENELOR NAŢIONALE PENTRU ELEVII CLASEI A VIII-A

LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ ŞI MATEMATICĂ – iunie 2016

NOTE 5-6 6-7 7-8 8-9 9-10

ROMANA 4 6 6 8 7

NOTE 5-6 6-7 7-8 8-9 9-10

MATEMATICA 6 6 7 3 0

0

1

2

3

4

5

6

7

8

5-6 6-7 7-8 8-9 9-10

ROMANA 4 6 6 8 7

NR

ELE

VI

EVALUARE NATIONALA CLS A VIII-A

ROMANA


49

0

2

4

6

8

5-6 6-7 7-8 8-9 9-10

MATEMATICA 6 6 7 3 0

NR

ELE

VI

EVALUARE NATIONALA CLS A VIII-A

MATEMATICA

5-6 6-7 7-8 8-9 9-10

MEDIA GENERALA 3 8 6 8 0

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

NR

ELE

VI

MEDIA EVALUARE NATIONALA


50

REZULTATELE OBŢINUTE LA EXAMENUL DE BACALAUREAT

CLASELE A XII-A BACALAUREAT

Analiză sintetică a rezultatelor

IUNIE-IULIE 2016

NOTE 5-6 6-7 7-8 8-9 9-10

romana 9 5 4 3 3

64%

36%

PROMOVABILITATE EVALUARE

NATIONALA CLS A VIII-A 2016

PROMOVATI NEPROMOVATI


51

0

2

4

6

8

10

5-6 6-7 7-8 8-9 9-10

romana 9 5 4 3 3

nr

ele

vi

Bacalaureat 2016 romana

5-6 37%

6-7 21%

7-8 17%

8-9 12%

9-10 13%

Other 25%

Bacalaureat 2016 romana


52

MATEMATICA

NOTE 5-6 6-7 7-8 8-9 9-10

matematica 9 7 1 1 1

5-6 6-7 7-8 8-9 9-10

matematica 9 7 1 1 1

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

nr

ele

vi

Bacalaureat 2016

matematica

5-6 48%

6-7 37%

7-8 5%

8-9 5%

9-10 5%

Other 10%

Bacalaureat 2016

matematica


53

GEOGRAFIE

NOTE 5-6 6-7 7-8 8-9 9-10

geografie 6 5 9 5 2

5-6 6-7 7-8 8-9 9-10

geografie 6 5 9 5 2

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

nr

elev

i

Bacalaureat 2016

geografie

5-6 22%

6-7 19%

7-8 33%

8-9 19%

9-10 7%

Other 26%

Bacalaureat 2016 geografie


54

0

2

4

6

8

10

5-6 6-7 7-8 8-9 9-10

MEDIA FINALA 0 9 7 1 1

NR

ELE

VI

MEDIA FINALA BACALAUREAT 2016

PROMOVATI 62%

NEPROMOVATI 38%

PROMOVABILITATE BACALAUREAT 2016


55

PUNCTE TARI (STRENGTH): PUNCTE SLABE (WEAKNESS):

CURRICULUM

Instituţia dispune de material curricular adecvat

profilurilor şi specializărilor şi în conformitate cu

standardele ocupaţionale naţionale;

La nivelul fiecărei catedre există portofolii cu

auxiliare curriculare, ghiduri de aplicare a

programei, culegeri de teste, îndrumătoare ;

Există o diversificarea curriculum-ului la decizia

şcolii şi a curriculum-ului în dezvoltarea locală;

Unitatea dispune de softuri educaţionale care

permit realizarea unor lecţii moderne, dinamice;

Există o bună raportare la dinamica şi la nevoile

actuale, dar mai ales la finalităţile de perspectivă

ale sistemului de învăţământ profesional şi tehnic;

S-a realizat adaptarea curriculum-ului local la

nevoile specifice ale angajatorilor;

Liceul aobținut rezultate bune şi foarte bune la

olimpiadele şi concursurile şcolare;

Oferta de mijloace de învăţământ şi accesorii

curriculare este valorificată eficient.

Organizarea defectoasă a CDŞ :

managerial – oferta şcolii nu satisface

nevoile tuturor elevilor;

administrativ – opţiunile se fac în funcţie

de decizia majorităţii elevilor clasei;

resurse umane – insuficienta diversitate a

abilităţilor cadrelor didactice în raport cu

solicitările (părinţilor şi copiilor)

beneficiarilor.

Lipsa manualelor pentru liceu (cls. a XI, XII) la unele

calificăriprofesionale

Ponderea redusă a materialelor auxiliare.


56

RESURSE UMANE

Personal didactic calificat în proporţie de 98 %;

Ponderea cadrelor didactice titulare cu gradul

didactic I este de 53 %, gradul II este de 27%,

definitivat 16,85% și debutant 3,30%;

Ponderea cadrelor didactice cu performanţe în

activitatea didactică este de 85 %;

Relaţiile interpersonale (profesor -elev,

conducere-subalterni, profesori-părinţi,

profesori-profesori etc.)existente favorizează

crearea unui climat educaţional deschis,

stimulativ;

Există o bună delimitare a responsabilităţilor

cadrelor didactice (există 16 comisii constituite pe

diverse probleme) precum şi o bună coordonare a

acestora;

Ameliorarea relaţiei profesor-elev prin

intermediul Consiliului Elevilor;

Perfecţionarea continuă a cadrelor didactice prin

cursuri postuniversitare, masterate, doctorate în

conformitate cu cerinţele integrării

europene,abilitări curriculare, grade didactice;

Pregătirea elevilor pentru schimbările care au loc

pe plan intern cât şi internaţional;

Participarea cadrelor didactice în cadrul

programelor,Erasmus+în programul firmelor de

exerciţiu, ş.a.;

Personal cu dublă calificare (specializări), ingineri

şi maiştrii instructori care au absolvit cursuri

Slaba motivare a cadrelor didactice datorată

salariilor mici, eliminarea salariului de merit sau a

altor sporuri;

Conservatorismul şi rezistenţa la schimbare a

unor cadre didactice;

Conservatorismul unor cadre didactice privind

aspecte precum : organizarea şi desfăşurarea

lecţiilor, centrarea activităţii didactice pe nevoile

elevului, informatizarea învăţământului etc.;

Nevoia reală de abilitare a profesorilor diriginţi

pentru activitatea de consiliere privind cariera;

Mobilitatea geografică redusă a populaţiei

şcolare pentru obţinerea unei calificări

profesionale;

Scăderea populaţiei şcolare ceea ce implică şi

scăderea numărului de clase, respectiv de norme

didactice;

Neimplicarea cadrelor tehnice în accesarea

programelor Erasmus+ necesare realizării

practicii;

Scăderea numărului de personal didactic auxiliar;

Lipsa oportunităţilor de a accesa o nouă calificare

pentru cadrele didactice tehnice (completată de

pericolul de disponibilizare a personalului calificat

din TVET);

Rata şomajului ridicată în rândul absolvenţilor

(categoria de vârstă 16 – 25 de ani, nu este

căutată de angajatori, conform anchetelor


57

postuniversitare şi universitare specifice;

Gestionarea corespunzătoare a conflictelor din

cadrul unităţilor şcolare;

Cadrele didactice dovedesc o bună cunoaştere a

curriculum-ului şi îşi stabilesc strategia de

predare-învăţare în funcţie de Standardele de

Pregătire Profesională, de specificul fiecărui

colectiv (atitudini, grad de motivare, interese), de

progresul elevilor;

Cuprinderea în învăţământ a populaţiei de etnie

rromă prin rezervarea de locuri.

AJOFM);

RESURSE MATERIALE

Starea fizică a spaţiilor şcolare şi încadrarea

în normele de igienă corespunzătoare;

Exitenţa funcțională a cabinetelor și,

laboratoarelor pentru anumite discipline:

informatică, fizică şi chimie, biologie, limba

română, psihopedagogie;

Școala dispune de fonduri băneşti extrabugetare;

Școala prin eforturi proprii şi prin accesarea unor

proiecte şi-a îmbogăţit şi modernizat baza

materială;

Conectarea la internet a tuturor corpurilor de

cladiri;

Sistemul educaţional AEL existent și funcțional;

Proiecte de investiţii, reabilitări prin programele

Fondul de carte al bibliotecii nu este reactualizat

în întregime;

Biblioteca nu este conectată la reţeaua Internet

iar CDI-ul nu este funcțional din lipsă de spațiu;

Fondurile băneşti nu sunt suficiente pentru

stimularea cadrelor didactice şi elevilor, pentru

achiziţionarea unor echipamente şi materiale

didactice, pentru întreţinerea spaţiilor şcolare;

Nedotarea cu echipamente la standarde

europene a atelierelor școală;

Neasigurarea necesarului de materii prime în

vederea desfăşurării activităţii de instruire

practică;

Nealocarea de la bugetul de stat a unor fonduri

cu destinaţie precisă, necesare investiţiilor şi

achiziţionării mijloacelor de învăţământ pentru


58

M.E.C.T.S;

Cooperarea și parteneriatele cu universităţile de

profil;

Prin cooperare cu agenţii economici, s-au accesat

surse complementare de finanţare şi de dotări

materiale;

Buna comunicare şi colaborare cu organele

administraţiei publice locale, au asigurat o bună

finanţare a unităţii de învăţământ;

O bună comunicare între unitatea școlară și ISJ.

Vâlcea, MEN și CNDIPT.

învăţământul profrsional și tehnic;

Inexistenţa unor legi stimulative pentru agenţii

economici în vederea dotării şcolilor;

Baza materială existentă în unitate nu permite

realizarea tuturor solicitărilor (opţiunilor)

beneficiarilor;

DEZVOLTARE ORGANIZAȚIONALĂ, RELAȚII SISTEMICE ȘI RELAȚII COMUNITARE

Semestrial – Comisia diriginţilor organizează

întâlniri cu reprezentanţi ai Poliţiei în scopul

prevenirii delincvenţei juvenile;

Întâlniri semestriale cu Comitetul de părinţi,

suplimentate de consultaţii individuale cu părinţii;

Dezvoltarea relaţiei profesori-elevi-părinţi se

realizează pe baza parteneriatelor încheiate, prin

desfășurarea unor activități commune și prin

intermediul serbărilor şcolare;

Contactele cu diverse instituţii pentru realizarea

unor activităţi extracurriculare precum : excursii,

vizite la muzee, vizionări de spectacole, acţiuni

caritabile cu cămine de bătrâni, orfelinate etc.,

introduc elevii în mediul comunitar şi contribuie

la socializarea lor;

Buna funcţionare şi experienţa a parteneriatelor

Insuficiența parteneriatelor cu O.N.G. –uri

sau agenți economici pentru toate domeniile de

calificare;

Puţine activităţi desfăşurate în şcoală implică

coparticiparea părinţilor;

Lipsa de motivaţie în implicarea unor agenţi

economici în pregătirea viitorilor absolvenţi;

Aspecte instituţionale privind unitatea de

învăţământ: implicare slabă a administraţiei

publice în parteneriatul şcoală – angajator, în

planificarea investiţiilor viitoare în şcoli, în

elaborarea de politici de formare profesională la

nivel local/judeţean şi alocare de fonduri pentru

dezvoltarea formării;

Motivarea slabă a unui parteneriat real implicat


59

bilaterale şcoală – agent economic;

Organizarea instruirii practice la agenţi

economici;

Interesul agenţilor economici pentru angajarea

absolvenţilor;

Colaborarea cu instituţiile de învăţământ superior

din Judeţul Vâlcea şi din alte centre universitare,

pentru formarea profesională a cadrelor

didactice;

Relaţii bune între şcoală și comunitatea locală;

în procesul de formare profesională.

OPORTUNITĂŢI (OPPORTUNITIES): AMENINŢĂRI (THREATS):

CURRICULUM


60

Identificareaoportunităţilor de formare pentru

cadrelor didactice;

CDŞ oferă posibilitatea satisfacerii dorinţei de

informare şi cunoaştere în diferite domenii de

activitate;

Oferta CDŞ vine în sprijinul ameliorării

fenomenului de absenteism şcolar şi contribuie

la dezvoltarea unei motivaţii intrinseci pentru

învăţare;

CDŞ permite valorificarea abilităţilor

individuale;

Corelarea curriculum-ului în dezvoltarea locală

din învăţământul profesional şi tehnic cu

cerinţele agenţilor economici;

Accesul la internet în scopul cunoaşterii ultimelor

noutăţi din domeniul tehnic;

Crearea unui stoc de manuale în bibliotecile

şcolare pentru a putea fi împrumutate elevilor cu

situaţie materială precară;

Insuficienta diversificare şi adecvare a CDŞ la

cerinţele şi solicitările părinţilor şi elevilor poate

scădea motivaţia acestora pentru învăţare

precum şi interesul pentru această unitate de

învăţământ. Există riscul micşorării numărului de

cereri de înscriere în instituţie;

Baza materială existentă nu permite realizarea

tuturor solicitărilor (opţiunilor) beneficiarilor;

Numărul calculatoarelor din şcoală nu este

suficient;

Comunicarea deficitară între şcoală, CCD şi

inspectoratul şcolar poate afecta buna organizare

a curriculumului şcolii;

Needitarea manualelor pentru învăţământul

profesional;

Efectuarea instruirii practice şi a laboratorului

tehnologic pe clasă;

Proporţia trunchi comun – CDS (CDL) din planul

cadru nu permite dezvoltarea ofertei

educaţionale;

RESURSE UMANE

Numărul de întâlniri şi activităţi comune ale

cadrelor didactice în afara orelor de curs

favorizează împărtăşirea experienţei, creşterea

coeziunii grupului, o comunicare mai bună;

Varietatea cursurilor de formare şi perfecţionare

Scăderea motivaţiei şi interesului pentru

activităţile profesionale (colaborare cu părinţii,

perfecţionarea, activităţile extracurriculare,

confecţionarea materialelor didactice, pregătirea

cu profesionalism a lecţiilor etc.);

Scăderea prestigiului cadrelor didactice prin


61

organizate de CCD, ONG, universităţi;

Întâlnirile frecvente de câte ori este cazul între

cadrele didactice şi părinţii elevilor (şedinţele cu

părinţii la nivelul clasei/şcolii, consultaţiile);

Migrarea populaţiei spre anumite zone urbane

Experienţa în judeţ a instituţiilor de formare

continuă şi a centrelor de formare profesională a

adulţilor;

Îndrumare şi control cu efecte favorabile în

teritoriu prin inspecţia şcolară;

Consilierea şcolară şi profesională a elevilor şi

părinţilor în vederea orientării în carieră, prin

prezentarea ofertei educaţionale a filierei

tehnologice;

pensionarea unor profesori recunoscuţi pe plan

local;

Criza de timp a părinţilor datorată actualei situaţii

economice care reduce implicarea familiei în

viaţa şcolară. Acest lucru se reflectă atât în relaţia

profesor-elev cât şi în performanţa şcolară a

elevilor;

Scăderea naturală a populaţiei;

Migraţia spre vestul Europei;

Depopularea zonelor rurale prin plecarea

tinerilor;

Îmbătrânirea populaţiei active care determină

scăderea populaţiei şcolare;

Deficitul prognozat de personal didactic calificat;

Abandonul şcolar din motive socio-economice;

Condiţia materială a cadrelor didactice;

Neimplicarea familiei în viaţa şcolii;

Dezinteresul unor agenţi economici în formarea

profesională a tinerilor;

RESURSE MATERIALE

Descentralizare şi autonomie instituţională;

Parteneriat cu comunitatea locală

(primărie,părinţi, agenți economici), ONG, firme;

Existenţa unor spaţii (cabinetul de informatică,

sălile de clasă, sala de sport) ce pot fi închiriate în

Degradarea spaţiilor şcolare datorită fondurilor

băneşti limitate și sistarea lucrărilor de investiții;

Conştiinţa morală a elevilor privind păstrarea şi

întreţinerea spaţiilor şcolare;

Ritmul accelerat al schimbărilor tehnologice


62

scopul obţinerii unor fonduri băneşti;

Posibilitatea antrenării elevilor şi părinţilor în

activităţi productive şi de întreţinere a şcolii;

Valorificarea fondurilor rezultate din activităţi

extrabugetare (micro-producţie, închirieri de

spaţii, donaţii, sponsorizări);

Accesarea fondurilor prin programele U.E.,

granturi, etc;

Programele de investiții : construcție grădiniță,

campus preuniversitar etc.

conduce la uzura morală a echipamentelor

existente;

Scăderea calităţii instruirii teoretice şi practice în

condiţiile unei baze materiale uzate fizic;

Desfăşurarea activităţii practice cu efective mari

de elevi (clasa întreagă);

Insuficienta finanţare a învăţământului chiar dacă

prin finanțarea per elev unitatea s-ar putea

autofinanța în condiții bune;

Numărul calculatoarelor din şcoli nu este

suficient;

Resurse financiare insuficiente alocate pentru

protecţia muncii şi PSI.

DEZVOLTARE ORGANIZAȚIONALĂ, RELAȚII SISTEMICE ȘI RELAȚII COMUNITARE

Disponibilitatea şi responsabilitatea unor instituţii

de a veni în sprijinul şcolii (Primărie, ONG-uri,

agenți economici, Poliţie, instituţii culturale);

Cererea exprimată de Consiliul reprezentativ al

elevilor privind desfăşurarea de activităţi comune

părinţi-profesori-elevi;

Interesul liceelor de a-şi prezenta oferta

educaţională;

Interesul firmelor de a-şi recruta şi forma în

perspectivă personal specializat;

Interesul altor instituţii omoloage din țară și

străinătate pentru schimburi de experienţă;

Organizarea defectoasă a activităţilor de

parteneriat poate conduce la diminuarea sau

chiar inversarea efectelor scontate;

Nivelul de educaţie şi timpul limitat al părinţilor

poate conduce la slaba implicare a părinţilor în

viaţa şcolară;

Instabilitate la nivel social şi economic a

instituţiilor potenţial partenere;

Inconsecvenţa relaţiei de parteneriat şcoală-

elevi-părinţi;

Dezinteresul agenţilor economici în formarea

profesională;


63

Dezvoltarea relaţiilor de parteneriat pentru

efectuarea instruirii practice la agenţii economici;

Existenţa unui patronat în creştere, cu real

potenţial pentru dezvoltarea parteneriatelor;

Funcţionarea în judeţ a altor structuri

parteneriale, a căror experienţă poate fi

valorificată şi pentru problematica

învăţământului profesional şi tehnic;

Elaborarea planului de şcolarizare pe baza

prospectării pieţei muncii prin colaborare cu

AJOFM, CLDPSFP, IMM - uri, ONG – uri şi alţi

agenţi economici;

Colaborarea cu comunitatea locală.

Dezinteres la nivelul unor agenţi economici care

ar putea încheia parteneriate cu şcolile (fiind

motivaţi doar de anumite facilităţi fiscale

acordate).


64

POLITICUL

Politica educaţională la nivel naţional se bazează pe principiul descentralizării,

principiul descongestionării, principiul eficienţei, principiul egalizării şanselor,

principiul compatibilităţii cu standardele internaţionale;

Acces egal şi sporit la educaţie;

Calitate ridicata a educaţiei şi pregătirea societăţii bazate pe cunoaştere;

Descentralizarea şi depolitizarea sistemului educativ;

Transformarea educaţiei în resursa de baza a modernizării României;

Considerarea investiţiei în capitalul uman ca investiţia cea mai profitabilă pe termen

lung;

Reconstrucţia învăţământului profesional şi tehnic;

Compatibilizarea europeană şi scoaterea învăţământului profesional şi tehnic

românesc din izolarea din ultimii ani;

Dezvoltarea instituţională.

ECONOMICUL

Resursele economice ale judeţului sunt reduse;

Societăţile comerciale sunt în proces de majore restructurări;

I.M.M. –urile în creştere, reprezintă un potenţial sprijin pentru sistemul de

învăţământ profesional şi tehnic;

Posibilitatea accesării fondurilor structurale;

Colaborarea partenerilor educaţionali în cadrul C.L.D.P.S.F.P., în vederea elaborării

unei oferte educaţionale viabile.


65

SOCIALUL

Rata şomajului în Baile Olanesti dar și în judeţul Vâlcea este ridicată, dar manifestă o

tendinţă de stagnare în ultimii ani;

Oferta locurilor de muncă este relativ redusă;

Delincvenţa este în creştere din cauza sărăciei accentuate;

Situaţia materială precară a multor familii favorizează abandonul şcolar.

TEHNOLOGICUL

Unitatea şcolară este dotată cu tehnică de calcul, dar dotarea poate fi îmbunătăţită;

Unitatea școlară este conectată la internet;

Echipamentele laboratoarelor şi cabinetelor tehnologice sunt uzate fizic şi moral;

Este benefic programul M.E.C.S de dotare a cabinetelor şi laboratoarelor, dar este

necesară şi dotarea atelierelor;

Clădirile care necesitau reparaţii curente şi capitale au fost cuprinse în programe

centrale sau locale;

Unităţi de învăţământ profesional şi tehnic au fost incluse în programul de construire

de campusuri;

Mobilierul școlar (în mare parte) a depăşit termenul de utilizare.

ECOLOGICUL

Judeţul Vâlcea este un judeţ mediu industrializat, fapt ce determină şi o poluare la

nivel mediu


66

5 . 1 . O B I E C T I V E Ş I P R I O R I T Ă Ţ I N A Ţ I O N A L E :

Dintre principalele priorităţi naţionale care se vor axa pe îmbunătăţirea actului educaţional din fiecare clasă,

laborator, atelier de instruire practică, astfel încât elevii să devină adevăraţii beneficiari ai eforturilor umane şi

financiare coordonate de unităţile abilitate şi responsabile enumerăm:

Asigurarea educaţiei de bază pentru toţi cetăţenii, astfel încât fiecare persoană să beneficieze de un minim

de educaţie;

Educaţia centrată pe elev, parteneriatul cu întreprinderile, dezvoltarea curriculumului, dezvoltarea

standardelor;

Dezvoltarea unor competenţe cheie prin promovarea unui curriculum formal cât şi prin programe specifice

tinerilor şi adulţilor;

Extinderea învăţării informatizate;

Formarea continuă a personalului (metodica), asigurarea calităţii, orientarea şi consilierea;

Sistemul informaţional, modernizarea bazei materiale, management educaţional, şanse egale, utilizarea ITC

în predare;

Educație nediscrimatorie pentru elevii cu nevoi speciale, dezvoltarea de materiale pentru formare

diferenţiată.


67

Fundamentarea ofertei de educaţie pe baza nevoilor de dezvoltare personală a elevilor, din perspectiva

dezvoltării durabile şi a asigurării coeziunii economice şi sociale;

Promovarea cu perseverenţă a echităţii în educaţie, precum şi ameliorarea permanentă a calităţii învăţării;

Asigurarea calităţii proceselor de predare – învăţare;

Educaţie prin activităţi extraşcolare şi extracurriculare;

Modernizarea bazei materiale a învăţământului preuniversitar;

Participarea la programe europene în domeniul educaţiei şi formării profesionale;

Realizarea reformei sistemelor de conducere şi administrare instituţională a sistemului naţional de

învăţământ preuniversitar;

5 . 2 . O B I E C T I V E Ş I P R I O R I T Ă Ţ I R E G I O N A L E Ş I L O C A L E : D i n p u n c t d e v e d e r e e c o n o m i c , R e g i u n e a d e S u d - V e s t O l t e n i a c u p r i n d e 5 j u d e ţ e : V â l c e a , O l t , D o l j , G o r j , ş i M e h e d i n t i . L a n i v e l r e g i o n a l , s - a a d u s î n c e n t r u l a t e n ţ i e i î n v ă ţ ă m â n t u l p r o f e s i o n a l ş i t e h n i c , p r o m o v â n d î n P l a n u l d e D e z v o l t a r e R e g i o n a l ă d e z v o l t a r e a a c e s t e i f o r m e d e î n v ă ţ ă m â n t c a o b i e c t i v s t r a t e g i c . Î n p e r s p e c t i v a a n u l u i 2 0 1 5 , p u t e m c o n c l u z i o n a f i n a l i t ă ţ i l e a ş t e p t a t e d e l a f o r m a r e a p r o f e s i o n a l ă i n i ţ i a l ă î n j u d e ţ u l V â l c e a :

Adaptarea reţelei şcolare şi a ofertei de formare profesională iniţială la cerinţele pieţei muncii şi a

opţiunilor elevilor;

Creşterea ponderii populaţiei cu grad ridicat de calificare prin programe de formare continuă;

Asigurarea egalităţii de şanse în formarea iniţială;

Dezvoltarea resurselor umane din sistemul IPT în vederea asigurării calităţii în formare;


68

Abordarea întregii problematici a planificării ofertei educaţionale în contextul unor noi realităţi, cu o

puternică dinamică, generate de noul statut al României ca stat membru al UE.

Adaptarea planificării educaţionale la nivelul de dezvoltare economico-socială a judeţului Botoşani precum

şi la nevoile de educaţie şi formare ale elevilor;

Asigurarea calităţii procesului instructiv educativ ca deziderat major în inserţia socială a absolvenţilor;

Să asigure dezvoltare personală şi profesională a elevilor, astfel încât aceştia să devină cetăţeni activi la

nivelul comunităţii, să participe la viaţa activă, civică şi profesională (cerinţele societăţii, comunităţii);

Să asigure şanse egale de dezvoltare profesională a fiecărui elev în funcţie de opţiunile şi potenţialul de

învăţare;

Să asigure formarea profesională în condiţii de calitate a procesului educaţional.

Din analiza evoluţiilor prognozate pentru cerere-ofertă în perspectiva 2015 apreciem că este necesară

adaptarea ofertei de formare iniţială în următoarele direcţii: preocuparea esenţială a unității trebuie să fie aceea de

asigurare a unei calităţi a formării profesionale, menită să conducă la dobândirea de către absolvenţi a

competenţelor profesionale la nivelul standardelor de pregătire profesională europene .Acest lucru se poate obţine

prin dezvoltarea resurselor umane, materiale şi financiare ale liceuluişi a unor parteneriate durabile şcoală-

angajatori.

Priorităţile din PLAI şi PRAI se regăsesc obligatoriu în PAS-ul Liceului Tehnologic ,, Justinian Marina” Baile

Olanesti..

5.3. OBIECTIVE ȘI PRIORITĂȚI ALE ISJ VÂLCEA PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL TEHNIC:

Politica managerială a inspectorului de specialitate pentru aria curriculară „Tehnologii”, va avea în vedere

următoarele priorităţi, rezultate din PLAI Vâlcea:


69

Creşterea calitaţii educaţiei şi formării continue prin învăţământul profesional şi tehnic şi dezvoltarea

ofertei educaţionale pentru adulţi;

Dezvoltarea capacităţii de management în învăţământul profesional şi tehnic;

Creşterea adaptabilităţii ofertei educaţionale la cerinţele pieţei muncii;

Dezvoltarea parteneriatului social (pentru îmbunătăţirea calităţii în TVET);

Îmbunătăţirea serviciilor de consiliere şi orientare profesională pentru elevi şi adulţi;

Creşterea calităţii procesului educaţional în TVET prin realizarea de proiecte pentru dezvoltarea

profesională a resurselor umane;

Creşterea accesului la educaţie pentru grupurile vulnerabile şi combaterea excluziunii sociale.

Dinamismul transformărilor economico-sociale ale judeţului, induce la nivelul învăţământului vâlcean nevoia

unei permanente diversificări şi înnoiri, a promovării unor forme alternative de învăţământ, a adaptării rapide şi

eficiente la cererea eficientă pe piaţa muncii prin reconversie şi mobilitate profesională.

Pentru optimizarea şi flexibilizarea reţelei de învăţământ, pentru adaptarea ei la nevoile socio-economice ale

judeţului, unitatea școlarăva acţiona în direcţia:

Extinderea unor profile la solicitările pieţei muncii (sudor, servicii, industrie uşoară);

Dimensionarea mai judicioasă a învăţământului tehnic şi profesional;

Corelarea cifrelor de şcolarizare cu dinamica demografică.


70

ŢINTA STRATEGICĂ NR. 1

DEZVOLTAREA CURRICULUMULUI SCOLAR IN VEDEREA PROMOVARII EXAMENELOR NATIONALE

OPŢIUNI STRATEGICE: Dezvoltarea şi cultivarea la elevi a competitivităţii, creativităţii, deprinderilor practice;

Prospectarea pieţei muncii în scopul dezvoltării relaţiilor comunitare şi a elaborării ofertei educaţional –

vocaţionale;

Încurajarea competiţiei, ridicarea nivelului de pregătire a elevilor, obţinerea de performanţe;

Pregătirea corespunzătoare pentru examenele naţionale (bacalaureat, evaluare națională, certificare de

competenţe profesionale);

Cuprinderea în sistemul de formare continuă a cadrelor didactice și a personalului administrativ;

Dezvoltarea educaţiei antreprenoriale;

Elaborarea programelor pentru CDL şi CDS împreună cu agenţii economici parteneri;

Dezvoltarea curriculară în sensul diversificării ofertei de formare profesională în concordanţă cu cerinţele

dezvoltării economice.

RESURSE STRATEGICE: Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă şi Formare profesională;

Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru Formare Profesională;

Casa Corpului Didactic;

Cadre didactice si directori cu abilitati in domeniul dezvoltarii curriculei scolare;

Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic;

Instituţii de învăţământ superior.


71

PROGRAME / ACTIVITĂŢI: Programul de pregatire suplimentara a elevilor;

Program de activitati extrascolare in vederea cresterii atractivitatii promovarii examenelor nationale;

Program de consiliere si orientare scolara

Activitatea de revizuire a programelor şcolare şi elaborări de manuale;

Programe de valorificare a curriculei în dezvoltare locală şi a CDŞ – urilor;

Programe de dezvoltare a parteneriatelor (CDL, CDŞ);

Broşuri cu informaţii prezentate adecvat pentru elevi şi părinţi.

REZULTATE AŞTEPTATE:

Oferta educaţională corelată cu nevoile comunităţii;

Completarea bazei de date privind cerinţele pieţei muncii;

Realizarea contractelor parteneriale în domeniul pregătirii profesionale;

Implicarea elevilor în programe de dezvoltare a competenţelor profesionale;

Cresterea ratei de promovare a examenelor nationale

Implementarea firmelor de exerciţiu pentru domeniul tehnic.

CRITERII DE EVALUARE:

Corelarea planului de şcolarizare cu nevoile şi cerinţele comunităţii;

Existenţa, funcţionalitatea şi actualizarea bazei de date;

Numarul absolventiolr integrati in piata muncii;

Numarul absolventilor care trec intr-un ciclu superior de invatare

Numărul contractelor de parteneriat cu factorii comunitari;

Numărul firmelor de exerciţiu nou constituite în decurs de un an şcolar.


72


F O R M A R E A Ş I D E Z V O L T A R E A R E S U R S E L O R U M A N E D I N Î N V Ă Ţ Ă M Â N T U L L I C E A L , P R O F E S I O N A L Ş I T E H N I C ( C A D R E D I D A C T I C E / D I R E C T O R I )

OPŢIUNI STRATEGICE: Perfecţionarea proiectării şi a desfăşurării scenariului didactic;

Perfecţionarea valorificării potenţialului educativ al conţinutului ştiinţific;

Dezvoltarea perfecţionării în specialitate;

Promovarea unei activităţi didactice active, participative;

Utilizarea metodelor alternative de predare – învăţare (utilizarea calculatorului);

Diferenţierea predării în funcţie de capacităţile şi motivaţiile elevilor;

Creşterea calităţii activităţii didactice în unitatea școlară;

Realizarea unor materiale moderne de predare, implementarea unor metode moderne de învăţare

centrate pe elevi;

Stagii de pregătire a profesorilor în ţări UE .

RESURSE STRATEGICE: Casa Corpului Didactic;

Cercuri pedagogice;

Unităţi de învăţământ superior;

M.E.C.T.S;

Strategii de formare cu programe diverse;

Inspectoratul Şcolar al Judeţului Vâlcea.


73

PROGRAME / ACTIVITĂŢI: Programe de formare continuă prin Casa Corpului Didactic;

Programe Phare, Erasmus+, FSE;

Perfecţionări şi grade didactice prin unităţi de învăţământ superior;

Cursuri postuniversitare, masterate.


Creşterea numărului de proiecte derulate,

Creşterea numărului de profesori cu gradul didactic I;

Curriculum adecvat cerinţelor pieţei muncii,

Creşterea numărului de formatori locali, metodiști sau sefi de cerc pedagogic.


Numărul de elevi integraţi pe piaţa muncii;

Numărul de cadre didactice perfecţionate ;

Numărul de profesori care diseminează curricula Phare , Erasmus+;

Numărul activităţilor de specialitate;

Numărul cadrelor didactice calificate;

Numărul cadrelor didactice cu gradul I.


74


I N T E G R A R E A A B S O L V E N Ţ I L O R Î N S O C I E T A T E

OPŢIUNI STRATEGICE: Dezvoltarea competenţelor şi introducerea de noi competenţe pentru o specializare funcţională,

încurajarea inovaţiei şi adaptarea la dinamica pieţei muncii;

Promovarea performanţei în pregătirea profesională a elevilor;

Implicarea partenerilor în realizarea ţintei strategice;

Accent pe ariile: consiliere şi orientare profesională, activităţi antreprenoriale, marketing educaţional şi CDŞ

– uri interdisciplinare;

Diversificarea calificărilor pentru elevi şi adulţi în scopul valorificării potenţialului de dezvoltare economică

a judeţului;

RESURSE STRATEGICE: Programe Socrates, Leonardo, FSE şi colaborări interşcolare;

Formatori locali, naţionali, metodiști, șefi de cerc pedagogic;

Resurse informaţionale şi logistică oferită de MECS, CNDIPT, CCD, ISJ Vâlcea;

Informaţii şi porgrame ale AJOFM.

PROGRAME / ACTIVITĂŢI: Program de dezvoltare a parteneriatelor cu agenţii economici, cu Camera de Comerţ şi Industrie a Judeţului

Vâlcea;

Program de formare continuă a cadrelor didactice prin CCD sau alte instituții furnizoare de educație;

Organizarea unor cursuri de perfecţionare de scurtă durată, dobândirea de tehnici moderne de predare şi

deprinderi practice;

Programe de informare derulate în parteneriat cu AJOFM;

Programul– Firme de exerciţiu.


75


Contracte parteneriale cu factorii comunitari;

Mărirea numărului de elevi participanţi la activităţile concrete privind integrarea în societate;

CDŞ – urile din aria curriculară „Tehnologii” vor fi axate pe specificul specializării;

Numărul mare de proiecte accesate.


Modalităţi de monitorizare în evaluare;

Elaborarea documentelor de proiectare şi adecvarea lor la realitatea concretă;

Numărul cadrelor didactice formate;

Numărul de absolvenţi integraţi pe piaţa muncii, comparativ cu datele anului precedent.

Ţ I N T A S T R A T E G I C Ă N R . 4

DEZVOLTAREA BAZEI MATERIALE A UNITĂȚII ÎN CONCORDANŢĂ CU NEVOILE DE FORMARE

OPŢIUNI STRATEGICE: Folosirea cât mai eficientă a resurselor financiare existente pentru modernizarea bazei materiale

(laboratoare, cabinete tehnice, ateliere de instruire practică);

Atragerea unor resurse de finanţare extrabugetare;

Elaborarea de proiecte pentru accesarea de fonduri europene;

Asigurarea resurselor necesare dezvoltării competenţelor specifice calificării profesionale şi a

competenţelor generale (transocupaţionale) la nivelul pregătirii de bază (pentru toţi elevii cuprinşi în

învăţământul obligatoriu) pentru profilul profesional și tehnic;

Transformarea bibliotecii într-un centru de informare modern;

Găsirea unor surse financiare (proiecte) pentru lărgirea accesului elevilor la reţele de calculatoare în

vederea efectuării orelor de tehnologii asistate de calculator.


76

RESURSE STRATEGICE: Experienţa şcolii cu programe de autofinanţare;

Resurse informaţionale şi logistice oferită de MECS;

Primăria Berbești şi Consiliul Local;

Agenţii economici, ONG-uri, IMM-uri;

Echipele şi comisiile pentru proiecte de la nivelul unităţii.

PROGRAME / ACTIVITĂŢI: Organizarea de sesiuni de informare a cadrelor didactice în domeniul accesării proiectelor de finanţare din

Fondurile Structurale ale Uniunii Europene;

Dotarea suplimentară a laboratoarelor, atelierelor de instruire practică;

Dotarea şi asigurarea funcţionării cabinetelor de dezvoltare personală pentru resurse umane;

Programul Campus şcolar.

REZULTATE AŞTEPTATE: Creşterea gradului de autofinanţare;

Elaborarea de proiecte pentru finanţare din Fonduri Structurale;

Parteneriate funcţionale;

Centre de informare: acces liber al elevilor la internet, copiator, etc.

CRITERII DE EVALUARE: Cuantumul resurselor realizate prin autofinanţare;

Număr de proiecte pentru finanţare din Fonduri Structurale;

Număr de cabinete de dezvoltare personală a cadrelor didactice;


77


ACTIVITATEA DE ÎNDRUMARE ŞI CONTROL

OPŢIUNI STRATEGICE:

Respectarea legislaţiei şi a regulamentelor;

Relaţii cu comunitatea locală şi părinţii;

Dezvoltarea managementului unităţii şcolare;

Calitatea activităţii personalului didactic (calitatea şi modul în care curriculum-ul este pus în practică);

Eficienţa folosirii resurselor umane şi materiale;

Nivelul de performanţă atins de elevii liceului;

Adaptarea şi aplicarea principiilor şi a normelor europene, privind sistemul de învăţământ.

RESURSE STRATEGICE:

Atribuţiile principale ale managerului;

Banca de date şi instrumentele de lucru ale managerului;

ISJ,CCD.

PROGRAME / ACTIVITĂŢI:

Planul managerial al managerului;

Tematica de control în activitate;

PAS, Planurile operaționale.


Planul de actiune al unității;

Planuri manageriale anuale eficiente ale managerului;

Personal didactic format conform cerinţelor reformei;

Creşterea nivelului de performanţă atins de elevi;

Implicarea părinţilor în problemele actuale ale şcolii;

Creşterea resurselor prin autofinanţare;


78

Biblioteca legislativă în şcoală.


Dezvoltarea bazei materiale;

Programul de perfecţionare al cadrelor didactice;

Existenţa, funcţionalitatea şi actualitatea planurilor manageriale şi a bazei de date;

Nivelul atins de elevi privind finalităţile prevăzute de legea învăţământului şi rezultatele la examene şi

concursuri şcolare


PARTENERIATE ŞI RELAŢII COMUNITARE


Dezvoltarea relaţiilor şcoală – comunitate;

Apropierea mediului educaţional de cel economic şi de afaceri;

Încurajarea parteneriatelor interşcolare la nivel local, zonal sau internaţional;

Diseminarea experienţelor pozitive şi a bunelor practice;

Constituire echipelor pentru proiecte la nivelul tuturor unităţilor şcolare pentru impulsionarea derulării de

proiecte inclusiv pentru viitoarele proiecte structurale;

Dezvoltarea parteneriatului social prin intermediul CLDPS.

RESURSE STRATEGICE:

Resurse bugetare şi extrabugetare;

Resurse comunitare;

Agenţia Naţinală pentru programe comunitare în domeniul educaţiei şi formării profesionale;

Proiecte specifice;

PLAI, PRAI, PAS;

Echipele de proiect.



79

Realizarea unor programe, proiecte, parteneriate;

Realizarea unor parteneriate cu agenţii economici pentru furnizarea de asistenţă, sprijin în activitatea

unității;

Accesarea fondurilor structurale;


Ponderea crescută a unităţii de învăţământ beneficiară a fondurilor structurale, proiectelor comunitare;

Funcţionarea parteneriatului social pentru a creea cadrul optim de dezvoltarea a unității;

Atragerea de fonduri pentru dezvoltarea bazei materiale;

Realizarea unui număr sporit de parteneriate cu şcolile TVET şi agenţii economici din judeţ.


Numărul proiectelor din fonduri structurale, proiecte PHARE, proiecte comunitare;

Proiectul planului de şcolarizare pentru unitate să fie avizat de ISJ. Vâlcea, CLDPSFP şi să respecte

recomandările formulate prin PRAI;

Ponderea veniturilor extrabugetare în totalul surselor de finaţarea să crească comaparativ cu anul

precedent;

Numărul de proiecte, parteneriate încheiate în anul şcolar viitor


ASIGURAREA ŞI EVALUAREA CALITĂŢII ÎN UNITATEA ȘCOLARĂ


Obţinerea unor rezultate ale învăţării care să satisfacă aşteptările principalilor beneficiari:elevi, părinţi,

angajatori, societatea în general;

Centrarea pe elev a procesului de predare – învăţare;

Asigurarea unui program de învăţare care să corespundă aşteptărilor elevilor;

Corelarea ofertei de formare profesională şi adaptarea conţinutului ofertei de formare cu cerereade pe

piaţa muncii;


80

Responsabilizarea şcolii, ca element cheie în asigurarea calităţii formării;

Creşterea atractivităţii învăţământului profesional şi tehnic;

Elaborarea planurilor de îmbunătăţire a calităţii, ca parte a PAS;

Indrumarea şcolilor în procesul de autoevaluare, verificarea respectarii cerinţelor de calitate şi propunerea

de măsuri de îmbunătăţire a calităţii educaţiei;

Evaluarea calităţii procesului de predare –învăţare prin vizitele de monitorizare externă a calităţii, validarea

raportului de autoevaluare şi aprobarea planului de îmbunătăţire a calităţii.

RESURSE STRATEGICE:

Normele legale elaborate în materia asigurării calităţii;

CNDIPT şi ARACIP;

Agenţii economici implicaţi în profilul profesional şi tehnic;

Banca de date şi instrumentele de lucru ale managerului;

Comisia CEAC la nivelul unității.


Participarea la evaluarea şi certificarea competenţelor profesionale;

Formularea unor propuneri de îmbunătăţire a calităţii în unitate;

Îndrumarea şi sprijinul acordat şcolii în asigurarea calităţii;

Controlul calităţii şi formularea unor propuneri pentru îmbunătăţirea calităţii formării;

Sprijinirea dezvoltării profesionale a cadrelor didactice;

Diseminarea bunelor practici în asigurarea calităţii.


Elaborarea Planului de Acţiune al Şcolii (PAS) în urma unor procese consultative cu toţi factorii interesaţi şi

ţinând cont de priorităţile regionale şi locale;

Dezvoltarea unei culturi a calităţii la nivelul şcolii;

Comunicarea permanentă cu elevii, părinţii şi angajatorii;

Gestionarea eficientă a resurselor necesare procesului instructiv educativ;


81

Funcţionarea reală şi corectă a comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii în unitate.


Compararea calităţii planurilor operaționale și tintelor strategice elaborate pentru anul şcolar anterior, cu

cele elaborate pentru anul viitor;

Evaluarea portofoliului comisiilor pentru evaluarea şi asigurarea calităţii, din unitate;

Centralizarea şi prelucrarea chestionarelor aplicate elevilor şi părinţilor, cu prilejul vizitelor de monitorizare

externă în unităţi;

Aplicarea unor indicatori de eficienţă managerială.

Tintele strategice stabilite mai sus, stau la baza alegerii strategiilor de acţiune, prin intermediul obiectivelor

specific și planurilor operaționale .

În final, consider că ţintele, obiectivele şi activităţile propuse pentru perioada 2015-2016 sunt reale şi tangibile.

Având în prim-plan educaţia centrată pe elev, toate acţiunile prevăzute nu pot decât să amelioreze actul instructiv-

educativ.

Pentru realizarea proiectelor propuse dispun de o echipă formată din undirector adjunct, cadre didactice,

agenţi economici, reprezentanţi ai comunităţii locale, părinţi, cu care colaborez în vederea atingerii unui scop

comun – educarea şi îndrumarea elevilor în spiritul respectului de sine, al profesionalismului, astfel încât integrarea

lor socială să fie benefică pentru piaţa muncii din Judeţul Vâlcea, societatea românească şi cea europeană.

Avem nevoie de tineri activi şi toleranţi, buni profesionişti, care să aprecieze munca şi care să pornească în viaţă

cu competenţa perfecţionării continue şi a educaţiei permanente pentru a se adapta din mers la schimbările

tehnologice ale viitorului


82

PARTEA 2

PLANURI OPERATIONALE 2016-2017

PARTEA 3

ASPECTE CARE NECESITA DEZVOLTARE

Rezumatul principalelor aspecte care necesită dezvoltare.

ţinte, opţiuni, obiective

Obiectivul strategic al Uniunii Europene este ca „ Uniunea Europeană să devină cea mai competitivă şi

dinamică economie bazată pe cunoaştere din lume, capabilă de creştere economică durabilă, cu mai multe

locuri de muncă şi o mai mare coeziune socială”.

In acest context, formarea iniţială are ca obiectiv prioritar dobândirea de competenţe care să permită

absolvenţilor o integrare socio-profesională la nivel local, judeţean, regional şi naţional.

Pentru îndeplinirea acestui obiectiv este necesară eliminarea următoarelor probleme care s-au

identificat la nivelul unităţii noastre de învăţământ:

- neconcordanţă între planurile de şcolarizare şi cererea pieţei forţei de muncă ;

- populaţia şcolară este în scădere;

- metode de predare învăţare neadaptate nevoilor elevilor;

- necesitatea dezvoltării competenţelor şi abilităţilor în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiei

pentru cadrele didactice;

- educaţia antreprenorială a profesorilor şi elevilor este deficitară;

- număr insuficient de cadre didactice specializate în orientarea şi consilierea profesională pentru

sistemul TVET.

În baza problemelor identificate s-a stabilit ca prioritate Dezvoltarea curriculumului- Adaptarea

ofertei educaţionale, în concordanţă cu cerinţele angajatorilor şi ale pieţei muncii având ca obiective

adaptarea ofertei educaţionale a şcolii la tendinţele actuale de dezvoltare economică şi formarea continuă a


83

întregului personal din cadrul şcolii pentru pregătirea elevilor în concordanţă cu abilităţile şi competenţele

cerute pe piaţa muncii.

- insuficienta implicare a agenţilor economici în procesul de instruire practică;

- dezinteresul angajatorilor de a investi în formarea profesională;

- insuficienta implicare a partenerilor sociali în îmbunătăţirea bazei materiale a şcolii;

- abilităţile specifice şi competenţele generale ale absolvenţilor nu corespund locurilor de muncă

prezente şi viitoare;

- accentul este pus pe cunoştinţe şi nu pe abilităţi;

- insuficienta cunoaştere a condiţiilor necesare ocupării unui loc de munca.

Se impune stabilirea şi prezentarea ofertei educaţionale a şcolii conform structurii nevoilor de calificare

identificate şi a tendinţelor stabilte în PRAI şi PLAI astfel încât oferta agenţilor economici pentru calificările

oferite de unitatea şcolară să crească cu 50%

Pana in 2020 oferta agenţilor economici pentru calificarea oferita de unitatea şcolară să crească cu 25% faţă

de 2016.

În baza problemelor identificate s-a stabilit ca prioritate Integrarea absolventilor in societate -

Dezvoltarea parteneriatului social în vederea creşterii gradului de absorbţie a absolvenţilor având ca

obiective crearea unui parteneriat eficient între angajatori şi unitatea şcolară şi adaptarea curriculum-ului în

dezvoltare locală în concordanţă cu abilităţile specifice şi competenţele necesare unei economii bazate pe

cunoaştere.

- starea infrastructurii şcolii neadaptate cerinţelor derulării procesului instructiv –educativ în sistemul

TVET;

- dotarea laboratoarelor – cabinetelor nu este adaptată noilor cerinţe;

- nu există o bibliotecă virtuală;

- gradul redus de absorbţie a absolvenţilor pe piaţa muncii;

- rata şomajului în judeţul Valcea peste media naţională;

- elevii cu nevoi speciale de educaţie nu sunt incluşi în procesul de formare continuă;

- centrarea în măsură insuficientă a activităţii didactice pe elevi;

- procent ridicat de mediocritate; număr mare de elevi ce înregistrează insuccese şcolare;


84

- neconcordanţă între formarea iniţială a forţei de muncă şi cererea pieţei forţei de muncă;

Se impune creereaunui grup de lucru pentru armonizarea ofertei educaţionale cu cerinţele pieţei muncii.

Pana in 2020se va actualiza continuu baza de date; realizarea unei reţele de colaborare în acest

domeniu.Anual oferta educaţională a şcolii şi PAS -ul, în speţă planurile operaţionale vor fi revizuite în funcţie

de solicitările agenţilor economici, a părinţilor şi elevilor, a necesităţilor locale şi regional

În baza problemelor identificate s-a stabilit ca prioritate Dezvoltarea bazei materiale in concordanta cu

nevoile de formare -Asigurarea de condiţii egale de acces la programele de învăţare şi sprijin pentru

toţi elevii şi adulţii având ca obiective modernizarea şi dotarea spaţiilor de învăţământ în vederea asigurării

nivelului de competenţe şi abilităţi cerute de piaţa muncii, cuprinderea elevilor cu CES în colective omogene,

includerea adulţilor în procesul de formare continuă şi de reconversie profesională şi implementarea

învăţământului la distanţă.

- abilităţile specifice şi competenţele generale ale absolvenţilor nu corespund în totalitate cerinţelor,

determinând un grad redus de absorbţie a absolvenţilor pe piaţa muncii;

- necesitatea includerii elevilor cu nevoi speciale de educaţie în procesul de formare continuă;

- centrarea în măsură insuficientă a activităţii didactice pe elevi;

- procent ridicat de mediocritate şi elevi care înregistreaza insuccese şcolare;

- elevii şi părinţii nu conştientizează rolul major al educaţiei, al formării profesionale, nu-şi cunosc

capacităţile şi nu pot reacţiona la provocările sociale;

- neimplicarea părinţilor în viaţa şcolii datorită lipsei de timp.

Se impune achiziţionarea de echipamente, IT şi birotică precum si efectuare de reparaţii curente a spaţiilor de

învăţământ şi spaţiilor auxiliare.

Pana in 2020 sa se achiziţioneze de noi echipamente IT şi birotică

În baza problemelor identificate s-a stabilit ca prioritate Asigurarea calităţii în educaţie având ca

obiectiv creşterea calităţii serviciilor oferite de unitatea şcolară in vederea satisfacerii cerinţelor sociale şi

facilitarea accesului la servicii de orientare şi consiliere.

- Proiectele derulate de unitate au vizat domeniul formării prin învăţământ tehnic şi profesional;

- Aderarea României la UE necesită abordarea procesului educaţional din alte perspective;

- Nu toate cadrele didactice cunosc particulatităţile sistemelor educaţionale din alte tări UE.

Se impune:

Creşterea numărului absolvenţilor învăţământului tehnic integraţi socio - profesional;


85

Creşterea calităţii actului de predare - învăţare - evaluare reliefat în procente de promovare de 100% la

examenele finale;

Includerea elevilor cu nevoi speciale de educaţie în colectivul de elevi. Pana in 2020: certificarea unităţii

şcolare pentru implementarea standardelor de excelenţa.

În baza problemelor identificate s-a stabilit ca prioritate Parteneriate si relatii comunitare -Sprijinirea

iniţiativelor transnaţionale şi parteneriatelor la nivel european în domeniul formării prin învăţământ

tehnic şi profesional ,având ca obiectiv valorificarea şi diseminarea exemplelor de bună practică la nivel

european; derularea de parteneriate internaţionale ,elaborarea si derularea de proiecte scolare internationale

Din analiza internă efectuata s-a ajuns la concluzia ca programele de cooperare cu scoli din tari

europene, precum si participarea cadelor didactice la diverse stagii de perfectionare in tari europene, a avut un

impact pozitiv asupra stilului de predare ale profesorilor, dar si asupra implicarii elevilor in actul didactic.

Pana in 2020 sa se realizeze derularea de proiecte cu parteneri europeni pentru formarea competenţelor

cheie la nivel european; recunoaşterea internaţională a competenţelor oferite de unitatea şcolară pentru

anumite calificări.

Acţiuni pentru

atingerea

obiectivului:

(Ce anume trebuie să

se întâmple?)

Rezultate

aşteptate

(măsurabil)

Data până

la care vor

fi finalizate

Persoana/p

ersoanele

responsabil

e

Parteneri:

Cost

Sursa

de

finanţar

e

Realizarea de

noi proiecte europene

si derularea celor

existente

2 proiecte

europene

derulate

anual Responsabil

programe

europene

Responsab

il

programe

europene

din

cadrul ISJ

Extra-

bugetar


86

Participarea

unui numar mai mare

de profesori la stagii

de perfectionare

internationale

Participarea

unui numar cat mai

mare de elevi la

formare profesionala

de calitate prin stagii

de practica in

strainatate

20% din cadrele

didactice

participante la

stagii de

perfectionare

sau simpozioane

sau

conferinte

internationale

50% din elevi sa

faca practica in

strainatate

Permanent

Permanent

Responsabil

programe

europene

Pesponsabil

proiecte

Responsabil

formare

continua

cadre

didactice

ONG

educationale

Universitati

europene

Extra-

bugetar

;


87

PARTEA 5

CONSULTARE, MONITIRIZARE, EVALUARE

ORGANIZAREA PROCESULUI DE CONSULTARE PENTRU ELABORAREA PAS

ACŢIUNI DESFĂŞURATE ÎN VEDEREA ELABORĂRII PAS:

1. Stabilirea echipei de lucru şi a responsabilităţilor.

2. Culegerea informaţiilor pentru elaborarea PAS prin: chestionare aplicate elevilor, părinţilor; discuţii colective şi

individuale cu principalii „actori” implicaţi în formarea profesională; interpretarea datelor statistice la nivel regional şi

local Aceste informaţii au fost corelate cu priorităţile identificate la nivel regional şi local prin PRAI şi PLAI

3. Stabilirea priorităţilor, obiectivelor şi domeniilor care necesită dezvoltare.

4. Prezentarea priorităţilor, obiectivelor şi domeniilor care necesită dezvoltare spre consultare personalului şcolii,

în cadrul Consiliului profesoral şi în cadrul şedinţelor de catedră, elevilor şcolii, în cadrul Consiliului elevilor, părinţilor, în cadrul întâlnirilor cu părinţii şi partenerilor sociali cu care şcoala are relaţii de parteneriat.

5. Structurarea sugestiilor formulate în urma consultărilor şi, pe baza acestora, a reformularea obiectivelor priorităţilor.

6. Elaborarea planurilor operaţionale.

SURSE DE INFORMAŢII:

Documente de proiectare a activităţii şcolii (documente ale catedrelor, comisiei diriginţilor, Consiliului elevilor, Consiliului reprezentativ al părinţilor, documente care atestă parteneriatele şcolii, oferta de şcolarizare

Documente de analiză a activităţii şcolii (rapoarte ale CEAC şi ale catedrelor, rapoarte ale Consiliului de Administraţie, rapoarte ale echipei manageriale, rapoarte ale celorlalte compartimente ale şcolii – secretariat, administraţie, contabilitate, bibliotecă)

Documente de prezentare şi promovare a şcolii


88

Site-uri de prezentare a judeţului Vâlcea

PRAI Regiunea SV OLTENIA

PLAI VÂLCEA

ADR ( Agenţia de dezvoltare regională)

Anuarul statistic al judeţul VÂLCEA

Date statistice - AJOFM VÂLCEA

Chestionare, discuţii, interviuri

Rapoarte scrise ale ISJ şi MEC întocmite în urma inspecţiilor efectuate în şcoală

ORGANIZAREA ACTIVITĂŢILOR DE MONITORIZARE, EVALUARE ŞI ACTUALIZARE A PAS

Implementarea PAS-ului va fi realizată de către întregul personal al şcolii.

Procesul de monitorizare şi evaluare va fi asigurat de echipa de elaborare a PAS prin:

întâlniri şi şedinţe de lucru lunare pentru informare, feed-back, actualizare;

includerea de acţiuni specifice în planurile de activitate ale Consiliului de Administraţie, ale Consiliului profesoral, ale catedrelor;

prezentarea de rapoarte semestriale în cadrul Consiliului profesoral şi al Consiliului de Administraţie;

revizuire periodică şi corecţii;

Se vor înregistra rezultatele obţinute în diferite etape de aplicare a planului de acţiune şi se vor compara cu rezultatele aşteptate;

Se vor aplica anumite criterii de evaluare, în funcţie de momentul ales (evaluare iniţială, formativă, sumativă) şi de aspectul vizat (calitatea instruirii-formării profesionale, calitatea consilierii-îndrumării profesionale, calitatea serviciilor de mediere a muncii, calitatea pachetelor de formare);

Se va urmări eficienţa utilizării resurselor financiare, materiale, umane, informaţionale şi de timp ;

Se va evalua calitatea şi eficienţa managementului de proiect, cu rolurile partenerilor implicaţi şi cu responsabilităţile persoanelor din echipa proiectului ;

Se vor desfăşura activităţi de bilanţ semestrial;

Se vor evalua experienţele noi şi modelele dezvoltate, strategiile de continuare şi extindere prin intermediul reuniunilor de bilanţ ;


89

Se vor analiza cauzele unor eventuale eşecuri în atingerea ţintelor propuse în planul operaţional

La elaborarea planului operational au participat membrii Consiliului de Administratie, profesorii de cultura de specialitate, personalul didactic, consilierul educativ al scolii in cadrul sedintelor Consiliului de Administratie si Consiliul Profesoral.

Monitorizarea modului in care sunt realizate obiectivele se va realiza de catre manager si Consiliul de Administratie al scolii.

Responsabilii desemnati sa duca la indeplinire obiectivele vor evalua daca acestea au avut rezultatele asteptate si vor raporta progresele inregistrate sau dificultatile intampinate managerilor.

In functie de etapa in care se afla procesele in derulare, managerul va lua decizii corespunzatoare fie in sensul accelerarii actiunilor, fie in sensul revizuirii acestora. Rezultatele monitorizarii vor sta la baza intocmirii planului de actiune pentru anul viitor.

PARTEA 4

ANEXE


90

ANEXE AUTOEVALUARE Anexa 4.1. Regiunea Sud-Vest Oltenia

Judeţul Valcea

Unitatea IPT Liceul Tehnologic ,, Justinian Marina” Baile Olanesti

Situaţia evoluţiei şcolarizării în unitatea IPT

Total, nivele de

învăţământ, sexe,medii de

rezidenţă

Anul scolar

2004-

2005

2005-

2006

2006-

2007

2007-

2008

2008-

2009

2009-

2010

2011-

2012

2012-

2013

2013-

2014

Total populaţie şcolară, din

care: 363 348 342 344 311 308

616 608 591

-pe

sexe

masculin 173 157 160 175 160 157 301 297 290

feminin 190 191 182 169 151 151

315 311 301

-după

mediul de

rezidenţă al

elevilor

Total din

localitatea

unde este

situată şcoala 238 225 219 286 260 258

421

Total din alte

localităţi 55 54 53 78 51 50

65

Total din

urban 2 2 3 2 2 3

97

Total din rural 53 52 50 76 49 47 33

Total în învăţământul

preşcolar, din care: 70 69 70 68 44 55

92 96 105

-pe sexe

masculin 46 36 38 36 25 26 44 56 64

feminin 24 33 32 32 19 29

48 40 41


91

-după

mediul de

rezidenţă al

elevilor

din

localitatea

unde este

situată

şcoala 67 66 67 65 42 53

Total din alte

localităţi 3 3 3 3 2 2

Total din

urban 0 0 0 0 0 0

Total din

rural 3 3 3 3 2 2

Total în învăţământul primar,

din care: 88 85 85 79 74 71

171 209 201

-pe sexe

masculin 43 42 44 45 44 39 88 101 97

feminin 45 43 41 34 30 32

83 108 104

-după

mediul de

rezidenţă al

elevilor

din

localitatea

unde este

situată

şcoala 80 79 80 74 69 65

150

Total din alte


5

Total din

urban 0 0 0 0 0 0

0

Total din

rural 8 6 5 5 5 6

16


gimnazial, din care: 97 84 74 81 90 82

173 173 158

-pe sexe

masculin 44 38 33 35 39 44 77 82 72

feminin 53 46 41 46 51 38

96 91 86


92

-după

mediul de

rezidenţă al

elevilor

din

localitatea

unde este

situată

şcoala 90 78 68 76 84 76

159

Total din alte


8

Total din

urban 0 0 0 O 0 0

Total din

rural 7 6 6 5 6 6

6

Total liceu teoretic, din care: - - - - - - 16 19

-pe sexe

masculin - - - - - 8 9

feminin - - - - - -

8 10

-după

mediul de

rezidenţă al

elevilor

din

localitatea

unde este

situată

şcoala - - - - --

15

Total din alte

localităţi -

4

Total din

urban

16

Total din

rural

3

Total liceu tehnologic ruta

directă, din care: 108 110 113 106 103 100

105 114 108

-pe sexe

masculin 40 41 45 49 52 48 54 50 48

feminin 68 69 68 57 51 52

51 64 60

-după

mediul de

din

localitatea 68 68 71 66 65 64 73 76 76


93

rezidenţă al

elevilor

unde este

situată

şcoala

Total din alte

localităţi 40 42 42 40 38 36

38 32

Total din

urban 2 2 3 2 2 3

75 79 76

Total din

rural 38 40 39 38 36 33

30 35 32

Total în cl. IX şi X SAM, din

care: - -

-pe sexe

masculin -

feminin -

-după

mediul de

rezidenţă al

elevilor

din

localitatea

unde este

situată

şcoala -

Total din alte

localităţi

Total din

urban

Total din

rural

Total în anul de completare,

din care: -

-pe sexe

masculin

feminin

-după

mediul de

rezidenţă al

din

localitatea

unde este


94

elevilor situată

şcoala

Total din alte

localităţi

Total din

urban

Total din

rural

Total în clasa a XII şi a XIII-

a ruta progresivă, din care:

-pe sexe

masculin

feminin

-după

mediul de

rezidenţă al

elevilor

din

localitatea

unde este

situată

şcoala

Total din alte

localităţi

Total din

urban

Total din

rural


postliceal şi de maiştri, din

care:

-pe sexe

masculin

feminin

-după

mediul de

rezidenţă al

din

localitatea

unde este


95

elevilor situată

şcoala

Total din alte

localităţi

Total din

urban

Total din

rural

Anexa 4.2.

Utilizarea echipamentelor

Regiunea: Sud-Vest Oltenia

Judeţul: Valcea


Utilizarea echipamentelor

Unitatea

şcolară

Localitat

ea

Domeniul de

pregătire căruia

în sunt

destinate

echipamentele

(1)

Echipament

e

achiziţionate

(2)

Utilizarea echipamentelor Observaţii

Echipame

ntele sunt

înregistrat

e în

inventarul

şcolii (3)

(DA/NU)

Vizibilitate

a

programul

ui de

dotare

este

asigurată

(4)

(DA/NU)

Programul

de dotare

este

popularizat

(5)

(DA/NU)

Echipamente

le sunt

instalate şi

utilizate

corespunzăt

or (6)

(DA/NU)

Personalul a

fost instruit

pentru

utilitarea

echipamente

lor (7)

(DA/NU)


96

Gr. Sc.

Ec. ,,

Justinia

n

Marina”

Baile

Olanesti

Baile

Olanesti

Informatică echipamente

TIC

DA DA DA DA DA -

Anexa 4.3. Judetul Valcea

Nr.

crt.

Unitatea de

învăţământ

Adresa,

telefon/faz, e-

mail

Partener social

Adresa,

telefon/faz, e-mail

Modul de realizare a

parteneriatului la nivelul elevilor

Nr. de

elevi

care

participă

în cadrul

parteneri

atului

între

şcoală şi

agentul

economi

c

Implica

ţii ale

parten

eriatul

ui la

nivelul

elevilor

(instrui

re

practic

ă,stadii

de

pregăti

re

practic

ă

comas

ată,

burse,

angajăr

i, etc.)

Este

încheiată

Conventie

cadru

privind

efectuarea

stagiului de

pregătire

practică în

întreprinde

re/instituţi

e publică

de către

elevii din

învăţământ

ul

profesional

şi tehnic

conform

OM nr.

1702

/06.08.200

7 (da/nu)

Alte

obse

rvaţii

relev

ante

Niv

elu

l

de

cal

ific

are

Dome

niu/Pr

ofil/cal

ificare

Calificar

e/

Speciali

zare

1

Liceul

Tehnologic

“Justinian

Marina” Baile

Olanesti, str. 1

Hotel PARING,

str. Livadia, nr.1

3 Servicii Tehnician

in turism

4 stagii de

pregătir

e

practica

comasat

a

Da


97

Decembrie,

nr.2

Tel:0250/7755

18,0250/7754

11,

fax:0250/7755

18, e-mail:

grup_scolar_e

conomic_olan

[email protected]

om

HOTEL

LIVADIA, Str.

Muncitorilor nr. 1


in turism

18 stagii de

pregatir

e

practica

comasat

a

Da

HOTEL

OLANESTI, Str.

Bailor nr. 20


in turism

10 stagii de

pregatir

e

practica

comasat

a

Da

HOTEL BITU,

Str. Piata Noua


in turism

3 stagii de

pregatir

e

practica

comasat

a

Da

HOTEL

CENTRAL, Str.

Bailor nr. 17


in turism

6 stagii de

pregatir

e

practica

comasat

a

Da

HOTEL

PRESIDENT,

Str. Forestierilor

nr. 5


in turism

7 stagii de

pregatir

e

practica

comasat

a

Da

Anexa 4.4.

Condiţii de învăţare

Regiunea: Sud-Vest Oltenia

Judeţul: Valcea

Unitatea IPT Liceul Tehnologic,, Justinian Marina” Baile Olanesti

CONDIŢII DE ÎNVĂŢARE ASIGURATE DE UNITATEA ÎPT, anul şcolar 2014/2015


98

A. CONDIŢII GENERALE DE FUNCŢIONARE

Unitatea

şcolară Localitatea

Mediul de

rezidenţă

(Urban /

Rural)

Autorizaţii de

funcţionare

2014/20151)

(DA/NU)

Dacă s-a

realizat

evaluarea

riscului la

locul de

muncă în

şcoală

(DA/NU)

Amenajări pentru accesul

persoanelor cu dizabilităţi

Observaţii

Rampe de

acces (DA/NU)

Grupuri

sanitare

adaptate

(DA/NU)

Lic. Teh.,

Justinian

Marina” Baile

Olanesti

Baile

Olanesti Urban DA DA DA DA -

NOTĂ

1) Se trec toate autorizaţiile de funcţionare: sanitară, sanitar-veterinară, PSI, ISCIR, etc.şi situaţia obţinerii acestora

pentru anul şcolar monitorizat. În cazul în care şcoala nu are autorizaţia sanitară de funcţionare la rubrica observaţii se

menţionează motivul.

B. ATELIERE ŞI LABORATOARE

Unitatea şcolară Localitatea

Domeniul de

formare

profesională/

profilul 1)

Dotare minimă

necesară în raport

cu cerinţele

standarului de

pregătire

profesională 2)

(DA/NU)

Ateliere şi

laboratoare la

nivelul

standardelor

moderne de

pregătire 3)

(DA/NU)

Observaţii 4)

Liceul Tehnologic

“Justinian Marina” Baile

Olanesti

Baile

Olanesti

Turism şi

alimentaţie

DA DA

Turism DA DA


99

Tehnician in

turism

DA DA

NOTĂ

1) Se înscriu pe rânduri separate pentru fiecare domeniele de formare profesională (la ŞAM/an de completare), respectiv

profilele (la liceul tehnologic) din oferta şcolii în ordinea din HG privind Nomenclatorul calificărilor în vigoare.

2) Se apreciază prin DA sau NU, după caz, pentru fiecare domeniu/profil dacă şcoala dispune de atelierele şi

laboratoarele necesare cel puţin la nivelul minim de dotare în raport cu SPP.

3) Se apreciază prin DA sau NU, după caz, pentru fiecare domeniu/profil în parte dacă atelierele şi laboratoarele asigură

condiţii de pregătire (amenajare + echipare) la nivelul standardelor actuale în domeniu.

4) În situaţia în care şcoala a fost cuprinsă într-un program de investiţii în ultimii 5 ani, se menţionează numele

programului (ex. Phare TVET, Program MECT-campusuri şcolare, Program MECT pentru ŞAM, etc.) pentru fiecare

domeniu/profil care a fost inclus în programul respectiv.

Anexa 4.5.

Situaţie privind reabilitarea unităţii ÎPT

Regiunea: SV-OLTENIA

Judeţul: VALCEA

Unitatea IPT:Liceul Tehnologic ,,JUSTINIAN MARINA’’-BAILE OLANESTI

PROGRAME DE REABILITARE ÎN CARE A FOST CUPRINSĂ UNITATEA ŞCOLARĂ*

Nr.

crt. Unitatea şcolară

Anul

reabilitării1)

Programul prin care a fost/va fi reabilitată

2)

1.

Liceul Teh. “Justinian

Marina” Baile Olanesti

2007-2008

Isj Valcea SC.,, CONSTRUCT” PROIECT reabilitare:

- tamplarie termopan toata scoala - Igienizare interior, zugravit exterior, vopsit calorifere - Lustruirea parchetului in clase


100

2



2008-2009

Isj Valcea SC.,, CONSTRUCT” PROIECT reabilitare:

- pavare gresie intrare hol profesori - Igienizare interior - Terenul de sport a fost marcat

3 2009-2010

- Igienizare interior, zugravit exterior, vopsit calorifere - Lustruirea parchetului in trei clase - Raschetarea parchetului la Secretariat si in Biroul Director - Sala de sport a fost zugravita interior si exterior - Terenul de sport a fost marcat - Scoala veche a fost zugravita in exterior - Gardul a fost vopsit - La GPP s-a facut igienizarea partiala, s-au vopsit scaunele. - Gestionarea eficientă a resurselor materiale şi financiare; - Dotarea, renovarea şi modernizarea spaţiilor şcolare.

4



2010-2011

- Lucrari de igienizare aferente obtinerii avizului sanitar de functionare a institutiei de invatamant (igienizare interior, zugravit exterior, etc)

- Lustruirea parchetului in trei clase si laborator tehnologic - Sala de sport a fost zugravita interior - Terenul de sport a fost marcat - Reparat/vopsit scaune - Reparat lambriu in toata scoala - Gestionarea eficientă a resurselor materiale şi financiare

- Dotarea, renovarea şi modernizarea spaţiilor şcolare

5



2013-2014


- Sala de sport a fost zugravita interior - Terenul de sport a fost marcat - Reparat/vopsit scaune - Reparat lambriu in toate scolile - Gestionarea eficientă a resurselor materiale şi financiare


- Reparat grupuri sanitare sala se sport - Zugravit exterior GPP Olanesti; magazia de lemne


101

6



2014-2015


- Sala de sport a fost zugravita interior - Terenul de sport a fost marcat - Reparat/vopsit scaune - Reparat lambriu in toate scolile - Gestionarea eficientă a resurselor materiale şi financiare


- Reparat grupuri sanitare sala se sport - Zugravit exterior GPP Olanesti;

*Vor fi consemnate programele de reabilitate realizate începând cu anul 2005.

NOTA

1) Se trece anul în care a fost reabilitată sau anul estimat cînd va fi reabilitată pentru unităţile şcolare

cuprinse în Programe aprobate sau în curs de derulare.

2) Se vor trece: Program Phare TVET 2001-2003, Program Phare TVET 2004-2006, Program

Guvernamental pt dezvoltarea Campusurilor şcolare, Program Guvernamental pt dezvoltarea SAM, Alte

programe (se menţionează care, de ex: Program finanţat de Consiliul local)


102

Anexa 4.6.

Acţiuni orientare şi consiliere

Regiunea Sud-Vest Oltenia

Judeţul Valcea


Acţiuni de orientare şi consiliere pentru carieră derulate în anul şcolar 2014-2015

Unitatea

şcolară

Acţiuni de

orientare şi

consiliere

profesională

(denumirea

acţiunii) (1)

Cine a

organizat

(2)

Agenţi

economici

implicaţi (3)

Alţi

parteneri

implicaţi

(4)

Grup

ţintă Scop Observaţii (5)

Liceul Tehnologic

“Justinian Marina”

Baile Olanesti

,,Pasi catre

viitor”

ISJ Valcea Proiect

cofinantat

din Fondul

Social

European

prin

Programul

Operationa

l Sectorial

pentru

Dezvoltare

a

Resurselor

Umane

Elevii

de

la Gr.

Sc. Ec.

,,

Justinia

n

Marina”

Baile

Olanesti

Educarea si

formarea

profesionala in

sprijinul cresterii

cunostintelor

profesionale,

accesul la

educatie si

formare

profesionala

Liceul Tehnologic


Baile Olanesti

târg de oferte

educaţionale

Liceul

Tehnologic.

,,

Justinian

Marina”

Baile

Universitat

ea

Constantin

Brincovean

u Rm.

Valcea

Elevii

claselor

a XII-a

Informarea

privind oferta

universitara


103

Olanesti Universitat

ea Lucian

Blaga -

Sibiu

Liceul Tehnologic


Baile Olanesti

târguri de joburi

pentru absolvenţi

Oficiul

Judetean al

Fortelor de

Munca

Valcea

Agentii

Economici

din Rm.

Valcea

Elevii

claselor

a XII-a

Informarea

privind oferta de

munca din jud

Valcea

Liceul Tehnologic


Baile Olanesti

ziua porţilor

deschise ISJ Valcea

Liceele din

jud Valcea

Elevii de

la Gr.

Sc. Ec. ,,

Justinian

Marina”

Baile

Olanesti

Cunoasterea si

informarea

elevilor despre

specificul si

traditiile fiecarui

liceu.

Cunoasterea

profilelor liceelor

din jud Valcea

NOTĂ:

1. Se menţionează exemple relevante de acţiuni de orientare şi consiliere derulate la nivel de reţea şcolară precum şi

cele organizate direct de către şcoală (ex.: târguri de joburi pentru absolvenţi, târg de oferte educaţionale, ziua porţilor

deschise, exemple de alte acţiuni tematice organizate de şcolă singură sau în colaborare cu partenerii sociali în scopul

orientări carierei etc.)

Se utilizeaz rând separat pentru fiecare acţiune de orientare şi consiliere derulată.

2. Se menţionează denumirea instituţiei care a organizat acţiunea.

3. (3), (4) Pentru fiecare dintre acţiunile de orientare şi consiliere derulate în parteneriat se menţionează denumirea

agenţilor economici, respectiv a altor parteneri implicaţi.

4. (5) Se menţionează dacă acţiunea a fost organizată la nivelul şcolii sau la nivel de reţea şcolară şi alte informaţii

relevante.


104

Anexa 4.7.

Anexa cabinete de orientare


Judeţul Valcea


Situaţia cabinetului de orientare şcolară şi vocaţională la nivelul unităţii şcolare

Nr. crt. Unitatea şcolară1

Unitatea şcolară

dispune de cabinet

de orientare şcoară

(DA/NU)

Unitatea şcolară etse

arondată altei unităţi

şcolare cu cabinet de

orientare şcolară

(DA/NU)

Observaţii1)

1 Liceul Tehnologic “Justinian Marina” Baile

Olanesti NU NU

1) După caz, se va completa cu menţiunea: "cabinet înfiinţat în anul şcolar ............." sau "cabinetul se va înfiinţa

în anul şcolar......."


105

Anexa 4.8.

Formarea profesorilor


Judeţul Valcea


Formarea iniţială a cadrelor didactice

Unita

tea

şcola

ră

Locali

tatea

Cadre didactice (1) Din care: Obser

vaţii Profesori Maiştrii instructori

Nr.

total

cadre

didac

tice

Nr.

cadre

didac

tice

calific

ate

Nr.

cadre

didacti

ce

necalif

icate

Proc

entul

cadre

lor

didac

tice

calific

ate

Nr.

total

profe

sori

Nr.

profe

sori

califi

caţi

Nr.

profes

ori

necali

ficaţi

Proc

ent

profe

sori

califi

caţi

Nr.

tota

l

mai

ştrii

Nr.

mai

ştrii

califi

caţi

Nr.

maiştr

ii

necali

ficaţi

Proc

ent

mai

ştrii

califi

caţi

* Liceul

Tehnolo

gic

“Justinia

n

Marina”

Baile

Olanesti

*Sc cu

cls I-

VIII

“Dumi

tru

Baile

Olane

sti

56

54

2

96,

42

%

56

54

-

96,

42

%

-

-

-

-

-


106

Bades

cu”

* Sc

cu cls

I-VIII

“Iones

cu

Cheia

nu

Olan.

Sat

Cheia

NOTĂ:

(1) Evidenţele vor cuprinde TOATE cadrele didactice indiferent de numărul orelor din încadrare. Calitatea de

cadru didactic calificat se stabileşte conform prevederilor Centralizatorului.


107

Nivelul actual de calificare a cadrelor didactice

Un

itate

a ş

co

lară

Lo

cali

tate

a

Nr.

to

tal

de

cad

re

did

acti

ce

cali

ficate

Numărul cadrelor pe nivel de calificare O

bs

er

va

ţii

Absolv

ent al

unei in

stitu

ţii

în d

om

eniu

l

postu

lui (*

)

Defin

itiv

at

Gra

d I

I

Gra

d I

A d

ouă

institu

ţie d

e

învăţă

mâ

nt

superio

r

absolv

ită

Absolv

ent

curs

uri

postu

niv

ers

it

are

M

aste

rat în

dom

eniu

l

specia

lizării

sau î

n

dom

eniu

l

educaţie

i M

aste

rat în

alte d

om

enii

Docto

rat în

dom

eniu

l

specia

lizării

sau î

n

dom

eniu

l

educaţie

i D

octo

rat î

n

alte d

om

enii

* Liceul

Tehnologic

“Justinian

Marina”

Baile

Olanesti

*Sc cu cls

I-VIII

“Dumitru

Badescu”

* Sc cu cls

I-VIII

“Ionescu

Cheianu

Baile

Olane

sti

Olan.

Sat

Cheia

55 Prof

25 7 25 1 3 3 - - -

NOTĂ:

(*) După caz, pentru maştri instructori, respectiv profesori.


108

Formare continuă a cadrelor didactice

Unitate

a

şcolar

ă

Localita

tea

Nr.

tota

l de

cad

re

did

acti

ce

Numărul cadrelor didactice participante la formare continuă Ob

ser

vaţ

ii

(5)

Activităţi

metodice

(1)

Sesiuni

ştiinţifice

(2)

Stagii

de

informar

e

ştiinţifică

(3)

Cursu

ri de

perfec

ţionar

e (4)

Defi-

nitiva

t

Gr

ad

II

Gr

ad

I

Cursuri

postuni

-

versitar

e

Master

at

Docto

rat

Liceul

Tehnolo

gic

“Justini

an

Marina”

Baile

Olanesti

Baile

Olanesti

2 10 10 - - 1 - - -

NOTĂ:

(1) Activităţi metodice organizate la nivelul unităţii de învăţământ sau pe grupuri de unităţi de învăţământ pe teme de specialitate sau în domeniul educaţiei.

(2) Sesiuni ştiinţifice (conferinţe, seminarii, sesiuni de comunicări) organizate la nivel local, judeţean, naţional sau internaţionale.

(3) Stagii de informare ştiinţifică în domeniul specializării sau educaţional realizate de departamentele universitare de profil sau de centrele de perfecţionare nominalizate de MECTS.

(4) Cursuri de perfecţionare realizate în cadrul perfecţionării periodice, la cinci ani, a cadrelor didactice.

(5) Se vor prezenta cauzele particulare a cadrelor didactice care nu participă la formarea continuă.


109

Anexa 4.a.

FIŞĂ DE AUTOEVALUARE LA NIVEL DE OBIECTIV SPECIFIC

PAS - unitatea şcolară: Liceul Tehnologic „Justinian Marina” Baile Olanesti

PRIORITATEA : Asigurarea calitatii in activitatea Firmelor de

exercitiu

Constatări şi aprecieri în urma monitorizării

interne şi autoevaluării

OBIECTIV SPECIFIC: Obtinerea certificatului “Marca de

calitate”

Situaţia

constatată

prin

monitorizare

internă şi

autoevaluare

Aprecierea1

progresului

înregistrat

Surse şi

mijloace de

verificare

utilizate

1 2 3 4

ŢINTE / INDICATORI / REZULTATE MĂSURABILE ASOCIATE

OBIECTIVULUI

Nivel de baza : 70 puncte

Nivel avansat : 100 puncte

(conform criteriilor de calitate stabilite de ROCT –

Timisoara/Romania- vezi anexa)

Măsuri / Acţiuni planificate Rezultate

(măsurabile)

aşteptate

Termen

1.1 Preluarea/Reinscrierea

F.E. Thilla SA la ROCT –

Centrala F.E./ Intreprinderilor

Simulate din Romania

Certificatul de

inregistrare

14.10.2015 da 3 Certificatul de

inregistrare

1.2. Organizarea activitatii

firmelor de exercitiu;

Tranzactii

Organigrama FE

Thilla SA

5.oct.2015 da 3 Organigrama

FE Thilla SA

1 Aprecierea progresului se face astfel: 0 – nici un progres, 1 – progres întârziat, 2 – progres satisfăcător, 3 – progres bun


110

Data 15.10.2015 Director unitate şcolară (nume, semnătura, ştampila unităţii şcolare)

Prof. Grosenoiu Norica

NOTĂ:

În partea stângă a tabelului (coloana 1) se preiau identic formulările aferente din PAS.

Pentru fiecare obiectiv specific se listează toate măsurile/acţiunile din PAS.

În coloanele 2,3,4 se înscriu sintetic constatările şi aprecierile rezultate din monitorizare internă şi autoevaluare.

Fişa este însoţită de sursele evidenţelor (machetele din anexele A3.1.-A.3.9) sau/şi de note de informare şi anexe

specifice.

Anexa 4.a.



PRIORITATEA : Asigurarea calitatii in activitatea

Firmelor de exercitiu

Constatări şi aprecieri în urma

monitorizării interne şi autoevaluării

OBIECTIV SPECIFIC: Participarea la Targuri

nationale/internationale ale Firmelor de exercitiu

Situaţia

constatată

prin

monitorizare

internă şi

autoevaluare

Aprecierea2

progresului

înregistrat

Surse şi

mijloace de

verificare

utilizate

1 2 3 4



111

ŢINTE / INDICATORI / REZULTATE MĂSURABILE

ASOCIATE OBIECTIVULUI

Obtinerea punctajului necesar calificarii

Măsuri / Acţiuni

planificate

Rezultate

(măsurabile)

aşteptate

Termen

1.1 Conceptia si

realizarea Ofertei de

produse si servicii-

marca Thilla SA

Oferta de produse

si servicii

Permanent da 3 Oferta de

produse si

servicii

1.2. Conceptia si

realizarea Banner-ului

FE Thilla SA

Banner FE Thilla

SA

30.nov.2015 da 3 Banner FE

Thilla SA

Data: 15.10.2015 Director unitate şcolară (nume, semnătura, ştampila unităţii şcolare)


NOTĂ:





specifice.


112

Anexa 4.a.



PRIORITATEA : Asigurarea calitatii in activitatea de pregatire

practica a elevilor

Constatări şi aprecieri în urma monitorizării

interne şi autoevaluării

OBIECTIV SPECIFIC: Obtinerea de competente profesionale in

cadrul Proiectului de mobilitate „Stagiu inovativ de practica in conditii

reale de munca efectuat in restaurante valenciene”

Situaţia

constatată

prin

monitorizare

internă şi

autoevaluare

Aprecierea3

progresului

înregistrat

Surse şi

mijloace de

verificare

utilizate

1 2 3 4

ŢINTE / INDICATORI / REZULTATE MĂSURABILE ASOCIATE

OBIECTIVULUI

Măsuri / Acţiuni planificate Rezultate

(măsurabile)

aşteptate

Termen

Proiectul a fost declarat

eligibil, este pe lista de rezerva

Data 15.10.2015 Director unitate şcolară (nume, semnătura, ştampila unităţii şcolare)


NOTĂ:





113



specifice.

Anexa 4.b.

FISA DE MONITORIZARE INTERNĂ A IMPLEMENTARII PAS

Unitatea IP Liceul Tehnologic ‚,JUSTINIAN MARINA’’-BAILE OLANESTI

Data: .15.X.2015

1. Obiective, măsuri monitorizate:

Obiectivul:.Instruirea practica a elevilor

Măsurile:

Dotarea laboratorului tehnologic.

Obiectivul:..Monitorizarea calitatii pregatirii practice.

Măsurile:.Stabilirea graficului de desfasurare a examenului de certificare a competentelor

profesionale de nivel 4.

Obiectivul: Participarea la targuri nationale/internationale ale Firmelor de exercitiu

Măsurile: Conceptia si realizarea Ofertei de produse si servicii- marca Thilla SA , Conceptia si

realizarea Banner-ului FE Thilla SA, in vederea participarii FE THILLA SA, la competitiile din

cadrul:

Targului International al Firmelor de Exercitiu din Jesolo – Italia 15-16 aprilie 2015,


114

eleva Rotariu Alexandra, coord. Prof. Ioan Maria Targului International al Firmelor de Exercitiu Bucuresti mai 2015, FE THILLA SA,

coord. Prof. Ioan Maria

Obiectivul: Obtinerea certificatului’’Marca de calitate”

Măsurile: Preluarea/Reinscrierea F.E. Thilla S.A la ROCT-Centrala Firmelor de Exercitiu /

Intrprinderilor Simulate din Romania

Organizarea activitatii pe compartimentele firmei de exercitiu; Derulare

tranzactii

2. Obiective, măsuri nemonitorizate:

Obiectivul:...............

Măsurile:....................

Obiectivul:...............

Măsurile:....................

Cauzele nerealizării monitorizării:

……………………………………….

……………………………………….

……………………………………….

……………………………………….

Exemplu:

Prioritatea/obiectivul ...... nu a facut obiectul prezentului proces de monitorizare deoarece: nu a avut

scadenţe în perioada analizată, a fost realizat conform raportului de monitorizare anterior, am avut

dificultati cu .....................etc

3. Precizaţi sub formă de rezumat principalele constatări pe care le-aţi făcut în urma activităţilor

de monitorizare internă şi autoevaluare desfăşurate până la această dată.


115

A fost alocat spatiul necesar creerii laboratorului tehnologic care a functionat in timpul anlui scolar

2013/2014 intr-un spatiu totusi insuficient de spatios pentru pregatirea practica a elevilor. Pentru

anul scolar 2015-2016 a fost alocat un spatiu mai mare in locul fostei cancelarii.

In anul scolar 2015-2016 s-a desfasurat in parteneriat cu agentii economici din localitate, stagiul de

pregatire practica conform programei scolare in vigoare. Practica s-a desfasurat sub indrumarea

domnului prof. Nicolaescu Valentin si prof. Ioan Maria, practica a avut ca scop implementarea

cunostintelor teoretice, dobandite in cadrul orelor de curs si laborator,cu aplicativitate in stagiul de

pregatire practica. S-au incheiat la nivelul fiecarui agent economic pentru fiecare elev Conventia

Cadru privind efectuarea stagiului de pregatire practica in intreprinderile publice de catre elevii din

invatamantul profesional si tehnic. De asemenea s-a efectuat intruirea la locul de practica privind

igiena si securitatea muncii.

Cele doua obiective au fost elaborate, desfasurate si implementate de catre Prof. Ioan Maria, care a

realizat pregatirea efectiva a echipei participante la targurile nationale si internationale ale firmelor

de exercitiu precum si demersurile necesare obtinerii certificatului,,Marca de calitate’’.

Doamna profesoara Ioan Maria a realizat si monitorizarea realizarii acestor obiective.

Utilizaţi constatările înregistrate în Fişa de autoevaluare la nivel de măsură, dar nu includeţi toate

detaliile.

Asiguraţi-vă că nu aţi omis să precizaţi progresul realizat pentru fiecare acţiune şi ţinta

corespunzătoare.


116

3.1.Prezentaţi pe scurt acele aspecte care înregistrează un progres bun în mod special.

Scrieţi concluziile dumneavoastră pentru fiecare măsură şi ţintă vizată.

Obiectivul Participarea la targuri internationale ale Firmelor de exercitiu

Măsura:Conceperea si realizarea Ofertei de produse si servicii- Marca Thilla SA

Indicatori, rezultate măsurabile (aşa cum sunt in PAS): Obtinerea punctajului necesar

calificarii in cadrul targului

Indicatori, rezultate măsurabile (la data monitorizării): aprilie 2016

Concluzii Obiectivul a fost indeplinit

Obiectivul Participarea la targuri internationale ale Firmelor de exercitiu

Măsura:.Conceperea si realizarea banner-ului FE Thilla SA

Indicatori, rezultate măsurabile (aşa cum sunt in PAS): Obtinerea punctajului necesar

calificarii in cadrul targului

Indicatori, rezultate măsurabile (la data onitorizării): mai 2016

3.2.Enumeraţi acele aspecte al căror progres este întârziat şi care necesită intervenţii

ameliorative:

Obiectivul ……………….

Măsura:……………….

Indicatori, rezultate măsurabile (aşa cum sunt in PAS): ……………….

Indicatori, rezultate măsurabile (la data onitorizării):………………….

Cauze identificate:..............

Concluzii:.......................


117

4. Aprecierea dumneavoastră generală privind progresul în îndeplinirea acţiunilor:

4.1. Aprecierea generală:

Menţionaţi în căsuta alăturată una din următoarele

măsuri pentru aprecierea generală

0 = nici un progres

1= progres întârziat

2 = progres satisfăcător

3 = progres bun

3

4.2. Justificare:

Justificaţi aprecierea dumneavoastră prezentând succint argumentele pe care se bazează

In anul scolar 2015-2016 au fost indeplinite obiectivele specifice propuse in vederea asigurarii calitatii

desfasurate in firmele de exercitiu.

In ceea ce priveste instruirea practica a elevilor, acestia au obtinut certificatele de competenta pentru

calificarea Tehnician in turism nivel 3.

Au fost incheiate parteneriate scolare, parteneriate cu agentii economici locali prin conventiile cadru.

La clasa a IX-a – domeniu de pregatire de baza Turism si alimentatie- s-au efectuat vizite de studiu la

agentii economici locali in vederea dobandirii competentelor profesionale.

Obtinerea de competente profesionale in cadrul Proiectului „Stagiu inovativ de practica in conditii reale

de munca efectuat in restaurante valenciene”

Proiectul se afla pe lista de asteptare la pozitia 20.

PLANULUI DE ACTIUNE AL SCOLII - liceulolanesti.ro fileliceul tehnologic justinian marina- olanesti 1...

Documents

Transcript of PLANULUI DE ACTIUNE AL SCOLII - liceulolanesti.ro fileliceul tehnologic justinian marina- olanesti 1...