Plan de actiune Lacul Techirghiol var Paul 2011.02.21
Transcript of Plan de actiune Lacul Techirghiol var Paul 2011.02.21
Cuprins
I. Descrierea sitului şi a problemelor identificate 1
I.1. Descrierea generală a sitului 1
I.2. Probleme identificate 7
II. Acţiunile şi măsurile de management propusepentru protecţia sitului Lacul Techirghiol 10
A. Conservarea şi menţinerea statutului favorabil de conservare abiodiversităţii pe teritoriul Ariei de Protecţie Specială AvifaunisticăLacul Techirghiol şi crearea unei baze de date şi informaţii caresă justifice importanţa biodiversităţii zonei la nivel internaţional,naţional şi regional 11
B. Reglementarea, monitorizarea şi controlul activităţilor de utilizarea resurselor din sit şi promovarea pe teritoriul rezervaţiei a activităţilortradiţionale care nu generează un impact negativ semnificativasupra biodiversităţii 12
C. Atragerea şi încurajarea vizitatorilor de a se bucura de frumuseţileLacului Techirghiol şi de a aprecia experienţa specială de a fi înmijlocul naturii, în limitele acceptabile ale impactului asupra ariei protejate 13
D. Educarea şi conştientizarea publicului şi a factorilor interesaţipentru conservarea valorilor ariei protejate şi pentru a obţine sprijinpentru realizarea tuturor obiectivelor 14
E. Asigurarea unui sistem eficient de administrare a Ariei de ProtecţieSpecială Avifaunistică Lacul Techirghiol în vederea realizării obiectivelorpentru care a fost constituit, printr-un management eficient şi adaptabil 15
III. Forme de vizitare practicate şi măsuri de evitarea impactului negativ asupra sitului Lacul Techirghiol 16
1
IV. Organizarea ştiinţifică a activităţii de monitorizareîn situl Lacul Techirghiol 18
V. Alte activităţi 20
VI. Resurse financiare 20
VII. Resurse umane 20
VIII. Parteneri, consultanţi şi colaboratori 20
Contact 21
ANEXE
ANEXA I. Activitatea de protecţie şi conservare a valorilor capitalului natural din aria naturală protejata Lacul Techirghiol derulate de către Direcţia Apelor Dobrogea – Litoral
ANEXA II. Activitatea de protecţie şi conservare a valorilor capitalului natural din aria naturală protejata Lacul Techirghiol derulate de către Primăria Techirghiol
ANEXA III. Lista indicatorilor fizico-chimici, biologici şi bacteriologici şi metodele de analiză utilizate în laborator
ANEXA IV. Speciile de păsări strict protejate din zona Techirghiol încadrate în anexa I a Directivei Păsări şi respectiv anexa 3 din O.U.G. 57/2007
ANEXA V. Speciile de păsări cele mai vulnerabile întâlnite la Lacul Techirghiol şi statutul lor
ANEXA VI. Zonele cu biodiversitatea cea mai ridicată şi cu habitatele prioritare din Aria Protejată Lacul Techirghiol
ANEXA VII. Distribuţia unei specii de amfibieni şi a două specii de reptile strict protejate din vecinătatea lacului
ANEXA VIII. Distribuţia câtorva specii importante din interiorul ariei protejate
ANEXA IX. Caracterizarea detaliată a zăcământului de nămol
ANEXA X. Raportul de popularizare al proiectului LIFE 04 NAT/RO/000220 „Îmbunătăţirea condiţiilor de iernat pentru Branta ruficollis la Techirghiol”
2
I. Descrierea sitului şi a problemelor identificate
I.1. Descrierea generală a sitului
Lacul Techirghiol, situat în judeţul Constanţa, este cel mai întins liman fluvio-
marin din zona de litoral. Lacul reprezintă, datorită caracteristicilor sale, cea mai
importantă zonă umedă din partea de sud a Dobrogei, în contextul în care zona
litorală asigură un traseu principal de migraţie a speciilor de păsări la nivel
european. Prezenţa unui număr mare de specii protejate din care unele
endemice cât şi calităţile unice ale apelor lacului prin formarea nămolului
sapropelic determină încadrarea acestei zone într-o categorie cu un grad ridicat
de protecţie la nivel naţional şi internaţional. Lacul Techirgiol este cel mai întins
lac salin din România având o suprafaţă de 1.304 ha şi o lungime de 7.500 m,
fiind un important loc de cuibărit, de iernat (apa sărată şi salmastră previn
îngheţarea lacului) şi de pasaj pentru păsările migratoare. Lacul a fost desemnat
ca sit Natura 2000 deoarece găzduieşte efective importante ale unor specii de
păsări protejate fiind unul din cele mai importante cartiere de iernat din
Dobrogea.
Categoria de arie protejată- 2000, desemnat ca „Arie protejată”, cu suprafaţa de 1.226,98 ha (din care 0,4
ha plajă), conform H.G. nr. 1226/2000, privind transmiterea Lacului Techirghiol şi
a plajelor aferente, proprietate publică a statului, din administrarea Ministerului
Sănătăţii în administrarea Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor.
- 2006, desemnat ca „Sit Ramsar”, nr. 1610, cu suprafaţa de 1.462 ha, pe
parcursul derulării proiectului „Îmbunătăţirea condiţiilor de iernat pentru Branta
ruficollis la Techirghiol”. Convenţia cu privire la Zonele Umede (semnată la
Ramsar, Iran, în 1971) este un tratat internaţional, care furnizează cadrul pentru
acţiuni la nivel naţional şi cooperare la nivel internaţional în vederea conservării
şi folosirii raţionale a zonelor umede şi a resurselor acestora, România fiind din
1991 semnatară a acestei convenţii. Lacul Techirghiol devine al cincilea astfel de
sit din România.
3
- 2006, desemnat ca „Zonă umedă de importanţă internaţională”, nr. 1610, cu
suprafaţa de 1.462 ha, conform H.G. 1586/2006 privind încadrarea unor arii
naturale protejate în categoria zonelor umede de importanţă internaţională.
- 2007, desemnat ca „Arie de protecţie specială avifaunistică”, ROSPA0061 (Fig.
2), cu suprafaţa de 3.035,3 ha, conform H.G. 1284/2007 privind declararea ariilor
de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice
europene Natura 2000 în România.
LocalizareLacul Techirghiol este amplasat în bazinul hidrografic litoral, fiind situat la 15 km
sud de oraşul Constanţa şi la cca. 150 m vest faţă de Marea Neagră (Fig. 1), în
vecinătatea sa situându-se localităţile Techirghiol, Eforie Nord, Eforie Sud şi
Tuzla, având ca unitate administrativă mare judeţul Constanţa şi unitate
administrativă locală oraşul Techirghiol.
Figura 1. Localizarea Lacului Techirghiol (cu roşu cumpăna apelor).
4
Figura 2. Aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0061 Lacul Techirghiol.
5
Coordonate geografice Lat. N 44°02’ Long. E 28°37’
AccesSe face pe DE 87 (DN 39) Constanţa - Mangalia, până la Eforie şi continuând
apoi pe DJ Eforie – Techirghiol sau pe DE 675 (DN38) Agigea - Negru Vodă
până în Techirghiol. De asemenea, accesul se poate realiza pe calea ferată
Constanţa – Mangalia, până în Eforie Nord sau Eforie Sud. Cel mai apropiat
aeroport este Mihail Kogălniceanu, situat la o distanţă de cca. 20 km de
Constanţa.
Proprietatea terenurilor şi drepturile de managementFără a avea o delimitare strictă pe deţinători, terenurile adiacente zonei aparţin
domeniului privat al Primăriilor Eforie, Techirghiol, Topraisar şi Tuzla, precum şi
unor persoane particulare. În conformitate cu H.G. 1266 din 2000 se aprobă
transmiterea Lacului Techirghiol şi a plajelor aferente din administrarea
Ministerului Sănătăţii în administrarea Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei
Mediului. Prin HG. 1045/2000 pentru aprobarea inventarelor din domeniul public
al statului, Lacul Techirghiol este inclus pe lista inventarului domeniului public al
statului, aflat în administrarea A.N. Apele Române, D.A. Dobrogea-Litoral.
Aspecte geomorfologice şi pedologieCantonat în calcare sarmaţiene, fostul liman fluvio-marin, generat de mişcări
epirogenice locale şi sub influenţa unui proces continuu de abraziune şi
acumulare marină, a evoluat către un mediu lagunar, prin închiderea fostului golf
de un cordon de sedimente. În condiţiile speciale ale regiunii, cu un indice al
aridităţii de 2,2, cel mai ridicat din întreaga ţară, precipitaţii sărace şi temperaturi
situate peste media multianuală a ţării, care au stimulat fenomenul de evaporaţie,
evoluţia Lacului Techirghiol a fost complet diferită în comparaţie cu celelalte
lacuri litorale, de geneză similară. Pe fondul acestor condiţii fizico-geografice şi al
regimului închis al bazinului hidrografic, se produce o concentrare a sărurilor
minerale, actuala compoziţie chimică a apei fiind considerată de tip clorosodic,
magnezian, sulfuros, iodurat şi respectiv bromurat.
Din punct de vedere geologic, cuveta Lacului Techirghiol şi zona
6
adiacentă se încadrează în unitatea structurală Dobrogea de Sud cu
fundamentul cutat, alcătuit din şisturi cristaline (cuartite, micaşisturi, gnaise) si
şisturi verzi peste care s-a depus cuvertura sedimentară. Această cuvertură este
formată din depozite paleozoice, mezozoice, terţiare şi cuaternare, cu grosimi
mici şi numeroase lacune de sedimentare, datorate mişcărilor pe verticală.
HidrologiaDatorită tipului genetic al Lacului Techirghiol – liman fluvio-marin, bazinul de
recepţie al acestuia este de 165 km2, bazinul de alimentare din subteran având o
suprafaţă de cca. 400 km2. Alimentarea lacului este asigurată atât de scurgerea
superficială (bazinul de recepţie) cât şi din aportul subteran (bazinul de
alimentare). De asemenea, Lacul Techirghiol este alimentat şi de izvoare de mal,
active îndeosebi către coada lacului. Amplasat în podişul Topraisar, Lacul
Techirghiol este situat la confluenţa a trei văi bine înscrise în relieful zonei:
Moviliţa, Biruinţa şi Techirghiol.
Figura 3. Zonarea lacului Techirghiol conform salinităţii
7
Suprafaţa întregului complex (lacul sărat, lacul salmastru-dulce şi lacul dulce
+ Balta Tuzla) este de cca. 1304 ha, repartizate astfel: lacul dulce 38,96 ha
(aprox. 3% din tot complexul), lacul salmastru-dulce 195,54 ha (15%), lacul sărat
1022,78 (79%) şi Balta Tuzla cu 46,78 ha (3%) (Fig. 3).
Lacul păstrează forma alungită de liman, cu o lungime maximă de 7,75 km,
lăţime minimă de 1 km iar cea medie de 4,4 km. Volumul lacului a variat în limite
largi, în decursul evoluţiei sale, fiind de 50 mil. m3, la cota „0 MN”, iar adâncimile
medii înregistrează valori de 4,0 m, comparativ cu cele maxime care ating valori
de 12 m.
Caracterizarea zăcământului de nămolCunoscut încă din vechime pentru calităţile curative ale apei şi nămolului, Lacul
Techirghiol este un liman maritim, cu apa suprasărată care prezintă interes
balneo-terapeutic, apa având calităţi deosebite. Nămolul Lacului Techirghiol,
puternic hidratat, bogat în substanţe minerale şi mici cantităţi de substanţe
organice, conţine hidrogen sulfurat, sulfură de fier, sulf nativ şi substanţe
enzimatice. Structura granulară fină, conţinutul ridicat în coloizi organici şi
minerali, plasticitate cu limite de umiditate foarte largi, conferă nămolului o
remarcabilă capacitate de absorbţie a ionilor de calciu, magneziu, potasiu şi fier
cu rol important prin mobilizarea lor în organism, cu efect benefic asupra
schimburilor metabolice (Caracterizarea detaliată a zăcământului de nămol este
prezentată în ANEXA IX).
ClimaDin punct de vedere al factorilor meteorologici, zona Lacului Techirghiol se
caracterizează printr-un climat temperat continental, cu veri călduroase şi ierni
reci, dar mult atenuate în sectorul litoral, datorită influenţei moderatoare a Mării
Negre. Temperatura medie multianuală a aerului se situează în jurul valorii de 11
ºC, iar cantitatea de radiaţie atinge 125 – 130 kcal/cm2.
Precipitaţiile, reduse cantitativ, sunt distribuite neuniform în spaţiu şi timp,
perioada cea mai bogată fiind la sfârşitul primăverii - începutul verii. Deşi Lacul
Techirghiol este considerat ca un lac cu alimentare predominant din precipitaţii,
adăugând şi aportul din apele subterane, aceste cantităţi nu acoperă evapo-
8
transpiraţia care este foarte ridicată, până la 700 mm cea potenţială şi cca. 1000
mm, cea de la suprafaţa apei.
Regimul eolian are o influenţă mare asupra lacului, a cărui apă este în
general într-o continuă mişcare. Valurile ce se formează în timpul verii, sub
acţiunea vânturilor locale, brizei marine şi a vântului dinspre uscat au o
dezvoltare diferită pe suprafaţa lacului, unele zone fiind expuse frecvent acţiunii
abrazive a valurilor, în timp ce în alte zone, atât frecvenţa cât şi înălţimea
valurilor sunt reduse.
Mediul bioticLacul Techirghiol ocupă un loc aparte din punct de vedere biologic. Datorită
concentraţiei ridicate în săruri a apei, în lac pot supravieţui doar specii cu limite
largi de eurihalinitate. Din punct de vedere al conservării, principalele tipuri de
habitate din aria protejată Lacul Techirgiol sunt habitatele acvatice, habitatele de
coastă şi diferitele tipuri de pajişti. Zonele cu biodiversitatea cea mai ridicată şi cu
habitatele prioritare sunt prezentate în ANEXA VI.
1. Habitate acvatice
Cele mai importante şi mai bine reprezentate la Techirghiol. Habitatele acvatice
rezultate prin fragmentarea Lacului Techirghiol datorită construcţiei barajelor pot
fi încadrate în trei mari categorii:
- Lacuri saline/salmastre permanente (Convenţia Ramsar), relativ săracă
în vieţuitoare datorită salinităţii excesive, reprezintă aproximativ 90% din
suprafaţa lacului.
- Bălţi/mlaştini permanente cu apă dulce (Convenţia Ramsar), mai slab
reprezentate, rezultate din acumularea de apă dulce din diferitele izvoare de la
coada lacului, însă mai bine populate cu diferitele grupe de vieţuitoare.
- Zone umede dominate de tufişuri (Convenţia Ramsar), ca exemple tipice
putem aminti comunităţile vest-pontice cu Phragmites australis ssp. humilis şi
Aster tripolium (cod Ro: R5311) şi comunităţile danubiene cu Bolboschoenus
maritimus şi Schoeno-plectus tabernaemontani (Cod Ro: R2210).
9
2. Habitate de coastă
Prezente numai în unele părţi ale lacului, fiind reprezentate de următoarele tipuri:
- Colonizări anuale cu Salicornia şi alte specii anuale care colonizează pe
nămol sau nisip (Anexa 1. Directiva Habitate)
- Dune (Rezoluţia nr.4 a Convenţiei de la Berna)
- Dune nisipoase de coastă şi continentale - Dune cu Hippophaë
rhamnoides (Anexa 1. Directiva Habitate)
3. Pajişti (Formaţiuni ierboase naturale şi semi-naturale de pajişte)
Foarte bine reprezentate, mai ales la coada lacului, populate cu numeroase
specii de plante şi animale. Exemple caracteristice sunt pajiştile ponto-panonice
cu Festuca valesiaca (cod habitat Ro: R3414) - habitat prioritar Natura 2000,
pajiştile ponto-balcanice de Botriochloa ischaemum şi Festuca valesiaca (cod
habitat Ro: R3415), pajiştile vest-pontice de Stipa ucrainica şi Stippa dasyphilla
(cod habitat Ro: R3419), pajiştile vest-pontice de Poa bulbosa, Artemisia
austriaca, Cynodon dactylon şi Poa angustifolia (cod habitat R0: R3420), stepele
nisipoase (Rezoluţia nr.4 a Convenţiei de la Berna), stepele vest-pontice cu
Paeonia tenuifolia (cod Natura 2000: 6290) şi pajiştile ponto-sarmatice cu
Juncus gerardi (Cod Ro: R1515) - habitat prioritar Natura 2000.
De asemenea este important să amintim terenurile agricole care
reprezintă o bună parte din Aria Protejată Lacul Techirghiol. Acestea sunt
alcătuite majoritar din mono-culturi de grâu şi de porumb, fiind deosebit de
importante pentru supravieţuirea păsărilor care iernează pe lac, reprezentând o
însemnată sursă de hrană pentru ele. Este foarte important ca şi în continuare
aceste terenuri sa fie cultivate cu specii care pot fi consumate de păsări în timpul
iernării.
Flora şi comunităţile de planteFitoplanctonul în bazinele hipersaline, cum este şi cazul Lacului Techirghiol
prezintă o diversitate redusă. Astfel, macrofitele submerse, ce constituie flora
algală, sunt reprezentate în principal prin alga verde filamentoasă Cladophora
vagabunda, una din componentele esenţiale ale nămolului sapropelic. Alte specii
10
de alge prezente în lac sunt Cladophora crystallina şi Closterium acerosum
(Chlorophyta). De asemenea sunt prezente şi specii de diatomee cum ar fi
Synedra tabulata, Nitzschia sigmoidea şi Achnanthes brevipes
(Bacillariophyceae).
Pe colinele calcaroase, acoperite de loessuri din împrejurimile Lacului
Techirghiol, se dezvoltă o floră xerofilă şi xero-mezofilă tipică pajiştilor stepice.
Dintre speciile de plante ce pot fi întâlnite în aceste tipuri de staţiuni amintim pe:
Festuca valesiaca, Artemisia austriaca, Achillea setacea, Echinops ritro ssp.
ruthenicus, Eryngium campestre, Verbascum blattaria, Teucrium pollium,
Lithospermum arvensae, Lycopsis arvensis ssp. orientalis, Alyssum alyssoides,
Euphorbia seguieriane, Euphorbia agraria, Adonis aestivalis, Echium vulgare,
Melilotus albus, Crepis foetida ssp. rhoeadifolia, Tragopogon orientalis,
Carthamus lanatus, Hordeum murinum, Carduus acanthoides, Onopordon
tauricum, Agropyron cristatum, Elymus repens, Prunus spinosa, Ononis spinosa,
Centaurea orientalis, Xanthium spinosum, Amaranthus retroflexus, Cichorium
intybus, Polygonum aviculare, Chenopodium album, Convolvulus arvensis,
Amaranthus retroflexus, Taraxacum officinale, Cardaria draba, Sisymbrium
sophia, Conyza canadensis, Marrubium vulgare, Poa bulbosa, Xeranthemum
annuum, Kochia prostrata, Medicago minima, Medicago falcata, Diplotaxis
muralis, etc. Dintre speciile vernale sunt nelipsite: Draba verna, Hyacinthella
leucophaea (zambiliţa – raritate ponto-balcanică), Muscari racemosus,
Ornithogalum refractum, Gagea pratensis, Lamium amplexicaule, Lamium
purpureum, etc.
Asociaţii vegetale: Medicagini-Festucetum valesiacae, Agropyretum
pectini-formae, Artemisio austriacae-Poetum bulbosae, Cynodonti-
Medicaginetum minimae, Hordeetum murini, Agropyro pectinato-Kochietum
prostratae, Circio arvense-Convolvuletum arvensis, Xanthio spinosae-
Amaranthetum, Xeranthemetum annui, Carduetum nutantis, Onopordetum
acanthii, etc.
Vegetaţia nisipurilor litorale din zona Lacului Techirghiol este caracterizată
prin asociaţii de plante specifice sărăturilor marine, care în general sunt dispuse
în zone concentrice către lac, în funcţie de gradul de salinitate al nisipurilor. Se
întâlneşte mai ales asociaţia de Suaeda maritima, Kochia hirsuta şi Salicornia
11
herbaceea, printre care cresc Aster tripolium ssp. pannonicus, Puccinelia
distans, Spergularia marginata. Se întâlneşte în număr mare şi Hippophaë
rhamnoides. Alte specii de plante halofile sunt: Suaeda salsa, Salicornia
europaea, Cyperus pannonicus, Artemisia santonica, Atriplex oblongifolia,
Atriplex tatarica, Bassia sedoides, Spergularia media, Hordeum geniculatum, etc.
Asociaţii vegetale: Salicornietum europeae, Suaedetum maritimae,
Bassietum sedoidis, Atriplicetum tataricae, etc.
Datorită condiţiilor de salinitate a apei lacului, vegetaţia palustră este slab
reprezentată şi se întâlneşte numai în zonele de mal pe porţiuni limitate.
Principala componentă a acestei asociaţii de vegetaţie palustră este constituită
din stuf, Phragmites australis. In zonele inmlăştinite de la coada lacului se
dezvolta preponderent specii higrofile şi mezo-higrofile, dintre care comune sunt:
Typha angustifolia, Bolboschoenus maritimus, Lycopus europaeus, Calystegia
sepium, Sonchus arvensis, Eupatorium cannabinum, Mentha aquatica,
Polygonum amphibium, Epilobium tetragonum, etc. Pe terenul reavăn şi slab
sărăturat din jurul lacului este frecvent Juncus gerardi.
Asociaţii vegetale: Scirpo-Phragmitetum, Typhetum angustifoliae,
Bolboschoen-etum maritimi, etc.
Cea mai importantă şi mai protejată specie din zonă este bujorul Paeonia
tenuifolia (Ber., O.U.G.57), care este o specie ameninţată la nivel european
prezentă aici, din fericire, în număr destul de mare la coada lacului (ANEXA VIII).
FaunaFauna bentală a Lacului Techirghiol este caracteristică mediilor acvatice
hipersaline, fiind săraca din punct de vedere calitativ. Infuzorii studiaţi de I.
Ţuculescu până in anul 1965 numără peste 370 specii dintre care acesta a
menţionat 7 genuri şi 140 specii necunoscute până atunci. Grupele de
nevertebrate identificate aici sunt următoarele: turbelariatele, nematodele,
polichetele, harpacticoidele, ostracodele, gasteropodele, crustaceii,
chironomidele şi dipterele.
Biomasa bentonică a lacului este realizată aproape 100% de către larvele
de chironomide, reprezentate in exclusivitate printr-o singura specie, Haliella
noctivaga, cu rezistenţă mare la condiţiile variabile de mediu. Deoarece în Lacul
12
Techirghiol nu există consumatori pentru chironomide, ele contribuie în totalitate
ca aport de materie organică pentru pelogen. Crustaceul filopod Artemia salina
cu rol in procesul de peloidogeneza este cel mai important filtrator şi are în Lacul
Techirghiol trei generaţii: aprilie-mai, iunie şi august-septembrie în funcţie de
condiţiile climatice.
Dintre speciile de nevertebrate mai importante amintim: cilioforul endemic
Cothurnia tekirghiolica, gasteropodele Pseudamnicola codreani, Physa acuta,
viermii plaţi Polycladodes album, Polycelis nigra, crustaceele Ilyocriptus
sordidus, Leydigia leydigi, Macrothrix laticornis, Iliocypris bradyi, Eucyclops
serrulatus, Gammarus pulex, Asellus aquaticus, chilopodul Scolopendra
cingulata, heteropterele Dicranocephalus albipes, Hallodapus montandoni,
Melanotrichus rubidus, Derula flavoguttata, Henestaris halophilus, coleopterele
Ochthebius glabratus, Aphthona cyparissiae, Phyllotreta cruciferae, Agapanthia
violacea, Rhagium inquisitor, tricopterele Argypnia varia, Limnephilus
bipunctatus, lepidopterele Parahypopta caestrum, Aspitates ochrearius, Zygaena
contaminei, Lythria purpuraria, Eublemma rosina, Miltochrista miniata, dipterele
Haliella noctivaga (specie endemică), Halliella taurica, Ephydra californica, Bibio
hortulanus, Chironomus plumosus, Clinotanypus nervosus, Machimus annulipes,
Neomochtherus flavipes şi himenopterele Tenthredo costata, Notozus spinosa,
Omalus pusillus, Paraferreola mantica, Priocnemis pussillus, Osmia
andrenoides, Cerceris quinquefasciata, Ammophila heydeni şi Hylaeus
variegatus.
Din cauza salinităţii excesive fauna acvatică vertebrată este absentă din
Lacul Techirghiol. Doar în partea de S-V, îndiguită a lacului care este şi zona cu
cele mai abundente izvoare de apă dulce, a fost semnalată o specie endemică
de peşte, ghidrinul de Techirghiol Gasterosteus crenobiontus (ANEXA VIII). Această specie este strict protejată prin O.642, dar din păcate, se pare că este
deja extinctă. De asemenea, această zonă a fost populată în scop comercial cu
diferite specii de peşti.
În ceea ce priveşte herpetofauna, aici întâlnim câteva specii ameninţate la
nivel european. Astfel, în afară de broasca verde de lac Rana ridibunda
(Pelophylax ridibundus) şi şarpele de casă Natrix natrix, toate speciile sunt strict
protejate: broasca râioasă verde Bufo viridis (Pseudepidalea viridis) (Ber., D.H.,
13
O.U.G.57), broasca de pământ siriacă Pelobates syriacus balcanicus (Ber., D.H.,
O.U.G.57) – probabil extinctă din zonă, respectiv ţestoasa de uscat dobrogeană
Testudo graeca (Ber., D.H., O.U.G.57), ţestoasa de apă Emys orbicularis (Ber.,
D.H., O.U.G.57), şopârla de stepă Podarcis tauricus (Ber., D.H., O.U.G.57) şi
şarpele rău Dolichophis caspius (Ber.,D.H., O.U.G.57). Distribuţia câtorva specii
de amfibieni şi reptile strict protejate din vecinătatea lacului este prezentată în
ANEXA VII.Avifauna Lacului Techirghiol este deosebit de importantă, aici întâlnindu-
se specii rare, unice în România, unele fiind periclitate pe plan mondial sau
european: spre exemplu gâsca cu gât roşu Branta ruficollis, această specie de
gâscă având aici unul dintre cele mai importante locuri de iernare din Europa. Au
fost descrise în această zonă peste 150 de specii de păsări clocitoare sau
migratoare.
Dintre păsările clocitoare şi de pasaj din avifauna României pot fi întâlnite
aici următoarele specii: Gavia arctica, Podiceps cristatus, Podiceps grisegena,
Podiceps nigricollis, Tachzbaptus ruficollis, Phalacrocorax carbo, Phalacrocorax
pygmeus, Egretta garzetta, Ardea cinerea, Ardea purpurea, Ardeola ralloides,
Nycticorax nycticorax, Ixobrychus minutus, Fulica atra, Tadorna tadorna,
Vanellus vanellus, Himantopus himantopus, Tringa nebularia, Cygnus olor,
Cygnus cygnus, Anser albifrons, Anser erythropus, Aythia ferina, Alauda
arvensis, Anas streprera, Anas penelope, Anas plathyrhynchos, Anas
querquedula, Anas crecca, Bucephala clangula, Circus aeruginosus, Circus
cyaneus, Accipiter nisus, Buteo buteo, Buteo lagopus, Oxyura leucocephala,
Vanellus vanellus, Larus minutus, Larus genei, Larus melanocephalus, Riparia
riparia, Anas acuta, Anas clypeata, Mergus albellus, Burhinus oedicnemus,
Circus macrourus, Buteo lagopus, Haliaeetus albicilla, Falco peregrinus, Falco
cherrug, Falco vespertinus, Falco tinnunculus, Circaetus gallicus, Saxicola
rubetra, etc.
Unele dintre acestea, cum ar fi Oxyura leucocephala, au un statut
vulnerabil în Europa, iar Falco cherrug este o specie de şoim periclitată în
Europa. Numeroase specii sunt strict protejate (ANEXA IV) fiind încadrate în
anexa I a D.P. şi anexele 3 şi 4 a O.U.G.57 iar în ANEXA V. sunt trecute speciile
cele mai vulnerabile şi statutul lor.
14
Mamiferele sunt şi ele bine reprezentate, cea mai importantă fiind
subspecia endemică de dihor pătat Vormela peregusna euxina, împrejurimile
Lacului Techirghiol fiind situate la limita nordica a arealului acestei specii rare,
strict protejate (Ber., O.U.G.57). Mai întâlnim şi alte specii strict protejate cum ar
fi: popândăul Spermophilus citellus (Ber., D.H., O.U.G.57) (ANEXA VIII), dihorul
de stepă Mustela eversmanni (O.U.G.57) şi liliecii Miniopterus schreibersi (Ber.,
D.H., O.U.G.57), Myotis myotis (Ber., D.H., O.U.G.57) şi Myothis blythii (Ber.,
D.H., O.U.G.57).
Alte specii de mamifere întâlnite aici, în zona Lacului Techirghiol sunt
iepurele de câmp Lepus europaeus, şoarecele de câmp Microtus arvalis,
şobolanul cenuşiu Rattus norvegicus, vulpea Vulpes vulpes şi dihorul de casă
Mustela putorius.
Abrevieri:
Ber. – Convenţia de la Berna din 19 septembrie 1979 privind conservarea vieţii
sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, ratificată prin Legea nr. 13 din
11 martie1993 pentru aderarea României la Convenţia de la Berna
D.H. – Directiva Habitate, Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC referitoare la
conservarea habitatelor naturale şi a florei şi faunei sălbatice adoptată la 21
mai 1992
D.P. – Directiva Păsări, Directiva Consiliului Europei 79/409 EEC privind
conservarea păsărilor sălbatice adoptată la 2 aprilie 1979
O.642 – Ordin nr. 642 din 15 iulie 2005 privind instituirea unor măsuri de
protecţie pentru unele specii de peşti cu valoare economică şi/sau ecologică
O.U.G.57 – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57 din 20 iunie 2007 privind
regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi
faunei sălbatice
15
Procesele şi relaţiile ecologiceCel mai important proces ecologic din această zonă este peloidogeneza, adică
formarea nămolului sapropelic (nămol format în ape stătătoare din substanţe
organice aflate în putrefacţie şi folosit în scopuri medicinale sau ca îngrăşământ).
Acesta este un proces complex ce implică numeroase specii de zooplancton
respectiv fitoplancton dintre care un rol important îl au alga verde filamentoasă
Cladophora vagabunda şi respectiv crustaceul filopod Artemia salina care
produce masa organică principală, din descompunerea căreia se produce acest
nămol.
Aspecte socio-economiceComunităţile locale care sunt situate în imediata apropiere a sitului sunt
prezentate în tabelul 1.
Tabelul 1. Principalele caracteristici ale comunităţilor aparţinând localităţilor din perimetrul
zonei.
Localitatea
SateSuprafaţa(Intravilan
)DN, DJ, DC Gospodării Populaţia
Techirghiol - 394,25 ha DN 38, DC 2A 2651 7486
Eforie - 857,32 ha DN 39 3500 10.000
Tuzla - 444,36 ha DN 39 2500 6500
Topraisar
Moviliţa
Biruinţa
343 ha
DN 38, DJ
391
DJ 381, DC
1A
1661 5457
Staţiunea Techirghiol dispune de baze de tratament specifice: un
sanatoriu balnear pentru adulţi cu o capacitate de 410 paturi, sanatoriu ce
include o secţie de recuperare a deficienţilor neuropsihomotori, ,o bază de
tratament în aer liber pentru şedinţe de aerohelioterapie, împachetări cu nămol
rece prelevat din lac, urmate de băi în lac.De asemenea pe raza unitatii
16
administrative se regasesc 2 centre rezidentiale in care sunt gazduiti persoane
adulte cu handicap neuropsihic, 1 centru rezidential pentru copii cu handicap
neuropsihic, 1 complex locuinte protejate persoane cu handicap neuropsihic .
Pe lângă activităţile legate de turism, odihnă şi tratament, mai sunt
importante şi cele legate de agricultură. Astfel, din suprafaţa totală a terenurilor
agricole (2261ha), 2196 ha este teren arabil, 3 ha este teren cultivat cu vie, 11 ha
sunt livezi iar 103 ha sunt reprezentate de păşuni.
Din punct de vedere administrativ, Eforie Nord şi Eforie Sud reprezintă un
singur oraş având sediul administrativ în Eforie Sud. Unul din motivele pentru
care Eforie Nord este una din cele mai aglomerate staţiunii îl reprezintă existenţa
Sanatoriului Balnear Efosan (GRAND) unul din cele mai căutate aşezăminte
pentru tratarea diferitelor afecţiuni prin metode naturale (băi, aerosoli, nămol de
Techirghiol). Agricultura acestei localităţi este reprezentată de 240 de ha de
teren agricol din care 227 ha sunt terenuri arabile, 3 ha sunt vii iar 10 ha sunt
reprezentate de livezi.
Comuna Tuzla are o economie predominant agrară, din totalul de 5441,97
ha suprafaţă agricolă, 4464,64 ha este teren arabil, 9 ha sunt vii, 167 ha sunt
livezi iar 376,3 ha sunt păşuni. În structura suprafeţei cultivate şi a producţiei
vegetale, cele mai mari ponderi le deţin culturile de grâu, porumb, floarea-
soarelui, legume şi cartofi. Animalele crescute în localitate sunt bovinele, ovinele,
caprinele, porcinele, cabalinele şi păsările de casă. În localitate sunt peste 90 de
agenţi economici cum ar fi societăţi comerciale, asociaţii familiale, persoane
fizice autorizate sau societăţi agricole.
Comuna Topraisar are o economie aproape exclusiv agrară, profilul
agricol predominant este dat de producţia vegetală şi creşterea animalelor. Din
suprafaţa totală de teren, peste 94.6% este folosit pentru agricultură. Astfel, din
suprafaţa agricolă totală de 12.905,45 ha, 12.242,45 ha este arabilă, 14 ha teren
cultivat cu vie, 1 ha livezi şi 701 ha sunt păşuni. Animalele ţinute sunt bovinele,
porcinele, ovinele, caprinele şi păsările de casă. Activitatea industrială pe
teritoriul comunei este scăzută existând doar o staţie de prelucrare a laptelui.
În ceea ce priveşte compoziţia etnică a localităţilor din perimetrul ariei
protejate, aceasta este foarte eterogenă, de altfel caracteristică comunităţilor
17
dobrogene. Astfel, pe lângă majoritatea românească mai convieţuiesc tătari,
turci, aromâni, ceangăi, maghiari, rromi, lipoveni, ucraineni, germani şi alţii.
I.2. Probleme identificate
Lacul Techirghiol este situat în zona costieră a Mării Negre, într-o zonă turistică
deosebit de dezvoltată. Techirghiol, Eforie Nord şi Eforie Sud sunt staţiuni
importante, aflate pe ţărmul nordic şi cel sudic ale lacului, care atrag turiştii prin
promovarea proprietăţilor terapeutice ale nămolului sapropelic. Statiunea
Techirghiol are o capacitate de cazare de1369 de persoane in hoteluri (1), vile
turistice (30) si pensiuni turistice (2). Nămolul mai este utilizat în Eforie Nord,
Eforie Sud şi Mangalia. Principalele activităţi economice din zonă sunt agricultura
şi turismul. Lacul se află la numai 15 km de Constanţa, cel mai mare oraş din
judeţ şi al doilea ca mărime în privinţa populaţiei în România (după Bucureşti).
Industria turismului este dezvoltată în această zonă, iar numărul tot mai mare de
case de vacanţă şi activităţi legate de turism reflectă impactul asupra economiei
locale.
Mare parte a părţii de uscat a sitului este reprezentată de culturi agricole,
care prin compoziţia lor au un rol important în asigurarea condiţiilor de iernat
propice pentru păsări, în special pentru speciile de gâşte sălbatice. Astfel,
menţinerea în continuare a culturilor, cu precădere a celor de grâu şi porumb,
este absolut necesară pentru îndeplinirea rolului de cartier de iernat al Lacului
Techirghiol. Păşunile, din cauza faptului că sunt destul de slab reprezentate în
zonă (suprafaţa lor fiind semnificativ mai mică decât cea a culturilor agricole),
sunt într-o stare precară fiind folosite în mod excesiv de către proprietarii locali
de oi şi capre.
Însă cel mai important factor care afectează aria protejată în prezent este
creşterea explozivă a numărului de construcţii din zonă, un risc deosebit fiind
reprezentat de apropierea intravilanului de coada lacului, adică de zona cea mai
importantă din punct de vedere al biodiversităţii. Este foarte important să se
menţină situaţia actuală a terenurilor şi să nu se dezvolte infrastructura în zona
de protecţie specială avifaunistică.
18
În acest moment, turismul nu are influenţe negative majore asupra ariei
protejate. Acest lucru se datorează faptului că majoritatea activităţilor de turism
sunt localizate în partea sărată, limitrofă a Mării Negre, care nu este prea
însemnată în ceea ce priveşte biodiversitatea. Dar creşterea exagerată a
numărului de pescari sportivi şi turişti care ar putea vizita partea salmastră şi
dulce a lacului ar putea provoca o sporire a gradului de deranj din această parte.
Protejarea corespunzătoare a Lacului Techirghiol şi utilizarea durabilă a
resurselor naturale ale acestuia sunt de mare importanţă pentru Administraţia
Naţională Apele Române - Administratia Bazinala de Apa Dobrogea-Litoral,
Societatea Ornitologică Română, Asociatia Demos şi administraţia locală
(Primăria Techirghiol), exprimate prin implicarea directă în solicitarea custodiei.
Degradarea condiţiilor fizico-chimice ale lacului cu efect asupra populaţiilor de floră şi faunăExistă un aport tot mai mare de apă dulce din scurgerile de suprafaţă şi
deversările subterane, care cauzează diluarea apei. În anul hidrologic 1961-
1962, valoarea curgerilor de suprafaţă către lac era de aproximativ 0,4 milioane
m3, iar în 1972-973 valoarea a atins 6 milioane m3 pe an. În privinţa deversărilor
în subteran, valorile au crescut de la 5 milioane m3 în 1961 la 8 milioane m3 în
1980. Nivelul apei a continuat să crească, într-un ritm de 9 cm.y-1 între 1970 şi
1973 şi 12 cm.y-1 între 1974 şi 1983. Apar astfel modificări în privinţa calităţii
apei, ca urmare a aportului de nutrienţi provenind din utilizarea îngrăşămintelor şi
din deşeuri menajere.
În timpul celor mai reci luni de iarnă, înnoptatul păsărilor se restrânge la
acele lacuri care nu sunt îngheţate. Aportul tot mai mare de apă dulce va periclita
calitatea Lacului Techirghiol, ducând la pierderea acestuia ca loc de înnoptare.
De asemenea schimbările fizico-chimice pot duce la dispariţia speciilor de floră şi
faună adaptate la mediul de viaţă în ape salmastre sau sărate.
În prezent, prin finalizarea lucrărilor de drenare a apei dulci din coada
lacului (ANEXA I), situaţia compoziţiei specifice a apei este stabilă. Însă orice
acţiune antropică necontrolată poate afecta acest echilibru şi poate duce la
consecinţe negative asupra procesului de peloidogeneză.
19
Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral a realizat in ultimii ani
lucrări de menţinere a compoziţiei calităţii apei. Aceste lucrări sunt detaliate în
ANEXA I.
Importanţa Lacului Techirghiol şi semnificaţia acestuia, nu sunt luate în considerare la scară mareValoarea Lacului Techirghiol ca locaţie importantă de iernare pentru speciile de
păsări în sudul Dobrogei şi ca zonă de tranzit pentru multe specii migratoare este
cunoscută doar de un număr restrâns de persoane. Un număr important de
specii protejate de floră şi faună sunt prezente în acest sit. Un număr mare de
alte specii sunt cuibăritoare în această zonă iar prezenţa unor specii endemice
de faună este slab mediatizată.
Necunoaşterea măsurilor de conservare de către actorii locali precum şi
lipsa integrării acestora în planurile şi proiectele de dezvoltare locală face ca
statutul de conservare favorabilă a speciilor, în înţelesul dat de legislaţia
europeană, să nu poate fi asigurat. În acest context, al lipsei măsurilor de
conservare pe termen lung şi al respectării acestora de către toate planurile şi
proiectele de dezvoltare locală, populaţia acestor specii va fi permanent şi
constant vulnerabilă. Acest fapt determină atât îngreunarea procesului de
autorizare/implementare a planurilor şi proiectelor cât şi respectarea de către
custode a cerinţelor legislaţiei comunitare cu privire la protecţia speciilor cu
valoare conservativă ridicată.
Deranjarea păsărilor sălbatice la locurile de înnoptare şi hrănireAccesul la locul de înnoptat nu este restricţionat. În ciuda faptului că vânarea
speciei Branta ruficollis (gâsca cu gât roşu) a fost interzisă prin legislaţia
României începând cu anul 1993, vânătorii (localnici sau turişti) împuşcă gâştele
în timpul răsăritului sau în amurg, foarte aproape de locul de înnoptare.
Deranjarea cauzată de împuşcarea lângă lac şi deseori la marginea acestuia
împiedică gâştele sălbatice şi alte specii să înnopteze în siguranţă pe lac.
Gâştele sunt obligate să zboare mai mult timp, ceea ce implică un mai mare
consum de energie decât de obicei, contribuind astfel la creşterea mortalităţii prin
extenuare.
20
De asemenea, gâştele sunt deranjate în timpul hrănirii de către fermieri şi
vânători şi trebuie să îşi găsească alte locuri de hrănire. Acestea sunt obligate să
se hrănească mai puţin timp şi să petreacă mai mult timp pentru căutarea unor
locuri de hrănire mai sigure. Acest fapt duce la creşterea mortalităţii gâştelor prin
înfometare. Fermierii care îşi păzesc culturile alungă gâştele de pe terenurile de
hrănire ale acestora. În timpul iernii, populaţiile de B. ruficollis şi Anser albifrons
se hrănesc în stoluri mixte, mai ales cu grâu de toamnă (Triticum aestivum),
uneori şi cu orz (Avena sativa). În perioada comunistă, înainte de anii 1990,
întregul domeniu agricol era deţinut de către stat, iar gâştele erau pur şi simplu
ignorate. În anii 1990, cea mai mare parte a terenurilor agricole a fost privatizată,
iar conflictul dintre fermieri şi gâşte a devenit tot mai accentuat. Studiile recente
(Summers, 1990; Patterson, 1991, Hulea, 2002) menţionează o diminuare
semnificativă a recoltelor asociate gâştelor care pasc culturile. Vânarea gâştelor
pe terenurile de hrănire se face din ascunzători sau direct din câmp. Mulţi
vânători au împuşcat gâştele în câmp în luna noiembrie 2000 (44%), dar mai
târziu în timpul anotimpului utilizarea ascunzătorilor a devenit mai răspândită
(Hulea, 2002). Pe întreaga perioadă a iernii, stresul datorat vânătorii este dublu
la sfârşit de săptămână în comparaţie cu zilele lucrătoare.
O altă utilizare a lacului este reprezentată de piscicultura care se
desfăşoară la coada lacului, în partea salmastră, cuprinsă între cele două baraje.
Această zonă este dată în concesiune şi este administrată de către firma S.C.
Cris-Fishing SRL. Această activitate trebuie să fie reglementată deoarece poate
provoca deranjul păsărilor care iernează şi cuibăresc pe lac, prin folosirea
bărcilor de pescuit.
Prezenţa gropii de gunoi a localităţii Techirghiol în interiorul situluiGroapa de gunoi a localităţii Techirghiol este situată în apropierea lacului,
ocupând o suprafaţă de 1,9 ha fiind înfiinţată din anul1960 şi având o capacitate
de 150000 m3 unde sunt depozitate deşeuri nepericuloase conform art 4, pct. b
din H.G. 162/2002. Aceasta va fi închisă în anul 2012 fiind inclusă în „Planul
judeţean de gestionare a deşeurilor în judeţul Constanţa” gestionat de Consiliul
Judeţean Constanţa.
21
II. Acţiunile şi măsurile de management propuse pentru protecţia sitului Lacul Techirghiol
Obiectiv generalCreşterea semnificativă a potenţialului ariei speciale avifaunistice, menţinerea pe
termen lung a statutului favorabil de conservare al habitatelor naturale şi a
speciilor de interes conservativ în conformitate cu legislaţia în vigoare şi
asigurarea unui model naţional de gestionare durabilă a unui sit Natura 2000.
ScopulEste să protejeze în starea sa naturală, pentru viitor, sistemul natural ecologic cu
flora şi fauna locală, peisajul şi caracteristicile naturale ale Lacului Techirghiol şi
să menţină caracterul esenţial al Lacului Techirghiol ca arie naturală de o
frumuseţe, diversitate şi valoare deosebită pentru beneficiul, folosinţa, sănătatea
şi bucuria publicului larg fără a o distruge.
Obiective specifice
A. Conservarea şi menţinerea statutului favorabil de conservare a biodiversităţii
pe teritoriul Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică Lacul Techirghiol şi crearea
unei baze de date şi informaţii care să justifice importanţa biodiversităţii zonei la
nivel internaţional, naţional şi regional
B. Reglementarea, monitorizarea şi controlul activităţilor de utilizare a resurselor
din sit şi promovarea pe teritoriul rezervaţiei a activităţilor tradiţionale care nu
generează un impact negativ semnificativ asupra biodiversităţii
C. Atragerea şi încurajarea vizitatorilor de a se bucura de frumuseţile Lacului
Techirghiol şi de a aprecia experienţa specială de a interacţiona cu mediul
natural, în limitele acceptabile ale impactului asupra ariei protejate
22
D. Educarea şi conştientizarea publicului şi a factorilor interesaţi pentru
conservarea valorilor ariei protejate şi pentru a obţine sprijin pentru realizarea
tuturor obiectivelor
E. Asigurarea unui sistem eficient de administrare a Ariei de Protecţie Specială
Avifaunistică Lacul Techirghiol în vederea realizării obiectivelor pentru care a fost
constituit, printr-un management eficient şi adaptabil
A. Conservarea şi menţinerea statutului favorabil de conservare a biodiversităţii pe teritoriul Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică Lacul Techirghiol şi crearea unei baze de date şi informaţii care să justifice importanţa biodiversităţii zonei la nivel internaţional, naţional şi regional
Acţiuni propuse pentru atingerea obiectivului pentru care se va asigura finanţare
din surse proprii sau prin alte fonduri disponibile:
- desfăşurarea programului de monitorizare: monitorizarea regulată a calităţii
apei, inventarierea florei şi faunei şi completarea informaţiilor existente despre
biodiversitatea locală (responsabili: ABADL; SOR);
- întocmirea hărţilor GIS si batimetrice necesare managementului ariei protejate
(harta de bază şi straturile tematice: forma proprietăţii, zonarea administrativă,
vegetaţia, activităţi socio-economice, interes turistic, etc.) (responsabili: Primăria Techirghiol, ABADL, SOR);
- dezvoltarea bazei de date şi actualizarea ei periodică pe baza rapoartelor de
monitoring; publicarea informaţiilor şi asigurarea accesului publicului la acestea.
(responsabili: Asociaţia Demos; Primăria Techirghiol);
- implementarea de măsuri speciale de protecţie a speciilor de floră şi faună rare,
vulnerabile şi periclitate, cum ar fi:
a) interzicerea colectării speciilor de plante rare, vulnerabile şi periclitate;
23
b) interzicerea vânătorii în zona de protecţie specială avifaunistică;
c) limitarea accesului în zonele importante pentru păsări în perioada de
clocit din primăvară şi de odihnă din timpul iernii (responsabili: Primăria Techirghiol; ABADL; SOR);
- stabilirea şi implementarea de măsuri speciale de protecţie a habitatelor
prioritare cum ar fi:
a) reglementarea şi controlul practicilor agricole (aplicarea de
îngrăşăminte, pesticide şi ierbicide, depozitarea gunoiului de grajd şi menajer),
deversarea de ape uzate/reziduale pe suprafaţa sitului;
b) reglementarea activităţii de păşunat în zonele în care această activitate
ar putea genera un impact negativ asupra conservării habitatelor prioritare;
c) protejarea stufărişurilor prin interzicerea tăierii, incendierii sau distrugerii
sub orice formă a stufului (responsabili: ABADL; Primăria Techirghiol);
- evaluarea şi delimitarea zonelor de interes deosebit din punct de vedere al
biodiversităţii şi stabilirea măsurilor de protecţie necesare: marcarea, bornarea,
semnalizarea limitelor sitului şi amplasarea de panouri de avertizare
(responsabili: Primăria Techirghiol; SOR);
- stabilirea şi implementarea de măsuri speciale de protecţie a habitatelor
prioritare prin reglementarea desfăşurării activităţilor umane ce ar putea afecta
biodiversitatea zonei:
a) reglementarea accesului în zona de protecţie specială avifaunistică
(SPA);
b) eliminarea deranjului în perioadele de cuibărit şi iernare la speciile de
păsări protejate;
c) reglementarea circulaţiei cu diferite mijloace de transport în zona SPA;
d) reglementarea activităţilor legate de turism cum ar fi pescuitul sportiv
sau folosirea focului de tabără, etc.;
e) reglementarea păşunatului în zona SPA (responsabili: Primăria Techirghiol; SOR);
24
- actiuni de prevenire privind construcţia de clădiri în zonele sensibile prin lobby
pe lângă factorii de decizie pentru a limita construcţiile care ar putea afecta
zonele sensibile din apropierea zonei protejate (responsabili: SOR, Asociaţia Demos, Primăria Techirghiol);
- promovarea, coordonarea şi sprijinirea cercetării aplicate pentru menţinerea
stării de conservare favorabile a habitatelor şi a speciilor locale (responsabili: SOR, ABADL);
- realizarea lucrărilor de întreţinere a sistemelor de control al nivelului apei şi de
menţinere a calităţii habitatelor:
a) menţinerea şi monitorizarea nivelului apei în partea centrală, salmastră
a lacului în vederea protejării zonei sărate a lacului Techirghiol;
b) eficientizarea fluctuaţiilor de nivel ale lacului dulce, fără a se ţine cont
doar de criteriile economice;
c) menţinerea nivelului apei în zona dulce a lacului în vederea protejării
stufului şi asigurarea condiţiilor de cuibărit şi hrănire pentru speciile de păsări
protejate;
d) menţinerea succesiunii habitatelor conform cerinţelor ecologice ale
speciilor (responsabil: ABADL).
B. Reglementarea, monitorizarea şi controlul activităţilor de utilizare a resurselor din sit şi promovarea pe teritoriul rezervaţiei a activităţilor tradiţionale care nu generează un impact negativ semnificativ asupra biodiversităţii
Acţiuni propuse pentru atingerea obiectivului pentru care se va asigura finanţare
din surse proprii sau prin alte fonduri disponibile:
- reglementarea, monitorizarea şi controlul exploatării nămolului sapropelic în
scopuri terapeutice (responsabil: ABADL);
25
- reglementarea păşunatului în zonele cu habitate prioritare şi cu asociaţii
vegetale valoroase (responsabil: Primăria Techirghiol);
- reglementarea, monitorizarea şi controlul pescuitului sportiv şi industrial:
a) interzicerea pescuitului sportiv din barcă sau în timpul nopţii;
b) interzicerea accesului pe lac cu orice tip de barcă în perioada 1
noiembrie - 1 martie între orele 16:00 - 08:30. De asemenea, în perioada 08:30 -
16:00 se vor desfăşura toate activităţile de pescuit cu o singură barcă;
c) stabilirea de comun acord a zonelor permise/interzise pentru instalarea
plaselor de pescuit în funcţie de prezenţa sau absenţa gâştelor cu gâtul roşu pe
lac;
d) interzicerea folosirii plaselor mono-filament pentru pescuit pe toată
durata desfăşurării activităţilor piscicole (responsabili: ABADL; SOR);
- asigurarea condiţiilor de cuibărit prin interzicerea recoltării, incendierii sau
distrugerii sub orice formă a stufărişului (responsabil: SOR);
- reglementarea şi controlul practicilor agricole pentru evitarea folosirii în exces a
insecticidelor, pesticidelor şi a îngrăşămintelor precum şi încurajarea fermierilor
pentru menţinerea respectiv extinderea suprafeţelor culturilor de grâu şi de
porumb din jurul Lacului Techirghiol (responsabili: ABADL; SOR);
- controlul implementării legislaţiei privind interzicerea utilizării carbofuranului
(furadan) şi a altor substanţe toxice pe suprafaţa ariei protejate în scopul scăderii
mortalităţii prin otrăvire a speciilor protejate. Din 2008 utilizarea carbofuranului a
fost interzisă în România (producerea acestei substanţe fiind interzisă din 2007),
însă există ferimieri care mai au rezerve rămase din anii precedenţi pe care le
pot folosi în mod ilegal la otrăvirea gâştelor sălbatice. Din acest motiv ar fi
important să se monitorizeze culturile care sunt folosite de către gâştele sălbatice
la hrănire pentru depistarea eventualelor cazuri de otrăviri (responsabili: SOR; Primăria Techirghiol);
26
- interzicerea vânătorii şi a folosirii armelor de foc în zona de protecţie specială
avifaunistică şi la minimum 500 de metri de limitele acesteia (responsabili: Asociaţia Demos, SOR);
- informarea şi popularizarea restricţiilor legate de vânătoare, pescuit şi
recoltarea de specii rare sau vulnerabile de plante prin instalarea de panouri
informative şi folosirea diverselor metode de informare (responsabili: SOR; Asociaţia Demos).
C. Atragerea şi încurajarea vizitatorilor de a se bucura de frumuseţile Lacului Techirghiol şi de a aprecia experienţa specială de a fi în mijlocul naturii, în limitele acceptabile ale impactului asupra ariei protejate
Acţiuni propuse pentru atingerea obiectivului pentru care se va asigura finanţare
din surse proprii sau prin alte fonduri disponibile (responsabili: Primăria Techirghiol, Asociaţia Demos, SOR):
- dezvoltarea infrastructurii necesare susţinerii turismului recreaţional şi
terapeutic desfăşurat la Lacul Techirghiol. Consiliul Local Techirghiol a
depus un număr însemnat de proiecte de finanţare vizând următoarele
aspecte:
1. „Reconstituire cheu de acostare nave de agrement pe lacul Techirghiol,
localitatea Techirghiol
2. „Să redescoperim Techirghiolul”
3. “Cross Border Art of Gardening by the Black Sea” - Arta grădinilor
transfrontaliere la Marea Neagră
4. Proiect integrat de amenajare turistica a malului Lacului Techirghiol
- crearea şi dezvoltarea unor programe atractive pentru turişti în colaborare
cu întreprinzătorii locali; crearea unei baze de date şi a unui catalog cu
27
hotelurile şi pensiunile din zonă precum şi includerea acestora în reţeaua
turistică. Consiliul Local Techirghiol a depus următoarele proiecte:
1. „Dezvoltarea turismului de agrement în staţiunea Techirghiol”
2. „Sănătate din natură”
3. Centru multifuncţional de turism balneo – fizioterapuric Techirghiol
- sprijinirea activităţilor de instruire a proprietarilor de hoteluri şi pensiuni se va
realiza printr-un proiect POSDRU aflat în construcţie;
- asigurarea funcţionării centrului de informare din Techirghiol în vederea
diseminării informaţiilor legate de valorile ariei protejate; elaborarea şi distribuţia
de materiale cu informaţii specifice pentru turişti; crearea unui sistem eficient de
informare şi de avertizare cu privire la regulile de vizitare a zonei de protecţie
specială avifaunistică. Consiliul Local Techirghiol a depus următoarele proiecte:
1. „Management standardizat pentru îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei
furnizării serviciilor publice oferite de Primăria Techirghiol”
2. „Îmbunătăţirea furnizării serviciilor publice în cadrul Primăriei
Techirghiol”
- promovarea turismului în cadrul zonei prin campanii media de prezentare a
potenţialului turistic al zonei protejate şi publicaţii proprii de prezentare dedicate
turiştilor;
- desemnarea ariilor în care este permisă camparea şi amenajarea lor
corespunzătoare prin marcarea locurilor de campare, amplasarea de panouri
informative şi amenajarea locurilor unde se poate face popas sau turism de
week-end;
- delimitarea zonelor unde e admis accesul vizitatorilor şi desemnarea unui
itinerar de vizitare a rezervaţiei prin marcarea acestuia;
28
- elaborarea şi implementarea unui program de monitorizare a turismului şi a
impactului activităţilor turistice asupra zonei;
- introducerea şi promovarea turismului specializat, în special al birdwatching-ului
(programului de observare a păsărilor):
a) informarea turiştilor despre speciile de păsări existente aici şi de
perioadele când acestea pot fi observate;
b) întreţinerea foişorului de observare a păsărilor;
c) colaborarea cu agenţiile de turism pentru practicarea turismului
ecologic;
- crearea posibilităţilor de desfăşurare a unui turism ştiinţific prin asigurarea
condiţiilor necesare de realizare a studiilor şi cercetărilor legate de flora, fauna şi
habitatele locale;
- promovarea valorilor comunităţilor locale prin includerea de informaţii referitoare
la acestea în materialele promoţionale produse;
- închiderea gropii de gunoi de la Techirghiol se va realiza in anul 2012 conform
Planului judeţean de gestionare a deşeurilor în judeţul Constanţa.
D. Educarea şi conştientizarea publicului şi a factorilor interesaţi pentru conservarea valorilor ariei protejate şi pentru a obţine sprijin pentru realizarea tuturor obiectivelor
Acţiuni propuse pentru atingerea obiectivului pentru care se va asigura finanţare
din surse proprii sau prin alte fonduri disponibile (responsabili: Primăria Techirghiol, ABADL, SOR, Asociaţia Demos):
- asigurarea funcţionării centrului de informare din Techirghiol în vederea
diseminării informaţiilor legate de valorile ariei protejate;
29
- implicarea mass-mediei în acţiunile de promovare a activităţilor de conservare a
Ariei Protejate Lacul Techirghiol;
- organizarea de mici tabere de studiu şi educaţie ecologică în cadrul ariei
protejate, pentru elevi şi studenţi; implicarea şcolilor din zona ariei protejate în
acţiuni legate de Lacul Techirghiol şi conservarea naturii, prin implementarea
unui program de educaţie ecologică;
- informarea factorilor de decizie locali cu privire la acţiunile planului de
management prin întâlniri cu toţi factorii interesaţi la începutul fiecărui an şi ori de
câte ori este nevoie; informarea comunităţilor locale asupra oportunităţilor de
finanţare a diverselor proiecte;
- colaborarea şi implicarea ONG-urilor, cluburilor şi asociaţiilor de mediu în
acţiunile legate de aria protejată;
- realizarea şi actualizarea permanentă a paginii web a Ariei de Protecţie
Specială Avifaunistică Lacul Techirghiol.
E. Asigurarea unui sistem eficient de administrare a Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică Lacul Techirghiol în vederea realizării obiectivelor pentru care a fost constituit, printr-un management eficient şi adaptabil
Acţiuni propuse pentru atingerea obiectivului pentru care se va asigura finanţare
din surse proprii sau prin alte fonduri disponibile (responsabili: Primăria Techirghiol, ABADL, SOR, Asociaţia Demos):
- elaborarea planului de management şi a regulamentului Ariei de Protecţie
Specială Avifaunistică Lacul Techirghiol cu consultarea şi ajutorul comunităţilor
locale; elaborarea şi implementarea planurilor de lucru anuale în concordanţă cu
prevederile planului de management;
30
- monitorizarea şi adaptarea permanentă a Regulamentului; asigurarea
împuternicirilor necesare pentru aplicarea Regulamentului, respectiv a legislaţiei;
- stabilirea limitelor Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică şi a diferitelor zone
de protecţie prin marcarea în teren a limitelor (bornarea acesteia) şi delimitarea
diferitelor zone de protecţie. (cartografierea ariei protejate);
- colaborarea cu ONG-uri şi alte organizaţii/grupuri în vederea atragerii de
finanţări în zonă şi pentru desfăşurarea acţiunilor; colaborarea cu instituţii şi alte
organizaţii locale pentru implementarea prevederilor legale de pe suprafaţa ariei
protejate;
- dotarea şi menţinerea în stare bună a echipamentului şi tehnicii necesare
desfăşurării activităţilor din aria protejată;
- promovarea permanentă a unui management modern şi eficient pentru
realizarea tuturor activităţilor propuse; identificarea de surse de autofinaţare a
ariei protejate.
31
III. Forme de vizitare practicate şi măsuri de evitare a impactului negativ asupra sitului Lacul Techirghiol
Aria de protecţie avifaunistică Lacul Techirghiol a fost desemnată pentru
conservarea biodiversităţii locale şi în mod special a păsărilor care cuibăresc şi
iernează aici. În aria protejată este încurajat turismul (în special în partea sărată
a lacului) şi ecoturismul, sunt promovate activităţile recreaţionale şi observarea
vieţuitoarelor sălbatice. Astfel, pentru a evita impactul negativ asupra păsărilor de
aici, dar şi a florei şi faunei sălbatice în general, se vor lua următoarele măsuri:
- delimitarea de zone importante pentru biodiversitate în care accesul este
interzis în anumite perioade ale anului. În apropierea acestor zone se vor instala
panouri de avertizare.
- pe teritoriul sitului se vor monta panouri informative care vor conţine informaţii
despre tipul ariei protejate, biodiversitatea zonei, zonarea sitului, harta traseelor
de vizitare şi comportamentul adecvat într-o asemenea zonă. Se vor stabili şi
marca zonele unde este permisă camparea.
- pentru observarea păsărilor fără provocarea de deranj, se va stabili şi crea
infrastructura necesară localizării punctelor de observaţie, unde se vor amenaja
observatoarele ornitologice, unul fiind deja construit. Acestea vor fi amplasate la
o distanţă care să nu deranjeze păsările nici în timpul perioadei de cuibărire şi
nici în timpul hrănirii.
- se vor organiza sesiuni de informare a comunităţii locale cu privire la activităţile
permise că se desfăşoare în această zonă.
- se vor interzice următoarele activităţi pe teritoriul rezervaţiei: deranjarea
păsărilor în perioadele de cuibărire şi de migraţie, aprinderea focului pe teritoriul
Rezervaţiei, camparea în alte locuri decât cele special amenajate, accesul fără
autorizarea custozilor în zonele de protecţie specială, vânătoarea şi accesul pe
lac cu bărci sau cu orice alte mijloace, recoltarea stufului fără acordul Consiliului
Local si al custozilor.
32
IV. Organizarea ştiinţifică a activităţii de monitorizare în situl Lacul Techirghiol
Monitorizarea calităţii apei
Din punct de vedere al monitorizării calităţii apei, Lacul Techighiol a fost
supravegheat de catre reprezentantii ABADL, in anul 2009, în sase sectiuni în
zonele cu influente antropice: Eforie Nord Bãi Reci, Baraj Tuzla, Coada lacului,
S.P.Techirghiol, Centru lac prin 4 prelevãri pe an si in 2 sectiuni in zonele cu
aport de apã duce: Biruinta si Aval dig. Monitorizarea lacului se realizeaza pe
mediile de investigare apa si sedimente si cuprinde trei anotimpuri: primavara
(mai), vara(iulie) si toamna(octombrie).
Lista indicatorilor fizico-chimici, biologici şi bacteriologici şi metodele de analiză
utilizate în laborator de către ABADL este prezentată în ANEXA III.
Evolutia parametrilor semnificativi fizico – chimici în studiul calitãtii apei lacului, s-
a facut diferentiat, în functie de sezonul recoltãrii probelor de apã.
pH-ul apei lacului Techirghiol este alcalin, cu o valoare medie de 8,32
înregistrând o valoare minima de 8,3 in sectiunea Eforie Nord – Bai reci si SP
Techirghiol si o maxima de 8,4 in sectiunea Coada lac.
Temperatura apei, indicator important în aprecierea calitãtii apei lacului, a fost
studiatã in sezoanele iarnã, primãvarã, varã si toamnã; este legatã ca si la
lacurile cu apã dulce de oscilatiile temperaturii atmosferice si dã posibilitatea
analizei pe bazã de corelatie cu alti indicatori.
Oxigenul dizolvat, se aflã intr-o corelatie inversã cu temperatura apei. Pe fondul
unor temperaturi medii relativ ridicate în apa lacului (18,5 gr.C), au fost intalnite
valori oscilante ale oxigenului dizolvat, astfel:
-8,57 mg/l pentru oxigen dizolvat in sectiunea Centru lac
-8,34 mg/l pentru oxigen dizolvat in sectiunea Baraj Tuzla
-9,43 mg/l pentru oxigen dizolvat in sectiunea SP. Techirghiol
-6,49 mg/l pentru oxigen dizolvat in sectiunea Eforie Nord- Bai Reci
33
-10,26 mg/l pentru oxigen dizolvat in sectiunea Coada lac
Nr.
crt.
Indicator Valoare medie la
niv.2007 (mg/dmc)
Valoare medie la
niv.2008 (mg/dmc)
Valoare medie la
niv.2009 (mg/dmc)
1 p H 8,32 8,34 8,32
2 Salinitate (g0/00) 61,2 61,072 64,473 Reziduu fix 55 844,22 62 447,42 66 780,124 CBO5 7,97 9,05 8,165 CCOMn 39,17 41,01 34,576 Oxigen dizolvat 6,86 7,84 8,617 Ca2+ 202,24 221,82 240,49 Mg2+ 2369,32 2571,34 2777,4
Analizând datele din tabelul de mai sus pentru continutul de oxigen în stratul
superficial al apei, se constatã cã valorile acestuia au cunoscut o imbunatatire
fata de anul anterior.
Consumul biochimic de oxigen –CBO5, si substanta organica CCOMn,
inregistreaza in anul 2009 valori medii usor mai scazute, pe ansamblu lac, fata
de mediile inregistrate in anii anteriori, calitatea apei inregistrand o usoara
imbunatatire.
Mineralizarea crescuta a apei lacului Techirghiol, consecinta genezei acestuia, a
inregistrat o crestere fata de anii anteriori, datorita scaderii nivelului apei in lac,
care a determinat o concentratie mai ridicata a ionilor prezenti in masa apei
(cloruri, magneziu, calciu, sulfati).
Salinitatea apei lacului se aflã în corelatie inversã cu nivelul apei lacului, în
consecintã aceasta creste când nivelul apei în lac scade.
Valoarea medie anuala a salinitatii pentru anul 2009 a fost determinata prin
monitorizarea de cele doua statii automate pentru analiza calitativa si cantitativa
a apei lacului comform proiectului LIFE04 NAT/RO/000220 ”Imbunatatirea
conditiilor de iernat pentru Branta Ruficollis pe lacul Techirghiol”.
Urmãrind valorile medii anuale de evolutie a salinitãtii, se observã o tendinta de
crestere a salinitatii de la an la an.
34
Din punct de vedere biologic, se urmãreste densitatea, biomasa si structura
microfitoplanctonului care intrã în bioeconomia lacului, densitatea si structura
zooplanctonului, din care Artemia salina cu rol în procesul de peloidogenezã
(formarea nãmolului), densitatea microfitobentosului, densitatea si diversitatea
macrozoobentosului .
Fitoplanctonul a fost prelevat in lunile mai, iulie si octombrie(2 campanii) in
cele 5 sectiuni de monitorizare.
Densitatea si biomasa fitoplanctonului oscileazã de la an la an in functie de
factorii meteorologici: temperatura, stralucirea soarelui, agitatie.
Densitatea algala medie in zona fotica a lacului Techirghiol sarat, a fost de
6,342 mil. ex/l, cu o biomasa de 16,11 mg/dm3. Maximul dezvoltarii
fitoplanctonice a fost inregistrata in lunile de vara cand temperaturile aerului si
ale apei au atins valori ridicate.
În apa lacului sãrat se dezvoltã urmatoarele grupuri de alge: Bacillariophyta,
Cyanobacteria, Chlorophyta si Dinophyta. Diatomeele domina structura
biocenozei fitoplanctonice, speciile cele mai des intalnite in apa lacului
Techirghiol sarat, bogate in indivizi, fiind Synedra tabulata, Nitzschia acicularis,
Achnanthes brevipes, Achnanthes logipes, Fragillaria intermedia, Cytopleura
elliptica. Dynophytele au fost reprezentate in anul 2009 printr-un numar mic de
indivizi doar in sectiunile Centru, Eforie Nord si S.P. Techirghiol. In luna iulie isi
fac aparitia si Cyanophytele cu speciile Oscillatoria limosa, Merismopedia
tenuissima, Lingbya contorta si Ahanizomenon flos-aque.
Densitatea
(exp/l) medii
anuale
Eforie
Nord-Bai
Reci
Centru
lac
Barajul
Tuzla
S.P.
Techirghiol
Coada
lacului
Ansamblu
lacBacillariophyta 4686665 6382498 5306665 4856664 6242499 5494998Dinophyta 191667 237500 0 246666 0 135167Cyanobacteria 58333 162500 160000 108333 400000 177833Clorophyta 220000 375000 240000 238333 1600000 53466735
Fata de anul anterior, se remarca o scadere a biomasei fitoplanctonice
precum si a densitatii algelor planctonice(de la 38,356 mg/l la 16,11 mg/l).
Anul Biomasa medie
fitoplanctonica (mg/l)
Azot
total
(mg/l)
Fosfor total
(mg/l)
1999 4,75 - 0,006
2000 5,5 0,09 0,038
2001 8,75 0,436 0,043
2002 17,904 0,455 0,0602
2003 10,69 0,33 0,21
2004 6,61 0,552 0,121
2005 5,796 0,221 0,06
2006 4,46 3,189 0,116
2007 12,086 10,46 0,35
2008 38,356 5,673 0,1004
2009 16,11 2.042 0.0402
Valorile ridicate ale indicatorilor de mineralizare evidentiaza o apa bogata in
minerale ceea ce favorizeaza dezvoltarea diatomeelor, care domina structura
biocenozei fitoplanctonice.
S-a constatat ca dezvoltarea masiva a algelor este un proces benefic in formarea
namolului sapropelic si este determinat de cresterea salinitatii ca urmare a
lucrarilor hidrotehnice efectuate in scopul mentinerii unui nivel constant atat in
lacul sarat cat si in lacul dulce.
Din punct de vedere biologic, nu a avut loc crearea unui dezechilibru al speciilor
caracteristice lacului.
Aportul cel mai insemnat in formarea pelogenului(namolului) din lacul Techirghiol
la organismele vegetale ce alcatuiesc productia primara a acestuia, in principal
36
alga filamentoasa Chladophora vagabunda, ce produce o cantitate de celuloza
mai mare necesara procesului de peloidizare.
Prin ciclul scurt de viata al celulelor speciilor fitoplanctonice, acestea se
mineralizeaza rapid, dupa moarte refacand elementele biogene si reintrand in
circuitul materiei vii, rolul sau important in cadrul biocenozei fiind acela de a
asigura hrana de baza pentru zooplancton, in principal pentru Artemia salina,
factor deosebit de important in procesul de peloidogeneza.
Zooplanctonul a fost prelevat in lunile mai, iulie si octombrie, structura biocenozei
zooplanctonice fiind dominatã de grupele: Filopoda, Cilliata, Copepoda si
Rotatoria.
Fata de anul trecut, in anul 2009, se observa o usoara scadere a valorilor
medii ale densitatii zooplanctonului.
Anu
l
ZOOPLANCTON
Densitat
e
(exp/dm
c)
Bioma
sa
(exp/d
mc)
Artemia
salina-
adulti
(exp/dmc)
200
0
35 1,6 8
200
1
23 0,807 6
200 22 0,814 4
37
2
200
3
7 0,0558 1
200
4
6 0,2845 1
200
5
7 0,132 4
200
6
5 1,68 3
200
7
8 - 1
200
8
15 - 5
200
9
12 - 4
Specia Artemia salina (adulti) a fost identificata in lunile iulie si octombrie,
inregistrand densitati crescute in perioada de toamana, atingand densitatea
maxima de 35 exp/l in sectiunea Baraj Tuzla in luna octombrie, contribuind astfel
la fenomenul de peloidizare. In tabelul de mai jos sunt prezentate densitatile
Artemiei salina in cele patru campanii de prelevare.
Variatia Artemia salina(adulti)
2009 total Statie/an 18.05.2009 23.07.2009 6.10.2009 29.10.2009Coada lacului 0 4 2 0Centru lac 0 2 2 0Barajul Tuzla 0 10 35 0Eforie Nord-Bai
Reci 0 10 5 0S.P. Techirghiol 0 4 2 0
Microfitobentosului s-a prelevat in lunile mai si iulie, in sectiunea Eforie Nord Bai
Reci unde a inregistrat o densitate de 10,16 mil exp/mp, biocenoza
38
microfitobentosului fiind reprezentata de specii apartinand grupei Bacillariophyta
(Cymbella lanceolata, Rhoicosphaenia curvata, Synedra actinoides) si
Chlorophyta (Scenedesmus ecornis, Scenedemus quadricauda).
Macrozoobentosul a fost prelevat in lunile mai, iulie si octombrie in sectiunea
Eforie Nord- Bai Reci, fiind reprezentat de insecte (specii eudominante:
Chironomus salinarius, Chironomus thumi si Ephedra macellaria), ostracoda
(Heterocypris salina), turbelariate (Macrostonum hystricium).
Fiind un lac suprasarat, flora si fauna se caracterizeaza printr-un numar mic de
specii, dar mare de indivizi.
In anul 2009 a fost analizata si calitatea apei lacului Techirghiol dulce in
sectiunile: aval dig si Biruinta inregistrandu-se pentru indicatorii de calitate
reprezentativi urmatoarele valori: temp-19,25 gr.C, CBO5 – 4,48 mg/l, cloruri –
765,3 mg/l si salinitatea 1,7 g ‰, azotul total de 2,306 mg/l si fosforul total de
0,0495 mg/l.
Fitoplanctonul lacului Techirghiol dulce a fost reprezentat de specii de apa dulce
apartinad grupelor: Bacillariophyta (Synedra acus, Synedra tabulata,
Cymatopleura elliptica, Amphora ovalis, Nitzschia sigmoidea), Chlorophyta
(Pediastrum biradiatum, Oocystis lacustris, Scenedesmus acuminatus,
Scenedesmus quadricauda), Dinophyta (Wiloszinsckia neglecta, Gimnodinium
sp.) si Cianobacteria (Oscillatoria limosa, Merismopedia tenuissima) cu o
densitate medie anuala de 4,7 mil exp/l si o biomasa de 10,856 mg/l. Grupa
dominanta a fost Bacillariophyta.
In apa lacului Techiorghiol dulce au fost intalnite urmatoarele grupe de
zooplancton: Copepoda (Canthocamptus sp), Ciliate (Trachelium ovum,
Euplotes patella), Rotatoria (Brachionus quadridentatus, Filopoda (Artemia
saliana), avand o densitate medie de 9 exp/l. Densitatea medie a indivizilor de
Artemia salina (adulti) a fost de 2 exp/l.
Microfitobentosul a fost prelevat in luna mai si iulie, in sectiunea Aval dig,
reprezentat de Bacillariophyta (Achnanthes brevipes, Surirella eliptica, Aphora
ovalis, Synedra actinastroides) avand o densitate de 3,97 mil exp/l.
39
Incepand cu 25 iulie 2008 s-a demarat monitorizarea lacului Techirghiol prin
doua statii automate pentru analiza calitativa si cantitativa a apei lacului comform
proiectului LIFE NAT RO/000220 ”Imbunatatirea conditiilor de iernat pentru
Branta Ruficollis pe lacul Techirghiol”. Aceste statii actioneaza ca un sistem de
avertizare, avand rol in protectia lacului Techirghiol. Cele doua statii au fost
amplasate atat pe partea de lac dulce cat si pe partea de lac sarat, in zona
barajului care desparte cele doua portiuni de lac. Cele doua statii au fost
conectate on-line la sistemul informational DADL si inregistreaza automat
parametrii pentru analiza calitativa si cantitativa a lacului.
Monitorizarea speciilor şi habitatelor
Societatea Ornitologică Română derulează anual programul internaţional de
monitoring pe termen lung al efectivelor speciilor de păsări legate de mediul
acvatic, intitulat Recensământul Păsărilor de Apă. A fost lansat încă din anul
1967 de către Wetlands International (pe atunci International Waterfowl and
Wetlands Research Bureau - IWRB). Programul se bazează pe evaluarea
aproximativ sincronă la nivel mondial a unei reţele de zone umede.
Numărătoarea păsărilor are loc, în fiecare an incluzând aria de protecţie
avifaunistică Lacul Techirghiol.
Conform accepţiunii internaţionale, sunt definite ca "specii de păsări care sunt
ecologic dependente de zonele umede". În această categorie intră familiile
clasice de păsări de apă (cum ar fi gâştele, corcodeii, stârcii, raţele, ploierii,
pescăruşii etc.) dar şi specii ecologic dependente de zonele umede din alte
grupuri ca răpitoarele (codalbul, eretele de stuf etc.) sau păsările cântătoare
(presura de stuf).
40
Datele adunate în acest program oferă informaţii cruciale privind starea şi
evoluţia efectivelor păsărilor de apă si a habitatelor acestora. Scopurile
programului sunt:
- monitorizarea efectivelor păsărilor de apă,
- evaluarea schimbărilor numerice şi de distribuţie (valorile de referinţă şi statutul
de conservare favorabilă),
- identificarea zonelor umede de importanţă majoră,
- oferirea de informaţii care să contribuie la protecţia şi managementul speciilor
prin tratate internaţionale sau legislaţia naţională,
- raportare la autoritatea de mediu.
Concret, datele colectate în cadrul programului în România, vor fi folosite, printre
altele, la identificarea zonelor de cuibărire, hrănire şi iernare. Zonele respective
vor fi propuse ca arii protejate cu un statut de protecţie strictă sau vor avea
restricţii pentru anumite activităţi pe anumite perioade.
Baza de date OrnitoramaEste o bază de date accesibilă pe internet despre păsări, date ştiinţifice şi de
distribuţie ale acestora, fiind accesibilă utilizatorilor din toată lumea să încarce şi
să afle date despre păsările din România. Baza de date va fi îmbunătăţită prin
sistemul GIS.
De asemenea, în judeţul Tulcea există una dintre cele mai puternice sucursale
ale Societăţii Ornitologice Române din ţară, cu peste 200 de membri, mulţi cu o
pregătire ornitologică deosebită, care asigură monitorizarea regulată a sitului.
Pentru monitorizarea habitatelor din acest sit precum şi a nevertebratelor şi a
celorlalte grupe de vertebrate, Societatea Ornitologică Română are sprijinul a
numeroşi specialişti din diverse domenii.
41
V. Alte activităţi
În anul 2004 în parteneriat cu Direcţia Apelor Dobrogea Litoral şi cu Primăria
Oraşului Techirghiol, Societatea Ornitologică Română a câştigat un proiect LIFE
Natura (LIFE04 NAT/RO/000220) în valoare de 657.000 euro finanţat de către
Comisia Europeană având ca scop principal îmbunătăţirea condiţiilor de iernare
a speciei Branta ruficollis (gâsca cu gât roşu) în zona Lacului Techirghiol.
Proiectul a asigurat finanţarea necesară pentru activităţile de conservare care
erau urgente pentru menţinerea calităţii fizico-chimice ale apelor lacului, condiţie
esenţială pentru menţinerea populaţiilor caracteristice de floră şi faună. De
asemenea, au fost derulate activităţi care sunt în beneficiul atât al populaţiilor de
floră şi faună protejate prin legislaţia română şi europeană cât şi în beneficiul
populaţiei locale şi a turiştilor care vin la tratament şi odihnă. Obiectivele
specifice ale proiectului au fost:
- Crearea unor condiţii de iernat ideale prin desemnarea lacului
Techirghiol ca Arie de Protecţie Specială Avifaunistică (SPA) şi sit Ramsar
42
precum şi prin realizarea şi implementarea planului de management pentru SPA
astfel încât să se asigure aceste condiţii;
- Stoparea degradării habitatului de iernat, în special a lacului pe care
păsările se odihnesc prin menţinerea salinităţii apei astfel încât aceasta să nu
îngheţe pe parcursul iernii;
- Crearea unor condiţii sigure de hrănire pentru păsări şi asigurarea unor
resurse de hrană suplimentare prin cultivarea terenurilor pentru gâşte şi
promovarea unui management favorabil al terenurilor;
- Dezvoltarea schemelor experimentale de agro-mediu ca un bun exemplu
de practici menite să rezolve conflictele dintre agricultori şi gâşte;
- Eforturi naţionale şi internaţionale pentru protejarea uneia din cele mai
rare specii de gâşte din lume (Plan Naţional de Acţiune pentru B. ruficollis) în
zonele de iernat, migraţie şi reproducere;
- Conştientizarea importanţei lacului Techirghiol pentru protejarea
populaţiei de B. ruficollis şi a dezvoltării durabile a zonei;
- Crearea unei identităţi speciale pentru lacul Techirghiol şi a unui
sentiment de mândrie al populaţiei care trăieşte alături de aceste valori naturale.
Prin parteneriatul constituit de către cele trei instituţii şi având suportul
financiar al proiectului LIFE, s-a asigurat la un nivel optim condiţiile necesare
pentru administrarea în cele mai bune condiţii a ariei protejate Lacul Techirghiol
atât în beneficiul speciilor sălbatice dar şi al comunităţii locale şi a vizitatorilor.
Detalii ale activităţilor desfăşurate în acest proiect sunt prezentate în ANEXA X (raportul de popularizare a proiectului) şi ANEXA I (descrierea lucrărilor de
captare şi evacuare gravitaţională a afluxului de apă dulce din coada Lacului
Techirghiol realizate de către Direcţia Ape Dobrogea Litoral.
Este important de precizat că în cadrul acestui proiect cei trei parteneri au
realizat un prim draft al planului de management al ariei de protecţie
avifaunistică, plan care conţine şi descrierea detaliată a acţiunilor care urmează
a fi implementate de către viitorul custode al SPA-ului. Planul nu a fost trimis
spre aprobare datorită situaţiei neclare existente în acea perioadă legată de
autoritatea responsabilă de aprobarea şi adoptarea planurilor de management.
43
De asemenea, Primăria Techirghiol a desfăşurat numeroase activităţi
menite să conserve valorile capitalului natural din aria protejată Lacul Techirghiol
(prezentate în ANEXA II).
VII. Resurse umane
Echipa care va derula activitatea din cadrul ariei de protecţie avifaunistică Lacul
Techirghiol acoperă o gamă variată de domenii de expertiză, având următoarea
componenţă:
Administraţia Naţională Apele Române – Administratia Bazinala de Apa Dobrogea-LitoralCamelia Pulbere - director tehnic
Hristu Uzun - sef compartiment UIP
Dacian Teodorescu - hidrolog
Daniela Popescu - sef serviciu GMPRA
Otilia Antonaru - sef birou PMB
Laurentiu Kertesz - geolog
44
Catalin Anton - sef compartiment STPCB
Primăria TechirghiolAdriana Slincu - viceprimar
Axan Mioara - sef serviciu APL
Olisevschi Daniel - inspector serv financiar contabil
Luzinschi Stefania-Romica - referent compartiment Implementare Proiecte
Dumitrache Camelia - inspector serv urbanism
Societatea Ornitologică RomânăDr. Dan Hulea - director executiv, biolog (ornitolog)
Ciprian Fântână - manager conservare, biolog (ornitolog)
Sebastian Bugariu, biolog (ornitolog)
Dr. Székely J. Paul - biolog (herpetolog)
Mátis Attila-József - biolog (botanist)
Valentin Marin - management arie protejată
Organizaţia are programe de voluntariat prin care studenţii, masteranzii şi
doctoranzii la diverse instituţii de învăţământ din ţară şi din străinătate se pot
implica în activităţile de conservare, monitorizare, cercetare, educaţie şi
comunicare. De asemenea, SOR are filială în Constanţa unde activează membrii
care vor fi implicaţi în activităţile de monitorizare şi conservare.
Asociaţia DemosAlexandra Oprea-Iutis - preşedinte, medic
Bogdan Dobre - vicepreşedinte, expert parlamentar
Robert Costescu - vicepreşedinte, jurnalist şi specialist în relaţii publice şi
comunicare
Asociaţia Demos colaborează cu specialişti în comunicare, politicieni şi jurnalişti,
astfel încât poate derula campanii de comunicare şi informare publică, activităţi
de lobby – în scopul îmbunătăţirii cadrului legal de conservare a Ariei Protejate a
Lacului Techirghiol, precum şi activităţi de voluntariat. Deşi a fost înfiinţată
45
recent, organizaţia are în curs de definitivare un program de conştientizare a
elevilor din comuna Castelu în domeniul protecţiei mediului, precum şi un
program de voluntariat ce va implica elevi ai unui liceu constănţean.
VIII. Parteneri, consultanţi şi colaboratori
Parteneri actualiPentru stabilirea activităţilor în care este implicată comunitatea locală şi
încadrarea acestora în viitorul plan de management, partenerii au sprijinul
oficialităţilor locale şi judeţene:
- Consiliul Local al Orasului Techirghiol
- Consiliul Judeţean Constanţa
- Sanatoriul Balnear Techirghiol
- Garda de Mediu
- Direcţia de Sănătate Publică
- INCDM Grigore Antipa
- Sanatoriul Balnear
- Universitatea Ovidius Constanţa
46
Parteneri potenţialiÎn zona sitului partenerii vor colabora pentru implementarea activităţilor de
management a ariei de protecţie avifaunistice Lacul Techirghiol cu oricare dintre
următoarele instituţii/organizaţii (eventual prin încheierea de acorduri de
înţelegere sau parteneriate):
- Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii a Academiei Române
- Ministerul Mediului şi Pădurilor
- Agenţia de Protecţie a Mediului Constanţa
- Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Delta-Dunării
- A.J.V.P.S. Constanţa
- GeoEcoMar
- ANPA
Consultanţi şi colaboratori de specialitatePentru elaborarea cadrului ştiinţific al viitorului plan de management partenerii au
concursul unor specialişti din diverse domenii:
- ornitologie: dr. J.B.Kiss, cercetătorii ştiinţifici Mihai Marinov INCDDD Tulcea,
Viorel Cuzic ICEM Tulcea, Alexandru Doroşencu INCDDD Tulcea, dr. Ion
Iordache (prof. la Univ. Alex. Ioan Cuza-Iaşi), dr. Carmen Gache (conf. la Univ.
Al. Ioan Cuza-Iaşi), dr. Mircea Gogu-Bogdan (directorul Centralei Ornitologice
Române)
- limnologie: dr. Orieta Hulea
- herpetologie: dr. Ioan Ghira (Facultatea de Biologie, UBB Cluj)
- fitosociologie: dr. Alexandru Bădărău (Facultatea de Ştiinţa Mediului, UBB
Cluj)
- teriologie (mamifere mici) cercet, dr. Mariana Cuzic ICEM Tulcea
47
- botanica: prof. Aurel Doroşencu (Grădina Botanică a Elevilor Tulcea), prof.
Gabriela Doroşencu (Grădina Botanică a Elevilor-Palatul Copiilor Tulcea ),
ecolog, specialist silvic Viorel Roşca (dir.Parcului Naţional Munţii Macin)
- management al zonelor umede: cercet. dr. Marian Tudor (INCDDD- Tulcea)
Hidrologie si Managementul Apelor
- ABA Dobrogea-Litoral Dir. ALH, Stelica HAGI- ABA Dobrogea-Litoral Sef Serviciu Investitii, Rodica TASTEA- Prof. Univ. Lucica ROSU, Univ. OVIDIUS C-ta- Prof. Univ. Carmen MAFTEI, Univ. OVIDIUS C-ta- Prof. Univ. Alina BARBULESCU, Univ. OVIDIUS C-ta- Prof. Univ. Gabriela DRAGHICI, Univ. OVIDIUS C-ta- Dr. Sorin Mihaita TEODOR, INHGA-Bucuresti- dr. Gheorghe Şerban (Facultatea de Geogrofie, UBB Cluj)
Contact
Administraţia Naţională Apele Române - Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-LitoralStr. Mircea cel Bătrân, nr. 127
Cod 900712, Constanţa
Tel: 0241 673037
Fax: 0241 673025
e-mail: [email protected]
www.rowater.ro
Primăria TechirghiolStr. dr. Victor Climescu, nr. 24
Cod 906100, Techirghiol
Tel: 0241 735622
48
Fax: 0241 735314
e-mail: [email protected]
www.primaria-techirghiol.ro
Societatea Ornitologică RomânăBd. Mihail Kogălniceanu, nr. 49, Sc. A, Et. 1, Ap. 8
Cod 050108, Sector 5, Bucureşti
Tel: 031 4255657
Fax: 031 4255656
e-mail: [email protected]
www.sor.ro
Asociaţia DemosBd. Ferdinand, nr.61, Sc. A, Et. 8, Ap. 36,
Cod , Constanţa
Tel: 0241 612437
Fax: 0241 612437
e-mail: [email protected]
49