ANEXE Plan de actiuni Lacul Techirghiol

ANEXE

ANEXA I. Activitatea de protecţie şi conservare a valorilor capitalului natural din aria naturală protejata Lacul Techirghiol derulate de către Direcţia Apelor Dobrogea – Litoral

Activitatile de protectie a Lacului Techirghiol, derulate de catre Directia Apelor

Dobrogea – Litoral au vizat atat starea calitativa a apei lacului cat si protectia si

conservarea habitatului existent in zona si au constat in:

- lucrari de interceptare a apelor de suprafata de pe vaile afluente;

- echipare foraje cu pompe;

- realizarea a noi foraje, captarea apei subterane si dirijarea ei spre sistemul

de alimentare cu apa;

- bararea golfurilor de la coada lacului si pomparea apelor dulci interceptate

in spatele barajelor;

- realizarea unei conducte gravitationale pentru evacuarea apei dulci;

- derularea proiectului LIFE NATURA „Imbunatatirea conditiilor de iernat

pentru Branta ruficollis la lacul Techirghiol”.

Activităţile de protecţie a Lacului Techirghiol au debutat cu mult înainte ca acesta

să fie declarat arie protejată. Măsuri efective de protejare a Lacului Techirghiol s-

au impus cu începere din anul 1972, când irigaţiile în exces au determinat un

accentuat proces de îndulcire a apei lacului, cu influenţe negative asupra

ecosistemului acvatic. Aceste prime măsuri sunt reprezentate de realizarea

lucrărilor din etapa I a proiectului de investiţii „Protecţia şi îmbunătăţirea Lacului

Techirghiol”.

1

Descrierea lucrărilor de captare şi evacuare gravitaţională a afluxului de apă dulce din coada Lacului Techirghiol

ETAPA I – cu începere în anul 1977 şi punerea în funcţiune în anul 1979.

Lucrările executate au constat în:

• Echiparea cu pompe a 7 foraje de studii existente şi racordarea lor la

reţeaua de alimentare cu apă. Debitul instalat este de 80 l/s;

• Lucrări de interceptare a apelor de suprafaţă scurse pe văile Moviliţa şi

Biruinţa printr-un canal de mică adâncime şi evacuarea lor printr-o staţie

de pompare într-un canal de irigaţii, cu un debit instalat de 500 l/s.

ETAPA II – cu începerea execuţiei în anul 1980 şi punerea în funcţiune în anul

1983.

Lucrările executate au constat în:

• Realizarea şi echiparea cu încă 11 foraje. Apa captată din subteran este dirijată

spre sistemul de alimentare cu apă a litoralului, cu excepţia unui foraj care se

descarcă în Balta Tuzla, neavând apa de calitate corespunzătoare. Debitul

instalat este de 160 l/s;

• Bararea golfurilor de la coada lacului în care debusează văile Biruinţa, Moviliţa,

Valea Izvoarelor şi valea gospodariei Neptun. Apele dulci interceptate în spatele

barajelor şi de către drenajele de coastă, se evacuează prin două staţii de

pompare (SPD3 şi SPD5) în afara zonei Lacului Techirghiol sau în lacul

Tatlageac. Debitul este de 850 l/s.

• Interceptarea curgerilor şi drenarea văilor Eforie Nord şi Techirghiol, cu

evacuarea apelor în Valea Agigea, prin două staţii de pompare cu un debit de

180 l/s.

Consumul energetic anual de cca. 6,5 mil MWh la care se adaugă şi cheltuielile

mari de întreţinere – cca 65 de oameni, au determinat elaborarea Etapei a III-a

pentru protecţia Lacului Techirghiol.

2

ETAPA III – executia lucrãrilor de constructii-montaj a început in anul 1988 cu

scopul descarcarii surplusului de apa dulce din Lacul Techirghiol in Marea

Neagra printr-o conducta gravitationala, eliminand in acest fel cheltuielile

generate de pomparea apei; obiectele prevazute in proiect precum si rolul

acestora sunt descrise in cele ce urmeaza:

Ob. 1 – Baraj TechirghiolBarajul este amplasat la cca. 420 m est de golful în care debusează Valea

Izvoarelor.

Execuţia lui a început în anul 1988 fiind realizat din materiale locale şi s-a

terminat în anul 1991. Principalele caracteristici ale barajului sunt următoarele:

• Lungimea barajului...................................800 m;

• Înălţimea barajului....................................7,5 m;

• Lăţime la coronament................................7,0 m;

• Cota coronamentului..................................+2,20 mdMB;

• Lungime deversor de siguranţă..................60 m;

• Cota deversorului.......................................+1,70 mdMB.

3

In vederea asigurarii conditiilor de iernat pentru specia de pasari Branta ruficollis

s-a considerat absolut necesar stoparea traficului pe coronamentul barajului;

astfel a fost realizat un sistem de bariere la ambele capete ale barajului; fiecare

bariera are o parte fixa si una mobila; pozitionarea acestora s-a facut astfel incat

accesul controlat al utilajelor pe baraj sa se realizeze pe axul longitudinal al

acestuia, cu un ecart de 4 metri.

Ob. 2 – Amenajare banchetă pentru pozare a conductei gravitaţionale Dn 1400 mmBancheta pentru pozarea conductei de Dn 1400 mm are o lungime totală de 6,1

Km şi urmăreşte malul nordic al Lacului Techirghiol, începând de la priza de apă

dulce (NH1) situată în amonte de baraj şi până la nodul hidrotehnic NH3 aflat în

zona băilor reci III. Lăţimea banchetelor pentru pozarea conductei Dn 1400 mm

este cuprinsă între 15 si 25 m, în funcţie de sinuozitatea lacului.

4

Ob. 3 – Amenajare banchetă pentru pozare a conductei gravitaţionale Dn 1600 mmBancheta pentru pozarea conductei Dn 1600 are lungimea totală de 3 Km şi

urmăreşte malul nordic al Lacului Techirghiol din nodul hidrotehnic NH3 până la

vărsare în mare, în bazinul de adăpostire al navelor. Lăţimea banchetelor pentru

pozarea conductei Dn 1600 mm este cuprinsă între 17 si 23 m, în funcţie de

sinuozitatea lacului.

Ob. 4 – Descărcarea în mare a Bălţii TuzlaEvacuarea în mare a apelor acumulate în bazinul de atenuare al Bălţii Tuzla se

face prin pompaj în vederea menţinerii cotei apei în jurul valorii de +0,70 mMN,

astfel ca în cazul unor fenomene meteorologice critice, să se poată acumula mai

multă apă în Balta Tuzla, apă care va fi evacuată în mare, în timp, prin

funcţionarea pompelor prevăzute a realiza capacitatea maximă de evacuare;

acest obiectiv a fost realizat in anul 2005, prin executia lucrarilor in regim de

urgenta aprobate prin HG 1177/2005.

Ob. 5 – Pozarea conductei de evacuare gravitaţională Dn 1400 mmPentru evacuarea gravitaţională a apelor acumulate în spatele garajului

Techirghiol, a fost prevazută realizarea unei conducte de evacuare amplasată pe

versantul nordic al lacului Techirghiol, cu o lungime totală de aprox. 9,1 km.

Conducta gravitaţională de evacuare a fost dimensionată în funcţie de debitul

5

care urmează a fi evacuat de 1 mc/s fiind imparţită în tronsoane. Captarea apei

din lacul dulce se realizează prin priza amplasată în NH1, iar debusarea în

mare, în zona bazinului de adăpostire a navelor.

Priza de apă (NH1) este o construcţie din beton armat, amplasată pe o platformă

la cota +2,20 mdMB, la cca. 38 m de axul barajului; priza se compune dintr-un

canal de acces, timpan de beton, construcţia propriu-zisă şi echipamentul

hidromecanic (grătar şi stavilă). Accesul apei spre priză se realizează prin

intermediul unui canal de legătura cu o lungime de 40 m, având cote la fund de -

0,70 mdMB, lăţimea la bază de 2,70 m şi taluze de 1:2, realizat iniţial din pereu

uscat de piatră brută, se propune rostuirea pereului;

Pentru evacuarea gravitaţională a apelor acumulate în spatele barajului este

prevăzută o conductă de descărcare în mare dimensionată pentru un debit de 1

mc/sec; conducta este realizată din tuburi de beton precomprimat SENTAB (ltub =

6m) şi este împarţită în mai multe tronsoane:

- tronsoanele I şi II, cuprinse între NH1 şi NH2, cu L=4600m, diametrul de

1400 mm şi panta de 0,16‰; de-a lungul conductei sunt 30 de cămine şi coturi

metalice amplasate la schimbările de aliniament;

- tronsonul III, în lungime de 340 m cu panta de 0,16‰, conducta de

evacuare este amplasată într-o banchetă realizată prin umpluturi în lac, în dreptul

zonei centrale a orasului Techirghiol; în dreptul deschiderii podului, conducta

este înglobată în beton armat, constituind astfel un prag deversor transversal cu

lăţimea la coronament de 2,0 m, lungimea de 25m, asigurând deversarea unui

debit de max 30 mc/sec, cu o lamă de 60 cm;

- tronson IV, între NH2 şi NH3, cu lungimea de 1643 m, diametrul de 1400mm

şi panta de 0,12‰.

6

Ob. 6 – Pozarea conductei de evacuare gravitationala Dn 1600 mm

pozare conducta de evacuare Dn1600 mm, tronson cuprins intre NH3 si

subtraversare, cu lungimea de 1940 m, diametrul Dn=1600 mm si panta de

scurgere 0,16‰.

In cadrul acestui obiect s-au realizat si consolidari ale taluzului la deschiderea

transeii necesara pozarii conductei de evacuare, prin realizarea unor grinzi de

beton armat fundate pe micropiloti cu Dn 178 mm, dispusi in forma de “sah”.

Lungimea efectiva a tronsonului realizat cu micropiloti este de 167 m si este

amplasata la piciorul inalt al garii; aceste consolidari sunt finalizate.

De asemenea, s-au realizat consolidari ale taluzului garii CF Eforie Nord cu

gabioane pe o lungime de 390 m, ranforsari ale taluzului cu pamant armat cu

geotextile pe o lungime de 280m si protectia taluzului cu georetele pe o lungime

de 110m; aceste lucrari sunt in curs de executie.

pozare conducta intre subtraversare si mare

Pentru pozarea conductei pe tronsonul dintre subtraversare si mare s-au facut

studii geologice, topometrice si hidrologice. Studiul hidrologic a analizat 6

variante pentru executia conductei pe acest tronson adoptandu-se solutia

tranzitarii prin lacul Belona si evacuarea in continuare a apelor in mare printr-o

conducta cu diametrul de 1600 mm, avand cota aval de -0,47 mdMB, ca fiind

7

optima din punct de vedere tehnico – economic; aceasta solutie modifica solutia

initiala cu traseul conductei pe malul lacului Belona asigurand si primenirea apei

lacului.

Cota in ax la iesirea din caminul aval al subtraversarii este de -1,28 mdMB iar

cota in ax in chesonul de intrare in lacul Belona este de -1,38 mdMB, lungimea

tronsonului fiind de 48 ml.

Tronsonul cuprins intre lacul Belona si mare are panta de 0,127‰, cota in ax la

iesirea din lacul Belona este de -0,47mdMB iar cota in ax in masivul de ancoraj

de descarcare in mare este de -1,00 mdMB.

Nivelul in lacul Belona este intre +0,3 - +1,0 mdMB; prin realizarea acestei

lucrari, nivelul normal de exploatare in lacul Belona va cobori la cota de – 0,40

mdMB (cu 0,7 – 1,4 mdMB sub nivelul actual).

Nivelul proiectat in lac va fi mentinut prin intermediul unor vane plane amplasate

pe chesoanele 1 si 2; pe acest traseu sunt realizate un numar de 3 coturi

metalice la schimbarea de directie – Cc0, Cc1 si Cc2, doua dintre ele sunt

prevazute cu camine de vizitare.

8

Cota in ax a conductei amonte la intrarea in chesonul 2 este de -0,47 mdMB, iar

cota in ax a conductei la iesirea in bazinul de adapostire a navelor este de -1,00

mdMB.

Pentru pozarea conductei de evacuare gravitationala pe toata lungimea ei, s-a

realizat o transee sapata intre doi pereti de palplanse metalice. Pentru realizarea

patului conductei conform prevederilor studiului geotehnic, s-a prevazut

realizarea unui strat drenant din piatra sparta, cu diametrul ≤ 7 cm, cu grosimea

de 30 cm peste care s-a asternut un strat de nisip de 10 cm grosime, pentru

protejarea conductei.

9

Latimea transeii de lucru este de cca 4m pentru realizarea spatiului necesar

manevrarii conductelor la montarea lor; datorita faptului ca distantele intre coturi

nu au lungimea necesara pentru un numar intreg de tuburi (un tub SENTAB = 6

ml), diferenta de lungime a fost completata prin tronsoane metalice

compensatoare.

Lungimea totala a conductei pe tronsonul dintre subtraversare si mare este de

467 ml din care 432 ml se realizeaza din tuburi SENTAB (72 buc) si 35 ml este

lungimea coturilor, caminelor si tronsoanelor compensatorii.

Descarcarea in mare s-a realizat printr-un masiv de ancoraj protejat de

stabilopozi.

Ob. 7 – Racordarea drenajelor D1 si D2Pentru a elimina consumurile permanente de energie electrica necesare

evacuarii prin pompare a apelor de desecare (drenaj D1 si D2 – realizate in

etapa a II-a) prin statiile de pompare SPD1 si SPD2, s-au propus lucrari de

racordare a acestor drenaje la nodurile hidrotehnice NH1 si NH2.

10

Ob. 8 - Refacere obiecte afectate de lucrari este un obiect in care sunt

prevazute lucrari de refacere a constructiilor afectate de executia pozarii

conductei si anume: refacerea conductelor de alimentare cu apa, canalizare,

pluviale, spatii verzi, platforme, alei etc.

Ob. 9 - Canal de garda si baraje pe vai pentru interceptarea apelor vãilor mici

adiacente (4 buc) si canale de gardã pentru devierea acestor afluxuri în lacul de

apã dulce; aceste lucrari vor incepe imediat ce se pune in functiune conducta de

descarcare in mare.

Ob. 10 - Descarcator de siguranta plaja Azur - lucrarile constau intr-o

conducta de evacuare gravitationala cu Dn = 1000 mm care preia apa (volum

suplimentar peste cota de +1,50 mdMN) din lacul Techirghiol si o evacueaza in

mare. Descarcatorul este prevazut sa lucreze sub nivel liber, cu un grad de

umplere de 0,70 pentru cote in lacul Techirghiol, mai mari de +1,50 mdMN si un

debit de 600 l/sec; lungimea totala a conductei este de 130 m; lucrarile la acest

obiect sunt finalizate.

Ob. 11 - Traversari CF si DN

Subtraversarea CF si DN 39 Constanta – Mangalia s-a realizat prin amplasarea

conductei de evacuare din tevi Hobas cu Dn=1600 mm intr-o galerie realizata din

elemente prefabricate circulare cu Dn 2000 mm introduse prin foraj orizontal

dirijat prin percutie; lungimea tronsonului de subtraversare este de 54 ml.

Ob. 12 - Sistem informational constituit dintr-un dispecerat automat ce va

colecta si stoca toate datele culese din 5 amplasamente asezate pe malul

Lacului Techirghiol, amplasamente din dreptul nodurilor hidrotehnice si la Balta

Tuzla;

Ob. 13 - Constructie de exploatare pentru sediu de sistem necesara

desfasurarii activitatilor productive, tehnico-economice, de dispecerat si de

conducere ale Directiei Apelor Dobrogea - Litoral; lucrarile au fost terminate in

anul 1996 urmand a se executa lucrari de reabilitare.

11

Datorita precipitatiilor abundente din perioada 22-23 septembrie 2005 (222l/mp in

8 ore in bazinul Lacului Techirghiol), nivelul apei in lacul dulce, ca urmare a unui

surplus de cca. 2,5 milioane mc, s-a ridicat semnificativ, pana la coronament mai

avand o garda de cca. 20 cm, ceea ce reprezenta un pericol de deversare a

apelor dulci in Lacul Techirghiol.

Având în vedere situatia criticã a lacului, s-a considerat prioritar pentru protectia

calitatii Lacului Techirghiol urgentarea finalizãrii montarii conductei de evacuare

in mare.

Astfel, in anii 2005 si 2006 au fost executate simultan urmatoarele lucrari in regim

de urgenta:

Readucerea la cota de +2,20 mdMB a coronamentului barajului pe

tronsoanele unde s-au inregistrat tasari si refacerea protectiei cu anrocamente;

Punerea in functiune a descarcarii gravitationale la mare a surplusului de apa

dulce prin executarea lucrarilor in varianta definitiva, de pozare a conductei Dn

1600 mm pana la caminul de racord Cc2, urmata de lucrari in solutie provizorie

prin: pozarea a 2 tuburi Sentab – 12 ml pe directia cea mai scurta catre mare de

la caminul Cc2 si executia unui canal deschis in nisip pe o lungime de 130 ml cu

12

panta taluzelor de 1:3, lucrare pusa in functiune la data de 19.01.2006 si

desfiintata la inceputul sezonului estival, respectiv la sfarsitul lunii aprilie 2006.

Lucrarile de pozare conducta 1600 mm in varianta definitiva intre caminul Cc2 si

mare au fost finalizate in cursul lunii mai 2007, descarcarea in mare s-a realizat

in acvatoriul portului de agrement Belona prin executia unui masiv de ancorare

submers.

final mai 2007 masiv de ancoraj

In prezent, aportul de apa dulce din Lacul Techirghiol este evacuat in mare prin

conducta gravitationala executata de-a lungul malului drept al Lacului

Techirghiol, apoi tranziteaza lacul Belona si se descarca in acvatoriul portului de

13

agrement Belona; in acelasi timp, pentru situatii de urgenta, de forma

precipitatiilor torentiale, sunt mentinute in functiune si pompele din statiile de

pompare SPD3.

In acest mod calitatea apei Lacului Techirghiol, respectiv mentinerea

salinitatii lacului este protejata realizand obiectivul principal al acestei investitii.

14

ANEXA II. Activitatea de protecţie şi conservare a valorilor capitalului natural din aria naturală protejata Lacul Techirghiol derulate de către Primăria Techirghiol

Orasul Techirghiol a demarat o serie de lucrari privind protecţia şi conservarea

valorilor capitalului natural din aria naturală protejata Lacul Techirghiol in baza

studiilor de fezabiliate intocmite dintre care amintim:

- Studiu de fezabilitate parc terapeutic

- Studiu de fezabilitate impadurire mal lac Techirghiol

- Studiu de fezabilitate amenajare mal lac Techirghiol

- Studiu de fezabilitate infiintare Gradina Botanica

Aceste proiecte se afla in stadiul de implementare dupa cum urmeaza:

- Parc terapeutic realizat 90%

- Impadurire mal lac techirghiol realizat 50 %

Proiectul de amenajare mal lac Techirghiol si Proiectul de infiintare Gradina

Botanica sunt in stadiul de proiectare tehnica implemantarea lor va incepe in

septembrie 2011.

15

ANEXA III. Lista indicatorilor fizico-chimici, biologici şi bacteriologici şi metodele de analiză utilizate în laborator

NR. CRT

DENUMIRE INDICATOR (PARAMETRU)

UNIT. DE

MĂS.

METODA DE MĂSURARE FOLOSITĂ

METODA DE MĂSURARE

ALTERNATIVĂ1. pH Unitati

pHELECTROMETRIE SR ISO 10523/97

-

2. MATERII IN SUSPENSIE mg/l Filtrare prin filtru de 0,45µm ,uscare la 105 C si cantarire STAS 6953/81

-

3. TEMPERATURA ºC TERMOMETRIE STAS 6324/61

-

4. CONDUCTIVITATE LA 25ºC

µS/cm ELECTROMETRIE SR EN 27888/97

-

5. AZOTATI mg/l SPECTROFOTOMETRIE DE ABSORBTIE MOLECULARA SR ISO 7890-1/ 1996

ION-CROMATOGRA FIE ISO 10304-1/1992 SPECTROFOTOMETRIE DE ABSORBTIE MOLECULARA IN UV-METODA DE ECHIPAMENT ( ATI UNICAM)

6. FLUORURI mg/l SPECTROFOTOMETRIE DE ABSORBTIE MOLECULARA SR ISO 10359-1/1992-metoda cu sonda electrochimica

ION-CROMATOGRA FIE ISO 10304-1/1992

7. FIER TOTAL mg/l SPECTROME TRIE CUPLATA INDUCTIV CU PLASMA CU DETECTOR DE

SPECTROFOTOMETRIE DE ABSORBTIE MOLECULARA SR ISO 6332/1996

16

MASASR ISO 17294-2/2004

SPECTROME TRIE DE ABSORBTIE ATOMICA SR 13315/96

8. MANGAN mg/l SPECTROME TRIE CUPLATA INDUCTIV CU PLASMA CU DETECTOR DE MASA SR ISO 17294-2/2004

SPECTROFOTOMETRIE DE ABSORBTIE MOLECULARA SR 8662-1/96 SPECTROME TRIE DE ABSORBTIE ATOMICA SR EN ISO 8662-2/1997

9. CUPRU µg/l SPECTROME TRIE CUPLATA INDUCTIV CU PLASMA CU DETECTOR DE MASA SR ISO 17294-2/2004

SPECTROME TRIE DE ABSORBTIE ATOMICA SR EN ISO 8288-2001

10. ZINC µg/l SPECTROME TRIE CUPLATA INDUCTIV CU PLASMA CU DETECTOR DE MASA SR ISO 17294-2/2004


11. NICHEL µg/l SPECTROME TRIE CUPLATA INDUCTIV CU PLASMA CU DETECTOR DE MASA SR ISO 17294-2/2004


12. CADMIU µg/l SPECTROME TRIE CUPLATA INDUCTIV CU PLASMA CU DETECTOR DE MASA SR ISO 17294-2/2004


13. CROM TOTAL SI CROM mg/l SPECTROME TRIE SPECTROFOTO

17

HEXAVALENT CUPLATA INDUCTIV CU PLASMA CU DETECTOR DE MASA SR ISO 17294-2/2004

METRIE DE ABSORBTIE MOLECULARA SR 11083/94

14. PLUMB µg/l SPECTROME TRIE CUPLATA INDUCTIV CU PLASMA CU DETECTOR DE MASA SR ISO 17294-2/2004


BOR µg/l SPECTROME TRIE CUPLATA INDUCTIV CU PLASMA CU DETECTOR DE MASA SR ISO 17294-2/2004

BERILIU µg/l SPECTROME TRIE CUPLATA INDUCTIV CU PLASMA CU DETECTOR DE MASA SR ISO 17294-2/2004

COBALT µg/l SPECTROME TRIE CUPLATA INDUCTIV CU PLASMA CU DETECTOR DE MASA SR ISO 17294-2/2004


VANADIU µg/l SPECTROME TRIE CUPLATA INDUCTIV CU PLASMA CU DETECTOR DE MASA SR ISO 17294-2/2004

ARSENIU µg/l SPECTROME TRIE CUPLATA INDUCTIV CU

SPECTROME TRIE DE ABSORBTIE

18

PLASMA CU DETECTOR DE MASA SR ISO 17294-2/2004

ATOMICA SR EN ISO 8288-2001

SELENIU µg/l SPECTROME TRIE CUPLATA INDUCTIV CU PLASMA CU DETECTOR DE MASA SR ISO 17294-2/2004

SILICIU mg/l SPECTROME TRIE CUPLATA INDUCTIV CU PLASMA CU DETECTOR DE MASA SR ISO 17294-2/2004

MERCUR µg/l SPECTROME TRIE CUPLATA INDUCTIV CU PLASMA CU DETECTOR DE MASA SR ISO 17294-2/2004

SPECTROME TRIE DE ABSORBTIE ATOMICA SR EN ISO 8288/2001

BARIU µg/l SPECTROME TRIE CUPLATA INDUCTIV CU PLASMA CU DETECTOR DE MASA SR ISO 17294-2/2004

15. CIANURI mg/l SPECTROFOTOMETRIE DE ABSORBTIE MOLECULARA SR ISO 6703-1/ 1998

SPECTROFOTOMETRIE DE ABSORBTIE MOLECULARA METODA HACH NR

16. SULFATI mg/l SPECTROFOTOMETRIE DE ABSORBTIE MOLECULARA-metoda cu cromat de potasiu


17. CLORURI mg/l TITRARE CU AZOTAT DE

ION-CROMATOGRA

19

ARGINT SR ISO 9297/2001

FIE ISO 10304-1/1992

18. DETERGENTI ANIONICI mg/l SPECTROFOTOMETRIE DE ABSORBTIE MOLECULARA –metoda cu albastru de metilen SR EN ISO 903/2003


19. FOSFATI mg/l SPECTROFOTOMETRIE DE ABSORBTIE MOLECULARA SR EN 1189/2000


20. FENOLI mg/l SPECTROFOTOMETRIE DE ABSORBTIE MOLECULARA-Metoda cu 4-aminoantipirina SR ISO 6439/2000


21. CONSUM CHIMIC DE OXIGEN

mgO/l Metoda cu dicromat de potasiu SR ISO 6060/96

MINERALIZAREURMATA DE SPECTROFOTOMETRIE DE ABSORBTIE MOLECULARA METODA HACH NR

22. OXIGEN mgO/l Metoda WINKLER SR EN ISO 25813/2000

METODA ELECTROME TRICA SR EN 25814/99

23. CONSUM BIOCHIMIC DE OXIGEN

mgO/l Metoda WINKLER -metoda prin diluare si insamantare SR ISO 1899-1,2/2003

-

24. AZOT KJELDAHL mg/l METODA INSTRUMENTALA CU ANALIZOR DE AZOT TOTAL (OXIDARE PRIN COMBUSTIE) urmata de diferenta intre azot total si mineral

20

25. AMONIU mg/l SPECTROFOTOMETRIE DE ABSORBTIE MOLECULARA ISO 7150-1/2001


26. SUBSTANTE EXTRACTIBILE

mg/l EXTRACTIE, EVAPORARE SI CANTARIRE REZIDUU SR 7587/1996

-

CARBON ORGANIC TOTAL

mg/l METODA INSTRUMENTALA SR ISO 8245/95

COMPUSI ORGANICI CU CLOR,EXTRACTIBILI,TOTAL AOX

µg/l METODA INSTRUMENTALA SR EN 1485/2000

HIDROCARBURI DIZOLVATE SAU IN EMULSIE

mg/l SPECTROME TRIE IN IR DUPA EXTRACTIE SR 7877-2/95

HIDROCARBURI POLICICLICE AROMATICE

µg/l CROMATOGRAFIE GAZOASA DUPA EXTRACTIE CU UN SOLVENT ADECVAT SI PURIFICARE; IDENTIFICARE CONSTITUIENTI AMESTEC

TOTAL PESTICIDE(aldrin;endrin;p,p –DDT;linden)

µg/l CROMATOGRAFIE GAZOASA DUPA EXTRACTIE CU UN SOLVENT ADECVAT SI PURIFICARE; IDENTIFICARE CONSTITUIENTI

27. HIDRAZINA mg/l SPECTROFOTOMETRIE DE ABSORBTIE MOLECULARA STAS 8997/71


21

28. SULFURI mg/l SPECTROFOTOMETRIE DE ABSORBTIE MOLECULARA –metoda cu albastru de metilen SR ISO 10530/97


29. ALCALINITATE TOTALA SI PERMANENTA

mval/l TITRARE SR ISO 9963-1 SR ISO 9963-2/ 1997

-

30. CALCIU mg/l TITRARE STAS 3662/90

-

31. REZIDUU LA 105 mg/l GRAVIMETRIE STAS 9187/84

-

32. AZOTITI mg/l SPECTROFOTOMETRIE DE ABSORBTIE MOLECULARA SR ISO 6777/96


33. INDICE DE PERMANGANAT

mgO/l TITRARE SR EN ISO 8467/2001

-

34. FOSFOR TOTAL mg/l SPECTROFOTOMETRIE DE ABSORBTIE MOLECULARA SR EN 1189/2000


35. FITOPLANCTON DENSITATE BIOMASA COMPONENTA TAXONOMICA

INDRUMAR METODOLOGIC I.C.I.M. 1984 SI 1995

-

36. ZOOPLANCTON DENSITATE BIOMASA COMPONENTA TAXONOMICA

INDRUMAR METODOLOGIC I.C.I.M. 1984 SI 1995

-

37. CLOROFILA “a” mg/l SR ISO 10260/9638. IHTIOFAUNA SI

MACROFITEINVENTARIERE

39. COLIFORMI TOTALI STAS 3001/91 -40. COLIFORMI FECALI STAS 3001/91 -41. STREPTOCOCI FECALI STAS 3001/91 -

22

ANEXA IV. Speciile de păsări strict protejate din zona Techirghiol încadrate în anexa I a Directivei Păsări şi respectiv anexa 3 din O.U.G. 57/2007

Denumire ştiinţifică Denumire popularăAlcedo atthis Pescăraş albastruAnser erythropus Gârliţă micăArdea purpurea Stârc roşuArdeola ralloides Stârc galbenAsio flammeus Ciuf de câmpAythya nyroca Raţă roşieBotaurus stellaris Buhai de baltăBranta ruficollis Gâscă cu gât roşuButeo rufinus Şorecar mareCharadrius alexandrinus Prundăraş de sărăturăChlidonias hybridus Chirghiţă cu obraz albChlidonias niger Chirghiţă neagrăCiconia ciconia Barză albăCircus aeruginosus Erete de stufCircus cyaneus Erete vânătCircus macrorus Erete albCygnus cygnus Lebădă de iarnăDendrocopos syriacus Ciocănitoare de grădiniEgretta alba Egretă mareEgretta garzetta Egretă micăFalco columbarius Şoim de iarnăFalco peregrinus Şoim călătorGavia arctica Cufundar polarHimantopus himantopus PiciorongIxobrychus minutus Stârc piticLanius collurio Sfrâncioc roşiaticLanius minor Sfrâncioc cu frunte neagrăLarus melanocephalus Pescăruş cu cap negruLarus minutus Pescăruş micMelanocorypha calandra Ciocârlie de bărăganMergus albellus Ferestraş micNycticorax nycticorax Stârc de noapteOxyura leucocephala Raţă cu cap albPelecanus onocrotalus Pelican comunPelecanus crispus Pelican creţPhalacrocorax pygmaeus Cormoran micPhilomachus pugnax BătăuşPluvialis apricaria Ploier auriuSterna albifrons Chiră mică

23

ANEXA V. Speciile de păsări cele mai vulnerabile întâlnite la Lacul Techirghiol şi statutul lor

Den

umir

e şt

iinţif

ică

Den

umir

e po

pula

ră

Oas

pete

de

iarn

ă (

nr. d

e in

divi

zi)

Spec

ie d

e pa

saj

(n

r. d

e in

divi

zi)

2004

Glo

bal I

UC

N R

ed L

ist

Cat

egor

y

2004

Glo

bal I

UC

N R

ed L

ist C

rite

ria

Dir

ectiv

a Pă

sări

Con

venţ

ia d

e la

Ber

na

Con

venţ

ia d

e la

Bon

n

Phalacrocorax pygmaeus Cormoran mic 600-830 NT A2c; A3c I II II

Pelecanus crispus Pelican creţ 40-60 VU A2c; A3c I II I; II

Anser erythropus Gârliţă mică 2-31 VU A2b,c,d; A3b,c,d I II I; II

Branta ruficollis Gâscă cu gât roşu 800-27,000 VU B2a+b(iii) I II I; II

Aythya nyroca Raţă roşie 40-50 NT A2c,d; A3c,d I III I; II

Oxyura leucocephala Raţă cu cap alb 60-700 EN A2b,c,d,e I II I; II

Circus macrourus Erete alb 2-5 NT A2c,d,e; A3c,d,e I II II

Falco cherrug Şoim dunărean 1-3 2-4 EN A2b,c,d; A3b,c,d II II

24

ANEXA VI. Zonele cu biodiversitatea cea mai ridicată şi cu habitatele prioritare din Aria Protejată Lacul Techirghiol

25

ANEXA VII. Distribuţia unei specii de amfibieni şi a două specii de reptile strict protejate din vecinătatea lacului

26

ANEXA VIII. Distribuţia câtorva specii importante din interiorul ariei protejate

27

ANEXA IX. Caracterizarea detaliată a zăcământului de nămol

Cunoscut încă din vechime pentru calităţile curative ale apei şi nămolului, Lacul

Techirghiol este un liman maritim, cu apa suprasărată care prezintă interes balneo-

terapeutic, apa având calităţi deosebite.

Depozite circumlacustreDin punct de vedere geologic, regiunea în care se află amplasat Lacul

Techirghiol se încadrează în unitatea structurală a Dobrogei de Sud, cu fundamentul

cutat, alcătuit din şisturi cristaline şi şisturi verzi. Cuvertura sedimentară este formată

din depozite paleozoice, mezozoice, terţiare şi cuaternare, cu grosimi mici şi

numeroase lacune de sedimentare.

In malurile Lacului Techirghiol aflorează depozite carbonatice (calcare oolitice,

lumaselice, cu Nubecularia), de vârstă bessarabiana-kersoniana, greu de diferenţiat

atât din punct de vedere litologic cât şi faunistic.

Depozite submerseNămolul Lacului Techirghiol face parte din grupa sedimentelor terapeutice

subacvatice organogene, caracterizat ca nămol sapropelic de liman, fiind produsul

unor complexe procese biologice şi chimice de lungă durată. Conformaţia cuvetei

lacustre, curenţii lacului şi dispoziţia neuniformă a zoo şi fitoplanctonului, determină

neuniformitatea arealului nămolului, grosimea sa variind de la centimetri până la un

metru, fiind alcătuit din trei straturi. Modificarea condiţiilor chimice ale apei lacului au

avut drept urmare încetinirea procesului de peloidogeneză, rezervele de nămol

scăzând simţitor în decursul anilor.

Din punct de vedere fizico-chimic, nămolul este un amestec intim a trei faze:

- o fază solidă, formată din particule minerale şi organice, de mărimi diferite

- o fază coloidală, compusă din substanţe minerale şi organice aflate în nămol

în stare coloidală

28

- o fază lichidă, constituită din soluţia apoasă a substanţelor solubile din

nămol, soluţie ce îmbibă şi umple interstiţiile dintre particulele solide şi cele coloidale

ale nămolului.

La acestea se adaugă diferite microorganisme componente ale biomasei nămolului

precum şi resturi vegetale nedescompuse. Compozitia chimică globală a nămolului

este următoarea:

- umiditate 69-71 % (raportat la nămolul în stare naturală)

- substanţe volatile 6,4 – 7,21 %

- minerale 23 %

Depozitele pelitice din cuveta lacului sunt de vârstă cuaternară, ele repauzând peste

depozitele sarmaţiene. Succesiunea diferitelor nivele pelitice cuaternare se împarte

în două complexe: I şi II.

29

Localizarea zonelor cu nămol terapeutic (pungi cu nămol) în Lacul Techirghiol (după Ţuculescu I.).

Comlpexul II, dispus peste nămolul cenuşiu rubanat bessarabian, începând din

bază, este format din urmatoarele orizonturi:

- nămol oliv-deschis, fin, plastic onctuos, cu grosimi cuprinse între 0-0,15 m

- nămol oliv-închis, fin, plastic, onctuos, cu grosimi de 0-0,10 m

- nămol cenuşiu-oliv, fin, plastic, onctuos, cu grosimi cuprinse între 0-0,10m

- nămol cenuşiu-oliv, fin plastic, onctuos, conţinând cochilii de lameli-

branhiate şi gasteropode, cu grosimi de 0,5-0,2 m.

Orizontul cochilifer a fost întâlnit pe toată suprafaţa cuvetei lacului, formând un

orizont reper, care separă complexul II de complexul I. Complexul II a fost

considerat ca fiind format într-o fază veche a Lacului Techirghiol, în condiţii

biochimice asemănătoare, înaintea transgresiunii Rezelm, marcată prin nivelul

cochilifer.

Din analizele chimice efectuate de Institutul de Medicină, Balneologie şi Recuperare

Medicală asupra depozitelor pelitice ale acestui complex, rezultă calitaţile sale

terapeutice foarte asemănătoare cu cele ale complexului I, exploatat în prezent.

Comlexul II reprezintă o sursă potenţială pentru viitor, când se va găsi modalitatea

de exploatare a sa, dificilă în prezent datorită nivelului cochilifer din acoperiş.

Complexul I reprezintă în prezent sursa de nămol terapeutic, fiind alcătuit din

următoarele orizonturi, cu dispunere peste orizontul reper cochilifer:

- nămol cenuşiu-oliv, fin, plastic onctuos, cu grosimi cuprinse între 0-0,25 m

- nămol cenuşiu-negru, fin, plastic onctuos, cu grosimi de 0-0,15 m

- nămol negru, onctuos, cu miros puternic de hidrogen sulfurat, cu grosimi

de 0,05-0,40 m

- pelogenul, sediment de culoare verzui-cafenie, geliform, cu grosimi

cuprinse între 0-0,10 m.

Acest ultim orizont reprezintă sursa de formare a nămolului negru. Studiile

întreprinse în direcţia stabilirii vârstei depozitelor pelogene, bazate pe analize 30

sporopolenice, au condus la concluzia că aceste depozite s-au format în perioda

ultimilor 3000 de ani. Nivelul reper de cochilii s-a depus în a doua parte a mileniului I

al e.n., aceasta însemnând că în urmă cu 1500 ani a existat o periodă când Lacul

Techirghiol şi marea au fost pentru ultima dată legate, dupa care lacul a evoluat spre

un caracter lagunar, caracter care se menţine şi astăzi.

Calităţile terapeutice ale nămoluluiNămolul Lacului Techirghiol, puternic hidratat, bogat în substanţe minerale şi mici

cantităţi de substanţe organice, conţine hidrogen sulfurat, sulfură de fier, sulf nativ şi

substanţe enzimatice. Structura granulară fină, conţinutul ridicat în coloizi organici şi

minerali, plasticitate cu limite de umiditate foarte largi, conferă nămolului o

remarcabilă capacitate de absorbţie a ionilor de calciu, magneziu, potasiu şi fier cu

rol important prin mobilizarea lor în organism, cu efect benefic asupra schimburilor

metabolice.

Calităţile terapeutice ale nămolului sunt atestate de Institutul de Medicină Fizică şi

Balneologie Medicală, statisticile în domeniu stabilind calităţile deosebite ameliora-

tive în nenumărate boli cronice. Procedurile medicale, bazate pe împachetări cu

nămol, combinate cu băi de apă sărată şi beneficiind de climatul marin al acestei

zone, sunt deosebit de eficiente în tratarea afecţiunilor aparatului locomotor

(reumatism degenerativ, articular, inflamator, boli ale sistemului periferic), afecţiuni

dermato-logice, ginecologice, boli asociate (respiratorii, profesionale, endocrine, boli

de nutriţie şi metabolice), boli ale sistemului nervos periferic şi boli cardio-vasculare.

31

ANEXE Plan de actiuni Lacul Techirghiol

Documents

Transcript of ANEXE Plan de actiuni Lacul Techirghiol