Planul de Salvare Al Lui Dumnezeu

7/30/2019 Planul de Salvare Al Lui Dumnezeu

1/23

Hugo Bouter

Planul lui Dumnezeu

Planul de salvare al lui Dumnezeu prezentat incinci etape din eternitate in eternitate


2/23

"Dartim c toate lucrurile lucreaz impreuna spre bine pentru

cei care il iubesc pe Dumnezeu, pentu cei care sunt chemai

potrivit planului Su".

"Pentru c pe aceia pe care I-a cunoscut dinainte, I-a i randuit

dinainte s fie asemenea Fiului Su, pentru ca El s fie Cel intai

nscut intre muli frai."

"Iar pe cei pe cre I-a randuit dinainte, pe acetia I-a i chemat;

si pe cei pe care I-a chemat, pe acetia I-a i indreptit; iar pe

cei pe care I-a indreptit, pe acetia I-a i glorificat."

Romani 8. 28 - 30


3/23

Cuprins:

1. SIGURANA DIVIN .............................................................................................42. DRUMUL SALVRII...............................................................................................73. PRETIINA LUI DUMNEZEU..............................................................................94. HOTRAREA MAI DINAINTE............................................................................115. CHEMAREA LUI DUMNEZEU............................................................................14

6. INDREPTIREA..................................................................................................187. GLORIFICAREA....................................................................................................21


4/23

1. SIGURANA DIVIN

Dar timPlanul lui Dumnezeu de salvare cuprinde toate perioadele detimp, el se intinde de fapt din eternitate in eternitate. El este

desfurat concis in cateva versete din Biblie in Romani 8

(versetele 28-30). Acest plan ins nu cuprinde pe toi oamenii, ci

el se refer la o grup special de oameni i anume la cei "ce

iubesc pe Dumnezeu". Cine sunt acetia ? Ei sunt poporul Su,

copiii lui Dumnezeu, nscui din El i prin Duhul Su. Ei

savureaz promisiunea divin, sigurana divin: "Dar tim c

toate lucrurile lucreaz impreun spre bine pentru cei care il

iubesc pe Dumnezeu, pentru cei care sunt chemai potrivitplanului Su" (Romani 8,28).

Pavel motiveaz aceast siguran, despre care vorbete,

aducand ca argument statornicia (soliditatea) planului etern a lui

Dumnezeu pentru salvarea celor ce sunt ai Si, aa cum se

explic in versetele ce urmeaz in acest capitol (versetele

29,30). Aceste locuri din text, deosebit de importante fac obiectul

studiului nostru in continuare.

Intenia apostolului scriind aceste cuvinte, a fost ca noi s putem

inva s vedem totul in lumina planului lui Dumnezeu i s

privim, raportand totul la inalimea gandurilor i planurilor Lui

eterne. Aceasta este motivaia siguranei pline de bucurie: "Dar

tim." Sigurana noastr se bazeaz pe faptul c suntem

contieni de ceea ce este i face Dumnezeu pentru noi.. Expresia

"tim"apare foarte des in Noul Testament, atat in Epistolele lui

Pavel cat i in cele ale lui Ioan. Expresia indic perspectiva

copiilor lui Dumnezeu - prin ungerea de ctre Cel Sfant - inlucrurile lui Dumnezeu ("sitii toate" 1. Ioan 2,20).

Aici in Romani 8, cuvintele sunt scrise in versetul 28 "Dartim"

in contrast cu "noi nu tim" din versetul 26. Aceast siguran

divin care ne orienteaz privirea inainte, ne indreapt atenia

spre planul etern al lui Dumnezeu, in contrast cu sentimentele

noastre nesigure in mijlocul unei creaii care ofteaz.

Toate lucrurile lucreaz spre bine


5/23

Ce tim deci acum? Ceea ce tim acum este faptul c toate

lucrurile lucreaz spre binele acelora care au un loc in aceste

planuri eterne i care au fost chemai in mod corespunztor

acestora. Cci Dumnezeu este cel ce hotrte mersul tuturor

lucrurilor. El are toate lucrurile in mana Sa. Nu poate fi nimiccare s modifice sau s intervin in schimbarea planurilor Sale. El

este deasupra lucrurilor vzute. El folosete lucrurile vzute care

ne inconjoari care probabil ne infricoeaz, ca scen pe care

se realizeaz planurile Sale.

Intenia Sa etern se deruleazi totul se desfoar pentru ca

aceasta s se adevereasc. Toate lucrurile trebuie s lucreze spre

bine, chiar dac aparent, totul se desfoar greit. Impreun cu

Domnul Isus Hristos, Dumnezeu ne va drui totul (Romani 8.32).Ele sunt ale noastre, ele ne stau la dispoziie. Fie c sunt slijitori

ai lui Dumnezeu, fie lumea, fie viaa, fie moartea, fie cele

prezente, fie cele viitoare, toate sunt ale noastre (1 Corinteni

3.22). i nici unul din aceste lucruri nu ne poate despri de

dragostea lui Dumnezeu care este Isus Hristos, Domnul nostru

(Romani 8.39).

Nimic nu poate opri pe Dumnezeu in implinirea planurilor Sale

eterne de dragostei nimic nu ne poate rpi Sigurana dragostei

Lui.

In afar de aceasta, noi nu suntem doar obiectele pasive ale

dragostei Sale. Nu se spune aici c toate lucrurile lucreaz spre

binele celor care sunt iubii de Dumnezeu (dei aa este).

Dimpotriv ceea ce se spune aici este cu mult mai mult: "Cci

tim c toate lucrurile lucreaz spre binele celor care iubesc pe

Dumnezeu". Deci aici accentul este mai mult pe dragostea

noastr fa de Dumnezeu,in timp ce la sfaritul capitolului 8 din

Romani, este accentuat dragostea lui Dumnezeu fa de noi.

(nimic nu ne poate despri de dragostea lui Dumnezeu i a

Domnului Hristos).

Dac deci, suntem cretini adevrai, toate lucrurile lucreaz

pentru noi spre bine, pentru c noi avem privilegiul i favoarea

de a ocupa un loc in planurile de dragoste ale lui Dumnezeu.

Aceast realitate, nu poate fi perceput in niciun fel prin nivelul

practic al credinei noastre. Dar Dumnezeu ateapt de la noi o

contien crescand privind locul pe care El ni l-a druit i a


6/23

relaiei minunate in care ne-a adus. Dac avem o inelegere clar

a poziiei in care Dumnrzeu ne-a ridicat in Domnul Hristos,

inimile noastre se vor umple din ce in ce mai mult cu dragoste i

recunotin. Vom corespunde intr-o msur mai mare relaiei pe

care o avem cu Tatl nostru i vom rspunde dragostei Lui.

i astfel vom cunoate tot mai bine, c Dumnezeu conduce toate

lucrurile intr-un astfel de mod ca acestea s lucreze spre bine.

Toate lucrurile sunt subordonate planului Su divin de salvare,

care a inceput cu alegerea Sa i se termin cu Gloria Sa.

Aceasta va intri credina noastr, va face s creasc increderea

noastri va inviora ndejdea noastr.


7/23

2. DRUMUL SALVRII

Pe aceia pe care ii iubete DumnezeuCand eram pctoi, aveam nevoie de o schimbare fundamental

in relaia noastr cu Dumnezeu. Biblia numete aceasta natere

din nou (Ioan 3). Noi a trebuit s fim transformai din cei ce

ursc pe Dumnezeu in cei ce iubesc pe Dumnezeu i s fim adui

intr-o nou relaie cu El. De cand suntem mantuii, suntem in

relaia cu Dumnezeu, copii i fii ai lui Dumnezeu i in acela timp

frai ai Domnului Isus.

Expresia " cei care iubesc pe Dumnezeu", caracterizeaz noua

relaie pe care cei credincioi o au cu Dumnezeul i Tatl lor.

Pentru ca acest lucru s fie posibil, ei au primit o natur nou,

natura dumnezeiasc, care iese in relief prin dragoste.

Atat poziia noastr inaintea lui Dumnezeu, cat i relaia noastr

cu El, trebuiau s fie transformate radical. Cand aceast

transformare a avut loc, cand deci ne numim copii aiDumnezeului cel Viu, ne putem intreba plini de uimire : Ce

intenioneaz Dumnezeu cu toi acetia? Care sunt planurile lui

Dumnezeu cu cei pe care i-a adus in aceast nou relaie cu El i

cu Fiul Su iubit?

Am putea oare s acceptm ideea c am fost adui la Dumnezeu

printr-o intamplare? Nu ! Dumnezeu, urmrete dela inceput un

el cu privire la aceia pe care ii iubete. Exist un plan absolut

sigur, pe care Dumnezeu il are in vedere, pentru c El ne-a iubit

intai.

Intenia lui DumnezeuRomani 8 ne transmite acest plan a lui Dumnezeu. Creinii pot

vedea totul din perspectiva eternitii. Ei sunt pe drumul spre

glorie i tot ceea ce intampin ei pe acest drum, lucreaz spre

binele lor. Aceasta contribuie la atingerea elului. In lumina

inteniei eterne a lui Dumnezeu totul arat altfel. Intreagagreutate este aezat pe planul divin de salvare. Cand Apostolul


8/23

vorbete despre: "acei ce iubesc pe Dumnezeu", se grbete s

adauge: "acei ce sunt chemai potrivit planului Su". Aceste

douelemente aparin unul altuia. Dac noi iubim pe Dumnezeu

i ii putem spune "Ava, Tat", aceasta nu este realizarea noastr,

ci lucrarea lui Dumnezeu. Aceasta are a face cu intenia Luii cuchemarea Lui. Este o iniiativ etern a lui Dumnezeu. Pentru a

implinii planul Su de salvare, El avea nevoie nu doar de decizia

Sa proprie, ci i de chemarea Sa proprie.

Acum deci, care este de fapt drumul providenial al salvrii? Care

sunt treptele acestui plan divin? Romani 8 ne arat urmtoarele

cinci trepte:

- Pretiina lui Dumnezeu.

- Hotrarea dinainte a lui Dumnezeu.

- Chemarea lui Dumnezeu.

- Indreptirea

- Gloria.

Se incepe cu alegerea divin a lui Dumnezeu i se termin cu

gloria etern. Dumnezeu i-a ales pe ai Si inainte de timpurile

eterne i prin chemarea Sa i prin indreptirea care era

necesar, El ii aduce in glorie, unde le acord plintate debucurii.


9/23

3. PRETIINA LUI DUMNEZEU

Plcerea Lui erau copiii oamenilorAceste versete din Romani 8 ne permit o o privire in planurile lui

Dumnezeu, dei in Epistola ctre Romani, tema principal nu o

reprezint aceste planuri. Ceea ce iese in relief in Epistola ctre

Romani este rspunderea omului (trind intai in pcat, apoi

trind pentru Dumnezeu in Isus Hristos). Pare ins, ca i cum

Apostolul Pavel ar ridica aici un voal, pentru a ne permite o

privire in ceea ce este din partea lui Dumnezeu. Aici ne suntprezentate planurile eterne, pe care Dumnezeu le-a stabilit

independent de poziia omului i neinand seama de

responsabilitatea omeneasc.

Ceva mai tarziu, gsim in Noul Testament - in Epistola ctre

Efeseni - o prezentare detaliat a acestor planuri eterne pe care

Dumnezeu le-a desfurat in i prin Fiul Su, Domnul Isus

Hristos.

Pretiina este prima parte din elul lui Dumnezeu. Pretiina lui

Dumnezeu este un aspect al atottiinei Sale. Omul trebuie s-i

insueasc ceea ce tie i el face aceasta cu ajutorul informaiilor

pe care le primete. Suntem in posesia cunotinelor noastre,

abea dup ce ne-am informat la alii, prin masmedia, sau alte

medii de informare. Dumnezeu ins, tie totul deja dinainte,

inainte de a avea loc evenimentul, chiar inainte de a exista

oamenii. Cunoaterea lui Dumnezeu nu este limitat in funcie de

timp - ea depete timpul - la fel cum Dumnezeu insui este

deasupra timpului. El tie dinainte ce urmeaz s se intample (

cum urmeaz s se desfoare evenimentele). El anun sfaritul

de la inceput. "...din timpuri strvechi, cele nefcute inc..."

(Isaia 46.10).

Ales in HristosPretiina lui Dumnezeu are i un caracter activ. Ea nu const

numai in cunoaterea a ceea ce se va desfura (ce va fi), ci i inceea ce stabilete El i se va desfura (va avea loc). Aceast


10/23

pretiin las urmele ei in cursul evenimentelor. Ea este in

legtur cu suveranitatea lui Dumnezeu. Dumnezeu i-a cunoscut

mai dinainte pe ai Si i i-a ales mai dinainte pentru ai face

plcui in Cel Preaiubit.

Suntem alei dinaintea oricrui timp, Dup buna plcere a lui

Dumnezeu, Pui in numrul Tu, Cel Preaiubit. Duhul Tu

locuiete in noi toi. Noi vom moteni cu Tine Doamne, la

plinirea timpului, Spre lauda gloriei Tale.

De aceea Scriptura ne arat c pretiina lui Dumnezeu este in

legtur cu insui Salvatorul. Ea este in legtur strans cu

persoana i lucrarea Domnului nostru Isus Hristos. El a fost dat

conform planului hotrat al lui Dumnezeu i duppretiina lui

Dumnezeu. El a fost de fapt cunoscut, inainte de intemeierea

lumii, ca Miel al lui Dumnezeu (Fapte 2,23 ; 1 Petru 1,20).

Pretiina este aici in Romani 8, in legtur cu hotrarea mai

dinainte a sfinilor: "Pentru c pe aceia pe care i-a cunoscut

dinainte, i-a i randuit dinainte".

Hotrarea mai dinainte merge ceva mai departe decat alegerea

mai dinainte, dup cum vom vedea la studiul acestor dou

expresii in Efeseni 1,4,5.


11/23

4. HOTRAREA MAI DINAINTE

Oameni peste care se odihnete harul luiDumnezeuIn Efeseni 1 gsim alegerea mai dinainte in versetul 4 i

hotrarea mai dinainte in versetul 5. Cand Dumnezeu ne-a ales

mai dinainte de intemeierea lumii, El a avut in gand s ne aeze

in poziia de "sfini i fr pat inaintea Sa". Noi aveam nevoie de

o natur nou care s fie in concordan cu Fiina Sa, atat cu

Sfinenia Sa, cat i cu Dragostea Sa. Cci Dumnezeu este Lumin

i El este Dragoste. Acest privilegiu ne-a fost acordat in natereadin nou. Apoi ceea ce urmeaz este c avem mai dinainte

hotrat "infierea prin Isus Hristos pentru Sine Insui, dup buna

plcere a Voiei Sale. Aceasta explic clar faptul c hotrarea mai

dinainte este insoit de binecuvantarea respectiv. In vreme ce

alegerea mai dinainte este in legtur cu infierea, hotrarea mai

dinainte are de-a face cu obinerea filiaiei. Cretinii nu sunt

numai copii ai lui Dumnezeu ci i Fii ai lui Dumnezeu. Cat timp

am fost in carne (trup), noi nu am putut fi recunoscui ca fii ai

Si. A fi copil al lui Dumnezeu este, am putea spune o condiie debaz pentru a putea aprea in prezena Lui. Pe deasupra

Dumnezeu ne-a druit poziia de fii, prin binecuvantarea

deosebit a infierii.

Suntem acum prtai Fiului lui Dumnezeu, care a devenit Om,

pentru a ne mantui i a ne duce la Dumnezeu. Prin Domnul Isus

Hristos suntem inaintea lui Dumnezeu fii pentru El, fii de care

Dumnezeu are plcere.

Aceasta este clar in legtur cu ce am citit in Romani 8:Dumnezeu ne-a hotrat dinainte" s fim asemeni chipului Fiului

Su, intre care El este intaiul nscut intre muli frai" (versetul

29).

Aceti frai poart chipul Su i reflect gloria Sa. Aceast

binecuvantare deosebit ne putea fi acordat numai ca rezultat al

hotrarii mai dinainte, emis in mod providenial, urmare a unei

decizii ce putea fi emis spre binecuvantare, chiar inainte de

intemeierea lumii.


12/23

Pe de alt parte vasele maniei i-au pregtit singure in timpul

vieii lor distrugerea (Romani 9.22).

Chemarea la gloria lui DumnezeuInelegem c aceast hotrare mai dinainte a fost necesar i

pentru faptul c locul omului firesc este pe pmant. "Cerurile

sunt cerurile Domnului, dar pmantul L-a dat fiilor oamenilor."

(Psalmul 116,16).

Acum ins un Om a fost mutat in cer, in gloria lui Dumnezeu

pentruc El L-a glorificat pe Dumnezeu pe pmant (Ioan

13.31,32; 17.4,5; Faptele Apostolilor 7.25,26). Dar acest Om,

Omul Isus Hristos, nu este singur acolo, El are frai, El arecomotenitori. El este unit cu o mulime de fii i in mijlocul lor el

este Intaiul nscut. Aceasta inseamn c El are intre ei primul

loc, El este unit cu ei, dar strlucind cu totul in faa lor.

Aceasta este intenia lui Dumnezeu. El ne acord binecuvantarea

infierii. El dorete s ne fac asemenea chipului Fiului Su iubit i

s ne mute cu El in aceeai glorie cereasc.

Dumnezeu ne-a adus in aceast poziie cu totul nou, care

depete cu mult binecuvantrile lui Adam din grdina Eden. Deacum avem favoarea s ne adresm lui Dumnezeu cu "Ava,Tat"

(Romani 8,15; Galateni 4,6). Aceast relaie cu Tatl este o

road a lucrrii de rscumprare a Fiului, Cel care inviat, ne

numete fraii Si (Psalmul 22.22; Ioan 20.17). Noi vom fi totui

desvarit asemntori Chipului Fiului lui Dumnezeu, abia atunci

cand El va apare ca Mantuitor al nostru, pentru a transforma

trupul nostru smerit in aceeai form a trupului Su de glorie

(Filipeni 3.20,21). De aceea filiaia noastr este in prezent inc

obiectul unei sperane vii. Ateptm plini de dor desvarirea

filiaiei noastre, mantuirea trupului nostru (Romani 8.23).

Aadar ultimul el al hotrarii mai dinainte cu privire la noi este

gloria viitoare, dei Domnul Hristos a intrat deja acolo i noi

suntem mutai deja in El acolo. Totui gloria este ultimul pas in

planul de salvare, aa cum ni se arat in Romani 8. Acest gand

este confirmat in Efeseni 1, unde hotrarea mai dinainte esre

amintit nu numai ca fundament al infierii noastre, ci i ca

fundament al gloriei viitoare, pe care noi o vom motenii. Noi


13/23

suntem atat fii, cat i motenitori. In Domnul Hristos, noi am

dobandit "o motenire", noi cei care suntem hotrai mai dinainte

dup decizia Aceluia care face toul dup sfatul Voiei Sale (Efeseni

1.1). Ce poziie avem ca rezultat al acestei hotrari divine emis

mai dinainte!

In gloria cereasc vom fi inconjurai de Tatl i Fiul pentru

eternitate ca fii ai Tatlui i ca frai ai Domnului Isus.

In afar de aceasta vom fi de fa la apariia vzut a gloriei lui

Dumnezeu, cand Domnul Hristos va pi in domnia Lui de o mie

de ani ca Domn peste toate lucrurile.


14/23

5. CHEMAREA LUI DUMNEZEU

Chemarea in lumina Lui minunatAjungem acum la mijloacele i cile pentru intrarea in aceste

binecuvantri, la schimbul ce trebuia s fie realizat acum,

pentruca noi s fim capabili s intrm in aceste privilegii.

Pentruca noi s fim inlai in poziia de fii i motenitori, a

trebuit s se desfoare multe evenimente. Intenia lui

Dumnezeu era s ne binecuvinteze, dar starea noastr czut Il

impiedica s fac aceasta. Noi ajunsesem pe ci rtcite, eram

departe de Dumnezeu. Eram fr Hristos in lume, nu aveam nici

o speran i eram fr Dumnezeu in lume (Efeseni 2.12). Noi

eram toi ca nite oi care ajunseser departe de cale i

Dumnezeu a trebuit s ne cheme inapoi. Dumnezeu a trebuit s

ne cheme la El, cci El voia s implineasc planul Su. A trebuit

ca noi s fim adui la Dumnezeu (1 Petru 3.18). acesta este

nucleul chemrii. Dumnezeu ne-a chemat din intuneric la lumina

Sa minunat (1 Petru 2.9). El ne-a chemat din intunericulspiritual i moral in care umblam din fire, pentru a ne duce in

prezena luminii Sale.

Tatl care ne-a invrednicit s avem parte de motenirea sfinilor

in lumin, care ne-a eliberat din stpanirea intunericului ...

(Coloseni 1.12,13 ). Aceast chemare este i druitoare de via.

Nu numai c am fost chemai din intuneric in lumuina Sa

minunat, ci i de la moarte la via. Aa cum Lazr a fost

chemat din mormant, noi am fost trezii din somnul morii

spirituale in care ne aflam. Minunea chemrii const in faptul c

cei mori aud glasul Fiului lui Dumnezeu i sunt adui la via

(Ioan 5.24,25 ). Partea la care suntem chemai este viaa etern

(1 Timotei 6.12 ).

In Biblie putem gsi mai multe despre aceste lucruri. Inainte

eram sclavi ai pcatului, dar acum am fost chemai la libertatea

cretin (Galateni 5.13). Eram nemantuii (2 Timotei 3.2), acum

ins, suntem numii sfini (Romani 1.7 ; 1 Corinteni 1.2).

Triam in necurie, dar Dumnezeu ne-a chemat in sfinenie (1


15/23

Tesalonicieni 4.7). Noi triam in vrjmie cu Dumnezeu i cu

oamenii, dar acum am fost chemai la pacea lui Hristos intr-un

trup (Coloseni 1-9). Nu aveam nici o prtie cu Hristos, dar am

fost chemai la prtia cu Fiul lui Dumnezeu, Isus Hristos

Domnul nostru (1 Corinteni 1.9). Nu puteam ajunge la gloria luiDumnezeu (Romani 3.23), acum ins Dumnezeu, ne cheam in

propria Sa Imprie i propria Sa Glorie (1 Tesalonicieni 2.12).

Dumnezeu este Dumnezeul oricrui har, care ne-a chemat la

gloria Sa etern in Hristos Isus (1 Petru 5.10).

In general spus, aspectul pozitiv al chemrii este cel mai

important: Aadar nu starea din care am fost chemai, ci

binecuvantarea la care suntem chemai. Urmtoarele locuri din

Scriptur ne arat acest lucru. Suntem chemai s primimpromisiunea Duhului (Faptele Apostolilor 2.39), s catigm

premiul alergrii (Filipeni 3.14), s obinem gloria Domnului

nostru Isus Hristos (2 Tesalonicieni 2.14), s primim motenirea

etern (Evrei 9.15), s motenim binecuvantri (1 Petru 3.9).

Chemarea lui Dumnezeu ne invrednicete s primim

binecuvantrile pe care El le-a pregtit pentru noi inainte de

timpurile eterne. Chemarea are loc intr-un anume punct al

timpului, in timp ce pretiina lui Dumnezeu este etern. Scopul

chemrii este de a implini intenia Sa etern. "... dup planulveacurilor pe care L-a fcut in Hristos Isus, Domnul nostru ..."

(Efeseni 3.11). "El ne-a mantuit i ne-a chemat cu o chemare

sfant nu potrivit faptelor noastre, ci potrivit propriului Su plan

i harului care ne-a fost dat in Hristos Isus mai inainte de

timpurile veacurilor, ..." (2 Timotei 1.9). Romani 8 ne spune de

asemenea c suntem chemai dup intenia Sa. Aadar chemarea

noastr este necesar pentru a indeplini hotrarea mai dinainte a

lui Dumnezeu (Romani 8.28,30). Ea este o parte de legtur

indispensabil intre intenia etern a lui Dumnezeu i gloria

etern la care El ne-a hotrat mai dinainte. Nimeni nu este

indreptit la binecuvantrile cereti pe care Dumnezeu le-a

druit in Domnul Isus Hristos, dac nu este chemat de

Dumnezeu s le moteneasc.

CHEMAI LA BINECUVANTRI CERETIAceast chemare este o necesitate independent de cdereaomului cci ea include motenirea binecuvantrilor cereti, care


16/23

depete cu mult binecuvantrile pe care le-a avut Adam in

grdina Eden. Este chemarea lui Dumnezeu "sus", chemarea

cereasc (Filipeni 3.14; Evrei 3.1). Adam era nevinovat i el a

avut paradisul pe pmant dar el nu a fost chemat s intre in

prezena lui Dumnezeu in cer. Chemarea lui a fost in legtur cupmantul, el nu a fost fcut potrivit pentru cer. Primul om nu a

purtat caracteristicile noii creaii, dreptatea i sfinenia

adevrat, care duc la o separare complet de tot ceea ce

conduce la ru (Efeseni 4.24). Adam a fost o creatur, care purta

chipul lui Dumnezeu, dar el nu a fugit de stricciunea care vine in

lume prin pofte. El nu a fost cretin, nu a fost un prta al naturii

dumnezeieti, care refuz rul i il respinge (2 Petru 1.4). Dei

el a purtat aici pe pmant chipul lui Dumnezeu, nu a fost capabil

s intre in gloria cereasci s fie in cer in acelai chip al Fiului

lui Dumnezeu. Acest lucru este in exclusivitate roada unei "aa

de mari mantuiri" (Evrei 2.3). Ea ne-a adus mai mult

binecuvantare decat aceea pe care Adam a pierdut-o atunci cand

a czut. De aceea aceast chemare i este in legtur cu puterea

salvatoare i innoitoare care era necesar pentru a ne face

potrivii acestei poziii cereti. Chemarea nu este fr alegere, ea

este vie i plin de putere. Glasul lui Dumnezeu este dttor de

via i aduce starea de nou nscut. Noul Testament vorbeteaproape totdeauna in acest fel i in acest mod despre chemare i

aceasta cuprinde atat chemarea prin Evanghelie cat i aciunea

lui Dumnezeu in inimile noastre, prin care noi ascultm chemarea

lui Dumnezeu i credem Cuvantul Su. Aceste dou elemente

aparin unul altuia. Chemarea noastr este chemarea lui

Dumnezeu care rezult din hotrarea Sa plin de har pe care a

avut-o mai dinainte (Romani 8.28-30; 2 Tesalonicieni 3.13,14; 2

Timotei 1.9; 2 Petru 1.9).

O excepie cunoscut de la aceast regul este pilda srbtorii de

nunt din Matei 22, unde este accentuat caracterul exterior al

chemrii. Chemarea nu este acolo in legtur cu o hotrare mai

dinainte, ci acolo este mai mult in contradicie cu ea ("cci muli

sunt chemai dar puini sunt alei").

Aadar inainte de orice, chemarea lui Dumnezeu este lucrarea sa

proprie. Dumnezeu este cel care ne cheam, aceasta este amintit

de circa 15 ori in Noul Testament. Este chemarea Sa (Efeseni

1.18). Dar glasul su ajunge la noi prin Fiul Su. Dumnezeu atrimis pe Fiul Su, Cuvantul, care era la Dumnezeu (Ioan 1.1).


17/23

Acesta este un al doilea aspect al chemrii. Este chemarea lui

Dumnezeu in Hristos Isus (Filipeni 3.14). Noi suntem chemai in

Domnul i in Harul lui Hristos (1 Corinteni 7.22; Galateni 1.6).

Hristos venise s chenme pctoi la pocin (Luca 5.32).

Un al treilea aspect al chemrii este mijlocul prin care Dumnezeu

face s ii fie auzit glasul. Dumnezeu ne cheam prin Evanghelie

(2 Tesaloniceni 2.14), care este predicat avand ca temelie

lucrarea desvarit a Fiului Su.


18/23


19/23


20/23

nu suntem indreptii prin viaa desvarit pe acest pmant a

Domnului Isus Hristos, sau prin ascultarea Sa desvarit fa de

lege. Ci noi am fost indreptii, pentru c am fost fcui una cu

Acela care a murit i apoi a inviat. Hristos ne-a rscumprat prin

moartea Sa de blestemul legii, devenind blestem pentru noi(Galateni 3,13). Moartea lui Hristos a constituit sfaritul vieii

noastre carnale i invierea Lui ne-a conferit un loc nou i o via

nou. Cu viaa noastr de inviere posedm acum o indreptire a

invierii, cum s-ar putea numi, care se bazeaz pe propria inviere

a lui Hristos i pe propria Sa Glorie.

Dumnezeu a lucrat in dreptate in favoarea Fiului Su, inviindu-L

din mori i inlandu-L la dreapta Sa. Dumnezeu nu Il putea lsa

printre cei mori, dup ce a implinit lucrarea de mantuire,glorificand in mod desvarit pe Tatl i Dumnezeul Su.

Dumnezeu L-a inviat i L-a incununat cu Glorie i Onoare. Acesta

a fost un act de dreptate al lui Dumnezeu. Glorificarea Domnului

Hristos in cer este rspunsul drept la lucrarea pe care Domnul

Isus a fcut-o aici pe pmant (Ioan 13,31,32; 16,10; 17,4,5).

Noi imprim locul i poziia pe care Domnul Isus Hristos le-a

primit de la Dumnezeu ca rezultat al favorii pe care i-a acordat-o

in urma lucrrii Lui. Aceasta este esena indreptirii noastre. Noi

suntem unii cu El in invierea i glorificarea Sa. Dumnezeu ne-a

acordat acela loc pe care Domnul Hristos l-a dobandit pe drept.

Dumnezeu ne vede una cu El, Dumnezeu ne vede una in El.

Domnul Hristos este Capul nostru i Reprezentantul nostru. Locul

Lui e locul nostru i viaa Lui e viaa noastr. Aa cum exprim

apostolul Pavel: "Din El,( aceasta inseamn din Dumnezeu) voi

suntei ins in Hristos Isus care a devenit pentru noi ...

indreptire ... " (1 Corinteni 1,30).

"Pe Cel ce n-a cunoscut pcat, L-a fcut pcat pentru noi, ca noi

s devenim dreptate a lui Dumnezeu in El" (2 Corinteni 5,21).


21/23

7. GLORIFICAREA

"Pe acetia i-a i glorificat."Aceasta ne arat cum indreptirea este in legtur cu

glorificarea. Indreptirea ne d, pe msura dreptii, un loc in

gloria lui Dumnezeu. Indreptirea ne autorizeaz pentru gloria

cereasc, pentru care noi in mod natural nu eram absolut de loc

potrivii. Cci toi au pctuit i sunt lipsii de Gloria luiDumnezeu (Romani 3,23). De aceea nu este de mirare c

Epistola ctre Romani, accentuiaz atat de puternic contrastul cu

poziia noastr actual. Inainte eram exclui de la Gloria lui

Dumnezeu, ea era pentru noi de neatins."Dar acum pentru c am

fost indreptii din credin, avem pace cu Dumnezeu ... i ne

ludm in sperana gloriei Lui" (Romani 5,12). Romani 8

formuleaz aceasta chiar la forma timpului trecut: "... pe aceea

pe care El i-a indreptit, pe acetia i-a i glorificat" (vers. 30).

Glorificarea nu este numai o speran, ea este ceva ce posedm

deja in Hristos. Domnul Hristos cel glorificat este arvuna

glorificrii noastre proprii. Dumnezeu ne vede in El i in El, El ne-

a dat gloria pe care El, Omul Isus Hristos a obinut-o pentru noi.

S mergem la Romani 9, unde suntem numii "vase ale indurrii"

lui Dumnezeu, pe care El le-a pregtit mai dinainte spre glorie

(vers 23). Aici este consemnat o linie in trecut, artand spre

intenia etern a lui Dumnezeu. Era intenia Lui s ne fac una cu

Fiul Su i s ne aduc in glorie. Era dorina Lui s ne introduc

in cer in prezena Lui. Scopul acestei intenii eterne este

atribuirea gloriei cereti pentru totdeauna celor ce fac obiectul

Harului Su. Planul Su este s ne transforme in oameni care s

poarte in Glorie chipul Fiului Su. i pentru aceasta El ne-a

pregtit inainte de intemeierea lumii (Romani 9,23).

Privind felul cum decurge acest plan, cunoatem dou aspecte;

un aspect exterior i un aspect interior. Intenia lui Dumnezeu va

fi implinit in Gloria exterioar, Glorie cu care El va umple creaiaSa. Gloria Numelui lui Dumnezeu va fi vzut de intreg


22/23

pmantul, cand Domnul Hristos, ca ultimul Adam, va ocupa

poziia Sa de domnie pentru o mie de ani (Psalmul 8). Atunci

creaia va fi eliberat de robia stricciunii spre libertatea

glorioas a fiilor lui Dumnezeu. i noi inine vom primi eliberarea

trupurilor noastre i vom fi de asemenea glorificai (Romani 8,21-23). Cei mantuii vor fi descoprii cu Domnul Hristos in glorie,

dup ce mai intai ei vor fi ridicai in glorie i trupul smereniei lor

va fi transformat in aceiai form cu trupul Gloriei Lui (Filipeni

3,21; Coloseni 3,4).

Gloria Lui va fi apoi vzut i admirat in ei (2 Tesalonicieni

1.10). Aa cum primul Adam nu a fost singur, ci impreun cu

Eva, guvernand peste prima creaie, tot aa Cel de al doilea

Adam va avea mireasa Sa, Adunarea glorificati va domni cu eain viitor pe pmant.

Tu ai pus mreia Ta mai presus de ceruri.In ultima carte a Bibliei, gloria Adunrii ca mireas, soia mielului

este numit "Gloria lui Dumnezeu" (Apocalipsa 21,11-23).

Aceasta este revelaiei Gloriei lui Dumnezeu din afar in creaie.

Adunarea este sediul ceresc, centrul ceresc al acestei Glorii, cci

o ilumineaz Gloria lui Dumnezeu i Mielul este Lumintorul ei,

Lumina ei (Apocalipsa 21,23 ; 22,5). Este Ierusalimul cel de sus,

in timp ce Ierusalimul cel de acum, va fi dup restaurarea sa

centrul acestei glorii pe pmant. Aceast glorie a noului Ierusalim

va fi realizat de creaie. Gsim acest aspect al glorificrii

noastre i in Evanghelia dup Ioan, unde Fiul insui spune in

rugciunea Sa ctre Tatl: "i Eu le-am dat gloria pe care mi-ai

dat-o Tu ... ca s cunoasc lumea c Tu m-ai trimis ..." (Ioan

17,22,23). Aceasta este o glorie revelat in exterior, prin care ii

este ingduit lumii s il recunoasc.

Acestuia ii urmeaz nemijlocit aspectul interior al glorificrii

noastre - aceast parte a gloriei care este ascuns de lume i

care nu poate fi vzut decat de copiii lui Dumnezeu, respectiv

de aceea care sunt "oameni din casa lui Dumnezeu". In Ioan

17.24 citim: "Tat, doresc, ca aceia pe care mi i-ai dat Tu s fiei

i ei cu Mine unde sunt Eu, ca s priveasc gloria Mea, pe care

mi-ai dat-o Tu, pentru c m-ai iubit mai inainte de intemeierea

lumii." Aceasta este gloria casei Tatlui, unde Domnul Hristos ne-


23/23

Planul de Salvare Al Lui Dumnezeu

Documents

Transcript of Planul de Salvare Al Lui Dumnezeu