PLAN SECTORIAL – ADER 2020

Proiect: 10.1.2

Elaborarea și implementarea unor tehnologii inovative și eco-eficiente pentru

creșterea în sistem intensiv a unor specii de pești cu perspective bune de piață

Perioada desfăşurării proiectului: 01.10.2015 - 30.06.2018

Contractor: Institutul de Cercetare –Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit şi

Acvacultură Galaţi

Obiectivul proiectuluiObiectivul general, a constat în stabilirea unui sistem durabil de gestionare a

acvaculturii, cu respectarea sistemelor şi ciclurilor naturale, menținerea calității

apei, solului şi bioresurselor acvatice şi a echilibrului dintre acestea, realizarea de

produse piscicole organice de calitate superioară.

DATE EXPERIMENTALE

Creşterea loturilor experimentale, în cele trei variante, s-a realizat în vara I-a, în 4 bazine –

B1, B2, B3 și B4, având fiecare o suprafaţă de 1 ha şi o adâncime medie de 1,8 m, după

formula de populare de 80.000 de exemplare puiet predezvoltat/ha, structurat pe specii

astfel:

50% crap (Cyprinus carpio);

25% sânger (Hypophthalmichthys molitrix);

25% novac (Hypophthalmichthys nobilis).

Schema logică a experimentului

FCTORI DE CORECŢIE APLICAŢI

BIOSISTEMULUI PE PERIOADA

EXPERIMENTALĂ

COMPONENŢA HABITUALĂ

COMPONENŢA BIOLOGICĂ

INTRĂRI ÎN

SISTEM

FCTORI PERTURBATORI INTRAŢI ÎN SISTEM

IEŞIRI DIN BIOSISTEM

COMPONENŢĂ BIOLOGICĂ

COMPONENTA

BIOLOGICĂ

COMPONENTA

HABITUALĂ

Nr.

crt.Perioada Denumira fazei Activităţi desfăşurate Obs.

0 1 2 3 4

A. Pregătire habitat

1Mai

2016/2017

Pregătirea

bazinelor în

perioada de

primăvară

Vidarea completă a apei din bazine,

clorinare60kg/ha clorură de var

2Mai – Iunie

2016/2017

Pregătirea

bazinelor

înainte de

inundare

Distribuirea de fertilizanţi organici

1t/ha gunoi de grajd în 5-6

grămezi de-a lungul

perimetrului bazinului

3Iunie

2016/2017

Inundarea

bazinelor

Fixarea în zona de alimentare a unor

casete căptuşite cu plasă de sârmă cu

latura ochiului de 1 mm

Fixarea la gurile de evacuare a grătarelor

de protecţie a sitelor cu latura ochiului de

3 mm

Inundarea bazinelor în scurt

timp pentru a preîntâmpina

dezvoltarea vegetaţiei acvatice

şi a Spirogirei

4Iunie

2016/2017

Stimularea

dezvoltării

bazei trofice

naturale – B3

și B4

Distribuirea de inoculum algal (Chlorella

sp.)

Administrarea ritmică cu

menţinerea unui nivel minim

de celule /ml (sub 3000

celule/ml)

Etapele parcurse în cadrul experimentului de creştere :

B. Întreținere habitat

1

Iulie -

octombrie

2016/2017

Protecţie împotriva

păsărilor ihtiofage

Îndepărtarea pe cât posibil a păsărilor

ihtiofage

Imediat după

populare

Eliminarea vegetaţiei

acvatice

Îndepărtarea Spirogirei sp. şi a

vegetaţiei submerse care se dezvoltă Permanent

Asigurarea unui nivel optim

de apă

Reglarea debitului de apă pentru

menţinerea nivelului stabilit iniţial

Asigurare unui debit

de 7 l/s/ha

Prelevare de probe pentru

analize chimice şi

hidrobiologice

Analiza parametrilor chimici ai apei.

Analiza calitativă şi cantitativă a

nivelului planctonului.

Analiza chimică a solului.

Încadrare în clasa II –

III conform Ord.

161/2006

Stimularea dezvoltării

bazei trofice naturale – B3

și B4

Distribuirea de inoculum algal

(Chlorella sp.)Doza 3 m3 /ha

C. Bio - Tehnica

1.Iunie – iulie

2016/2017

Popularea

bazinelor

experimentale

80.000 ex/ha

Populare cu specia Cyprinus carpioNumăr de exemplare

populate: 40.000

Populare cu specia

Hypophthalmichthys molitrix

Număr de exemplare

populate: 20.000

Populare cu specia

Hypophthalmichthys nobilis

Număr de exemplare

populate: 20.000

2.Iulie - octombrie

2016/2017

Pescuit de

control şi

evaluarea

condiţiilor de

mediu

Evaluarea indicatorilor biometrici la

exemplarele de peşti capturateEfectuarea biometriei

Evaluarea stării ihtiopatologice a

materialului biologic

Examen ihtiopatologic

macroscopic

Evaluarea parametrilor chimici şi

hidrobiologici ai apei bazinului

Analize standard fizico-

chimice şi biologice

3 /2017

Pescuit de

recoltă B1,

B2, B3 și B4

Scăderea nivelului bazinului Evacuare apă

Pescuirea totală a eleşteului

Evaluarea indicatorilor

biotehnologici obținuți ai lotului

experimental

PROBE ȘI VERIFICĂRIpracticate pe fluxul de creştere în vara I-a :

Probe şi verificări iniţiale a instalaţiei de alimentare a apeiVerificarea modului de funcţionare a instalaţiilor de pompare (presiune, vibraţii, etanşeizare, protecţie electrică);

Verificarea etanşeităţii îmbinărilor la instalaţia de alimentare;

Verificarea poziţiei vanelor pe traseul de trecere a apei;

Verificarea parametrilor chimici ai apei, nu se admite depăşirea valorii acestora faţă de valorile prevăzute prin Ord. 161/2006 - Ape de suprafaţă.Probe şi verificări iniţiale ale bazinelor de creştere

Verificarea etanşeităţii îmbinărilor la instalaţia de alimentare şi evacuare a bazinelor experimentale;

Verificarea asigurării menţinerii unui nivel de apă constant, corespunzător speciei de cultură de minim 1,5 m în bazinul de creştere.

Verificarea materialului biologic în momentul populării

Verificarea stării sanitare a materialului biologic;

Verificarea valorii oxigenului dizolvat în apa din bazinele experimentale;

Verificarea temperaturii apei tehnologice înaintea deversării materialului biologic. Nu se admite deversarea directă a materialului în condiţiile în care

sunt înregistrate diferenţe între temperatura apei de la transport şi apa bazinului. Deversarea se va realiza după o prealabilă acomodare a materialuluipiscicol la temperatura mediului acvatic;

Verificarea reactivităţii materialului biologic în momentul populării.

Verificarea periodică a evoluţiei materialului biologic.

Verificarea lunară a masei medii şi lungimii totale a materialului piscicol; numărul minim de exemplare verificate - 15;

Verificarea permanentă, pe întreaga perioadă de creştere, a stării sanitare a materialului piscicol.

Verificarea materialului piscicol în perioada de creştere și la pescuitul de recoltă

Verificarea masei medii - g / ex;

Verificarea sporul individual de creştere – g ;

Verificarea sporului total de creştere – g;

Verificarea ratei zilnice a creşterii - g/zi;

Verificarea ratei specifice de creştere - SGR - % zi;

Verificarea procentul de supravieţuire - %.

REZULTATEFaza I

Elaborare studiu documentar care pune bazele unei tehnologii eco-eficiente care asigură conversia și implementarea de tehnologii noi, „naturale” şi

curate, cu impact direct asupra productivităţii şi profitabilităţii.

Faza II

Elaborare model experimental pentru dezvoltarea tehnologiei eco-eficiente de creștere a speciilor de peşti în 3 variante :

Varianta I - Aplicarea tehnologiei cu utilizarea în proporție de peste 80% a hranei naturale

Varianta II - Aplicarea tehnologiei cu utilizarea zeoliților.

Varianta III - Aplicarea tehnologiei cu utilizarea zeoliților și a hranei naturale în proporție de 80%.

Faza III

Evaluarea tehnologiei din punct de vedere tehnologic, științific, ecologic și economic și validarea preliminară a acesteia.

Faza IV

Validarea preliminară, la nivel de laborator, a tehnologiilor eco-eficiente cu utilizarea în proporție de peste 80% a hranei naturale,

cu utilizarea zeoliților,cu utilizarea zeoliților și a hranei naturale în proporție de 80%.

Faza V

Validarea finală a aplicării tehnologieide creștere în policultură a specie Cyprinus carpio cu specii complementare (sânger, novac) și cu administrare

de zeoliți .

Faza VI

-elaborarea documentației de omologare a tehnologiilor eco-eficiente

La Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) sub numărul A/00344 din 16. 05. 2018 s-a înregistrat documentația pentru omologare aferentă

tehnologiilor eco-eficiente: Procedeul cadru de creștere în policultură a specie Cyprinus carpio cu specii complementare (sânger, novac) și cu

administrare de zeoliți .

Organizare workshop

Elaborarea și implementarea unor tehnologii inovative și eco-eficiente pentru creșterea în sistem intensiv a unor specii de pești cu

perspective bune de piață

Elaborare manual de prezentare a tehnologiilor eco-eficiente-

Manual de prezentare a tehnologiilor eco-eficiente pentru creșterea unor specii de pești cu perspective bune de piață , cu ISBN 978-973-0-

27281-9

Analiza principalilor parametri fizico-chimici ai apei

0

5

10

15

20

25

30

B1 B2 B3 B4

gra

de C

els

ius

iulie august septembrie octombrie

Graficul nr.1 - Variaţia temperaturii în eleșteele experimentale

0

2

4

6

8

10

B1 B2 B3 B4

mgO

2/l

iulie august septembrie octombrie

Graficul nr.2 - Variaţia oxigenului dizolvat în bazinele experimentale

0

2

4

6

8

10

B1 B2 B3 B4

upH

iulie august septembrie octombrie

Graficul nr. 3 - Dinamica pH-ului în bazinele experimentale

0

50

100

150

200

B1 B2 B3 B4

mg/l

iulie august septembrie octombrie

Graficul nr. 4 - Dinamica substanței organice în bazinele

experimentale

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

9000

10000

iunie iulie august septembrie octombrie

exp

/ml

Variaţia cantitativa a fitoplanctonului în bazinele

experimentale

B1 B 2 B 3 B4

Speciile întâlnite în probele analizate aparţin

genurilor: Cosmarium, Closterium, Chlamidomonas,

Chlorella, Crucigenia, Ankistrodesmus, Lagerheimia,

Pediastrum, Scenedesmus, Tetraedron, Tetrastrum,

(Chlorophyceae), Aphanizomenon, Anabaena,

Merismopedia, Oscillatoria Phormidium,

(Cyanophyceae), Cymbella, Cyclotella, Diatoma,

Navicula, Synedra, Surirella, Fragillaria, Nitzschia,

Stephanodiscus, (Bacillariophyceae), Lepocinclis,

Euglena, Trachelomonas, Phacus, (Euglenophceae),

Cryptomonas (Pyrrophyceae). Biomasa fitoplanctonică a

înregistrat un maxim în luna iulie (8,657 g/m3) în bazinul

B2. Cele mai mici valori au fost înregistrate în luna august

tot în bazinul B20

1

2

3

4

5

6

7

8

9

iunie iulie august septembrie octombrie

Biomasa organismelor fitoplanctonice în bazinele

experimentale

B1 B2 B3 B4

Analiza principalilor parametri hidrobiologici ai apei

0

10

20

30

40

50

60

iunie iulie august septembrie octombrie

exl/

lVariaţia cantitativă a zooplanctonului în bazinele

experimentale

B1 B2 B3 B4

0

0.05

0.1

0.15

0.2

0.25

0.3

0.35

0.4

iunie iulie august septembrie octombrie

g/m

c

Biomasa organismelor zooplanctonice în bazinele experimentale

B1 B2 B3 B4

Zooplanctonul este reprezentat de un număr redus de

specii grupate în trei grupe sistematice: Rotatoria,

Copepoda şi Cladocera.

Analizând grupele componente ale zooplanctonului se

observă că rotiferele domină în ambele staţii, fiind

reprezentate de specii aparţinând genurilor: Brachionus şi

Polyarthra.

Grupa copepodelor este reprezentată de exemplare

ale genului Macrocyclops, de juvenile (nauplii) în diferite

stadii de dezvoltare. Copepodele sunt în număr mai mare

decât rotiferele, în ceea ce priveşte numărul de

exemplare. Referindu-ne la biomasă se observă că cele

mai ridicate valori au fost în luna august (0,363g/m3) în

bazinul B3, iar valoarea cea mai mică în luna iunie (0,0051

g/m3), în bazinul B2.

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

iunie iulie august septembrie octombrie

exl/

l

Variaţia cantitativă a bentofaunei în bazinele experimentale

B1 B2 B3 B4

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

20

iunie iulie august septembrie octombrie

g/m

c

Biomasa organismelor bentonofage în bazinele experimentale

B1 B2 B3 B4

Din punct de vedere cantitativ, bentofauna în bazinele

experimentale a avut un maxim în B2 în luna iunie şi un

minim în luna septembrie în toate bazinele experimentale.

Din observaţiile calitative şi cantitative efectuate

constatăm că bentofauna este reprezentată de oligochete,

chironomide şi gasteropode, prin biomasa lor.

Biomasa organismelor bentonice a atins un maxim în luna

iunie, în B4 şi un minim în luna octombrie .

Bentofauna este alcătuită dintr-un număr redus de specii din

clasa Vermes (Tubifex tubifex), clasa Insecta este

reprezentată de larve de Chironomus în diferite stadii de

dezvoltare, iar într-un număr mai ridicat s-au identificat

specii variate din clasa Gasteropoda.

Dintre gasteropode mai reprezentative sunt speciile:

Dreissena polymorpha, Vivipara vivipara, Lymnaea palustris,

Lymnaea pereges.

PESCUIT DE RECOLTĂ

0.00

1.00

2.00

3.00

4.00

5.00

6.00

7.00

B1 B2 B3 B4

Crap Sanger Novac

INDICATORI DE PERFORMANȚĂ TEHNOLOGICĂ

Graficul nr.1 – Rata specifică de creştere (%/zi) înregistrată în cele

patru bazine experimentale

0.00

0.20

0.40

0.60

0.80

1.00

1.20

B1 B2 B3 B4

Crap Sanger Novac

Graficul nr.2 – Rata zilnică de creştere (g/zi) înregistrată în cele patru bazine experimentale

0

500

1000

1500

2000

2500

B1 B2 B3 B4

Graficul nr.3 – Sporul total de creștere (kg) înregistrat în cele

patru bazine

2.95

3

3.05

3.1

3.15

3.2

3.25

3.3

B1 B2 B3 B4

Graficul nr.4– Factorul de condiţie Fulton înregistrat în cele

patru bazine experimentale

INDICATORI BIOTEHNOLOGICI AI TEHNOLOGIEI ECO-EFICIENTE A SPECIEI Cyprinus carpio -

CU SPECII COMPLEMENTARE (SÂNGER, NOVAC)Parametrii Bazin 1 ha

POPULARE

Nr. exemplare 80.000

Crap 40.000

Sânger 20.000

Novac 20.000

Biomasa iniţială – kg - 24

Masa individuală – g - 0,3

Densitate iniţială - kg/ha - 24

Nr. exemplare 26352

PESCUIT

Crap 14133

Sânger 8688

Novac 3531

Biomasă finală – kg- 2285

Masa individuală finală – g -

Crap 109,4

Sânger 76,3

Novac 28,8

Densitate finală – kg/ha - 2285

PARAMETRI CREȘTERII

Nr. zile creştere 103

Sporul individual de creştere – g - 231,6

Crap 109,1

Sânger 75,8

Novac 28,5

Sporul total de creştere – kg - 2261

Total hrană distribuită - kg - 6678

Rata creşterii zilnice g/zi

Crap 1,055

Sânger 0,73

Novac 0,27

Rata specifică a creşterii SGR - % zi

Crap 5,89

Sânger 5,53

Novac 5,00

B4

B2

B3

B1

0

5

10

15

20

25

rata profitului

23.24

2.47

17.88

0.69

rata profitului în bazinele experimentale

B4 B2 B3 B1

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

1 2 3 4

corelația între producție și profitul net

Producţie fizică realizată - kg PROFIT NET lei

0.00

5,000.00

10,000.00

15,000.00

20,000.00

1 2 3 4

corelația între costuri directe și profitul net

COSTURI DIRECTE lei PROFIT NET lei

Eficiența economică a celor 2 variante – B3 și B4

rezultă din faptul că în cadrul acestor tehnologii

se utilizează o cantitate foarte mică de furaje,

știindu-se că, costurile cu furajele ajung și până

la 60% din totalul cheltuielilor. În cazul celor 2

variante, hrănirea este preponderent naturală,

prin stimularea bazei trofice, ceea ce determină

și un efect redus asupra mediului înconjurător.

DISEMINAREA REZULTATELOR PROIECTULUI

Participarea la 2 conferințe internaționale:

Simpozionul Științific Internațional „Internațional Conference on life sciences”, desfășurată în perioada 24-25.05.2018 la

Timișoara;

Simpozionul științific internațional ”Zootehnia modernă - Siguranță alimentară și dezvoltare durabilă”,desfășurat la Iași Iași,

în perioada 19 – 20 octombrie 2017

Organizare workshop

Elaborarea și implementarea unor tehnologii inovative și eco-eficiente pentru creșterea în sistem intensiv a unor

specii de pești cu perspective bune de piață

Elaborare manual de prezentare a tehnologiilor eco-eficiente-

Manual de prezentare a tehnologiilor eco-eficiente pentru creșterea unor specii de pești cu perspective bune de piață ,

cu ISBN 978-973-0- 27281-9

Elaborarea documentaţiei de omologare a tehnologiilor eco-eficiente

La Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) sub numărul A/00344 din 16. 05. 2018 s-a înregistrat documentația pentru

omologare aferentă tehnologiilor eco-eficiente: Procedeul cadru de creștere în policultură a specie Cyprinus carpio cu

specii complementare (sânger, novac) și cu administrare de zeoliți .

Elaborarea şi publicarea în reviste de specialitate a 2 lucrări ştiinţifice:

The efect of administering zeolites on growth performances in a juvenile carp polyculture (Cyprinus carpio) with Silver

carp (Hypophthalmichthys molitrix) and bighead carp (Hypophthalmichthys nobilis)

Avoidance of algae bloom, key factor in the sustainable development of eco-effective growth techniques of carp (Cyprinus

carpio) with silver carp (Hypophthalmichthys molitrix) and bighead carp (Hypophthalmichthys nobilis).

Aceste tehnologii răspund provocărilor de durabilitatea ecologică a activităților, atât din

punct de vedere al managementului cât şi al conservării resurselor naturale de bază.

realizarea unor tehnici şi proceduri de tratamente depoluante cu ajutorul zeolitului

natural, o substanţă ecologică cu proprietăţi adsorbante/absorbante și de purificare a

apelor din bazinele artificial amenajate din piscicultură, cu scopul reducerii substanței

organice, nitraţi, nitriţi, amoniu, etc.(principalii declanşatori de eutrofizare a apelor desuprafaţă);

realizarea cu ajutorul zeolitului natural a unor tehnici îmbunătăţite de filtrare cu scopulfacicilitării procesului de oxigenare a apei, ducând la reducerea agenţilor patogeni;

posibilitatea implementării acestei metode de filtrare cu zeolit natural ce ar îmbunătăţii

factorii de microclimat piscicol şi optimizarea exploatării acvatice, păstrarea bioresurseloracvatice naturale şi artificiala ce ar conduce la creşterea producţiei de biomasa acvatică;

obţinerea de sporuri de producţie în condiţii ecologice şi cu posibilitatea valorificăriiulterioare zeolitului epuizat;

crearea conexiunilor interdisciplinare ( biolog,chimist, inginer instalaţii,etc.), specializareîn domeniu;

creşterea securităţii alimentare în piscicultura şi menţinerea unui echilibru de mediu încondiţii de exploatare ecologică.

CONCLUZII