PLAN SECTORIAL‐ADER 2020

Contractor: Institutul de Cercetare‐Dezvoltare pentruViticultura si Vinificatie Valea Calugareasca

Obiectivul general: ADER

Contract: 3.2.5./2015

Anul inceperii: 16.10.2015       Anul finalizarii: 31.12.2018

Denumirea proiectului: DIVERSIFICAREA SORTIMENTULUIVITICOL PENTRU STRUGURI DE MASA SI VINDenumirea fazei nr. III/2017: „Studii si analize privindcaracteristicile agrobiologice si tehnologice ale soiurilorluate in studiu; Valorificarea selectiilor clonale si acombinatiilor hibride valoroase din fondul geneticexistent (anul 2 de studiu)”

Persoana de contact (Directorul de proiect): Dr. biolog. Elena BRINDUSE

Durata (luni): 38

Date contact (tel/fax, e‐mail): 0244401901/0244401902, elabrinduse@yahoo.com

PROIECTUL NR. 3.2.5/ FAZA 3

OBIECTIVUL GENERALValorificarea sustenabila a diversitatiiresurselor genetice in ameliorareasortimentului viticol, perfectionareacontinua si conservarea genofonduluiviticol existent

PROIECTUL NR. 3.2.5/ FAZA 3

OBIECTIVUL FAZEI

Valorificarea selectiilor clonale si a combinatiilor hibride valoroase din fondul genetic existent

PROIECTUL NR. 3.2.5/ FAZA 3Activitati

Activitatea 3.1 - Definirea profilului compozitional, a profiluluisenzorial si caracterizarea organoleptica a vinurilor obtinute

Activitatea 3.2 - Monitorizarea spectrului fenotipic, evaluareacaracteristicilor de fertilitate, productivitate si a potentialuluibiologic al genotipurilor luate in studiu in diferite conditiiecopedoclimatice; Stabilirea potentialului calitativ, deproductivitate si randament; (anul II de studiu)

Activitatea 3.3 - Analiza selectiilor clonale si a combinatiilorhibride valoroase aflate in campurile experimentale din cadrulunitatilor de cercetare partenere in cadrul proiectuluiActivitatea 3.4 - Completarea campului demonstrativ cusoiuri, clone nou create

Activitatea 3.5 - Protejarea soiurilor noi prin brevet soiDocumentatie privind obţinerea brevetului soi nou

PROIECTUL NR. 3.2.5/ FAZA 3Rezultate preconizate pentru atingerea obiectivului fazei

Definirea profilului compoziţional, a profilului senzorial şicaracterizarea organoletică a vinurilor obţinute în anul de recoltă2016;

Caracterizarea complexa a genotipurilor luate in studiu (spectrulfenotipic, caracteristici de fertilitate, productivitate, potentialulbiologic, potential calitativ, anul II de studiu);

Dinamica maturarii strugurilor si stabilirea momentului optim derecoltare; Evaluarea calitativa a strugurilor la recoltare;

Analiza selectiilor clonale si a combinatiilor hibride valoroaseaflate in campurile experimentale;

Camp demonstrativ cu cele mai valoroase genotipuri (creaţii)româneşti obţinute în unităţile ce cercetare viticolă.

Documentatie privind obţinerea brevetului soi nou

PROIECTUL NR. 3.2.5/ FAZA 3 – REZULTATE OBTINUTE

Unitatea

Genotipuri luate in studiu

Nr. total

Genotipuri viniferacreate in activitatea

de ameliorare

Elite vinifera de perspectiva

Genotipuripentru

struguri de vin

Genotipuripentru

struguri de masa

Genotipuripentru

struguri de vin

Genotipuripentru

struguri de masa

CP – ICDVV ValeaCalugareasca

8 4 4

P1 – SCDVV Blaj 6 4 2

P2 – SCDVV Bujoru 7 2 2 3

P3 – SCDVV Iasi 7 2 2 3

P4 – SCDVV Minis 8 5 3

P5 – SCDVV Odobesti 7 3 1 3

P6 – INCDBH Stefanesti

7 3 1 3

P7 – USAMV Bucuresti– SCDVV Pietroasa

7 3 2 2

Definirea profilului compozitional al vinurilor

Analiza comparativa a profilului compozitional al vinurilor de Cabernet Sauvignon 131 St. si Cabernet Sauvignon 54 Mn. procesate in cele doua areale viticole

Definirea profilului compozitional al vinurilor – caracteristici cromatice

Analiza comparativa a caracteristicilor cromatice ale vinurilor de CabernetSauvignon 131 St. si Cabernet Sauvignon 54 Mn. procesate in cele douaareale viticole

Compozitia polifenolica a vinurilor

Proba IPTPT

(mg GAE/l)

Antociani(mg/l)

Taninuri(g/l)

Catechine(g/l)

Capacitate antioxidanta(mM TEAC/l)

Olivia 58.6 1009 374 1.93 2.81 35.30

Cabernet Sauvignon 30 Vl.

39.7 492 496 1.45 3.10 29.95

Cabernet Sauvignon 54 Mn.

35.0 564 349 1.57 2.35 28.36

Cabernet Sauvignon 131 St.

35.0 476 320 2.12 2.27 28.76

Analiza senzoriala a vinurilor Vinul obţinut din clona Cabernet Sauvignon 131

St. este limpede, de culoare rubinie, cuintensitate coloranta mare. Prezinta aromeatipice, grele, de intensitate medie. Aromadominanta este aceea de iarba. Vinul esteechilibrat, cu senzatia de dulce, putin amar.Senzatia de sãrat este slabã. Taria alcoolica esteputernica. Vinul prezinta astringenta lejera,taninuri dure, cu intensitate taninica puternica.Persistenta aromatica este medie. Din punct devedere al extractivitatii, vinul este gras. Vinul afost apreciat ca fiind dezechilibrat.

In conditiile de la INCDBH Stefanesti, vinulobţinut din clona Cabernet Sauvignon 131 St.este limpede, de culoare visinie, cu intensitatecoloranta mare. Prezinta arome normale, deintensitate puternica. Aroma este complexa,dominanta fiind nuanta de mure. Vinul esteechilibrat, sec, putin amar. Senzatia de sãrateste slabã. Taria alcoolica este puternica. Vinulastringent cu taninuri normale, rotunde, cuintensitate taninica normala. Echilibrul estecorect cu persistenta aromatica medie.

In conditiile climatice ale anului 2017,procentul de lastari fertili a avut urmatoarelevalori:- soiuri de struguri pentru masa: intre 32.77

% (soiul Gelu in conditiile de la Bujoru) si73.83% (Auriu de Stefanesti);

- Soiuri de struguri pentru vin: intre 28.88% (Bujoru) si 92.40% (Oana);

- Clone: intre 25.32% (Pinot noir 3 St. in conditiile de la Blaj) si 82.12% (Cabernet Sauvignon 30 Vl.

FERTILITATEA GENOTIPURILOR LUATE IN STUDIU IN CONDITIILE CLIMATICE ALE ANULUI 2017

Dinamica maturarii strugurilor si stabilirea momentului optim de recoltare

Ca urmare a evoluţiei factorilor climatici din perioada de maturare, creşterile în greutate au fost de11.17% la clona Cabernet Sauvignon 30Vl. şi maxim, de 45.95% la clona Cabernet Sauvignon 131 St.Gradul de acumulare a zaharurilor a fost apropiat ca valoare la clonele de Cabernet Sauvignon (între 2,38 şi 2,63 g/zi), acumularea în zaharuri, în decursul perioadei de maturare fiind de 46.8 g la soiul Olivia şi de 49.9 – 55.2 g la clonele de Cabernet Sauvignon.Raportul glucoacidimetric înregistreazã valori foarte mari, caracteristice unor ani exceptionali (peste 60%). Creşterea valorii acestui raport se datoreazã în principal valorii foarte mici a aciditãţii totale.Metabolizarea acizilor s-a realizat în medie cu 2.78 g/zi la soiul Olivia şi cu 1.59 – 1.73 g/zi la clonele de Cabernet Sauvignon.

Regiunea viticola a Dealurilor Munteniei si Olteniei

ICDVV Valea Calugareasca

Elite clonale: Chasselas doré 19-4.2; 24-5-1; 25-5-1; 4-3-2

INCDBH StefanestiElite hibride: CPGS (Augusta x Askery);CPGS-40 (Augusta autofecundare)DR 19-6U (Victoria autofecundare)

USAMV Bucuresti –Filiala SCDVV Pietroasa

Elite hibride: 9-82-1 (Cardinal X Timpuriu de Pietroasa);9-82-2 (Alphonse L. X Regina viilor)

Regiunea viticola a Dealurilor Moldovei

SCDVV Iasi Elite clonale: Sauvignon blanc 12.9.5; Pinot gris 5.7.5 ; Cabernet Sauvignon 16.6.9

SCDVV OdobestiElite hibride: 10-1-6 (Traminer roz x Isabelle);8-5-1 = (Traminer x Armas) x F.regala;6-1-1 = (Traminer x Armas) x Sarba

SCDVV BujoruElita hibridă 2-16 (Perlă de Csaba x Băbească gri)Elite clonale: 11-4-7 Băbească neagră; 15-43 Merlot

Regiunea viticola a Dealurilor Crisanei si Maramuresului SCDVV Minis Elite clonale: Oana 15; Cabernet Sauvignon 54 -8; Merlot 146 - 11Regiunea viticola a Podisului Transilvaniei

SCDVV BlajElita hibridă 5-26 (Traminer roz x Iordană) x (Raisin de Saint Piere x Perlă de Csaba); Elita clonala 18-11 Pinot gris

Elite de perspectiva luate in studiu

Elemente de fertilitate ale elitelor (valori medii)

GenotipNr. total de lastari pe

butuc

Nr. de lãstari

fertili pe butuc

Nr. de inflorescente

CFR CFA LF %

Chasselas dore 25.8 12.5 16.3 0.68 1.37 52.33

EC 19-4-2 (E1) 41.71 31.14 35.86 0.86 1.15 74.34

EC 24-5-1 (E2) 38.5 27.0 30.8 0.81 1.15 70.42

EC 25-5-1 (E3) 45.1 29.25 35.38 0.79 1.22 65.18

EC 4-3-2 (E4) 40.5 29.8 34.0 0.84 1.14 73.89

Structura strugurilor 1. Struguri la butuc 472.Greutate medie strugure (g) 1573. Numar mediu de boabe 75

4. Greutatea medie a boabelor (g) 151,1

5. Boabe (%) 96,26. Greutatea medie a ciorchinilor (g) 5,97. Ciorchini (%) 3,8

8. Greutatea medie a bobului (g) 2,01

Compoziţia mecanică a strugurilor (1 kg de struguri)

1. Greutatea ciorchinilor (g) 38,62. Greutatea boabelor 961

3. Greutatea mustului (g) 751,04. Volumul mustului (cmc) 684

5. Greutate pieliţa si miez (g) 184,2

6. Greutate seminţe (g) 26,2

7. Greutate tescovină (g) 210,4

Compoziţia a 100 boabe 1. Greutatea boabelor (total g) 219,55

2. Greutatea pieliţei (g) 34,2

3. Greutatea miezului + Greutatea mustului (g) 178,84. Greutatea seminţelor (g) 6,55. Numarul seminţelor 198

6. Greutatea a 100 de seminţe (g) 3,46

Însuşiri tehnologice 1. Indicele de structura 24,9

2. Indicele bobului 50,0

3. Indicele de compoziţie a bobului 5,23

4. Indicele de randament 3,57

Compoziţia chimică a mustului 1. Concentraţia în zaharuri (g/l) 212

2. Aciditate (g/l acid tartric) 5,12

3. Indice glucoacidimetric 41,4

4. pH -ul 3,36

Combinaţia hibridă:(Traminer x Armaş) x Fetească regală

Elita hibridă 6-1-1Combinaţia hibridă: (Traminer x Armaş) x Şarba

Structura strugurilor 1. Struguri la butuc 172.Greutate medie strugure (g) 1423. Numar mediu de boabe 954. Greutatea medie a boabelor (g) 136,35. Boabe (%) 95,76. Greutatea medie a ciorchinilor (g) 5,77. Ciorchini (%) 4,38. Greutatea medie a bobului (g) 1,3

Compoziţia mecanică a strugurilor (1 kg de struguri)

1. Greutatea ciorchinilor (g) 40,22. Greutatea boabelor 959,83. Greutatea mustului (g) 7334. Volumul mustului (cmc) 6555. Greutate pieliţă şi miez (g) 186,46. Greutate seminţe (g) 43,47. Greutate tescovină (g) 226,8

Compoziţia a 100 boabe 1. Greutatea boabelor (total g) 135,62. Greutatea pieliţei (g) 14,13. Greutatea miezului + Greutatea mustului (g) 114,84. Greutatea seminţelor (g) 6,75. Numarul seminţelor 1916. Greutatea a 100 de seminţe (g) 3,2

Însuşiri tehnologice 1. Indicele de structura 23,872. Indicele bobului 66,83. Indicele de compoziţie a bobului 8,144. Indicele de randament 3,23

Compoziţia chimică a mustului 1. Concentraţia în zaharuri (g/l) 2362. Aciditate (g/l acid tartric) 4,153. Indice glucoacidimetric 56,864. pH -ul 3,52

Completarea campului demonstrativ cu soiuri, clone nou create

Soiul/Clona Nr. vite Directia de productie Unitatea care a omologatsoiul/clona

Perla de Feredeu 15 Struguri pentru masa SCDVV Minis

Oltean 7 Struguri pentru masa USAMV Craiova

Auriu de Stefanesti 15 Struguri pentru masa INCDBH Stefanesti

Norocel (Gelia) 15 Struguri pentru masa INCDBH Stefanesti

Memory (GPGS 40) 15 Struguri pentru masa INCDBH Stefanesti

H2 GPGS 40 15 Struguri pentru masa INCDBH Stefanesti

DK 19-64 15 Struguri pentru masa INCDBH Stefanesti

Bujoru 7 Struguri pentru vin INCDBH StefanestiOana 15 Struguri pentru vin SCDVV BujoruTamaioasa romaneasca 36 Pt. 15 Struguri pentru vin SCDVV Pietroasa

Muscat Ottonel 16 Pt. 15 Struguri pentru vin SCDVV PietroasaFeteasca alba 2 St. 15 Struguri pentru vin INCDBH StefanestiSarba 2 St. 11 Struguri pentru vin INCDBH StefanestiSirian 4 Struguri pentru vin SCDVV MinisFeteasca neagra 6 St. 15 Struguri pentru vin INCDBH StefanestiPinot noir 3 St. 15 Struguri pentru vin INCDBH Stefanesti

Pentru completarea fondului de germoplasmă a partenerilor implicați înrealizarea proiectului, în anul 2017 campul demonstrativ a fost completat cu 8soiuri, 6 clone si 3 combinatii hibride, totalizand un numar de 209 vite

PROTEJAREA SOIURILOR NOI PRIN BREVET SOI NOU – soiul MEMORY

În anul 2016 a fost înscrisă pentru testare în reţeuaISTIS o elita hibridă denumita Memory (Fig.1), elităpentru struguri de masă, caracterizata prin aspectcomercial plăcut, struguri cu boabe mari, frumoscolorate.Deoarece elita, în urma efectuarii testului DUS îsimenține caracterele (dictictivitate, uniformitate ,stabilitate), poate fi trecută în categoria soi nou.În condițiile climatice specifice anului 2017, soiul afost retestat . Pentru a putea primi certificatul debrevet, conform legislației în vigoare, soiul trebuietastat și încercat 2 ani consecutivi în rețeaua ISTIS.Ia anul 2 de testare poate fi inscris pentru brevet,lucru ce necesită completarea unor documentespecifice.

PROMOVAREA GENOTIPURILOR ROMANESTI PRIN OMOLOGARE

In cadrul acestei activitati au fost a fost realizata si depusa la ISTIS documentatia necesara pentru înscrierierea urmatoarelor elite în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România (in vederea omologãrii):

Elite hibride: 5 – 26 (Blaj)

8-5-1 (Odobesti) (Traminer x Armaş) x Fetească regală

Elita clonala: Pinot gris 18 – 11 (Blaj)

CONCLUZII Genotipurile luate in studiu in diferite areale viticole au fost caracterizate complex

(spectrul fenotipic, caracteristici de fertilitate, productivitate, potential biologic,potential calitativ);

În vederea caracterizării complexe a genotipurilor luate în studiu, a modului cumacestea au răspuns la condițiile ecopecoclimatice specifice diferitelor arealeviticole, experimentările au fost continuate cu vinificarea recoltei de struguri dinanul 2016. In cadrul parteneriatului au fost analizate 26 de probe de vin;

In cadrul parteneriatului au fost luate in studiu 9 soiuri si 16 clone. Pentru a stabilirelația dintre factorii climatici și potențialul cantitativ și calitativ al soiurilorstudiate, în vederea extinderii lor in diferite areale viticole, au fost continuateobservațiile și determinările cu privire la aceste caracteristici și factori (anul II destudiu);

Au fost luate in studiu 23 de genotipuri vinifera, si anume, 10 elite clonale si 13elite hibride, din care minim doua vor fi omologate in cadrul proiectului.

Pentru completarea fondului de germoplasmă a partenerilor implicați în realizareaproiectului, în anul 2017 campul demonstrativ a fost completat cu 8 soiuri, 6 clonesi 3 combinatii hibride, totalizand un numar de 209 vite;

A fost realizata si depusa la ISTIS documentatia necesara pentru înscrierierea înCatalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România (in vedereaomologãrii) a 2 elite hibride si o elita clonala. A fost depusa documentatia pentruprotejarea soiului Memory prin brevet.