PLAN SECTORIAL –ADER 2020 - madr.ro · Anul 1998 marcheaza diagnosticul PRRS si in efectivele de...

PLAN SECTORIAL – ADER 2020

Contractor: S. C. ROMVAC COMPANY S.A.

Obiectivul general: 7DDZ Numărul / codul proiectului: ADER 7.3.5.

Contract: 735 / 2011 Act aditional: -

Anul începerii: 15.11.2011 Anul finalizării: 15.11.2014 Durata: 36 luni

Denumirea proiectului: Influenţa agenţilor microbieni imunosupresori (PRRS, Circovirus, Mycoplasma etc.) asupra eficienţei programelor de imunoprofilaxie aplicate în unităţile de creştere a porcilor.

Persoana de contact (Directorul de proiect): Dr. Chiurciu VioricaDate contact: Tel 021 350 31 06 Fax 021 350 31 10E-mail: [email protected]

Macheta 27

Obiectivele proiectului: stabilirea / evaluarea implicaţiiloretiopatogenetice ale tulpinilor circulante din România, aparţinândprincipalelor specii de micoplasme specifice suinelor şi ale tulpinilorvirale cu efect imunosupresor (virusul PRRS, circovirusul porcin etc.)asupra eficienţei programelor de imunoprofilaxie aplicate în unităţile decreştere a suinelor în scopul obţinerii de date care să fundamentezemăsuri de control adecvate, cu impact pozitiv asupra sănătăţii şibunăstării efectivelor de porcine şi asupra creşterii calităţii şi siguranţeialimentare, prin obţinerea unor metode de profilaxie adecvate.

FAZA 1Obiectivele fazei: Studiu epidemiologic privind tipurile de microorganisme

circulante în unităţile de creştere a porcilor în ţara noastră.

» Activitatea I.1.: Studii privind stadiul actual al cunoasterii privind germenii circulanti patogeni in populatiile porcine

» Activitatea I.2.: Studii privind stadiul actual al cunoasterii privind implicatiile germenilor cu efect imunosupresor in populatiile porcine

» Activitatea I.3: Studii privind stadiul actual al cunoasterii privind tipurile de vaccinari si schemele de vaccinare practicate in unitatile de crestere a porcinelor.

Dimensiunea fermei Toate fermele

Mica(Mai putin de 250 scroafe)

Medie(250-499 scroafe)

Mare(500 sau mai multe

scroafe)

Boala Procent % Procent % Procent % Procent %

APP (Actinobacillus pleuropneumoniae)

2,0 8,1 7,2 3,4

PRRS (Sindrom respirator si reproductiv porcin)

15,1 36,8 56,3 21,4

Mycoplasma pneumoniae 11,0 20,5 34,9 14,2

Infectii gripale 6,1 38,2 27,2 11,2

Infectii cu Salmonella 1,4 3,7 8,8 2,3

Dizenteria porcina 1,3 1,1 0,7 1,3

GET (Gastroenterita transmisibila) 2,0 3,8 4,7 2,4

Ulcer gastric 8,6 21,3 17,4 10,7

Aujeszky 0,0 3,2 4,7 0,7

Leptospiroza 2,8 5,5 4,1 3,2

Parvovirus 2,5 8,3 15,9 4,4

Boala Glasser (Haemophilus parasuis) 1,7 13,1 12,4 3,7

Ascarizi 25,3 46,7 21,2 31,8

Alte boli 7,2 20,2 13,7 9,1

Frecventa agentilor patogeni circulanti in efective de porcine de reproductie din Romania:

Activitatea I.1.: Studii privind stadiul actual al cunoasterii privind germenii circulanti patogeni in populatiile porcine


Mica(Mai putin de 250)

Medie(250-499)

Mare(500 sau mai mult)


PRRS (sindrom respirator si reproductiv porcin)

8,2 20,3 22,2 10,7

GET (gastroenterita transmisibila) 2,8 6,2 4,2 3,2

Rotavirus 3,8 8,8 19,0 5,7

Escherichia coli (colibaciloza) 35,4 47,5 58,8 45,2

Coccidioza 6,0 15,2 25,2 8,6

Clostridium 6,1 16,2 19,0 9,0

Streptococcus spp. 24,1 45,7 42,6 29,8

Staphylococcus spp. 19,6 52,7 52,4 25,9

Alte boli 6,3 1,3 4,8 5,7

Frecventa agentilor patogeni circulanti in efective de porci inainte de intarcare (sugari) din Romania



Medie(250-499)




5,2 11,6 13,4 6,4

Boala Glasser (Haemophilus parasuis) 3,7 22,5 29,4 7,3




13,4 33,8 58,0 17,5

Salmonella 5,5 12,2 8,4 6,6


GET (Gastroenterita transmisibila) 0,8 2,0 4,5 1,0

Diaree E.coli 22,1 32,1 38,7 26,0

Circovirus 4,4 10,4 20,9 5,7

Stafilococcus spp. 21,3 43,9 34,2 25,3

Streptococcus spp 24,0 64,9 76,7 31,6

Ascarizi 18,9 4,5 6,9 18,0

Alte boli 3,1 7,2 8,3 3,9

Frecventa agentilor patogeni circulanti in efective de porci intarcati din Romania



Medie(250-499)




6,5 14,9 21,0 8,1

Boala Glasser (Haemophilus parasuis)

4,3 8,8 34,0 5,4




12,7 32,4 50,7 16,6

Salmonella 6,6 16,8 8,6 8,4

Aujeszky 0,8 2,7 2,5 1,1

Rinita atrofica 10,5 12,3 9,3 14,0

Ileita (Lawsonia intracellularis) 32,7 53,7 75,0 36,9


Circovirus 2,3 8,8 12,4 3,6

Ascarizi 21,7 10,4 8,2 19,6

Alte boli 7,9 6,1 2,3 7,5

Frecventa agentilor patogeni circulanti in efective de porci grasi din Romania

Activitatea I.2.: Studii privind stadiul actual al cunoasterii privind implicatiile germenilor cu efectimunosupresor in populatiile porcine

Virusul PRRS:Anul 1998 marcheaza diagnosticul PRRS si in efectivele de suine din Romania. Initial,

acest virus a fost diagnosticat in doua ferme, dar apoi acest fenomen s‐a extins destul de repede, surprinzand fermierii si patologii veterinari care nu dispuneau de suficiente date pentru orientarea diagnosticului si aplicarea unor masuri care sa reduca riscurile diseminarii virale. Monitorizarea unei unitati de crestere a porcilor din Romania in perioada de evolutie a PRRS a demonstrat ca natalitatea a scazut la 55.5% (la 3 luni de la diagnostic), procentul de intoarceri la estru a crescut la 23% (in lunile 3 si 4 de la debut), prolificitatea a scazut la 6.4 purcei pe scroafa (in prima luna de evolutie), prelungirea duratei gestatiei cu 3‐5 zile fata de normal, iar pierderile prin mortalitate au cunoscut o crestere de 65.6%, pe primele 4 luni de la diagnostic.

Studiile privind efectul imunosupresor general al virusului PRRS nu sunt pe deplin concludente. In timpul fazei viremice, virusul nu determina modificari ale celulelor imunocompetente, nici diminuarea activitatii fagocitelor in prezenta antigenului si nici o productie de citokine imunodepresive sau inhibarea citokinelor imunostimulante. Dimpotriva, se stie ca, prin mecanisme care sunt deocamdata necunoscute, virusul PRRS evita temporar raspunsul imun. Printre acestea, inhibarea prezentarii antigenelor virale de catre moleculele de clasa I si II ale complexului major de histocompatibilitate este de o importanta deosebita. Acest fenomen ar putea explica intarzierea in dezvoltarea raspunsului imun fata de virus (anticorpi neutralizanti si celule citotoxice).

Investigaţiile efectuate prin ELISA in ferme de ingrasare a porcilor, privind infecţia cu virusul PRRS, au aratat procente diferite de infectie, in functie de varsta porcilor examinati: 75% la vârsta de 2 luni, 70% la vârsta de 3 luni şi 91% la vârsta de 5 luni. Pentru evaluarea anticorpilor fata de virusul PRRS, au fost recoltate probe de ser dinferme de îngrăşare de la porci în vârstă de 2, 3 şi 5 luni, probe care au fost testate cuun kit ELISA comercial.

Rezultatele obtinute sunt prezentate in tabelul de mai jos :

vârsta 2 luni vârsta 3 luni vârsta 5 luni

Probe negative 4 6 1

Probe pozitive 11 14 11

Total 15 20 12

Infecţie (%) 75 70 91

Circovirusul porcin:

In România, cercetarile efectuate in ferme de crestere a porcinelor au confirmat prezenta infectiei cu virusul PCV2 (circovirusul porcin 2), implicat in evolutia sindromului casectizant multisistemic la porcine (PMWS). Examinarile epidemiologice au confirmat ca infectia cu virusul PCV2 a fost introdusa prin importul de animale de reproductie. Prezenta infectiei cu virus PCV2 a fost confirmata prin examinarile anatomopatologice efectuate care au relevat existenta de leziuni macroscopice caracteristice.

Leziunile histopatologice tipice ale PMWS precum depletia limfoidă, limfadenita histiocitara si/sau granulomatoasa, au fost observate in tesuturile limfoide ( amigdale, splina, limfonodul, placile Peyer) de la toti porcii. S‐au observat cheaguri intracitoplasmatice extensive sau corpusculi de incluziune unica in macrofagele sau celulele multinucleate gigante ale acestor tesuturi limfoide. Incluziunile au fost rotunde, omogene, amfofilice, de dimensiuni variate (4‐25 μm). Colorarea imunohistochimica (IHC) a dezvaluit prezenta antigenului CVP2 in tesuturile limfoide in toate cazurile. Prezenta antigenului CVP2 a fost observata in primul rand in foliculii limfoizi, cu extindere la sinusul paracortical la porcii grav afectati. In cele mai multe cazuri, colorarea pozitiva de culoare maro inchis a fost observata in citoplasma.

Mycoplasma spp.

Incidenta acestei boli este crescuta in fermele de porci, fiind maxima la varsta de 16‐20 de saptamani. Leziunile pulmonare caracteristice sunt prezente la 40‐80% dintre porcii abatorizati.

Mycoplasma hyopneumoniae ajunge in caile respiratorii o data cu aerul inspirat. Are tropism pentru epiteliul ciliat al mucoasei respiratorii si o data cu inceperea multiplicarii adera la celulele ciliate, producand ciliostaza, deciliere, moartea celulelor si descuamarea lor, datorita efectului citopatic si citotoxic. Concomitent, multiplicarea micoplasmelor afecteaza si sinteza glicoproteica in celulele caliciforme, exprimata prin scaderea mucinelor totale.

Inflamatiile de tip fibrinos sau purulent sunt consecinta bacteriilor de asociatie si mascheaza leziunile macro si microscopice specifice acestei boli.

In marea majoritate a cazurilor, vaccinurile utilizate sunt inactivate, vaccinurile vii fiind utilizate intr‐un procent foarte mic.

Tipurile de vaccinuri utilizate in ferme de porcine:

• vaccin inactivat contra infectiei cu Leptospira spp.;• vaccin inactivat contra infectiei cu Escherichia coli;• vaccin inactivat contra infectiei cu clostridii;• vaccin inactivat contra infectiei cu Erysipelothrix rhusiopathiae (rujet);• vaccin inactivat contra infectiei cu virusul Parvo;• vaccin inactivat contra infectiei cu Circovirus;• vaccin inactivat contra infectiei cu Mycoplasma spp.;• vaccin inactivat contra infectiei cu virusul PRRS.

Activitatea I.3: Studii privind stadiul actual al cunoasterii privind tipurile de vaccinari si schemele de vaccinare practicate in unitatile de crestere a porcinelor in Romania

1. vaccinari la efective de reproductie (scroafe si scrofite) in perioada de gestatie: vaccin contra infectiei cu Leptospira spp.;vaccin contra infectiei cu Escherichia coli;vaccin contra infectiei cu clostridii;vaccin contra infectiei cu Erysipelothrix rhusiopathiae (rujet);vaccin contra infectiei cu virusul Parvo;vaccin contra infectiei cu Circovirus;vaccin contra infectiei cu Mycoplasma spp.;vaccin contra infectiei cu virusul PRRS.

2. vaccinari la efective de purcei sugari: vaccin contra infectiei cu Circovirus;vaccin contra infectiei cu Mycoplasma spp.

Celelalte categorii de animale, in conditii epidemiologice normale, nu se vaccineaza, in Romania.

FAZA 2Obiectivele fazei: Procedura de detectie a microorganismelor imunosupresoare(PRRS, Circovirus, Micoplasme) la porcine din ferme intensive si la porci din mediulsilvatic.

» Activitatea II.1.: Detectia anticorpilor specifici si detectia microorganismelorimunosupresoare (PRRS, Circovirus, Micoplasme) in unitati de crestere a porcinelor si porci din gospodariile populatiei

» Activitatea II.2.: Izolarea germenilor circulanti la porcine din ferme intensive siporci din gospodariile populatiei

» Activitatea II.3: Caracterizarea biochimica si fenotipica a germenilor cu efectimnunosupresor la porcine din ferme intensive si porci din gospodariilepopulatiei

S‐a facut documentare stiintifica, programarea si desfasurarea lucrarilor interen si in laborator, achizitionarea de kituri ELISA pentru detectia anticorpilorspecifici pentru PRRS, Circovirus si Mycoplasma hyopneumoniae. De asemenea, s‐aprocedat la detectia anticorpilor de rujet in urma programului de vaccinare pentru astabili posibila influenta a germenilor amintiti asupra raspunsului imun postvaccinalantirujetic. S‐a luat ca referinta influenta germenilor amintiti, asupra raspunsuluiantirujetic deoarece vaccinarea antirujetica este o actiune prevazuta si executata intehnologia aplicata din fermele de crestere a porcinelor. In aceste ferme s‐au efectuatvaccinări antirujetice cu 3 tipuri de vaccinuri, de la producători diferiţi (Farmavet,Bioveta şi Romvac) Leziunile post mortem observate la unii purcei intarcati suntvariabile si nu sunt specifice. Carcasa este emaciata si poate fi icterica, splina silimfonodulii sunt mariti, rinichii sunt edematiati, cu pete albe pe suprafata, pulmoniicu aspect cauciucat‐buretos si patati. La purcei limfonodulii ingvinali sunt mariti involum. Multi purcei afectati de circovirus nu prezinta semne clinice caracteristice, darin urma examenului necropsic dezvolta infectii secundare precum: Boala Glasser(Haemophilus parasuis), pasteureloza pulmonara, colibaciloze, salmoneloze si altele.

Activitatea II.1 Detectia anticorpilor specifici si detectia microorganismelorimunosupresoare (PRRS, Circovirus, Micoplasme) in unitati de crestere a porcinelorsi porci din gospodariile populatiei

S‐au prelevat probe de sange din 3 locatii diferite (Ferma A, B, C) de cresterea porcinelor: 2 ferme de crestere intensiva si o microferma din gospodariilepopulatiei. Cele 3 locatii au sisteme de crestere diferite.Astfel, ferma A (Ferma Picovit) se bazeaza pe cresterea industriala (intensiva) atineretului porcin cu achizitionarea de porci din strainatate (Olanda) si din tara.Achizitionarea se face la varsta de 65‐70 zile iar cresterea se face pana la varsta de150‐160 zile cand are loc livrarea. In aceasta perioada se fac vaccinari pentru PRRS sirujet. Supravegherea serologica se face pentru pesta porcina clasica.In ferma B (Ferma Peris) se practica un sistem de crestere cu circuit inchis(reproductie, crestere si ingrăşare) iar materialul de reproducţie (scrofiţe si vieruşi)sunt din prăsila proprie. Supravegherea sanitar‐veterinară se face pentru PP, BoalaAujeszky si bruceloză, iar autocontrolul se face serologic pentru PRRS şi Circovirus, darsi anatomopatologic. In fermă se practică vaccinarea contra rujetului la porci cu vârstade 90‐120 zile şi la scroafe la 3 zile dupa fătare şi cu 3 zile înainte de înţărcare.In microferma C (din gospodăriile populaţiei, localitatea Măineasca), sistemul decreştere este extensiv, cu achizitionarea de purcei din ferme, targuri de animale saudin prăsila proprie.

Rezultatele preliminare obţinute in faza 2 indică o legatură între existenţaagenţilor microbieni studiaţi (PRRS, Circovirus, Mycoplasma hyopneumoniae etc.) şirăspunsul imun postvaccinal. Astfel, în urma vaccinării antirujetice, aplicată în 3unităţi de creştere a porcilor, diferite ca status imun şi condiţii de creştere,seroconversia a fost negativă în proporţie ridicată, indiferent de tipul de vaccin folosit,viu sau subunitar.

In urma examenelor bacteriologice efectuate din leziuni de la niveluldiferitelor organe (pulmoni, limfonoduli, ficat, splină, intestin) s‐a evidenţiat prezenţaunor germeni de asociaţie, patogeni sau potenţial patogeni. Aceasta arată că există oposibilă influenţă a agenţilor microbieni imunosupresori studiaţi (PRRS, Circovirus,Mycoplasma hyopneumoniae etc.) precum şi a germenilor de asociaţie asupraeficienţei programelor de imunoprofilaxie aplicate în unităţile de creştere a porcilor.

Din fermele de crestere intensiva a porcilor si din gospodariile populatiei s‐au recoltatprobe biologice necesare izolarii germenilor circulanti. Au fost identificati germeni dingenul Enterobacteriaceae, Pasteurella, Pseudomonas si Streptococcus.

In urma investigatiilor efectuate in cadrul acestei activitati, in ferme intensive decrestere a porcilor si in gospodariile populatiei, s‐au izolat specii bacteriene circulantein efective, din genurile Enterobacteriaceae, Pasteurella, Pseudomonas siStreptococcus;Speciile bacteriene izolate sunt stocate in banca de tulpini din laborator.

Activitatea II.3: Caracterizarea biochimica si fenotipica a germenilor izolati de la porcine din ferme intensive si porci din gospodariile populatiei.Germenii izolati de la porcine din ferme intensive si porci din gospodariile populatieisunt stocati in banca de tulpini din laborator si s‐a inceput caracterizarea biochimica sifenotipica a acestora.S‐a efectuat caracterizarea biochimica si fenotipica a germenilor izolati, stabilindu‐sesensibilitatea la antibiotice.

•Activitatea II.2.: Izolarea germenilor circulanti la porcine din ferme intensive siporci din gospodariile populatiei

CONCLUZII

1. Rezultatele preliminare obţinute in faza 2 au indicat o legatură între existenţaagenţilor microbieni studiaţi (PRRS, Circovirus, Mycoplasma hyopneumoniae etc.) şirăspunsul imun postvaccinal. Astfel, în urma vaccinării antirujetice, aplicată în 3 unităţide creştere a porcilor, diferite ca status imun şi condiţii de creştere, seroconversia a fostnegativă în proporţie ridicată, indiferent de tipul de vaccin folosit, viu sau subunitar.2. In urma examenelor bacteriologice efectuate din leziuni de la nivelul diferitelororgane (pulmoni, limfonoduli, ficat, splină, intestin) s‐a evidenţiat prezenţa unorgermeni de asociaţie, patogeni sau potenţial patogeni.3. Aceasta arată că există o posibilă influenţă a agenţilor microbieni imunosupresoristudiaţi (PRRS, Circovirus, Mycoplasma hyopneumoniae etc.) precum şi a germenilor deasociaţie asupra eficienţei programelor de imunoprofilaxie aplicate în unităţile decreştere a porcilor.4. In urma investigatiilor efectuate, in ferme intensive de crestere a porcilor si ingospodariile populatiei, s‐au izolat specii bacteriene circulante in efective, din genurileEnterobacteriaceae, Pasteurella, Pseudomonas si Streptococcus;S‐a efectuat caracterizarea biochimica si fenotipica a germenilor izolati, stabilindu‐sesensibilitatea la antibiotice.

FAZA 3Obiectivele fazei: Evaluarea comportamentului imunosupresor al PRRS, Circovirus, Micoplasme asupra programului de vaccinare la porci.

» Activitatea III.1. Evaluarea comportamentului imunosupresor al germenilor (PRRS, Circovirus, Micoplasma) la porcine din ferme intensive şi porci din gospodăriile populaţiei.

» Activitatea III.2. Obţinerea de subcolecţii de germeni caracterizaţi, cu efect imunosupresor.

Activitatea III.1.: Evaluarea comportamentului imunosupresor al germenilor (PRRS, Circovirus, Micoplasma) la porcine din ferme intensive şi porci din gospodăriile populaţiei.Pentru desfăşurarea lucrărilor s‐au achiziţionat din import:‐ Kituri ELISA , pentru detecţia anticorpilor specifici pentru PRRS, Circovirus PCV 2 şi Mycoplasma hyopneumoniae.‐Medii de cultură pentru izolarea bacteriei Mycoplasma hyopneumoniae.‐ Kituri pentru testul PCR.‐ Alte materiale aferente lucrărilor: tuburi pentru recoltarea probelor de sânge, din organe, secreţii, tampoane pentru recoltarea secreţiilor nazale şi bucale, seringi, vacutainere, instrumente chirurgicale. S‐a făcut documentarea pentru metodele de izolare a virusului PRRS şi Circovirus, întocmindu‐se şi procedura de izolare a germenilor Mycoplasma hyopneumoniae la suine.În vederea realizării lucrării de cercetare, s‐au completat analizele serologice la de la porcii din fermele PICOVIT, PERIŞ şi gospodăriile populaţiei din comuna Măineasca, raportate la Faza 2.

Investigațiile au fost realizate în două ferme de porci cu creștere intensivă și o microfermă din gospodăriile populației, având parametri optimi de producție și reproducție, condiții de hrănire și întreținere corespunzătoare, situație sanitară‐veterinară bună.Indicatorii de mortalitate și morbiditate înregistrați în cele două ferme cu creștere intensivă au fost în limite tehnologice; nu s‐au înregistrat boli infecto‐contagioase în timpul perioadei de investigație.Pentru efectuarea testului PCR, s‐au identificat criteriile de interpretare a valorilor de referință pentru parametrii stabiliți, astfel, s‐a efectuat optimizarea și implementarea testului PCR pentru cele 2 virusuri căutate PRRS și CIRCOVIRUS.S‐a făcut documentarea pentru metodele de izolare a virusului PRRS şi Circovirus, întocmindu‐se şi procedura de izolare a germenilor Mycoplasma hyopneumoniae.

In tabelele prezentate au fost centralizate rezultatele obținute în urma determinărilor serologice efectuate prin metoda ELISA.Astfel, la Ferma FLOROAICA s‐au obţinut următoarele rezultate :

La porcii din toate categoriile de vârstă studiate, titrul de anticorpi pentru Mycoplasma hyopneumoniae a fost zero, la toate exemplarele.

În ceea ce priveşte titrul de anticorpi pentru PRRS , a fost găsit un singur exemplar pozitiv , exemplarul cu numărul 2.1, la categoria de vârstă de 61 de zile.

La Ferma CRISTIANA s‐au obţinut următoarele rezultate :La porcii din toate categoriile de vârstă, titrul de anticorpi pentru Mycoplasma hyopneumoniae a fost zero, la toate exemplarele.În ceea ce priveşte titrul de anticorpi pentru PRRS , a fost găsit un singur exemplar pozitiv , exemplarul16, din categoria porc gras.

În gospodăriile populației din analiza probelor de sânge prin tehnica ELISA s‐au obținut 3probe pozitive pentru PRRS si 13 suspecte pentru Circovirus.

A.III.2. Obţinerea de subcolecţii de germeni caracterizaţi, cu efect imunosupresor.În urma însămânţării pe medii speciale a secreţiilor naso‐faringiene recoltate cu ajutorul

tampoanelor sterile nu s‐au dezvoltat colonii specifice micoplasmelor. S‐au efectuat examene bacteriologice din organe utilizându‐se tehnici bacteriologice

clasice pe medii de îmbogăţire şi selective, solide şi lichide. Culturile obţinute au fost caracterizate morfo‐cultural şi biochimic prin teste clasice si prin sisteme multitest API 20E. Tulpinile bacteriene studiate au fost identificate ca aparţinând speciei Escherichia coli.

CONCLUZII

1. Serologic, subiecţii atât din ferme industriale cât şi din gospodăriile populaţiei, au fost negativi pentru PRRS, Mycoplasma hyopneumoniae şi Circovirus în procente ridicate.2. Examenul bacteriologic din organe a evidenţiat prezenţa bacteriei E. coli beta hemolitică.3. Nu s‐a izolat, prin tehnicile folosite, Mycoplasma hyopneumoniae.4. Pentru efectuarea testului PCR, s‐au identificat criteriile de interpretare a valorilor de referinţă pentru parametrii stabiliţi, astfel, s‐a efectuat optimizarea şi implementarea testului PCR pentru cele 2 virusuri căutate PRRS şi CIRCOVIRUS.5. Rezultatele obţinute demonstrează că statusul imun pentru agenţii circulanţi patogeni cu efect imunosupresor la exemplarele de porci investigate în cele trei ferme în perioada iulie‐noiembrie 2012, au fost diferite de cele raportate la faza a 2‐a, fiind negative in proporţie de 99%. Considerăm că aceste rezultate sunt consecinţa condiţiilor de biosecuritate aplicate în sistemele de creştere din fermele studiate în această etapă.

FAZA 4Obiectivele fazei: Evaluarea răspunsului imun indus prin vaccinare la porci convenţionali(vaccin antirujetic), în absenţa şi în prezenţa tulpinilor de microorganisme cu efectimunosupresor şi cuantificarea parametrilor imunologici post vaccinali la animalelevaccinate din sistemul intensiv de creştere a porcinelor, în prezenţa microorganismelorimunosupresoare.

» Activitatea IV.1.: Experimente de vaccinare efectuate pe porci convenţionaliinfectaţi/neinfectaţi cu germeni patogeni imunosupresori.

» Activitatea IV.2.: Evaluarea parametrilor imunologici post vaccinali la animalevaccinate din sistemul intensiv de creştere a porcinelor, în prezenţa şi în absenţamicroorganismelor imunosupresoare.

» Activitatea IV.3.: Analiza statistică a datelor obţinute în experimentele efectuate.

Activitatea IV.1.: Experimente de vaccinare efectuate pe porci convenţionali infectaţi/neinfectaţi cu germeni patogeni imunosupresori.

Pentru desfăşurarea lucrărilor s‐au achiziţionat din import:‐ Kituri ELISA , pentru detecţia anticorpilor specifici pentru PRRS, Circovirus,Mycoplasma hyopneumoniae si Erysipelothrix rhusiopathiae.‐Medii de cultură pentru izolarea bacterieiMycoplasma hyopneumoniae.‐ Kituri pentru testul PCR.‐ Alte materiale aferente lucrărilor: tuburi pentru recoltarea probelor de sânge,dinorgane, secreţii, tampoane pentru recoltarea secreţiilor nazale şi bucale, seringi,vacutainere, instrumente chirurgicale.S‐a efectuat documentarea ştiinţifică, programarea şi desfăşurarea lucrărilor înteren şi în laborator.

Activitatea IV.2.: Evaluarea parametrilor imunologici post vaccinali la animalevaccinate din sistemul intensiv de creştere a porcinelor, în prezenţa şi în absenţamicroorganismelor imunosupresoare.

Pentru decelarea anticorpilor specifici din serul animalelor s‐a folosit testulimunoenzimatic ELISA.

Au fost analizate 83 probe sânge provenite de la porcine crescute in sistemintensiv, dintre care, pentru PRRS, 41 au fost pozitive (37 de la tineret si 4 de la scroafein asteptare).În cazul infecţiei cu Circovirus la tineret au fost 21 suspecte, iar la scroafe în aşteptare 2pozitive şi 2 suspecte.La infecţia cu M. hyopneumoniae s‐au identificat la tineret 21 probe pozitive şi 2suspecte, iar la scroafe în aşteptare 2 pozitive.Anticorpi antirujetici s‐au detectat la 9 probe din categoria tineret.Rezultatele au completat datele obţinute în etapele II şi III.

În urma însămânţării pe medii speciale a probelor de pulmoni şi ganglioni traheobronhici, nu s‐au dezvoltat colonii specifice micoplasmelor.În urma examinarii prin metoda PCR a probelor de organe suine, s‐au obtinuturmatoarele rezultate: pentru virusul PRRS s‐au identificat 4 probe pozitive, iarCircovirusul porcin tip 2 (PCV2) a fost identificat la un număr total de 5 probe. Nu au fostprobe pozitive pentru prezenta genomului specificM. hyopneumoniae.

La examenul virusologic, pe plăcile cu linia celulară PK15 în godeurile inoculates‐a observat o modificare a monostratului sub forma unor focare de diferite mărimi cucelule refringente şi cu monostratul desprins de pe suport, la 3 probe.

S‐au efectuat examene bacteriologice din organe utilizându‐se tehnicibacteriologice clasice pe medii de îmbogăţire şi selective, solide şi lichide. Tulpinilebacteriene studiate au fost identificate ca aparţinând speciilor Salmonella spp. şiMannheimia haemolytica.

Activitatea IV.3.: Analiza statistică a datelor obţinute în experimentele efectuate.

Ȋn etapele II, III şi IV au fost analizate prin testul ELISA 769 probe sânge de la porcine crescute în sistem intensiv şi gospodăresc, îninte si după vaccinarea antirujetică. Animalele au provenit din 6 locatii diferite: 5 ferme de creştere intensivă (ferma A: 252 animale, ferma B: 170 animale, ferma C: 99 animale, ferma D: 23 animale, ferma E: 27 animale) şi din gospodăriile populaţiei (40 animale).

In ferma A (Picovit), din 329 probe testate 188 au fost pozitive pentruPRRS (57,1%), 8 pozitive şi 4 suspecte pentru M. hyopneumoniae (3,6%) şi 46 suspecte pentru PCV 2 (16,4%). Seroconversia în urma vaccinării antirujetice a fostde 5,8% (11 probe pozitive din 187 testate).

Ȋn ferma B (Periş), din 170 probe testate 161 au fost pozitive pentru PRRS (94,7%), 39 pozitive şi 18 suspecte pentruM. hyopneumoniae (33,5%), 30 pozitiveşi 53 suspecte pentru PCV 2 (48,8%). Seroconversia în urma vaccinării antirujetice a fost de 23,7% (19 probe pozitive din 80 testate).

Ȋn ferma C (PigCom) din 99 probe testate 41 au fost pozitive pentru PRRS (41,4%), 23 pozitive şi 2 suspecte pentruM. hyopneumoniae (25,2%), 2 pozitive şi23 suspecte pentru PCV 2 (25,2%). Seroconversia în urma vaccinării antirujetice a fost de 9% (9 pozitive din 99 testate).

Ȋn ferma D (Floroaica) din 23 probe testate 1 a fost pozitivă pentru PRRS (4,3%) şi 0 pozitive pentruM. hyopneumoniae şi pentru PCV 2. Seroconversia înurma vaccinării antirujetice nu a fost testată.

Ȋn ferma E (Cristiana) din 27 probe testate toate au fost negative pentruPRRS, M. hyopneumoniae şi PCV 2 Seroconversia în urma vaccinării antirujetice nu a fost testată.

Ȋn gospodăriile populaţiei din 80 probe testate 0 au fost pozitive pentruPRRS şiM. hyopneumoniae, şi 18 suspecte pentru PCV 2 (22,5%). Seroconversia înurma vaccinării antirujetice a fost de 57,5% (23 pozitive din 40 testate).

Seroprevalenţa germenilor imunosupresori (PRRS, M. hyopneumoniae, PCV2) si seroconversia post‐vaccinare antirujetica in fermele de crestere industriala

Seroprevalenţa germenilor imunosupresori (PRRS, M. hyopneumoniae, PCV2) si seroconversia post‐vaccinare antirujetica in gospodarii

Seroprevalenţa germenilor imunosupresori (PRRS, M. hyopneumoniae, PCV2) şi seroconversia post‐vaccinare antirujetică în ferme de creştere industrială şi în gospodăriile populaţiei

CONCLUZII

1.Corelatiile clinico‐epidemiologice din ferma PIGCOM Satu Nou, au condus ladiagnosticul de sindrom respirator si de reproductie porcin.

2. Testele de laborator au urmarit pe de o parte izolarea si identificarea agentilorvirali si bacterieni, iar pe de alta parte decelarea anticorpilor specifici:‐ pentru izolarea virusului PRRS au fost realizate suspensii filtrate din probe de ţesut(pulmoni, splină, rinichi), care au fost inoculate pe monostrate din liniile celulareVERO, MARK si PK15, conform tehnicilor amintite. Pe liniile celulare VERO si MARKnu au fost observate modificări (prezenta efectului citopatic) datorate inoculului. Peplăcile cu linia celulara PK15 inoculate cu triturat de pulmoni s‐a observat efectcitopatic.Prin testul RT‐PCR s‐au identificat proteine din genomul viral, găsindu‐se 4 probepozitive pentru PRRS şi 5 pentru Circovirusul porcin tip 2 (PCV2). Nicio proba nu afost pozitivă pentru prezenţa genomului specificM. hyopneumoniae.

‐decelarea anticorpilor specifici din serul animalelor a fost facută prin investigatiiserologice care au evidenţiat o incidenţă crescută a infecţiei cu virusurile PRRS,Circovirus si M. hyopneumoniae la porcii în vârstă de 85 zile, 180 zile şi la scroafe înaşteptare.

3. Distrugerea macrofagelor alveolare la purcei (locul unde are loc replicarea virusuluiPRRS) favorizeaza interventia florei bacteriene (Mannheimia (Pasteurella) haemolytica,Haemophilus parasuis şi Salmonella spp. ).

4. Nivelurile titrurilor anticorpilor postvaccinali antirujetici in sistemul de crestereindustrial au fost influentate negativ de seroprevalenta crescuta a agentilorimunosupresori in efectivele de animale. Ȋn schimb, in gospodăriile populaţieiseroconversia în urma vaccinării antirujetice a fost crescută, ca o consecinta aseroprevalentei scazute a germenilor microbieni imunosupresori.

FAZA 5Obiectivele fazei: Evaluarea răspunsului imun indus prin vaccinare la porcimistreţi (momeli vaccinale anti PPC), în absenţa şi în prezenţa tulpinilor demicroorganisme cu efect imunosupresor şi cuantificarea parmetrilor imunologicipostvaccinali la animalele vaccinate din sistemul silvatic al porcinelor, înprezenţa microorganismelor imunosupresoare.

» Activitatea V.1.: Experimente de vaccinare efectuate pe porci mistreţiinfectaţi / neinfectaţi cu agenţi patogeni imunosupresori.

» Activitatea V.2.: Evaluarea parametrilor imunologici post vaccinali la animalevaccinate din sistemul silvatic, în prezenţa şi în absenţa microorganismelorimunosupresoare.

» Activitatea V.3.: Analiza statistică a datelor obţinute în experienţele efectuate.

Activitatea V.1.: Experimente de vaccinare efectuate pe porci mistreţiinfectaţi / neinfectaţi cu agenţi patogeni imunosupresori

Pentru desfăşurarea lucrărilor s‐au achiziţionat din import:‐ Kituri ELISA , pentru detecţia anticorpilor specifici pentru PRRS,Circovirus şiMycoplasma hyopneumoniae.‐Medii de cultură pentru izolarea bacterieiMycoplasma hyopneumoniae.‐ Kituri pentru testul PCR.‐ Alte materiale aferente lucrărilor: tuburi pentru recoltarea probelor desânge,din organe, secreţii, tampoane pentru recoltarea secreţiilor nazaleşi bucale, seringi, vacutainere, instrumente chirurgicale.S‐a efectuat documentarea ştiinţifică, programarea şi desfăşurarealucrărilor în teren şi în laborator.

Activitatea V.2.: Evaluarea parametrilor imunologici post vaccinali la animalevaccinate din sistemul silvatic, în prezenţa şi în absenţa microorganismelorimunosupresoare.

Pentru decelarea anticorpilor specifici din serul animalelor s‐a folosit testulimunoenzimatic ELISA. Astfel, din 66 de probe, toate au fost negative pentruinfecţia cu virusul PRRS şi 11 suspecte pentru Circovirus. La infecţia cu M.hyopneumoniae 14 probe au fost pozitive şi 2 suspecte.

În urma însămânţării pe medii speciale a probelor de pulmoni şi ganglioni traheobronhici, nu s‐au dezvoltat colonii specifice micoplasmelor la porcii mistreţi.

În urma examinarii prin metoda PCR a 46 de probe organe suine provenite dinmediul silvatic (judeţele Prahova, Mures, Braşov, Giurgiu, Covasna, Suceava, Bacău) s‐auobtinut urmatoarele rezultate: pentru virusul PRRS s‐au identificat 3 probe pozitive(6,5%). În cea ce priveşte Circovirusul porcin tip 2 (PCV2), acesta a fost identificat la unnumăr de 2 probe (4,3%). Detecţia genomului specific M. hyopneumoniae a fost pozitivăpentru un număr total de două probe (4,3%). Toate probele pozitive au provenit dinjudetul Prahova.

Pentru examenul virusologic au fost prelucrate 14 probe de la mistreţiproveniţi de la fondul de vînătoare Prahova. Pe plăcile cu linia celulară PK15 în godeurileinoculate s‐a observat o modificare a monostratului sub forma unor focare de diferitemărimi cu celule refringente şi cu monostratul desprins de pe suport. Aceste focare aufost prezente la 7 probe. În urma colorării cu reagentul FITC – anti PRRS virus (Bio‐268) nus‐a observat nicio reactivitate (fluorescenţă specifică absentă. În schimb, la cele 3 probeprovenite de la porci convenţionali colorate cu FITC‐anti PRRS virus (Bio‐268), antigenul,virusul fiind prezent, s‐a observat la microscopul cu UV o fluorescenţă specifică, cuincluzii galben‐verzui sub forma unor aglomerări de celule.

Activitatea V.3.: Analiza statistică a datelor obţinute în experimentele efectuate.

Prin metoda ELISA, din cele 66 de probe, toate au fost negative pentru infecţia cuvirusul PRRS şi 11 suspecte pentru Circovirus (16,6%). La infecţia cu M. hyopneumoniae 14probe au fost pozitive (21,2%) şi 2 suspecte (3%).

Prin metoda PCR, din 46 probe analizate, s‐au identificat 3 probe pozitive pentruvirusul PRRS (6,5%), 2 probe pentru Circovirusul porcin tip 2 (4,3%) si două probe pentru M.hyopneumoniae (4,3%).

0

10

20

30

40

50

PRRSCircovirus

M. hyo

Examenul serologic

Suspecte (%)

Pozitive (%)

0

10

20

30

40

50

PRRSCircovirus

M. hyo

Examenul PCR

Pozitive (%)

CONCLUZII

1. Pentru identificarea germenilor imunosupresori studiati s‐au efectuat investigaţii serologice, virusologice, bacteriologice şi moleculare (RT‐PCR). Examenele serologice au fost folosite pentru punerea in evidenţă a anticorpilor faţă de virusul PRRS, Circovirusul porcin tip 2 (PCV2) și M. hyopneumoniae. Examenul virusologic și testul IFD au fost folosite pentru a evidenția prezenta in organe a virusului PRRS. Examenele bacteriologice din organe și limfonodulii traheobronșici s‐au efectuat pentru izolarea bacteriei M. hyopneumoniae. Testul RT‐PCR a fost folosit pentru a pune în evidență genomul viral și bacterian. 2. Prin testul RT‐PCR s‐au identificat proteine din genomul viral, găsindu‐se 3 probe pozitive pentru PRRS, 2 pentru Circovirusul porcin tip 2 (PCV2) şi 2 pentru prezenţa genomului specific M. hyopneumoniae.3. In cazul PRRS, desi examenele serologice, virusologice şi testul IFD au fost negative, prin tehnica PCR s‐a evidenţiat prezenţa in organismul animalelor silvatice a genomului viral.

4. În cazul Cirovirusului porcin de tip 2, prin tehnica PCR s‐a evidenţiat prezenţa in organismul animalelor silvatice a genomului viral concomitent cu decelarea serologică a unor titruri de anticorpi ce pot încadra animalele ca suspecte de boală.5. În ceea ce priveste M. hyopneumoniae, se observă o incidenţă crescută a acestei boli în mediul silvatic, demonstrată de rezultatele examenelor serologice şi moleculare. În urma însămânţării pe medii speciale a probelor de pulmoni şi ganglioni traheobronhici, nu s‐au dezvoltat colonii specifice micoplasmelor la porcii mistreţi.6. În concluzie, investigaţiile serologice si moleculare prin PCR la populaţiile de porcine din mediul silvatic, din diferite judeţe, indică prezenţa in proporţii variate a germenilor imunosupresori (PRRS, Circovirus tip 2, M. hyopneumoniae).7. Rezultatele investigaţiilor serologice, virusologice, bacteriologice şi moleculare au demonstrat prezenţa în populaţiile silvatice a germenilor studiaţi.Din cauza renunțării la vaccinarea antipestoasă nu s‐a putut face o evaluare a răspunsului imun indus prin vaccinare anti PPC la porcii mistreţi, în absenţa şi în prezenţa tulpinilor de microorganisme cu efect imunosupresor.

FAZA 6Obiectivele fazei: Elaborarea de metodologii eficiente de vaccinare la suine, înfuncţie de condiţiile prezente în teren în România.

» Activitatea VI.1.: Metodologie de vaccinare la porci din ferme intensive decreştere şi la porci din gospodăriile populaţiei în funcţie de prezenţaagenţilor patogeni imunosupresori.

» Activitatea VI.2.: Metodologie de vaccinare la porci din sistemul silvatic înfuncţie de prezenţa agenţilor patogeni imunosupresori.

» Activitatea VI.3.: Diseminarea pe scară largă, în rândul crescătorilor de porcine, a rezultatelor obţinute.

Activitatea VI.1.: Metodologie de vaccinare la porci din ferme intensive decreştere şi la porci din gospodăriile populaţiei în funcţie de prezenţaagenţilor patogeni imunosupresori.

Din rezultatele obţinute se observă că nivelurile titrurilor anticorpilorpostvaccinali antirujetici in sistemul de creştere industrial au fost influenţatenegativ de seroprevalenţa crescută a agenţilor imunosupresori ȋn efectivele deanimale. Ȋn schimb, ȋn gospodăriile populaţiei seroconversia in urma vaccinariiantirujetice a fost crescută, ca o consecinţă a seroprevalenţei scăzute a germenilormicrobieni imunosupresori.

La porcinele domestice s‐a observat o incidenta crescuta a virusului PRRS(51%) si scazuta a PCV2 (21%) si Mycoplasma hyopneumoniae (12,8%).

Ȋn sistemul de creştere intensiv, comparativ cu gospodăriile populaţieiseroprevalenţa agenţilor imunosupresori a fost semnificativ crescută.

Seroprevalenţa crescută a agenţilor imunosupresori in efectivele de animale ainfluenţat negativ nivelurile titrurilor anticorpilor postvaccinali antirujetici. Ȋn 3 unităţi decreştere a porcilor, diferite ca status imun si conditii de crestere, seroconversia in urmavaccinarii antirujetice a fost negativa in proportie ridicată, indiferent de tipul de vaccinfolosit, viu sau subunitar.

Eficienta programelor de imunoprofilaxie specifica aplicate in unitatile decrestere industriala a porcinelor este influentata de prezenta agentilor microbieniimunosupresori studiati (PRRS, Circovirus, Mycoplasma hyopneumoniae) şi a germenilorde asociaţie.

În prezent, în schemele tehnologice de creştere a porcului în România existăun program de vaccinare contra leptospirozei, parvovirozei şi rujetului, iar în funcţie desituaţie epidemiologică din fermă se pot aplica şi vaccinări de necesitate contracolibacilozei, pleuropneumoniei infecţioase, poliserozitei infecţioase (Boala Glasser) şianaerobiozelor.

În urma cercetărilor efectuate în cadrul proiectului ADER 7.3.5 recomandăm şivaccinarea contra germenilor imunosupresori studiaţi (Circovirusul porcin tip 2, virusulPRRS, Mycoplasma hypneumoniae) dar numai dacă se va pune în evidenţă prezenţaacestor germeni prin efectuarea unui screening serologic la nivelul efectivului deanimale, indiferent de categoria acestora (scrofiţe în aşteptare, vieri, scroafe gestante,scroafe lactante şi în aşteptare, purcei sugari).

La animalele achiziţionate, aflate în perioada de carantină, acţiunea de prelevare a probelor de sânge pentru examene serologice se va realiza în primele 14‐20 de zile de la preluare.

Având în vedere incidenţa crescută a virusului PRRS în efectivele deporcine studiate, recomandăm o schemă generală, orientativă, de vaccinare, urmândca fiecare fermă să îşi particularizeze metodologia de vaccinare în funcţie de situaţiaepidemiologică existentă.

Recomandări privind efectuarea acţiunilor de imunoprofilaxie specificăîntr‐o unitate de creştere şi îngrăşare a porcinelor.

I. ANIMALE ÎN PERIOADA DE CARANTINĂÎn cazul în care nu au fost vaccinate de către vânzător, scrofiţele şi vieruşii cumpăraţivor fi supuşi următoarelor acţiuni:a) vaccinare antileptospirică, antiparvo şi antirujetică la 20 zile de la cumpărare.b) vaccinare antileptospirică, antiparvo şi antirujetică (rapel) la 50 zile de lacumpărare.Acţiunea de prelevare a probelor de sânge pentru examene serologice se va realizaîn primele 14‐20 zile de la preluare.Se recomandă ca, cel puţin animalele nou achiziţionate să fie vaccinate cu un vaccinantileptospiric tetravalent.

II. SCROFIŢE ÎN AŞTEPTARE (producţie proprie)a) vaccinare antileptospirică, antiparvo (opţional) şi contra PRRS (opţional)vaccinarea I ‐ la 210 zile vârstă;vaccinarea a II‐a ‐ la 240 zile vârstă (ultima vaccinare cu 14‐21 zile înainte de montă).

III. VIERILa vieri se recomandă efectuarea trimestrial a vaccinarii antileptospirice, iarvaccinarea anti‐PRRS de două ori pe an (primăvara şi toamna) cu rapel la 21 zile(opţional).

IV. SCROAFE GESTANTELa scroafele gestante se recomandă următoarele actiuni imunoprofilactice:

a) vaccinare antileptospirică I ‐ la 50 zile de la montă;b) vaccinare antileptospirică II (rapel) ‐ la 65 zile de la montă;c) vaccinare anti‐ E. coli I ‐ la 70 zile de la montă;d) vaccinare anti‐ E. coli II (rapel) ‐ la 90 zile de la montă ;

În funcţie de situaţia epidemiologică a unităţii se pot aplica vaccinări denecesitate contra pleuropneumoniei infecţioase, poliserozitei infectioase (boala luiGlasser) şi anaerobiozelor odată cu vaccinarea I şi a II‐a anti‐ Escherichia coli.

V. SCROAFE LACTANTE, AŞTEPTARELa scroafele în perioda de lactaţie se poate efectua vaccinare

antiparvoviroză şi/sau antirujetică (o singură inoculare) cu 5 zile înainte de înţărcare.

VI. PURCEI SUGARIÎncepând cu ziua 7 de viaţă, purceii sugari se vor vaccina contra Mycoplasma

hyopneumoniae (PEP), cu rapel la vârsta de 21 zile (opţional).La vârsta 21 de zile se poate utiliza şi varianta vaccinării contra Mycoplasma

hyopneumoniae + circovirus (PCV2) (conform recomandarilor firmelor care produc vaccinurile respective).

VII. TINERET CRESCĂTORIE ŞI PORCI GRAŞIÎn cazul tineretului de crescătorie şi a porcilor graşi vaccinarea nu este necesară.

Recomandări privind efectuarea acţiunilor de imunoprofilaxie in gospodăriile populaţiei

În microfermele din gospodariile populaţiei s‐a detectat o incidenţă scăzută aprobelor pozitive pentru PRRS (2,3%), PCV 2 (10%) şi absenţaM. hyopneumoniae, corelatecu un nivel crescut al probelor cu un titru protector al anticorpilor antirujetici (57,5%).

Având în vedere incidenţa scăzută a germenilor imunosupresori. În sistemulgospodăresc recomandam numai efectuarea vaccinării antirujetice, la tineretul porcin,după vârsta de 3 luni.Alte vaccinări nu sunt justificate din punct de vedere economic.

Activitatea VI.2.: Metodologie de vaccinare la porci din sistemul silvatic în funcţie de prezenţa agenţilor patogeni imunosupresori

În prezent, în România nu se efectuează vaccinări ale porcinelor din sistemulsilvatic. Singura vaccinare care s‐a efectuat la mistreţi a fost cea contra pestei porcineclasice, dar la care s‐a renunţat in vederea obţinerii statutului de ţară liberă de aceastăboală.

Deşi rezultatele investigaţiilor serologice, virusologice, bacteriologice şimoleculare au demonstrat prezenţa în populaţiile silvatice a germenilor imunosupresori(PRRS, Circovirus tip 2, M. hyopneumoniae), din cauza renunţării pe plan naţional lavaccinarea antipestoasă nu s‐a putut face o evaluare a răspunsului imun indus prinvaccinare anti PPC la porcii mistreţi.

Având în vedere incidenţa relativ scăzută a germenilor imunosupresori studiaţi şidificultatea vaccinării populaţiilor de porcine sălbatice, nu se recomandă vaccinarea contragermenilor amintiţi.

Ȋn cadrul programelor de supraveghere si control a pestei porcine clasice derulate în România s‐a efectuat vaccinarea contra PPC a tuturor porcilor domestici (indiferent de tipul exploataţiei ) şi a mistreţilor.

Vaccinarea porcilor mistreţi din fondurile de vânătoare s‐a continuat până în toamna anului 2011, sub forma unui “cordon tampon” de 10 km, de‐a lungul frontierei de stat cu Republica Moldova si Ucraina.

Ȋn prezent, situaţia epidemiologică este favorabilă sub raportul PPC. România aprezentat Comisiei Europene şi a Statelor Membre, la reuninunea SCFCAH din 4 aprilie2008, o propunere de aprobare a unui “sistem canalizat” de ferme abatoare şi fabrici deprocesare a cărnii care să producă carne proaspătă de porc, destinată pieţei europene.Propunerea a fost acceptată şi, în cepând cu data de 10 ianuarie 2010, România a pututcomercializa pe piaţa europeană carne proaspătă de porc, obtinută în unele unităţiaprobate.

Până în momentul de faţă nu a mai fost diagnosticată pesta porcină clasică nici laporcii domestici, nici la cei sălbatici din România.

Ȋn ceea ce priveşte planul de perspectivă al ANSVSA pentru pesta porcină clasică,privind obţinerea statutului de ţară liberă de PPC fără vaccinare, se derulează în continuareprograme de supraveghere aprobate şi cofinanţate de Comisia Europeană.

Ȋn prezent, pentru păstrarea indemnităţii teritoriale pentru PPC s‐au implementatplanuri de biosecuritate viabile, având loc si o derulare corespunzătoare a “sistemuluicanalizat” implementat, cu extinderea acestuia şi includerea României în anexa a II‐a aDeciziei 2008/855/CE.

Având în vedere că, în cadrul Uniunii Europene, România reprezintă graniţa esticăa acesteia, ceea ce implică un risc crescut pentru toate bolile majore ale animalelor,inclusivpentru pesta porcină clasică al cărui agent etiologic este un virus ARN care sepropagă cu uşurinţă, pe căi multiple, riscul apariţiei acestei boli la mistreţi există.

Răspândirea virusului de la porcii mistreţi la porcii domestici este favorizată decondiţiile minime de biosecuritate din gospodăriile populaţiei dar si de contactul direct sauindirect al mistretilor cu porcii crescuţi în gospodariile populaţiei, îndeosebi a acelorasituate în apropierea pădurilor , terenurilor agricole, etc.

Ȋn caz de necesitate, în România este posibilă reluarea vaccinărilor contra pesteiporcine clasice la mistreţi.

Propunem în continuare o metodologie de vaccinare în caz de necesitate contrapestei porcine clasice cu vaccin viu, înglobat în momeli vaccinale:

Vaccinarea constă in 3 campanii: de primăvară, vară şi toamnă.Pe o perioadă de 10‐14 zile înainte de plasarea momelilor vaccinale este

necesară furajarea continuă a mistreţilor.Plasarea momelilor vaccinale se face la locurile de hrănire, iar numărul de momeli secalculează astfel încât să fie plasate câte două momeli vaccinale pentru fiecare mistreţ.Numărul de mistreţi este evaluat de către gestionarii fondurilor de vânătoare.

La adulţi, suprafaţa de plasare a momelilor trebuie sa fie de cel minim 200 mp şisă permită accesul tuturor mistreţilor din arealul arondat. Momelile vaccinale şi furajul sevor amplasa în gropi aflate la 2 metri distanţă, la o adâncime de cel mult 20 cm şi acoperitecu pamânt netasat.

La tineret, pentru o imunizare eficientă, momelile se vor amplasa în cuşti sauţarcuri confecţionate din bare, de aproximativ 1,5 m înălţime, astfel încât să permită numaiaccesul tineretului.Pentru a se asigura consumul în totalitate a momelilor, timp de 5 zile nu se vânează.

După această perioadă, momelile neconsumate şi eventual capsulele momelilorconsumate sunt colectate şi distruse.

După vaccinare se procedează la evaluarea răspunsului imun prin prelevarea deprobe de sânge de la mistreţii împuşcaţi şi testarea lor prin ELISA pentru detecţiaanticorpilor faţă de virusul pestei porcine clasice.

Măsuri pentru prevenirea răspândirii virusului vaccinal la porcinele domestice:‐ evitarea creşterii libere a porcinelor domestice;‐ gestionarea resturilor menajere, a gunoiului şi a aşternutului în exploataţiile de porcine,astfel încât acestea sa nu vină în contact sau să fie accesibile mistreţilor;‐ interzicerea accesului vânătorilor în exploataţiile de porcine cel puţin 21 de zile dupăparticiparea la vânători;‐ depistarea şi declararea de către gestionarii fondurilor de vânătoare a mistreţilor morţi,accidentaţi, prelevarea de probe pentru stabilirea cauzelor care au dus la moartea sauaccidentarea acestora;‐ asigurarea ecarisării în spaţiul cinegetic naţional;‐ depistarea braconierilor, confiscarea şi denaturarea vânatului ilegal;‐ expertiza sanitar‐veterinară a carcaselor de mistreţi;‐ prelevarea de probe de la mistreţii morţi, vânaţi şi accidentaţi, pentru examene delaborator.Supravegherea serologică se va efectua prin prelevare de probe de ser de la toţi mistreţiivânaţi, în vârstă de 6 luni – 2 ani. Se vor folosi testul ELISA sau testul de virusneutralizare (încazul probelor pozitive la ELISA din fondurile de vânătoare unde nu se vaccinează)Interpretarea rezultatelor serologice se va face ţinând cont de vaccinarea sau lipsa vaccinăriicontra pestei porcine clasice, de vârsta animalelor la ultima vaccinare şi posibila detectare aanticorpilor maternali.

Supravegherea virusologică se va efectua pe probe de la mistreţii vânaţi sau ceigăsiţi morţi (stern şi organe ‐ splină, lifonoduri, tonsile) prin: imunofluorescenţă, RT‐PCR şiizolarea virusului pe culturi celulare in cazul existenţei de probe pozitive prinimunofluorescenţă sau RT‐PCR.

Activitatea VI.3: Diseminarea pe scară largă, în rândul crescătorilor de porcine a rezultatelor obţinute

I. S‐au editat 3 materiale informative (broşuri) care au fost difuzate în ferme de creştere aporcinelor şi la crescătorii particulari. Difuzarea acestora s‐a efectuat prin distribuire directăcătre crescători şi prin distribuire în cadrul manifestărilor ştiinţifice, târgurilor şi expoziţiilorde profil: Agromalim Expo Arad 11‐14 septembrie 2014, First Euroregional Conference onParasitic Zoonoses – FMV Timişoara 16‐18 octombrie 2014, Indagra Bucureşti 29 octombrie– 2 noiembrie 2014.Broşurile au cuprins următoarele tematici:a) Prezenţa agenţilor imunosupresori la porcinele din sistemul intensiv de creştere, dingospodăriile populaţiei şi din mediul silvatic.b) Efectul imunosupresor asupra răspunsului imun ȋn urma vaccinărilor antirujetice laporcinele din sistemul intensiv de creştere şi din gospodăriile populaţiei.c) Metodologie de vaccinare la porcii din ferme intensive de creştere şi la porcii dingospodăriile populaţiei în funcţie de prezenţa agenţilor patogeni imunosupresori.

II. S‐au elaborat şi publicat 3 lucrări ştiinţifice care au fost prezentate în cadrul congreselor ştiinţifice, astfel:a) La simpozionul “Animal Breeding Pathology To Day” organizat de USAMVB Timişoara, Facultatea de Medicină Veterinară Timişoara, in perioada 29‐30 mai 2014, a fost prezentată lucrarea “Seroprevalence Of Some Imunosuppressive Agents (PRRSV, M. hyopneumoniae and PCV2) In Wild Boars (Sus Scrofa) In Romania (2013)”, autori Viorica Chiurciu, Maria Mioara Răduţă. Lucrarea a fost publicată in volumul “Lucrări ştiinţifice Medicină Veterinară Vol. XLVII(1), 2014, Timişoara.b) La simpozionul “Tradiţie şi inovaţie în sănătatea animală” organizat de Romvac Company S.A. în data de 29 aprilie 2014, a fost prezentată lucrarea “Seroprevalenţa unor agenţi imunosupresori la porcinele domestice din România în anul 2013” (poster), autori Viorica Chiurciu, Maria Mioara Răduţă, C. Stoica, C. Tudoran, Lucia Diaconu, I. Iacob. Rezumatul lucrării a fost publicat in volumul de rezumate al sesiunii ştiinţifice.c) A 3‐a lucrare ştiinţifică, intitulată “Influenţa imunosupresoare a virusului PRRS asupra răspunsului imun în urma vaccinării antirujetice la porcine din diferite sisteme de exploataţie”, autori Viorica Chiurciu, Costin Stoica, Cătălin Tudoran, Diaconu Lucia, Ion Iacob, Maria Mioara Răduţă a fost acceptată în vederea publicării la revista “Medicamentul veterinar”.

CONCLUZII FINALE

Investigatiile efectuate arata prezenta virusurilor PRRS şi Circovirus,precum şi a M. hyopneumoniae în populatiile de porcine din sistemul de crestereintensiv care a practicat importul de animale. Faptul că animalele au fost clinicsanatoase, sugerează , starea de purtator, semnele clinice fiind dependente destatusul sanitar al fermei şi de prezenţa altor agenţi patogeni.

Rezultatele preliminare şi finale obţinute au indicat o legatură întreexistenţa agenţilor microbieni studiati şi raspunsul imun postvaccinal. Astfel,indiferent de tipul de vaccin folosit, viu sau subunitar, în urma vaccinăriiantirujetice, aplicată în unităţi de creştere a porcilor, diferite ca status imun şiconditii de creştere, seroconversia a fost negativă în proporţie ridicată.

Din studiu rezultă că atât agenti microbieni studiaţi (PRRS, Circovirus,Mycoplasma hyopneumoniae ) cât şi germenii de asociaţie pot avea acţiunenegativă asupra eficienţei programelor de imunoprofilaxie aplicate în unităţile decreştere a porcilor.

PLAN SECTORIAL –ADER 2020 - madr.ro · Anul 1998 marcheaza diagnosticul PRRS si in efectivele de...

Documents

Transcript of PLAN SECTORIAL –ADER 2020 - madr.ro · Anul 1998 marcheaza diagnosticul PRRS si in efectivele de...