- Planeul realizat monolit este o structur spaial, deoarece, prin intermediulbetonului betonului i al armturilor turilor din oel, se creeaz o legtur ntre elementele elementelecomponente.ALCTUIREA PLANEULUIETAPELE PROIECTRII- PREDIMENSIONAREA: alegerea dimensiunilor seciunii elementelor derezisten pe baza recomandrilor, astfel nct s corespund i altor criteriidect cele de rezisten rezisten;- CALCULUL NCRCRILOR: determinarea ncrcrilor de calcul,cunoscnd dimensiunile elementelor de rezisten i alctuirea prilornestructurale, destinaia i amplasarea construciei;- STABILIREA SCHEMEI STATICE DE CALCUL pe baza deschiderilor decalcul ale elementelor;- CALCULUL STATIC: determinarea efectelor celor mai defavorabile alencrcrilor de calcul ce acioneaz pe schema static admis.Rolurile structurale ale planseelor sunt:- preluarea incarcarilor verticale aplicate pe suprafata lor si transmiterea laelementele structurale verticale,- asigurarea conlucrarii elementelor verticale in preluarea incarcarilororizontale (vant, seism).

La calculul construciilor deosebim sarcini normate i de calcul. Valorile maxime ale sarcinilor stabilite de norme, care pot aciona asupra construciei la exploatarea ei normal, se numesc sarcini normate.Sarcinile normate de la masa proprie a construciei se determin dup dimensiunile ei cu evidena desitii materialului. Valoarea sarcinii normate se noteaz prin litere cu indicele n. Valoarea sarcinilor de calcul se determin prin inmulirea sarcinii normate cu coef. de siguran a sarcinii (. Valoarea coef. pentru fiecare caz concret se stabilesc dupa norme.

Forma in plan a panourilor de placa este, de cele mai multe ori,dreptunghiulara sau asimilabila acesteia. In functie de raportul laturilor, panourile deplaca lucreaza pe ambele directii, sau pe o singura directie (v. pct. 6.3.2.). Funcie deraportul laturilor panourilor, plcile pot rezulta cu armtura de rezisten pe una saudou direcii. In functie de modul in care se realizeaza legatura dintre placa si grinda, aceastase apropie, mai mult sau mai putin de situatiile de rezemare teoretica de tip reazemsimpu sau incastrare perfecta. De cele mai multe ori, se realizeaza o incastrarepartiala. Dintre situatiile posibile, fac parte urmatoarele:- planseu din beton monolit cu turnarea grinzilor si placilor intr-o singura etapa,- planseu cu grinzi din beton armat turnate monolit, cu placa din predala prefabricatasi suprabetonare monolita, turnata odata cu grinzile; avantajul sistemului consta ineconomia de cofraj, predalele necesitand doar sustineri care se mentin pana laintarirea suprabetonarii; conlucrarea predalei cu suprabetonarea se- planseu din grinzi prefabricate si placa prefabricata, cu turnarea monolitizarii pesantier; avantajul consta in reducerea consumului de cofraj (fiind necesare doarsustineri) si in reducerea cantitatii de beton turnat pe santier.

Legatura cea mai buna se obtine cand planseul se realizeaza integral monolit. In cazul prefabricarii grinzilor si placilor, legatura se apropie mai mult desimpla rezemare

. Lucrri de cofrare

n cazul planeelor din beton armat, fr grinzi, cofrajul se alctuiete din panouri tipizate sau netipizate ezate pe grinzi metalice (fig.1).Panourile de cofraj se dispun astfel inct s acopere in totalitate suprafaa planeului sau s se foloseasc un numr minim de completri.

1. grinda extensibil; 2.contravntuiri longitudinale; 3. grinda (bila) din lemn; 4.popi telescopici; 5.contravntuire transversala; 6.eava de schela; 7.panou pentru cofrareaplacii; 8.planeu de beton armat.

La planeele cu plci i grinzi dispuse dup o direcie, cofrarea este aceeai ca la planeele cu plci drepte, cu particularitile de execuie a cofrajului pentru grinzi, prezentate la tehnologia de execuie a grinzilor din beton armat monolit (Fig.2)

1.grinda de beton armat;2.grinda extensibila;3.popi metalici;4.contravintuire transversala;5.dispozitiv de descintrare;6.placa de beton;7.panou de cofraj.

n cazul planeelor cu nervuri dese se folosesc cofraje de inventar sub form de cutii de lemn, de 11,2 m lungime, sau cutii metalice n forma de U, de 1m lungime executate din tabla de 2mm grosime.Armarea planeelor Armarea cu plase din bare independente se realizeaz direct n cofraj, ordinea operaiilor fiind urmtoarea:1-se eaz barele drepte, legndu-se cu srm de armatura din centuri, sau din grinzi.2-se monteaz barele ridicatte la 45, care se ndoaie la bancul de lucru.3-se aeaz armatura de repartitiie i se monteaz clreii n direcia barelor drepte, legndu-se de armatura de repartiie de la partea superioar a plcii. La armarea planeelor cu plase sudate, ordineaoperaiiloreste urmtoarea1-se monteaz plaele armturii inferioare a plcii, conform planului de armare2-se monteaz clreii de reazem i barele de montaj.3-se monteaz plaele de pe reazemele plciic. Turnarea i compactarea betonului

nainte de turnarea betonului n planee se execut operaii pregtitoare:S ne amintim!-se verific cofrajele din punct de vedere al dimensiunilor, calitii, stabilitii-se verific armturile din punct de vedere al poziiei i alctuirii constructive-se cura cofrajul i armturile i se ud abundent cu ap nainte de turnarea betonului-se aeaz pe cofraje podine de circulaie pentru muncitori, utilaje i materiale necesare betonrii.Datorit volumului mare de beton necesar execuiei monolite a planeelor este indicat folosirea pompei de beton.Dac nu se poate asigura turnarea betonului n tot planeul se admite ntreruperea betonrii i crearea de rosturi de lucru conform proiectului.Rosturile de lucru sunt prevzute n zonele de solicitri minime.Dup terminarea betonrii planeelor, se iau msuri care s asigure condiii favorabile de ntrire i s reduc deformaiile din construcii.Umiditatea betonului se menine minimum 7 zile dup turnare, protejnd suprafeele prin acoperirea cu materiale de protecie i stropirea cu ap, la intervale de 2..6ore, dup 212 ore de la turnare. Dac temperatura aerului este sub +5c, betonul nu se mai stropete, ci se iau msuri contra ngheului.d. Decofrarea

Dup ce betonul s-a ntrit, cofrajele se demonteaz prin desfacerea legturilor i ndeprtarea elementelor componente ale acestuia. n cazul planeelor fr grinzi, se scot scndurile de susinere a traverselor alternativ, se scot i s slbesc penele de sub popii, lsndu-se popi de siguran care se ndeparteaz dup 8..14 zile.Se definitiveaz decofrarea prin scoaterea traveselor i ndeprtarea panourilor de cofraj.La construciile etajate nu este permis ndeprtarea susinerilor cofrajelor unui planeu aflat imediat sub altul care se betoneaz.http://www.scrigroup.com/casa-masina/constructii/PLANSEE-DIN-BETON-ARMAT-MONOLI52645.phpAplicarea metodei directe (a coeficientilor) pentru determinarea eforturilor in plansee implica urmatoarele etape de calcul:1)Determinareamomentelor de bazape directiile principale in fiecare panou al planseului;2)Repartizarea momentelor de baza in sectiunile caracteristice (de reazem si de camp) ale planseului;3)Repartizarea momentelor din sectiunile caracteristice ale planseului intre fasiile de reazem si fasiile de camp;4)Determinarea momentelor incovoietoare in stalpi.In general, solicitarea cu forta taietoare nu este semnificativa pentru verificarea planseului la starea limita ultima; de la caz la caz proiectantul va decide daca conditiile de alcatuire sau solicitare specifice impun si aceasta verificare. In fasiile de reazem, fortele taietoare se determina functie de momentele incovoietoare si incarcarea qxsau qy.A2.Stabilirea valorii momentului de baza(Mo).(1)Valoarea momentului de baza in calculul pe directia x (Myo, fig. A1.1) este:A1.1unde:q=incarcarea de calcul pe planseu;ly=distanta pe directia y intre axele stalpilor; daca distanta intre axele stalpilordifera intre deschideri, lyse considera cu valoarea cea mai mare;lxc=deschiderea de calcul pe directia x a planseului, considerata la planseeledala egala cu lumina intre stalpi; la planseele ciuperci deschiderea de calcul se considera ca in fig. A1.2.La planseele dala rezemate pe stalpi cu sectiuni transversale circulare sau poligonale, lxcse masoara pana la marginea sectiunii patrate de arie egala.

Fig. A1.1.

Fig. A1.2.(2)Valoarea momentului de baza in calculul pe directia y (Myo) este:A1.2unde:q=incarcarea de calcul pe planseu;lx=distanta pe directia x intre axele stalpilor; daca distanta intre axele stalpilordifera intre deschideri, lyse considera cu valoarea cea mai mare;lyc=deschiderea de calcul pe directia y a planseului, stabilita in conditiile datepentru calculul valorii Mxo.(3)Daca incarcarea pe planseu nu este strict uniform distribuita, valorile Mxosi Myose determina pentru incarcarea reala ca moment maxim in campul unei grinzi simplu rezemate cu deschiderea de calcul lxcrespectiv lyc.(4)Momentele incovoietoare capabile ale stalpilor trebuie sa fie cel putin 0,2Mope fiecare directie principala a planseului.A3.Stabilirea momentelor in sectiunile de reazem si de camp ale planseului.(1)Valorile momentelor incovoietoare in sectiunile de reazem si in camp ale panoului de planseu se obtin prin repartizarea momentelor de baza.(2)Inpanourile interioare ale planseuluimomentele incovoietoare din sectiunile de reazem (Ms) si din camp (Mc) se determina, pe fiecare directie principala x sau y, cu relatiile:Ms= 0,65 MoA1.3Mc= 0,35 MoA1.4(2)Inpanourile de margine ale planseuluimomentele incovoietoare dinsectiunile de reazem (Ms.extsi Ms.int, fig A1.3) si din camp (Mc) se determina, pe fiecare directie principala x sau y, cu relatiile:Ms.ext=A1.5Ms.int=A1.6Mc=A1.7In relatiile A1.5A1.7 valorile Mosiccorespund directiilor x sau y; Mose determina conform pct. A1.2.

Fig. A1.3Coeficientulcreprezinta raportul dintre rigiditatea echivalenta a stalpului si rigiditatea panoului de planseu, placa si eventual nervura sau grinda dispusa pe directia de calcul(c=pentru incastrare perfecta). Valoarea coeficientulcse determina cu relatia:c=A1.8Termenii care intervin in relatia A1.8 au urmatoarele semnificatii:(i)Kec= rigiditatea la rotire de nod a stalpului echivalent, determinata dinA1.9unde:Kc= rigiditatea la rotire de nod a stalpului din reazemul marginal (sus sau jos);Kc=(pentru stalp dublu incastrat)A1.10Ic= momentul de inertie al sectiunii transversale a stalpului corespunzator directiei de calcul;lc= lungimea de calcul a stalpului, masurata de la fata planseului pana la intradosul planseului sau limita inferioara a capitelului;= suma rigiditatii la rotire de nod a stalpilor din reazemul marginal;Kt= rigiditatea la torsiune a fasiei de margine, perpendiculara pe directia de calcul; daca in reazemul marginal este prevazuta o grinda, rigiditatea la torsiune se determina considerand si sectiunea acesteia; latimea sectiunii fasiei de placa (bst) considerata in stabilirea valorii Kteste egala cu latura stalpului sau dimensiunea capitelului, pe directia de calcul a momentului Mo(fig. A1.4.a).A1.11A1.12unde:x si y (xy) sunt dimensiunile dreptunghiurilor care compun sectiunea (fasia de placa cu latimea bstsi grinda de margine, fig. A1.4.b);ly= distanta intre axele stalpilor, pe directia paralela cu marginea planseului.bc= latimea reazemului (stalp sau capitel) pe directia transversala (y).

a. Latimea de calcul la torsiune a fasieib. Latimea activa de placa inde placa marginala.calculul grinzii marginale.Fig. A1.4(ii)Ks+ Kb(in A1.8) reprezinta rigiditatea la rotire de nod a panoului de planseu si a grinzii sau nervurii de pe directia de calcul, cu sectiunea transversala indicata in fig. A1.5.

a. Planseu fara nervura/grinda.b. Planseu cu nervura/grinda.Fig. A1.5. Sectiunea transversala pentru calculul rigiditatii panoului de planseu.A4.Stabilirea momentelor in fasiile de reazem si de camp ale planseului.Impartirea planseului in fasii de reazem si de camp este indicata in fig. A1.6. Fasia de reazem este centrata pe axul stalpilor. Fasia decampestecuprinsa intre fasiile de reazem.(1)Latimea de calcul pe directia x (bcx) a fasiei de reazem estebcx= minA1.13iar pe directia y:bcy= minA1.14(2)Momentele incovoietoare din sectiunile caracteristice ale panoului de planseu (camp si reazem) se repartizeaza intre fasiile de reazem si de camp. Coeficientii pentru repartizarea momentelor incovoietoare in fasiile de reazem se considera conform tabelelor A1.1, A1.2 si A1.3.Coeficienti pentru repartizarea momentelor pozitive din camp in fasia de reazem.Tabelul A1.1.

00.600,600,60

10,900,750,45

Coeficienti pentru repartizarea momentelor negative din reazeme la fasia de reazem intr-o deschidere interioara.Tabelul A1.2.

00.750,750,75

10,900,750,45

Coeficienti pentru repartizarea momentelor negative din reazeme la fasia de reazem intr-o deschidere marginala.Tabelul A1.3.t

001,001,001,00

02,50.750,750,75

101,001,001,00

12,50,900,750,45

In tabelele A1.1A1.3, pentru valori intermediare se interpoleaza liniar.