planificare_cl.5_2012_2013

PLANIFICARELIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

CLASA a V-aAN ŞCOLAR 2012-2013

PROFESOR HLIHOR LENUŢAŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 3 BAIA – STRUCTURA BOGATA

Prof. Hlihor Lenuţa – Planificare anuală şi calendaristică – Limba şi literatura română – Clasa a V-a – An şcolar 2012-2013 1

ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 3 BAIA – STRUCTURA BOGATA

PLANIFICARE ANUALĂ ŞI CALENDARISTICĂCLASA a V-a – AN ŞCOLAR 2012-2013

ARIA CURRICULARĂ: LIMBĂ ŞI COMUNICAREDISCIPLINA: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂCURRICULUM APLICAT: CURRICULUM DE BAZĂ – 5 ore

MANUAL: LIMBA ROMÂNĂ – MANUAL PENTRU CLASA a V-aAUTORI: ALEXANDRU CRIŞAN, SOFIA DOBRA, FLORENTINA SÂMIHĂIANEDITURA: HUMANITAS EDUCAŢIONAL, 2009

VIZAT, VIZAT, DIRECTOR, ŞEF CATEDRĂ, PROF. RĂDĂŞANU DORINA PROF. ŞANDRU LOREDANA


COMPETENŢE GENERALE, SOCIALE ŞI CIVICE

1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare

2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată

3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse

4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse

VALORI ŞI ATITUDINI

Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii

Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate

Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare prin conştientizarea impactului limbajului asupra celorlalţi şi prin nevoia

de a înţelege şi de a folosi limbajul într-o manieră pozitivă, responsabilă din punct de vedere social

Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba română şi recunoaşterea rolului acesteia pentru dezvoltarea personală şi

îmbogăţirea orizontului cultural

Dezvoltarea interesului faţă de comunicarea interculturală

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI ASOCIATEProf. Hlihor Lenuţa – Planificare anuală şi calendaristică – Limba şi literatura română – Clasa a V-a – An şcolar 2012-2013 3

1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare

Competenţe specifice Conţinuturi asociate1.1 identificarea informaţiilor esenţiale dintr-un mesaj oral,

în scopul înţelegerii sensului global al acestuia-idee principală, idee secundară;-mesaje orale diverse (înregistrări audio sau video cu basme, schiţe; reclame transmise la radio şi televiziune, monologuri, dialoguri etc.);-mesaje orale care evidenţiază elementele specifice situaţiei de comunicare: emiţător, receptor, mesaj, cod, canal, context în diverse situaţii de comunicare; -dificultăţi în desprinderea informaţiei dintr-un mesaj oral;

1.2 identificarea secvenţelor de dialog, de naraţiune şi de descriere dintr-un mesaj oral, în scopul înţelegerii modului de structurare a acestora

-structura secvenţelor descriptive, narative şi dialogate; -organizarea dialogului simplu; formule de menţinere a dialogului;

1.3 sesizarea unităţilor lexicale necunoscute în fluxul vorbirii, în scopul clarificării acestora

-vocabularul limbii române;-cuvântul – unitate de bază a vocabularului; forma şi conţinutul cuvintelor;-cuvânt de bază; cuvinte derivate/serii derivative; rădăcină, sufixe şi prefixe; sinonime şi antonime;-articolul de dicţionar;

1.4 sesizarea corectitudinii/ incorectitudinii gramaticale a unui enunţ şi/ sau a formelor lexicale

-corespondenţa dintre sunet şi literă;-vocalele, consoanele, semivocalele;-grupurile de sunete (diftongul, triftongul); hiatul;-silaba;-greşeli de pronunţie, de acord, de flexiune, în diverse situaţii de comunicare; pronunţarea diftongului, a triftongului şi a hiatului; -pronunţie corectă şi intonaţie, la clasele cu elevi aparţinând minorităţilor etnice; -*organizarea propoziţiei şi a frazei;

1.5 aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui comportament comunicativ adecvat

-indici de iniţiere de către partener a unui dialog; -*elemente verbale şi nonverbale în comunicarea orală;-*constituenţii textului oral.

2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată



Competenţe specifice Conţinuturi asociate2.1 înlănţuirea clară a ideilor într-un mesaj oral -propoziţia simplă şi propoziţia dezvoltată;

-formularea ideilor principale şi a celor secundare dintr-un text citit/ascultat; -expunere orală – individual sau în grup – a unui plan simplu şi/sau a unui plan dezvoltat de idei, pornind de la o temă dată;-rezumarea orală a unor texte narative citite sau ascultate;-*constituenţii textului oral;-povestire orală, pornind de la cuvinte-cheie; -formularea unor aprecieri personale referitoare la mesajele ascultate/ textele studiate;

2.2 selectarea elementelor de lexic adecvate situaţiilor de comunicare

-stabilirea ideilor în jurul cărora se organizează o temă dată (idee principală, idee secundară);-sensul unor cuvinte în diferite contexte; -utilizarea, în contexte diferite, a achiziţiilor lexicale noi; -cuvânt de bază; cuvinte derivate/serii derivative; rădăcină, sufixe şi prefixe; sinonime şi antonime; câmpuri lexico-semantice;-*selectarea cuvintelor;

2.3 alcătuirea unor propoziţii şi fraze corecte din punct de vedere gramatical

-propoziţii simple şi dezvoltate; propoziţie principală şi prepoziţie secundară; fraza formată din propoziţii principale şi propoziţii secundare; propoziţia afirmativă şi propoziţia negativă; propoziţia enunţiativă şi propoziţia interogativă; fraze construite prin coordonare (copulativă şi prin juxtapunere) şi prin subordonare; -dezvoltarea unei propoziţii simple;-părţi de vorbire şi categorii gramaticale specifice acestora: verbul (timp, persoană, număr, moduri personale şi nepersonale); substantivul (gen, număr, articolul hotărât şi articolul nehotărât, cazurile substantivului); pronumele personal şi pronumele personal de politeţe (persoană, număr, gen, forme accentuate şi neaccentuate); numeralul (cardinal şi ordinal), adjectivul (adjective variabile şi invariabile, acordul cu substantivul, topica adjectivului); adverbul (de loc, de timp, de mod); interjecţia; relaţii şi funcţii sintactice;-părţi de propoziţie: predicatul (verbal şi nominal), subiectul (exprimat şi neexprimat); acordul predicatului cu subiectul în persoană şi număr; atributul, complementul; -*organizarea propoziţiei şi a frazei; -formele limbii literare; -dificultăţi pentru clasele cu elevi aparţinând minorităţilor etnice (de exemplu: folosirea genului, acordul în gen etc.);

2.4 adaptarea vorbirii la parteneri şi la situaţia de comunicare/ situaţii de comunicare diverse

-rolul de emiţător şi rolul de receptor;-prezentarea succintă a unor texte literare sau nonliterare; -exprimarea unor puncte de vedere şi justificarea acestora în funcţie de context;-dialoguri simple pe diverse teme de interes pentru elevi;-*acte de vorbire; -pronunţie corectă şi fluentă în limba română, pentru clasele cu elevi aparţinând minorităţilor etnice;-*elemente verbale şi nonverbale în comunicarea orală;

2.5 participarea la diferite situaţii de comunicare -situaţia de comunicare dialogată; organizarea dialogului simplu; formule elementare de menţinere a dialogului; -*acte de vorbire.

3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse

Competenţe specifice Conţinuturi asociate3.1 identificarea ideilor principale după citirea globală a

unui text-idei principale, idei secundare;-opera literară; texte literare (populare şi culte), texte nonliterare (articolul de dicţionar, reclama); -conţinutul şi structurarea formală a textului poetic (în strofe şi în versuri); rima în poeziile studiate -raportul dintre realitate şi literatură;

3.2 recunoaşterea modurilor de expunere utilizate într-un text narativ

-moduri de expunere (naraţiune, descriere, dialog);-întrebările specifice abordării textelor narative: „ce“ se povesteşte (ce se întâmplă, care este acţiunea relatată), „cine” ia parte la acţiune (personajele, trăsături fizice şi morale ale personajelor), „cine“ povesteşte (naratorul);-specii literare: schiţa şi basmul;

3.3 identificarea expresiilor şi a cuvintelor noi într-un text literar sau nonliterar

-sinonime şi antonime; -figuri de stil (personificare, comparaţie, enumeraţie, repetiţie, epitet);

3.4 sesizarea corectitudinii utilizării categoriilor gramaticale învăţate

-verbul (timp, persoană, număr, moduri personale şi nepersonale), verbele auxiliare a fi, a avea a vrea; substantivul (substantive comune şi proprii, gen, număr, articolul hotărât şi articolul nehotărât, cazurile substantivului); pronumele (pronumele personal: persoană, număr, gen, forme accentuate şi neaccentuate; pronumele personal de politeţe); numeralul (cardinal şi ordinal), adjectivul (adjective propriu-zise şi adjective provenite din verbe la participiu, adjective variabile şi invariabile, acordul cu substantivul, topica adjectivului); adverbul (de loc, de timp, de mod; adverbe provenite din adjective); interjecţia; relaţii şi funcţii sintactice;

3.5 Folosirea unor tehnici/ strategii de lucru cu textul/ cartea -cartea – obiect cultural: titlul, autorul, tabla de materii; elementele componente ale paginii de carte; volumul; -biblioteca;-citirea corectă şi fluentă a unui text cunoscut în faţa unui auditoriu divers; valorificarea elementelor nonverbale în interpretarea unor texte studiate; -note de lectură.

4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse

Competenţe specifice Conţinuturi asociate


4.1 redactarea unor lucrări scurte pe o anumită temă, urmărind un plan

-părţile componente ale unei compuneri;-aşezarea corectă a textului în pagină;-structurarea notiţelor la diferite discipline; elemente auxiliare (sublinieri, paranteze) care evidenţiază ideile principale prin raportare la cele secundare; -plan de idei pentru un text propriu; -povestirea unor întâmplări reale sau imaginare;-transformarea textului dialogat în text narativ;-aprecieri personale referitoare la anumite secvenţe ale textelor studiate (moduri de expunere, figuri de stil) sau la personaje;-compuneri după un suport vizual;

4.2 utilizarea, în redactare, a unor sinonime, antonime şi derivate adecvate temei date

-sinonime, antonime;-câmpuri lexico-semantice;-cuvinte derivate (cuvânt de bază, rădăcină, sufixe, prefixe);-articolul de dicţionar;

4.3 alcătuirea unor propoziţii şi fraze corecte din punct de vedere gramatical, folosind corect semnele ortografice şi de punctuaţie

-propoziţii simple şi dezvoltate; dezvoltarea unei propoziţii simple; propoziţia principală şi propoziţia secundară; fraza; elemente de relaţie în frază (conjuncţiile simple şi compuse); coordonarea (copulativă şi prin juxtapunere) şi subordonarea;-ortografierea grupurilor de litere; despărţirea cuvintelor în silabe; semnele de punctuaţie (punctul, virgula, două puncte, ghilimele, linia de dialog, semnul întrebării, semnul exclamării, cratima);-dificultăţi în scrierea unor categorii morfologice studiate; -dificultăţi privitoare la categoriile morfologice, în special pentru clasele cu elevi aparţinând minorităţilor etnice;

4.4 redactarea unor texte imaginative şi reflexive în scopuri şi în contexte variate

-scriere imaginativă (continuarea unor texte, schimbarea finalului, a perspectivei din care se povesteşte etc.); -scriere reflexivă (relatarea unor fapte şi întâmplări, scrierea pe marginea textelor citite); -autoevaluare a propriilor texte redactare.


CONŢINUTURI

1. Lectura

1.1. Cartea obiect cultural. Titlul. Autorul. Tabla de materii. Aşezarea în pagină. Volumul. Biblioteca.

1.2. Teoria literară

1.2.1.Raportul dintre realitate şi literatură.1.2.2.Textul şi opera. Opera literară.1.2.3.Structura operei literare. Textul în proză. Ce se povesteşte: naraţiunea; cine participă la acţiune: personajul (portretul fizic şi portretul moral al

personajului); cine povesteşte: naratorul. Modurile de expunere: naraţiunea, descrierea, dialogul. 1.2.4.Figurile de stil. Personificarea. Comparaţia. Enumeraţia. Repetiţia. Epitetul. 1.2.5.Textul în versuri.Versificaţia. Versul şi strofa. Rima.

1.3. Textul

1.3.1.Texte literare în proză şi în versuri – populare şi culte – aparţinând diverselor genuri şi specii. Specii obligatorii: schiţa şi basmul.1.3.2. Texte nonliterare: articolul de dicţionar, reclama.

Se vor selecta 5-7 texte literare de bază, destinate studiului aprofundat. Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu şi fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române. Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare, inclusiv contemporane). Se sugerează ca textul de bază să nu depăşească, de regulă, două pagini. Din textele mai lungi pot fi oferite fragmente semnificative, lectura integrală urmând a constitui obiect al lecturii personale a elevilor. Autorii de manuale şi profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să evidenţieze noţiunile cuprinse la punctele 1.2.1 – 1.2.5 şi 1.3.1 – 1.3.2. Aceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: valoric-estetic, formativ, adecvare la vârsta elevilor.

2. Practica raţională şi funcţională a limbii

2.1. Comunicarea orală

2.1.1.Situaţia de comunicare. Aplicaţii pentru înţelegerea noţiunilor de: emiţător, receptor, mesaj, context, cod, canal. Situaţia de comunicare dialogată. 2.1.2.Structurarea textului oral

Ideea principală, ideea secundară. Planul simplu şi planul dezvoltat de idei. Rezumatul oral. *Constituenţii textului oral. *Selectarea cuvintelor. *Organizarea propoziţiei şi a frazei. *Dispunerea şi funcţionarea simultană a elementelor verbale şi nonverbale (aplicativ).Organizarea dialogului simplu. Formule elementare de menţinere a dialogului.

*Se recomandă ca elevii, folosindu-şi deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele acte de vorbire: - identificarea unei persoane, a unui obiect, a unui grup de persoane sau de obiecte; - adresarea către o persoană, salutul; - formularea de întrebări; - iniţierea sau încheierea unui schimb verbal;


- susţinerea unei discuţii directe sau telefonice; - cererea sau oferirea unei informaţii despre: identitatea, starea, ocupaţia, calitatea socială a unei persoane; forma, calitatea, utilitatea unor obiecte; mediul

familial, mediul social al unei persoane; un orar, un itinerar, desfăşurarea unei acţiuni;- exprimarea acordului sau a dezacordului, a gusturilor, a punctelor de vedere în legătură cu un fapt sau o persoană;- descrierea unui obiect sau a unui ansamblu de obiecte; - prezentarea unei acţiuni sau a unei înlănţuiri de acţiuni.

2.2. Comunicarea scrisă

2.2.1.Procesul scrieriiPărţile componente ale unei compuneri (actualizare). Aşezarea corectă a textului în pagină. Elemente auxiliare în scriere (sublinieri, paranteze etc.). Semnele de punctuaţie: punctul, virgula, două puncte, ghilimelele, linia de dialog, semnul întrebării, semnul exclamării, cratima.

2.2.2.Contexte de realizare Povestirea unor întâmplări reale sau imaginare. Transformarea textului dialogat în text narativ. Aprecieri personale referitoare la textele literare studiate (referitoare la personaje, figuri de stil, moduri de expunere etc.).Notiţele. Lucrarea semestrială.

3. Elemente de construcţie a comunicării

3.1. LexiculVocabularul limbii române. Cuvântul – unitate de bază a vocabularului. Forma şi conţinutul. Cuvântul de bază. Cuvântul derivat. Rădăcina. Sufixele. Prefixele. Sinonimele. Antonimele. Câmpuri lexico-semantice (aplicativ).


În toate clasele gimnaziului, modalitatea tradiţională sau de altă natură, de ordonare, de combinare şi de tratare didactică a unităţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusiv de opţiunea autorului de manual şi a profesorului. Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului literar şi nonliterar, inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice, exigenţă absolut necesară, mai ales în cazul elementelor de lexic. Concepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că, în şcoală, predarea-învăţarea va urmări „limba în funcţiune”, în variantele ei orală şi scrisă, normată şi literară, iar nu „limba ca sistem abstract”. Interesează viziunea comunicativ-pragmatică a prezentei programe, nu interesează predarea în şi pentru sine a unor cunoştinţe gramaticale, ci abordarea funcţională şi aplicativă a acestora în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte şi eficiente. În acest sens, se recomandă, în toate cazurile, exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie). Se vor evidenţia aspecte ţinând de ortografie, de punctuaţie şi de ortoepie, de exprimare corectă în toate situaţiile care impun o asemenea abordare. Se sugerează ca, în predarea problemelor noi, profesorul să se sprijine de fiecare dată pe actualizarea cunoştinţelor asimilate anterior de către elevi, pornind de la un text, de la o situaţie concretă de comunicare, şi nu de la noţiunile teoretice.

Începând cu anul şcolar 2006-2007 se vor respecta normele prevăzute de DOOM, ediţia a II-a.

3.2. Noţiuni de fonetică. Sunetul şi litera: corespondenţa dintre ele. Vocalele. Consoanele. Semivocalele. Grupurile de sunete (diftongul, triftongul). Hiatul. Silaba.

3.3. Noţiuni elementare de sintaxă (actualizarea cunoştinţelor din ciclul primar). *Părţile gramaticii (morfologia şi sintaxa). Propoziţia şi părţile de propoziţie. Propoziţia simplă şi propoziţia dezvoltată. Dezvoltarea unei propoziţii simple. Propoziţia afirmativă şi propoziţia negativă. Propoziţia enunţiativă şi propoziţia interogativă. Fraza.

3.4. Morfosintaxa

3.4.1. Verbul. Timpul, persoana, numărul (actualizare).Modurile personale şi modurile nepersonale (recunoaştere). Timpurile modului indicativ: prezent, imperfect, perfect compus, perfect simplu, mai-mult-ca-perfectul, viitorul I.Verbele auxiliare: a fi, a avea, a vrea.Funcţia sintactică: predicatul (actualizare). Predicatul verbal. Predicatul nominal (verbul copulativ a fi şi numele predicativ).

3.4.2. Substantivul. Substantivele comune şi substantivele proprii. Genul. Numărul. (actualizare) Articolul. Articolul hotărât. Articolul nehotărât.Cazurile substantivuluiNominativul. Funcţii sintactice: subiect şi nume predicativ. Acuzativul. Prepoziţia. Prepoziţia simplă şi compusă. Funcţii sintactice: complement şi atribut (fără precizarea felului). Dativul. Funcţii sintactice: complement (fără precizarea felului). Genitivul. Articolul genitival (posesiv). Acordul în gen şi în număr al articolului genitival cu substantivul determinat. Utilizarea corectă a substantivelor proprii în dativ-genitiv. Funcţii sintactice: atribut (fără precizarea felului). Vocativul.

3.4.3. Substituţi ai substantivului3.4.3.1. Pronumele

Pronumele personal: persoana, numărul, genul (actualizare). Formele accentuate şi neaccentuate ale pronumelui personal. Funcţiile sintactice: subiect, atribut, complement.

Pronumele personal de politeţe. ٭Formule reverenţioase de adresare. 3.4.3.2. Numeralul

Numeralul cardinal. Numeralul ordinal. Funcţii sintactice: subiect, atribut, complement.3.4.4. Determinanţii substantivului Adjectivul

Adjectivul propriu-zis şi adjectivul provenit din verb la participiu. Adjectivele variabile (formele flexionare) şi invariabile. Acordul cu substantivul în gen, număr şi caz. Funcţii sintactice: atribut şi nume predicativ. Topica adjectivului.

3.4.5. Părţile de vorbire neflexibile


3.4.5.1. AdverbulAdverbele de loc, de timp, de mod. Adverbele provenite din adjective. Funcţia sintactică: complement. 3.4.5.2. Interjecţia.

3.5. Sintaxa propoziţiei

3.5.1. Predicatul. Predicatul verbal (exprimat numai prin verb la moduri personale)Predicatul nominal (numai cu verbul copulativ a fi). Numele predicativ simplu şi multiplu. Valorile sintactice şi semantice ale verbului a fi.

3.5.2. SubiectulSubiectul exprimat (simplu şi multiplu) şi subiectul neexprimat (subînţeles şi inclus). Părţile de vorbire prin care se exprimă subiectul (substantiv, pronume, numeral). Acordul predicatului cu subiectul în persoană şi număr (actualizare).

3.5.3. AtributulElementele regente ale atributului.

3.5.4. Complementul Elementele regente ale complementului (numai verbul).

3.6. Sintaxa frazei. Propoziţia principală. Propoziţia secundară. Fraza formată din propoziţii principale şi propoziţii secundare. Elementele de relaţie în frază: conjuncţiile (simple şi compuse). Coordonarea copulativă şi prin juxtapunere. Subordonarea.


CALENDAR ŞCOLAR 2012-2013

SEMESTRUL I – 14 săptămâni – 70 zile – 69 zile lucrătoare

LUNA SEPTEMBRIE OCTOMBRIE NOIEMBRIE DECEMBRIE IANUARIESăpt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

L 17 24 1 8 15 22 29 5 12 19 26 3 10 17 24 31 7M 18 25 2 9 16 23 30 6 13 20 27 4 11 18 25 1 8M 19 26 3 10 17 24 31 7 14 21 28 5 12 19 26 2 9J 20 27 4 11 18 25 1 8 15 22 29 6 13 20 27 3 10V 21 28 5 12 19 26 2 9 16 23 30 7 14 21 28 4 11S 22 29 6 13 20 27 3 10 17 24 1 8 15 22 29 5 12D 23 30 7 14 21 28 4 11 18 25 2 9 16 23 30 6 13

SEMESTRUL al II-lea – 22 săptămâni – 110 zile – 108 zile lucrătoare


STRUCTURA ANULUI ŞCOLAR 2012-2013: 36 de săptămâni; 180 de zile; 177 de zile lucrătoare; 176 de ore/ an (5 ore/ săptămână)

SEMESTRUL I: 14 săptămâni; 70 zile; 69 zile lucrătoare; 68 ore (Vineri, 30 Noiembrie 2012 – zi liberă)

SEMESTRUL al II-lea: 22 de săptămâni; 110 zile; 108 zile lucrătoare; 108 ore (Miercuri, 1 Mai 2013; Luni, 6 Mai 2013 – zile libere)

Săptămâna – 1-5 Aprilie 2013 – „Să ştii mai multe, să fii mai bun” – activităţi extracurriculare (săptămâna 12 din semestrul al II-lea)

TEZE: Semestrul I – până la data de 30 noiembrie 2012 Semestrul al II-lea – până la data de 25 mai 2013

ORE LA DISPOZIŢIA PROFESORULUI: Semestrul I – 6 ore Semestrul al II-lea – 10 ore


LUNA IANUARIE FEBRUARIE MARTIE APRILIE MAI IUNIESăpt. 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36

L 14 21 28 4 11 18 25 4 11 18 25 1* 8 15 22 29 6 13 20 27 3 10 17M 15 22 29 5 12 19 26 5 12 19 26 2* 9 16 23 30 7 14 21 28 4 11 18M 16 23 30 6 13 20 27 6 13 20 27 3* 10 17 24 1 8 15 22 29 5 12 19J 17 24 31 7 14 21 28 7 14 21 28 4* 11 18 25 2 9 16 23 30 6 13 20V 18 25 1 8 15 22 1 8 15 22 29 5* 12 19 26 3 10 17 24 31 7 14 21S 19 26 2 9 16 23 2 9 16 23 30 6 13 20 27 4 11 18 25 1 8 15 22D 20 27 3 10 17 24 3 10 17 24 31 7 14 21 28 5 12 19 26 2 9 16 23

ZILE LIBERE: Vineri – 30 Noiembrie 2012, Sfântul Andrei (săptămâna 11 din semestrul I) Miercuri – 1 Mai 2013, Ziua Muncii (săptămâna 15 /(29) din semestrul al II-lea) Luni – 6 Mai 2013, A doua zi de Sf. Paşti (săptămâna 16 /(30) din semestrul al II-lea)

VACANŢE: Vacanţa de iarnă – 22 decembrie 2012 – 13 ianuarie 2013 Vacanţa de primăvară – 6 aprilie 2013 – 14 aprilie 2013 Vacanţa de vară – 22 iunie – 8 septembrie 2013

ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 3 BAIA – STRUCTURA BOGATA PROFESOR HLIHOR LENUŢA

PLANIFICARE ANUALĂCLASA a V-a – AN ŞCOLAR 2012-2013

DISCIPLINA: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂARIA CURRICULARĂ: LIMBĂ ŞI COMUNICARECURRICULUM APLICAT: CURRICULUM DE BAZĂ – 5 ore

MANUAL: Limba română – Manual pentru clasa a V-a AUTORI: Alexandru Crişan, Sofia Dobra, Florentina Sâmihăian EDITURA: Humanitas Educational, 2009


Semestrul Unitatea de învăţare Nr. de ore Săptămâna Observaţii

I I. Unitate de învăţare introductivăPrezentarea manualului. Recomandarea lecturiiRecapitulare iniţialăTest iniţial

4

1

S 1

I II. CarteaCartea – obiect culturalInteriorul cărţiiCartea şi bibliotecaNoţiuni elementare de sintaxăComunicarea orală. Aplicaţii pentru înţelegerea noţiunilor de: emiţător, receptor, mesaj, context, cod, canal. Situaţia de comunicare dialogatăOrganizarea monologuluiEvaluare – Unitatea – CarteaOre la dispoziţia profesorului

8

11

S 2-S 3

I III. Cuvântul şi textul LexiculTextul integralFragmentul de textRaportul dintre realitate şi literaturăComunicarea scrisă. Părţile componente ale unei compuneri (actualizare). Aşezarea corectă a textului în pagină. Elemente auxiliare în scriere (sublinieri, paranteze etc.)Semnele de punctuaţie şi semnele de ortografie Evaluare – Unitatea – Cuvântul şi textulOre la dispoziţia profesorului

13

11

S 4-S 6


I IV. Tipuri de textOpera literarăTextul nonliterarFoneticaComunicarea scrisă. Notiţele. Lucrarea semestrialăEvaluare – Unitatea – Tipuri de textOre la dispoziţia profesorului

9

12

S 7-S 9

I V. NaraţiuneaMod de expunere – naraţiuneaComunicarea orală. Ideea principală. Planul simplu de idei.Ideea secundară. Planul dezvoltat de ideiVerbulEvaluare – Unitatea – NaraţiuneaOre la dispoziţia profesorului

16

12

S 9-S 14

I VI. Lucrare scrisă semestrialăRecapitulare pentru lucrarea scrisă semestrialăLucrare scrisă semestrială

4 S 10-S 11

I VII. Recapitulare semestrială 3 S 14

Total ore semestrul I 68 S 1-S 14

II VIII. Autor. Narator. PersonajAutor. Narator. PersonajFiguri de stil: enumeraţia, repetiţiaComunicarea orală şi scrisă. Rezumatul oral. Pregătirea şi redactarea rezumatuluiSubstantivulEvaluare – Unitatea – Autor. Narator. PersonajOre la dispoziţia profesorului

13

11

S 15-S 17


II IX. DialogulSchiţaMod de expunere – dialogulComunicarea scrisă. Transformarea textului dialogat în text narativComunicarea orală. Organizarea dialogului simplu. Pronumele personalNumeralul cardinal şi numeralul ordinalEvaluare – Unitatea – DialogulOre la dispoziţia profesorului

14

12

S 18-S 21

II X. Descrierea. PortretulMod de expunere – descriereaFiguri de stil: epitetulPersonajulPortretul fizic şi portretul moralComunicarea scrisă. Aprecieri personale referitoare la personajeComunicarea orală. Descrierea oralăAdjectivulAdverbulInterjecţiaEvaluare – Unitatea – DescriereaOre la dipoziţia profesorului

15

11

S 21-S 24

II XI. BasmulBasmulPredicatulComunicarea scrisă. Scrierea imaginativăEvaluare – Unitatea – BasmulOre la dispoziţia profesorului

8

12

S 24-S 27

II XII. Activităţi extracurriculare şi extraşcolare (Programul „Să ştii mai multe, să fii mai bun!”)

5 S 26


II XIII. LegendaLegendaParabola biblicăSubiectulComunicarea orală. *Constituenţii textului oral. *Selectarea cuvintelor. *Organizarea propoziţiei şi a frazei. *Dispunerea şi funcţionarea simultană a elementelor verbale şi nonverbale (aplicativ)Comunicarea scrisă. Povestirea unor întâmplări reale sau imaginareAprecieri personale referitoare la textele literare studiateEvaluare – Unitatea – LegendaOre la dispoziţia profesorului

8

11

S 28-S 30

II XIV. Lucrare scrisă semestrialăRecapitulare pentru lucrarea scrisă semestrialăLucrare scrisă semestrială

4 S 30-S 31

II XV. PoeziaOpera lirică în versuriComunicare scrisă. Aprecieri personale referitoare la textele literare studiateAtributulEvaluare – Unitatea – PoeziaOre la dispoziţia profesorului

6

11

S 31-S 32

II XVI. SnoavaSnoavaComplementulFrazaConjuncţiaEvaluare – Unitatea – SnoavaOre la dispoziţia profesorului

8

12

S 33-S 35

II XVII. Recapitulare finală 9 S 35-S 36 Total ore semestrul al II-lea 108 S 15-S 36 TOTAL 176 S 1-S 36



PLANIFICARE CALENDARISTICĂCLASA a V-a – SEMESTRUL I – AN ŞCOLAR 2012-2013

DISCIPLINA: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂARIA CURRICULARĂ: LIMBĂ ŞI COMUNICARECURRICULUM APLICAT: CURRICULUM DE BAZĂ – 5 ore MANUAL: Limba română – Manual pentru clasa a V-a AUTORI: Alexandru Crişan, Sofia Dobra, Florentina Sâmihăian EDITURA: Humanitas Educational, 2009

Unitatea de învăţare

Competenţe specifice Conţinuturi asociate ConţinuturiNr. de ore

Săptămâna /Data Observaţii

I. UNITATE DE ÎNVĂŢARE INTRODUCTIVĂ 1.1 identificarea informaţiilor

esenţiale dintr-un mesaj oral, în scopul înţelegerii sensului global al acestuia


4.1 redactarea unor lucrări scurte pe o anumită temă,

-idee principală, idee secundară;-mesaje orale diverse (înregistrări audio sau video cu basme, schiţe; monologuri, dialoguri etc.);

-întrebările specifice abordării textelor narative: „ce“ se povesteşte (ce se întâmplă, care este acţiunea relatată), „cine” ia parte la acţiune (personajele, trăsături fizice şi morale ale personaje lor), „cine“ povesteşte (naratorul);-părţile componente ale unei compuneri;

1 Prezentarea manualului. Recomandarea lecturii particulare

Recapitulare iniţială:

2 Textul narativ. Textul dialogatTextul nonliterar: articolul de revistă pentru copii, afişul3 Scrierea despre textul literar (Povestirea scrisă).

5

1

1

1

S 1

17.IX-21.IX17.IX.

17.IX-21.IX18.IX.

17.IX-21.IX19.IX.


urmărind un plan


2.1 înlănţuirea clară a ideilor într-un mesaj oral

1.3 sesizarea unităţilor lexicale necunoscute în fluxul vorbirii, în scopul clarificării acestora



3.4 sesizarea corectitudinii utilizarii categoriilor gramaticale învăţate


-aşezarea corectă a textului în pagină;-povestirea unor întâmplări reale sau imaginare;

-scriere imaginativă (continuarea unor texte, schimbarea finalului, a perspec-tivei din care se povesteşte etc.);

-propoziţia simplă şi propoziţia dezvoltată; -povestire orală, pornind de la cuvinte-cheie;-sinonime, antonime;

-sensul unor cuvinte în diferite contexte;-sinonime şi antonime;

-propoziţii simple şi dezvoltate;-dezvoltarea unei propoziţii simple;-părţi de propoziţie: predicatul; subiectul; atributul; complementul;-verbul; substantivul; pronumele; adjectivul; numeralul;

-propoziţii simple şi dezvoltate; -dezvoltarea unei propoziţii simple-despărţirea cuvintelor în silabe;

Caracterizare de personaj.Compunerea narativă liberă

4 Noţiuni de fonetică.Noţiuni de vocabular.Elemente de morfologie.Elemente de sintaxă

5 Test iniţial

1

1

17.IX-21.IX21.IX.

17.IX-21.IX21.IX.

II. CARTEA 10 S 2-S 3


3.5 folosirea unor tehnici/ stra-tegii de lucru cu textul/ cartea

2.1 înlănţuirea clară a ideilor într-un mesaj oral



-cartea- obiect cultural: titlul, autorul, tabla de materii, elementele componente ale paginii de carte, volumul;-biblioteca;

-formularea ideilor principale şi a celor secundare dintr-un text citit/ascultat;-povestire orală, pornind de la cuvinte-cheie;-rezumarea orală a unor texte narative citite sau ascultate;-întrebările specifice abordării textelor narative: „ce“ se povesteşte (ce se întâmplă, care este acţiunea relatată), „cine” ia parte la acţiune (personajele, trăsături fizice şi morale ale personaje lor), „cine“ povesteşte (naratorul);

-propoziţii simple şi dezvoltate; propoziţia afirmativă şi propoziţia negativă; propoziţia enunţiativă şi propoziţia interogativă; -dezvoltarea unei propoziţii simple;-părţi de vorbire şi categorii gramaticale specifice acestora: verbul, substantivul, pronumele personal, numeralul (cardinal şi ordinal), adjectivul;-părţi de propoziţie: predicatul, subiectul, atributul, complementul;

6 Cartea –obiect cultural.Părţile componente ale cărţii. Titlul. Autorul7 Interiorul cărţii. Aşezarea în pagină

„Cele dintâi lecturi” de Mircea Eliade 8 Observarea textului

9 Explorarea textului

10 Interpretarea textului

Noţiuni elementare de sintaxă11 *Părţile gramaticii (morfologia şi sintaxa). Propoziţia şi părţile de propoziţie. Propoziţia simplă şi propoziţia dezvoltată. Dezvoltarea unei propoziţii simple

12 Propoziţia afirmativă şi propoziţia negativă.Propoziţia enunţiativă şi propoziţia interogativă.

1

1

1

1

1

1

1

24.IX-28.IX24.IX.

24.IX-28.IX25.IX.

24.IX-28.IX26.IX.

24.IX-28.IX28.IX.

24.IX-28.IX28.IX.

01.X-05.X1.X.

01.X-05.X2.X.

Oră la dispoziţia prof



1.1 identificarea informaţiilor esenţiale dintr-un mesaj oral, în scopul înţelegerii sensului global al acestuia

1.2 identificarea secvenţelor de dialog, de naraţiune şi de descriere dintr-un mesaj oral, în scopul înţelegerii modului de structurare a acestora1.5 aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui comportament comunicativ adecvat2.4 adaptarea vorbirii la parteneri şi la situaţia de comunicare/ situaţiide comunicare diverse

2.5 participarea la diferite situaţii de comunicare

-propoziţii simple şi dezvoltate; dezvoltarea unei propoziţii simple; semnele de punctuaţie (punctul, virgula, două puncte, ghilimele, linia de dialog, semnul întrebării, semnul exclamării, cratima);

-mesaje orale care evidenţiază elementele specifice situaţiei de comunicare: emiţător, receptor, mesaj, cod, canal, context în diverse situaţii de comunicare; -organizarea dialogului simplu; formule de menţinere a dialogului;

-indici de iniţiere de către partener a unui dialog; -*constituenţii textului oral;

-rolul de emiţător şi rolul de receptor;-prezentarea succintă a unor texte literare sau nonliterare; -dialoguri simple pe diverse teme de interes pentru elevi;-situaţia de comunicare dialogată; organizarea dialogului simplu; formule elementare de menţinere a dialogului;

Fraza

Comunicarea orală13 Aplicaţii pentru înţelegerea noţiunilor de: emiţător, receptor, mesaj, context, cod, canal. Situaţia de comunicare dialogată

14 Organizarea monologului

15 Evaluare – Unitatea – Cartea

1

1

1

01.X-05.X3.X.

01.X-05.X5.X.

01.X-05.X5.X.

III. CUVÂNTUL ŞI 15 S 4-S 6


TEXTUL 1.3 sesizarea unităţilor lexicale necunoscute în fluxul vorbirii, în scopul clarificării acestora


3.3 identificarea expresiilor şi a cuvintelor noi într-un text literar sau nonliterar4.2 utilizarea, în redactare, a unor sinonime, antonime şi derivate adecvate temei date

3.1 identificarea ideilor principale după citirea globală a unui text



3.1 identificarea ideilor

-vocabularul limbii române;-cuvântul – unitate de bază a vocabularului; forma şi conţinutul cuvintelor;-cuvânt de bază; cuvinte derivate/serii derivative; rădăcină, sufixe şi prefixe; sinonime şi antonime;-utilizarea, în contexte diferite, a achiziţiilor lexicale noi; -cuvânt de bază; cuvinte derivate/serii derivative; rădăcină, sufixe şi prefixe; sinonime şi antonime; câmpuri lexico-semantice;-sinonime şi antonime;

-sinonime, antonime;-câmpuri lexico-semantice;-cuvinte derivate (cuvânt de bază, rădăcină, sufixe, prefixe);

-opera literară; texte literare-conţinutul şi structurarea formală a textului poetic (în strofe şi în versuri); -raportul dintre realitate şi literatură;

-figuri de stil: personificarea;

-citirea corectă şi fluentă a unui text cunoscut în faţa unui auditoriu divers;

-opera literară; texte literare

Vocabularul16 Vocabularul limbii române

17 Cuvântul. Formă şi conţinut18 Cuvântul de bază. Rădăcina. Prefixele. Sufixele. Cuvântul derivat19 Sinonimele

20 Antonimele

21 Câmpuri lexico-semantice (aplicativ) 22 Exerciţii – Lexicul

Textul integral „O furnică” de Tudor Arghezi 23 Observarea textului

24 Explorarea textului. Personificarea

25 Raportul dintre realitate şi literatură. Interpretarea textului

Fragmentul de text„Cărţile cu Apolodor”

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

08.X-12.X8.X.

08.X-12.X9.X.

08.X-12.X10.X.

08.X-12.X12.X.

08.X-12.X12.X.

15.X-19.X15.X.

15.X-19.X16.X.

15.X-19.X17.X.

15.X-19.X19.X.

15.X-19.X19.X.



principale după citirea globală a unui text

3.3 identificarea expresiilor şi a cuvintelor noi într-un text literar sau nonliterar 4.1 redactarea unor lucrări scurte pe o anumită temă, urmărind un plan

4.3 alcătuirea unor propoziţii şi frazecorecte din punct de vedere gramatical, folosind corect semnele ortografice şi de punctuaţie

-conţinutul şi structurarea formală a textului poetic (în strofe şi în versuri); -raportul dintre realitate şi literatură;

-figuri de stil: personificarea;

-părţile componente ale unei compuneri;-aşezarea corectă a textului în pagină;-plan de idei pentru un text propriu; -povestirea unor întâmplări reale sau imaginare;-semnele de punctuaţie (punctul, virgula, două puncte, ghilimele, linia de dialog, semnul întrebării, semnul exclamării, cratima);

– fragmente – de Gellu Naum-text suplimentar-26 Observarea textului27 Explorarea textului. Interpretarea textului

Comunicarea scrisă 28 Părţile componente ale unei compuneri-actualizare Aşezarea corectă a textului în pagină. Elemente auxiliare în scriere (sublinieri, paranteze etc.) 29 Semnele de punctuaţie şi semnele de ortografie

30 Evaluare – Unitatea – Cuvântul şi textul

11

1

1

1

22.X-26.X22.X-26.X

22.X-26.X24.X.

22.X-26.X26.X.

22.X-26.X26.X.

22.X.23.X.

IV. TIPURI DE TEXT 3.5 folosirea unor tehnici/ stra-

tegii de lucru cu textul/ cartea3.1 identificarea ideilor principale după citirea globală a unui text


-citirea corectă şi fluentă a unui text cunoscut în faţa unui auditoriu divers;-opera literară;-conţinutul şi structurarea formală a textului poetic (în strofe şi în versuri); rima în poeziile studiate;

-sinonime şi antonime; -figuri de sti (comparaţie);

Textul literar „Sfârşit de toamnă” de Vasile Alecsandri – text suplimentar – 31 Observarea textului

Explorarea textului: 32 Versul. Strofa. Rima

33 Comparaţia


12

1

1

1

1

S 7-S 9

29.X-02.XI29.X.

29.X-02.XI30.X.

29.X-02.XI31.X.

29.X-02.XI2.XI.



1.3 sesizarea unităţilor lexicale necunoscute în fluxul vorbirii, în scopul clarificării acestora3.1 identificarea ideilor principale după citirea globală a unui text4.2 utilizarea, în redactare, a unor sinonime, antonime şi derivate adecvate temei date

1.4 sesizarea corectitudinii/incorectitudinii gramaticale a unui enunţ şi/ sau a formelor lexicale

4.3 alcătuirea unor propoziţii şi fraze corecte din punct de vedere gramatical, folosind corect semnele ortografice şi de punctuaţie 4.1 redactarea unor lucrări scurte pe o anumită temă, urmărind un plan

-articolul de dicţionar;

-texte nonliterare (articolul de dicţionar, reclama);

-articolul de dicţionar;

-corespondenţa dintre sunet şi literă;-vocalele, consoanele, semivocalele;-grupurile de sunete (diftongul, triftongul); hiatul;-silaba;-greşeli de pronunţie, de acord, de flexiune, în diverse situaţii de comunicare; pronunţarea diftongului, a triftongului şi a hiatului;-ortografierea grupurilor de litere; despărţirea cuvintelor în silabe;

-structurarea notiţelor la diferite disci-pline; elemente auxiliare (sublinieri, paranteze) care evidenţiază ideile principale prin raportare la cele secundare;

Textul nonliterar35 Articolul de dicţionar. Reclama

Fonetica36 Sunetul şi litera: corespondenţa dintre ele. Sunetele limbii române37 Diftongul. Triftongul

38 Hiatul

39 Silaba

40 Exerciţii – Fonetica

Comunicarea scrisă41 Notiţele. Lucrarea semestrială

42 Evaluare – Unitatea – Tipuri de text

1

1

1

1

1

1

1

1

29.X-02.XI2.XI.

05.XI-09.XI5.XI.

05.XI-09.XI6.XI.

05.XI-09.XI7.XI.

05.XI-09.XI9.XI.

05.XI-09.XI9.XI.

12.XI-16.XI12.XI.

12.XI-16.XI13.XI.


VI. LUCRARE 4.1 redactarea unor lucrări -părţile componente ale unei 4 S 10-S 11


SCRISĂ SEMESTRIALĂ

scurte pe o anumită temă, urmărind un plan




compuneri;-aşezarea corectă a textului în pagină;-povestirea unor întâmplări reale sau imaginare;-sinonime şi antonime;-câmpuri lexico-semantice;-cuvinte derivate (cuvânt de bază, rădăcină, sufixe, prefixe);-propoziţii simple şi dezvoltate; dezvoltarea unei propoziţii simple; -ortografierea grupurilor de litere; despărţirea cuvintelor în silabe; semnele de punctuaţie (punctul, virgula, două puncte, ghilimele, linia de dialog, semnul întrebării, semnul exclamării, cratima);-scriere imaginativă (continuarea unor texte, schimbarea finalului, a perspec-tivei din care se povesteşte etc.); -scriere reflexivă (relatarea unor fapte şi întâmplări, scrierea pe marginea textelor citite);

49 Recapitulare pentru lucrarea scrisă semestrială


51 Lucrare scrisă semestrială

52 Discutarea lucrării scrise semestriale

1

1

1

1

19.XI-23.XI23.XI.

19.XI-23.XI23.XI.

26.XI-30.XI26.XI.

26.XI-30.XI27.XI.

Luni – 26.XI.

V. NARAŢIUNEA 3.5 folosirea unor tehnici/ stra-

tegii de lucru cu textul/ cartea3.1 identificarea ideilor principale după citirea globală a unui text3.2 recunoaşterea modurilor de expunere utilizate într-un text narativ

-citirea corectă şi fluentă a unui text cunoscut în faţa unui auditoriu divers;-idei principale, idei secundare;

-moduri de expunere (naraţiune);-întrebările specifice abordării textelor narative: „ce“ se povesteşte (ce se întâmplă, care este acţiunea relatată), „cine” ia parte la acţiune (personajele, trăsături fizice şi morale ale personaje lor), „cine“ povesteşte (naratorul);

„Căprioara” de Emil Gârleanu43 Observarea textului

Explorarea textului: 44 Etapele acţiunii. Ideile principale. Rezumatul oral

45 Naraţiunea ca mod de expunere

19

1

1

1

S 9-S 14

12.XI-16.XI14.XI.

12.XI-16.XI16.XI.

12.XI-16.XI16.XI.



1.1 identificarea informaţiilor esenţiale dintr-un mesaj oral, în scopul înţelegerii sensului global al acestuia2.1 înlănţuirea clară a ideilor într-un mesaj oral




3.4 sesizarea corectitudinii

-figuri de stil (personificare, comparaţie);

-idee principală, idee secundară;

-formularea ideilor principale şi a celor secundare dintr-un text citit/ascultat;-expunere orală – individual sau în grup a unui plan simplu şi/sau a unui plan dezvoltat de idei, pornind de la o temă dată;-idei principale, idei secundare;

-părţi de vorbire şi categorii gramaticale specifice acestora: verbul (timp, persoană, număr, moduri personale şi nepersonale);

-verbul (timp, persoană, număr, moduri personale şi nepersonale), verbele auxiliare a fi, a avea a vrea;

-verbul (timp, persoană, număr,


Comunicarea orală47 Ideea principală. Planul simplu de idei

48 Ideea secundară. Planul dezvoltat de idei

Morfologia. Verbul 53 Verbul – nucleul comunicării54 Modurile personale 55 Modurile nepersonale Timpurile modului indicativ: 56 Prezent57 Imperfect58 Perfect compus59 Perfect simplu 60 Mai-mult-ca-perfect61 Viitor I62 Verbele auxiliare: a fi, a avea, a vrea

1

1

1

1

11

1111111

19.XI-23.XI19.XI.

19.XI-23.XI20.XI.

19.XI-23.XI21.XI.

26.XI-30.XI28.XI.

03.XII-07.XII03.XII-07.XII

03.XII-07.XII03.XII-07.XII03.XII-07.XII10.XII-14.XII10.XII-14.XII10.XII-14.XII10.XII-14.XII

14.XII


30 Noiembrie – zi liberă

3.XII.4.XII.


5.XII.7.XII.7.XII.10.XII.11.XII.12.XII.


utilizării categoriilor gramaticale învăţate

moduri personale şi nepersonale), verbele auxiliare a fi, a avea a vrea;

63 Predicatul verbal. Predicatul nominal (verbul copulativ a fi şi numele predicativ)64 Exerciţii – Verbul

65 Evaluare – Unitatea – Naraţiunea

1

1

1

10.XII-14.XII14.XII.



VII. RECAPITULA-RE SEMESTRIALĂ





-părţile componente ale unei compuneri;-aşezarea corectă a textului în pagină;-plan de idei pentru un text propriu; -povestirea unor întâmplări reale sau imaginare;-sinonime, antonime;-câmpuri lexico-semantice;-cuvinte derivate (cuvânt de bază, rădăcină, sufixe, prefixe);-articolul de dicţionar;-propoziţii simple şi dezvoltate; dezvoltarea unei propoziţii simple;-ortografierea grupurilor de litere; despărţirea cuvintelor în silabe; semnele de punctuaţie (punctul, virgula, două puncte, ghilimele, linia de dialog, semnul întrebării, semnul exclamării, cratima);-scriere imaginativă (continuarea unor texte, schimbarea finalului, a perspec-tivei din care se povesteşte etc.); -scriere reflexivă (relatarea unor fapte şi întâmplări, scrierea pe marginea textelor citite);-autoevaluare a propriilor texte redactare.

66 Cuvântul şi textul67 Tipuri de texte68 Naraţiunea

3

111

S 14

17.XII-21.XII17.XII-21.XII17.XII-21.XII

19.XII.21.XII.21.XII.



PLANIFICARE CALENDARISTICĂCLASA a V-a – SEMESTRUL al II-lea – AN ŞCOLAR 2012-2013

DISCIPLINA: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂARIA CURRICULARĂ: LIMBĂ ŞI COMUNICARECURRICULUM APLICAT: CURRICULUM DE BAZĂ – 5 ore MANUAL: Limba română – Manual pentru clasa a V-a AUTORI: Alexandru Crişan, Sofia Dobra, Florentina Sâmihăian EDITURA: Humanitas Educational, 2009

Unitatea de învăţare

Competenţe specifice Conţinuturi asociate ConţinuturiNr. de ore

Săptămâna /Data Observaţii

VIII. AUTOR. NARATOR. PERSONAJ 3.5 folosirea unor tehnici/ stra-

tegii de lucru cu textul/ cartea3.1 identificarea ideilor principale după citirea globală a unui text3.2 recunoaşterea modurilor de expunere utilizate într-un text narativ

3.3 identificarea expresiilor şi

-citirea corectă şi fluentă a unui text cunoscut în faţa unui auditoriu divers;-opera literară;-idei principale, idei secundare;

-moduri de expunere (naraţiune);-întrebările specifice abordării textelor narative: „ce“ se povesteşte (ce se întâmplă, care este acţiunea relatată), „cine” ia parte la acţiune (personajele, trăsături fizice şi morale ale personaje lor), „cine“ povesteşte (naratorul);-sinonime şi antonime;

„Amintiri din copilărie” de Ion Creangă-fragment-1 Plăcerea lecturii

2 Observarea textului Enumeraţia. Repetiţia

3 Explorarea textului. Autor. Narator. Personaj


15

1

1

1

1

S 15-S 17

14.I-18.I14.I.

14.I-18.I15.I.

14.I-18.I16.I.

14.I-18.I18.I.


a cuvintelor noi într-un text literar sau nonliterar

2.1 înlănţuirea clară a ideilor într-un mesaj oral4.1 redactarea unor lucrări scurte pe o anumită temă, urmărind un plan



-figuri de stil (enumeraţie, repetiţie);

-rezumarea orală a unor texte narative citite sau ascultate;-pregătirea şi redactarea rezumatului;

-părţi de vorbire şi categorii gramaticale specifice acestora: substantivul (gen, număr, articolul hotărât şi articolul nehotărât, cazurile substantivului);

-substantivul (substantive comune şi proprii ,gen, număr, articolul hotărât şi articolul nehotărât, cazurile substantivului);

Comunicarea orală şi scrisă5 Rezumatul oral6 Pregătirea şi redactarea rezumatului

Morfologia. Substantivul 7 Substantivul - actualizare8 Articolul. Articolul hotărât. Articolul nehotărâtCazurile substantivului:9 Cazul nominativ. Funcţii sintactice10 Cazul acuzativ. Prepoziţia. Funcţii sintactice11 Cazul dativ. Funcţii sintactice12 Cazul genitiv. Articolul genitival. Funcţii sintactice13 Cazul vocativ14 Exerciţii – Substantivul

15 Evaluare – Unitatea – Autor. Narator. Personaj

1

1

11

1

1

1

1

11

1

14.I-18.I18.I.

21.I-25.I21.I.

21.I-25.I21.I-25.I

21.I-25.I25.I.

21.I-25.I25.I.

28.I-01.II28.I.

28.I-01.II29.I.

28.I-01.II28.I-01.II

1.II.28.I-01.II

1.II.

22.I.23.I.


30.I.

IX. DIALOGUL

3.5 folosirea unor tehnici/ stra-tegii de lucru cu textul/ cartea3.1 identificarea ideilor principale după citirea globală

citirea corectă şi fluentă a unui text cunoscut în faţa unui auditoriu divers;-idei principale, idei secundare;-opera literară;

„Vizită…” de I. L. Caragiale16 Plăcerea lecturii

17

1

S 18-S 21

04.II-08.II4.II.


a unui text3.2 recunoaşterea modurilor de expunere utilizate într-un text narativ


4.1 redactarea unor lucrări scurte pe o anumită temă, urmărind un plan1.2 identificarea secvenţelor de dialog, de naraţiune şi de descriere dintr-un mesaj oral, în scopul înţelegerii modului de structurare a acestora2.4 adaptarea vorbirii la parteneri şi la situaţia de comunicare/ situaţii de comunicare diverse2.5 participarea la diferite situaţii de comunicare


-moduri de expunere (dialog);-întrebările specifice abordării textelor narative: „ce“ se povesteşte (ce se întâmplă, care este acţiunea relatată), „cine” ia parte la acţiune (personajele, trăsături fizice şi morale ale personaje lor), „cine“ povesteşte (naratorul);-specii literare: schiţa;-sinonime şi antonime; -figuri de stil

-transformarea textului dialogat în text narativ;

-organizarea dialogului simplu; formule de menţinere a dialogului;

-dialoguri simple pe diverse teme de interes pentru elevi;

-situaţia de comunicare dialogată; organizarea dialogului simplu; formule elementare de menţinere a dialogului; -*acte de vorbire.

-părţi de vorbire şi categorii gramaticale specifice acestora: pronumele personal şi pronumele

17 Observarea textului

Explorarea textului:18 Etapele acţiunii. Personajele

19 Dialogul ca mod de expunere

20 Schiţa. Interpretarea textului

Comunicarea scrisă21 Transformarea textului dialogat în text narativ

Comunicarea orală22 Organizarea dialogului simplu. Formule elementare de menţinere a dialogului

Morfologia. Pronumele 23 Pronumele personal în nominativ. Funcţii sintactice

1

1

1

1

1

1

1

04.II-08.II5.II.

04.II-08.II6.II.

04.II-08.II8.II.

04.II-08.II8.II.

11.II-15.II11.II

11.II-15.II12.II.

11.II-15.II13.II.





personal de politeţe (persoană, număr, gen, forme accentuate şi neaccentuate);-pronumele (pronumele personal:persoană, număr, gen, forme accentuate şi neaccentuate; pronumele personal de politeţe);

-părţi de vorbire şi categorii gramaticale specifice acestora: numeralul (cardinal şi ordinal);

-numeralul (cardinal şi ordinal);

24 Pronumele personal în acuzativ. Funcţii sintactice25 Pronumele personal în dativ. Funcţii sintactice26 Pronumele personal în genitiv (Funcţii sintactice) şi în vocativ27 Pronumele personal de politeţe.٭Formule reverenţioase de adresare

Morfologia. Numeralul28 Numeralul cardinal29 Numeralul ordinal30 Numeralul – Funcţii sintactice31 Exerciţii – Pronumele şi Numeralul

32 Evaluare – Unitatea – Dialogul

1

1

1

1

111

1

1

11.II-15.II15.II

11.II-15.II15.II.

18.II-22.II18.II.

18.II-22.II19.II.

18.II-22.II18.II-22.II18.II-22.II

22.II.25.II-01.III

25.II.

25.II-01.III26.II.


20.II.22.II.


X. DESCRIEREA. PORTRETUL 3.5 folosirea unor tehnici/ stra-

tegii de lucru cu textul/ cartea3.1 identificarea ideilor principale după citirea globală a unui text3.2 recunoaşterea modurilor de expunere utilizate într-un text narativ3.3 identificarea expresiilor şi a cuvintelor noi într-un text literar sau nonliterar

-citirea corectă şi fluentă a unui text cunoscut în faţa unui auditoriu divers;-idei principale, idei secundare;-opera literară;

-moduri de expunere (descrierea);

-sinonime şi antonime; -figuri de stil (epitetul)

„În pădurea Petrişorului” de Mihail Sadoveanu33 Plăcerea lecturii. Observarea textului

Explorarea textului: 34 Epitetul

35 Descrierea ca mod de expunere. Interpretarea textului

17

1

1

1

S 21-S 24

25.II-01.III27.II

25.II-01.III1.III.

25.II-01.III1.III.


3.5 folosirea unor tehnici/ stra-tegii de lucru cu textul/ cartea3.1 identificarea ideilor principale după citirea globală a unui text3.2 recunoaşterea modurilor de expunere utilizate într-un text narativ


4.1 redactarea unor lucrări scurte pe o anumită temă, urmărind un plan2.1 înlănţuirea clară a ideilor într-un mesaj oral

2.4 adaptarea vorbirii la parteneri şi la situaţia de comunicare/ situaţii de comunicare diverse



-moduri de expunere (descrierea);-întrebările specifice abordării textelor narative: „ce“ se povesteşte (ce se întâmplă, care este acţiunea relatată), „cine” ia parte la acţiune (personajele, trăsături fizice şi morale ale personaje lor), „cine“ povesteşte (naratorul);-sinonime şi antonime; -figuri de stil (epitetul);

-plan de idei pentru un text propriu; -aprecieri personale referitoare la personaje;-expunere orală – individual sau în grup – a unui plan simplu şi/sau a unui plan dezvoltat de idei, pornind de la o temă dată;-exprimarea unor puncte de vedere şi justificarea acestora în funcţie de context;

-părţi de vorbire şi categorii gramaticale specifice acestora: adjectivul (adjective variabile şi invariabile, acordul cu substantivul, topica adjectivului);

„Mihai Viteazul” de Nicolae Bălcescu-text suplimentar-36 Observarea textului Explorarea textului

37 Portretul. Interpretarea textului

Comunicarea scrisă38 Aprecieri personale referitoare la personaje

Comunicarea orală39 Descrierea orală

Morfologia. Adjectivul 40 Adjectivul propriu-zis şi adjectivul provenit din verb la participiu41 Adjectivele variabile şi invariabile. Acordul cu

1

1

1

1

1

1

04.III-08.III4.III.

04.III-08.III5.III.

04.III-08.III6.III.

04.III-08.III8.III.

04.III-08.III8.III.

11.III-15.III11.III.





-adjectivul (adjective propriu-zise şi adjective provenite din verbe la participiu, adjective variabile şi invariabile, acordul cu substantivul, topica adjectivului);-părţi de vorbire şi categorii gramaticale specifice acestora: adverbul (de loc, de timp, de mod); interjecţia (relaţii şi funcţii sintactice);-adverbul (de loc, de timp, de mod, adverbe provenite din adjective); interjecţia; relaţii şi funcţii sintactice;

substantivul în gen, număr şi caz 42 Adjectivul – Funcţii sintactice

43 Exerciţii – Adjectivul

Morfologia. Adverbul 44 Adverbele de loc, de timp, de mod 45 Adverbele provenite din adjective46 Adverbul – Funcţii sintacticeMorfologia. Interjecţia 47 Interjecţia. Tipuri48 Exerciţii – Adverbul şi Interjecţia

49 Evaluare – Unitatea – Descrierea. Portretul

1

1

1

1

1

11

1






18.III-22.III18.III-22.III

20.III.



19.III.

XI. BASMUL





-idei principale, idei secundare;-opera literară;

-moduri de expunere (naraţiunea, dialogul, descrierea);-întrebările specifice abordării textelor narative: „ce“ se povesteşte (ce se întâmplă, care este acţiunea relatată),

„Prâslea cel voinic şi merele de aur” – fragmente – după Petre Ispirescu50 Plăcerea lecturii

51 Observarea textului

Explorarea textului:52 Timp şi spaţiu.

53 Personaje

11

1

1

1

1

S 24-S 27




25.III-29.III Oră la



„cine” ia parte la acţiune (personajele, trăsături fizice şi morale ale personaje lor), „cine“ povesteşte (naratorul);-specii literare: basmul;

-sinonime şi antonime; -figuri de stil (personificare, compara-ţie, enumeraţie, repetiţie, epitet);

54 Basmul. Formule specifice basmului


1

1

27.III.25.III-29.III

29.III.

25.III-29.III 29.III

dispoziţia prof

XII. ACTIVITĂŢI EXTRA-CURRICULARE ŞI EXTRA-ŞCOLARE (PROGRAMUL „SĂ ŞTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN!”)

1.1 3.13.2 3.33.5 1.54.1 4.24.34.4 2.12.2 2.42.5 1.4

-vizită tematică la biblioteca şcolară / comunală-masă rotundă, dezbatere, joc de rol, pentru promovarea lecturii, ca spaţiu al cunoaşterii lumii interioare şi exterioare fiinţei umane

-lectura dramatizată ca modalitate de înţelegere a mesajului şi a diferenţelor dintre arta cuvântului şi arta dramatică

56 Zilele cărţilor deschise

57 Şcoala lecturii58 Şcoala lecturii

59 Literatura şi scena60 Literatura şi scena

51

11

11

S 2601.IV-05.IV

1.IV.2.IV.3.IV.

5.IV.5.IV.

XI. BASMUL


4.1 redactarea unor lucrări

-părţi de propoziţie: predicatul (verbal şi nominal);

-plan de idei pentru un text propriu;

Sintaxa. Predicatul 61 Predicatul verbal (exprimat numai prin verb la moduri personale)62 Predicatul nominal (numai cu verbul copulativ a fi). Numele predicativ simplu şi multiplu. Valorile sintactice şi semantice ale verbului a fi.63 Exerciţii – Predicatul

Comunicarea scrisă64 Scrierea imaginativă

1

1

1

1

15.IV-19.IV15.IV.

15.IV-19.IV16.IV.

15.IV-19.IV17.IV.

15.IV-19.IV



scurte pe o anumită temă, urmărind un plan4.4 redactarea unor texte imaginative şi reflexive în scopuri şi în contexte variate

-povestirea unor întâmplări reale sau imaginare;-scriere imaginativă; 65 Evaluare – Unitatea –

Basmul1

19.IV.

15.IV-19.IV19.IV.

XIII. LEGENDA

PARABOLA BIBLICĂ





-moduri de expunere (naraţiunea, dialogul, descrierea);-întrebările specifice abordării textelor narative: „ce“ se povesteşte (ce se întâmplă, care este acţiunea relatată), „cine” ia parte la acţiune (personajele, trăsături fizice şi morale ale personaje lor), „cine“ povesteşte (naratorul);-sinonime şi antonime; -figuri de stil (personificare, compara-ţie, enumeraţie, repetiţie, epitet);

-părţi de propoziţie: subiectul (exprimat şi neexprimat); acordul predicatului cu subiectul în persoană şi număr;

„Dragoş-Vodă”-text suplimentar-66 Observarea textului

67 Explorarea textului Interpretarea textului

68 „Despre oaia pierdută”-text suplimentar-

Sintaxa. Subiectul69 Subiectul exprimat (simplu şi multiplu). Părţile de vorbire prin care se exprimă subiectul)70 Subiectul neexprimat (subînţeles şi inclus) 71 Acordul predicatului cu subiectul în persoană şi număr72 Exerciţii – Subiectul

11

1

1

1

1

1

1

1

S 28-S 30

22.IV-26.IV22.IV.

22.IV-26.IV23.IV.

22.IV-26.IV24.IV.

22.IV-26.IV26.IV.

22.IV-26I.V26.IV.

29.IV-03.V29.IV.

29.IV-03.V Oră la


1.5 aplicarea principiilor ascultării active în manifesta-rea unui comportament comunicativ adecvat2.1 înlănţuirea clară a ideilor într-un mesaj oral2.2; 2.3



-*elemente verbale şi nonverbale în comunicarea orală;-*constituenţii textului oral.

-*constituenţii textului oral;-*selectarea cuvintelor;-*organizarea propoziţiei şi a frazei;

-plan de idei pentru un text propriu; -povestirea unor întâmplări reale sau imaginare; -aprecieri personale referitoare la anumite secvenţe ale textelor studiate (moduri de expunere, figuri de stil) sau la personaje;-scriere reflexivă (relatarea unor fapte şi întâmplări);

Comunicarea orală73 *Constituenţii textului oral. *Selectarea cuvinte-lor. *Organizarea propozi-ţiei şi a frazei. *Dispunerea şi funcţionarea simultană a elementelor verbale şi nonverbale (aplicativ)

Comunicarea scrisă74 Povestirea unor întâmplări reale sau imaginare75 Aprecieri personale referitoare la textele literare studiate

76 Evaluare – Unitatea – Legenda

1

1

1

1

30.IV.

29.IV-03.V3.V.

29.IV-03.V3.V.

06.V-10.V7.V.

06.V-10.V8.V.

dispoziţia prof

1 Mai – zi liberă

6 Mai – zi liberă

XIV. LUCRARE SCRISĂ SEMESTRIALĂ


3.3 identificarea expresiilor şi a cuvintelor noi într-un text literar sau nonliterar3.4 sesizarea corectitudinii utilizării categoriilor

-moduri de expunere (naraţiune, descriere, dialog);-întrebările specifice abordării textelor narative: „ce“ se povesteşte (ce se întâmplă, care este acţiunea relatată), „cine” ia parte la acţiune (personajele, trăsături fizice şi morale ale personaje lor), „cine“ povesteşte (naratorul);-specii literare: schiţa şi basmul;-figuri de stil (personificare, compara-ţie, enumeraţie, repetiţie, epitet);

-verbul; substantivul; pronumele; numeralul (cardinal şi ordinal);



79 Lucrare scrisă semestrială

80 Discutarea lucrării

4

1

1

1

1

S 30-S 31

06.V-10.V10.V.

06.V-10.V10.V.

13.V-17.V13.V.

13.V-17.V

Luni – 13.V.


gramaticale învăţate



adjectivul; adverbul; interjecţia; relaţii şi funcţii sintactice;-transformarea textului dialogat în text narativ;-aprecieri personale referitoare la anumite secvenţe ale textelor studiate (moduri de expunere, figuri de stil) sau la personaje;-scriere imaginativă; -scriere reflexivă;

scrise semestriale 14.V.

XV. POEZIA






-figuri de stil (personificare, compara-ţie, enumeraţie, repetiţie, epitet);

-aprecieri personale referitoare la anumite secvenţe ale textelor studiate (moduri de expunere, figuri de stil);

-părţi de propoziţie: atributul (elementele regente);

„Ce te legeni…” de Mihai Eminescu81 Observarea textului

82 Explorarea textului


Comunicarea scrisă84 Aprecieri personale referitoare la textele literare studiate

Sintaxa. Atributul 85 Elementele regente ale atributului86 Elementele regente ale atributului87 Exerciţii – Atributul

88 Evaluare – Unitatea – Poezia

8

1

1

1

1

1

1

1

1

S 31-S 32

13.V-17.V15.V.

13.V-17.V17.V.

13.V-17.V17.V.

20.V-24.V20.V.

20.V-24.V21.V.

20.V-24.V22.V.

20.V-24.V24.V.

20.V-24.V24.V.



XVI. SNOAVA





-moduri de expunere (naraţiunea, dialogul, descrierea);-întrebările specifice abordării textelor narative: „ce“ se povesteşte (ce se întâmplă, care este acţiunea relatată), „cine” ia parte la acţiune (personajele, trăsături fizice şi morale ale personaje lor), „cine“ povesteşte (naratorul);

-părţi de propoziţie: complementul (elementele regente);

-propoziţie principală şi prepoziţie secundară; fraza formată din propoziţii principale şi propoziţii secundare; fraze construite prin coordonare (copulativă şi prin

„Boierul şi Păcală”-text suplimentar-89 Observarea textului

90 Explorarea textului. Interpretarea textului

Sintaxa. Complementul 91 Elementele regente ale complementului (numai verbul)92 Elementele regente ale complementului (numai verbul)93 Elementele regente ale complementului (numai verbul)94 Exerciţii – Complementul

Sintaxa. Fraza95 Propoziţia principală. Propoziţia secundarăFraza formată din propoziţii principale şi propoziţii secundare.

11

1

1

1

1

1

1

1

S 33-S 35

27.V-31.V27.V.

27.V-31.V28.V.

27.V-31.V29.V.

27.V-31.V31.V.

27.V-31.V31.V.

03.VI-07.VI3.VI.

03.VI-07.VI4.VI.




juxtapunere) şi prin subordonare;-propoziţia principală şi propoziţia secundară; fraza; elemente de relaţie în frază (conjuncţiile simple şi compuse); coordonarea (copulativă şi prin juxtapunere) şi subordonarea;

96 Elementele de relaţie în frază: conjuncţiile (simple şi compuse). 97 Coordonarea copulativă şi prin juxtapunere. Subordonarea98 Exerciţii – Fraza

99 Evaluare – Unitatea - Snoava

1

1

1

1

03.VI-07.VI5.VI.

03.VI-07.VI7.VI.

03.VI-07.VI7.VI.

10.VI-14.VI10.VI.


XVII.RECAPITULA-RE FINALĂ

3.1 1.1

3.2 1.2

3.3 1.5

3.5 2.1

4.1 2.2

4.2 2.4

4.4 2.5

-moduri de expunere: naraţiune, descriere, dialog; caracteristici;-timp, spaţiu; etapele acţiunii-raportul dintre ficţiune şi literatură;-basmul; formule specifice basmului;-schiţa;-mod de expunere-dialogul; caracteristicile dialogului;-timp, spaţiu; etapele acţiunii-personajul literar;-portretul fizic şi portretul moral;-mod de expunere-naraţiunea; caracteristicile naraţiunii-mod de expunere-descrierea; caracteristicile descrierii;-figuri de stil: personificare, comparaţie, epitet, enumeraţie, repetiţie;-versul, strofa, rima;-diftongul, triftongul; hiatul; silaba;-cuvânt derivat; sinonime şi antonime;-părţi de vorbire: verbul; substantivul; pronumele personal; numeralul; adverbul; interjecţia; -funcţii sintactice: predicatul; subiectul; atributul; complementul;-articolul de dicţionar; reclama;

„Literatura populară -izvor de inspiraţie”:100 Basmul101 Realitate şi ficţiune în opera literară„Personaje tipice în împrejurări tipice”:102 Schiţa (dialogul)103 Personajul literar. Caracterizarea. Portretul104 „Din lumea celor care nu cuvântă”(naraţiunea)105 „Natura: cadru fizic – paradis terestru” (descrierea)106 „Limbajul poetic...” Textul în versuri. Elemente de versificaţie107 Elemente de morfosintaxă. Analiza gramaticală108 Textul nonliterar

9

11

11

1

1

1

1

1

S 35-S 36

10.VI-14.VI10.VI-14.VI

10.VI-14.VI10.VI-14.VI

17.VI-21.VI17.VI.

17.VI-21.VI18.VI.

17.VI-21.VI19.VI.

17.VI-21.VI21.VI.

17.VI-21.VI21.VI.

11.VI.12.VI.

14.VI.14.VI.


planificare_cl.5_2012_2013

Documents

Transcript of planificare_cl.5_2012_2013