PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT - scoalapolcj.ro educationala/2018/Curriculum 2017-2018.pdf · în context...

CURRICULUM

pentru

Calificarea profesională:

Agent de poliție

Domeniul de pregătire profesională:

MILITAR, DE ORDINE ȘI SIGURANȚĂ PUBLICĂ

2017

Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică

Pagina 2 din 82

NOTĂ DE PREZENTARE

Acest curriculum se aplică pentru calificarea profesională: AGENT DE POLIȚIE.

Curriculumul este realizat în baza Standardului de pregătire profesională al fiecărei calificări

obţinute în cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi cuprinde Planul de învăţământ şi Programa şcolară

pentru fiecare modul.

Curriculumul este documentul şcolar de tip reglator în cadrul căruia se consemnează datele

esenţiale privind procesele educative şi experienţele de învăţare pe care şcoala le oferă elevilor.

Curriculumul a fost elaborat în baza prevederilor Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu

modificările și completările ulterioare, Hotărârii Guvernului nr. 918/2013 privind aprobarea Cadrului

naţional al calificărilor, Ordinului MECS nr. 5293/ 2015 privind aprobarea structurii Standardului de

pregătire profesională din învăţământul profesional şi tehnic, a Ordinului MEN nr. 3593/2014 pentru

aprobarea Metodologiei privind elaborarea și aprobarea curriculumului școlar, planurilor-cadru de

învățământ și programelor școlare.

Reperele fundamentale în baza cărora este elaborat curriculumul sunt:

a. stabilirea condițiilor necesare privind asigurarea calificărilor MAI de nivel 5;

b. derivarea unităților de rezultate ale învățării din competențele profesionale specifice

primelor funcții de încadrare;

c. tendinţele actuale şi criteriile general acceptate în domeniul reformelor curriculare;

d. valorificarea experienţelor profesionale prin transpunerea pedagogică a procedurilor şi

metodelor utilizate în unităţile operative în cadrul cărora vor fi încadraţi absolvenţii;

e. asigurarea unui raport optim între activitățile teoretice și practice, asigurate la unitățile de

practică ale MAI;

f. compatibilizarea formării iniţiale a personalului cu standardele europene în domeniu;

g. asigurarea corelaţiei între formarea iniţială şi formarea continuă a personalului, din

perspectiva educaţiei permanente.

La baza elaborării planurilor de învăţământ se află următoarele principii generale:

1. Principiul centrării pe rezultate ale învățării şi a modularizării curriculumului, fiecare

modul fiind determinat de o unitate de rezultate ale învățării, prevăzută în Standardul de pregătire

profesională.

2. Principiul eficientizării și al predictibilității formării, în sensul stabilirii unui raport optim

între resursele educaționale și obiectivele de formare stabilite în corelație cu Standardele ocupaționale

și Standardele de pregătire profesională;

3. Principiul racordării la solicitările profesionale actuale şi de perspectivă ale

beneficiarilor, explicitate prin competențele aferente ocupațiilor vizate prin calificările MAI;

4. Principiul descentralizării şi al flexibilizării curriculumului - prin stabilirea elementelor

comune asigurate de unitățile de rezultate ale învățării generale cu unităţile de rezultate ale învățării

specializate;

5. Principiul descongestionării - selectarea, structurarea şi esenţializarea conţinuturilor

programelor şcolare şi diminuarea supraîncărcării informaţionale, în sensul opțiunii pentru necesar și

util;

6. Principiul funcţionalităţii - adaptarea conţinutului instruirii la particularităţile elevilor și

grupurilor de elevi;

7. Principiul stabilităţii - asigurarea aceloraşi condiţii şi cerinţe educaţionale mai multor serii

de elevi;

8. Principiul coerenţei - realizarea echilibrului între ariile curriculare, relaționarea cu

domeniile de cunoaștere semnificative pentru calificările MAI;

9. Principiul compatibilizării cu standardele europene privind formarea personalului în

domeniul ordinii şi siguranţei publice.

Coerenţa funcţională şi metodologică a curriculumului este dată de:

- proiectarea curriculumului centrat pe unitățile de rezultate ale învățării stabilite în Standardele

de pregătire profesională;


Pagina 3 din 82

- aplicarea unui demers didactic structurat şi unitar la nivelul fiecărui modul asigurând achiziţii

integrate ale elevilor prin corelarea elementelor teoretice cu cele practice;

- proiectarea unor variante de activităţi de învăţare centrate pe elev care să asigure atingerea

obiectivelor şi a standardelor propuse;

- selectarea unor conţinuturi semnificative, relevante pentru formarea profesională şi

dezvoltarea personalităţii elevului;

- jalonarea resurselor de timp ale procesului de predare – învăţare – evaluare;

- explicitarea unor metode didactice inovative și a bunelor practici în domeniul educațional;

- raportarea demersului didactic la standardul de evaluare asociat unității de rezultate ale

învățării.

Curriculumul centrat pe rezultate este fundamentat de cerinţele actuale privind asigurarea

calităţii în educaţie, finalitatea urmărită fiind realizarea unui program de pregătire în măsură să

corespundă exigenţelor beneficiarilor.

Nivelul 5 de calificare, conform Cadrului naţional al calificărilor, solicită următoarele achiziţii:

Rezultatele învăţării corespunzătoare nivelului 5

Cunoştinţe Abilităţi Competenţe

cunoştinţe faptice şi teoretice

cuprinzătoare, specializate într-un

domeniu de muncă sau de studiu şi

conştientizarea limitelor

cunoştinţelor respective

o gamă amplă de abilităţi

cognitive şi practice

necesare pentru conceperea

de soluţii creative la

probleme abstracte

gestionare şi supraveghere în

situaţii de muncă sau de studiu,

în care schimbările sunt

imprevizibile; revizuirea şi

dezvoltarea performanţelor

proprii şi ale altora

Opţiunea pentru un curriculum centrat pe rezultate are în vedere accentuarea dimensiunii

aplicative a cunoştinţelor, dezvoltarea corelată şi susţinerea reciprocă a abilităţilor şi atitudinilor,

formarea armonioasă a personalităţii elevilor şi focalizarea pe achiziţiile finale ale învăţării.

Competențele-cheie prevăzute prin Legea educației naționale, specifice calificării ,,agent de

poliție ,,sunt formulate în termeni de cunoștințe, abilități și atitudini specifice și sunt integrate

unităților de rezultate:

competenţe de comunicare în limba română;

competenţe de comunicare în limbi străine;

competenţe digitale de utilizare a tehnologiei informaţiei ca instrument de învăţare şi

cunoaştere;

competenţe sociale şi civice;

competenţe de sensibilizare şi de expresie culturală;

competenţa de a învăţa să înveţi.

Misiunile instituţionale în domeniul ordinii şi siguranţei publice precum şi al managementului

situaţiilor de urgenţă determină pregătirea personalului privind:

- protecţia drepturilor cetăţenilor şi asigurarea unui climat de linişte şi siguranţă în comunitate;

- cunoaşterea şi aplicarea legii împotriva infracţionalităţii;

- prevenirea faptelor antisociale;

- apărarea avutului public şi privat;

- cooperarea profesională în vederea diminuării efectelor unor calamităţi, catastrofe, accidente;

- rezolvarea cu profesionalism şi în timp scurt a solicitărilor cetăţenilor/ instituţiilor;

- respectarea normelor deontologice;

- îmbunătăţirea şi eficientizarea intervenţiilor, monitorizarea și analiza riscurilor în domeniul

ordinii publice şi siguranţei naţionale;

- planificarea si folosirea resurselor disponibile la intervenţii etc.

Îndeplinirea atribuţiilor profesionale presupune atât aplicarea cunoştinţelor de specialitate şi a

procedurilor specifice, cât şi capacitatea de comunicare, lucrul cu alţii ca membru al unei echipe,

adaptarea la mediul profesional specific şi la situaţii neprevăzute, rezolvarea de probleme, activitatea

în context internaţional, ţinută morală, atitudini pozitive faţă de diversitate şi multiculturalitate, dorinţă


Pagina 4 din 82

de succes, utilizarea surselor multiple de informare, capacitate de luare a deciziilor, inteligenţă

emoţională, conştiinţa necesităţii educaţiei permanente.

Rezultatele proiectate prin procesul de predare – învățare – evaluare contribuie la o dezvoltare

solidă, coerentă şi integratoare a elementelor cognitive, atitudinale şi practice necesare unei acţiuni

eficiente în spaţiul profesional şi social caracterizat printr-o dinamică accelerată a fenomenelor și

activităților ce afectează ordinea, siguranța și echilibrul valoric. Absolvenții unităților de învățământ

ale M.A.I. sunt pregătiți pentru abordarea și rezolvarea situațiilor profesionale conform cadrului

normativ și procedurilor legale în vigoare. Totodată în Curriculum sunt cuprinse teme care asigură

compatibilizarea cu standardele europene privind formarea: teme privind protejarea drepturilor

omului, respectarea diversității, combaterea torturii și a relelor tratamente, colaborarea

interinstituțională, combaterea corupției, abordarea cazurilor privind delincvența juvenilă, violența

domestică, protejarea informațiilor clasificate, deontologia profesională și integritatea, etc., care

permanent sunt raportate structurilor interesate de monitorizarea pregătirii în diferite domenii.

Pregătirea elevilor în domeniile criminalitate informatică, combaterea terorismului, analiza și

combaterea traficului de ființe umane și a substanțelor ilicite, educație financiară se va realiza prin

activități didactice complementare.

Pentru fiecare unitate de rezultate ale învățarii a fost fundamentat un modul de instruire cu

următoarea structură: notă introductivă (prezentarea rolului şi importanţei modulului), structura

modulului (corelarea dintre rezultatele învățării din SPP și conținuturile învățarii), lista minimă de

resurse materiale, procedurale și sugestiile metodologice.

Conţinuturile învățarii sunt structurate tematic, fiecare temă cuprinzând elementele relevante

care trebuie prelucrate pedagogic şi asimilate de elevi, în vederea dobândirii cunoștințelor, abilităților și

atitudinilor specificate în Standardul de Pregătire Profesională.

Sugestiile metodologice sunt oferite ca sprijin pentru realizarea demersurilor didactice

referitoare la: desfăşurarea proceselor de predare, învăţare şi evaluare; organizarea activităţilor de

învăţare şi a situaţiilor de învăţare; construirea şi utilizarea strategiilor de instruire şi învăţare; alegerea

şi utilizarea metodelor de învăţământ; necesitatea asigurării conexiunilor conceptuale şi metodologice;

asigurarea potenţialului educativ al elementelor de conţinut; asigurarea unei comunicări didactice

eficiente, organizarea unui mediu de învăţare stimulativ, care să promoveze învăţarea activă, atitudinea

pozitivă şi responsabilă; selectarea şi valorificarea resurselor materiale necesare. Prin indicaţiile

metodice oferite sunt stimulate manifestarea flexibilităţii didactice şi a creativităţii cadrului didactic.

În cadrul sugestiilor metodice se pot oferi exemple de activităţi de învăţare, aplicarea unor

metode didactice inovative și a unor metode de evaluare, care propun modalităţi concrete şi diverse de

organizare a activităţii educaţionale la clasă. Acestea sunt construite astfel încât să valorifice experienţa

cognitivă a elevilor, să îi sprijine constructiv în activitatea de cunoaştere şi să permită valorificarea

unor strategii didactice în contexte variate de învăţare.

Sugestiile metodice cuprind şi menţiuni privind evaluarea elevilor: metode, instrumente, criterii

de evaluare, atât în ceea ce priveşte evaluarea pe parcurs, cât şi a competenţelor şi achiziţiilor

înregistrate la finalizarea modulului, în mod corelat standardului de evaluare asociat unității de

rezultate ale învățarii. Instrumentele şi metodele de evaluare sunt concepute astfel încât să permită

evidenţierea progresului elevului de la o etapă la alta, inclusiv prin parcurgerea activităţilor de practică.

Pentru desfăşurarea optimă a activităţilor didactice sunt asigurate următoarele condiții:

- stabilirea corespondenței între rezultatele învățarii – cunoștințe, abilități, atitudini;

- prelucrarea conţinutului relevant și esential care să susțină achizițiile elevului;

- formarea unei imagini clare asupra contextului în care se dezvoltă Curriculumul (climatul

şcolar, nivelul de pregătire iniţial al elevilor, resursele instituţionale, relaţiile cu structurile

operative etc.);

- interes pentru cunoaşterea şi dezvoltarea personalităţii elevilor;

- corelarea teoriilor predării şi învăţării implicate în proiectarea şi implementarea curriculumului

pentru progresul sistematic şi permanent ale elevilor;

- folosirea resurselor variate care pot fi valorificate în aplicarea curriculumului – lista minimă de

resurse materiale (echipamente, instrumente, machete, documentații) necesare dobândirii

rezultatelor învățarii;

- stabilirea şi realizarea unui proces educativ integrativ;


Pagina 5 din 82

- planificarea evaluării rezultatelor elevilor conform standardului de evaluare asociat unității de

rezultate ale învățarii;

- raportarea rezultatelor la criteriile stabilite prin Standardele de pregătire profesională,

identificarea şi aplicarea măsurilor remediale sau de optimizare a dezvoltării achizițiilor

elevilor.

Curriculumul este elaborat astfel încât să îndeplinească criteriile de relevanţă, continuitate,

permeabilitate, actualitate, extensie, echilibru, flexibilitate, coerenţă, articulare etc.

relevanţa - furnizarea de experienţe de învăţare necesare şi utile;

continuitatea - asigurarea progresului în învăţarea continuă prin experienţe de învăţare

corelate;

permeabilitatea - posibilitatea includerii de noi conţinuturi/ teme de lucru;

actualitatea - în acord cu solicitările socio-profesionale;

extensia - favorizarea dezvoltării integrale a personalităţii prin situaţii de învăţare variate;

echilibrul - privind elementele de conţinut din mai multe domenii;

flexibilitatea - adaptarea la cel ce învaţă şi grupul de elevi,

coerenta dintre curriculum şi finalităţile educaţionale, precum şi între diferitele componente

ale sale;

articularea optimă a etapelor procesului curricular: proiectare, elaborare, aplicare, revizuire

permanentă.


Pagina 6 din 82

Nivelul de calificare conform Cadrului național al calificărilor – 5

Corelarea dintre unitățile de rezultate ale învățării și module:

Unitatea de rezultate ale învăţării Denumire modul

Unități de rezultate ale învăţării tehnice generale

URI 1 Comunicarea și cooperarea

profesională MODUL I: Comunicarea și cooperarea profesională

URI 2 Instruirea militară MODUL II: Instruirea militară

Unități de rezultate ale învăţării tehnice specializate

URI 3 Menţinerea climatului de ordine şi

siguranţă publică

MODUL III: Menţinerea climatului de ordine şi

siguranţă publică

URI 4 Prevenirea şi combaterea faptelor

antisociale

MODUL IV: Prevenirea şi combaterea faptelor

antisociale

URI 5 Constatarea şi sancţionarea

contravenţiilor

MODUL V: Constatarea şi sancţionarea

contravenţiilor

URI 6 Constatarea și cercetarea infracțiunilor MODUL VI: Constatarea și cercetarea infracțiunilor

URI 7 Realizarea intervenţiei poliţieneşti MODUL VII: Realizarea intervenţiei poliţieneşti


Pagina 7 din 82

PPLLAANN DDEE ÎÎNNVVĂĂŢŢĂĂMMÂÂNNTT

Învățământ postliceal

Domeniul de pregătire profesională: MILITAR, DE ORDINE ȘI SIGURANȚĂ PUBLICĂ

Calificarea profesională: Agent de poliție

Nr.

crt.

Unități de rezultate ale învățării

(URI) ORE

UNITĂȚI DE REZULTATE ALE ÎNVĂȚĂRII TEHNICE GENERALE

1. Comunicarea și cooperarea profesională 50

2. Instruirea militară 70 70

UNITĂȚI DE REZULTATE ALE ÎNVĂȚĂRII TEHNICE SPECIALIZATE

3. Menţinerea climatului de ordine şi siguranţă publică 107

4. Prevenirea şi combaterea faptelor antisociale 70

5. Constatarea şi sancţionarea contravenţiilor 74

6. Constatarea și cercetarea infracțiunilor

117

7. Realizarea intervenţiei poliţieneşti

177

Modul pregătire practică*

635

TOTAL GENERAL 1300

Notă:

Total ore/an pregătire în școală = 35 ore/săpt. x 19 săptămâni = 665 ore/an

Total ore/an pregătirea practică = 40 ore/săpt. x 16 săptămâni = 640 ore/an

(din care 5 ore activități organizatorice)

Pregătirea practică se desfăşoară la unități din cadrul structurii beneficiare.

Timpul de rezervă se stabilește pentru fiecare serie de elevi.

* Denumirea şi conţinutul modulului/modulelor de practică vor fi stabilite de către unitatea de

învăţământ în colaborare cu inspectoratul general.


Pagina 8 din 82

Anul şcolar începe, de regulă, în prima zi lucrătoare a lunii octombrie şi se desfăşoară, în general,

pe parcursul a 37 de săptămâni, iar ultimele două săptămâni sunt prevăzute pentru organizarea şi

desfăşurarea examenului de absolvire. Timpul total de învăţământ este de 1300 ore, câte 35 ore pe

săptămână, pentru activităţile didactice în şcoală şi 40 de ore pe săptămână în stagiile de practică.

Caracterul practic și aplicativ se asigură prin practica desfăşurată la unităţi operative și prin ședințe

practice organizate și desfășurate în unitățile de învățământ.

În baza dispoziţiei directorului general al Direcţiei Generale Management Resurse Umane se

stabileşte structura cadru a anului de învățământ pentru fiecare serie de elevi.

Inspectoratul general beneficiar aprobă prin dispoziție a inspectorului general, structura

perioadelor de școlarizare a fiecărei serii de elevi, care cuprinde: structura anului şcolar, baza de

calcul a timpului de învățământ și repartiţia timpului de învăţământ pe module şi stagii de practică cu

respectarea Planului de învăţământ, la propunerea Comisiei pentru curriculum din cadrul unităților de

învățământ.

Comisia pentru curriculum elaborează desfășurătorul tematic al activităţilor didactice pentru

fiecare modul, stabileşte formele de organizare şi timpul alocat acestora.

Desfășurătorul tematic este parte integrantă a Dispoziției directorului unității de învățământ.


Pagina 9 din 82

PRECIZĂRI ORGANIZATORICE ȘI METODICE

1. Fiecare U.R.I./modul se dezvoltă ca o unitate autonomă de instruire.

2. Trunchiul comun, conferit de unitățile de rezultate ale învățării tehnice generale asigură

pregătirea comună a elevilor școlilor postliceale ale Ministerului Afacerilor Interne.

3. Unitățile de rezultate ale învățării tehnice specializate asigură pregătirea de specialitate a

viitorilor absolvenți.

4. Timpul pentru formarea fiecărei competențe din cadrul unei U.R.I./a unui modul se

stabilește de către comisia pentru curriculum din timpul total alocat modulului prin planul de

învățământ.

5. Parcurgerea conținuturilor se face, de regulă, în ordinea conținuturilor unei U.R.I./a unui

modul, conform graficului de modul, iar forma de organizare a activităților didactice (activitățile de

predare-învățare-evaluare și tipurile de lecții) se stabilește la nivelul comisiei pentru curriculum prin

desfășurătorul tematic al fiecărui modul, fiind prevăzută în Dispoziţia de învăţământ / ordinul de

învăţământ a/al directorului/comandantului şcolii.

6. Examenul de absolvire se organizează şi se desfăşoară în baza metodologiei aprobată de

ministrul afacerilor interne. Examenul vizează nivelul de performanţă în dobândirea competenţelor

formate pentru prima funcţie de agent/ subofiţer/ maistru militar. Absolvenţii vor dovedi, în condiţii de

examen, pregătirea corespunzătoare în vederea încadrării şi ocupării primei funcţii de agent/ subofiţer/

maistru militar.

Examenul de absolvire constă în probe practice, scrise și orale. Succesiunea acestora se

stabileşte de către comisia de absolvire.

Proba practică constă în:

- trageri cu armamentul din dotare – executarea unei ședințe de tragere după efort fizic;

- educaţie fizică – conform probelor și baremelor stabilite de comisia de coordonare a

examenului de absolvire, dintre cele prevăzute pentru prima funcție de încadrare.

Proba scrisă constă în aplicarea unui test de cunoștințe din modulele/ U.R.I cu relevanţă în

formarea profesională, potrivit tematicii şi bibliografiei stabilite pentru examen.

Proba orală constă în rezolvarea unor probleme specifice specialităţii din tematica aprobată

pentru examen.

În cazul maiştrilor militari, proba a treia constă în susţinerea unui proiect/ lucrare de absolvire.

7. În vederea desfășurării practicii profesionale a elevilor se elaborează o programă pentru

fiecare stagiu de practică, aprobată de inspectoratul general.

8. Consilierea elevilor se realizează de către profesorii diriginţi în baza unei programe

elaborate de comisia metodică a diriginţilor, o oră pe săptămână, în afara celor 35 ore de activităţi

didactice săptămânale, conform Dispoziţiei de învăţământ a directorului şcolii.

DIRECTORUL ŞCOLII DE AGENŢI DE

POLIŢIE „VASILE LASCĂR” CÂMPINA

Comisar-şef de poliţie

Dr. TACHE VASILE

DIRECTORUL ŞCOLII DE AGENŢI DE

POLIŢIE „SEPTIMIU MUREŞAN”

CLUJ-NAPOCA

Comisar-şef de poliţie

Dr. BORZAN SORIN


Pagina 10 din 82

PP RR OO GG RR AA MM AA ŞŞ CC OO LL AA RR ĂĂ

CALIFICAREA: AA GG EE NN TT DD EE PP OO LL IIŢŢ II EE


Pagina 11 din 82

MODUL I: COMUNICAREA ȘI COOPERAREA PROFESIONALĂ

Notă introductivă

Comunicarea şi cooperarea profesională asigură instrumentele necesare relaţionării şi integrării

în cadrul grupului/organizaţiei, precum şi elementele generale de dezvoltare cognitivă, din perspectiva

rolului şi a statusului social pe care elevii urmează să le dobândească.

Unităţile tematice sunt selectate şi ordonate pentru formarea de valori şi atitudini centrate pe

asumarea răspunderii faţă de calitatea actului comunicării, adoptarea unei conduite integre în

exercitarea serviciului public, cultivarea respectului faţă de drepturile omului şi demnitatea umană.

Structura tematică a modulului este elaborată în corelaţie cu standardele de pregătire

profesională şi principiile de optimizare a comunicării în relaţiile profesionale şi în interacţiunea cu

cetăţeanul.

Conţinuturile şi situaţiile de învăţare determină:

- formarea şi perfecţionarea competenţelor necesare elaborării de strategii individuale pentru o

comunicare eficientă interpersonală, de grup şi organizaţională;

- exersarea metodelor de comunicare în vederea autocunoaşterii şi valorificării resurselor personale;

- aplicarea abilităţilor de comunicare în gestionarea situaţiilor conflictuale şi optimizarea climatului

organizaţional;

- formarea competenţelor de întocmire/ completare a documentelor cu destinaţie profesională, în

condiţiile respectării normelor de protecţie a informaţiilor clasificate;

- aplicarea principiilor şi metodelor specifice activităţii de relaţii publice, în scopul gestionării corecte a

imaginii sociale a instituţiei;

- acceptarea diversității şi promovarea nediscriminării în relaţia cu membrii comunităţii;

- afirmarea valorilor instituţionale la nivelul societăţii în scopul determinării unor atitudini proactive în

rândul membrilor comunităţii.

- dezvoltarea atitudinii pozitive, a sentimentului de apartenență la cultura organizațională;

- îndeplinirea în condiţii de integritate a atribuţiilor specifice;

- adoptarea unui comportament asertiv în activitatea profesională.

Această unitate de rezultate ale învăţării propune modalităţi de valorificare a comunicării şi

cooperării ca resurse în gestionarea misiunilor specifice, facilitând abordarea intermodulară a

procesului de formare.


Pagina 12 din 82

STRUCTURĂ MODUL

Corelarea dintre rezultatele învăţării din SPP și conținuturile învățării

URI 1: COMUNICAREA ȘI

COOPERAREA PROFESIONALĂ

Rezultate ale învățării

codificate conform SPP

Cunoştinţe Abilităţi Atitudini Conţinuturile învăţării

1.1.1.

1.1.2.

1.1.3.

1.2.1.

1.3.1.

1.3.2.

1.3.3.

1.3.4.

1. Locul şi rolul instituţiei în societate

1.1 Tradiţiile instituţiei;

1.2 Structura organizatorică;

1.3 Rolul instituţiei în societate.

2. Statutul personalului

2.1 Drepturi şi îndatoriri;

2.2 Restrângerea exerciţiului unor drepturi

şi libertăţi;

2.3 Regimul disciplinar.

3. Codul deontologic - reper fundamental în

configurarea standardelor de conduită

profesională 3.1 Consideraţii generale privind etica şi

deontologia;

3.2 Principiile generale şi normele

generale care reglementează conduita profesională;

3.3 Corupţia şi efectele ei.

3.4 Rezolvarea problemelor profesionale

respectând principiile şi normele deontologice.

1.1.4.

1.1.5.

1.1.6.

1.2.2.

4. Comunicare şi interacţiune socială

4.1 Comunicarea – elemente şi funcţii;

4.2 Tipuri de comunicare;

4.3 Rolul comunicării în activitatea

profesională;

4.4 Blocaj şi eficienţă în comunicare.

4.5 Aspecte practice privind tipurile de

comunicare.

5. Tehnici de convingere utilizate în activitatea

profesională

5.1 Tehnici de argumentare;

5.2 Tehnici de persuasiune.

5.3 Modele de comunicare eficientă în

activitatea profesională

6. Abordarea şi soluţionarea conflictelor prin

comunicare

6.1 Noţiuni generale despre conflict;

6.2 Comportamentul asertiv;

6.3 Gestionarea şi soluţionarea conflictelor

prin negociere şi mediere.

6.4 Rezolvarea unor situații profesionale

prin mediere și negociere.


Pagina 13 din 82

1.1.7.

1.1.8.

1.2.3. 1.3.5.

1.3.6.

7. Protecţia informaţiilor clasificate

7.1 Noţiunea şi obiectivele protecţiei

informaţiilor clasificate;

7.2 Clasificarea informaţiilor;

7.3 Reguli privind întocmirea,

multiplicarea şi păstrarea documentelor ce conţin

informaţii clasificate.

8. Documente utilizate în activitatea

profesională

8.1 Tipuri de documente utilizate în

activitatea profesională;

8.2 Norme de întocmire/completare a

documentelor cu destinaţie profesională

neclasificate;

8.3 Corespondența clasificată si

neclasificată.

8.4 Întocmirea documentelor cu destinaţie

profesională.

1.1.9.

1.1.10.

1.1.11.

1.1.12.

1.2.4. 9. Relaţia cu publicul

9.1 Conduita în relația cu cetățeanul

9.2 Primirea, înregistrarea şi soluţionarea

petiţiilor care nu au caracter penal;

9.3 Primirea, înregistrarea şi soluţionarea

solicitărilor privind liberul acces la informaţiile de

interes public.

9.4 Modalităţi de comportare în relaţia

profesională cu cetăţeanul

10. Societatea românească în diversitate

multiculturală

10.1 Structura etnică şi confesională a

României. Specificitatea culturală;

10.2 Cauze care determină producerea

conflictelor interetnice sau interconfesionale;

10.3 Tehnici şi metode de aplanare a

conflictelor de factură interetnică şi interculturală.

11. Relaţia profesională cu mass - media

11.1 Opinie publică şi imagine

instituţională;

11.2 Arhitectura activităţii de relaţii

publice în M.A.I.;

11.3 Interviul - modalitate practică de

comunicare.

11.4 Acordarea de interviuri.

12. Cooperarea intra şi interinstituţională

12.1 Cooperarea în cadrul organizaţiei;

12.2 Cooperarea interinstituţională;

LISTA MINIMĂ DE RESURSE MATERIALE (ECHIPAMENTE, UNELTE ȘI

INSTRUMENTE, MACHETE, MATERII PRIME ȘI MATERIALE, DOCUMENTAȚII

TEHNICE, ECONOMICE, JURIDICE ETC.) NECESARE DOBÂNDIRII REZULTATELOR

ÎNVĂȚĂRII (existente în şcoală sau în unitățile de practică):

Materiale didactice: înregistrări, power point, suport de curs, manuale, fișe de lucru, filme didactice;

Echipamente IT: computer/laptop, videoproiector, fotocopiator, CD-uri, DVD-uri, camera video, TV;

Echipamente specific: sală de aplicații.


Pagina 14 din 82

SUGESTII METODOLOGICE

Activităţile didactice urmăresc dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare în spaţiul

social, a gândirii divergente şi a capacităţii de argumentare a opiniilor exprimate, precum și respectarea

principiilor deontologice și a regulilor privind protecția informațiilor clasificate.

Abilitățile de comunicare se formează şi se exersează în diferite situaţii de instruire: prezentări

teoretice (scopul, formele comunicării, strategii de comunicare, elemente de psihologia comunicării,

drepturi şi îndatoriri ale personalului, principiile codului deontologic, regimul disciplinar) şi practice

(tehnici de persuasiune, abordarea şi soluţionarea conflictelor în mod profesional, tehnici de redactare a

documentelor, metode de relaţionare cu publicul şi mass-media, comportarea în context organizaţional),

inclusiv în activități de predare în echipă.

Metodele didactice aplicate asigură interacţiunile la nivelul grupului de elevi prin folosirea, cu

precădere, a conversaţiei, dezbaterii, problematizării, studiului de caz, exerciţiului, jocului de rol.

Mijloacele de învăţământ sunt adaptate particularităţilor stilurilor individuale de învăţare și specificului

temei: computer, video proiector, flipchart, fişe de lucru, registre, camera video, TV etc.

Pentru eficientizarea demersului didactic activităţile sunt organizate cu precădere în forma

şedinţelor practice, iar în activitățile de predare sunt valorizate experienţa personal, exemplele de bune

practice și cazuistica, relevante în raport cu fiecare temă și rezultat al învățării urmărit. Se recomandă

construirea şi aplicarea unor strategii instructiv-educative care să permită alternarea formelor de

activitate individuală, frontală şi/sau în grupuri mici.

Metodele active aplicate în funcţie de opţiunea profesorului prin raportarea la rezultatul

învăţării, conţinutul de predat şi timpul alocat activităţilor (brainstorming, simularea, învăţarea

problematizată, învăţarea prin cooperare, studiul de caz, metoda mozaic, metoda ciorchinelui, metoda

cubul, metoda turul galeriei, metoda “Ştiu, vreau să ştiu, am învăţat”, metoda focus grup, metoda

cauză-efect, învăţarea prin descoperire, analiza de text, metodele de gândire critică, realizarea de

portofolii, dezbaterea, lucrul pe calculator/internet/în grupuri de lucru virtual etc.) asigură:

centrarea pe activitatea de învăţare, elevul devenind subiect al procesului educaţional;

învăţarea prin acţiune (experienţială), învăţarea prin descoperire;

încurajarea participării elevilor, iniţiativa şi creativitatea;

exersarea lucrului în echipă, a îndeplinirii unor roluri specifice în grupuri de lucru, a cooperării

cu persoane diferite în realizarea unei sarcini de lucru;

dezvoltarea personalităţii elevilor, vizând latura formativă a educaţiei;

stimularea motivaţiei intrinseci;

încurajarea învăţării prin cooperare şi a capacităţii de autoevaluare;

o relaţie de comunicare bazată pe respect şi colaborare.

Exemplificare privind aplicarea unei metode inovative

a. Metoda MOZAIC sau „metoda grupurilor interdependente” este o strategie bazată pe

învățarea în echipă (team-learning). Fiecare elev are o sarcină de studiu în care trebuie să devină expert

și are responsabilitatea transmiterii informațiilor asimilate celorlalți colegi.

Etapele aplicării metodei:

I. Formarea grupurilor de lucru și distribuirea materialelor

1. Profesorul împarte tema de studiu în subteme;

2. Grupurile de elevi se constituie din 4 – 6 elevi conform criteriilor stabilite de profesor – în

funcție de opțiunea acestuia pentru grupuri omogene sau eterogene: opțiunea pentru o

culoare sau simbol, notele la ultimul test, alegerea liberă a elevilor, alfabetic, ordinea

locurilor în bănci etc.;

3. Fiecare elev din grup primește un material ce conține detalierea subtemei corespunzătoare

pe care trebuie să o studieze din punct de vedere propriu;

4. Toate grupurile primesc același material, repartizat în subteme diferite pentru fiecare

membru şi discută în comun aspectele de interes

II. Formarea grupurilor de experți și pregătirea prezentărilor

5. Elevii care au avut aceeași subtemă (aceeași culoare/ simbol) se vor constitui în grupuri de

experți – numărul grupurilor de experți este același cu numărul de subteme stabilite;


Pagina 15 din 82

6. Membrii noilor grupuri constituite devin experți pe acea subtemă pe care o studiază/

analizează/ prezintă alături de colegi;

7. Grupurile de expert pregătesc prezentările pentru colegi

III. Realizarea prezentărilor (predarea) și verificarea rezultatelor învățării

8. Se refac grupurile inițiale și fiecare elev expert în subtemă prezintă colegilor problematica

analizată sau fiecare grup de experți desemnează un reprezentant care va expune tuturor

colegilor ideile prelucrate la nivelul grupului de experți;

9. Profesorul monitorizează prezentările astfel ca informația să fie transmisă corect şi coerent

și să servească ca punct de plecare pentru alte întrebări. Modalitatea de prezentare trebuie să

fie atractivă, stimulativă, concisă, clară;

10. Fiecare membru al grupului are sarcina de a reține ideile transmise de experți.

IV. Evaluarea

11. La sfârșitul activității se solicită elevilor să dovedească ce au învățat, prin răspunsuri la

diferite întrebări ale profesorului sau colegilor, rezolvarea unor situații-problemă, test, eseu

sau completarea unor fișe de lucru.

Exemplificare: Tema: Codul deontologic - reper fundamental în configurarea standardelor de conduită

profesională

Subtema/ conţinutul învăţării: Principiile generale şi normele generale care reglementează

conduita profesională;

Rezultat al învăţării: Aplicarea, cu responsabilitate şi consecvenţă, a principiilor şi normelor

care reglementează conduita profesională, prin:

- delimitarea conceptuală a termenilor de etică şi deontologie, principii şi norme

deontologice, în baza explicaţiilor profesorului şi a prevederilor specifice Codului de etică

şi deontologie;

- analiza elementelor cuprinse în Codul de etică şi deontologie;

- descrierea principiilor generale care guvernează conduita profesională şi a modelelor

comportamentale furnizate prin studiile de caz prezentate;

- exemplificarea elementelor de corelare între principiile generale şi normele

comportamentale în situaţiile profesionale concrete;

- descrierea, în opoziţie, a două situaţii profesionale de respectare şi nerespectare a unui

principiu general de etică şi deontologie;

- rezolvarea unei situaţii profesionale în baza respectării principiilor şi normelor

deontologice.


I. Formarea grupurilor de lucru și distribuirea materialelor

1. Profesorul împarte conţinutul în patru subiecte corelate situaţiilor a – d enumerate mai jos și

întocmește fișe de lucru cu descrieri/exemplificări de situaţii/ comportamente/ studii caz în

care sunt inserate principiile deontologice, raportate la:

a. comportamentul lucrătorului M.A.I. față de persoanele care au încălcat normele legale;

b. comportamentul lucrătorului M.A.I. în familie și în societate;

c. comportamentul lucrătorului M.A.I. în relația cu alte instituții și reprezentanți ai acestora;

d. comportamentul lucrătorului față de victime.

Fișele de lucru sunt însoțite de extrase din Codul de etică şi deontologie, suporturi audio-video

și alte materiale auxiliare.

2. Profesorul organizează clasa în echipe de învățare iniţială formate din 4-6 elevi în funcție de

numărul elevilor din clasă. Fiecare elev primește un număr de la 1 la 4 și are ca sarcină să

studieze în mod independent, timp de 10 min., subiectul corespunzător numărului său.

II. Formarea grupurilor de experți și pregătirea prezentărilor

3. După ce au parcurs faza de lucru independent în grupele iniţiale, elevii cu același număr se

reunesc, constituind grupe de experți, pentru a dezbate problema împreună, în timpul stabilit

de profesor – între 20 şi 30 de min. Astfel, elevii cu numărul 1 părăsesc echipele de învățare

inițiale și se adună la o masă pentru a aprofunda subtema cu numărul 1. La fel procedează și


Pagina 16 din 82

ceilalți elevi cu numerele 2, 3 şi 4. Dacă grupul de experți are mai mult de 6 membri, acesta

se divide în două grupe mai mici. Mesele de lucru ale grupurilor de experți trebuie plasate în

diferite locuri ale sălii pentru a nu se deranja reciproc.

4. În cadrului grupului de experţi, elevii prezintă o analiză a ceea ce au studiat independent, în

grupurile iniţiale. Au loc discuții pe baza datelor și a materialelor avute la dispoziție, se

adaugă elemente suplimentare și se stabilește modul în care noile cunoștințe vor fi transmise

și celorlalți membri din echipa inițială. Fiecare membru al grupului de experți îşi prezintă

punctul de vedere în echipa de învățare. În cadrului grupului de experţi se analizează ideile

care asigură fundamentarea prezentărilor printr-un demers explicativ-argumentativ comun.

Profesorul monitorizează pregătirea prezentărilor astfel ca informația să fie transmisă corect

şi coerent și să servească ca punct de plecare pentru alte întrebări. Scopul comun al fiecărui

grup de experți este să se instruiască cât mai bine, având posibilitatea propriei învățări și a

pregătirii prezentării pentru colegii din echipa inițială.

III. Realizarea prezentărilor (predarea) și verificarea rezultatelor învățării

5. Elevii se reunesc în grupurile iniţiale la semnalul profesorului. Experții desemnaţi transmit

informaţiile prelucrate, în timpul stabilit, reținând la rândul lor cunoștințele pe care le

transmit colegii lor, experți în celelalte subteme. Modalitatea de transmitere trebuie să fie

scurtă, concisă, atractivă, putând fi însoțită de suporturi audio-video și diverse materiale.

Profesorul monitorizează prezentările astfel ca informația să fie transmisă corect şi coerent

și să servească ca punct de plecare pentru alte întrebări. Elevii sunt stimulați să discute, să

pună întrebări și să-și noteze, fiecare realizându-și planul de idei.

IV. Evaluarea

6. Grupele prezintă rezultatele întregii clase. În acest moment elevii sunt gata să demonstreze

ce au învățat. Profesorul pune întrebări de tip sinteză, rezumă, concluzionează sau poate da

spre rezolvare o fișă de evaluare fiecărui elev, cu privire la:

- rolul şi importanţa cunoaşterii, respectării şi promovării principiilor şi normelor de conduită

profesională;

- rezolvarea unei situaţii profesionale în baza comunicării şi a principiilor şi normelor

deontologice.

b. Metoda cubul urmăreşte un algoritm ce vizează şase activităţi/ sarcini, câte faţete are un cub.

Metoda se foloseşte atunci când se doreşte explorarea unui subiect nou sau unul cunoscut pentru a fi

îmbogăţit cu noi cunoştinţe prin activităţi de descriere, comparaţie, asociere, analizare, aplicare,

argumentare etc. Metoda permite atât activităţi individuale, cât şi de grup, fiecare grup raportându-se la

una dintre cele şase sarcini. Prin utilizarea metodei cubului participanţii dobândesc abilităţi de

prelucrare a unui conţinut prin sarcini diverse. Metoda are avantajul că permite alegerea celor șase

activități/sarcini de lucru în funcție de rezultatul dorit al învăţării, natura conținutului, complexitatea

temei, resursele disponibile, nivelul de pregătire al elevilor etc. Utilizarea metodei stimulează exersarea

operațiilor gândirii și cooperarea, facilitând implicarea tuturor elevilor în activitate și responsabilizarea,

atât pentru propria învăţare, cât şi pentru învăţarea celorlalţi.

Exemplificare: Tema: Abordarea și soluționarea conflictelor prin comunicare

Subtema/ conţinutul învăţării: Gestionarea şi soluţionarea conflictelor

Rezultat al învăţării: Formarea unui sistem de comunicare care să includă principii, reguli,

modele, strategii individuale pentru o comunicare eficientă, prin:

- delimitarea conceptuală a termenilor de: conflict, comportament necooperant, strategie de

soluţionare a conflictelor;

- descrierea situaţiilor profesionale conflictuale cu indicarea cauzelor, atribuţiilor lucrătorului

M.A.I. în context, a principiilor şi comportamentelor deontologice;

- dezvoltarea comportamentului asertiv;

- gestionarea şi soluţionarea conflictelor prin negociere şi mediere;

- rezolvarea unei situaţii profesionale conflictuale.



Pagina 17 din 82

1. Profesorul prezintă titlul temei, modul de lucru în baza metodei cubul şi timpul alocat

fiecărei secvenţe pentru organizarea activităţii, analiza sarcinilor la nivelul grupurilor,

prezentarea activităţilor fiecărui grup şi stabilirea concluziilor.

2. Clasa se constituite în şase grupuri de elevi, la alegerea liberă a acestora, conform opţiunii

pentru următoarele sarcini de lucru:

- Grupul 1 – Identificarea tipurilor de conflicte în activitatea profesională;

- Grupul 2 – Enumerarea cauzelor posibile ale conflictelor în activitatea profesională;

- Grupul 3 – Descrierea comportamentului asertiv;

- Grupul 4 – Analiza strategiilor de rezolvare a conflictului prin negociere;

- Grupul 5 – Analiza strategiilor de rezolvare a conflictului prin mediere;

- Grupul 6 – Rezolvarea unei situaţii profesionale conflictuale cu argumentarea opţiunii

pentru un comportament bazat pe comunicare eficientă

3. Profesorul monitorizează activitatea grupurilor și răspunde eventualelor neclarități.

4. La sfârșitul activității de grup se solicită elevilor să prezinte activitatea de grup în faţa

colegilor şi să răspundă la diferite întrebări. Ordinea prezentărilor este stabilită de profesor.

5. Evaluarea se realizează prin corelarea informaţiilor prezentate de cele şase grupuri de lucru.

Evaluarea rezultatelor învăţarii poate fi:

a. Continuă:

- Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul temei şi de modalitatea de

evaluare – probe orale, scrise, practice, precum şi de stilurile de învăţare ale elevilor;

- Planificarea evaluării presupune un program stabilit, evitându-se aglomerarea mai multor

evaluări în aceeaşi perioadă de timp;

- Probele de evaluare vizează cunoştinţele, abilităţile şi atitudinile specificate în standardul de

pregătire profesională;

- Instrumente de evaluare recomandate: fişe de lucru, fişe de observare, fişe de documentare, fişe

de autoevaluare, eseul, referatul, proiectul, activităţile practice, testele docimologice etc.

b. Finală:

- Se realizează printr-o probă cu caracter integrator, la sfârşitul procesului de predare – învăţare –

evaluare şi oferă date privind rezultatele elevilor.

- Instrumentele de evaluare recomandate: proba practică, proba scrisă, proba orală, proiectul,

studiul de caz, portofoliul, testele sumative.

Exemplificare privind aplicarea unei metode de evaluare

a. FISĂ DE EVALUARE A ELEVULUI ÎN BAZA UNEI PREZENTĂRII

Nume elev:…………………………………………

Titlul prezentării:…………………………………………...

Nr.

crt

Criterii de apreciere a prezentării Punctaj Comentarii

1 2 3 4 5

1. Structura prezentării

1.1 Introducerea

1.2. Cuprinsul

1.3. Încheierea (sau concluzii)

2. Aspectele personale ale prezentării

2.1. Salutul

2.2. Elevul se prezintă auditoriului

2.3. Expunerea clară a subiectului prezentării

3. Gradul de pregătire

4. Coerenţa discursului, argumentaţia

5. Suportul vizual (dacă este cazul):

Criterii: claritatea conţinutului, structurare,

dimensiune adecvată şi siguranţa în relaţie cu

suportul vizual


Pagina 18 din 82

6. Încadrarea în timp

7. Aspectele nonverbale:

7.1. Vestimentaţia

7. 2. Postura/ţinuta adecvată

7. 3. Gestica

7.4. Contactul vizual

7.5. Aspectele paraverbale (intonaţia, ritmul,

volumul)

8. Modalitatea de rezolvare a întrebărilor auditoriului (anunţarea disponibilităţii de

primire a întrebărilor și soluţionarea

neclarităților)

BONUSURI: creativitate în prezentare; prezentarea este atractivă; elevul mulţumeşte

auditoriului, este relaxat etc.

Observaţii, recomandări (dacă este cazul)

………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………

NOTA PROPUSĂ:…………………………

Numele evaluatorului………………………

Data:……………………………. Semnătura:………………………….

b. Evaluarea integrată a rezultatelor stabilite în acest modul se realizează conform standardului

de evaluare şi constă în analiza produselor cuprinse în portofoliu, prin care elevul demonstrează că este

capabil să identifice soluţii pentru situaţii conflictuale, să elaboreze strategii individuale pentru o

comunicare eficientă, să explice şi să aplice principii şi metode specifice activităţii de relaţii cu publicul

și să redacteze documente cu destinaţie profesională.

Exemplificare privind aplicarea metodei portofoliului

Portofoliul este un document sau o culegere structurată de documente în care fiecare elev poate să

reunească şi să prezinte într-un mod sistematic rezultatele, experienţele precum şi eşantioane din

lucrări personale pe care le-a dobândit de-a lungul unei perioade de învăţare.

La baza întocmirii portofoliului se află trei obiective majore:

- motivarea elevului prin colectarea de dovezi privind recunoaşterea eforturilor sale;

- prezentarea rezultatelor obținute într-o etapă de instruire;

- dezvoltarea personală și profesională.

Portofoliul se realizează prin acumularea în timp a acelor documente considerate relevante pentru

rezultatele obţinute şi pentru progresul înregistrat de elev. Dosarul prezintă la început opisul

documentelor existente, organizate tematic sau cronologic.

Documentele dosarului se acumulează fie la cererea profesorului, fie la dorinţa elevului (care va

include acele documente pe care le consideră ca fiind semnificative pentru propriul progres) şi vor fi

alese astfel încât să arate etapele în evoluţia elevului.

Portofoliul elevului poate cuprinde: Lista conţinutului acestuia - sumarul, care include titlul fiecărei lucrări/fişe şi numărul paginii

la care se găseşte;

Argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse în portofoliu, de ce este importantă fiecare şi

cum se articulează între ele într-o viziune de ansamblu a elevului;

Lucrările pe care le face elevul individual sau în grup – eseuri, articole, referate, comunicări;

Fişe individuale de studiu, hărţi cognitive, contribuţii care reflectă participarea elevului/

grupului la derularea şi soluţionarea unor teme;

Probleme/ studii de caz/ speţe rezolvate;

Rapoarte scrise – de realizare a proiectelor;

Teste şi lucrări la finalizarea unor etape de formare;

Chestionare de atitudini;


Pagina 19 din 82

Înregistrări, fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau împreună cu

clasa/ colegii;

Observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii;

Rezultate ale lucrărilor de evaluare şi ale unor teme din domeniul profesional;

Rezultate ale activităţilor de autoevaluare şi dovezi ale discuţiilor care au avut loc;

Opiniile/ reflecţiile elevilor privind activităţile desfăşurate şi stilul de învăţare;

Planuri de acţiune/ evaluări/ activităţi viitoare planificate şi efectuate de către elev;

Comentarii ale profesorului privind atitudinea şi rezultatele elevului.

Portofoliul permite elevului să-şi pună în evidenţă achiziţiile, să-şi planifice învăţarea, să-şi

monitorizeze progresul și să ia parte activ la propriul proces de învăţare.

Profesorul poate proiecta structura unui portofoliu în raport de rezultatele prevăzute prin SPP și

standardul de evaluare.

Porfoliul permite profesorului: cunoaşterea obiectivelor şi nevoilor elevului;

stimularea motivaţiei elevului de învăţare;

programarea învăţării în funcţie de interesele elevului;

evaluarea progresului şi identificarea măsurilor de remediere, dacă este nevoie;

evaluarea activităţii elevului în ansamblul ei.

Portofoliul întocmit de elev pentru evaluarea rezultatelor la acest modul poate cuprinde:

- CV-ul;

- Observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii privind soluţionarea diferitelor conflicte;

- Înregistrări, fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau împreună cu

clasa/ colegii în baza temei “Societatea românească în diversitate multiculturală” sau a unei alte

teme relevante unităţii de rezultate ale învăţării;

- Categorii şi tipuri de documente cu destinaţie oficială/ profesională;

- Eseu pe tema integrităţii profesionale.

În evaluare, alături de calitatea produselor menţionate, este apreciat şi modul de prezentare

a documentelor cuprinse în portofoliu.

BIBLIOGRAFIE

1. Abric, C., Psihologia comunicării, Polirom, 1999;

2. Avram, E., Cooper, C. L., Psihologie organizaţional-managerială. Tendinţe actuale, Editura Polirom, Iaşi, 2008;

3. Birkenbihl, Vera F. Antrenamentul comunicării, Editura Gemma Press, 1997;

4. Bougnoux, Daniel, Introducere în ştiinţele comunicării, Polirom, Iași, 2000;

5. Chiru, Irena, Comunicare interpersonală, ed. a II-a, Tritonic, 2009;

6. Cuilenburg, J.J. Van, Scholten, O., Noomen, G. W., Ştiinţa comunicării, Humanitas, București, 1998;

7. Coman, C., Relaţii publice. Tehnici de comunicare cu presa, Editura ALL, 1999; 8. Gabor Adam, Ioaneta Vintileanu, Poliţia şi comunităţile multiculturale din România – prevenirea şi gestionarea

conflictelor la nivelul comunităţilor multiculturale, Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală, Cluj,

2003;

9. Hogan, Kevin, Psihologia persuasiunii, Ed. Antet, f.a.;

10. Floyd, Kory, Comunicarea interpersonală, Ed. Polirom, Iaşi, 2013;

11. Frunjină, Ion, Comunicare, negociere şi rezolvare de conflicte, Ed. Mondan, 2002;

12. Ionescu, M., Chiş V. Strategii de predare şi învăţare, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1992;

13. Maruşca, Laura, Comunicare şi conflict, Ed. Tritonic, 2010;

14. McQuail, Denis, Comunicarea, Institutul European, Iași, 1999;

15. Pânișoară, Ion Ovidiu, Comunicarea eficientă, Ediția a IV-a, revăzută și adăugită, Editura Polirom, 2015;

16. Pitariu, H.D., Managementul resurselor umane. Evaluarea performanţelor profesionale, Editura ALL-Beck,

Bucureşti, 2000;

17. Rusen, Jorn, Iliescu, Adrian Paul, Drepturile omului la întâlnirea dintre culturi, Ed. Paralela 45, Piteşti, 2004;

18. Stoica-Constantin, Ana, Conflictul interpersonal, Ed. Polirom, Iaşi, 2002;

19. Șoitu, Laurențiu, Pedagogia comunicării, Editura Institutul european, Iași 2001;

20. Zlate, Mielu, Tratat de psihologie organizaţional-managerială (vol. II), Editura Polirom, Iaşi, 2008;

21. Constituţia României;

22. Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare;

23. Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare;

24. Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române;

25. O.U.G. nr.104/2001 privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Română;

26. Legea nr. 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române;


Pagina 20 din 82

27. Hotarârea nr. 991 din 25/08/2005 pentru aprobarea Codului de etică şi deontologie al poliţistului

28. Hotărârea nr. 123 din 7 februarie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001

privind liberul acces la informaţiile de interes public;

29. Ordonanţa Guvernului nr. 27 din 30 ianuarie 2002 (actualizată) privind reglementarea activităţii de soluţionare a

petiţiilor;

30. Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor Nr. 190 din 22.04.2004 privind organizarea şi desfăşurarea

activităţii de primire, evidenţă, examinare şi soluţionare a petiţiilor, precum şi de primire a cetăţenilor în audienţă

în structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor;

31. Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor Nr. 1489 din 03.11.2006 pentru aprobarea Codului de etică și

deontologie a personalului din IGSU și din structurile subordonate;

32. Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 201 din 14. 12. 2016, privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de

informare publică şi relaţii publice în M.A.I.;

33. Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 177/2016 privind activitatea de management resurse umane în unităţile

militare ale M.A.I..

34. Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 140/2016 privind activitatea de management resurse umane în unităţile de

poliţie ale M.A.I.;

35. Hotărâre nr. 725 din 2 septembrie 2015 pentru stabilirea normelor de aplicare a cap. IV din Legea nr. 360/2002

privind Statutul poliţistului, referitoare la acordarea recompenselor şi răspunderea disciplinară a poliţiştilor.

36. Site-uri Internet de specialitate

MODULUL II: INSTRUIREA MILITARĂ

Notă introductivă:

Instruirea militară asigură formarea priceperilor și deprinderilor necesare echivalării serviciului

militar, din perspectiva rolului şi a statusului social pe care elevii urmează să le dobândească.


asumarea răspunderii faţă de îndeplinirea atribuțiilor, adoptarea unei conduite integre în exercitarea

serviciului public, cultivarea respectului faţă de drepturile omului şi demnitatea umană, dezvoltarea

atașamentului față de valorile identitar-naționale.

Structura tematică a modulului este elaborată în corelaţie cu standardele de pregătire

profesională, principiile de utilizare a armamentului și modul de aplicare a procedurilor.


- cunoaşterea prevederilor legislaţiei şi a regulamentelor militare;

- aplicarea normelor privind conduita regulamentară în diferite situaţii;

- formarea deprinderilor în executarea poziţiilor şi mişcărilor specifice activităţilor şi acţiunilor

militare;

- asigurarea protecţiei individuale împotriva mijloacelor chimice, biologice, radiologice şi

nucleare (C.B.R.N.);

- aplicarea procedeelor de orientare și deplasare în teren;

- cunoașterea armamentului și a noțiunilor de balistică;

- cunoașterea pricipiilor de tragere și a regulilor și măsurilor de siguranță;

- aplicarea regulilor și operațiunilor de tragere;

- respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă;

- aplicarea procedurilor de acordare a primului ajutor în diferite situații.

Importanţa competenţelor formate în cadrul acestui modul derivă din legătura care se stabileşte

între funcţionalitatea relaţiilor dintre membrii organizaţiei şi eficienţa organizaţiei în ansamblu.

În realizarea demersului didactic vor fi valorificate elementele specifice de conţinut în scopul

formării unei atitudini pozitive privind apartenenţa la cultura organizaţională din sistemul de apărare,

odine publică şi siguranță naţională şi promovarea constantă a valorilor acesteia.


Pagina 21 din 82

STRUCTURĂ MODUL


URI 2: INSTRUIREA MILITARĂ




2.1.1.

2.1.2.

2.1.3.

2.1.4.

2.1.5.

2.2.1.

2.3.1.

2.3.2.

2.3.3.

2.3.4.

1. Simboluri naţionale:

1.1 Drapelul României;

1.2 Ziua naţională a României;

1.3 Imnul naţional;

1.4 Stema ţării şi sigiliul statului.

2. Regulamente militare generale

1.1 Structuri militare;

1.2 Activitatea zilnică în unitate;

1.3 Portul uniformei.

3. Instrucţia de front

3.1 Instrucţia de front fără armă;

3.2 Instrucţia de front cu arma;

3.3 Poziţiile pentru luptă şi procedee de

deplasare în teren.

4. Protecţia individuală împotriva mijloacelor

chimice, biologice, radiologice şi nucleare

(C.B.R.N.) 4.1 Părțile componente ale măştii contra

gazelor, model 1974;

4.2 Utilizarea măştii contra gazelor, model

1974 în diferite situații.

5.Topografie militară

5.1 Determinarea punctelor cardinale cu

si fără busolă;

5.2 Deplasarea în teren după azimut.

2.1.6.

2.1.7.

2.1.8.

2.1.9.

2.1.10.

2.1.11.

2.2.2.

6. Cunoaşterea pistolului

6.1 Destinaţia şi caracteristicile de luptă

ale pistolului;

6.2 Noţiuni privind construcţia şi

funcţionarea pistolului;

6.3 Construcţia cartuşelor;

6.4 Demontarea şi montarea pistolului;

6.5 Întreţinerea pistolului.

7. Cunoaşterea pistolului mitralieră

7.1 Destinația si caracteristicile tehnico-

tactice;

7.2 Părţile componente şi principiul de

funcţionare a pistolului mitralieră;

7.3 Demontarea şi montarea pistolului

mitralieră;

7.4 Întreţinerea pistolului mitralieră.

8. Noţiuni de balistică

8.1 Balistica interioară;

8.2 Balistica exterioară.

9. Organizarea, pregătirea şi executarea tragerii

în poligon 9.1 Principii generale;


Pagina 22 din 82

URI 2: INSTRUIREA MILITARĂ




9.2 Reguli privind organizarea, pregătirea

şi executarea şedinţelor individuale de tragere;

9.3 Reguli şi măsuri de siguranţă.

10. Reguli şi operaţiuni de tragere asupra

obiectivelor 10.1 Aplicarea elementelor tehnice ale

tragerii;

10.2 Executarea operaţiunilor pentru

tragere;

10.3 Remedierea incidentelor de tragere.

11.Pregătirea şi executarea şedinţelor

individuale de tragere de iniţiere cu armamentul

11.1 Pregătirea şedinţei de tragere;

11.2 Executarea şedinţei de tragere.

2.1.12.

2.1.13.

2.2.3. 12. Norme de securitate şi sănătate în muncă 12.1 Norme generale de securitate şi

sănătate în muncă;

12.2 Norme specifice de securitate şi

sănătate în muncă.

13. Reguli de prim ajutor 13.1 Reguli de bază în acordarea primului

ajutor;

13.2 Lanţul supravieţuirii victimei;

13.3 Aşezarea victimei în poziţia laterală

de siguranţă;

13.4 Intervenţia în cazul personei aflate în

stop cardio-respirator;

13.5 Intervenţia în cazul traumatismelor,

arsurilor, hemoragiilor, electrocuţiilor,

degerăturilor, înecului cu bol alimentar;

13.6 Intervenţia în cazul materialelor

periculoase;

13.7 Extragerea de urgenţă şi transportul

victimelor.





- Materiale didactice: înregistrări, machete, planșe, suport de curs, manuale, fișe de lucru.

- Echipamente IT: computer/laptop, videoproiector, fotocopiator, CD-uri, DVD-uri, Simulator de

tactică şi trageri.

- Echipamente specifice: armament, armament secționat, muniție de război, muniție de exercițiu,

ținte, materiale şi mijloace de marcare a focului, căluși, parapeți, captatori, ortoscop, binocluri,

busole, hărți topogrfice, mască contra gazelor, mijloace de legătură,materiale folosite pentru

acordarea primului ajutor


Pagina 23 din 82


Activitățile didactice urmăresc formarea și dezvoltarea priceperilor și deprinderilor specifice

activităţilor şi acţiunilor militare, asigurarea protecției individuale, orientarea și deplasarea în teren,

cunoaștere și utilizarea legală a armamentului, precum și aplicarea regulilor de prim ajutor, respectând

normele de securitate şi sănătate în muncă.

Competenţele de instruire se formează şi se exersează în diferite situaţii didactice: prezentări

teoretice (conceptul de securitate naţională, obiectivele naţionale de securitate în contextul

statutului de ţară membră N.A.T.O. şi U.E., regimul stării de asediu şi a stării de urgenţă,

regimul stării de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate şi al stării de război; noţiuni de

drept internaţional umanitar și infracţiuni săvârşite de militari; cunoașterea armamentului; noțiuni

de balistică; organizarea, pregătirea şi executarea tragerii în poligon; norme de securitate şi sănătate în

muncă; noțiuni generale privind acordarea primului ajutor) şi practice (instrucția de front fără armă,

instrucția de front cu arma, pozițiile pentru luptă și procedee de deplasare pe câmpul de luptă; protecţia

individuală împotriva mijloacelor chimice, biologice, radiologice şi nucleare; procedee expeditive

pentru orienterea în teren fără hartă; hărțile topografice militare și lucrul cu harta; principalele piese și

mecanisme ale armamentului, funcționarea armamentului, demontarea și montarea armamentului,

întreținerea armamentului; reguli și operațiuni de tragere, remedierea incidentelor de tragere; pregătirea

şi executarea şedinţelor de tragere cu armamentul; aplicarea procedurilor de acordare a primului ajutor

în diferite situații).

Pentru eficientizarea demersului didactic activităţile sunt organizate în forma şedinţelor

practice, iar în activitățile de predare sunt valorizate experienţele personale şi achiziţiile din stagiile de

practică. Se recomandă construirea şi aplicarea unor strategii instructiv-educative care să permită

alternarea formelor de activitate frontală, în grupuri și individuală.

Parcurgerea conţinuturilor se realizează într-o ordine stabilită în comisia metodică astfel încât să

se urmărească succesiunea logică de aplicare a regulamentelor şi de desfăşurare a acţiunilor de luptă.

Metodele didactice facilitează interacţiunile la nivelul grupului de elevi prin folosirea, cu

precădere, a explicaţiei, instructajului, demonstrației, exerciţiului, studiului de caz, problematizării,

jocului de rol, asigurând elementele de bază pentru antrenamente, aplicaţii şi simulări.

Mijloacele de învăţământ sunt adaptate conţinutului învăţarii, fiind reprezentate de mijloace din

dotare - armament, materiale şi mijloace de marcare a focului, binoclu, busolă, registre, hărţi, mijloace

de legătură, mijloace individuale de protecţie, precum şi mijloace multimedia, calculator, video

proiector, retroproiector, folii transparente, coli de scris, flipchart, fişe de lucru etc.

Pregătirea se realizează în poligoane specializate, baze de instrucţie, săli de clasă, săli de

specialitate şi alte locaţii conform cerinţelor şedinţelor de instruire. Baza tehnico-materială este

asigurată de: poligoane, piste cu obstacole, simulator de tragere, autoturisme şi autospeciale pentru

intervenţie. Tragerea se realizează şi în condiţii diferite obţinute în simulatorul de tragere – timp, punct

de ochire, tip de armament, interior/ exterior etc.

Pentru obţinerea rezultatelor stabilite prin SPP se organizează activităţi diverse de învăţare:

antrenament în poligoanele specializate şi simulatoare, vizionări de casete video şi CD-uri, redactare de

documente, proiecte, lectură independentă în publicaţii de specialitate, care permit şi adaptarea la

stilurile individuale de învăţare: vizual, auditiv, practic.

Comisia metodică decide asupra timpului alocat fiecărei probleme de învăţat din cadrul temelor,

respectând desfăşurătorul tematic în funcţie de: condiţiile şedinţei de tragere, volumul şi nivelul de

cunoştinţe, deprinderile şi abilităţile anterioare ale elevului, dotarea cu armament şi materiale didactice,

dispunerea poligoanelor/ terenurilor de instrucţie, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii

grupului de elevi instruiţi precum şi modalităţile de evaluare a elevilor.


Metoda piramidei sau metoda bulgărelui de zăpadă presupune parcurgerea următoarelor

etape:

- individuală – elevii primesc o temă pe care o rezolvă individual într-o perioadă scurtă de timp;


Pagina 24 din 82

- perechi – se formează grupe de doi elevi, care îşi verifică reciproc rezultatele şi încearcă să

răspundă la întrebări posibile;

- grupuri de patru - şase elevi - formate prin unirea perechilor două câte două. Elevii îşi

confruntă rezultatele, contribuind toţi la concluziile cu caracter general în zonele de controverse

rezultate în urma întrebărilor fiecăruia;

- întreaga clasă – un reprezentant al fiecărei grupe prezintă concluziile sale. Acestea pot fi notate

pe tablă sau flipchart pentru a putea realiza comparaţia între răspunsurile grupurilor. Pe baza lor

se concep concluziile finale.

Instructorul supraveghează activitatea elevilor şi dă indicaţii acolo unde este nevoie; soluţionează

situaţiile în care nu toţi elevii se implică în cadrul activităţii de grup sau atunci când un elev

monopolizează toate activităţile.

Exemplificare:

Tema: Simboluri naţionale

Rezultat al învăţării: Aplicarea prevederilor legislaţiei și a regulamentelor militare, prin:

- enumerarea simbolurilor naţionale - Drapelul României, Ziua naţională a României, Imnul

naţional, Stema ţării şi sigiliul statului;

- descrierea elementelor caracteristice ale simbolurilor naţionale;

- analizarea normelor privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și

folosirea sigiliilor cu stema României;

- analizarea, din punct de vedere național și istoric, a valorii şi importanţei simbolurilor naţionale.

Desfăşurarea activităţii

1. Instructorul anunță tema;

2. Elevii primesc câte o fişă de lucru, prezentând simbolurile naţionale pe care trebuie să le

analizeze individual şi au sarcina să identifice elemente de corelare între noțiunile și cunoștințele de

istorie, cultură, tradiţie şi simbolurile naţionale. Fiecare elev va completa într-un tabel cu două coloane,

elementele de corespondenţă: date istorice relevante, trăsături, importanţă;

3. Elevii grupaţi în perechi discută modul în care au rezolvat individual sarcina;

4. Se alcătuiesc grupe de 4 - 6 elevi care îşi confruntă rezultatele;

5. Întreaga clasă formată din 2 grupuri mari prezintă pe rând rezultatele şi pe baza lor se

stabilesc concluziile finale.

Exemplificare privind aplicarea unei metode de evaluare

Evaluarea integrată a competenţelor se realizează conform Standardului de evaluare asociat

unităţii de rezultate ale învăţării şi constă în: probe scrise și practice prin care elevul demonstrează că

este capabil să execute poziţiile şi mişcările specifice activităţilor şi acţiunilor militare și să aplice

procedurile de acordare a primului ajutor în diferite situații.

Finalitatea modulului impune o abordare activ-participativă, prin administrarea unui test scris

și printr-o probă practică, utilizând metodele didactice tradiţionale şi moderne: explicaţia, conversaţia,

demonstraţia, exerciţiul, simularea, jocul de rol.

Proba practică

Pregătirea şi executarea şedinţei de tragere nr. 3, cu pistolul, ziua.

Selectarea conţinutului de evaluat

Scop: antrenarea trăgătorilor pentru executare, după deplasare, a tragerii asupra obiectivelor

fixe, ziua.

Descrierea obiectivelor, distanţele, poziţiile şi timpul pentru tragere:

a) obiectiv - ţinta „Siluetă în picioare";

b) distanţa - 15 m;

c) poziţia pentru tragere - în picioare;

d) timp - 1 minut.


Pagina 25 din 82

Cartuşe alocate: 6

Aprecierea: se va efectua în funcţie de numărul de gloanţe care au lovit ţinta, după cum

urmează:

Calificativ Număr de puncte

Corespunzător minimum 3

Obiective operaţionale

- - să execute operaţiunile pentru tragere, în condițiile şedinţei de tragere nr. 3, cu pistolul, ziua;

- - să lovească după deplasare, obiectivul, în timpul alocat.

Probleme de executat: 1. Pregătirea şedinţei de tragere;

2. Executarea şedinţei de tragere.

1. Pregătirea şedinţei de tragere:

a) Activitatea profesorului:

- primește raportul;

- verifică prezenţa, notează absenţii şi semnează condica;

- efectuează controlul armamentului;

- verifică existenţa mijloacelor didactice;

- verifică ţinuta şi aspectul exterior al elevilor;

- instruiește elevii cu privire la respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă, iar aceştia

vor semna în tabelele de instruire;

- verifică dacă elevii şi-au realizat sarcinile de lucru;

- anunţă titlul şedinţei practice, obiectivele şi problemele de învăţat;

- prezintă modul de desfăşurare al şedinţei practice;

- verifică cunoştinţele elevilor;

- prezintă demonstrativ, cu explicaţii, modul de executare a şedinţei de tragere nr. 3, cu pistolul,

ziua;

- precizează sarcinile de lucru, pe grupe, în vederea desfăşurării şedinţei practice;

- conduce activitatea grupei nr.1;

- supraveghează activitatea elevilor de la grupele nr. 2 şi 3;

- prin rotaţie, execută problema de învăţat şi cu celelalte grupe;

- întreabă elevii dacă au neclarităţi;

- răspunde la întrebările elevilor, dacă este cazul;

- prezintă exemple din activitatea practică;

- prezintă scurte concluzii privind pregătirea şedinţei de tragere;

- repartizează elevii pe serii.

b) Activitatea elevilor:

La pregătirea tragerii, elevii execută, la comandă şi în succesiunea lor, următoarele activităţi:

- grupa nr. 1 - unde elevii vor executa, sub supravegherea profesorului, succesiunea activităţilor în

poligon pentru pregătirea şedinţei de tragere nr. 3, cu pistolul, ziua; (se vor exersa în mod deosebit

elementele tehnice ale tragerii), astfel:

seria se dispune pe aliniamentul de aşteptare;

seria se deplasează pe aliniamentul de plecare unde trăgătorilor li se distribuie câte 6 cartuşe de

exerciţiu pe care le introduc în încărcător; încărcătorul se introduce în mânerul pistolului, fără a

se introduce cartuş pe ţeavă; pistolul se pune în toc, care va avea capacul deschis;

la comanda: „Serie, înainte pas alergător!”, trăgătorii se deplasează în alergare pe distanţă de 20

de metri până pe aliniamentul de tragere;

la comanda: „Serie, în picioare, încărcaţi!”, trăgătorii iau poziţia de tragere în picioare, scot

pistolul din toc şi introduc cartuş pe ţeavă;


Pagina 26 din 82

la comanda: „Serie, foc!”, se execută tragerea asupra obiectivului;

la încetarea parţială a tragerii, conducătorul tragerii comandă: „Serie, încetaţi – asiguraţi”.

Trăgătorii asigură armamentul şi rămân în poziţia pentru tragere;

la încetarea totală a tragerii, conducătorul tragerii comandă: „Serie, încetaţi – descărcaţi!”.

Trăgătorii scot încărcătorul din armă, apoi cartuşul din camera cartuşului, dacă a mai rămas, şi îl

introduc în încărcător;

la comanda: „Serie, armele la control!”, trăgătorii rămân în poziţia pentru tragere, dezasigură

pistolul, pun cocoşul în poziţia armat, iar încărcătorul în mâna dreaptă, între degetul mare şi

mânerul pistolului, cu alimentatorul în sus;

la apropierea conducătorului tragerii prin înapoia trăgătorilor, aceştia trag manşonul închizător

înapoi cu degetul mare şi arătătorul mâinii stângi, astfel încât conducătorul tragerii să poată

vedea camera cartuşului şi încărcătorul;

la comanda: „Pistolul în toc!”, trăgătorii dau drumul manşonului închizător, percutează,

asigură arma şi o introduc în toc, rămânând cu încărcătorul în mâna dreaptă, în cazul în care nu

au tras toate cartuşele alocate;

se înmânează cartuşele netrase distribuitorului de muniţie, care le predă la punctul de

aprovizionare.

- grupa nr. 2 - unde elevii vor executa, în mod individual, demontarea, montarea pistolului şi

încărcarea încărcătorului;

- grupa nr. 3 - unde elevii vor executa, în mod individual, elementele tehnice ale tragerii;

- prin rotaţie, toţi elevii vor trece, la solicitarea profesorului, pe la fiecare atelier;

- răspund la întrebările adresate;

- adresează întrebări, dacă este cazul;

- reţin seria in care au fost repartizaţi pentru executarea şedinţei de tragere.

2. Executarea şedinţei de tragere:

a) Activitatea profesorului:

- prezintă demonstrativ, modul de executare a şedinţei de tragere nr. 3 cu pistolul, ziua;

- conduce şedinţa de tragere nr. 3 cu pistolul, ziua;

- verifică modul în care a fost întreţinut armamentul;

- efectuează controlul armamentului;

- face aprecieri asupra modului de desfăşurare a şedinţei practice şi anunţă rezultatele obţinute;

- acordă note elevilor, corespunzător rezultatelor obţinute;

- concluzionează activitatea desfăşurată;

- asigură predarea armamentului la depozitul şcolii.

b) Activitatea elevilor:

La executarea tragerii, elevii execută, la comandă şi în succesiunea lor, următoarele activităţi:

- seria aflată în poligonul de tragere va executa, sub comanda profesorului, şedinţa de tragere nr. 3 cu

pistolul, ziua, astfel:

seria se dispune pe aliniamentul de aşteptare;

seria se deplasează pe aliniamentul de plecare, unde trăgătorilor li se distribuie câte 6 cartuşe pe

care le introduc în încărcător; încărcătorul se introduce în mânerul pistolului, fără a se introduce

cartuş pe ţeavă; pistolul se pune în toc, care va avea capacul deschis;

la comanda: „Serie, înainte pas alergător!”, trăgătorii se deplasează în alergare pe distanţa de 20

de metri până pe aliniamentul de tragere;

la comanda: „Serie, în picioare, încărcaţi!”, trăgătorii iau poziţia de tragere în picioare, scot

pistolul din toc şi introduc cartuş pe ţeavă;

la comanda: „Serie, foc!”, se execută tragerea asupra obiectivului;

la încetarea parţială a tragerii, conducătorul tragerii comandă: „Serie, încetaţi – asiguraţi!”.

Trăgătorii asigură armamentul şi rămân în poziţia pentru tragere;


Pagina 27 din 82

la încetarea totală a tragerii, conducătorul tragerii comandă: „Serie, încetaţi – descărcaţi!”.

Trăgătorii scot încărcătorul din armă, apoi cartuşul din camera cartuşului, dacă a mai rămas, şi îl

introduc în încărcător;

la comanda: „Serie, armele la control!”, trăgătorii rămân în poziţia pentru tragere, dezasigură

pistolul, pun cocoşul în poziţia armat, iar încărcătorul în mâna dreaptă, între degetul mare şi

mânerul pistolului, cu alimentatorul în sus;

la apropierea conducătorului tragerii prin înapoia trăgătorilor, aceştia trag manşonul închizător

înapoi cu degetul mare şi arătătorul mâinii stângi, astfel încât conducătorul tragerii să poată

vedea camera cartuşului şi încărcătorul;

la comanda: „Pistolul în toc!”, trăgătorii dau drumul manşonului închizător, percutează,

asigură arma şi o introduc în toc, rămânând cu încărcătorul în mâna dreaptă, în cazul în care nu

au tras toate cartuşele alocate;

înmânează cartuşele netrase distribuitorului de muniţie, care le predă la punctul de

aprovizionare.

- celelalte serii execută individual elementele tehnice ale tragerii;

- seriile care au executat tragerea, vor întreţine armamentul;

- prezintă armele la control;

- receptează aprecierile şi concluziile făcute de profesor;

- predau armamentul la depozitul şcolii.

Elaborarea grilei de transformare a punctajului în notă:

Cu ocazia desfăşurării pregătiri metodice, comisia metodică poate stabili următoarea grilă de notare:

NOTĂ: exemplificarea nu are caracter obligatoriu, comisia metodică putând stabili și alte

metode de evaluare scrisă (test grilă) sau practică.

Nr. lovituri în obiectiv Nota acordată

6 lovituri 10

5 lovituri 9

4 lovituri 8

3 lovituri 7

2 lovituri 6

1 lovitură 5

0 lovituri 4

Incident de tragere din vina trăgătorului 3

Situație care atrage calificativul necorespunzător 2


Pagina 28 din 82

Exemplificare privind monitorizarea elevului în cadrul activităților practice

FIŞĂ DE EVALUARE

Criteriul de evaluare N S B FB E

1. A realizat sarcina de lucru

2. A lucrat independent

3. A răspuns întrebărilor

4. A oferit sprijin colegilor

5. S-a adaptat condiţiilor de lucru

6. A demonstrat achiziţia deprinderilor

7. A lucrat în echipă

8. S-a încadrat în timp

9. A dovedit performanţă în execuţie etc

Notă: N – nesatisfăcător; S – suficient, B – bine, FB – foarte bine, E - excelent

BIBLIOGRAFIE


2. Legea nr. 319/14.07.2006 privind securitatea şi sănătatea în muncă, publicată în M.Of.R. nr. 646 din 26.06.2006;

3. Hotărâre nr. 1425/11 octombrie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii

securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006;

4. Ordinul M.A.I. nr. 485/19.05.2008 privind aprobarea Regulamentului general pentru trageri al Ministerului

Administraţiei şi Internelor, cu modificările şi completările ulterioare;

5. Ordinul Inspectorului General al Jandarmeriei Române nr.10 din 16.06.2015 pentru aprobarea Instrucțiunilor

privind executarea tragerilor de către personalul militar din Jandarmeria Română.

6. Ordinul inspectorului general nr. 1147/I.G. din 30.10.2008 privind aprobarea Instrucțiunilor pentru trageri cu

pistolul mitralieră în Inspectoratul General pentru Situații de Urgență;

7. Dispoziţia inspectorului general al Inspectoratului General al Poliţiei Române nr. 10/09.02.2009 pentru aprobarea

Instrucţiunilor de tragere ale Poliţiei Române, cu modificările şi completările ulterioare;

8. Dispozițiile / ordinele inspectorilor generali cu privire la activitățile de tragere cu armamentul (executarea tragerii

cu pistolul mitralieră calibrul 7.62mm);

9. Regulamentul instrucţiei de front R.G.- 5/ 2009;

10. C-8 Instrucţiuni pentru cunoaşterea şi folosirea mijloacelor de protecţie individuală;

11. C-19 Metodica pregătirii trupelor pentru cunoaşterea armelor de nimicire în masă, a mijloacelor incendiare şi

protecţia lor;

12. Topografie militară, Bucureşti, 1975;

13. Colectiv, Instruire militară şi utilizarea armamentului, Note de curs, Ediţia a-II-a;

14. Colectiv, Manual de prim ajutor, Editura M.A.I. 2004, selectiv;

15. Barbu, Luminiţa, Curs de prim ajutor, editat de Serviciul de Ambulanţă Prahova – 2006, selectiv;

16. Colectiv, Pregătire Militară Generală – curs universitar, Editura M.A.I., Bucureşti, 2007;

17. Colectiv, Prim ajutor, Manual, Editura Ministerului Sănătăţii şi Familiei, Bucureşti, 2008,

18. Site-uri Internet de specialitate.


Pagina 29 din 82

MODUL III: MENŢINEREA CLIMATULUI DE ORDINE ŞI SIGURANŢĂ PUBLICĂ

Notă introductivă:

Modulul Menţinerea climatului de ordine şi siguranţă publică reprezintă un modul de pregătire

de specialitate pentru calificarea agent de poliţie.

Prin parcurgerea acestui modul se asigură dobândirea competenţelor descrise în Standardul de

pregătire profesională.

După parcurgerea acestui modul, elevul va fi capabil să desfăşoare activităţi de siguranţă

publică, să aplice măsurile poliţieneşti utilizând noţiuni şi deprinderi de tactică poliţienească şi de

poliţie rutieră, iar în contextul transformărilor calitative ale activităţii la locul de muncă, este dezvoltată

capacitatea personalului de a utiliza oportun şi eficient sistemele informatice şi bazele de date necesare

desfăşurării activităţilor specifice.

Structura tematică a modulului este elaborată în armonie cu orientarea intenţională a procesului

de învăţământ, cu respectarea criteriului relevanţei, secvenţialităţii şi consistenţei conţinutului ideatic.

Unităţile tematice sunt selectate şi ordonate astfel încât să asigure competenţe de cunoaştere şi

să formeze/ dezvolte deprinderi de acţiune în orice condiţii impuse de situaţia operativă.

Învăţarea competenţelor din prezentul modul presupune dobândirea noţiunilor generale cu

privire la situaţiile care necesită intervenţia Poliţiei (interceptarea, legitimarea, control corporal,

controlul bagajelor, invitarea şi conducerea persoanelor la sediul Poliţiei etc.), aplicarea măsurilor

prevăzute de lege în cazul constatării unor nereguli, reprezentarea unei imagini de ansamblu asupra

procedurilor ulterioare etc.


- formarea şi perfecţionarea competenţelor necesare desfăşurării activităţilor specifice de

siguranţă publică de către agenţii de siguranţă publică şi de către agenţii de poliţie din mediul rural;

- formarea competenţelor privind lucrul cu actele de identitate ale cetăţenilor români şi străini,

de asemenea cu documentele conducătorului auto şi ale autovehiculelor;

- formarea competenţelor privind aplicarea măsurilor poliţieneşti, de redactare a documentelor

cu destinaţie profesională, în condiţiile respectării normelor de protecţie a informaţiilor clasificate şi

utilizarea sistemelor informatice şi a bazelor de date.


Pagina 30 din 82

STRUCTURĂ MODUL


URI 3: MENŢINEREA

CLIMATULUI DE ORDINE ŞI

SIGURANŢĂ PUBLICĂ




3.1.1.

3.1.2.

3.1.3.

3.1.4.

3.1.5.

3.1.6.

3.2.1.

3.3.1.

3.3.2.

3.3.3

3.3.4.

3.3.5.

3.3.6.

3.3.7.

3.3.8

1.Drepturile şi obligaţiile de serviciu ale poliţistului.

Reguli generale de tactică poliţienească 1.1. Drepturile şi obligaţiile de serviciu ale

poliţistului;

1.2. Reguli generale de tactică poliţienească ce

trebuie respectate de către poliţişti în exercitarea drepturilor

şi obligaţiilor ce le revin.

2. Executarea activităţilor de siguranţă publică în mediul

urban 2.1 Organizarea structurilor ordine publică din

mediul urban;

2.2 Executarea activităţii de siguranţă publică şi

patrulare;

2.3 Atribuţiile poliţiştilor din compunerea echipei

de siguranţă publică şi patrulare;

2.4 Evaluarea activităţii poliţiştilor din

compartimentul de siguranţă publică şi patrulare.

3. Executarea activităţilor de siguranţă publică în mediul

rural

3.1 Organizarea structurilor de ordine publică din

mediul rural;

3.2 Atribuţiile agenţilor de poliţie care îşi

desfăşoară activitatea în mediul rural;

3.3 Documentele necesare desfăşurării activităţii de

poliţie în mediul rural;

3.4 Evaluarea activităţii poliţiştilor din mediul

rural;

3.5 Întocmirea raportului la ieșirea din serviciu;

3.6 Întocmirea documentelor cu rezultatul

verificărilor privind o persoană care a împlinit vârsta de 18

ani şi nu are act de identitate.

4. Patrularea

4.1 Organizarea şi executarea activităţii de

patrulare;

4.2 Modalităţi de executare a activităţii de

patrulare;

4.3 Documente întocmite pentru organizarea

activităţii de patrulare.

5. Acţiuni şi controale poliţieneşti

5.1 Noţiuni privind dispozitivul integrat de ordine

şi siguranţă publică;

5.2 Pânda;

5.3 Filtrul;

5.4 Controlul poliţienesc;

5.5 Razia;

5.6 Executarea pândei.

6.Intrarea în locuinţa persoanelor fizice

5.1 Intrarea în locuinţa persoanei fizice;

5.2 Întocmirea procesului verbal de intrare în

locuință


Pagina 31 din 82

URI 3: MENŢINEREA






3.1.7.

3.1.8.

3.1.9.

3.1.10.

3.1.11.

3.1.12.

3.1.13.

3.1.14.

3.1.15.

3.1.16.

3.1.17.

3.1.18.

3.1.19.

3.1.20.

3.1.21.

3.1.22.

3.2.2.

7.Actele de identitate cu care se legitimează cetăţenii

români

7.1 Actele de identitate cu care se legitimează

cetăţenii români;

7.2 Probleme ce se urmăresc la controlul actelor de

identitate;

7.3 Măsuri ce se iau pentru înlăturarea neregulilor

constatate cu ocazia controlului actelor de identitate;

8.Actele de identitate cu care se legitimează cetăţenii

străini

8.1 Actele de identitate cu care se legitimează

cetăţenii străini;

8.2 Probleme ce se urmăresc la controlul actelor de

identitate;

8.3 Măsuri ce se iau pentru înlăturarea neregulilor

constatate cu ocazia controlului actelor de identitate;

8.4 Identificarea actelor de identitate care aparţin

cetăţenilor români şi a elementelor ce conferă autenticitate

acestora.

8.5 Identificarea actelor de identitate care aparţin

cetăţenilor străini şi a elementelor ce conferă autenticitate

acestora.

9.Semnalele polițistului rutier

9.1 Efectuarea semnalelor pentru dirijarea

circulaţiei rutiere;

9.2 Efectuarea semnalelor pentru oprirea

vehiculelor.

10.Folosirea mijloacelor de comunicaţie

10.1. Utilizarea mijloacelor de comunicaţii

radiotelefonice.

11.Documente ce se verifică la controlul vehiculelor

11.1 Documente care atestă calitatea de conducător

de vehicul;

11.2 Documentele vehiculului;

11.3 Identificarea documentelor ce se prezintă

pentru control de către conducătorii de vehicule;

11.4 Probleme ce se urmăresc la controlul

documentelor;

11.5 Măsuri ce se iau de către poliţişti cu ocazia

controlului documentelor.

12.Interceptarea şi legitimarea persoanelor

12.1 Noţiunea şi scopul interceptării. Categorii de

persoane ce pot fi interceptate;

12.2 Noţiunea şi scopul legitimării. Categorii de

persoane ce pot fi legitimate;

12.3 Procedee de identificare folosite de poliţişti;

12.4 Reguli tactice ce trebuie respectate cu ocazia


Pagina 32 din 82

URI 3: MENŢINEREA





Cunoştinţe Abilităţi Atitudini Conţinuturile învăţării interceptării şi legitimării;

12.5 Executarea interceptării, legitimării şi

stabilirii identităţii persoanelor în diferite situaţii;

12.6 Întocmirea procesului verbal de identificare.

13.Invitarea persoanelor la sediul poliţiei

13.1 Invitarea persoanelor la sediul poliţiei în

diferite situaţii.

14.Controlul persoanelor şi al bagajelor

14.1 Noţiunea, scopul şi categoriile de persoane

cărora li se poate efectua controlul corporal al persoanelor;


controlului corporal al persoanelor;

14.3 Noţiunea scopul şi categoriile de persoane

cărora li se poate efectua controlul bagajelor;


controlului bagajelor;

14.5 Efectuarea controlului persoanelor în diferite

situaţii;

14.6 Întocmirea procesului - verbal de control al

persoanelor

14.7 Efectuarea controlului bagajelor în diferite

situaţii;

14.8 Întocmirea procesului - verbal de control al

bagajelor.

15.Controlul vehiculelor

15.1 Principii şi obiective de acţiune ale Poliţiei

Române în domeniul circulaţiei rutiere;

15.2 Pregătirea în vederea executării serviciului de

îndrumare, supraveghere şi control al vehiculelor care

circulă pe drumurile publice;

15.3 Îndrumarea, supravegherea şi controlul

traficului rutier;

15.4 Modul de acţiune în trafic;

15.5 Controlul vehiculelor în cazul constatării

încălcării regulilor de circulaţie;

15.6 Controlul vehiculelor când există suspiciuni

privind comiterea unor fapte ilicite.

16.Mijloacele de imobilizare din dotarea poliţiştilor în

exercitarea atribuţiilor funcţionale

16.1 Principii de folosire a forţei şi a mijloacelor din

dotare;

16.2 Noţiuni generale privind imobilizarea

persoanelor;

16.3 Procedura legală ce trebuie respectată în cazul

folosirii pulverizatorului de mână cu substanţe iritant -

lacrimogene;



Pagina 33 din 82

URI 3: MENŢINEREA





Cunoştinţe Abilităţi Atitudini Conţinuturile învăţării folosirii bastonului de autoapărare/tomfa;


folosirii cătuşelor;

16.6 Folosirea câinilor de serviciu.

17.Somarea, urmărirea şi prinderea persoanelor

17.1 Somarea persoanelor în diferite situaţii;

17.2 Urmărirea persoanelor în diferite situaţii;

18. Folosirea bastonului de autoapărare/tomfei si a

pulverizatorului de mana cu substanţe iritant

lacrimogene

18.1 Folosirea bastonului de autoapărare/tomfa în

diferite situaţii;

18.2 Folosirea pulverizatorului de mână cu

substanţe iritant-lacrimogene;

18.3 Întocmirea raportului de folosire a mijloacelor

din dotare.

19.Încătuşarea persoanelor

19.1 Încătuşarea persoanelor în diferite poziţii;

19.2 Întocmirea raportului de folosire a mijloacelor

din dotare.

20.Uzul de armă


folosirii armamentului din dotare;

20.2 Situaţiile în care se poate face uz de armă în

condiţii legale;

20.3 Folosirea armamentului din dotare în diferite

situaţii.

21.Conducerea persoanelor la sediul poliției

21.1 Executarea conducerii persoanelor pe jos, la

sediul poliţiei;

21.2 Executarea conducerii persoanelor cu mijloace

auto, la sediul poliţiei;

22. Terminologie în limbă străină privind măsurile

polițienești

22.1 Legitimarea persoanelor;

22.2 Controlul persoanelor şi al bagajelor.

3.1.23.

3.1.24.

3.2.3. 23.Editarea documentelor

23.1 Elementele şi personalizarea interfeţei grafice;

23.2 Operaţii cu documente;

23.3 Introducerea, modificarea şi corectarea

textului;

23.4 Introducerea şi modificarea obiectelor grafice.

24. Bazele de date specifice 24.1 Baze de date specifice; 24.2 Exploatarea bazelor de date specifice.


Pagina 34 din 82





Materiale didactice: suport de curs, manuale, fișe de lucru, modele de imprimate tipizate, speţe,

statistici, planşe, schiţe, fotografii, filme didactice etc.;

Echipamente IT: computer/laptop, videoproiector, fotocopiator, CD-uri, DVD-uri, Simulator de tactică

şi trageri, camere de filmat;

Echipamente specifice: mijloacele din dotarea agentului de siguranţă publică, muniție de exercițiu,

ținte, planșe.


Activităţile de predare, învăţare, evaluare sunt orientate pentru rezolvarea unor sarcini de lucru,

utilizându-se preponderent metode activ-participative. Atât în activitatea de instruire cât şi în cadrul

evaluării trebuie să se accentueze latura practic-aplicativă a competenţelor. Pentru formarea

competenţei de a utiliza sistemele de operare şi bazele de date specifice Poliţiei Române se recomandă

ca formă de organizare lecţia mixtă care să permită o succesiune eficientă a transmiterii de cunoştinţe

cu formarea de deprinderi practice.

Utilizarea bazelor de date este foarte importantă pentru cunoaşterea acestora şi a aplicaţiilor

care le exploatează în cadrul sistemului informatic al organizaţiei, obiectiv ce se poate realiza prin

prezentarea acestora, accentuându-se asupra datelor de intrare şi a celor de ieşire. Pentru activităţile

practice se pot folosi baze de date didactice şi în cazul în care acest lucru nu este posibil se pot folosi

programe demo care vizualizează modul în care se lucrează cu bazele de date care funcţionează în

sistem. Modul de organizare a activităţii didactice se va realiza astfel încât fiecare elev să aibă asigurat

accesul la un calculator.

Pentru celelalte competenţe, se recomandă ca formele de organizare a activităţilor să fie

diversificate, cu preponderenţă către şedinţele practice.

În vederea formării competenţelor profesionale pentru aplicarea măsurilor poliţieneşti, se pot

utiliza următoarele metode didactice: expositive - expunerea, descrierea, explicaţia, instructajul;

dialogite-conversaţia, discuţia colectivă, problematizarea, dezbaterea, brainstorming-ul; de explorare şi

descoperire- observaţia, demonstraţia; bazate pe acţiune- exerciţiul, studiul de caz, algoritmizarea, jocul

de rol, simularea; metode innovative- mozaicul, portofoliul, cubul.

Organizarea şi desfăşurarea procesului de învăţământ, în scopul atingerii obiectivelor

prestabilite, necesită selectarea şi adaptarea, în conformitate cu criterii psihologice şi pedagogice, a

unor mijloace de învăţământ corespunzătoare: tehnică informatică (aplicaţii informatice ale Poliţiei

Române), mijloace audio - vizuale, mijloacele din dotarea agentului de siguranţă publică, modele de

imprimate tipizate, speţe, statistici, fişe de lucru etc.

Stagiul de practică este parte componentă a procesului de învăţământ, având ca obiective

principale completarea şi aprofundarea cunoştinţelor teoretice şi practice asimilate în şcoală şi

dezvoltarea, perfecţionarea deprinderilor şi abilităţilor profesionale acumulate în cadrul acestui modul.

Se proiectează şi se aplică strategii didactice care să permită alternarea formelor de activitate

individuală şi în grupuri şi/ sau frontală, în cadrul lecţiilor de predare, activităţilor practice şi studiului

individual.

Comisia metodică stabileşte tipul probelor şi instrumentele de evaluare.

Alături de formele şi instrumentele clasice de evaluare se pot utiliza și metode / instrumente

alternative, cum sunt: proiectul, portofoliul, observarea sistematică a activităţii şi comportamentului

elevilor.

Evaluarea curentă a competenţelor pentru verificarea atingerii criteriilor şi indicatorilor de

realizare din cadrul Standardului de evaluare asociat unităţii de rezultate ale învăţării va consta în probe

orale/scrise/practice prin care elevul demonstrează că este în măsură să execute activităţile specifice

agentului de poliție şi probă practică de realizare a unor sarcini de lucru prin care elevul demonstrează

că este în măsură să utilizeze sistemul de operare, utilitarele de sistem şi să exploateze softuri utilizate

în activitatea profesională. Evaluarea sumativă a modulului constă în susţinerea unei probe practice cu


Pagina 35 din 82

itemi din temele corelate competenţelor modulului şi în susţinerea unei probe practice: rezolvarea unei

situaţii, care presupune aplicarea măsurilor poliţieneşti.

Exemplificare privind aplicarea unei metode inovative: studiu de caz

Tema Uzul de armă Metoda studiului de caz

- instructorul transmite elevilor sau descoperă împreună cu aceștia, pe probleme de învățat,

noțiunile teoretice privind folosirea armamentului;

- la finalul fiecărei probleme de învățat, elevilor le este prezentată o situație tactică (video

sau scrisă) din activitatea operativă, în care s-a folosit armamentul;

- pe baza cunoștințelor acumulate, elevii (individual sau pe echipe de lucru) analizează

aspectele care se pretează din cadrul situației tactice;

- la sfârșitul analizei, elevii prezintă concluziile întregii clase;

- instructorul concluzionează cu privire la aspectele prezentate;

- la sfârșitul activității de predare/ învățare, este prezentată o situație video în care s-a folosit

armamentul (din activitatea operativă);

- pe baza cunoștințelor acumulate, elevii (individual sau pe echipe de lucru) analizează

modul de acțiune, legalitatea și implicațiile folosirii armamentului;

- la sfârșitul analizei, elevii prezintă concluziile întregii clase;

- instructorul concluzionează cu privire la situația privind folosirea armamentului analizată.

Exemplificare privind aplicarea unei metode de evaluare - Metoda jocului de rol

Temele 16-20

1. Activitatea de evaluare desfășurată în cadrul Simulatorului de Tactică și Tragere

- elevii au atât noțiunile teroretice însușite și verificate, cât și priceperile și deprinderile

practice formate privind folosirea armamentului în diferite situații. De asemenea au parcurs ședințe

practice în cadrul Simulatorului de Tactică și Tragere, fiind familiarizați cu utilizarea acestuia;

- la simulator acționează în echipă de agenți de ordine publică, formată din doi elevi în

rolurile șefului de echipă și partenerului acestuia și sunt echipați cu mijloacele de intervenție specifice;

- elevilor le este prezentat un film didactic asupra căruia trebuie să acționeze;

- după terminarea intervenției, pe timpul dezbaterilor privind modul de acțiune, elevii din

echipa de ordine publică își explică activitatea;

- ceilalți elevi din clasă, care urmăresc intervenția și notează aspectele care îi interesează,

adresează întrebări echipei sau își expun punctul de vedere cu privire la modul de acțiune al colegilor;

- instructorul adresează întrebări sau răspunde întrebărilor elevilor și concluzionează cu

privire la modul de acțiune;

- șeful echipei prezintă activitățile ulterioare intervenției și documentele ce se întocmesc;

- ulterior, acordă note și le motivează (conform tabelului).

Tabel cu criteriile privind aprecierea activităţii elevilor în cadrul simulatorului de tactică şi

tragere

Cl

s

Numele şi

prenumel

e

Atitudine Sprijin

partener

Autoprotec

ţie

Rapiditat

e Precizie

Legalita

te

Corectitudi

ne Nota

a b c a b a b a b a a b a

0.33 0.33 0.34 0.5 0.5 1 1 0.5 0.5 1 1 1 1

- Atitudinea (1 punct):

a. Atenţia manifestată de elev atât asupra persoanei suspecte, cât şi asupra celorlalte

persoane implicate în situaţie;

b. Poziţia corpului;

c. Fermitatea în modul de adresare şi de somare;


Pagina 36 din 82

- Sprijinul acordat partenerului (1 punct):

a. Atenţionarea partenerului cu privire la pericol;

b. Asigurarea partenerului pe timpul luării măsurilor poliţieneşti;

- Autoprotecţia (2 puncte):

a. Modul de dispunere la sesizarea pericolului;

b. Efectuarea tragerii asupra agresorului de după acoperire;

- Rapiditatea (1 punct):

a. Viteza de reacţie în stabilirea soluţiei de adoptat în funcţie de evoluţia

conflictului;

b. Viteza de reacţie în folosirea mijloacelor din dotare;

- Precizia (1 punct):

a. Acurateţea folosirii mijloacelor din dotare;

- Legalitatea (2 puncte):

a. Respectarea principiilor intervenţiei poliţieneşti în alegerea şi folosirea

mijloacelor din dotare;

b. Respectarea regulilor tactice privind folosirea armamentului.

- Corectitudinea (1 punct):

a. Respectarea principiilor și regulilor învăţate la Instrucţia Tragerii privind

activităţile desfăşurate cu armamentul din dotare.

Notă:

1. Evaluarea curentă se desfășoară cu toții elevii clasei prezenți în spațiul simulatorului.

2. Evaluarea sumativă se desfășoară doar cu elevii clasei care urmează a fi verificați.

3. Transpunerea în scris a unui film didactic și rezolvarea acestuia

Situația tactică

Faceţi parte din echipa de siguranţă publică şi patrulare. Pe timpul executării serviciului

observaţi că s-a produs un accident auto. În timp ce vă apropiaţi de locul faptei apare un grup de

persoane – prieteni şi rude ale victimei, din care o persoană încearcă să linşeze şoferul care a produs

accidentul.

Trecând la somarea persoanei violente aceasta se opreşte și lasă bâta. Ulterior scoate un pistol,

îl încarcă şi trage asupra poliţiştilor.

Activitatea persoanei suspecte

se opreşte și lasă bâta;

scoate un pistol, îl încarcă şi trage asupra poliţiștilor.

Activitatea poliţiştilor

a. Şeful echipei

somează – POLIŢIA, STAI!

solicită persoanei să lase bâta: LĂSAŢI BÂTA! ÎNCETAȚI!

se adăposteşte (când persoana suspectă scoate arma);

scoate arma din toc, o încarcă şi execută foc asupra persoanei suspecte (fără a pune în pericol

viaţa altor persoane);

supraveghează agresorul sau celelalte persoane fiind pregătit să folosească din nou arma;

asigură arma şi o introduce în toc. Ulterior controlează arma;

raportează evenimentul şi solicită sprijinul ambulanţei.

b. Partenerul

atenţionează şeful echipei, la vederea armei agresorului: ATENŢIE ARMĂ!

se adăposteşte în lateral faţă de şeful echipei şi în afara razei de acţiune a armamentului acestuia;

scoate arma din toc;

dezasigură arma, o încarcă şi o îndreaptă spre persoana suspectă;

execută foc asupra persoanei suspecte;

supraveghează agresorul şi celelalte persoane fiind pregătit să folosească din nou arma;

asigură arma şi o introduce în toc. Ulterior controlează arma.

2. Activitatea de evaluare desfășurată în spațiile de aplicații

Evaluare curentă


Pagina 37 din 82

- elevii au atât noțiunile teroretice însușite și verificate, cât și priceperile și deprinderile practice

formate, privind folosirea armamentului în diferite situații. De asemenea au parcurs și ședințe practice

privind folosirea armamentului;

- în cadrul clasei este prezentată o situație tactică care impune folosirea armamentului. Instructorul

precizează persoanelor care joacă rolul agresorilor modul de acțiune;

- elevii sunt repartizați pe ateliere de lucru, unde, prin rotație, constituie echipe de agenți de ordine

publică care rezolvă situația tactică. Elevii care nu sunt angrenați în intervenție, urmăresc modul de

acțiune al colegilor și își prezintă opiniile la finalul acțiunii;

- instructorul urmărește activitatea elevilor stabiliți anterior pentru evaluare curentă;

- după rezolvarea situației de către toți elevii sau expirarea timpului alocat situației respective, se

trece la rezolvarea altor situații;

- instructorul adună clasa, acordă notele și le motivează.

Evaluare sumativă

- elevii au atât noțiunile teroretice însușite și verificate, cât și priceperile și deprinderile practice

formate, privind folosirea armamentului în diferite situații. De asemenea au parcurs și ședințe practice

privind folosirea armamentului;

- elevul care extrage un bilet cu situația tactică ce impune folosirea armamentului, în rolul șefului

echipei de agenți de ordine publică, își constituie echipa de lucru (partener, agresor/ agresori) și o

pregătește;

- rezolvă situația și explică modul de intervenție, activitățile ulterioare și documentele ce necesită a

fi întocmite;

- instructorul adună clasa, acordă notele și le motivează.

Notă: Situația tactică

În timp ce executaţi serviciul de patrulare, pe raza comunei Telega, sunteţi sesizaţi telefonic (în

urma unui apel SNUAU 112) că numitul C.I. provoacă scandal şi îl ameninţă cu o armă de vânătoare

pe vecinul său pe motiv că acesta nu vrea să-i restituie o sumă de bani împrumutată. La vederea echipei

de siguranţă publică şi patrulare, persoana ameninţă că dacă nu va fi lăsat în pace, va trage. Ulterior, în

ciuda discuțiilor cu poliţiştii, acesta trage asupra patrulei. În urma schimbului de focuri, aceasta este

rănită superficial la piciorul drept, dar se manifestă în continuare agresiv.

Datele agresorului: Crețu Ion fiul lui Vasile şi al Mariei, născut la data de 12.01.1963 în

Municipiul Ploieşti, jud. Prahova, domiciliat în Comuna Bucov, Str. Principală, nr. 87, jud. Prahova,

posesor C.I. seria PH, Nr. 209309, eliberată la data de 10.01.2006, de SPCLEP Ploieşti, CNP

2630112290993.

Datele persoanei agresate: Popa Alexandru, fiul lui Mihnea şi Georgeta, născut la data de

03.07.1958, în municipiul Ploieşti, judeţul Prahova, cu acelaşi domiciliu, str. Cameliei, Nr. 45, posesor

al C.I. seria PH, nr. 344250, eliberat de SPCLEP Ploieşti la date de 01.08.2009, CNP

1580703295420.

Activitatea persoanei suspecte

amenință verbal că va trage dacă nu i se face dreptate;

ulterior, în ciuda discuțiilor și somațiilor polițiștilor, acesta trage asupra patrulei;

Activitatea poliţiştilor

a. Şeful echipei

constată și confirmă existența evenimentului și solicită întăriri;

poartă discuții cu persoana pentru a o determina să înceteze acțiunea ilegală;

se adăpostește și somează – POLIŢIA, STAI!

scoate arma din toc, o încarcă şi trage asupra persoanei agresive, rănind-o la piciorul drept;

se apropie de agresor, având arma pregătită şi îndepărtează arma de vânătoare;

asigură arma şi o introduce în toc;

deoarece rana produsă e superficială, iar persoana continuă să se manifeste agresiv, o încătușează;

efectuează controlul corporal și îi acordă primul ajutor;

solicită intervenția ambulanței, anunță șeful direct, solicitând echipa operativă și informează

parchetul competent teritorial;

verifică activitățile desfășurate de partener;


Pagina 38 din 82

la sosirea echipei operative, se pune la dispoziția acesteia.

b. Partenerul

se adăposteşte în lateral faţă de şeful echipei şi în afara razei de acţiune a armamentului acestuia;

scoate arma din toc, o încarcă şi execută foc asupra persoanei înarmate;

supraveghează agresorul pe timpul luării măsurilor de către șeful echipei;

asigură arma şi o introduce în toc;

controlează arma agresorului și o asigură;

asigură locul faptei (identificarea și izolarea martorilor oculari, îndepărtarea curoșilor, devierea

circulației, marcarea și conservarea urmelor, etc.);

raportează șefului echipei activitățile desfășurate și execută dispozițiile acestuia;

la sosirea echipei operative, se pune la dispoziția acesteia.

BIBLIOGRAFIE

1. Codul penal,

2. Codul de procedură penală,

3. Legea nr. 218/2002, modificată şi completată privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române;

4. Legea nr. 61/1991 republicată pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a

ordinii şi liniştii publice, cu modificările şi completările ulterioare;

5. Legea 705/03.12.2001 privind sistemul naţional de asistenţă socială;

6. Legea 25/09.03.2012 privind modificarea şi completarea Legii nr. 217/22.05.2002 privind prevenirea şi combaterea

violenţei în familie;

7. Legea nr. 235 din 15.07.2013 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2012 pentru

modificarea şi completarea unor acte normative privind evidenţa persoanelor, actele de identitate ale cetăţenilor

români, precum şi actele de rezidenţă ale cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic

European rezidenţi în România;

8. Legea nr. 175 din 06.06.2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei

circulaţii a cetăţenilor români în străinătate;

9. Legea nr. 243/23.06.2009 pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr. 97/14.07.2005 privind evidenţa,

domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români;

10. Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate;

11. Legea nr.17 / 2 aprilie 1996 privind regimul armelor şi muniţiilor,

12. Legea nr. 295 din 28 iunie 2004 privind regimul armelor si al muniţiilor,

13. Lege nr. 180 din 07.10.2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 17 /1996 privind regimul armelor de foc şi

al muniţiilor;

14. O.U.G. nr. 21/2004, privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, cu modificările şi

completările ulterioare;

15. O.U.G. nr. 34/2008, privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă, cu modificările

şi completările ulterioare;

16. O.U.G. nr. 97/14.07.2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români,

aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 235/2013;

17. O.U.G. nr. 82 din 04.12.2012 pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind evidenţa persoanelor,

actele de identitate ale cetăţenilor români, precum şi actele de rezidenţă ale cetăţenilor statelor membre ale U.E şi

S.E.E. rezidenţi în România;

18. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor

statelor membre ale U.E şi S.E.E.;

19. O.U.G. nr. 194/2002 privind regimul străinilor în Româna, cu modificările şi completările ulterioare;

20. O.U.G. nr. 122/2006 privind statutul şi regimul refugiaţilor în România;

21. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu

modificările şi completările ulterioare;

22. Regulamentul de aplicare a O.U.G.R. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, cu modificările şi


23. Hotărârea Guvernului României nr. 196/2005 privind Strategia M.A.I. de realizare a ordinii şi liniştii publice,

pentru creşterea siguranţei cetăţeanului şi prevenirea criminalităţii stradale;

24. Hotărârea Guvernului nr.991/2005 privind Codul de etică şi deontologie al poliţistului;

25. Hotărârea Guvernului nr.1375/04.10.2006 pentru aplicarea Normelor metodologice de aplicare unitară a

dispoziţiilor legale privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români;

26. Hotărârea Guvernului nr. 839/26.06.2006 privind forma şi conţinutul actelor de identitate, ale autocolantului

privind stabilirea reşedinţei şi ale cărţii de imobil;

27. Hotărârea Guvernului nr. 991/ 25.08.2005 pentru aprobarea Codului de Etică şi Deontologie al Poliţistului;

28. Ordinul M.A.I. nr. 60/2010 privind organizarea şi executarea activităţilor de menţinere a ordinii şi siguranţei

publice;


Pagina 39 din 82

29. Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 26/2015 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului

administraţiei şi internelor nr.60/2010 privind organizarea şi executarea activităţilor de menţinere a ordinii şi

liniştii publice;

30. Dispoziţia inspectorului general al Poliţiei Române nr. 643/2005 – Manualul de bune practici de intervenţie pentru

poliţistul de ordine publică;

31. Dispoziţia inspectorului general al Poliţiei Române nr.550/2005 privind Codul de etică şi deontologie al

poliţistului;

32. Dispoziţia inspectorului general al IGPR nr. 57258/ 30.05.2005 privind modul de purtare a mijloacelor din dotarea

poliţiştilor;

33. Dispoziţia inspectorului general al I.G.P.R. nr. 207/2006 pentru punerea în aplicare a Concepţiei unitare privind

modul de acţiune al efectivelor de poliţie pentru preluarea şi rezolvarea evenimentelor semnalate prin Sistemul

Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă;

34. Dispoziţia adjunctului Şefului Departamentului de Ordine şi Siguranţă Publică nr. I/1226 din 06.05.2010 pentru

aprobarea Metodologiei de punere în aplicare a Ordinul M.A.I. 60 din 02.03.2010 privind organizarea şi executarea

activităţilor de menţinere a ordinii şi siguranţei publice;

35. Dispoziţia inspectorului general al I.G.P.R. nr. 123 din 15.11.2012 privind stabilirea Concepţiei unitare de

organizare, funcţionare şi acţiune a structurilor de ordine publică ale Poliţiei Române;

36. Dispoziţia inspectorului general al I.G.P.R. nr. 46/01.07.2015 privind reglementarea unitară a modelelor „Fişei de

intervenţie la eveniment” şi „Raportului cu activităţile desfăşurate”;

37. Dispoziția inspectorului general al I.G.P.R. nr. 101/31.12.2007 privind Normele metodologice privind accesul la

baza de date privind evidenţa populaţiei;

38. Instrucţiuni nr. 636 din 09.05.2005 privind producerea şi folosirea animalelor de serviciu în structurile M.A.I.

39. Procedura PRO – PS/POP 09, privind invitarea persoanelor la sediul poliţiei;

40. PRO-PS/POP 01 Procedura privind intrarea poliţiştilor în locuinţa persoanelor fizice, în instituţii şi operatori

economici, organizaţii social-politice, precum şi la bordul navelor şi aeronavelor româneşti, în situaţiile prevăzute

de lege;

41. Procedura PRO-PS/POP nr. 25/04.05.2009 – procedura privind intervenţia în cazul conflictelor intrafamiliale;

42. Procedura PS-01-IGPR/DOP din 20.02.2013 privind utilizarea mijloacelor individuale de intervenţie din dotarea

poliţiştilor;

43. Procedura PRO – PS/POP 03 privind interceptarea persoanelor;

44. Procedura PRO – PS/POP 06 privind controlul corporal al persoanelor;

45. Procedura PRO – PS/POP 07 privind controlul bagajelor persoanelor;

46. Procedura PRO - PS/POP 16 privind intervenţia faţă de anumite categorii de persoane;

47. Procedura PS-03-IGPR/DOP privind conducerea persoanelor la sediul unităţilor de poliţie;

48. Procedura PS-04-IGPR/DOP privind legitimarea şi stabilirea identităţii persoanelor.

49. Procedura comună MAI nr. 487965/ 06.06.2011 privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice pentru

combaterea şederii ilegale a străinilor pe teritoriul României;

50. Procedura comună de sistem PS 003 nr. 83533/04.01.2017 privind executarea acţiunilor şi controalelor poliţieneşti

în sistem integrat pentru menţinerea ordinii şi siguranţei publice

51. Standard M.A.I. operaţional nr. 8.034 – Executarea activităţilor de menţinere a ordinii şi siguranţei publice, în

sistem integrat, de către structurile M.A.I.;

52. Standard M.A.I. – operaţional nr. 8.035/2011 privind utilizarea miloacelor individuale de intervenţie de către

lucrătoriii structurilor M.A.I., cu atribuţii în domeniul ordinii şi siguranţei publice;

53. Ghid de bune practici privind cooperarea interinstituţională în cadrul M.A.I pentru combaterea migraţiei ilegale şi

returnarea străinilor;

54. Ghidul de aplicare a Codului de Etică şi Deontologie al Poliţistului

55. Convenţia Europeană pentru apărarea drepturilor omului si a libertăţilor fundamentale din 4 noiembrie 1950;

56. Metodologii de lucru pentru bazele de date, Intrapol;

57. Tactică Poliţienească, Note de curs, Ed. Grafoanaytis, 2015;

58. Tactică Poliţienească, Note de curs, Ed. M.A.I., 2015.


Pagina 40 din 82

MODUL IV: PREVENIREA ȘI COMBATEREA FAPTELOR ANTISOCIALE

Notă introductivă

Modulul prevenirea şi combaterea faptelor antisociale asigură dobândirea competenţelor

specifice menţinerii unui climat de siguranţă civică în societatea românească.

În cadrul procesului de prevenire şi combatere a fenomenului infracţional, activitatea

informativă, alături de activitățile investigative specifice, ocupă un loc important între mijloacele şi

metodele folosite de poliţişti pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu.

Adaptarea mijloacelor şi metodelor specifice activităţii informative, de prevenire și combatere

a faptelor infracționale, la noile realităţi sociale şi juridice, necesită din partea poliţiştilor o pregătire

temeinică în ceea ce priveşte însuşirea şi aplicarea procedeelor necesare culegerii de informaţii în mod

calificat.

După parcurgerea acestui modul, elevul va fi capabil să efectueze activităţi informativ-operative

specifice, de prevenire şi combatere a faptelor antisociale, utilizând noţiuni şi deprinderi necesare

desfăşurării acestora, conform competenţei.

Conţinuturile tematice selecţionate urmăresc formarea competenţelor privind:

- exploatarea datelor din evidenţele de poliţie şi din alte evidenţe;

- culegerea, verificarea, analizarea şi valorificarea informaţiilor de interes operativ;

- efectuarea investigaţiilor poliţieneşti;

- desfăşurarea activităţilor cu sursele de informare;

- documentarea informativă a activităţilor ilicite desfăşurate de persoanele suspecte;

- analizarea situaţiei operative;

- stabilirea condiţiilor şi împrejurărilor care favorizează comiterea infracţiunilor;

- delimitarea modurilor de operare folosite de infractori;

- realizarea activităţilor specifice pentru prevenirea şi combaterea unor infracţiuni cu autori

cunoscuţi/neidentificaţi;

- efectuarea activităţilor de identificare şi urmărire a unor categorii de persoane, cadavre şi

obiecte;

- desfășurarea de activități de cooperare polițienească internațională.

STRUCTURĂ MODUL


URI 4: PREVENIREA ŞI

COMBATEREA FAPTELOR

ANTISOCIALE




4.1.1.

4.1.2.

4.1.3

4.1.4.

4.1.5.

4.1.6.

4.1.7.

4.1.8.

4.1.9.

4.1.10.

4.2.1. 4.3.1.

4.3.2.

1. Situaţia operativă 1.1 Noţiuni generale şi elementele situaţiei operative;

1.2 Metode şi mijloace folosite de poliţişti pentru

cunoaşterea situaţiei operative poliţieneşti;

1.3 Măsuri ce se iau în urma analizei situaţiei

operative poliţieneşti.

2. Organizarea, funcţionarea şi exploatarea evidenţelor şi

aplicaţiilor utilizate de Poliţia Română 2.1 Noţiunea şi importanţa evidenţelor şi aplicaţiilor

utilizate de Poliţia Română;

2.1 Evidenţe şi aplicaţii utilizate de Poliţia Română;

2.3 Exploatarea datelor din Cazierul Judiciar,

Statistică şi Evidenţe Operative şi din Evidenţa Persoanelor

şi Administrarea Bazelor de Date;


Pagina 41 din 82


COMBATEREA FAPTELOR

ANTISOCIALE




2.4 Verificarea unei persoane la Evidenţa

Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date;

2.5 Verificarea unei persoane la Cazierul Judiciar,

Statistică şi Evidenţe Operative;

3. Investigaţia poliţienească

3.1 Noţiunea, scopul, clasificarea şi elementele

investigaţiei;

3.2 Metodologia efectuării investigaţiei în munca de

poliţie;

3.3 Particularităţile efectuării investigaţiei;

3.4 Efectuarea investigaţiei;

3.5 Întocmirea raportului de investigaţie.

4. Activităţi investigative, criminalistice şi de urmărire

penală ce trebuie desfăşurate în cauzele penale cu autori

neidentificați;

4.1 Verificarea sesizării şi raportarea evenimentului;

4.2 Modul de operare. Noţiunea, elementele şi

importanţa cunoaşterii acestuia de către poliţişti;

4.3 Activităţi investigative, criminalistice şi de

urmărire penală ce trebuie desfăşurate de poliţişti în vederea

identificării autorilor şi soluţionării dosarelor penale

4.4 Înregistrarea dosarelor cu autori neidentificaţi.

4.5 Întocmirea planului de cercetare;

5. Prevenirea şi combaterea infracţiunilor ce se comit cu

violenţă

5.1 Condiţii şi împrejurări ce favorizează comiterea

acestui gen de fapte;

5.2 Moduri de operare folosite de infractori la

săvârşirea infracţiunilor de omor, loviri sau vătămări

cauzatoare de moarte, vătămare corporală, tâlhărie şi viol;

5.3 Activităţi specifice desfăşurate de poliţişti pe

linia prevenirii şi combaterii infracţiunilor comise cu

violenţă.

5.4 Identificarea condiţiilor şi împrejurărilor care

favorizează comiterea acestui gen de fapte;

5.5 Analizarea modului de operare folosit;

5.6 Stabilirea activităţilor specifice ce trebuie

desfăşurate de poliţişti pentru prevenirea şi combaterea

acestui gen de fapte.

6. Prevenirea şi combaterea furturilor de şi din

autovehicule 6.1 Condiţii şi împrejurări ce favorizează comiterea



comiterea furturilor de şi din autovehicule;

6.3 Activităţi specifice desfăşurate de poliţişti pentru

prevenirea şi combaterea furturilor de şi din autovehicule;




Pagina 42 din 82


COMBATEREA FAPTELOR

ANTISOCIALE








7. Prevenirea şi combaterea furturilor din locuinţe şi

societăţi comerciale 7.1 Condiţii şi împrejurări care favorizează comiterea



comiterea furturilor din locuinţe şi societăţi comerciale;


prevenirea şi combaterea furturilor din locuinţe şi societăţi

comerciale;







8. Prevenirea şi combaterea furturilor din buzunare,

genţi, poşete şi de bagaje 8.1 Condiţii şi împrejurări ce favorizează comiterea



comiterea furturilor din buzunare, genţi poşete şi de bagaje;


prevenirea şi combaterea furturilor din buzunare, genţi

poşete şi de bagaje;




8.6 Stabilirea activităţilor ce trebuie desfăşurate de

poliţişti în situaţia constatării în flagrant a unui furt din

buzunare.

9. Urmărirea, identificarea, supravegherea şi clarificarea

situaţiei unor categorii de persoane, cadavre şi obiecte

9.1 Urmărirea, identificarea persoanelor, a bunurilor

şi obiectelor corp delict;

9.2 Clarificarea situaţiei persoanelor dispărute în

împrejurări suspecte, a persoanelor şi a cadavrelor cu

identitate necunoscută şi revocarea urmăririi;

9.3 Atribuţiile poliţiei de ordine publică pe linia

supravegherii persoanelor faţă de care a fost dispusă măsura

controlului judiciar, controlului judiciar pe cauţiune sau

arestului la domiciliu.

9.4 Întocmirea procesului-verbal de căutare;

9.5 Întocmirea raportului cu propunerea de dare în

urmărire;

9.6 Întocmirea procesului-verbal de depistare a unei


Pagina 43 din 82


COMBATEREA FAPTELOR

ANTISOCIALE




persoane;

10. Urmărirea şi identificarea minorilor dispăruţi în

împrejurări suspecte 10.1 Noţiuni generale privind minorii dispăruţi în

împrejurări suspecte; 10.2 Activităţi specifice ce se desfăşoară pentru

identificarea minorilor dispăruţi în împrejurări suspecte.

4.1.11.

4.1.12.

4.1.13.

4.1.14.

4.2.2.

4.3.3.

4.3.4.

11.Recrutarea unei persoane ca informator

11.1 Abilităţi ce trebuie avute în vedere la o

persoană care urmează a fi recrutată ca informator;

11.2 Punctarea şi verificarea persoanelor ce

urmează a fi recrutate ca informatori

11.3 Efectuarea recrutării;

11.4 Întocmirea documentelor pentru recrutarea

unui informator.

12. Desfăşurarea muncii cu informatorii;

12.1 Formele legăturii cu informatorii;

12.2 Pregătirea poliţistului în vederea întâlnirii cu

informatorul;

12.3 Efectuarea întâlnirii dintre poliţist şi

informator;

12.4 Instruirea, dirijarea şi controlul informatorului.

13. Verificarea, analizarea şi exploatarea informaţiilor

de interes operativ 13.1 Verificarea informaţiilor;

13.2 Analizarea informaţiilor şi întocmirea

raportului informativ;

13.3 Exploatarea informaţiilor şi recompensarea

informatorului.

14.Documentarea activităţii infracţionale a persoanelor

suspectate ce fac obiectul atenţiei Poliţiei Române 14.1 Categorii de persoane suspectate şi mijloacele

folosite pentru identificarea lor;

14.2 Formele activităţii informative;

14.3 Tehnici de investigare informativă folosite

pentru documentarea activităţilor infracţionale, a persoanelor

ce fac obiectul atenţiei poliţiei;

14.4 Întocmirea raportului de deschidere/închidere

a Mapei liniei de muncă/zonei de risc în cadrul

documentării generale;

14.5 Întocmirea documentelor necesare constituirii

Dosarului de supraveghere (raport cu propunere de

deschidere; completarea fişei persoanei obiect EDS; planul

de activităţi).

4.1.15.

4.1.16.

4.1.17.

4.2.3. 15. Cooperarea poliţienească internaţională 15.1 Necesitatea şi importanţa cooperării poliţieneşti

internaţionale; 15.2 Centrul de Cooperare Poliţienească

Internaţională. 16. Cooperarea poliţienească în domeniul Schengen


Pagina 44 din 82


COMBATEREA FAPTELOR

ANTISOCIALE




16.1 Noţiuni generale despre Uniunea Europeană şi

Schengen;

16.2 Obiectivele Acordului de la Schengen;

16.3 Principalele prevederi ale Convenţiei

Schengen;

16.4 Cataloagele de recomandări şi bune practici;

16.5 Tratatele de la Prum şi Lisabona.

17. Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Sistemului

Informatic Naţional de Semnalări 17.1 Dispoziţii generale;

17.2 Sistemul Informatic Naţional de Semnalări

(S.I.N.S.);

17.3 Participarea României la Sistemul de Informaţii

Schengen (S.I.S.);

17.4 Dispoziţii comune pentru semnalările conţinute

în S.I.N.S. şi pentru cele transmise în S.I.S.





- Materiale didactice: înregistrări, machete, planșe, suport de curs, manuale, fișe de lucru

- Echipamente IT: computer/laptop, videoproiector, fotocopiator, CD-uri, DVD-uri


Activităţile didactice urmăresc dezvoltarea abilităţilor necesare documentarii activității

infracționale, prin folosirea surselor umane de informații, calificate, realizarea activităţilor specifice

pentru prevenirea şi combaterea infracțiunilor, urmărirea şi clarificarea situaţiei unor categorii de

persoane, cadavre şi obiecte, precum și desfăşurarea unor activităţi de cooperare poliţienească

internaţională.

Metodele didactice aplicate asigură interacţiunile la nivelul grupului de elevi prin folosirea, cu

precădere, a conversaţiei, dezbaterii, problematizării, studiului de caz, exerciţiului, jocului de rol

Mijloacele de învăţământ sunt adaptate particularităţilor stilurilor individuale de învăţare și

specificului temei: computer, video proiector, retroproiector, flipchart, fişe de lucru, registre.

Pentru eficientizarea demersului didactic activităţile sunt organizate în forma şedinţelor practice, iar în

activitățile de predare sunt valorizate experienţele personale şi achiziţiile din stagiile de practică.



unor mijloace de învăţământ corespunzătoare: aplicaţii informatice ale Poliţiei Române, mijloace

audio-vizuale, mijloacele din dotarea agentului de siguranţă publică, modele de imprimate tipizate,

speţe, statistici etc.

Se proiectează şi aplică strategii didactice care să permită alternarea formelor de activitate

individuală şi/sau frontală, în cadrul lecţiilor de predare, seminar, activităţi practice şi studiu individual.

Stagiul de practică este parte componentă a procesului de învăţământ, având ca obiective

principale completarea şi aprofundarea cunoştinţelor teoretice şi practice asimilate în şcoală şi

dezvoltarea şi perfecţionarea deprinderilor şi abilităţilor profesionale acumulate în cadrul acestui

modul.


Pagina 45 din 82

În vederea realizării unei evaluări obiective, vor fi corelate probele şi instrumentele de evaluare,

acestea fiind raportate la Standardul de evaluare asociat unităţii de rezultate ale învăţării.

Alături de formele şi instrumentele clasice de evaluare se utilizează metode şi instrumente

alternative, cum sunt: proiectul, portofoliul, observarea sistematică a activităţii şi comportamentului

elevilor.

Comisia metodică stabileşte tipul probelor şi instrumentelor de evaluare.

Seminariile se vor proiecta în conformitate cu recomandările comisiei metodice.

Modul de evaluare va avea în vedere nivelul de pregătire pe care trebuie să-l demonstreze

elevul.

Evaluarea sumativă a modulului constă în susţinerea de către elevi a unei probe scrise cu itemi

din temele corelate competenţelor modulului.

Exemplificare privind aplicarea unei metode inovative de predare-învățare- JOCUL DE

ROL

Tema nr. 3 - Investigaţia poliţienească

JOCUL DE ROL – metodă activă de predare-învățare. Facilitează consolidarea și fixarea

cunoștințelor în cadrul ședințelor practice.

Prin utilizarea acesteia se pot atinge anumite competențe specifice, precum:

Formarea și modelarea comportamentului uman pe baza simulării inter-acțiunii ce

caracterizează o stare de fapt, prin distribuirea în rândul participanților la instruire a unor

statusuri bine precizate și relaționate între ele;

Familiarizarea cu modurile de gândire, trăire și acțiune specifice anumitor statusuri;

Dezvoltarea capacității de comunicare și autocontrol cu ocazia executării unor activități

specifice;

Formarea abilităților și deprinderilor necesare întocmirii documentelor specifice

anumitor activități polițienești, cu respectarea condițiilor de fond și formă ale acestora;

Formarea și perfecționarea aptitudinilor de muncă, cu ocazia executării anumitor

activități polițienești ce implică folosirea unor tehnici specifice de lucru;

Formarea capacității de a gestiona, interpreta și rezolva diferite situații

problematice/dificile;

Verificarea nivelului de cunoștințe/priceperi și deprinderi acumulate într-un anumit

domeniu, la un moment dat;

Verificarea corectitudinii comportamentelor formate, validarea celor învățate corect și

invalidarea celor învățate greșit.

Metoda poate fi folosită în cadrul ședinței practice a acestei teme și presupune

parcurgerea următoarelor etape metodice:

Etapa 1 - anterior executării ședinței practice:

-identificarea competențelor specifice (obiectivelor operaționale), respectiv abilitățile,

priceperile și deprinderile pe care elevii trebuie să și le însușească în urma interpretării rolurilor de

polițist investigator și persoană investigată;

-stabilirea tipului de investigație ce va fi folosită (directă/semiconspirată) în funcție de

competențele specifice urmărite și întocmirea speței și a scenariului pe baza cărora se va realiza jocul

de rol.


Pagina 46 din 82

Etapa 2 – în cadrul executării ședinței practice:

- constituirea clasei în grupuri a câte 4-5 elevi;

- se prezintă clasei obiectivele urmărite, speța și activitățile ce urmează să se desfășoare, cu

descrierea principalelor momente ale acesteia;

- desemnarea participanților care urmează să îndeplinească cele două roluri;

- instruirea acestora în legătură cu specificul și exigențele jocului de rol, respectiv distribuirea

rolurilor și familiarizarea participanților cu sarcinile de realizat. Pentru fiecare participant, vor fi

descrise amănunțit statusurile și rolurile pe o fișă;

- învățarea individuală a rolului de către fiecare participant prin studierea fișei; Pentru aceasta,

participanții sunt lăsați 3-5 minute să își interiorizeze rolul și să conceapă propriul mod de

interpretare.

- interpretarea rolurilor de către participanți;

- dezbaterea cu grupurile constituite a modului de interpretare a rolurilor cu descrierea și

argumentarea secvențelor reușite sau a celor în care nu s-au manifestat comportamentele

așteptate. La această activitate participă de regulă reprezentanții grupurilor, însă este necesar

să li se dea prioritate participanților direcți (interpreților), pentru a comunica ceea ce au trăit pe

timpul interpretării rolurilor, ce au simțit, cum au depășit anumite momente și alte aspecte de

interes;

- dezbaterile inițiate vor suscita schimburi de păreri şi experienţe și vor determina dinamizarea

activităţii clasei; Profesorul va interveni pentru a conceptualiza şi a concluziona aspectele

discutate și analizate;

In funcție de bugetul de timp avut la dispoziție, activitatea poate fi repetată cu alți participanți

la alegere sau prestabilită de către profesor.

Exemplificare privind aplicarea metodei de evaluare- PORTOFOLIUL.

Temele 7-17

Portofoliul este un document sau o culegere structurată de documente în care fiecare elev poate să

reunească şi să prezinte într-un mod sistematic rezultatele, experienţele precum şi eşantioane din lucrări

personale pe care le-a dobândit de-a lungul unei perioade de învăţare.

La baza întocmirii portofoliului se află trei obiective majore:

- motivarea elevului (celui care învaţă) prin recunoaşterea eforturilor sale;

- prezentarea rezultatelor obținute;

- dezvoltarea personală și profesională.

Portofoliul se realizează prin acumularea în timp, pe parcursul perioadei de şcolarizare, a acelor

documente considerate relevante pentru competenţele deţinute şi pentru progresul înregistrat de elev.

Dosarul prezintă la început opisul documentelor existente, organizate tematic sau cronologic.

Documentele dosarului se acumulează fie la cererea profesorului, fie la dorinţa elevului (care va

include acele documente pe care le consideră ca fiind semnificative pentru propriul progres) şi vor fi

alese astfel încât să arate etapele în evoluţia elevului.

Portofoliul elevului poate cuprinde: Lista conţinutului acestuia - sumarul, care include titlul fiecărei lucrări/fişe şi numărul paginii

la care se găseşte;

Argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse în portofoliu, de ce este importantă fiecare şi

cum se articulează între ele într-o viziune de ansamblu a elevului;

Lucrările pe care le face elevul individual sau în grup – eseuri, articole, referate, comunicări;

Fişe individuale de studiu, hărţi criminogene, contribuţii care reflectă participarea elevului/

grupului la derularea şi soluţionarea unor teme;


Pagina 47 din 82

Probleme/ studii de caz/ speţe rezolvate;

Rapoarte scrise – de realizare a proiectelor;

Înregistrări, fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau împreună cu

clasa/ colegii;

Rezultate ale lucrărilor de evaluare şi ale unor teme din domeniul profesional;

Rezultate ale activităţilor de autoevaluare şi dovezi ale discuţiilor care au avut loc;

Opiniile/ reflecţiile elevilor privind activităţile desfăşurate şi stilul de învăţare;

Planuri de acţiune/ evaluări/ activităţi viitoare planificate şi efectuate de către elev;

Comentarii ale profesorului privind atitudinea şi rezultatele elevului.

Portofoliul permite elevului să-şi pună în evidenţă achiziţiile, să-şi planifice învăţarea, să-şi

monitorizeze progresul și să ia parte activ la propriul proces de învăţare.

Profesorul poate proiecta structura unui portofoliu în raport de rezultatele prevăzute prin SPP și

standardul de evaluare.

Porfoliul permite profesorului: cunoaşterea obiectivelor şi nevoilor elevului;

stimularea motivaţiei elevului de învăţare;

programarea învăţării în funcţie de interesele elevului;

evaluarea progresului şi identificarea măsurilor de remediere, dacă este nevoie;

evaluarea activităţii elevului în ansamblul ei.

BIBLIOGRAFIE


2. Codul penal al României;

3. Codul de procedură penală al României;

4. Legea nr. 218/2002, privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române (Republicată);

5. Legea nr. 333/2003, privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor (Republicată);

6. Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie (Republicată);

7. Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi muniţiilor (Republicată);

8. Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, modificată şi completată cu

Legea nr.224/01.06.2006 şi OUG nr.103/13.12.2006 privind unele măsuri pentru facilitarea cooperării

poliţieneşti internaţionale;

9. Legea nr.141/2010 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Sistemului Informatic Naţional de Semnalări

şi participarea României la Sistemul Informatic Schengen.

10. Ordinul comun al M.A.I și P.I.C.C.J. nr.56/10.04.2014 şi nr.12/C/2014 pentru aprobarea Normelor

metodologice privind înregistrarea, evidenţa unitară, circuitul sesizărilor penale și coordonarea administrativă a

activităţilor dispuse organelor de poliție de către procuror;

11. Ordinul M.A.I. nr. 212/2010 privind semnalările de interes Schengen modificat prin O.M.A.I. 37/2012;

12. Dispoziţia I.G.P.R. nr. 44/2005 pentru aprobarea ,,Manualului de bune practici privind modul de acţiune al

poliţiei în cazurile copiilor dispăruţi”;

13. Dispoziţia I.G.P.R. nr.123 din 15.11.2012, privind stabilirea Concepţiei unitare de organizare, funcţionare şi

acţiune a structurilor de ordine publică ale Poliţiei Române;

14. Dispoziția I.G.P.R. nr.125 din 12.12.2012, privind aprobarea metodologiei privind organizarea şi desfăşurarea

activităţilor specifice, formaţiunilor de investigaţii criminale din cadrul Poliţiei Române, pentru prevenirea şi

combaterea furturilor de autovehicule, a traficului intern și internațional cu autovehicule furate, precum și a

infracținilor de înșelăciune sau abuz de încredere, având ca obiect autovehicule achiziționate în sistem leasing

sau închiriate în regim rent-a-car;

15. Dispoziţia Inspectorului General al Politiei Romane nr. 9 din 10.02.2014 privind supravegherea persoanelor

fată de care a fost dispusă masura controlului judiciar, controlului judiciar pe cautiune sau arestului la

domiciliu;

16. Manualul ”Procedura dării în urmărire”, editura SITECH Craiova 2008;

17. Manual de bune practici privind modul de acţiune al poliţiei în cazurile copiilor dispăruţi sau victime ale

abuzurilor, traficului de persoane şi pornografiei infantile pe Internet, editura M.I.R.A., 2007;

18. Colectiv, Prevenirea și combaterea faptelor antisociale - note de curs, editura M.A.I., ediția 2015;

19. Colectiv, Bazele activității informative - note de curs, editura M.A.I.,ediția 2015.


Pagina 48 din 82

MODUL V: CONSTATAREA ŞI SANCŢIONAREA CONTRAVENŢIILOR

Notă introductivă

Prin parcurgerea acestui modul se asigură asimilarea cunoştinţelor privind prevederile legislației

naţionale în materie contravenţională și formarea deprinderilor necesare constatării și sancționării

contravențiilor, informații și abilități care vor sta la baza profilului profesional al viitorului agent de

poliție.

După parcurgerea acestui modul elevul va fi capabil să recunoască şi să identifice faptele de

natură contravenţională și să îndeplinească procedurile legale pentru constatarea şi sancţionarea

contravenţiilor.


asumarea răspunderii faţă de calitatea realizării activităților de constatare și sancționare a

contravențiilor, adoptarea unei conduite integre în exercitarea atribuțiilor de serviciu și cultivarea

respectului faţă de drepturile omului şi demnitatea umană.

Structura tematică a modulului este elaborată în corelaţie cu standardul de pregătire

profesională şi principiile de optimizare a comunicării în relaţiile profesionale şi în interacţiunea cu

cetăţeanul.


- formarea şi perfecţionarea competenţelor necesare constatării și sancționării contravențiilor;

- exersarea activităților desfășurate cu ocazia constatării și sancționării contravențiilor în vederea

acționării cu tact și discernământ pentru luarea deciziilor;

- aplicarea corectă a sancțiunilor contravenționale în conformitate cu prevederile legale

- formarea competenţelor de redactare a documentelor specifice constatării și sancționării

contravențiilor, în condiţiile respectării normelor legale;

- aplicarea principiilor şi metodelor specifice activităţii de relaţii publice, în scopul gestionării

corecte a imaginii sociale a instituţiei;

Importanţa competenţelor formate în cadrul acestui modul derivă din necesitatea menținerii în

condiții normale a climatului de ordine și siguranță publică.

STRUCTURĂ MODUL


URI 5: CONSTATAREA ŞI

SANCŢIONAREA

CONTRAVENŢIILOR




5.1.1.

5.1.2.

5.1.3.

5.1.4.

5.1.5

5.2.1.

5.3.1.

5.3.2.

5.3.3.

5.3.4.

5.3.5.

5.3.6.

1. Contravenţia - noţiuni generale

1.1 Noţiunea şi trăsăturile contravenţiei;

1.2 Elementele constitutive ale

contravenţiei.

2. Sancţiunile contravenţionale. Cauzele care

înlătură caracterul contravenţional al faptei şi

cele care înlătură răspunderea pentru fapta

comisă

2.1 Sancţiunile contravenţionale principale;

2.2 Sancţiunile contravenţionale

complementare;

2.3 Cauzele care înlătură caracterul

contravenţional al faptei;

2.4 Cauzele care înlătură răspunderea

contravenţională.


Pagina 49 din 82


SANCŢIONAREA

CONTRAVENŢIILOR




3.Constatarea faptelor de natură

contravenţională

3.1 Noţiuni generale privind constatarea

contravenţiilor;

3.2 Situaţiile ce pot fi întâlnite cu ocazia

constatării contravenţiilor;

3.3 Activităţile desfăşurate cu ocazia

constatării unei contravenţii.

4.Aplicarea şi executarea sancţiunilor

contravenţionale. Căile de atac în materie

contravenţională

4.1 Criteriile de care se ţine seama la

aplicarea sancţiunilor contravenţionale;

4.2 Aplicarea şi executarea sancţiunilor

contravenţionale principale;

4.3 Aplicarea şi executarea sancţiunilor

contravenţionale complementare;

4.4 Căile de atac şi executarea silită în

materie contravenţională.

5.Terminologie în limba străină privind

contravențiile 5.1 Termeni specifici privind contravenţiile;

5.2.Expresii utilizate în cazul constatării şi

sancţionării contravenţiilor.

5.1.6.

5.1.7.

5.1.8.

5.1.9.

5.2.2. 6. Completarea şi comunicarea procesului-

verbal de constatare a contravenţiei

6.1 Condiţiile de fond şi formă pe care

trebuie să le îndeplinească procesul-verbal de

constatare a contravenţiei;

6.2 Completarea şi comunicarea procesului-

verbal de constatare a contravenţiei;

6.3 Descrierea faptelor contravenţionale şi

încadrarea juridică a acestora;

6.4 Desfăşurarea activităţilor cu ocazia

constatării contravenţiei;

6.5 Completarea procesului-verbal de

constatare a contravenţiei.

7. Contravenţii privind normele de convieţuire

socială, ordinea şi liniştea publică 7.1 Conţinutul şi analiza unor contravenţii

privind normele de convieţuire socială;

7.2 Conţinutul şi analiza unor contravenţii

privind ordinea şi liniştea publică;

7.3 Aspecte specifice privind constatarea şi

sancţionarea contravenţiilor privind normele de

convieţuire socială, ordinea şi liniştea publică;



7.5 Stabilirea activităţilor desfăşurate de


Pagina 50 din 82


SANCŢIONAREA

CONTRAVENŢIILOR




către agentul constatator cu ocazia constatării

contravenţiei;



8.Contravenţii privind adunările publice,

prevenirea şi combaterea violenţei în sport





contravenţiei;



9. Contravenţii privind deţinerea câinilor

periculoşi sau agresivi şi protecţia animalelor

9.1. Descrierea faptelor contravenţionale şi


9.2. Stabilirea activităţilor desfăşurate de


contravenţiei;

9.3. Completarea procesului-verbal de


5.1.10.

5.1.11.

5.1.12.

5.1.13.

5.2.3. 10.Contravenţii la regimul circulaţiei pe

drumurile publice

10.1 Procedura constatării şi sancţionării

contravenţiilor la circulaţia pe drumurile publice;

10.2 Particularităţile constatării şi

sancţionării contravenţiilor la circulaţia pe

drumurile publice;





contravenţiei;

10.5 Completarea chitanţei de plată a

amenzii;



11.Terminologie în limbă străină privind

circulația pe drumurile publice

11.1 Indicatoare rutiere;

11.2 Accidente rutiere.

12. Sancţiuni contravenţionale complementare şi

măsuri tehnico-administrative privind circulaţia

pe drumurile publice

12.1 Sancţiuni contravenţionale

complementare;

12.2 Măsuri tehnico-administrative;

12.3 Documente ce se completează cu ocazia


Pagina 51 din 82


SANCŢIONAREA

CONTRAVENŢIILOR




aplicării sancţiunilor contravenţionale

complementare şi/sau măsurilor tehnico-

administrative;





contravenţiei;


constatare a contravenţiei în situaţiile în care se

aplică sancţiuni contravenţionale complementare

şi/sau măsuri tehnico-administrative;

12.7 Completarea dovezii de reţinere a

documentelor ori de retragere a plăcuţelor cu

numărul de înmatriculare sau înregistrare;

12.8 Completarea raportului cu propunerea

de suspendare a dreptului de a conduce

autovehicule pe drumurile publice şi/sau reţinere a

certificatului de înmatriculare ori de retragere a

plăcuţelor cu numărul de înmatriculare sau

înregistrare.

13. Constatarea şi soluţionarea accidentelor de

circulaţie de pe urma cărora au rezultat numai

pagube materiale

13.1 Noţiunea şi clasificarea accidentelor de

circulaţie rutieră;

13.2 Metodologia constatării şi soluţionării

accidentelor de circulaţie rutieră soldate numai cu

pagube materiale;

13.3 Documentele de constatare;

13.4 Înregistrarea, evidenţa şi raportarea

accidentelor de circulaţie rutieră;





contravenţiei;

13.6 Întocmirea documentelor pentru

soluţionarea unui accident de circulaţie de pe urma

căruia au rezultat numai pagube materiale.

5.1.14.

5.1.15.

5.1.16.

5.1.17.

5.1.18

5.2.4.

14. Contravenţii privind regimul comerţului

14.1 Noţiuni generale;


privind protejarea populaţiei împotriva unor

activităţi de producţie, comerţ sau prestări de

servicii ilicite;


privind măsurile de reglementare a pieţei


Pagina 52 din 82


SANCŢIONAREA

CONTRAVENŢIILOR




5.1.19 produselor din sectorul agricol;


privind normele sanitare veterinare şi pentru

siguranţa alimentelor;


sancţionarea contravenţiilor în aceste domenii;





contravenţiei;



15.Contravenţii privind paza obiectivelor,

bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor 15.1 Noţiuni generale privind paza

obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia

persoanelor;

15.2 Documente specifice executării şi

evidenţierii serviciului de pază;


privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi

protecţia persoanelor;


sancţionarea contravenţiilor privind paza

obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia

persoanelor;





contravenţiei;


constatare a contravenţiei;

16.Contravenţii privind evidenţa, domiciliul,

reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor

români





contravenţiei;



17. Contravenţii privind regimul silvic

17.1 Noţiuni generale privind regimul silvic;


privind regimul silvic pentru care agenţii de poliţie

au competenţă de constatare şi sancţionare;


Pagina 53 din 82


SANCŢIONAREA

CONTRAVENŢIILOR




17.3 Aspecte specifice referitoare la

constatarea şi sancţionarea contravenţiilor privind

regimul silvic;





contravenţiei;



17.7 Completarea procesului-verbal de dare

în custodie.

18. Contravenţii privind regimul vânatului





contravenţiei;



19. Contravenţii privind regimul pescuitului 19.1 Descrierea faptelor contravenţionale şi




contravenţiei;







Materiale didactice: filme didactice, machete, planșe, suport de curs, manuale, fișe de lucru, imprimate

tipizate, situaţii practice

Echipamente IT: computer/laptop, videoproiector, retroproiector


Realizarea competenţelor din prezentul modul presupune dobândirea cunoştinţelor referitoare la

constatarea şi sancţionarea contravenţiilor date în competenţa poliţiştilor, în vederea dezvoltării

discernământului juridic al acestora.

Pentru realizarea competenţelor din prezentul modul se vor desfăşura activităţi de învăţare cu

caracter practic-aplicativ, folosind următoarele metode didactice: expozitive (expunerea, descrierea,

explicaţia), dialogate (conversaţia, discuţia colectivă, dezbaterea, problematizarea), lucrul cu manualul,

bazate pe acţiune (exerciţiul, studiul de caz).


Pagina 54 din 82


prestabilite, necesită selectarea şi adaptarea, în conformitate cu criteriile psihopedagogice, a unor

mijloace de învăţământ corespunzătoare: tehnică informatică, mijloace audio-vizuale, imprimate

tipizate, speţe, statistici etc.

Elementele de conţinut vor fi actualizate şi predate în conformitate cu evoluţia legislaţiei în

domeniu.

Se proiectează şi aplică strategii didactice care să permită alternarea în cadrul lecţiilor a

formelor de activitate individuală, în grupuri şi frontală.

În stagiul de practică elevii au posibilitatea să-şi completeze cunoştinţele acumulate în şcoală şi

să-şi dezvolte priceperile şi deprinderile de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, la regimurile la

care poliţiştii au competenţă.


elevul.

În vederea realizării unei evaluări obiective vor fi corelate probele şi instrumentele de evaluare,

acestea fiind raportate Standardului de evaluare asociat unităţii de rezultate ale învăţării.

Comisia metodică stabileşte tipul probelor şi instrumentelor de evaluare. Ca instrumente de

evaluare pot fi folosite: teste, rezolvarea unor situaţii practice etc.

Evaluarea sumativă a modulului constă în rezolvarea de către elevi a unor situaţii practice, care

presupun completarea procesului-verbal de constatare a contravenţiei.

Exemplificare privind aplicarea unei metode inovative- Jocul de rol

Tema Contravenţii privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români

Se poate alege jocul de decizie care constă în simularea unui context în care elevii trebuie să

constate o contravenție și să ia o decizie referitoare la aplicarea sancțiunii în raport de toate criteriile

care conduc la individualizarea corectă a acesteia.

În proiectarea, pregătirea si utilizarea jocului de rol se vor parcurge următoarele etape metodice:

− identificarea situației profesionale care se pretează la simulare prin joc de rol si care

corespunde obiectivelor urmărite;

− modelarea situației si proiectarea scenariului instruirii;

− organizarea grupului, alegerea participanților, instruirea lor în legătură cu specificul si

exigențele jocului de rol;

− pregătirea rolului de către actori, studierea instrucțiunilor în raport de cunoștințele teoretice

care trebuie sistematizate și fixate;

− desfăsurarea jocului de rol propriu-zis;

− reflecția si dezbaterea colectivă a interpretărilor, analiza de conținut si analiza

comportamentelor identificate.

Cerințele metodice referitoare la organizarea si desfăsurarea unui joc de rol pot fi:

− în distribuirea status-urilor si a rolurilor se va porni de la dorințele, aspirațiile, preferințele

fiecărui elev;

− înainte de derularea jocului se vor organiza exerciții pregătitoare;

− se crează o atmosferă plăcută, destinsă, pentru a-i stimula pe elevi si pentru a preveni

instalarea blocajelor;

− fiecare actor să cunoască atât cerințele legate de propriul său comportament, cât si cerințele de

comportament ale partenerilor;

− este recomandabil ca scenariul să fie repetat de mai multe ori, cu alte grupe de actori, pentru a

asigura consolidarea comportamentelor manifestate;

− instructorul trebuie să urmărească cu atenție, la fiecare elev, modul cum îsi asumă si

interpretează rolul, măsura în care se identifică cu rolul si să ajute participanții să-si îndeplinească

sarcinile;

− elevii care nu au un rol activ în activitatea respectivă trebuie să primească fie sarcini

organizatorice, fie sarcini de observatori, cu obiective concrete,


Pagina 55 din 82

Atât activitatea particianților la jocul de rol, cât și cea a observatorilor poate fi valorificată la

final activităților fie prin acordarea unor note.

Exemplificare privind aplicarea unei metode de evaluare – Portofoliul

Temele 6-19

Portofoliul se realizează prin acumularea în timp, pe parcursul modulului, ca dovezi ale realizării

sarcinilor de lucru stabilite de instructor, a unor spețe și procese verbale de constatare și sancționare a

contravențiilor în domeniile de competență integrate și dezvoltate în această unitate de rezultate ale

învățării.

Portofoliul conține:

- opisul documentelor existente, organizate tematic;

- spețele culese de elevi;

- procese-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor întocmite de elevi pe baza spețelor alese;

- proces-verbal de dare în custodie;

- dovezi de reținere a documentelor sau de retragere a plăcuțelor cu numărul de înmatriculare;

- rapoarte cu propunerea de suspendare a dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice;

- rapoarte cu propunerea de reținere a certificatului de înmatriculare ori de retragere a plăcuțelor cu

numărul de înmatricualre sau de înregistrare;

- documente pentru soluționarea unui accident de circulație de pe urma căruia au rezultat numai pagube

materiale etc.

Portofoliul de poate completa și cu alte documente pe care elevul le consideră ca fiind

semnificative pentru propriul progres (eseuri, referate, opiniile/reflecţiile elevului privind activităţile

desfăşurate şi stilul de învăţare, etc.).

La evaluarea portofoliului se va avea în vedere:

- relevanța și complexitatea speței culese de elev în raport de sarcina stabilită;

- sintetizarea informației relevante din punct de vedere al existeneței elementelor constitutive ale

contravenției;

- corectitudinea stabilirii tipurilor de sancțiuni;

- aplicarea criteriilor de individualizare a sancțiunii;

- respectarea condițiilor de formă și fond ale actelor întocmite.

BIBLIOGRAFIE

1. Legea nr. 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi de producţie, comerţ sau prestări de

comerţ ilicite, republicată;

2. Legea nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi

liniştii publice, republicată;

3. Legea nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice, republicată;

4. Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, republicată, cu


5. Legea nr. 205/2004 privind protecţia animalelor, republicată;

6. Legea nr. 407/2006 privind vânătoarea şi protecţia fondului cinegetic, cu modificările şi completările ulterioare;

7. Legea nr. 4/2008 privind prevenirea şi combaterea violenţei cu ocazia competiţiilor şi a jocurilor sportive, cu


8. Legea nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, cu modificările şi completările

ulterioare;

9. Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol, cu


10. Ordonanţa Guvernului României nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată prin Legea nr.

180/2001, cu modificările şi completările ulterioare;

11. Ordonanţa Guvernului României nr. 55/2002 privind regimul juridic al sancţiunii prestării unei activităţi în

folosul comunităţii, cu modificările şi completările ulterioare;


Pagina 56 din 82

12. Ordonanţa Guvernului României nr. 14/2007 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a

bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, republicată;

13. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2002 privind regimul de deţinere a câinilor periculoşi sau agresivi,

aprobată prin Legea nr. 60/2003, republicată;

14. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale

cetăţenilor români, aprobată prin Legea nr. 290/2005, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

15. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată prin Legea nr.

317/2009, cu modificările şi completările ulterioare;

16. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu


17. Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile

publice, cu modificările şi completările ulterioare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1391/2006;

18. Ordinul M.A.I. nr. 73 din 27 mai 2013 privind organizarea şi funcţionarea camerelor de corpuri delicte;

19. Instrucţiunile M.A.I. nr. 766 din 03.07.1998 privind raportarea, înregistrarea şi evidenţa accidentelor de

circulaţie rutieră;

20. Colectiv, Noţiuni generale de drept – Note de curs, capitolul II, Editura M.A.I.;

21. Colectiv, Constatarea şi sancţionarea contravenţiilor – Note de curs, Editura M.A.I.

MODUL VI: CONSTATAREA ȘI CERCETAREA INFRACȚIUNILOR

Notă introductivă

Diversitatea și complexitatea relațiilor sociale fac necesară organizarea și reglementarea

raporturilor dintre oameni sau grupuri de oameni, pentru a face posibilă conviețuirea în cadrul

societății.

Constatarea și cercetarea infracțiunilor reprezintă o unitate de rezultate ale învățării – tehnice

specializate prin care se asigură dobândirea competenţelor descrise în Standardul de pregătire

profesională, prin folosirea adecvată a conceptelor, teoriilor şi metodologiilor din domeniul juridic.

Prin parcurgerea tematicilor, se asigură asimilarea cunoştinţelor teoretice și formarea

deprinderilor practice privind instrumentele cu care operează organele de cercetare penală ale poliției

judiciare în vederea aplicării normelor de drept şi, totodată, cadrul legal necesar pentru realizarea

tuturor activităţilor necesare dispunerii sancţiunii penale, în vederea îndeplinirii scopului procesului

penal.

După parcurgerea acestui modul elevii vor fi capabili:

- să identifice şi să facă distincţia între fapte de natură contravenţională şi fapte de natură

penală, respectând procedurile legale în cazul constatării unor infracțiuni;

- să stabilească infracţiunile comise în diferite cazuri, să efectueze încadrarea juridică şi să o

motiveze şi să întocmească procesul-verbal de constatare a infracţiunii flagrante;

- să categorizeze în activitatea practică viitoare participanţii în procesul penal, concomitent cu

delimitarea drepturilor şi obligaţiilor corelative ce revin atât acestora, cât şi organelor de cercetare ale

poliţiei judiciare;

- să desfăşoare activităţi de cercetare a infracţiunilor, folosind metode și mijloace specifice,

utilizând cunoştinţe de psihologie judiciară şi respectând drepturile omului.

Modulul dezvoltă capacitatea elevilor de analiză a fenomenului juridic penal în general,

cultivarea spiritului de justiţie, precum şi a interesului şi respectului pentru principiile care guvernează

acest domeniu. De asemenea, pune accent pe adoptarea de către elevi, ca viitori poliţişti, a unei poziţii

de solidaritate socială cu victima unei infracţiuni, din perspectiva nevoilor speciale ale acesteia şi în

concordanţă cu standardele și documentele europene în materie.

Toate aceste informații vor sta la baza profilului profesional al viitorului om al legii care,

cunoscând cerinţele imperative în acest domeniu, va fi în măsură să realizeze corect activităţile de

constatare și cercetare a infracțiunilor date în competența sa, activităţi care sunt esenţiale pentru justa

soluţionare a unei cauze penale.


Pagina 57 din 82

STRUCTURĂ MODUL


URI 6: CONSTATAREA ȘI CERCETAREA

INFRACȚIUNILOR




6.1.1.

6.1.2.

6.1.3.

6.1.4.

6.1.5.

6.1.6.

6.1.7.

6.1.8.

6.2.1.

6.3.1.

6.3.2.

6.3.3.

6.3.4.

6.3.5.

6.3.6.

6.3.7.

1. Elemente de teoria generală a dreptului 1.1 Norma juridică

1.2 Actul juridic

1.3 Proprietatea

2.Noţiunea, trăsăturile și structura infracțiunii 2.1 Noțiunea infracțiunii

2.2 Trăsăturile infracțiunii

2.3 Obiectul infracţiunii;

2.4 Subiecţii infracţiunii;

2.5 Latura obiectivă a infracţiunii;

2.6 Latura subiectivă a infracţiunii.

3. Formele infracţiunii 3.1 Actele pregătitoare;

3.2 Tentativa;

3.3 Infracţiunea consumată;

3.4 Infracţiunea epuizată.

4. Autorul şi participanții 4.1 Autorul;

4.2 Coautorii;

4.3 Instigatorul;

4.4 Complicele;

4.5 Participaţia improprie.

4.6 Stabilirea formei de participație penală. 5. Unitatea și pluralitatea de infracţiuni

5.1 Concursul de infracţiuni;

5.2 Recidiva;

5.3 Pluralitatea intermediară;

6. Cauzele justificative, cauzele de

neimputabilitate şi cele care înlătură

răspunderea penală

6.1 Cauzele justificative;

6.2 Cauzele de neimputabilitate;

6.3 Cauzele care înlătură răspunderea penală.

7. Noţiuni generale despre procesul penal.

Participanţii în procesul penal

7.1 Fazele procesului penal;

7.2 Principiile aplicării legii procesuale

penale.

7.3 Participanții în procesul penal;

7.4 Acţiunea penală şi acţiunea civilă în

procesul penal

8. Terminologie în limbă străină privind

infracțiunile

8.1 Termeni specifici privind infracţiunile;

8.2 Expresii utilizate în cazul constatării

infracţiunilor.


Pagina 58 din 82


INFRACȚIUNILOR




6.1.9.

6.1.10.

6.1.11.

6.1.12.

6.1.13.

6.1.14.

6.1.15.

6.1.16.

6.1.17.

6.2.2.

9. Încadrarea juridică a infracţiunilor

9.1 Noţiuni generale despre încadrarea juridică

a infracţiunilor;

9.2 Tehnica încadrării juridice a infracţiunilor;

9.3 Efectuarea încadrării juridice şi motivarea

acesteia.

10.Infracţiuni contra integrităţii corporale sau

sănătăţii și infracțiuni săvârșite asupra unui

membru de familie

10.1 Lovirea sau alte violenţe;

10.2 Vătămarea corporală;

10.3 Vătămarea corporală din culpă;

10.4 Relele tratamente aplicate minorului;

10.5 Violența în familie

10.6 Efectuarea încadrării juridice şi

motivarea acesteia.. 11.Infracţiuni ce aduc atingere domiciliului şi vieţii private

11.1 Violarea de domiciliu;

11.2 Violarea sediului profesional;

11.3 Violarea vieţii private;


motivarea acesteia..

12. Infracţiuni contra patrimoniului

12.1 Furtul;

12.2 Furtul calificat;

12.3 Tâlhăria;

12.4 Tâlhăria calificată;

12.5 Înşelăciunea;

12.6 Distrugerea;


motivarea acesteia..

13.Infracţiuni care aduc atingere unor relaţii

privind convieţuirea socială

13.1 Tulburarea ordinii şi liniştii publice;

13.2 Portul sau folosirea fără drept de obiecte

periculoase;

13.3 Ultrajul contra bunelor moravuri;

13.4 Abandonul de familie;

13. 5 Efectuarea încadrării juridice şi

motivarea acesteia.

14. Infracţiuni prevăzute în legi speciale

14.1 Infracțiunile prevăyute în art.108 și

art.110 din Legea nr. 146/2008 - Codul silvic,

cu modificările și completările ulterioare

14.2 Infracțiunile prevăzute în art. 64 și art.

65 din O.U.G.R. nr. 23/2008 privind pescuitul și

acvacultura, cu modificările și completările

ulterioare

14.3 Infracțiuni prevăzute în O.U.G.R. nr.


Pagina 59 din 82


INFRACȚIUNILOR




55/2002 privind câinii periculoși, cu modificările

și completările ulterioare


motivarea acesteia.

15. Probele şi mijloacele de probă în procesul

penal. Mijloacele materiale de probă şi

înscrisurile.

15.1 Proba în procesul penal;

15.2 Mijloacele de probă în procesul penal;

15.3 Mijloacele materiale de probă;

15.4 Înscrisurile.

16. Competenţa penală

16.1 Competenţa penală şi felurile ei;

16.2 Competenţa organelor de cercetare

penală ale poliţiei judiciare;

16.3 Dispoziţii speciale privind competenţa

16.4 Verificarea și stabilirea competenței

penale

17.Metodologia de constatare a infracţiunilor

flagrante

17.1 Constatarea infracţiunilor;

17.2 Noţiunea infracţiunii flagrante;

17.3 Activităţile desfăşurate cu ocazia

constatării infracţiunii flagrante;

17.4 Întocmirea procesul-verbal de

constatare a infracţiunii flagrante.

6.1.18.

6.1.18.

6.1.19.

6.1.20.

6.1.21.

6.1.22.

6.1.23.

6.1.24.

6.1.25.

6.2.3.

18. Sesizarea organelor de urmărire penală

18.1 Modurile generale de sesizare;

18.2 Modurile speciale de sesizare;

18.3 Primirea unei plângeri făcută în scris de

persoana vătămată;

18.4 Primirea unei plângeri formulată oral;

18.5 Întocmirea procesului-verbal de

consemnare a unei plângeri formulată oral.

19. Începerea urmăririi penale. Suspendarea

urmăririi penale

19.1 Începerea urmăririi penale;

19.2 Suspendarea urmăririi penale;

19.3 Întocmirea ordonanței de începere a

urmăririi penale cu privire la faptă.

19.4 Întocmirea ordonanței de efectuare în

continuare a urmăririi penale față de suspect

20. Citarea, mandatul de aducere și amenda

judiciară

20.1 Citarea;

20.2 Mandatul de aducere;

20.3 Amenda judiciară;

20.4 Completarea citaţiei şi înmânarea

acesteia;

20.5 Executarea mandatului de aducere și


Pagina 60 din 82


INFRACȚIUNILOR




întocmirea procesului-verbal de executare a

acestuia.

21. Audierea persoanelor

21.1 Reguli generale în materia audierii

persoanelor;

21.2 Procedura audierii persoanei vătămate,

părții civile, părții responsabile civilmente

21.3 Procedura audierii martorului

21.4 Procedura audierii suspectului sau a

inculpatului;

21.5 Audirea suspectului/inculpatului

21.6 Consemnarea declarației suspectului/

inculpatului

22 Procedee probatorii

22.1 Percheziţia domiciliară - alte forme de

percheziţie;

22.2 Ridicarea de obiecte şi înscrisuri;

22.3 Identificarea persoanelor și a obiectelor;

22.4 Expertiza și constatarea judiciară;

22.5 Efecturea percheziției domiciliare și

întocmirea procesului-verbal;

23. Măsurile preventive şi alte măsuri

procesuale

23.1 Măsuri preventive;

23.2 Măsuri de siguranță;

23.3 Măsuri asigurătorii.

24. Soluţii de neurmărire penală şi netrimitere

în judecată. Terminarea şi reluarea urmăririi

penale

24.1 Clasarea;

24.2 Renunţare la urmărirea penală;

24.3 Terminarea urmăririi penale;

24.4 Reluarea urmăririi penale;

24.5 Întocmirea referatului cu propunerea de

clasare

24.6 Întocmirea referatului de terminare a

urmăririi penale;

25. Drepturile omului și respectarea acestora

în activitatea polițiștilor

25.1 Reglementări de bază în materia

drepturilor omului

25.2 Respectarea drepturilor omului în

activitatea polițiștilor.


Pagina 61 din 82


INFRACȚIUNILOR




6.1.26.

6.1.27.

6.1.28.

6.1.29.

6.1.30.

6.1.31.

6.1.32.

6.2.4. 26. Noţiuni generale de criminalistică

26.1 Noțiuni generale de criminalistică

26.2 Ramurile criminalisticii

27. Fotografia judiciară

27.1 Noţiuni generale;

27.2 Părţile componente ale aparatului

fotografic digital;

27.3 Operaţiuni în vederea fotografierii;

27.4 Executarea fotografiilor judiciare

operative la faţa locului;

27.5 Genuri și procedee de fotografiere

28.Urmele. Operaţiunile tehnico-criminalistice

ce se execută în legătură cu acestea

28.1 Noţiunea şi clasificarea urmelor;

28.2 Modul de formare a urmelor de mâini și

descrierea lor;

28.3 Operaţiunile tehnico - criminalistice

care se execută în legătură cu urmele;

28.4 Baza de date A.F.I.S. MorphoTrak;

28.5 Desfășurarea operaţiunilor tehnico -

criminalistice ce se execută în legătură cu

urmele de mâini;

28.6 Amprentarea persoanelor.

29. Descrierea persoanelor după semnalmente

și elemente de traumatologie și tanatologie

judiciară

29.1 Descrierea persoanelor după

semnalmente

29.2 Baza de date N-BIS

29.3 Elemente de traumatologie și

tanatologie judiciară

29.4 Descrierea semnalmentelor după

metoda portretului vorbit;

29.5 Completarea fişei N-BIS

30. Primele măsuri la faţa locului și tactica

cercetării la faţa locului

30.1 Primele măsuri care trebuie luate de

către polițistul ajuns la fața locului;

30.2 Aspecte ce trebuie lămurite cu ocazia

cercetării la faţa locului;

30.3 Competenţa de efectuare a cercetării la

faţa locului;

30.4 Regulile tactice generale;

30.5 Situaţii de întrerupere - reluare şi

repetare a cercetării la faţa locului;

30.6 Documentarea cercetării la faţa locului.

31. Cercetarea la fața locului în cazul

comiterii furtului din locuință

31.1 Efectuarea cercetării la fața locului în

cazul furtului din locuință.


Pagina 62 din 82


INFRACȚIUNILOR




32. Genuri de constatări și expertize

criminalistice. Posibilitățile de lucru ale

laboratoarelor criminalistice din cadrul

Poliției Române

32.1 Constatări și expertize criminalistice -

noţiuni generale ;

32.2 Constatări și expertize criminalistice

care pot fi efectuate în laboratorele criminalistice

din cadrul Poliției Române;




ÎNVĂȚĂRII (existente în școală sau la unitatea de practică):

- Materiale didactice: suport de curs, manuale, coduri penale și de procedură penală, fișe de

lucru, filme didactice, spețe, statistici, sinteze operative, imprimate tipizate, aplicații informatice

ale Poliției Române;

- Echipamente IT: computer/laptop, videoproiector, fotocopiator, CD-uri, DVD-uri;

- Echipamente specifice: truse criminalistice, aparate de fotografiat.


Metodele de învăţământ se vor raporta la activitatea parcursă, la durata acesteia şi scopul

propus, urmărind atingerea criteriilor de performanță prin aplicarea unor strategii de acţiune adecvate.

Formarea competenţelor acestui modul presupune parcurgerea următoarelor etape:

a) însuşirea noţiunilor şi cunoştinţelor referitoare la încadrarea juridică a infracţiunilor şi la

unele infracţiuni prevăzute în legea penală, precum şi a celor generale de drept procesual penal;

b) însuşirea noţiunilor şi cunoştinţelor speciale de drept procesual penal, criminalistică,

psihologie judiciară şi protecţia juridică a drepturilor omului;

c) formarea, consolidarea şi perfecţionarea priceperilor şi deprinderilor practice de stabilire a

infracţiunilor comise şi încadrarea juridică a acestora, precum şi de constatare a infracţiunilor flagrante

şi întocmirea actului de constatare corespunzător;

d) formarea, consolidarea şi perfecţionarea priceperilor şi deprinderilor practice de primire a

sesizărilor cu caracter penal, efectuarea fotografiilor judiciare, executarea operaţiunilor tehnico-

criminalistice în legătură cu urmele, bazele de date, amprentarea persoanelor, descrierea persoanelor

după semnalmente, genuri de constatări tehnico-ştiinţifice şi de expertize, posibilităţile de lucru ale

instituţiilor specializate, obţinerea modelelor de comparaţie, primele măsuri la faţa locului, efectuarea

activităţilor de cercetare penală şi întocmirea actelor procedurale corespunzătoare.

Aceste priceperi şi deprinderi se vor consolida şi perfecţiona şi prin participarea, alături de

tutore, la desfăşurarea activităţilor în cadrul stagiilor de practică la unităţile teritoriale de poliţie.

Pentru realizarea competenţelor din prezentul modul se vor desfăşura activităţi de învăţare, cu

caracter practic-aplicativ, folosind următoarele metode didactice: expozitive (expunerea, descrierea,

explicaţia), dialogate (conversaţia, discuţia colectivă, dezbaterea, problematizarea), lucrul cu manualul,

de explorare şi descoperire (observaţia, demonstraţia), bazate pe acţiune (exerciţiul, studiul de caz,

algoritmizarea, jocul de rol, simularea, incidentul critic).



unor mijloace de învăţământ corespunzătoare: mijloace audio-vizuale, speţe, statistici, sinteze


Pagina 63 din 82

operative, fişe de lucru, aplicaţii informatice ale Poliţiei Române, filme didactice, imprimate tipizate,

truse criminalistice, aparate de fotografiat etc.

Elementele de conținut sunt actualizate și predate în conformitate cu evoluția legislației în

domeniu.

În cadrul lecţiilor de predare, seminar și ședințe practice se vor proiecta şi aplica strategii

didactice care să permită alternarea formelor de activitate individuală cu activitatea în grupuri şi

frontală.

Pregătirea în şcoală se va realiza în săli de clasă, săli documentare, laboratoare şi săli de

aplicaţii.


elevul, indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluarea, Standardul de pregătire

profesională stabilind un nivel comun de performanţă, ce trebuie respectat pentru a se asigura un nivel

unitar de pregătire.

În vederea realizării unei evaluări obiective vor fi corelate probele şi instrumentele de evaluare,

acestea fiind raportate la criteriile de performanţă prevăzute de Standardul de pregătire profesională.

Evaluarea sumativă a modulului constă în rezolvarea de către elevi a unui test grilă sau a unor

situaţii practice, care presupun desfăşurarea unor activităţi de constatare și cercetare a infracţiunilor,

folosind metode specifice. Situaţiile practice vor fi formulate astfel încât, elevii vor trebui să protejeze

drepturile persoanelor implicate în acestea

Comisia metodică stabileşte tipul probelor şi instrumentelor de evaluare iar ca instrumente de

evaluare pot fi folosite: teste, fişe de lucru, portofolii, referate, rezolvarea unor situații practice etc.


Metoda SINELG - sistemul interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii şi gândirii.

Metoda presupune parcurgere următorilor pași:

- pasul 1 - prezentarea temei și a textului ce urmează a fi seminarizat;

- pasul 2: proiectarea tabelul SINELG (cu ajutorul videoproiectorului ), explicând elevilor

semnificaţia rubricilor şi a semnelor din acestea;

√ – + ?

Informații cunoscute

bine/foarte bine

Informații

neclare/incerte

Informații noi,

neaprofudate

Informații interesante,

care merită să fie

cercetate

(Tab.1)

- pasul 3: invitarea elevilor să lectureze suportul de curs ce conține tema seminarizată și să

noteze pe marginea acestora, în dreptul pasajelor relevante, următoarele semne:

,,√” (bifă) = ştiu (dacă informaţia marcată este bine/ foarte bine cunoscută);

,,+” (plus) = noţiune nouă (dacă informatia pe care au întâlnit-o este absolut nouă/nu au

aprofundat-o);

,,-” (minus) = element neclar, incert, merită să fie discutat (dacă o anumită informaţie pe

care au citit-o contrazice sau diferă de ceea ce ştiau sau credeau că ştiu);

,,?” (semnul întrebării) = interesant (dacă informaţia este tratată confuz sau există un

anumit aspect despre care elevii ar dori să afle mai multe informații)

- pasul 4: completarea tabelului sintetic (Tab.1), înțelegerea (realizarea sensului) și monitorizarea

înțelegerii. Elevii sunt invitați să realizeze o monitorizare a propriei înțelegeri, introducând noile

informații în schemele de cunoaștere pe care deja le posedă. Ulterior realizează corelații între noile

informații și cele cunoscute, fiind încurajată stabilirea de scopuri, analiza critică, analiza comparativă și

sinteza infirmațiilor.


Pagina 64 din 82

Pentru informaţiile marcate ca fiind interesante, profesorul va nominaliza 2-3-5 elevi pentru

redactarea unor referate ce pot fi avute în vedere la evaluarea modulului, fixând şi un termen pentru

predarea acestora.

- pasul 5: reflecția - în această etapă au loc discuții în legătură informațiile marcate anterior, se

consolidează cunoștințele noi și se restructurează cele învățate deja, în vederea integrării noilor

concepte. în această etapă se însușesc cu adevărat cunoștințele noi, are loc procesul învățării durabile.

Exemplificare privind aplicarea unei metode de evaluare -TEHNICA 3-2-1

Tema 16 – Probele și mijloacele de probă în procesul penal. Mijloacele material de probă și

înscrisurile

Această metodă poate fi folosită pentru a aprecia rezultatele unei secvente didactice (după

parcurgerea conținuturilor corespunzătoare unui obiectiv operațional/fiecărui obiectiv operațional

stabilit) sau la finalul activității de predare.

În utilizarea acestei metode se vor parcurge următoarele etape:

- după o anunită secvență de instruire, elevii vor fi invitați să scrie pe caiete:

3 termeni ( concepte ) din ceea ce li s-a predat;

2 idei despre care ar dori sa învete mai mult în continuare;

1 capacitate, pricepere sau o abilitate pe care considera ei ca au dobândit-o în urma

activitații de predare – învatare.

- instructorul va desemna 1-2 elevi să prezinte mențiunile consemnate și va verifica, prin

abordarea frontală a clasei, dacă acestea corespund și în ce măsură părerii generale;

- pe baza concluziilor desprinse, instructorul poate regla următoarea secvență de instruire,

concomitent cu sensibilizarea și conștientizarea elevilor asupra importanței și necesității însușirii

conținutului ori a dobândirii unei priceperi înca din faza initiala a predării.

Această tehnică are efecte formative în planul învatarii realizate în clasă, responsabilizează

elevii pentru rezultatele obținute și permite instructorului de a afla rapid și eficient care au fost efectele

procesului de predare-învățare, având valoare constatativă și de feed-back.

Pe baza conexiunii inverse externe, instructorul pate proiecta activitatea de seminar în raport de

nevoile de pregătire a elevilor, poate elabora programe compensatorii dacă rezultatele sunt sub așteptări

și poate indica elevilor surse bibliografice care să stea la baza elaborării unor referate pe diverse

subiecte/probleme incidente temei în discuție.

Aceasta modalitate alternativa de evaluare se folosește în scop de ameliorare și nicidecum de

sancționare și răspunde dezideratelor educației postmoderniste de a asigura un învatamânt cu un

profund caracter formativ – aplicativ.

BIBLIOGRAFIE

1. Constituția României;

2. Codul penal;

3. Codul de procedură penală;

4. Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, republicată;

5. Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului;

6. Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

7. Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

8. Legea nr. 364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare, republicată;

9. Legea nr. 46/2008, codul silvic, republicată, cu modofocările ulterioare,

10. Legea nr.677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera

circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare şi Legii nr.76/2008 privind organizarea şi

funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, selectiv;


Pagina 65 din 82

11. Ordinul comun al viceprim-ministrului, ministrul afacerilor interne nr. 182/14.08.2009 şi al procurorului

general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nr.1754/C/05.08.2009 privind procedura

cercetării la faţa locului;

12. Ordinul comun al viceprim-ministrului, ministrul afacerilor interne nr. 56/10.04.2014 şi al procurorului

general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nr. 12/C/2014, art. 11, 21, 28 pentru

aprobarea Normelor metodologice privind înregistrarea, evidenţa unitară, circuitul sesizărilor penale şi

coordonarea administrativă a activităţilor dispuse organelor de poliţie de către procuror;

13. Concepţia privind atribuţiile structurilor de ordine publică - anexa nr. 1 la Dispoziţia Inspectorului General al

Inspectoratului General al Poliţiei Române nr. 123/15.11.2012;

14. Concepţia privind atribuţiile personalului ce încadrează structurile de ordine publică sau care coordonează

activitatea acestora concepţia privind atribuţiile structurilor de ordine publică - anexa nr. 2 la Dispoziţia

Inspectorului General al Inspectoratului General al Poliţiei Române nr. 123/15.11.2012;

15. Dispoziţia inspectorului general al Inspectoratului General al Poliţiei Române nr. 131/28.12.2012 privind

unele măsuri de organizare a activităţii de expertiză criminalistică la nivelul Poliţiei Române;

16. Procedura Specifică de Inspecţie – Cod PSI 00.1 – privind Cercetarea la faţa locului, emisă în baza Ordinului

Comun al M.A.I. nr. 182/14.08.2009 privind Procedura Cercetării la Faţa Locului, ediţia 1/05.12.2011, revizia

0;

17. PSI 01.11 Anexa 1 – Întocmirea planşei fotografice;

18. Procedura Generală de Inspecţie 09.1 Anexa F1.09.1 - Procesul-verbal de cercetare la faţa locului (model);

19. Proceduri specifice de lucru în domeniul criminalistic, elaborate de Institutul Naţional de Criminalistică,

selectiv;

20. Instrucţiune de lucru privind utilizarea Sistemului AFIS MorphoTrak (Automatic Fingerprint Identification

System - Sistemul Automat de Identificare a Amprentelor Papilare utilizat de Poliţia Română şi funcţionarea

cartotecilor dactiloscopice cod IL-02-01;

21. Mihail Udroiu, Procedură penală. Partea generală - Sinteze şi grile, Ed. C.H. Beck, Buc., 2014.

22. Ion Neagu, Tratat de procedură penală, Partea generală, În lumina noului Cod de Procedură penală, Ed.

Universul Juridic, Bucureşti, 2014;

23. Ion Neagu, Tratat de procedură penală, Partea specială, În lumina noului Cod de Procedură penală, Ed.

Universul Juridic, Bucureşti, 2015;

24. Ion Neagu, M. Damaschin, Drept procesual penal. Mapă de seminarii, Ed.Universul Juridic, Bucureşti, 2010.

25. Noul Cod de procedură penală. Ghid de aplicare pentru practicieni, Ed. Hamangiu, Buc., 2014;

26. Colectiv, Noțiuni generale de drept, Note de curs, Editura MAI București, mai 2015

27. Colectiv, Criminalistică, Culegere de lecţii, Ed. Profiprint Impex, ediţia 2012;

28. Colectiv, Constatarea infracțiunilor, Note de curs, Editura MAI București, mai 2015

29. Colectiv, Cercetarea infracțiunilor, Note de curs, Editura MAI București, mai 2015

30. Colectiv, Cercetarea la faţa locului, Ed. Ministerului de Interne, Bucureşti, 1996;

31. Asociaţia Criminaliştilor din România - Colectiv, investigarea criminalistică a infracţiunilor cu violenţă

(Simpozion internaţional 2008), Buc., 2009, selectiv;

32. Constantin Drăghici, Adrian Iacob, Tratat de tehnică criminalistică, Ediţia a II-a, Editura Sitech, Craiova,

2009;

33. I. Ştefan, C. M. Lăzureanu, Investigarea criminalistică în cazul accidentelor de circulaţie cu părăsirea locului

faptei, Ed. Matra, 2005, selectiv;

34. N. Văduva, Curs universitar de tactică şi metodică, Ed. Universitaria, 2004, selectiv;

35. Tactica criminalistică, Editura M.I., 1989;

36. Tratat de tactică criminalistică, Ed. „Carpaţi”, Craiova, 1992;

37. C. Dumitrescu - E. M. Gacea, Elemente de antropologie judiciară, Editura Ministerului de Interne, Ediţia

1993;

38. Florin Lăzău – Arta criminalistică,Editura Primus, Oradea,2011.


Pagina 66 din 82

MODUL VII: REALIZAREA INTERVENŢIEI POLIŢIENEŞTI

Notă introductivă

Modulul Realizarea intervenţiei poliţieneşti reprezintă un modul de pregătire de specialitate

pentru calificarea agent de poliţie. Prin parcurgerea acestui modul se asigură dobândirea competenţelor

descrise în Standardul de pregătire profesională.

Prin orele de educaţie fizică și autoapărarea se propune ca prin activităţi sistematice şi constante

să menţină şi să întărească starea de sănătate, să formeze şi să consolideze deprinderile motrice utilitar-

aplicative, să contribuie la dezvoltarea unor calităţi şi trăsături moral-volitive, a simţului estetic şi

responsabilităţii sociale, să rezolve situaţiile întâlnite în munca operativă, prin aplicarea tehnicilor de

autoapărare şi să formeze obişnuinţa de a practica exerciţii fizice în mod independent pe baza

cunoştinţelor acumulate. Ţinând cont de teoria şi metodica educaţiei fizice, tematica de dezvoltare a

calităţilor motrice şi de însuşire a deprinderilor şi priceperilor motrice utilitar-aplicative cuprinsă în

modul se va desfăşura pe parcursul întregii perioade de şcolarizare corelată cu tematica de realizare a

intervenţiei specifice, lecţiile conţinând teme de autoapărare, imobilizare şi conducere forţată, calităţi şi

deprinderi motrice specifice.


-formarea deprinderilor de a controla teama de zgomotul produs, de a se obişnui cu arma, de a

executa foc în timp scurt atunci când situaţia impune utilizarea armamentului din dotare;

-formarea şi perfecţionarea priceperilor și deprinderilor practice necesare intervenției

polițienești, în diferite situații.

După parcurgerea acestui modul elevul va fi capabil să intervină pentru rezolvarea unor situaţii

specifice, respectând procedurile şi dispoziţiile legale.

STRUCTURĂ MODUL


URI 7: REALIZAREA

INTERVENȚIEI POLIȚIENEȘTI




7.1.1.

7.1.2.

7.1.3.

7.1.4.

7.1.5.

7.1.6.

7.1.7.

7.2.1.

7.3.1.

7.3.2.

7.3.3.

7.3.4.

1. Rolul educaţiei fizice şi a autoapărării 1.1 Rolul educaţiei fizice şi importanţa învăţării

procedeelor de autoapărare;

1.2 Evitarea accidentărilor şi principalii factori

de risc ai activităţilor motrice şi a altor activităţi

fizice cu caracter complementar.

2. Rezistenţa - calitate motrică a organismului 2.1 Testare iniţială la alergare de rezistenţă;

2.2 Dezvoltarea rezistenţei generale a

organismului;

2.3 Dezvoltarea rezistenţei specifice a

organismului;

2.4 Dezvoltarea rezistenţei organismului în

regimul altor calităţi motrice

2.5 Verificarea şi aprecierea nivelului de

dezvoltare a rezistenţei generale a organismului

3. Viteza - calitate motrică a organismului

3.1 Testare iniţială la alergare de viteză;

3.2 Dezvoltarea vitezei de deplasare;

3.3 Dezvoltarea vitezei de execuție;



Pagina 67 din 82

URI 7: REALIZAREA





dezvoltare al vitezei de deplasare;

4. Forţa - calitate motrică a organismului

4.1 Testare iniţială asupra nivelului de

dezvoltare a forţei întregului organism;

4.2 Dezvoltarea forţei generale a organismului;

4.3 Dezvoltarea forţei specifice a organismului;

4.4 Dezvoltarea forţei în regimul altor calități

motrice;


dezvoltare a forţei musculaturii organismului.

5.Îndemânarea - calitate motrică a organismului 5.1 Forme de manifestare a îndemânării.

5.2 Educarea îndemânării în regimul altor

calități motrice.

6.Deprinderi şi priceperi motrice de bază şi

utilitar-aplicative 6.1 Educarea deprinderilor şi priceperilor

motrice de bază şi utilitar-aplicative;

6.2 Tehnici de parcurgere a obstacolelor pistei

aplicativ-utilitare;

7. Deprinderi şi priceperi motrice specifice 7.1 Tehnici specifice jocurilor sportive;

7.2 Jocuri sportive.

7.1.8.

7.1.9.

7.1.10

7.1.11

7.1.12

7.1.13

7.1.14

7.1.15.

7.2.2.

8.Tehnici de autoapărare folosind prize,

dezechilibrări, căderi, secerări şi aruncări

urmate de imobilizare la sol 8.1 Prize, dezechilibrări şi căderi (înainte,

înapoi, lateral);

8.2 Secerări şi aruncări;

8.3 Imobilizarea la sol ca urmare a executării

secerărilor şi aruncărilor.

9.Tehnici de forţare a articulaţiilor (mâinii,

cotului şi umărului) 9.1 Tehnici de forţare a articulaţiilor mâinii

(pumnului);

9.2 Tehnici de forţare a articulaţiei cotului;

9.3 Tehnici de forţare a articulaţiei umărului.

10. Tehnici de autoapărare împotriva loviturilor

cu capul, pumnul şi cotul 10.1 Poziţie de gardă şi deplasări;

10.2 Tehnici de lovire directe cu pumnul şi

cotul;

10.3 Tehnici de lovire laterale şi de jos în sus,

cu pumnul şi cu cotul;

10.3 Tehnici de autoapărare împotriva

loviturilor de cap;


loviturilor de pumn directe;


loviturilor de pumn laterale;


Pagina 68 din 82

URI 7: REALIZAREA






loviturilor de pumn de jos în sus;


loviturilor cu cotul.


cu piciorul 11.1 Tehnici de lovire cu genunchiul şi piciorul

directe şi circulare;


loviturilor cu genunchiul directe şi circulare;


loviturilor de picior directe;


loviturilor de picior circulare;

12. Tehnici de autoapărare prin eliberare din

prize şi centurări 12.1 Tehnici de eliberare din prinderi şi

centurări din faţă (de gât, revere, mânecă, mâini,

centurare din faţă, peste şi pe sub braţe);

12.2 Tehnici de eliberare din prinderi şi

centurări din spate (sugrumare de gât cu

antebraţul, centurare din spate, peste şi pe sub

braţe).


cu diferite obiecte contondente/ tăietor-

înţepătoare 13.1 Tehnici de autoapărare împotriva

loviturilor cu obiecte tăietor-înţepătoare, de sus în

jos;

13.2.Tehnici de autoapărare împotriva

loviturilor cu obiecte tăietor-înţepătoare, de jos în

sus;


loviturilor cu obiecte tăietor-înţepătoare, din

lateral;


loviturilor cu obiecte tăietor-înţepătoare prin

împungere;


loviturilor cu obiecte contondente.

14. Procedee de autoapărare 14.1 Procedee de autoapărare împotriva

loviturilor de pumn urmate de imobilizare şi

conducere prin folosirea forţei;

14.2 Procedee de autoapărare împotriva

loviturilor de picior urmate de imobilizare şi


14.3 Procedee de autoapărare împotriva

prinderilor şi centurărilor urmate de imobilizare şi



Pagina 69 din 82

URI 7: REALIZAREA






însuşire a procedeelor de autoapărare învăţate.

15.Procedee de autoapărare folosind mijloacele

din dotare

15.1 Procedee de autoapărare folosind

bastonul de autoapărare

15.2 Exersarea încătușării

7.1.16.

7.1.17.

7.1.18.

7.1.19.

7.2.3.

16. Pregătirea şi executarea şedinţei de tragere

nr. 5, cu pistolul 16.1 Pregătirea şedinţei de tragere;











7.1.20.

7.1.21.

7.1.22.

7.1.23.

7.1.24.

7.1.25.

7.1.26.

7.1.27.

7.1.28.

7.1.29.

7.1.30.

7.1.31

7.2.4.

20. Intervenţia poliţienească în exercitarea

atribuţiilor funcţionale 20.1 Delimitări conceptuale privind intervenţia

poliţienească;

20.2 Modalităţi de comunicare pe timpul

intervenţiei poliţieneşti;

20.3 Intervenţia faţă de anumite categorii de

persoane.

21. Modul de acţiune în cazul evenimentelor

semnalate prin apelurile de urgenţă 21.1 Intervenţia în cazul evenimentelor

semnalate prin SNUAU 112;

21.2 Intervenţia în cazul declanşării acţiunii

„NĂVODUL”;

21.3 Executarea intervenţiei în cazul

evenimentelor semnalate prin SNUAU 112;

21.4 Întocmirea Fişei faptei sesizate prin

SNUAU 112.

22. Modul de pătrundere şi cercetare a unui

obiectiv 22.1 Deplasarea individuală;

22.2 Deplasarea în echipă;

22.3 Efectuarea pătrunderii într-un obiectiv;

22.4 Cercetarea holurilor, încăperilor şi

scărilor.

23. Modul de acţiune în cazul săvârşirii unor

infracţiuni


Pagina 70 din 82

URI 7: REALIZAREA





23.1 Intervenţia în cazul prinderii în flagrant;

23.2 Intervenţia în cazul unei intrări prin

efracţie;

23.3 Intervenţia pentru prinderea autorului unei

infracţiuni într-o zonă neiluminată sau pe timpul

nopţii.

23.4 Executarea intervenţiei în cazul prinderii

în flagrant;

23.5 Executarea intervenţiei în cazul unei

intrări prin efracţie;

23.6 Executarea intervenţiei pentru prinderea

autorului unei infracţiuni într-o zonă neiluminată

sau pe timpul nopţii.

24.Scoaterea persoanelor suspecte din

autovehicule 24.1 Scoaterea unei persoane din autovehicul;

24.2 Scoaterea a două persoane din

autovehicul;

24.3 Scoaterea mai multor persoane din

autovehicul.

25. Modul de acţiune în cazul descoperirii unor

obiecte susceptibile de a conţine materiale

explozive sau periculoase 25.1 Executarea intervenţiei în cazul unei

ameninţări cu bombă, descoperirii sau sesizării

unui vehicul suspect ori a unei maşini capcană,

precum şi în cazul unei explozii;


materialelor periculoase.

26. Modul de acţiune în cazul aglomerărilor de

public 26.1 Executarea intervenţiei în cazul

întrunirilor şi manifestaţiilor spontane;


conflictelor de natură salarială, interetnică şi

interconfesională;

26.3 Executarea intervenţiei la evenimentele în

comunităţile marginalizate, cu grad ridicat de

solidarizare;


grupurilor de curioşi.

27. Modul de acţiune în cazul scandalurilor şi

încăierărilor în locuri publice

27.1 Intervenţia în cazul scandalurilor şi

încăierărilor în locuri publice;

27.2 Intervenţia la evenimentele în perimetrul

şi incinta unităţilor de învăţământ;


scandalurilor şi încăierărilor în locuri publice;


Pagina 71 din 82

URI 7: REALIZAREA





27.4 Executarea intervenţiei la evenimentele în

perimetrul şi incinta unităţilor de învăţământ.

28. Modul de acţiune în cazul violenţei în familie

28.1 Noţiuni generale privind violenţa în

familie;

28.2 Intervenţia în cazul violenţei în familie;

28.3 Executarea intervenţiei în cazul violenţei

în familie.

29.Terminologie în limbă străină privind

diferendul familial

29.1 Descriere şi tipologie;

29.2 Comunicarea în soluţionarea diferendului

familial.

30.Modul de intervenţie faţă de anumite

categorii de persoane


persoanelor aflate sub influenţa băuturilor

alcoolice sau în stare de ebrietate care se

manifestă violent.


persoanelor bolnave psihic.

31. Modul de acţiune în cazul scandalurilor şi

încăierărilor în localuri publice 31.1.Executarea intervenţiei în cazul

scandalurilor şi încăierărilor în localuri publice.




ÎNVĂȚĂRII (existente în școală sau la unitatea de practică):

Materiale didactice: suport de curs, manuale, fișe de lucru, modele de imprimate tipizate, speţe,

statistici, planşe, schiţe, fotografii, filme didactice, saltele, bănci şi lăzi de gimnastică, scări fixe,

mingi medicinale, corzi elastice etc.;

Echipamente IT: computer/laptop, videoproiector, fotocopiator, CD-uri, DVD-uri, Simulator de

tactică şi trageri, camere de filmat;

Echipamente specifice: mănuşi, saci, pieptare, căşti, palmare, machete cuţit, barg-uri pentru

autoapărare; pistol, muniție de război, muniție de exercițiu, ținte, planșe; mijloacele din dotarea

agentului de siguranţă publică.


Unităţile tematice sunt selectate şi ordonate astfel încât să asigure şi să formeze/ dezvolte

competenţe/ deprinderi de acţiune în orice condiţii.

Se pot utiliza următoarele metode didactice:

- expozitive: expunerea, descrierea, explicaţia, instructajul;

- dialogate: conversaţia, discuţia colectivă, problematizarea, dezbaterea, brainstorming-ul;

- de explorare şi descoperire: observaţia, demonstraţia;

- bazate pe acţiune: exerciţiul, studiul de caz, algoritmizarea, jocul de rol, simularea;


Pagina 72 din 82

Pentru competenţele 1 şi 2 se vor folosi metode verbale, intuitive (folosirea de materiale

iconografice, observarea execuţiei altor subiecţi) şi practice (exersarea pentru formarea deprinderilor şi

priceperilor motrice, exersarea pentru dezvoltarea/educarea calităţilor motrice, exersarea pentru

optimizarea dezvoltării fizice), algoritmizarea.

Pentru dezvoltarea calităţilor motrice se folosesc următoarele procedee:

- efectuarea actelor şi acţiunilor motrice în tempouri submaximale, maximale, supramaximale

şi alternative (viteză);

- efectuarea actelor şi acţiunilor motrice în condiţii constante, complexe sau variabile

(îndemânare);

- procedeul eforturilor uniforme sau repetate (rezistenţă);

- procedeul eforturilor variabile sau progresive (rezistenţă);

- procedeul eforturilor cu intervale (rezistenţă);

- procedeul cu greutăţi, power-training, procedeul izometriei, procedeul contracţiilor

izotonice rapide şi intense, procedeul eforturilor repetate până la refuz (forţă).

În funcţie de teme, obiective, sarcini şi scopuri didactice, se realizează următoarele tipuri de

lecţie: lecţii de învăţare, lecţii de consolidare, lecţii de perfecţionare, lecţii de verificare şi lecţii mixte.

Pentru achiziţionarea competenţelor la pregătirea fizică și autoapărare se vor realiza activităţi de

învăţare cu caracter practic - aplicativ: învăţarea tehnicilor de forţare a articulaţiilor în vederea

imobilizării şi conducerii prin folosirea forţei, învăţarea tehnicilor din judo, învăţarea tehnicilor din

box, învăţarea tehnicilor loviturilor cu piciorul, învăţarea principiilor tehnico-tactice de luptă cu unul

sau mai mulţi adversari.

Pregătirea se va realiza în săli de clasă, săli de sport, cabinete documentare, poligoane şi săli de

aplicaţii, piste utilitar-aplicative.

Activitățile didactice urmăresc formarea și dezvoltarea priceperilor și deprinderilor specifice

aplicării regulilor și oprațiunilor de tragere, prin utilizarea legală a armamentului din dotare.

Aplicarea metodelor didactice bazate pe acţiune (exerciţiul, studiul de caz, jocul de rol,

simularea) în spaţii adecvate, comforme cu realitatea, cum ar fi: Simulatorul de tactică şi trageri,

Poligonul cu săli de aplicaţie.


elevul. În vederea realizării unei evaluări obiective vor fi corelate probele şi instrumentele de evaluare.

acestea fiind raportate la Standardul de evaluare asociat unităţii de rezultate ale învăţării. Comisia

metodică stabileşte tipul probelor şi instrumentele de evaluare.

Evaluarea sumativă a modulului susţinerea a trei probe practice, astfel:

a) pentru competenţele de educaţie fizică şi autoapărare se vor susţine probe stabilite de

comisia metodică a ariei curriculare educație fizică și autoapărare;

b) pentru competenţa privind executarea tragerilor cu armamentul din dotare, se va executa

şedinţa nr. 9 de tragere cu pistolul;

c) pentru competenţa privind gestionarea situaţiilor conflictuale se vor rezolva situaţii

practice, care presupun realizarea intervenţiei poliţieneşti.

Nota evaluării sumative va fi media aritmetică a celor trei note obţinute la probele practice.

Finalitatea modulului impune o abordare activ-participativă prin utilizarea metodelor didactice

tradiţionale şi moderne: explicaţia, conversaţia, demonstraţia, studiul de caz, problematizarea,

exerciţiul, jocul de rol.

Evaluarea tehnicilor de autoapărare se va realiza de o comisie formată din minim doi membri.

Exemplificare privind aplicarea unei metode inovative: Metode de antrenament

Tema nr. 13.Tehnici de autoapărare împotriva loviturilor cu diferite obiecte contondente/

tăietor-înţepătoare

Există o gamă variată de aşa-numite training-methods, create pentru a forma abilităţi şi

deprinderi intelectuale, comportamentale sau motrice.

Ele au fost derivate din metoda tradițională a exercițiului (sau exersării). Exercițiul a apărut ca

metodă în virtutea maximei: Repetitio est mater studiorum (Repetiția este mama învățării). Ea a

determinat unele practice aberante în învățământul scholastic de tipul ”repetării papagalicești”. Dar


Pagina 73 din 82

exercițiul a fost adesea convertit și într-o metodă activă. În acest sens, s-a impus regula ca el să se

bazeze pe efectuarea conștientă și repetată a unor operații mintale sau motrice, în vederea formării unor

automatisme intelectuale sau psihomotorii (ca în cazul utilizării algoritmilor).

O modalitate mai activă a exercițiului a impus principiul propus de John Dewey de a ”învăța

prin acțiune”(learning by doing). Antrenamentul activ se realizează în situații practice reale. Educatorul

oferă anumite informații (reguli de acțiune, tehnici, etc), iar cei care se formează învață practicând

efectiv aplicarea corectă a acestora.

Forme de antrenament active sunt cuprinse în orice instruire bazată pe aplicații practice sau sub

forma practicii.

Achiziţionarea competenţelor referitoare la pregătirea fizică și autoapărare se realizează în

următoarele trei etape:

a) etapa iniţierii, cu următoarele obiective:

- crearea la executanţi a unor reprezentări generale despre mişcarea ce urmează a fi însuşită;

- predarea elementelor necesare tehnicii mişcării;

- imprimarea ritmului general al mişcării;

- înlăturarea mişcărilor inutile.

b) etapa fixării şi consolidării, cu următoarele obiective:

- adâncirea înţelegerii execuţiei componentelor mişcării;

- însuşirea tehnicii de execuţie;

- obţinerea unui ritm de execuţie optim, a unor mişcări degajate şi cu legături coerente între ele;

- crearea premiselor executării deprinderilor în condiţii variate.

c) etapa perfecţionării, cu următoarele obiective:

- consolidarea tehnicii acţiunii însuşite;

- lărgirea gradului de aplicabilitate în condiţii diferite;

- perfecţionarea tehnicii individuale;

- crearea premiselor restructurării rapide a mişcărilor în caz de necesitate

Exemplificare privind aplicarea unei metode de evaluare: fișă de apreciere a rezultatelor

Situația tactică:

Pe timpul executării serviciului de siguranţă publică şi patrulare, în municipiul Câmpina, pe str.

Zorilor, urmăriţi o persoană cu un comportament suspect care a evitat întâlnirea cu dumneavoastră. În

urma solicitării de a se legitima, persoana spune ca nu are niciun act de identitate şi nu ştie cum se

numeşte, iar în timpul controlului corporal încearcă să vă lovească. Luaţi măsurile care se impun!

Activitatea şefului echipei:

Clasa /

punctaj

0,5 → somează persoana;

0,5 → salută, se prezintă, şi solicită actul de identitate;

0,5 → păstrează o distanţă corespunzătoare ( 2-3 paşi) faţă de persoana

legitimată;

0,5 → atrage atenţia persoanei suspecte că refuzul de legitimare, constituie

contravenţie prevăzută şi sancţionată de Legea 61 din 1991, republicată cu


0,5 → repetă solicitarea adresată persoanei de a prezenta actul de identitate,

precizând faptul că în caz de refuz îi va efectua controlul corporal;

0,5 → constatând refuzul persoanei de a prezenta actul de identitate, identifică un

martor asistent, notându-şi datele de stare civilă ale acestuia, dacă este posibil;

0,5 → solicită persoanei să se întoarcă cu spatele şi să se aşeze într-o poziţie

incomodă;

0,5 → începe efectuarea controlului corporal al persoanei din spatele acesteia, cu

mâna corespondentă părţii controlate;

1 → parează lovitura şi imobilizează persoana;


Pagina 74 din 82

1,5 → încătuşează persoana;

0,5 → continuă controlul corporal al persoanei;

0,5 → raportează evenimentul ofiţerului de serviciu;

0,5 → conduce persoana la autovehiculul din dotare/sediul poliţiei

0,5 → explicarea activităţilor ulterioare intervenţiei;

0,5 → ţinuta adoptată, ton şi fermitate;

1 → se acordă un punct din oficiu.

Nota

eval.

Notă: în funcţie de momentul când persoana suspectă devine agresivă, succesiunea activităţilor

poate fi schimbată.

BIBLIOGRAFIE

1. Codul penal;

2. Codul de procedură penală;

3. Legea nr. 218/2002, modificată şi completată privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române;

4. Legea nr. 61/1991 republicată pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a

ordinii şi liniştii publice, cu modificările şi completările ulterioare;

5. Legea 705/03.12.2001 privind sistemul naţional de asistenţă socială;

6. Legea 25/09.03.2012 privind modificarea şi completarea Legii nr. 217/22.05.2002 privind prevenirea şi combaterea

violenţei în familie;

7. Legea nr.17 / 2 aprilie 1996 privind regimul armelor şi muniţiilor,

8. Legea nr. 295 din 28 iunie 2004 privind regimul armelor si al muniţiilor,

9. Lege nr. 180 din 07.10.2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 17 /1996 privind regimul armelor de foc şi

al muniţiilor;

10. Hotărârea Guvernului României nr. 196/2005 privind Strategia M.A.I. de realizare a ordinii şi liniştii publice,

pentru creşterea siguranţei cetăţeanului şi prevenirea criminalităţii stradale;

11. O.U.G. nr. 21/2004, privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, cu modificările şi


12. O.U.G. nr. 34/2008, privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă, cu


13. O.M.A.I. nr. 154 din 03.03.2004 privind activitatea de educaţie fizică şi sport în M.A.I.;

14. Ordinul M.A.I. nr. 485/19.05.2008, privind aprobarea Regulamentului general pentru trageri al Ministerului

Administraţiei şi Internelor, cu modificările şi completările ulterioare;

15. Dispoziţia inspectorului general al Poliţiei Române nr. 643/2005 – Manualul de bune practici de intervenţie pentru

poliţistul de ordine publică;

16. Dispoziţia inspectorului general al I.G.P.R. nr. 57258/ 30.05.2005 privind modul de purtare a mijloacelor din

dotarea poliţiştilor

17. Dispoziţia inspectorului general al I.G.P.R. nr. 207/2006 pentru punerea în aplicare a Concepţiei unitare privind

modul de acţiune al efectivelor de poliţie pentru preluarea şi rezolvarea evenimentelor semnalate prin Sistemul

Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă;

18. Dispoziţia inspectorului general al Inspectoratului General al Poliţiei Române nr. 10/09.02.2009, pentru

aprobarea Instrucţiunilor de tragere ale poliţiei române, cu modificările şi completările ulterioare;

19. Dispoziţia inspectorului general al I.G.P.R. nr. 123 din 15.11.2012 privind stabilirea Concepţiei unitare de

organizare, funcţionare şi acţiune a structurilor de ordine publică ale Poliţiei Române;

20. Dispoziţia inspectorului general al I.G.P.R. nr. 46/01.07.2015 privind reglementarea unitară a modelelor „Fişei

de intervenţie la eveniment” şi „Raportului cu activităţile desfăşurate”;

21. PRO-PS/POP 01 Procedura privind intrarea poliţiştilor în locuinţa persoanelor fizice, în instituţii şi operatori

economici, organizaţii social-politice, precum şi la bordul navelor şi aeronavelor româneşti, în situaţiile prevăzute

de lege;

22. Procedura PRO-PS/POP nr. 25/04.05.2009 – procedura privind intervenţia în cazul conflictelor intrafamiliale;

23. Procedura PS-01-IGPR/DOP din 20.02.2013 privind utilizarea mijloacelor individuale de intervenţie din dotarea

poliţiştilor;

24. Procedura PRO – PS/POP 03 privind interceptarea persoanelor;

25. Procedura PRO – PS/POP 06 privind controlul corporal al persoanelor;

26. Procedura PRO – PS/POP 07 privind controlul bagajelor persoanelor;

27. Procedura PRO - PS/POP 16 privind intervenţia faţă de anumite categorii de persoane;

28. Procedura PS-03-IGPR/DOP privind conducerea persoanelor la sediul unităţilor de poliţie;

29. Procedura PS-04-IGPR/DOP privind legitimarea şi stabilirea identităţii persoanelor.

30. Standard M.A.I. – operaţional nr. 8.035/2011 privind utilizarea miloacelor individuale de intervenţie de către

lucrătoriii structurilor M.A.I., cu atribuţii în domeniul ordinii şi siguranţei publice;


Pagina 75 din 82

31. Cârstea, Gheorghe, Teoria şi metodica educaţiei fizice şi sportului”, București, 1993;

32. Dragnea, Adrian, Teoria şi metodica dezvoltării calităţilor motrice, Bucureşti, 1993;

33. Dragnea, Adrian, Antrenamentul sportiv - teorie şi metodologie, Bucureşti, 1993;

34. Bădescu, L., Arte marţiale,- Editura Teora, Bucureşti, 1998;

35. Dragnea, Adrian, Bota, Aurora, Teoria activităţilor motrice, Editura. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1999;

36. Cârstea, Gheorghe, Teoria şi metodica educaţiei fizice şi sportului București, 2000;

37. Colectiv, Educație fizică și autoapărare. Note de curs, 2011;

38. Galan, Doru, Curs formare instructori arte marțiale, Editura Risoprint Cluj-Napoca, 2014;

39. Colectiv, Asigurarea securității și sănătății în muncă. Note de curs, 2015;

40. Colectiv, Tactică Poliţienească, Note de curs, Editura M.A.I., 2015.

41. Colectiv, Tactică Poliţienească, Note de curs, Editura Grafoanaytis, 2015;

Modulul CONSILIERE/DIRIGENŢIE

Notă introductivă

Activitatea de consiliere/dirigenţie este o activitate desfăşurată de profesor cu o clasă de elevi în

vederea organizării acesteia, coordonării activităţilor formale şi informale, consilierii elevilor pentru

dezvoltarea personală si socială. Conţinutul activităţilor susţine dezvoltarea competenţelor cheie

(comunicare, cooperare şi lucru în echipă) şi asigură condiţii pentru dezvoltarea competenţelor

instrumentale şi sistemice.

Consilierea personală şi profesională desfăşurată sub forma modulară determină formarea

următoarelor competenţe:

- dezvoltarea personală şi socială (autocunoaştere, învăţare eficientă, ergonomia muncii,

managementul timpului);

- elaborarea şi evaluarea de proiecte şi programe sociale;

- dezvoltarea calităţii activităţii profesionale.

Consilierea/dirigenţia se realizează de către profesorii diriginţi, în baza unei programe elaborate

de comisia metodică a diriginţilor, o oră pe săptămână, în afara celor 30 ore de activităţi didactice

săptămânale, conform Dispoziţiei/ Ordinului de învăţământ a/al directorului/ comandantului şcolii.

Activităţile de consiliere/dirigenţie privesc problemele de consiliere a elevilor, managementului

clasei de elevi şi evaluarea rezultatelor acestora.

Domeniile tematice comune recomandate sunt:

1. Managementul grupului de elevi

2. Reguli şi obligaţii ale elevilor

3. Managementul învăţării

4. Managementul timpului liber

5. Dezvoltarea personală şi socială

6. Dezvoltarea creativităţii

7. Probleme actuale în lume

8. Educaţia pentru sănătate

9. Agresivitatea şi efectele ei

10. Profesionalismul ca valoare

11. Pregătirea pentru o viaţă de succes

12. Educaţia estetică

13. Viaţa publică şi viaţa privată

14. Educaţia religioasă

15. Educaţia pentru calitate

16. Unitate şi diversitate în U.E.

17. Stereotipii şi prejudecăţi legate de corupţie

18. Probleme ale discriminării


Pagina 76 din 82

19. Prezentarea Direcţiei Generale Anticorupţie şi a activităţii de prevenire şi combatere a

corupţiei la nivelul M.A.I.

20. Integritatea profesională în rândul lucrătorilor M.A.I.

21. Fenomenul corupţiei - factori determinanţi şi indicatori ai corupţiei

22. Sectorul public şi prevenirea corupţiei - codurile de conduită şi informarea publicului

23. Politici şi bune practici în domeniul sensibilizării cetăţenilor şi a conştientizării acestora

asupra pericolului reprezentat de corupţie

24. Managementul riscurilor şi vulnerabilităţilor la corupţie în cadrul structurilor M.A.I.

25. Valorificarea experienţei dobândite pe parcursul stagiului de practică

26. Analiza situaţiei şcolare

Sugestii metodice:

Activitatea de consiliere şi dirigenţie cuprinde următoarele dimensiuni:

- desfăşurarea de către profesor a activităţii de management al clasei de elevi şi evaluare a

rezultatelor şcolare;

- abordarea tematică a activităţilor prin alegerea unor teme care asigură dezvoltarea

competenţelor personale şi sociale;

- realizarea unor activităţi solicitate de elevi care să conducă la coordonarea clasei şi să

răspundă nevoii de sprijin şi îndrumare;

- realizarea de instructaje în vederea desfăşurării anumitor activităţi: stagiul de practică,

activităţi şcolare şi extracurriculare.

Fiecare consilier al clasei/diriginte, are libertatea de a alege şi de a adapta conţinutul tematic

corespunzător, la specificul clasei, în concordanţă cu aşteptările elevilor.

Dezvoltarea competenţelor personale şi sociale se realizează prin abordarea unor teme actuale

de interes pentru elevi, care să-i ajute să-şi formeze o concepţie adecvată despre sine, profesie şi viaţă.

Activitatea se bazează pe conversaţie, dezbatere, studiu de caz, problematizare, astfel încât să

implice elevii în analiza unor concepte, atitudini, valori.

Activitatea poate fi concretizată prin completarea unor fişe de lucru, chestionare de opinie etc.

Evaluarea elevilor urmăreşte modul de integrare în clasă/şcoală, participarea la activităţi precum

şi rezultatele înregistrate pe parcurs.

PLANUL CADRU PENTRU PRACTICA PROFESIONALĂ


Pagina 77 din 82

Stagiul de practică este o parte integrantă a procesului de învăţământ şi pune în comun concepte

teoretice cu situaţii reale de muncă. Practica are ca scop principal dezvoltarea şi perfecţionarea

priceperilor şi deprinderilor practice formate în şcoală. Elevii au oportunitatea de a câştiga experienţă

practică, încredere şi de a avea o viziune din interior a viitoarei cariere.

Programa-cadru a stagiului de practică dimensionează activităţile desfăşurate de elevi pe

parcursul stagiilor de practică, obiectivele de realizat în această perioadă, natura şi volumul

cunoştinţelor, al deprinderilor şi abilităţilor profesionale care se impun a fi completate, aprofundate şi

perfecţionate.1

În perspectiva asigurării continuităţii între activităţile de instruire desfăşurate în instituţiile de

învăţământ postliceal şi particularităţile muncii operative, programa indică competenţele care trebuie

consolidate/exersate de către fiecare elev viitor agent de poliţie.

Stagiul de practică asigură consolidarea competenţelor specializate achiziţionate/evaluate în

şcoală şi exersarea competenţelor specializate în formare.

Programa - cadru a stagiilor de practică prezintă următoarele caracteristici:

- răspunde cerinţelor prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională şi Curriculum-ul asociat

pentru pregătirea agenţilor de poliţie nivel 5 de calificare, precum şi documentelor interne

referitoare la efectuarea stagiilor de practică de către elevii şcolilor de agenţi de poliţie;

- asigură caracterul unitar în proiectarea-desfăşurarea şi evaluarea stagiului de practică pentru

elevii din şcolile de agenţi de poliţie din subordinea Inspectoratului General al Poliţiei Române;

- detalierea problematicilor fixate în programa – cadru se realizează de către şcolile de poliţie în

Programa stagiului de practică, pentru organizarea fiecărui modul.

Şcolile de agenţi de poliţie elaborează în comun şi prezintă acelaşi conţinut tipizat al caietului de

practică pentru seria de elevi.

OBIECTIVELE GENERALE ALE STAGIILOR DE PRACTICĂ

Pe perioada stagiului de practică, se va urmări:

- completarea şi aprofundarea cunoştinţelor teoretice şi practice asimilate în şcoală;

- dezvoltarea şi perfecţionarea deprinderilor şi abilităţilor profesionale;

- manifestarea unei conduite morale şi profesionale adecvate.

Obiectivele generale se concretizează în competenţe de practică specifice şi indicatori de

evaluare.2 Indicatorii de evaluare a competenţelor reflectă nivelul minim obligatoriu de pregătire

profesională pe care trebuie să îl demonstreze fiecare elev în vederea promovării stagiului de practică.

RECOMANDĂRI METODICE

Pentru sprijinirea procesului de integrare în activitatea practică a elevilor, tutorele profesional va

utiliza ca metode explicaţia, descrierea, instructajul, conversaţia, observaţia, demonstraţia, studiul de

caz, exerciţiul, simularea etc.

Tutorele profesional va monitoriza zilnic activităţile desfăşurate şi conduita elevilor practicanţi,

urmărind corelarea obiectivelor programei de pregătire cu acţiunile practice în care aceştia sunt

implicaţi. Totodată, tutorele profesional va îndruma studiul individual al elevilor, care vor consemna în

caietul de stagiu problemele teoretice studiate, precum şi cazurile practice la a căror rezolvare au

participat.

Elevii vor fi instruiţi în vederea respectării prevederilor legale referitoare la protecţia informaţiilor

clasificate şi au semnat Angajamente de Confidenţialitate. Aceştia vor avea acces la informaţii

SECRET DE SERVICIU în strictă conformitate cu principiul “necesităţii de a cunoaşte”.

1 Şcolile de agenţi de poliţie vor elabora Programa stagiului de practică pentru organizarea fiecărui modul, particularizând

tematica de practică şi dezvoltând problematicile specifice 2 Lista competenţelor de practică şi a indicatorilor de evaluare aferenţi se vor regăsi în Programa –cadru şi în Fişa de evaluare a

elevului în stagiul de practică, pentru fiecare modul.


Pagina 78 din 82

Stagiile de practică sunt parte componentă a procesului de învăţământ şi se execută obligatoriu

de către toţi elevii, fiind finalizat prin acordarea unei note.

Evaluarea stagiilor de practică se efectuează astfel:

a) evaluarea competenţelor şi a modului în care acestea sunt aplicate pe timpul stagiului de

practică de către elevi se face prin note acordate de către diriginte/coordonatorul de practică, în baza

evaluării realizate de către tutori;

Tutorele profesional va puncta fiecare indicator de evaluare cuprins în Fişa de evaluare a

elevului în stagiul de practică, marcând cu un „X” numărul de puncte corespunzător nivelului de

realizare a respectivului indicator (acordarea punctajului va fi temeinic justificată de către tutorele

profesional, formulând observaţii pertinente la rubrica „Argumentarea sintetică a aprecierilor”).

Dirigintele clasei va stabili notele competenţelor de practică (media aritmetică a punctajelor

acordate de tutorele profesional indicatorilor de evaluare în cadrul unei competenţe de practică,

calculată cu două zecimale, fără rotunjire, va constitui nota competenţei respective) şi va calcula nota

finală a stagiului de practică, calculată cu două zecimale, fără rotunjire.

b) nota fiecărui stagiu de practică este media aritmetică, calculată cu două zecimale, fără

rotunjire, a notelor obţinute pentru fiecare competenţă, cuprinsă în programa stagiului de practică

respectiv;

c) media generală a stagiului de practică este media aritmetică a notelor obţinute la fiecare

stagiu, calculată cu două zecimale, fără rotunjire;

d) elevii care nu obţin la stagiul de practică cel puţin nota 5,00 şi cei care, din motive temeinic

justificate, nu efectuează stagiul în perioada prevăzută în planul de învăţământ îl repetă/ efectuează,

fiind planificaţi să efectueze această activitate în timpul stabilit pentru vacanţe. Dacă elevii din anul

terminal nu pot repeta stagiul în timpul stabilit pentru vacanţe, aceştia nu vor intra în examenul de

absolvire.

Lunar, tutorele profesional va consemna situaţia prezenţei elevului (zile efectuate, absenţe

nemotivate ziua/intervalul, absenţe motivate ziua/intervalul) anexând actele justificative. La solicitarea

ofiţerului de resurse umane, pentru informarea unităţii şcolare şi alocarea elevului la drepturi, tutorele

profesional va comunica datele înregistrate la Partea a II-a pct.9 din Caietul de practică.

Conducătorii de practică desemnaţi (profesori, diriginţi) indică elevilor sarcinile de lucru pe

timpul stagiului:

- studiul bibliografiei minimale indicate;

- aprofundarea tematicii parcurse în şcoală; recomandări pentru a corela elementele de teorie cu cele

de practică;

- activităţi de documentare şi analiză a unor aspecte profesionale;

- identificarea tipurilor de activităţi profesionale, a modalităţii de organizare, planificare şi evaluare

a acestora;

Notă: Pentru realizarea sarcinilor de lucru elevii sunt obligaţi să respecte regulile privind protecţia

informaţiilor clasificate precum şi cele referitoare la protecţia datelor cu caracter personal.

Realizarea sarcinilor recomandate pe timpul stagiului de practică constituie dovezi ale

achiziţiilor elevilor în planul competenţelor şi indicatori pentru evaluarea continuă.


Pagina 79 din 82

Exemplificare FIŞĂ DE EVALUARE A ELEVULUI ÎN STAGIUL DE PRACTICĂ

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI ROMÂNE

INSPECTORATUL

(subunitatea/serviciul) AP R O B

ŞEFUL INSPECTORATULUI,

____________________

FIŞA DE EVALUARE A ELEVULUI ÎN STAGIUL DE PRACTICĂ

Elevul ______________________din Şcoala de Agenţi de Poliţie_________________, clasa____ a

efectuat stagiul de practică la ______________________în perioada _____________________

pentru calificarea __________.

1. EVALUAREA COMPETENŢELOR DE PRACTICĂ:

Competenţe

de practică

Indicatori de

evaluare

Niveluri de apreciere (puncte) Argumentarea

sintetică a

aprecierilor 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1.

NOTA COMPETENŢA 1:

2.

NOTA COMPETENŢA 2:

3.

NOTA COMPETENŢA 3:

NOTĂ FINALĂ A STAGIULUI DE

PRACTICĂ

Notă! Tutorele profesional va puncta fiecare indicator de evaluare cuprins în Fişa de

evaluare a elevului în stagiul de practică, marcând cu un „X” numărul de puncte corespunzător

nivelului de realizare a respectivului indicator.


Pagina 80 din 82

Acordarea punctajului va fi temeinic justificată de către tutorele profesional, la rubrica

„Argumentarea sintetică a aprecierilor”.

Dirigintele clasei va stabili notele competenţelor de practică şi va calcula nota finală a stagiului

de practică.

2. CARACTERIZAREA ELEVULUI ÎN TIMPUL STAGIULUI DE PRACTICĂ (TRĂSĂTURI

CARACTERIALE ŞI DE PERSONALITATE; PARTICIPAREA ELEVULUI LA

ACTIVITĂŢI, DISCIPLINA): __________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

3. SUGESTII/ RECOMANDĂRI:

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

TUTORE PROFESIONAL, AM LUAT LA CUNOŞTINŢĂ,

Funcţia: _____________

Gradul:______________ ELEV: ________________

Nume şi prenume: ________________________

Data __________, semnătura ____________ Data __________, semnătura _____________

DIRIGINTE,

Gradul:_____________

Nume şi prenume: _________________________

Data__________ semnătura_________________

Nota acordată


Pagina 81 din 82

COMISIA PENTRU CURRICULUM SERIA DE ELEVI 2017-2018

Nr.

crt

GRADUL PROFESIONAL, NUMELE ȘI PRENUMELE SEMNĂTURA

1 Preşedinte:

Comisar şef de poliţie Ionel - Viorel TĂTARU

2 Vicepreşedinte:

Comisar şef de poliţie Paraschiva MIHĂLŢAN

3 Secretar:

Subcomisar de poliţie Nicolae - Gabriel ANGHEL

4 Membru:

Comisar şef de poliţie Ion BALABAN

5 Membru:

Comisar şef de poliţie Flavius ANGHELACHE

6 Membru:

Comisar şef de poliţie Beatrice MELINCIANU

7 Membru:

Comisar şef de poliţie Ciprian IONESCU

8 Membru:

Comisar şef de poliţie Manuela BOTEA

9 Membru:

Comisar şef de poliţie Costel ENACHE

10 Membru:

Comisar şef de poliţie Costel ENACHE

11 Membru:

Comisar şef de poliţie Ştefan STANCA

12 Membru:

Comisar şef de poliţie Iulian PĂUNESCU

13 Membru:

Comisar şef de poliţie Toma DOBRE

14 Membru:

Comisar şef de poliţie Ciprian DOGARU

15 Membru:

Comisar şef de poliţie Cătălin SPÂNU

16 Membru:

Subcomisar de poliţie Andy TUREAC

17 Membru:

Comisar şef de poliţie Adrian ALEXE

18 Membru:

Comisar şef de poliţie Ionuț ANISOIU

19 Membru:

Comisar şef de poliţie Carmen KONRAD

21 Membru:


Pagina 82 din 82

Comisar de poliţie Vicol EHUPOV

22 Membru:

Comisar şef de poliţie Delia-Elena PRECUP

23 Membru:

Comisar șef de poliţie Daniel-Aurel ŞIPOŞ

24 Membru:

Comisar şef de poliţie Simona PINTEA

25 Membru:

Comisar şef de poliţie Florin-Petru MOLDOVAN

26 Membru:

Comisar şef de poliţie Eugen-Alexandru COSTE

27 Membru:

Comisar şef de poliţie Radu OLARI

28 Membru:

Subcomisar de poliţie Dan-Marius HAVRINCEA

29 Membru:

Subcomisar de poliţie dr. Sabin ŞTIR

30 Membru:

Comisar de poliţie Carmen–Rodica MOLDOVAN

31 Membru:

Comisar de poliţie Radu–Anton DEMIAN

32 Membru:

Subcomisar de poliţie dr. Ovidiu–Ciprian BÂRLUŢIU

33

Membru:

Subcomisar de poliţie Cristian-Alexandru STAN

34 Membru:

Subcomisar de poliţie Călina–Olga BOIE

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT - scoalapolcj.ro educationala/2018/Curriculum 2017-2018.pdf · în context...

Documents

Transcript of PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT - scoalapolcj.ro educationala/2018/Curriculum 2017-2018.pdf · în context...