19.Instalatia de Salvare

8/12/2019 19.Instalatia de Salvare

http://slidepdf.com/reader/full/19instalatia-de-salvare 1/14

INSTALATIA DE SALVARE

6.1 CONSIDERAŢII GENERALE

Instalaţia de salvare a navei este destinată salvării personalului navigant în cazurile de forţă majoră

(explozii, incendii, eşuări, coliziuni, etc.), când se pune problema abandonării navei. Instalaţia de salvare anavei cuprinde mijloace colective şi mijloace individuale de salvare precum şi o serie de echipamente de păstrare, lansare şi ridicare a mijloacelor de salvare. Mijloacele colective de salvare sunt constituite din bărcileşi plutele de salvare (rigide şi pneumatice), iar mijloacele individuale sunt constituite din veste şi colaci desalvare. Dotările cu mijloace de salvare sunt reglementate prin normative internaţionale (Convenţiainternaţională pentru ocrotirea vieţii umane pe mare - SOLAS (Safety Of Life At the Sea) - Londra 1960,IMCO (Organizaţia Consultativă Interguvernamentală a Navigaţiei Maritime), etc.), o parte din reglementărifiind preluate şi de registrele de clasificaţie. Reglementările normativelor internaţionale şi a registrelor navaleimplică dotările minime pe care o navă trebuie să le posede.

6.2 BĂRCI DE SALVARE

Dintre mijloacele colective de salvare, bărcile de salvare sunt cel mai des întâlnite la bord, eleasigurând capacităţile de salvare cele mai mari, dotările lor fiind capabile să permită supravieţuirea pe mare untimp suficient de îndelungat.

În mod uzual, la bordul navei există bărci cu diverse roluri: - de salvare;- de serviciu;- speciale.

Bărcile de serviciu au rolul de a asigura legătura între navă şi ţărm sau între două nave, atunci cândacestea sunt ancorate în radă. Bărcile speciale sunt întâlnite îndeosebi la pescadoare şi ele au rolul fie de aasigura manevra sculelor de pescuit ale navei, fie de a executa un pescuit independent.

Bărcile de salvare, pentru a putea îndeplini în bune condiţiuni funcţiunea pentru care sunt destinate,

sunt înglobate în nişte sisteme (instalaţii) de manevră. Acestea au rolul de a scoate bărcile în afara bordului, dea le lansa la apă complet echipate precum şi pe acela de a le ridica la bord, atunci când este cazul. Aşa cum s-a arătat, proiectarea şi construcţia instalaţiei de salvare se face pe baza prescripţiilor

normelor internaţionale în vigoare. În ceea ce priveşte stabilirea poziţiei bărcilor pe navă se recomandă ca: - amplasarea lor să nu fie făcută în prova; - în cazul amplasării în pupa trebuie să se asigure o distanţă suficient de mare între poziţia bărcii şi

extremitatea pupa, astfel încât la lansare, barca să nu intre în curentul elicei; - dacă într -un bord se amplasează mai multe bărci, ele trebuie să fie dispuse la nivelul aceleiaşi punţi.

Dacă, totuşi, necesităţile impun dispunerea lor pe punţi diferite, trebuie ca lansarea să se poată face simultan; - amplasarea la bord trebuie făcută în aşa fel încât gruiele să nu iasă din gabaritul navei, dar nici să

împiedice vizibilitatea atunci când se află în poziţie de repaus. Conform aceleiaşi prescripţii, bărcile de salvare trebuie să îndeplinească condiţiile:

- să fie rezistente, să aibă o stabilitate bună şi să nu se scufunde. Bărcile sunt prevăzute cu chesoaneetanşe care le asigură o flotabilitate pozitivă atunci când sunt armate complet; - să posede mijloace de protejare a oamenilor din interior de acţiunea mediului exterior (să fie

capsulate sau să poată fi acoperite cu tenzi); - să fie dotate cu rezerve de provizii (alimente şi apă) pentru o perioadă de navigaţie suficient de

mare;- să fie dotate cu aparate de navigaţie; - să aibă o viteză suficient de mare care să le permită depărtarea rapidă de nava care se scufundă sau

de nava incendiată;



- să poată fi puse în mişcare rapid fără să necesite pregătiri prealabile; - să aibă un sistem de protecţie contra focului; Instalaţia care asigură manevra bărcilor de salvare trebuie să îndeplinească condiţiile: - să asigure o prindere sigură a bărcii la bord în poziţia de repaus; - să permită o desprindere rapidă din cârlig; - viteza de coborâre trebuie limitată la valori care să asigure evitarea deteriorării bărcii la impactul cu

apa;- mişcările de scoatere a bărcii în afara bordului şi de coborâre trebuie făcute fără utilizarea unor surse

de energie exterioare (se impune acţionarea manuală sau gravitaţională); - coborârea bărcilor din ambele borduri trebuie să poată fi făcută chiar în condiţiile în care nava nu se

află pe asietă dreaptă, aceasta putând avea înclinări transversale de până la 15° şi longitudinale de până la 8°;

- capacitatea bărcilor de salvare trebuie astfel aleasă încât bărcile dintr -un singur bord să poatăîncărca tot personalul navigant al navei.

Urmãtoarele tipuri de bãrci de salvare sunt recunoscute de Conventia SOLAS:

deschisã;

partial închisã;

partial închisã cu auto-redresare;

total închisã;

total închisã cu instalatie autonomã de alimentare cu aer;

O barcã de salvare protejatã la foc, corespunzând cerintelor de mai sus trebuie în plus,

atunci când este în stare de plutire, sã poatã proteja numarul de persoane pentru care esteautorizatã pentru cel putin 8 minute, când este acoperitã de un foc continuu dehidrocarburi

6.3 CONSTRUCŢIA BĂRCILOR DE SALVARE

Bărcile de salvare pot fi executate din lemn, tablă sau din materiale plastice armate cu fibră de sticlă.Cele din lemn se caracterizează prin greutăţi mici, preţ de cost redus, având însă dezavantajul rezistenţeimecanice reduse precum şi a pierderii etanşeităţii în timp. Pentru asigurarea unei rezistenţe mai bune la putrezire, lemnul din care se confecţionează bărcile se impregnează cu ulei de in fiert.

Bărcile metalice sunt confecţionate din tablă navală sudată sau din aliaje de aluminiu-magneziu,acestea din urmă prezentând avantajul unor greutăţi mai mici. Sunt construite în sistem transversal de osatură,elementele de rezistenţă fiind grefate pe structura unor chesoane metalice etanşe. Rolul acestor chesoane esteacela de a asigura o flotabilitate pozitivă pentru barcă.

Bărcile din materiale plastice sunt confecţionate îndeosebi din poliesteri sau răşini epoxidice, armatecu ţesătură din fibră sau cu fibre de sticlă. Au avantajul unor greutăţi mici, al unor preţuri relativ scăz ute



precum şi al unei rezistenţe mult mai bune la acţiunea mediului marin. În plus, sunt antimagnetice şi rezistentela foc.

Aşa cum s-a mai arătat, convenţiile internaţionale fac precizări stricte asupra particularităţilorconstructive şi dimensionale ale bărcilor de salvare pentru ca acestea să poată naviga în bune condiţiuni.Astfel, lungimea acestora este limitată la 7,3 m şi numai în cazuri cu totul excepţionale, când dimensiuneanavei nu permite montarea unor asemenea bărci, se admit şi lungimi mai mici, limitate însă la 4,9 m.

Greutatea bărcilor complet armate plus greutatea echipajului, considerat la capacitatea maximă a bărcii, nu trebuie să depăşească 20,3 t. În plus, convenţia SOLAS limitează şi volumul ocupat de un om la bordul bărcii de salvare la 0,283 m3/om, în cazul bărcilor cu lungimi mai mari de 7,3 m şi la 0,396 m 3/om, încazul bărcilor cu lungimi cuprinse între 4,9 şi 7,3 metri.

Propulsia bărcilor de salvare poate fi asigurată fie manual, fie cu ajutorul unui motor cu ardereinternă, în funcţie de numărul de pasageri pe care barca poate să-i încarce. Propulsia manuală este asigurată cuajutorul unor sisteme de pârghii oscilante sau gen arbore cotit la care se montează mânere (sau cu pedale, pentru acţionarea cu piciorul). Mişcarea de la sistemele de acţionare la propulsor se transmite prin intermediulunui reductor. Dacă propulsia este asigurată de motoare diesel, atunci acestea trebuie să fie capabile să asigure posibilitatea de pornire în orice condiţii şi să aibă o rezervă de combustibil pentru un marş de 24 de ore.Motorul trebuie să asigure bărcii o viteză de cel puţin 6 Nd, pentru bărcile navelor de pasageri sau aletancurilor şi de cel puţin 4 Nd, pentru bărcile celorlalte nave.

6.4 GRUIE PENTRU BĂRCI

Gruiele sunt instalaţii de manevră ale bărcilor, care asigură fixarea pentru păstrare, scoaterea în afara bordului, lansarea şi ridicarea acestora. Gruiele sunt sisteme de grinzi a căror formă diferă de la un tip deinstalaţie la altul.

Din punct de vedere constructiv şi funcţional, gruiele pentru bărci pot fi de tip negravitaţional saugravitaţional. Considerând fig. 6.1, în care s-a reprezentat schematic traiectoria bărcii de salvare descompusăîn faze simple, apar particularităţile celor două tipuri de gruie, în sensul că la gruiele negravitaţionale fazele 1 – 2 , 3 – 4 , 4 – 5 se desfăşoară cu consum energetic, faza 2 – 3 făcându-se gravitaţional, în timp ce la gruielegravitaţionale, în afara fazelor 2 – 3 şi 1 – 2 , celelalte se desfăşoară fără consum energetic.

Gruiele negravitaţionale pot fi: - pivotante (fig. 6.2), la care lansarea are loc în urma unei rotaţii în jurul unei axe verticale - rabatabile, la care lansarea are loc ca urmare a unei rotaţii în jurul unor articulaţii cu ax

orizontal.



Fig. 6.3 Gruie rabatabilă în formă de C Fig. 6.4 Gruie rabatabilă cu şurub, de tip Lum

Fig. 6.5 Gruie cu o articulaţie Fig. 6.6 Gruie cu două articulaţii

Gruiele articulate lucrează prin rabatare şi pot fi construite în două variante:- cu o articulaţie, fig. 6.5; - cu două articulaţii, fig. 6.6.

Acestea sunt cele mai simple şi mai sigure gruie de bărci, chiar dacă au înălţimile cele mai mari. Gruiaasigură scoaterea bărcii în afara bordului, după eliberarea tuturor sistemelor de fixare, numai datorităacţiunii greutăţii proprii. Capul braţului gruiei este astfel construit încât împiedică eliberarea bărcii înaintede scoaterea ei în afara bordului. Gruiele cu mişcare plan paralelă pot fi:

- cu o singură cale de rulare, fig. 6.7; - cu două căi de rulare, fig. 6.8.



Fig. 6.7 Gruie cu mişcare plan paralelă cu o

singură cale de rulare Fig. 6.8 Gruie cu mişcare plan paralelă cu o două

căi de rulare

Fig. 6.9 Instalaţie de salvare cu bărcilansate prin pupa

Fig. 6.10 Determinarea sarcinii de calcul la instalaţiade manevră a bărcii de salvare cu două gruie

La petrolierele şi pasagerele mari, sistemele de bărci de salvare descrise până acum nu satisfac înîntregime cerinţele unor lansări rapide. În plus, pentru unghiuri de bandare mai mari de 15° nu se mai pot filansate simultan din ambele borduri, fapt pentru care, pentru a se acoperi necesarul de bărci apte a se lansa,trebuie mărit numărul total de bărci de salvare. De asemenea, o dată cu creşterea dimensiunilor bărcilor, vorcreşte şi dimensiunile gruielor, aşa încât spaţiul ocupat la bord devine prea mare. La navele de tip petrolier, încazul incendiilor izbucnite la bord ca urmare a unor eşuări, produsele petroliere se pot împrăştia pe suprafaţaapei, aşa încât lansarea obişnuită a bărcilor nu se mai poate efectua. În aceste condiţii, s-au imaginat instalaţiide salvare de tipul celei reprezentate în figura 6.9, în care lansarea se face prin pupa navei.

Bărcile de salvare sunt dispuse în pupa navei pe un plan înclinat, pe unul sau două rânduri. Având învedere că lansarea nu se face prin grui, dimensiunile bărcilor pot fi mult mai mari ajungându -se până lacapacităţi de 150 de persoane. Din această cauză, pentru echipaje numeric egale, numărul total al bărcilor poate rezulta mai mic. Planul înclinat are la partea sa inferioară o poartă etanşă care împiedică inundarea pupei navei, ţinând cont de faptul că baza planului înclinat se află la nivelul liber al apei. Bărcile sunt montate pe nişte cărucioare cu role, care au posibilitatea să se deplaseze pe şinele planului înclinat, după ambarcareaechipajului şi după decuplarea sistemului de fixare. Lansarea la apă se poate face chiar pe mare montată cuvaluri oricât de mari, deoarece barca, fiind închisă, poate naviga sub apă la adâncimi de până la 10 m pe odistanţă de 250-300 m.



6.5 CALCULUL INSTALAŢIEI DE MANEVRĂ A BĂRCILOR DE SALVARE

Calculul instalaţiei de manevră se efectuează în următoarea succesiune de paşi: 1. Determinarea sarcinilor de calcul;

2. Calculul forţelor care solicită instalaţia de lansare, în condiţiile cele mai defavorabile care potapare la lansare;3. Calculul mecanismului cu care se face manevra bărcilor; 4. Calculul sistemului de sprijin a instalaţiei.

1. SARCINA DECALCUL

Se consideră o instalaţie de manevră a bărcii de salvare cu două gruie, presu punându-se barca sprijinită deacestea, fig. 6.10. Deschiderea dintre cele două gruie este a. Se notează cu x distanţa măsurată de la jumătateadeschiderii dintre gruie şi centrul de greutate al bărcii, calculat considerând barca complet echipată şi având m oameni la bord. Se consideră că:

- greutatea bărcii este Gb;- sarcina efectivă, în oameni, a bărcii este mq, unde m reprezintă numărul de oameni din barcă, iar q este greutatea unui om cu tot echipamentul;- greutatea blocului de palane aferent lansării este q1.

Impunând condiţia ca suma momentelor tuturor forţelor calculate în raport cu punctul A să fie egală cu zero,se obţine expresia sarcinii de calcul:

15,0 qmqGa x P bC

(1)

La lansarea bărcilor de salvare sunt distincte două operaţii: a – scoaterea bărcii în afara bordului;

b – coborârea bărcii la apă. La unele grui, scoaterea bărcii în afara bordului se face cu un număr restrâns de oameni la bord (m=2-3 ), laaltele însă, se face cu toate persoanele la bord (m=mnom ). La coborâre, în toate cazurile se consideră m=mnom,în timp ce la ridicare, m=2-3.

2 CALCULUL FORŢELOR CARE SOLICITĂ INSTALAŢIA DE LANSARE ÎNCONDIŢIILE CELE MAI DEFAVORABILE CARE POT APARE LA LANSARE

Calculul forţelor se face în scopul dimensionării gruielor şi al determinării încărcării mecanismelor cucare se face manevra bărcilor. Stabilirea eforturilor se poate face prin două metode:

- grafic;- analitic.

În general, metodele grafice sunt preferate celor analitice, datorită simplităţii lor, rezultatele obţinute având o precizie suficient de bună. În cele ce vor urma, va fi exemplificată procedura grafică de calcul, atât pentrugruiele negravitaţionale, cât şi pentru cele gravitaţionale.

6.5.2.1 GRUIE NEGRAVITAŢIONALE

Se presupune că asupra gruiei acţionează următoarele forţe: - greutatea celei mai grele bărci deservite de gruia respectivă, considerată cu tot echipamentul la bord

şi calculată cu relaţia (1);



- greutatea G g proprie a gruiei;- tensiunea din cablul de manevră.

Se consideră cazul unei gruie clasice de tip C, fig. 6.11, pentru care se face calculul în situaţia cea maidezavantajoasă, adică atunci când nava are o înclinare transversală de 15o, aşa cum se arată în fig. 6.11 (b).

Fig. 6.11 Schema de calcul a gruielor negravitaţionale de tip C

3 CALCULUL MECANISMULUI CU CARE SE FACE MANEVRA BĂRCILOR

Mecanismele folosite de instalaţiile de salvare sunt destinate efectuării următoarelor operaţii: a) acţionarea gruielor; b) lansarea şi ridicarea bărcilor.

Prima categorie cuprinde o serie de mecanisme, constructiv dintre cele mai diferite, în funcţie detipul gruielor de bărci. Pentru calculul acestora, nu se impun restricţii speciale privind condiţiile deexploatare. Acţionarea lor se face fie mecanic, fie manual. În cazul acţionării manuale, se impune condiţia

ca forţa la manivelă să nu depăşească valoarea de 25 daN. Din a doua categorie fac parte vinciurile bărcilor de salvare. Acestea pot fi destinate fie numai

pentru acţionarea bărcilor, fie şi pentru acţionarea gruielor de bărci (în cazul gruielor gravitaţionale).Mecanismele trebuie să aibă o asemenea construcţie încât lansarea bărcilor să poată fi făcută fără a folosimotorul de acţionare. Această condiţie se impune a fi respectată, ca urmare a faptului că, presupunând căfolosirea bărcilor de salvare se face atunci când nava se află într -o situaţie dificilă, furnizarea de energieelectrică la bord poate fi întreruptă. Deoarece asupra vitezei de lansare a bărcii se fac limitări impuse decondiţia de evitare a apariţiei şocului la impactul cu apa, mecanismul instalaţiei de manevră trebuie dotatcu un limitator de viteză. În fig. 6.19 este prezentat un asemenea mecanism, cu ajutorul căruia se potexecuta operaţiunile:

- scoaterea gruielor şi a bărcilor în afara bordului; - lansarea bărcii cu ajutorul motorului electric;

- ridicarea bărcii cu ajutorul motorului electric; - lansarea bărcii sub acţiunea greutăţii proprii; - ridicarea manuală a bărcii la bord.



Fig. 6.19 Mecanism pentru acţionarea instalaţiei de manevră a bărcilor de salvare

În figură s-au făcut notaţiile: 1- electromotor de acţionare; 2- cuplaj cu gheare; 3- frână centrifugală; 4-ambreiaj; 5- cuplă de sens unic; 6- contragreutate de comandă a ambreiajului; 7- dispozitiv pentruacţionarea manuală de rezervă, care realizează decuplarea ambreiajului în vederea lansării gravitaţionale;8- cuplaj cu gheare; 9- reductorul tamburului; 10- tambur; 11- şurub de presare; 12- pană alunecătoare.

Lansarea bărcii cu ajutorul motorului electric 1 se face prin transmiterea mişcării de la motor, princuplajul 2 şi arborele I, la cupla de sens unic 5 (prin intermediul penei alunecătoare 12). Cupla transmitemişcarea prin intermediul ambreiajului 4 la arborele II, de la care, prin reductorul 9 se acţionează arboreleIII, ridicându-se barca. Dacă se întrerupe funcţionarea motorului electric, există tendinţa ca barca săcoboare singură sub acţiunea greutăţii proprii, tendinţă împiedicată de cuplajul de sens unic 5 care, nu permite, prin construcţie transmiterea mişcării decât într -un singur sens. În această situaţie, barca rămânesuspendată. Dacă se doreşte lansarea gravitaţională, se comandă prin intermediul dispozitivului 7 decuplarea

ambreiajului 4, lanţul cinematic de acţionare de la motor se întrerupe, iar barca poate coborî sub acţiuneagreutăţii proprii. Mecanismul este dotat cu frâna centrifugală 3 care, la atingerea unor viteze de coborâremai mari decât cele impuse de evitarea şocurilor puternice la impactul cu apa, declanşează automatfrânarea mişcării.Dacă se doreşte revenirea la regimul de funcţionare cu antrenare de la electromotor, se acţioneazăcontragreutatea 6 a dispozitivului de comandă a ambreiajului, care, prin intermediul şurubului de presare11, cuplează ambreiajul şi închide lanţul cinematic motor - cuplaj de sens unic - reductor - tambur. Vinciulare şi posibilitatea acţionării manuale, realizabilă tot prin intermediul dispozitivului 7, cuplabil la lanţulcinematic prin intermediul cuplajului 8.

Vinciul de gruie se amplasează pe puntea navei, aşa încât cel care foloseşte şi supravegheazăinstalaţia să aibă posibilitatea de a urmări barca în timpul lansării şi să poată controla continuu operaţia delansare. În fig. 6.20 este prezentată schema de acţionare a unei gruie gravitaţionale pentru care se vaexemplifica modul de calcul a tensiunii din parâma vinciului. Se consideră separat unul din noduri, aşacum se arată în fig. 6.21. Din echilibrul scripetelui mobil, rezultă:

21 P P P C (3)

unde P 1 este tensiunea din cablul fix, iar P 2 este tensiunea din cablul mobil.



Fig. 6.20 Schema de acţionare a unei gruie

gravitaţionale Fig. 6.21 Schema de calcul a forţelor

din cablul scripetelui mobil

Ţinând cont de relaţiile de calcul de la palane, pentru eforturile din cele două ramuri ale cablului de manevrăse prescriu relaţiile: - la ridicare:

12

P P (4)

- la coborâre:

12 P P (5)

Introducând relaţiile (4) şi (5) în ecuaţia (3) se obţin pentru P 1 şi P 2, valorile:- la ridicare:

1

1

2

1

C

C

P P

P P

(6)

- la coborâre:

1

1

2

1

C

C

P P

P P

(7)

Ţinând cont de relaţia (5), se pot calcula tensiunile din cele două ramuri de cablu de la tamburul vinciului:

k v

k v

P T

P T

21

11

"

' (8)

În final, se determină forţa de la tamburul vinciului:



12 vv T T (9)

unde:

111 ",'max vvv T T T (10)

Cunoscând tensiunea maximă la care este supus cablul, se poate face mai departe nu numai alegereaacestuia din catalog, ci şi calculul tamburului. În acest context, se parcurg următoarele etape:

- se calculează forţa de rupere:

1vr T k P (11)

în care k este un coeficient de siguranţă impus prin normele de registru la valori cuprinse între4...6.

- cu forţa de rupere P r , se scoate din STAS diametrul d c al cablului;- diametrul tamburului se calculează cu relaţia:

ct t d k D (12)

unde .2015t k - lungimea tamburului se stabileşte din condiţia de gabarit, în funcţie de dimensiunile

elementelor constructive ale vinciului, precum şi din condiţia de cuprindere a întregii lungimide cablu înfăşurate numai pe 2-3 rânduri:

- lungimea cablului se determină în funcţie de înălţimea la care este amplasată puntea bărcilorfaţă de nivelul apei, în funcţie de numărul de palane, de poziţia vinciului în raport cu gruiele,etc.

Întrucât cele mai multe nave sunt prevazute cu instalatie de lansare a bãrcilor de salvare cugrui, vom prezenta în continuare algoritmul de lansare:

- se desface învelitoarea dacã existã;- se demonteazã balustrada de la copastie;- se demonteazã pontilul de sprijin al bãrcii (dacã existã);- se elibereazã atârnãtorii de pe cablul dintre gruie;- se lanseazã peste bord scara de ambarcare;- se elibereazã siguranta gruielor prin desfacerea ciocului de papagal;- se pun dopurile la valvulele de scurgere din barcã;- se dã pe punte barbeta prova legatã la dispozitivul de decuplare;- se elibereazã chingile bãrcii;- dacã nava are inertie înapoi sau existã val de pupa, se dã la navã si se leagã barbeta pupa;- se verificã nivelul combustibilului si uleiului, existenta trusei de scule si a instructiunilor

de pornire a motorului;- se lanseazã de probã motorul la turatie micã, cu capotul pus sau se verificã functionarea

drezinei;



- se ridicã maneta cu contragreutate coborând barca la nivelul puntii bãrcilor, astfel încâtdispozitivul de apropiere sã fie întins, iar barca sã se afle la 20-40 cm de bordaj;

- Pe durata lansãrii ambarcatiunii de salvare se va avea în vedere si securitatea personalã.- Pentru îmbarcare, la ordinul sefului bãrcii, echipajul urcã în barcã în ordinea stabilitã si

îsi ocupã locul prevãzut în rol, asezându-se pe bancheta respectivã.

- Fiecare barcã se lasã la apã cu personalul prevãzut în rol. Restul echipajului se poate urcaîn barcã atunci când aceasta este la post în gruie sau când a fost coborâtã pânã la nivelul puntii bãrcilor. În caz extrem, echipajul poate coborâ pe scara de îmbarcare, când barca seafla la apã.

- PLUTE DE SALVARE

Plutele de salvare sunt constituite dintr-o platformã si un acoperãmânt care sã protejezesupravietuitorii unui sinistru maritim de intemperiile mãrii.

Existã douã tipuri de plute de salvare:

plute de salvare gonflabile

plute de salvare rigide

Toate plutele de salvare trebuie sã reziste la intemperii timp de 30 de zile în stare de plutire, în orice conditii de stare a mãrii.

Ele trebuie sã aibã o asemenea rezistentã încât dacã sunt lansate de la o înaltime de 18metri, atât pluta cât si echipamentul ei sã poatã fi folosit în conditii satisfãcãtoare, iar atunci

când pluteste sã poatã rezista la sãrituri repetate în ea ale persoanelor, de la înaltimea de cel putin 4,5 metri fatã de podeaua sa atât cu , cât si fãrã cortul ridicat.

Plutele trebuie sã reziste la un remorcaj cu o viteza de 3 noduri în apã calmã, când estecomplet încãrcata cu persoane si cu echipament si cu una din ancorele plutitoare la apã.

La exteriorul plutei de salvare se vor prevedea saule care trebuie sã fie bine fixate înghirlandã de jur împrejur în interiorul si exteriorul plutei de salvare.

Plutele vor fi prevãzute cu o parâmã rezistentã, cu o lungime de cel putin dublul distanteidintre pozitia de amplasare si linia de plutire în conditii de pescaj minim sau 15 metri, care din

acestea este mai mare.

In cazul plutelor de salvare lansate la apã cu ajutorul unui dispozitiv de lansare cu grui,când pluta de salvare este încãrcatã complet, trebuie sã poatã rezista la un soc lateral contra bordului navei, cu o vitezã de cel putin 3,5 m/s si de asemenea, la o cãdere în apã de la oînãltime de cel putin 3 metri farã a suferi avarii care sã-i afecteze functionarea. Aceste plutetrebuie sã fie prevãzute cu mijloace pentru aducerea plutei de salvare alãturi de puntea deîmbarcare si mentinerea ei fixã în timpul îmbarcãrii.



- BARCI DE URGENTA

- Echipamente individuale :

Colaci de salvare

Colacii de salvare trebuie sã fie astfel amplasati încât sã poatã fi imediat accesibili înambele borduri ale navei si pe cât posibil pe toate puntile deschise care se extind pânã la bordajulnavei, cel putin un colac de salvare va fi amplasat în apropierea pupei;

Ei trebuie sã fie în asa fel fixati încât sã poatã fi repede desprinsi si sã nu aibã nici undispozitiv de fixare permanentã.

În fiecare din bordurile navei se va prevedea cel putin câte un colac de salvare prevãzutcu o saulã de salvare cu o lungime cel putin egalã cu dublul înãltimii la care este fixat colacul desalvare deasupra liniei de plutire în conditiile de pescaj minim al unei nave sau de 30 metri, care

din valori este mai mare.

Cel putin jumãtate din numãrul total de colaci de salvare vor fi prevãzuti cu lumini cuautoaprindere. Cel putin doi din acesti colaci de salvare vor fi prevãzuti, de asemenea, cusemnale fumigene cu declansare automatã.

Pe fiecare colac de salvare se va înscrie cu majuscule în caracter latin numelenavei si al portului de inregistrare a acesteia.

Veste de salvareCostume hidrotermice

19.Instalatia de Salvare

Documents

Transcript of 19.Instalatia de Salvare