Plan de Acţiune al Şcolii ( P.A.S. ) 2019 - 2023 Liceul ...ltin.ro/resources/documente/pas...

80
1 Avizat în ședința Consiliului Profesoral din: 19.12.2019 Aprobat în şedinţa Consiliului de Administraţie din: 11.12.2019 Plan de Acţiune al Şcolii ( P.A.S. ) 2019 - 2023 Liceul Tehnologic „Ion Nistor” Vicovu de Sus Colectivul de elaborare: - prof. Angelo Cătălin Bărbuţă – director - prof. Florin Constantin Gheorghiţă – director adjunct - prof. Chira Gheorghe director adjunct - prof. Ana Maria Muntean - prof. Petrică Galan - prof. Vasile Schipor - prof. Vasile Bălici Colaboratori: - Primăria oraşului Vicovu de Sus - S.C. Marelbo S.R.L. Vicovu de Sus - S.C. Ramodel Vicovu de Sus - S.C. Epaflex Vicovu de Sus - S.C. Icosil SRL Vicovu de Sus Inspector Şcolar General, Prof. Gabriela Mihai VICOVU DE SUS

Transcript of Plan de Acţiune al Şcolii ( P.A.S. ) 2019 - 2023 Liceul ...ltin.ro/resources/documente/pas...

1

Avizat în ședința Consiliului Profesoral din: 19.12.2019

Aprobat în şedinţa Consiliului de Administraţie din: 11.12.2019

Plan de Acţiune al Şcolii

( P.A.S. )

2019 - 2023

Liceul Tehnologic „Ion Nistor” Vicovu de Sus

Colectivul de elaborare:

- prof. Angelo Cătălin Bărbuţă – director

- prof. Florin Constantin Gheorghiţă – director adjunct

- prof. Chira Gheorghe – director adjunct

- prof. Ana Maria Muntean

- prof. Petrică Galan

- prof. Vasile Schipor

- prof. Vasile Bălici

Colaboratori:

- Primăria oraşului Vicovu de Sus

- S.C. Marelbo S.R.L. Vicovu de Sus

- S.C. Ramodel Vicovu de Sus

- S.C. Epaflex Vicovu de Sus

- S.C. Icosil SRL Vicovu de Sus

Inspector Şcolar General,

Prof. Gabriela Mihai

VICOVU DE SUS

1

CUPRINS

Partea I .............................................................................................................................................. 2

I.1. ISTORIC .................................................................................................................................. 2

I.2. MISIUNEA ŞCOLII ................................................................................................................ 6

I.3. VIZIUNEA ŞCOLII ................................................................................................................ 7

I.4. PROFILUL ŞCOLII ................................................................................................................ 7

I.5. ANALIZA REZULTATELOR ŞI EVOLUŢIILOR DIN ANUL ŞCOLAR 2018– 2019 ...... 8

I.6. ACTIVITATEA DE FORMARE ȘI PERFECȚIONARE DIDACTICĂ ............................ 15

I.7. EVOLUŢII ............................................................................................................................. 17

PARTEA a II-a .................................................................................................................................. 1

II.1. Contextul european ................................................................................................................ 1

II. 2. Contextul naţional ................................................................................................................. 2

II.3. Contextul regional .................................................................................................................. 5

II.4. INDICATORI DE CONTEXT SPECIFICI ............................................................................. 6

II.4.1 INDICATORI DE INTRARE ................................................................................................. 9

II.4.2 INDICATORI DE PROCES ................................................................................................. 10

II.4.3 SERVICIILE DE ORIENTARE ŞI CONSILIERE. OPŢIUNILE ELEVILOR................. 12

II.4.4 INDICATORI DE IEŞIRE .................................................................................................... 12

II.5 RATA DE SUCCES .................................................................................................................. 16

II.6. INDICATORI DE IMPACT ................................................................................................... 16

II.7. OFERTA ŞCOLILOR ÎPT DIN JUDEŢUL SUCEAVA ....................................................... 17

II. 8. ANALIZA MEDIULUI INTERN ....................................................................................... 26

II.8.1. RESURSE UMANE ....................................................................................................... 28

II.8.2. PARTENERIATE SI COLABORARE ........................................................................ 30

II.8.3. CALENDARUL ANUAL AL ACTIVITATILOR EDUCATIVE ŞCOLARE ŞI

EXTRAŞCOLARE ................................................................................................................... 30

II.8.4 REZULTATELE PROCESELOR DE AUTOEVALUARE ......................................... 33

III. PLANUL OPERAŢIONAL ...................................................................................................... 37

IV. ANEXE ...................................................................................................................................... 51

CONSULTARE, MONITORIZARE ŞI EVALUARE ............................................................... 51

SPAȚIILE ȘCOLARE ................................................................................................................. 53

OFERTA EDUCAȚIONALĂ ...................................................................................................... 55

ORGANIGRAMA LICEULUI TEHNOLOGIC „ION NISTOR” ............................................. 58

2

PARTEA I

CONTEXT

I.1. ISTORIC

Informații despre începuturile școlii de la Vicovu de Sus, sunt scrise în limba germană, de

învățătorul Ion Moldovan, care relatează modul în care a fost înființată prima școală în Vicov de Sus,

sub denumirea ,,Trivialschule”,în casa particulară a zidarului Ion Romancziuk. Primul învățător al școlii

a fost Ion Talpariu, numit de la Cernăuți. Școala a fost apoi mutată în casa particulară a morarului Karl

Postotny, iar învățător era Țurcan.

În perioada 1856-1857 copiii vicovenilor învață carte în casa pădurarului Brazza, sub îndrumarea

învățătorului Gregor Grigorovici. Școala era subordonată Consistorului ortodox, iar dintr-o statistică

școlară austriacă redactată în 1865, aflăm că în Vicov de Sus erau 4268 locuitori ortodocși, iar 42 elevi

frecventau școala condusă de Grigovici până în 1881 la pensionarea sa.

Una din problemele cele mai grave era frecvența foarte slabă a școlilor triviale ortodoxe. După

cum reiese din statistica prezentată mai sus, din cele 89 școli triviale din Bucovina, numai la 21 de școli

erau mai mult de 40 de copii școlarizați, dar în majoritatea școlilor învățau mai puțin de 20 de copii.

Un exemplu, Cuciurul Mare, cel mai mare sat din Bucovina, care avea două parohii ortodoxe cu

6439 de crendicioși, aveau doar șapte copii școlarizați. Din aceste informați putem trage concluzia că

dascălii, slujitori ai educației românești au căutat și găsit cele mai potrivite strategii, să atragă copii

vicovenilor către școală.

În 1856 din fondurile comunei,este cumpărată o suprafață de 22 prăjini, de la dascălul bisericii

Constantin Nistor, pentru construcția unei noi școli. Acest teren a costat comunitatea locală 80 de

guldeni.

La 14 mai 1869 a fost promulgată ,,Legea instrucției publice imperiale” prin care școala de la

Vicovu de Sus este transformată în școala primară co o singură clasă. Articolul 2 al legii stipula ca

,,Orice școală primară, la înființarea căreia contribuie, în totalitate sau parțial statul, provincia sau

comuna, este o instituție publică, deschisă copiilor fără deosebire de confesiune”

În perioada 1856-1899 la Vicovu de Sus au predat patru învățători:Grigore Grigorovici 1869-15

iulie 1881; Ion Moldovan 1881-1883; Samuel Maghiar 1883-1890; Alexander Donik 1890-1891.

În februarie 1891, învățătorul Ion Moldovan devine directorul școli, care începând din anul 1899

devine școală primară cu patru clase. Sub conducerea directorului Ion Moldovan, a fost cumpărat locul

cârciumii din fondul bisericii cu nr.154 pe data de 20 mai 1898. Ca vânzător din partea Bisericii a fost

numit Rudolf Strobal, iar din partea comunei Vicovu de Sus în calitate de cumpărător a fost numit

primarul Gavril al lui Ilie Dănila,Toader al lui Ilie Dabîca și directorul școlii Ion Moldovan.

3

Locul cumpărat cuprindea:grădina, locul de construcție și piața de nutreț din partea de est a

cârciumei cu o suprafață de 75 prăjini, cârciuma și pivnița cârciumi, șura care se afla în mijlocul curții

cârciumii și care după cumpărare a fost dărâmată. Pe terenul cumpărat s-a clădit școala,care a fost

inaugurată la 2 decembrie 1899, când și-a început activitatea. Conform hotărârii din 31 august 1899, a

fost numit învățător al clasei I, Ion Moldovan.

În accelași an funcționa în estul comunei și o ,,filială” a școlii coordonată de către școala din

centru. La ,,filială” au predat Mihai Vicol și soția acestuia Ecaterina. La școala din centru cursurile se

țineau dimineața și după-masă, iar la filială numai după masă.

La 7 decembrie 1907, școala a primit vizita mitropolitului Bucovinei și Dalmației, Vladimir

Repta. Despre activitatea școlară propriu-zisă nu s-a consemnat nimic în cronică, decât că la sfârșitul

anilor școlari s-au organizat festivități școlare și bisericești. În anul școlar 1907-1908 localul școlii este

închis din cauza tifosului.

Începând din anul 1911, informațile din cronică sunt scrise în limba română de către învățătorul

Atanasie Dabâca care prezintă o situație asemănătoare cu informațiile din limba germană cu privire la

dezvoltarea învățământului în Vicovu de Sus.

Din cronică se desprinde grija conducerii școlii pentru educarea copiilor în spirit religios, iar

printre obiectele de studiu figurează la loc de cinste „religia”. Între anii 1914-1915 cursurile școlare sunt

întrerupte din cauza războiului, iar printr-un ordin al Consilului Școlar Distructual Rădăuți

,,învățământul public se amână pe timp nedeterminat”. În 1916 Vicovu de Sus este ocupat de ruși,

clădirea școlii este transformată în cazarmă, iar biblioteca este distrusă.

În perioada interbelică activitatea culturală a învățătorilor și elevilor este prezentată în termeni

elogioși, punându-se accent pe serbările școlare desfășurate cu ocazia sărbătorilor naționale, elevii

recitând poezii patriotice, cântă cântece frumoase și se joacă chiar două piese teatrale: ,,Unirea” și ,,Două

bilete la loterie”. Situația se agravează în timpul crizei economice 1929 când salarile învățătorilor nu se

plătesc cu lunile.

În anul școlar 1933/1934, învățătorul Toader Fedoriac este noul director al școlii, care prin

activitatea sa contribuie la dezvoltarea educației; se redeschide cursul pentru adulți (înființat în 1923)

frecventat de 133 persoane, este amenajat un parc școlar și se înființează o cooperativă școlară cu numele

,,Albine”.

Școala a pus bazele unei cantine școlare pentru ajutarea copiilor sărăci, iar din inițiativa

directorului Toader Fedoriac, se înființează o farmacie școlară dotată cu medicamente și mijloace de

prim ajutor.

Între anii 1935-1943, școala cunoaște o dezvoltare din ce în ce mai accentuată. Numărul claselor

ajunge la 9, iar colectivul cadrelor didactice este format din 12 învățători.

4

În perioada 1943-1945 Școala își întrerupe cursurile din cauza celui de-al Doilea Război Mondial.

Cursurile școlii au fost reluate în 1945, iar reforma învățământului din anul 1948 aduce importante

schimbări în învățământ. Începând de acum școala se va dezvolta după principiile educației comuniste.

În perioada 1951-1962 școala a fost condusă de învățăturii Mimor Aurel, Mandache Gheorghe,

Breabăn Iancu, Grigore Petru, Breabăn Aspazia.În acest interval de timp numărul elevilor a crescut

ajungând la 370, iar numărul claselor a ajuns la 20. A fost asigurată alfabetizarea unui număr de 150 de

tineri până la vârsta de 21 ani și peste 400 de maturi care nu știau să scrie și să citească. Datorită

numărului în continuă creștere a elevilor, era necesară crearea unui spațiu corespunzător pentru buna

desfășurare a învățământului. În acest scop au fost închiriate trei case particulare unde funcționau clasele

I-IV, la Irina Calancea , Schipor Raveca din Plai, și în clădirea ocolului silvic, aflată în apropierea

Căminului cultural din Centru.

Începând din anul școlar 1962-1963, la conducerea școlii a fost promovat profesorul de geografie

Tipa Ilie. Urmează o perioadă în care se produc transformări importante în cadrul școlii de la Vicovu de

Sus.

În 1964 începe construcția primului local al Liceului din localitate, sub conducerea directorului

Ilie Tipa. Construcția liceului a fost începută la data de 3 mai 1964 și a fost încheiată la 15 noiembrie

1964. Valoarea totală a acestei construcții s-a ridicat la suma 618.533 lei conform documentelor oficiale.

Prima promoție a Liceului Teoretic din Vicovu de Sus a avut un număr de 63 de absolvenți, iar

până în 2019 s-au succedat în cadrul liceului 52 de promoții. Încercând să facem o comparație cu prima

promoție menționăm că anul școlar 2018-2019 a înregistrat 316 absolvenți.

Unii dintre absolvenții Liceului Vicovu de Sus au urmat cursuri universitare, devenind profesori,

medici, ingineri, ofițeri, etc., alții au urmat școli postliceale.

În 1976 s-a construit în curtea liceului o clădire destinată atelierelor școlare cu suma de 281.000

lei, iar în 1977 s-a încheiat construcția unei noi clădiri a liceului în valoare de 1.200.000 lei. În fața

liceului a fost amenajat un parc , unde au fost plantați arbori și flori.

În anul școlar 1977/1978 Liceul și-a schimbat profilul devenind Liceul Agroindustrial. Un

eveniment remarcabil a avut loc la 18 decembrie 1977, când s-au serbat 125 de ani de la înființarea

primei școli în comuna Vicovu de Sus.

Programul educațional al școlii, a urmărit sporirea continuă a calității învățământului prin

amenajări de laboratoare și cabinete dotate cu aparatura modernă. Elevii vor beneficia de două internate

și de cantină, având condiții corespunzătoare de cazare și masă.

La 1 septembrie 1979 Școala Generală s-a separat de Liceul Agroindustrial.Numărul cadrelor

didactice care funcționează în cadrul liceului în anul școlar 1979/1980 a fost de 24 profesori și de 7

maiștri instructori,iar cei 616 elevi erau repartizați în 20 de clase.Pentru a stimula lectura elevilor,

biblioteca școlii a fost dotată în 1984 cu cărți noi în valoare de 8.000 de lei.

5

Din anul 1992, prin unirea cu şcoala generală, liceul devine Grupul Şcolar „Ion Nistor”, cu profil

teoretic şi şcoală profesională.

În anul 1997 se va ridica o nouă şcoală cu clasele I – VIII în satul Plai.

Din anul 2012 liceul devine Liceul Tehnologic „Ion Nistor”, cu profil teoretic şi tehnic. Liceul a

sărbătorit in noiembrie 2014 - 50 de ani de la înființare, prilej de întâlnire a foștilor profesori și elevi ai

liceului cu generațiile actule.

În ultimii ani liceul a intrat într-un amplu proces de modernizare. În anul 2016 s-au inaugurat:

Campusul Școlar și noile clădiri ale școlii primare și grădiniță. Investițiile au fost în valoare de

aproximativ 8.000.000 de euro, din care 2.000.000 de euro au provenit din bugetul local al orașului

Vicovu de Sus.

6

I.2. MISIUNEA ŞCOLII

Şcoala este „o organizaţie care învaţă” şi, în functie de nevoile educationale ale comunităţii din

Vicovu de Sus și din localităţile limitrofe: Ulma, Brodina, Falcău, Straja, Putna, Bilca, Vicovu de Jos şi

din alte localităţi ale judeţului, ofera sansa formarii unui om capabil sa-si continue educatia pe tot

parcursul vietii si care sa fie motivat pentru a o face.

Scoala este prima institutie care ii confrunta pe elevi cu exigentele integrarii in societate si toate

cercetarile demonstreaza ca modul in care se adapteaza un copil la scoala reprezinta principalul indicator

predictiv cu privire la calitatea conduitei sale socioprofesionale ca adult. Toate marile teorii sociologice

subliniaza importanta calitatii experientelor scolare in integrarea sociala a indivizilor, ceea ce

argumenteaza interpretarea: scoala si problemele sociale reprezinta cele doua fete ale aceleiasi monede.

Serviciile oferite de scoala au la baza calitatea, performanta, promovarea valorilor europene,

egalitatea sanselor pentru toti participantii.

Oferta educatională a unitatii scolare este individualizata in functie de nevoile educationale ale

comunitatii, pe de o parte si de conditiile concrete in care functioneaza scoala, pe de alta parte.

Scoala ofera sansa evolutiei de la cunostnte si de la formarea deprinderilor, la dezvoltarea

atitudinilor si a personalitatii in intregul ei si a competentelor sociale si profesionale, toate acestea

concurand la potentarea dezvoltarii si devenirii individuale in cadrul societatii.

Se urmareste formarea unui om capabil sa-si continue educatia pe tot parcusul vietii si care sa fie

motivat pentru a o face.

7

I.3. VIZIUNEA ŞCOLII

Liceul Tehnologic Ion Nistor are ca scop fundamental pregatirea tinerilor pentru integrarea in

societate si dezvoltarea maxima a potentialului lor precum și pregătirea lor pentru un viitor imprevizibil.

Şcoala noastră trebuie sa-i ajute pe tineri sa se cunoasca si sa se accepte, să-şi proiecteze idealuri

si sa le interiorizeze in identitatea lor, sa-i ajute sa constientizeze si sa-si asume responsabilitatea pentru

a se implica in dezvoltarea societatii.

Educatia este perceputa astazi ca o functie vitala a societatii contemporane deoarece prin aceasta

societatea isi perpetueaza existenta, transmitand din generatie in generatie tot ceea ce umanitatea a

invatat despre ea insasi si despre realitate.

De la scoala contemporana societatea asteapta astazi totul: sa transmita tinerilor o cunoastere

acumulata de-a lungul secolelor, sa-i ajute sa se adapteze la o realitatea in continua transformare.

I.4. PROFILUL ŞCOLII

Liceul Tehnologic „Ion Nistor” este situat în orasul Vicovu de Sus, în nordul judeţului Suceava.

Liceul oferă servicii educationale pentru tinerii şi adulţii din localităţile limitrofe: Ulma, Brodina, Falcău,

Straja, Putna, Bilca, Vicovu de Jos şi din alte localităţi ale judeţului.

Adesa:

str. Calea Cernauti nr. 342

Telefon / Fax: 0230/413015, 0230/413016

WEB: www.ltin.ro

E-mail: [email protected]

Filiera: teoretică şi tehnologică

Forma de învăţământ: zi şi frecvenţă redusă

La învăţământul liceal teoretic se şcolarizează elevii în urmatoarele profiluri:

• Matematică-informatică / matematică informatică intensiv informatică

• Ştiinţe ale naturii

• Ştiinţe sociale / științe sociale intensiv engleză

• Filologie

La învăţământul liceal tehnologic se şcolarizează elevii în următoarele domenii:

• Fabricarea produselor din lemn

• Industrie textilă şi pielărie

La învăţământul profesional se şcolarizează elevii în următoarele domenii:

• Industrie textilă şi pielărie, specializarea confecționer articole din piele şi înlocuitori

• Industrie textilă şi pielărie, specializarea confecționer articole textile

• Fabricarea produselor din lemn, specializarea tâmplar universal.

8

I.5. ANALIZA REZULTATELOR ŞI EVOLUŢIILOR DIN ANUL ŞCOLAR

2018– 2019

S-a căutat utilizarea maximă a potentialului uman existent in vederea eficientizarii procesului de

invatamant in toate compartimentele sale:

-scolarizare - frecventa;

- continut – calitate;

- progres si succes scolar;

S-a realizat proiectarea didactica si a planificarilor calendaristice pe unitati de invatare.

S-au respectat graficele de desfasurare a unor actiuni pe baza noilor abordari conceptuale ale

curriculumului national.

În urma consultărilor din cadrul comisiilor metodice a fost restructurată oferta de opţionale

şcolare, care să vină în sprijinul elevilor în scopul pregătirii examenelor şcolare.

i) SITUAȚIA ȘCOLARĂ PE NIVELE DE ÎNVĂȚĂMÂNT

a) Situaţia şcolară pentru Grădiniță

Clasa Nr. elevi înscrişi la inceput de an şcolar

Nr. elevi rămaşi la sfârşitul anului

Observații

Grupa mică 25 27

Grupa mijlocie 52 53

Grupa mare 65 65

Total gradiniță 142 145

b) Situaţia şcolară pentru învăţământul primar

Clasa Elevi inscrişi la

începutul anului

şcolar

Elevi

veniţi

prin

transfer

Elevi

plecaţi

Elevi

promovaţi

Elevi

repetenţi

Pregătitoare 73 0 2 71 0

I 62 1 0 63 0

II 43 1 0 44 0

III 58 0 0 58 0

IV 33 1 0 34 0

Total 269 3 2 270 0

c) Situaţia şcolară pentru învăţământul gimnazial:

Clasa Elevi inscrişi la începutul

anului şcolar

Elevi veniţi prin transfer

Elevi plecaţi

Elevi promovaţi

Elevi repetenţi

9

V 57 0 2 55 0

VI 84 0 0 82 2

VII 52 0 1 51 0

VIII 61 0 0 61 0

Total 254 0 3 249 2

d) Situaţia şcolară pentru învăţământul liceal:

1. Profilul real:

Clasa Elevi înscrişi la

începutul anului

şcolar

Elevi veniţi

prin transfer

Elevi

plecaţi prin

transfer

Abandon

şcolar/alte

situaţii

Elevi

promovaţi

Elevi

repetenţi

IX 93 0 8 2 83 0

X 126 0 0 1 125 0

XI 112 0 4 3 105 0

XII 91 0 3 0 88 0

Total 422 0 15 6 401 0

2. Profilul umanist:

Clasa Elevi inscrişi la

începutul anului

şcolar

Elevi veniţi

prin transfer

Elevi

plecaţi

Abandon

şcolar/alte

situaţii

Elevi

promovaţi

Elevi

repetenţi

IX 145 1 2 5 138 1

X 192 3 0 1 194 0

XI 204 0 1 5 198 0

XII 186 0 1 2 183 0

XIII 63 2 0 0 65 0

Total 790 6 4 13 778 1

3. Profilul tehnic

Clasa Elevi inscrişi la

începutul anului şcolar

Elevi veniţi

prin transfer

Elevi

plecaţi

Abandon

şcolar/alte situaţii

Elevi

promovaţi

Elevi

repetenţi

IX 55 0 3 1 50 1

X - - - - - -

XI 21 0 1 0 20 0

XII 40 0 1 0 38 1

Total 116 0 5 1 108 2

4. Şcoala profesională

10

Clasa Elevi inscrişi la

începutul anului

şcolar

Elevi veniţi

prin transfer

Elevi

plecaţi

Abandon

şcolar/alte

situaţii

Elevi

promovaţi

Elevi

repetenţi

Anul I 50 2 0 3 45 5

Anul II 50 0 0 2 49 0

Anul III 28 0 0 0 28 0

Total 128 2 0 3 122 5

5 „A doua şansă”

Clasa Elevi înscrişi Promovaţi Repetenţi

Anul III 12 12 0

Anul IV 22 22 0

Total 34 34 0

ii) SITUAŢIA STATISTICĂ A FRECVENŢEI ELEVILOR ÎN ANUL ŞCOLAR 2018 – 2019

Pe parcursul anului şcolar 2018 – 2019 s-a realizat o monitorizare la nivelul fiecărei clase de

elevi şi au fost trimise rapoarte în fiecare lună către ISJ, astfel la nivelul LTIN s-au înregistrat un număr

de 65.660 de absenţe faţă de 67.438 absenţe în anul şcolar precedent, din care 39615 absenţe motivate

faţă de 36876 absenţe motivate în anul şcolar precedent, rata absenteismului este de 32,6 absente/elev.

Statistic rata absențelor nemotivate per elev la nivelul unității de învățământ a fost de 19,6 absențe

motivate per elev, la nivel liceal se înregistrează in medie 41,6 absențe per elev din care 26,2 absențe

motivate per elev, cele mai multe absențe s-au înregistrat la învățământul profesional: 65,7 absențe per

elev din care 28,5 absențe motivate per elev.

Nivelul de

învățământ

an școlar

2017 – 2018

an școlar

2018 – 2019

Total din care motivate Total din care motivate

Total primar 1085 131 1247 678

Total gimnazial

zi 850 465 5489 3487

Total liceal zi -

ruta directă 55865 32359 50515 31793

Total înv.

profesional 9638 3921 8409 3657

Total 67438 36876 65660 39615

iii) ANALIZA REZULTATELOR OBŢINUTE de către elevii LTIN la testările II, IV, VI

Începând cu anul şcolar 2013-2014 au fost introduse testări pentru elevii claselor a II-a, a IV-a şi

a VI-a. În acest an școlar testările au avut loc în lunile mai- iunie 2018 şi au implicat un număr mare de

cadre didactice. La finalul testării a fost întocmit un raport pe fiecare nivel, fară a fi făcute publice date

pentru fiecare elev şi fară date statistice generale. Prezentăm câteva date din raport .

11

EVALUAREA NAȚIONALĂ LA FINALUL CLASEI A II-a - 2018

înscriși absenți

prezenți la

”CITIT”-

LIMBA

ROMÂNĂ

prezenți la

”SCRIS”-

LIMBA

ROMÂNĂ

prezenți la

”MATEMATICĂ”

cu c.e.s. Integrați

înscriși cu teste

adaptate

44 1 59 44 43 0 0

EVALUAREA NAȚIONALĂ LA FINALUL CLASEI A IV-a - 2018

înscriși absenți prezenți la

”LIMBA ROMÂNĂ”

prezenți la

”MATEMATICĂ”

cu c.e.s. integrați

înscriși cu teste

adaptate

34 0 34 34 0 0

EVALUAREA NAȚIONALĂ LA FINALUL CLASEI A VI-a - 2018

înscriși absenți

prezenți la

”LIMBĂ și

COMUNICARE”

prezenți la

”MATEMATICĂ și

ȘTIINȚE”

cu c.e.s. integrați

înscriși cu teste

adaptate

84 4 84 80 0 0

iv) ANALIZA REZULTATELOR OBŢINUTE de către elevii LTIN la simularea examenului

de EVALUARE NAŢIONALĂ, claselea VII-a și a VIII-a

Date statistice în urma finalizării evaluării lucrărilor scrise la simularea examenului de Evaluare

Naţională:

CLASA a VII-a

Număr elevi Număr elevi

înscrişi în clasa a

VII-a

Număr elevi care au

susţinut ambele

probe

Număr elevi care au

susţinut numai proba la

LRO

Număr elevi care au

susţinut numai proba

numai la MATE

Număr total elevi 51 50 50 50

LRO

Nu

măr

însc

riş

i

Nu

măr

preze

nţi

Nu

măr

eli

min

aţi

Nu

măr

evalu

aţi

1-

1,99

2-

2,99

3-

3,99

4-

4,99

5-

5,99

6-

6,99

7-

7,99

8-

8,99

9-

9,99

10

Total: 51 50 0 50 0 1 5 5 11 10 10 3 5 0

Procentul notelor peste 5 – 78%

12

MATE

Nu

măr

însc

riş

i

Nu

măr

preze

nţi

Nu

măr

eli

min

aţi

Nu

măr

evalu

aţi

1-

1,99

2-

2,99

3-

3,99

4-

4,99

5-

5,99

6-

6,99

7-

7,99

8-

8,99

9-

9,99

10

Total: 51 50 0 50 4 6 16 9 9 5 0 0 1 0

Procentul notelor peste 5 – 30%

MEDII

(numai pentru elevii care au

susţinut ambele probe)

Nu

măr

însc

riş

i

Nu

măr

preze

nţi

1-

1,99

2-

2,99

3-

3,99

4-

4,99

5-

5,99

6-

6,99

7-

7,99

8-

8,99

9-

9,99

10

Total: 51 50 0 3 9 13 10 10 4 0 1 0

Procentul mediilor peste 5 – 50%

CLASA a VIII-a

Simularea examenului de Evaluare Naţională pentru elevii claselor a VIII-a s-a desfăşurat în bune

condiţii, nu au existat nereguli şi nu s-au aplicat sancţiuni.

LRO

Num

ăr

însc

rişi

Num

ăr

pre

zenţi

1-

1,99

2-

2,99

3-

3,99

4-

4,99

5-

5,99

6-

6,99

7-

7,99

8-

8,99

9-

9,99

10

Total: 61 61 0 4 4 5 16 7 9 15 1 0

Procentul notelor peste 5 – 78,68%

MATE

Nu

măr

însc

rişi

Nu

măr

eval

uaţ

i

1-

1,99

2-

2,99

3-

3,99

4-

4,99

5-

5,99

6-

6,99

7-

7,99

8-

8,99

9-

9,99

10

Total: 61 61 0 3 12 19 18 5 2 1 1 0

Procentul notelor peste 5 – 44,26%

13

MEDII

(numai pentru elevii

care au susţinut

ambele probe)

Nu

măr

însc

rişi

Nu

măr

eval

uaţ

i

1-

1,99

2-

2,99

3-

3,99

4-

4,99

5-

5,99

6-

6,99

7-

7,99

8-

8,99

9-

9,99

10

Total: 61 61 0 2 8 15 14 14 6 1 1 0

Procentul mediilor peste 5 – 59%

v) ANALIZA REZULTATELOR obţinute de către elevii LTIN la examenul EVALUARE

NAŢIONALĂ 2019

În centrul de examen au fost înscriși 61 elevi. S-au înregistrat 2 absențe la limba și literatura

română și 3 la matematică datorită îmbolnăvirii cu rujeolă. Procentul de promovabilitate pe discipline:

limba și literatura română 86,44%, matematică 51,72% iar pe medii 77,59%.

Nr.

înscriși

Nr.

prezenți

1-

1,99

2-

2,99

3-

3,99

4-

4,99

5-

5,99

6-

6,99

7-

7,99

8-

8,99

9-

9,99 10

Limba

română 61 59 1 2 3 2 7 13 8 9 14 -

Matematică 61 58 1 2 6 19 15 10 2 2 1 -

Medii 61 58 1 1 4 7 16 9 15 2 3 -

vi) ANALIZA REZULTATELOR obţinute de către elevii LTIN la examenul de BACALAUREAT.

1. Date statistice în urma simularii examenului de Bacalaureat- martie 2019

În urma evaluării realizate în unitatea şcolară s-au obţinut statistic, următoarele rezultate procentul

mediilor peste 6 la clasa a XI- a a fost de 40,2 %, iar la clasa a XII-a : 47,2%:

Rezultate obținute de elevi :

MEDII

Nu

r

însc

riși

Nu

r

pre

zen

ți

1-

1,99

2-

2,99

3-

3,99

4-

4,99

5-

5,99

6-

6,99

7-

7,99

8-

8,99

9-

9,99 10

Clasa a XI-a 262 224 4 16 32 45 47 40 21 14 5 0

Clasa a XII-

a FR 69 1 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0

Clasa a XII-

a 243 212 9 15 20 44 51 34 16 15 8 0

14

Clasa a

XIII-a FR 65 4 0 1 2 0 1 0 0 0 0 0

Total: 639 441 13 32 55 89 99 74 37 29 13 0

Procent promovabilitate (medii peste 6) 34,70%

2. La examenul de bacalaureat s-au inscris un numar de 265 de absolventi dintre acștia, din

promotia curenta s-au înscris 224 absolvenți , rezultatele obtinute au fost mai slabe decat cele din anul

2018, comparativ cu rezultatele la nivel național și județean rezultatele au fost mai slabe cu câteva

procente .

NR. Profil Elevi prezenți

la examenul de

bacalaureat

Elevi prezentați

la examenul de

bacalaureat-

promoţia

curentă

Reuşiţi

(promoţia

curentă)

Procente

reuşiţi

(promoţia curentă)

Procent reuşiţi

2017

(an anterior)

1. Real 93 80 56 (52) 60,2% (65%) 63,4% (66,6%)

2. Ştiinţe sociale 148 122 95 (88) 64,18% (72,13) 67,5% (71,8%)

3. Tehnic 24 22 2 (2) 8,3% (9,09%) 0

4. Total 265 224 153 (142) 57,7% (63,4%) 63,4% (67,3%)

Pe nivele de învățământ situația este următoarea:

NR. Profilul Număr

absolvenţi

2018

Reuşiţi la

examenul de

bacalaureat

Din

promoţia

curentă

% reușiți din

absolvenţii

promoţiei

curente

% reușiți din

absolvenţii

promoţiei 2018

1. Matematică- informatică 41 32 30 73,17% 70,5 %

2. Ştiinţe ale naturii 47 24 22 46,80% 25 %

3. Ştiinţe sociale ( Zi ) 86 67 62 72,09% 73,3 %

4. Filologie 29 22 22 75,86% -

5. Ştiinţe sociale ( FR) 65 6 4 6,15% 7,5%

6. Tehnic 38 2 2 5,26% 0

7. Total 306 153 142 46,40% 47,6%

vii) Examenul pentru obţinerea CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONALE NIVEL

4

Liceul Tehnologic „Ion Nistor”, Vicovu de Sus a fost centru de examen pentru obţinerea

certificatului de calificare profesionale nivel 4, Calificările: Tehnician în industria pielăriei și

Tehnician în prelucrarea lemnului. Au participat la examen un număr de 28 de elevi.

Nr.

crt. Unitatea de învăţământ

Nr. elevi

Calificarea 1: Tehnician în

industria

pielăriei

Nr. elevi

Calificarea 2: Tehnician în

prelucrarea

lemnului

Nr. total elevi*

1. Liceul Tehnologic „Ion Nistor”,

Vicovu de Sus 14 14 28

15

Rezultatele obținute:

Calificativ: Excelent: 7

Foarte Bine: 11

Bine: 6

Satisfăcător: 0

Absenți: 0

Învățământ profesional

Liceul Tehnologic „Ion Nistor”, Vicovu de Sus a fost centru de examen pentru obţinerea

certificatului de calificare profesionale nivel 3, Calificarea : Confecţioner articole din piele şi

înlocuitori. La probă au participat la examen un număr de 26 de elevi.

Nr.

crt. Unitatea de

învăţământ

Nr. elevi

Calificarea :Confecţioner articole din

piele şi înlocuitori

Admişi din care cu calificativ

Excelent Foarte

bine Bine Satisfăcător

1. Liceul Tehnologic

„Ion Nistor”, Vicovu

de Sus 26 12 12 2 0

I.6. ACTIVITATEA DE FORMARE ȘI PERFECȚIONARE DIDACTICĂ

În octombrie 2018 s-au înscris în vederea perfecţionării prin grade didactice şi au depus dosar un

număr de 13 cadre didactice, după cum urmează:

Pentru definitivat sesiunea 2018-2019

1) Prof. Bălici Constantin

2) Prof. Belibou Elena

3) Prof. Burlică Gheorghe-Cristin

4) Prof. Mironescu Andreea- Maria

Pentru gradul II sesiunea 2018-2020

1) Prof. înv. preșcolar Nițu Monica

2) Prof. Pîslar Alina Andreea

Pentru gradul I sesiunea 2019-2021

1) Prof. Bodnar Narcisa -Violeta

2) Prof. Buruian Nicoleta Maria

3) Prof. Cârdei Ana-Maria

4) Prof. înv. primar Juravle Valentina

5) Prof. Ionese Zamfira –Lucica

6) Prof. Puha Cristina Viorica

7) Prof. Vieru Emanuela

16

Au depus cerere de solicitare preinspecţie necesară înscrierii la examenele de grad următoarele

cadre didactice:

Gradul I

1) Prof. înv. primar Juravle Valentina

2) Prof. Puha Cristina Viorica

3) Prof. înv. primar Schipor Elena

4) Prof. Țîrlea Iuliana-Domnica

Gradul II

1) Prof. Galan Maria- Lăcrimioara

2) Prof. Ilaș Emanuela-Cosmina

3) Prof. Irimescu Marcel

4) Prof. Nejnec Daniel-Andrei

5) Prof. Nistor Adriana

6) Prof. Teleagă Mălina Manuela

În perioada noiembrie-decembrie 2018 d-na profesor Reuț Violeta și d-na profesor Negru Maria

au susținut IS și prezentarea lucrării metodico-științifice obținând gradul didactic I .

Î

n luna mai 2019 au susținut IS și au prezentat lucrările metodico-științifice pentru obținerea gradului

didactic I profesorii: Nistor Vasile, Marusac Elena-Octavia și Hasna Adrian.

În semestrul I catedra de chimie a organizat activitatea de formare la nivelul cercului pedagogic

la care au participat profesori de chimie gimnaziu și liceu din zona Rădăuți-Vicov-Siret-Solca,

inspectorul de specialitate și un profesor universitar de la USV-Facultatea de chimie și inginerie

alimentară.

În semestrul al II-lea catedra de fizică a organizat activitatea de formare la nivelul cercului

pedagogic liceu în colaborare cu fabrica de cherestea Egger Rădăuți.

La începutul semestrului prin implicarea domnilor directori și a unor cadre didactice au debutat activități

interesante de formare după cum urmează:

- coordonare proiect Erasmus –The More You Know, The More You Love- în parteneriat cu Bulgaria,

Cehia, Turcia

- participare proiect Erasmus – Muri, Ponti E Noti- parteneri Spania, Italia, Finlanda

- derulare activități în cadrul programului Școală după școală în cadrul proiectului pro-Edu

- un număr de 50 cadre didactice constituite în trei grupe participă la programul de formare e-Profi ce

cuprinde cinci cursuri de formare. Astfel cursul „Multimedia în educație” s-a derulat în semestrul I, iar

„Parteneriatul educativ școală-familie-comunitate” s-a desfășurat în semestrul al II-lea

- doamnele învățătoare au fost înscrise în programul de formare pro-Edu

- 3 cadre didactice s-au înscris în programul de formare ECDL, 15 profesori au susținut pe parcursul

anului diferite module din același program de formare

17

- responsabilii comisiilor metodice și personalul didactic auxiliar au participat la cursul de formare

organizat de ISJ prin persoana inspectorului Cornea Gheorghi cu tema „Registrul riscurilor” din

programul de dezvoltare SCIM (Sistemul de control managerial intern)

P

e tot parcursul anului cadrele didactice înscrise la diferite forme de perfecționare au susținut inspecții de

specialitate astfel încât la sfârșitul anului s-au înregistrat un număr de 26 procese-verbale de la inspecții

curente și speciale pentru grade didactice.

Î

n unitatea de învăţământ Liceul Tehnologic „Ion Nistor” Vicovu de Sus, cadrele didactice au manifestat

interes în formare şi perfecţionare urmărind dobândirea de competenţe în vederea îmbunătăţirii constante

a procesului instructiv-educativ participând la activităţile metodice de la nivelul comisiilor, cercurilor

pedagogice sau la cursuri de formare.

I.7. EVOLUŢII

În anul şcolar 2018-2019 activitatea curriculară şi extracurriculară desfăşurată în unitatea noastră

s-a axat pe calitate, echitate şi eficienţă prin structura standardelor educaţionale în cele trei domenii:

capacitate instituţională, eficacitatea educaţională si managementul calităţii.

Redefinirea permanentă a calităţii educaţionale şi eficientizarea procesului instructiv-educativ

sunt obiectivele pe care am dorit să le atingem în pregătirea elevilor creându-le astfel posibilitatea

dezvoltării creativităţii în orice domeniu.

Monitorizarea ritmicităţii notarii, frecventei elevilor, parcurgerea materiei, s-a realizat prin

comunicare deschisa si permanenta cu factorii educaţionali.

Şcoala a promovat un management educaţional al calităţii care sa faciliteze performantele cadrelor

didactice si elevilor precum si un parteneriat real intre şcoala si comunitatea locala.

MANAGEMENT EDUCATIONAL. PROIECTAREA MANAGERIALĂ

Activitatea instructiv educativa din anul şcolar 2018 – 2019 a avut in vedere planul managerial si

direcţiile prioritare ale programului de acţiuni urmărindu-se următoarele direcţii:

Management

1.1. Realizarea planului managerial pentru anul școlar 2018 – 2019 pornind de la diagnoza realistă

a mediului școlar intern;

1.2. Organizarea eficientă a echipelor de lucru în scopul punerii în practică a planului managerial;

1.3. Funcționarea eficientă a sistemului de management al calității educației prin organizarea și

coordonarea Comisiei de Asigurare și Evaluare a Calității;

1.4. Obținerea autorizațiilor și avizelor de funcționare;

Curriculum

2.1. Elaborarea proiectelor de curriculum şcolar şi extraşcolar

2.2. Formarea competențelor de bază

2.3. Evaluarea activității din unitatea de învățământ

Resurse umane

3.1. Monitorizarea funcționării structurilor instituționale administrative și manageriale din școală

3.2. Formarea continuă și perfecționarea personalului

3.3. Evaluarea activității din unitatea de învățământ

3.4. Asigurarea calității în unitatea de învățământ

3.5. Consilierea și facilitarea schimbului de informații

Resurse financiare și materiale

4.1. Alocarea resurselor financiare și materiale în concordanță cu necesitățile unității

18

4.2. Monitorizarea realizării lucrărilor de investiții

Dezvoltare și relații comunitare

5.1. Promovarea ofertei educaționale

5.2. Deschiderea sistemelor de educație și formare profesională spre mediul social, economic și

cultural, spre societate

5.3. Promovarea imaginii pozitive instituționale și de sistem

În organizarea muncii s-a realizat o grupare a muncii adecvata a resurselor umane existente in

comisii metodice, catedre, comisii de lucru pentru realizarea obiectivelor stabilite in planul managerial.

S-a avut in atenţie informarea si evaluarea corecta a tuturor grupurilor semnificative cu scopul

creşterii calităţii învăţământului. În acest sens directorii LTIN au realizat pe parcursul anului şcolar 2018

– 2019 inspecţii curente la lecţii si inspecţii tematice alături de inspectori ISJ sau profesori metodişti.

Au fost întocmite o serie proceduri pentru comunicarea interinstituţională, situaţii de urgenţă,

selecţia manualelor, etica şi integritatea, managementul riscurilor, inventariere, circuitul documentelor,

recrutarea personalului, organizarea concursurilor şcolare şi extraşcolare, activitatea PSI, evaluarea

cadrelor didactice, monitorizarea perfecţionării, proceduri selecție elevi și profesori în programele

Erasmus+, procedura SCIM.

Toata activitatea din şcoala a fost in atenţia consiliului profesoral, consiliului de administraţie,

comisiilor metodice, comitetelor de părinţi, care au avut cate un plan de activităţi adecvat nevoilor

unităţii noastre şcolare.

Conducerea scolii a urmărit permanent rezolvarea problemelor de documentaţie si organizare a

cadrelor: didactice, didactic auxiliar si nedidactic in vederea:

• Aplicării corecte a curriculumului şcolar

• Coordonarea şi monitorizarea sistemului de control intern managerial

• Alcătuirea şi promovarea ofertei educaţionale prin planul de şcolarizare pe anul următor.

• Organizarea concursurilor şcolare, olimpiadelor şi examenelor la nivelul unităţii de

învăţământ

• Întocmirea PAS pentru perioada 2016-2020

• Finalizarea RAEI pentru anul şcolar 2018-2019.

• Dezvoltarea relaţiilor comunitare cu alte unităţi de învăţământ, organizaţii, mediul de afaceri,

comunitatea de părinţi

• Atragerea de resurse extrabugetare, precum sponsorizări, donaţii, consultanţă

• Dezvoltarea CDŞ prin diversificarea opţionalelor propuse, precum şi elaborarea CDL-urilor

pentru învăţământul tehnic

• Asigurarea condiţiilor de studiului a elevilor

• Diminuarea abandonului şcolar si a actelor de indisciplina

• Evaluarea corecta a activităţii didactice printr-o permanenta munca de îndrumare si control

Direcţiile de acţiune au urmărit sa se realizeze antrenarea grupurilor ţinta in desfăşurarea

activităţilor organizarea activităţilor educative şcolare si extraşcolare in funcţie de nevoile educative ale

colectivelor de elevi si in concordanta cu priorităţile in educaţie la nivel local, judeţean si naţional,

dezvoltarea proiectelor cultural artistice, sportive, ecologice, de educaţie civica si de promovare a

sănătăţii, asigurarea unei mobilităţi a elevilor pentru schimburi profesionale si de idei si experienţei de

viaţa, participarea elevilor la diferite activităţi competiţionale.

S-a îmbunătăţit procesul de predare învăţare evaluare si a serviciilor educaţionale in vederea

promovării unui învăţământ centrat pe elev.

S-a realizat o conducere operaţionala prin folosirea corecta si coordonarea resurselor umane si

non-umane in scopul obţinerii rezultatelor scontate. Dintre activităţile organizate menţionăm:

• Desfăşurarea în bune condiţii a zilelor liceului în luna noiembrie.

• Organizarea Balului Bobocilor la Casa de Cultură Laura

• Programele de ajutor umanitar desfăşurate în preajma sărbătorilor de iarnă şi programele artistice

susţinute de corul şcolii.

19

• Desfăşurarea festivalului concurs interjudețean „Bucovina traditii, cultură, spiritualitate”.

• Desfășurarea concursului județean „Români și românitate în afara granițelor țării. Destin și

dăinuire”

• Concursul județean "Investigatia sociologica", ediția a II-a

• Desfășurarea activităților din proiectele Erasmus + K229: "The more you Know, the more you

love″ și "Muri, ponti e note "

• Programele de formare E-profi și programul școală după școală Pro-edu.

• Let,S Do It - activitate de ecologizare

• Activităţile organizate în programul „Săptămâna altfel”.

• Lansarea proiectului ″10 pentru folclor″.

• Desfășurarea unor activități extracurriculare cu ocazia zilei educației, simpozionul Ion Nistor,

conferința: ″Să fii român″ susținută de către Dan Puric la Casa de Cultură Laura.

• Organizarea concursului național „România pitorească“ în parteneriat cu Colegiul Național

″Eudoxiu Hurmuzachi″ Rădăuți

Echipa manageriala a LTIN a avut o colaborare foarte bună cu comunitatea locala şi s-a bucurat

de sprijinul domnului primar Gheorghe Schipor, colaborare materializată prin:

• Dotarea cu sisteme de securitate la intrare- ieșire în corpurile liceului.

• Modernizarea laboratorului de informatică Info_01 prin achiziția și instalarea unui număr de 27

calculatoare de ultimă generație (All-in-one, Intel i5, 4GB RAM);

• Achiziția de materiale pentru laboratarele și atelierele de practică de la IPT.

• Desfășurarea în bune condiții a programelor Erasmus + K229

• Dotarea gradiniței cu materiale didactice

• Investiția în cele 3 sisteme de încălzire pe gaz de la liceu și grădiniță și școala primară.

• Achiziția de mobilier școlar.

• Organizarea celei de-a doua ediții ediții a școlii de vară “ Tabăra bobocilor LTIN”

• Zilele liceului și Săptămânii altfel- luna noiembrie

• Sprijinul acordat pentru desfaşurarea festivalului concurs „Bucovina traditii, obiceiuri,

spiritualitate”

• Organizarea concursului național “ România pitorească“ în parteneriat cu Colegiul Național

″Eudoxiu Hurmuzachi″ Rădăuți

• Colaborarea cu primăria pentru activităţi curente de gospodărire

• Sprijinirea grupului folcloric pentru activităţile desfăşurate.

Analiza SWOT a activităţii desfăşurate în anul şcolar 2018 – 2019 scoate in

evidenta următoarele aspecte:

PUNCTE TARI:

• pregătire academică foarte bună a cadrelor didactice;

• Încadrarea cu personal didactic calificat în proporție de 98 % la majoritatea disciplinelor de

învățământ;

• Rezultatele la examenele naționale au fost în media rezultatelor naționale;

• atmosfera destinsa, de încredere reciprocă;

• oferta variată de programe şcolare care conduc la personalizarea procesului instructiv-educativ;

• oferta variată de opţionale şcolare;

• colaborarea foarte bună cu părinţii si comunitatea locală, agenţi economici;

• parteneriate cu primăria, poliţia, jandarmeria, pompieri, unitatea sanitară.

• parteneriate cu alte unităţi şcolare din ţară şi din străinătate;

• existenţa unui cabinet de consiliere psihopedagogică;

20

• contracte de colaborare încheiate cu agenţii economici care dau posibilitatea desfăşurării instruirii

practice la aceştia;

• Rezultate bune la unele olimpiade şcolare;

• existenţa unor laboratoare moderne de informatică, fizică, chimie, biologie, isorie, geografie.

• elevii au posibilitatea de a se informa prin tehnologia de calcul şi comunicare;

• implicarea elevilor şi profesorilor în activităţi extracurriculare;

• Realizarea în totalitate a planului de școlarizare.

• Colaborarea foarte bună cu autoritățile locale și județene în realizarea unor activități educative,

asigurarea resurselor financiare necesare, asigurarea securității în scoli ş.a.

• Organizarea învățământului cu frecvență redusă și învățământului „A doua șansă” – în scopul

integrării școlare a categoriilor defavorizate

• Existența laboratorului acreditat ECDL

PUNCTE SLABE:

• Lipsa criteriilor, standardelor, coerentei si coordonării in predare si evaluare;

• Motivaţie preponderant extrinseca pentru dezvoltarea profesionala, automulţumire, tendinţe de a

exagera rolul propriu in succesele elevilor;

• Indiferenta, pasivitatea, lipsa de atitudine in ceea ce priveşte relaţia profesor – elev;

• Formalism în desfăşurarea unor activităţi;

• Timpul nu este întotdeauna dozat corect;

• Nu se aplică o abordare diferenţiată în funcţie de nivelul elevilor;

• Nu se folosesc strategii adecvate pentru elevii cu un nivel scăzut de pregătire;

• Numărul mare de absente acumulate de către unii elevi în anul școlar trecut;

• Lipsa de comunicare reala, coordonare, cooperare intre cadrele didactice pentru amortizarea

influenţelor negative;

• Lipsa cabinetului medical;

• Prezenta personalului necalificat

• Rezultate modeste la unele olimpiade şcolare;

• Evaluarea subiectiva si inconsecventa;

• Insuficienta colaborare dintre unii diriginţi cu părinţii ;

• Dotarea necorespunzătoare atelierelor de practică .

OPORTUNITATI

• Finanţarea per elev aduce la bugetul şcolii sume important

• Finalizarea campusului şcolar a dus la îmbunătăţirea considerabilă a condiţiilor de studiu;

• Existenţa Planului de Acţiune al Scolii, conferind posibilitatea diversificării pregătirii profesionale

a elevilor, în cadrul învăţământului liceal tehnologic şi postliceal, în meserii cerute pe piaţa muncii;

• programele Erasmus + K229 pentru elevi și profesori .

• Programele de formare E-profi și programul școală după școală: Pro-edu

• Amplasarea școlii în zona centrală, în vecinătatea unor puncte de interes: Primăria, Poliția,

Biserica, Unitatea de Asistență Medico-Socială;

• Sistem de transport al elevilor în regim propriu şi privat eficient;

• Continuarea derulării Programelor guvernamentale de susţinere elevilor provenind din familii

cu venituri mici (“Bani de liceu”, Bursa profesională, “Euro200”);

• Pregătirea deosebita si profesionalismul cadrelor didactice constituie garanţia unei activităţi

instructiv – educative de cea mai buna calitate

• Cursuri de formare pentru profesori in programe convenabile.

• Posibilitatea obținerii certificatului ECDL de către elevi și cadre didactice;

• Oferta şcolară diversificată şi parteneriate de practică cu agenţi economici din zonă.

• Programe de pregatire suplimentară a elevilor pentru examene și concursuri școlare.

21

• Activităţi extracurriculare variate

FACTORI DE RISC

• Sistem legislativ instabil şi inconsecvent;

• Resurse bugetare insuficiente;

• Situaţia socio-economică precară a familiilor din care provin unii elevi;

• Mediul infracţional ridicat specific unei localităţi de frontieră;

• Număr foarte mare de elevi ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate

• Modul în care se realizează în prezent admiterea în liceu;

• Scăderea populației școlare din zonă.

1

PARTEA a II-a

CONTEXTUL EUROPEAN, NAȚIONAL ȘI REGIONAL

II.1. CONTEXTUL EUROPEAN

Educația și formarea profesională din România din perspectiva țintelor și indicatorilor

derivați din Strategia Europa 2020:

1. Strategia Europa 2020 definește următoarele obiective principale pentru deceniul 2010-

2020:

a) creşterea ratei de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani la cel puțin

75%; b) alocarea a 3% din PIB pentru cercetare-dezvoltare;

c) obiectivul “20/20/20”: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră sau cu 30%,

dacă există condiții favorabile în acest sens, creşterea cu 20% a ponderii energiei regenerabile

în consumul final de energie, creşterea cu 20% a eficienţei energetice, comparativ cu 1990;

d) reducerea ratei părăsirii timpurii a școlii la maximum 10% și creșterea procentului

persoanelor cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani cu studii de nivel terțiar la cel puțin 40% în 2020;

e) reducerea la nivelul UE 28 a numărului de persoane în risc de sărăcie sau excluziune socială

cu 20 de milioane de persoane până anul 2020 comparativ cu anul 2008.

2. Țintele strategice pentru anul 2020, adoptate în cadrul ET 2020 sunt următoarele:

1) până în 2020, în medie, cel puțin 15 % dintre adulți ar trebui să participe la programele de

învățare de-a lungul vieții;

2) până în 2020, proporția până în 2020, procentul persoanelor cu vârsta de 15 ani, cu

competențe scăzute de citire, matematică și științe exacte9, ar trebui să fie mai mic de 15 %;

3) persoanelor de 30-34 de ani, care au absolvit învățământul terțiar, ar trebui să fie de cel puțin

40 %;

4) până în 2020, proporția părăsirii timpurii a școlii din sistemele de educație și formare, ar

trebui să fie sub 10 %;

5) până în 2020, cel puțin 95 % dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 4 ani și vârsta pentru

înscrierea obligatorie la școala primară, ar trebui să beneficieze de educație preșcolară;

6) până în 2020, proporția de absolvenți angajați cu vârste cuprinse în 20 și 34 de ani, care au

finalizat sistemul de educație și de formare profesională cu cel mult trei ani înaintea anului de

referință, ar trebui să fie de cel puțin 82 %, comparativ cu 76,5 % în 2010

Analizând evoluția indicatorilor de mai sus, comparativ cu media europeană și țintele asumate de

România pentru 2020, rezultă următoarele constatări:

a) rata părăsirii timpurii a școlii în România, 17,3% în 2015, cu 5,3 puncte procentuale peste

media europeană de 12%, este una din cele mai ridicate din Europa, cu o evoluţie sinuoasă, fără

un progres semnificativ în direcția țintei naționale, de 11,3%, pentru anul 2020;

b) ponderea absolvenților de învățământ terțiar a înregistrat un progres bun în direcția țintei

naționale, de 26,7% pentru 2020, în creștere de la 16,8% în 2009, la 25,6% în 2015. Cu toate

2

acestea, se constată un decalaj semnificativ între valorile indicatorului la nivel naţional şi cele

la nivelul UE 28: media europeană de 38,7% în 2015, ţinta europeană de 40% pentru 2020.

c) impactul redus al serviciilor de orientare în carieră oferite elevilor de gimnaziu, care ar

contribui semnificativ la informarea și conștientizarea abilităților native ale elevilor, atât de

către aceștia, cât și de către familii și cadre didactice;

d) România continuă să se situeze pe penultimul loc între țările europene participante în

programul PISA. În ciuda unui progres bun înregistrat la testarea din 2015 faţă de testarea din

2012 la matematică, rezultatele tinerilor români, în vârstă de 15 ani, indică un procent foarte

ridicat al celor cu competențe scăzute, de 39,9%, în condițiile în care media europeană, în

același an, a fost de 22,1%. În 2015 se înregistrează o creştere a ponderii tinerilor cu competenţe

scăzute la citire şi la ştiinţe faţă de 2012. La citire, 38,7% din tinerii din România au un nivel

scăzut, faţă de numai 19,7% cât este media la nivelul celor 28 de state europene. La ştiinţe,

38,5% din tinerii din România au un nivel scăzut, faţă de numai 23,5% cât este media la nivelul

celor 28 de state europene. Ţinta din Cadrul strategic pentru cooperarea europeană în domeniul

educației și formării profesionale ET 2020 propusă la nivel european pentru anul 2020 este de

15% pentru toate cele 3 criterii, citire, matematică şi ştiinţe;

e) în contextul crizei economice și financiare, rata de ocupare a absolvenților cu vârsta

cuprinsă între 20 și 34 de ani, la cel mult 3 ani de la absolvire, a cunoscut o evoluție

descrescătoare după anul 2009, cu o uşoară revenire în anul 2015. În cazul absolvenților de

învățământ secundar superior ISCED 3-4, rata de ocupare în 2015 a fost de 59,8%, faţă de

69,1% în 2009 şi faţă de media UE 28 DE 70,9%. Cu o rată a ocupării absolvenților de 68,1%

în anul 2015, pe ansamblul nivelurilor de educație ISCED 3-8, România se plasează cu peste 8

puncte procentuale sub media europeană, de 76,9% şi departe de ținta de 82%, propusă la nivel

european pentru anul 2020;

f) în ansamblul populației active, cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani, rata de ocupare în

România a fost, în 2015, de 66% față de media europeană de 70,1%, fără progrese semnificative

în perioada analizată, în raport cu ținta de 70%, asumată la nivel național pentru anul 2020;

g) rata de participare a adulților în programe de formare pe parcursul întregii vieți a fost, în

2015, de 1,3 %, în scădere în ultimii 3 ani, mult sub valoarea europeană de 10,7% și departe de

ținta de 10% propusă de România pentru 2020.

3. Ponderea relativ bună a tinerilor înscriși în învățământul profesional și tehnic în totalul elevilor înscriși în învățământul secundar superior, ISCED 3, în 2015, de 56,3%, în România, față de media UE-28 de 48,1%21, demonstrează importanța formării profesionale inițiale pentru piața muncii din România. Cu toate acestea, în perioada 2013-2015 s-a înregistrat o scădere continuă a valorii indicatorului, de la 62,9% în 2013 la 56,3% în 2015.

II. 2. CONTEXTUL NAŢIONAL

Contextul naţional este definit de o serie de strategii, între care, de o relevanţă deosebită pentru

educaţia şi formarea profesională se numără:

o Strategia educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2014-2020;

o Strategia națională de învăţare pe tot parcursul vieţii 2015 -2020;

o Strategia pentru Reducerea Părăsirii Timpurii a Școlii în România;

o Strategia națională pentru învățământ terțiar 2015-2020;

o Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2014-2020;

o Strategia națională de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020;

o Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030;

o Strategia naţionala privind incluziunea sociala și reducerea sărăciei 2015-2020;

3

o Strategia de dezvoltare teritorială a României - România policentrică 2035,

Coeziune şi competitivitate teritorială, dezvoltare şi şanse egale pentru oameni;

o Strategia națională pentru competitivitate 2014-2020;

o Strategia guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând

minorităţii rome pentru perioada 2014-202

o Strategia Naţională privind Agenda Digitală pentru România 2020;

o Strategia Naţională a României privind Schimbările Climatice 2013-2020;

o Strategia naţională de gestionare a deşeurilor 2014-2020;

o Strategia pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar pe termen mediu și lung

orizont 2020- 2030;

o Planul strategic național multianual privind acvacultura 2014-2020;

o Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020 actualizată pentru

perioada 2011- 2020;

o Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020

STRATEGIA EDUCAŢIEI ŞI FORMĂRII PROFESIONALE DIN ROMÂNIA PENTRU

PERIOADA 2014-2020 ARE URMĂTOARELE OBIECTIVELE STRATEGICE ŞI

DIRECŢIILE DE ACŢIUNE:

Obiectivul strategic 1: Îmbunătăţirea relevanţei sistemelor de formare profesională pentru piaţa

muncii, având ca țintă strategică creşterea ratei de ocupare a tinerilor din grupa de vârstă 20- 34 ani,

necuprinşi în educaţie şi formare, cu nivel de educaţie ISCED 3 și 4 la 63% până în 2020, față de 57,2%

în 2014

Pentru îndeplinirea acestui obiectiv strategic, sunt prevăzute următoarele direcţii de acţiune:

1. Actualizarea instrumentelor de descriere a ocupaţiilor şi calificărilor, a curriculumului şi a

auxiliarelor curriculare, pe nivelurile de calificare stabilite prin Cadrul național al

calificărilor, pentru o mai bună articulare între subsisteme, pentru facilitarea mobilităţii în

educaţie şi formare profesională și pentru creşterea relevanţei pentru piaţa muncii;

2. Dezvoltarea mecanismelor pentru anticiparea competenţelor solicitate pe piaţa muncii,

definirea profilurilor profesionale, în scopul dezvoltării/revizuirii calificărilor în

concordanţă cu abilităţile şi cunoştinţele relevante pentru nevoile pieţei forţei de muncă şi

adaptarea programelor de învăţământ la nevoile şi tendinţele pieţei muncii; 3. Monitorizarea inserţiei profesionale a absolvenţilor programelor de formare; 4. Îmbunătăţirea învăţării la locul de muncă în formarea profesională; 5. Îmbunătăţirea mecanismelor de finanţare publică şi privată a formării profesionale;

6. Creşterea implicării partenerilor sociali în dezvoltarea sistemului de formare profesională.

Obiectivul strategic 2: Creşterea participării şi facilitarea accesului la programele de formare

profesională, având ca ținte strategice:

a) Creşterea ponderii elevilor cuprinşi în învăţământul liceal tehnologic şi în învăţământul

profesional la 60% în 2020, față de 49,8% în 2014;

4

b) Creşterea ratei de participare a adulţilor la programe de învățare pe tot parcursul vieții la

10% în 2020, de la 1,5% în 2014.

Pentru îndeplinirea acestui obiectiv strategic, sunt prevăzute următoarele direcţii de acţiune:

1. Dezvoltarea marketingului programelor de formare profesională și al rezultatelor învăţării

dobândite în context nonformal şi informal; 2. Îmbunătăţirea orientării profesionale şi a consilierii în carieră;

3. Consolidarea şi flexibilizarea mecanismelor de recunoaştere şi validare a rezultatelor

învăţării dobândite în context nonformal şi informal;

4. Facilitarea accesului la programele de formare profesională din sistemul de învățământ

pentru tineri, cu accent pe cei din grupuri vulnerabile;

Obiectivul strategic 3: Îmbunătăţirea calităţii formării profesionale, având ca ținte strategice:

a) Reducerea ratei abandonului şcolar la învăţământul liceal tehnologic şi la învăţământul

profesional la 2% în 2020, de la 4,2% în 2014 ;

b) Creşterea ponderii absolvenţilor învăţământului liceal tehnologic declaraţi reuşiţi la

examenul de bacalaureat la 60% în 2020, de la 45% în 2014;

c) Creşterea ratei de participare a adulţilor la programe de învățare pe tot parcursul vieții la

10% în 2020, de la 1,5% în 2014.

Pentru îndeplinirea acestui obiectiv strategic, sunt prevăzute următoarele direcţii de acţiune:

1. Dezvoltarea unui cadru naţional de asigurare a calităţii educației și formării profesionale la

nivel de sistem;

2. Asigurarea calității certificării rezultatelor învățării;

3. Îmbunătăţirea competenţelor persoanelor cu atribuţii în furnizarea programelor de

formare profesională din formarea profesională inițială şi formarea profesională continuă

și în evaluarea rezultatelor învăţării dobândite în context formal, nonformal și informal; 4. Îmbunătăţirea infrastructurii formării profesionale iniţiale şi continue; 5. Promovarea excelenţei în educație și formare profesională.

Obiectivul strategic 4: Dezvoltarea inovării şi cooperării naţionale şi internaţionale în domeniul

formării profesionale, având ca ținte strategice:

a) Creşterea numărului total de elevi implicaţi în programe de inovare şi dezvoltare a

spiritului antreprenorial la 50.000 în 2020, de la 40.000 în 2014;

b) Creșterea numărului total de elevi implicaţi în programe de mobilitate internațională la

4.600 în 2020, de la 2.800 în 2014.

Pentru îndeplinirea acestui obiectiv strategic, sunt prevăzute următoarele direcţii de acţiune:

1. Dezvoltarea componenţelor privind inovarea, creativitatea şi spiritul antreprenorial din

cadrul programelor de formare profesională;

2. Dezvoltarea mobilităţii internaţionale în formarea profesională;

Extinderea învăţării mutuale şi a schimbului de bune practici, în vederea asigurării premiselor pentru

participarea la o piaţă a muncii europene incluzive Învăţământul liceal cuprinde următoarele filiere şi

profiluri:

a) filiera teoretică, cu profilurile umanist şi real; b) filiera tehnologică, cu profilurile tehnic, servicii, resurse naturale şi protecţia mediului;

5

c) filiera vocaţională, cu profilurile militar, teologic, sportiv, artistic şi pedagogic.

Durata studiilor în învăţământul liceal, forma de învăţământ cu frecvenţă, este de 4 ani, în conformitate

cu planurile-cadru aprobate de Ministerul Educației. Pentru unele forme de învăţământ cu frecvenţă şi

cu frecvenţă redusă, durata studiilor se prelungeşte cu un an.

Studiile învățământului liceal se finalizează cu examenul național de bacalaureat și cu examen de

certificare, pentru absolvenții filierelor tehnologică și vocațională.

Absolvenţii de liceu fără diplomă de bacalaureat pot continua studiile în învăţământul postliceal și pot

obține, ulterior, nivelul 5 de calificare. Absolvenții cu diplomă de bacalaureat pot continua studiile în

învățământul postliceal pentru obținerea nivelului 5 sau în învățământul superior, în orice program de

studii și pot obține nivelurile de calificare 6, 7 și 8.

Absolvenții învățământului liceal, filierele tehnologică și vocațională, care promovează

examenul de certificare, dobândesc certificat de calificare de nivel 4 al Cadrului naţional al calificărilor

(tehnician) și suplimentul descriptiv al certificatului, conform Europass.

Învățământul profesional se organizează pentru calificări stabilite în funcție de nevoile pieței muncii,

identificate prin documente strategice de planificare a ofertei de formare regionale, județene și locale,

pe baza unui contract de pregătire practică, încheiat între unitatea de învățământ, operatorul economic și

elev.

Învăţământul profesional are următoarele forme de organizare:

- învăţământ profesional, cu durata de 3 ani, organizat după finalizarea clasei a VIII-a, ca

parte a învățământului secundar superior, începând cu anul şcolar 2014/2015, pe baza

unui contract cadru, încheiat între unitatea de învățământ şi operatorii economici implicaţi

în formarea profesională a elevilor;

- învăţământul dual cu durata de 3 ani, organizat după finalizarea clasei a VIII-a, ca parte

a învățământului secundar superior, începând cu anul şcolar 2017/ 2018, pe baza unui

contract de parteneriat încheiat între unul sau mai mulţi operatori economici sau între o

asociaţie / un consorţiu de operatori economici, unitatea de învăţământ şi unitatea

administrativ-teritorială pe raza căreia se află unitatea şcolară, unui contract de pregătire

practică, încheiat între unitatea de învățământ – agentul economic și elev;

- stagii de pregătire practică cu durata de 720 de ore, organizate după finalizarea clasei a

X-a de liceu, formă de organizare specifică în prezent programelor de tip „A doua șansă”.

În învățământul profesional se parcurg disciplinele pentru învăţământul obligatoriu şi modulele

de pregătire de specialitate pentru obținerea calificării profesionale. Studiile se finalizează cu examen de

certificare. Absolvenții care promovează examenul de certificare a calificării profesionale dobândesc

certificat de calificare de nivel 3 al Cadrului naţional al calificărilor (muncitor calificat) și suplimentul

descriptiv al certificatului, conform Europass.

II.3. CONTEXTUL REGIONAL

Cu toate că Regiunea Nord-Est este cea mai mare regiune de dezvoltare a României sub aspectul

numărului de locuitori și al suprafeței deținute, ea se situează pe ultimul loc în raport cu nivelul de

dezvoltare.

În perioada 2005-2015 produsul intern brut regional pe cap de locuitor a avut multe fluctuații,

ceea ce a condus la o accentuare a disparităților de dezvoltare față de celelalte regiuni. Situația economică

6

și socială a regiunii Nord-Est a continuat să se agraveze odată cu intrarea în perioada de criză economică

și financiară - anual a avut loc o scădere reală a produsului intern brut regional. Din datele statistice

existente rezultă că indicele de disparitate a fluctuat continuu în perioada 2005- 2010, atât în condiții

macroeconomice de creștere economică cât și de recesiune, coborând de la 66,7% (2005) la 61,4%

(2010). Mai mult, în anul 2010, în raport cu media comunitară, regiunea Nord-Est figura cu un indice de

disparitate de numai 29%.

În acest context în PDR Nord-Est, Strategia Regională Nord-Est își propune ca Viziune: „În anul

2022 Regiunea Nord-Est va fi un loc mai atractiv pentru a investi, a lucra și a locui!”

OBIECTIV GENERAL: Derularea în Regiunea Nord-Est a unui proces de creștere economică

durabilă, favorabil creșterii competitivității economice și incluziunii sociale, care să conducă la o

diminuare a decalajelor existente față de celelalte regiuni ale României;

Ținta propusă pentru anul 2022: indicele de disparitate al Produsului Intern Brut Regional,

pe cap de locuitor la nivel regional, va reprezenta 75% din valoarea indicatorului la nivel național și

37% din valoarea indicatorului la nivel comunitar. În scopul atingerii obiectivelor propuse de PDR

Nord-Est au fost elaborate, la nivelul fiecărui județ, Strategii de Dezvoltare socio-economică.

II.4. INDICATORI DE CONTEXT SPECIFICI

CONTEXTUL DEMOGRAFIC ȘI POPULAȚIA ȘCOLARĂ

Contextul demografic din perspectiva implicaţiilor pentru ÎPT cu privire la structura şi evoluţia

populaţiei pe grupe de vârstă, medii de rezidenţă şi sex, structura etnică, fenomenul migraţiei. Pentru

orizontul de planificare 2025, cele mai severe concluzii rezultate din prognozele INS, sunt în legătură

cu declinul demografic general, accentuat pentru populaţia tânără, cu reduceri semnificative pentru

populaţia de vârstă şcolară, în paralel cu îmbătrânirea populaţiei (. Reduceri semnificative sunt

prognozate pentru grupa de vârstă 0-14 ani – scădere cu 18% la nivel judeţean pentru perioada 2005-

2025.

Analiza evoluţiei populaţiei şcolarizate pe nivelurile de educaţie.

Din datele prezentate în tabelul 5.2. rezultă că în anul şcolar 2018-2019 populaţia şcolarizată

reprezintă 87,77% faţă de cea şcolarizată în anul şcolar 2010-2011, înregistrând o scădere față de anul

școlar 2017/2018 cu 0,5%.

➢ populaţia şcolarizată în preşcolar înregistrează o scădere semnificativă (20,64%) comparativ cu anul

şcolar 2010-2011;

➢ populaţia şcolarizată în primar a crescut cu 7,53% şi cea din gimnaziu a scăzut cu 19,59%;

➢ la nivel liceal populaţia şcolară a scăzut cu 28,59%, iar la învăţământul profesional a început să

crească, ca urmare a existenței școlii profesionale de 2 ani, după clasa a IX – a liceu și a școlii

profesionale de 3 ani și a învățămțântului dual, după clasa a VIII-a;

➢ învăţământul postliceal, înregistrează o creştere accentuată (de 1,44 ori) faţă de anul şcolar 2010-

2011, ca urmare a scăderii promovabilităţii la examenul de bacalaureat, absolvenţii de liceu putând urma

această formă de şcolarizare, fără diplomă de bacalaureat;

➢ pe total, se constată o scădere de 12,23% a populaţiei şcolare, faţă de anul şcolar 2010/2011.

Nr. Niveluri de An școlar Evoluţie

7

crt. educaţie 2010/

2011

2011/

2012

2012/

2013

2013/

2014

2014/

2015

2015/

2016

2016/

2017

2017/

2018

2018/

2019

2010

/2018 (%)

1 Preşcolar 25444 24693 20868 20814 20924 19947 19687 19763 20193 79.36%

2 Primar 32624 31631 35625 35316 35188 34465 34010 35159 35083 107.53%

3 Gimnazial 34153 32491 32441 32051 31344 30592 29738 27462 27157 79.51%

4 Liceal 34217 35791 31852 30328 28186 26538 25994 25744 25122 73.41%

5 Învăţământ

profesional

și dual

1929

438

1424

1820

2882

3302

3624

3967

4054

210.16%

6 Postliceal/

maiştri 1877 2411 2980 3483 3561 3434 3063 2728 2717 144.75%

Total 130244 127455 125190 123812 122085 118278 116116 114823 114326 87.77%

Analizând evoluţia acestui indicator, din figura de mai sus constatăm că există tendinţă de

scădere a populaţiei şcolarizate, ca urmare a scăderii natalităţii şi a migraţiei în ţările europene.

Dacă analizăm indicatorul pe medii de rezidenţă constatăm diferenţa dintre numărul populaţiei

şcolarizate în mediul urban, faţă de cel din mediul rural.

În mediul rural populaţia din preşcolar, primar şi gimnaziu era la nivelul anului şcolar 2018 -

2019 cu 8047 în număr mai mare decât cea existentă în mediul urban (54,88% rural și 45,12% urban).

La nivel de învăţământ liceal, profesional şi postliceal, domină mediul urban, ca urmare a

dezvoltării unităţilor şcolare în municipii şi oraşe.

Din totalul populaţiei şcolare, în anul şcolar 2018-2019, 62,31% era în mediul urban şi 37,69%

în mediu rural.

8

În privința numărului de elevi cuprinși în învățământul profesional, județul Suceava înregistrază

creșteri însemnate în anul școlar 2018-2019, în raport cu anul școlar 2011-2012. Raportat la regiunea

Nord-Est, județul Suceava a avut în anul școlar 2018-2019 cel mai mare număr de elevi cuprinși în

învățământul dual și profesional după județul Iași, pe domenii profesionale căutate pe piața muncii

(mecanică, comerț, turism, industrie textilă și pielărie etc.).

9

II.4.1 INDICATORI DE INTRARE

Numărul de elevi care revin unui cadru didactic

Acest indicator, calculat prin raportare la numărul de norme didactice, oferă un indiciu în

legătură cu eficienţa utilizării resurselor şi calitatea actului didactic. Reducerea sa până la o limită

rezonabilă poate să asigure creşterea eficienţei fără să afecteze calitatea demersului didactic. Indicatorul

poate deveni critic din perspectiva declinului demografic şi a introducerii finanţării per elev, presând

în direcţia măsurilor de concentrare a resurselor în şcoli viabile.

Din analiza evoluţiei indicatorului în perioada analizată, la învățământul gimnazial, în anul școlar

2018-2019, județul Suceava are același număr de elevi (12) ca și regiunea Nord Est, fiind mai mare

decât cel la nivel național (11), înregistrând o scădere, comparativ cu anii școlari anteriori. Pentru

învățământul secundar, se constată o scădere la 14 elevi pe norma didactică, de la 18, elevi în anul școlar

2010-2011. Acest indicator este egal cu cel existent la nivel de regiune Nord-Est și mai mare decât la

nivel național (13).

II.4.1.1 Resursele umane din ÎPT

În graficele de mai jos se observă că, ponderea cea mai ridicată o are personalul didactic calificat,

personalul didactic necalificat deţinând o pondere nesemnificativă.

Din analiza acestui indicator de intrare, rezultă faptul că există resursa umană calificată pentru

cele 15 domenii de pregătire profesională, şcolarizate în judeţul Suceava.

Ca o concluzie generală, în anul şcolar 2015-2016 gradul de acoperire cu profesori calificaţi

(98,72% la liceu), asigură desfăşurarea unui învăţământ profesional şi tehnic la cerinţele actuale, județul

Suceava având valori peste cele regionale și naționale.

Schimbările accelerate introduse de reformele din ÎPT, pe de o parte, şi cele din mediul economic

şi social, pe de altă parte, impun un efort susţinut de adaptare din partea profesorilor. Măsurile privind

dezvoltarea profesională a personalului didactic din ÎPT trebuie să vizeze atât competenţele metodice,

cât şi actualizarea competenţelor de specialitate cu accent pe noile tehnologii şi schimbările

organizaţionale din mediul economic.

10

Pentru facilitarea adaptărilor la schimbările din sistem este necesară, ca măsură de fond,

anticiparea evoluţiei personalului didactic şi adoptarea, în cadrul unei strategii pe termen lung, a unor

măsuri însoţitoare, ţinând cont de efectele combinate ale reducerii populaţiei şcolare şi restructurării

planurilor de şcolarizare din ÎPT pentru adaptarea la nevoile de calificare.

II.4.1.2. Resurse materiale şi condiţii de învăţare

Cu excepţia şcolilor cuprinse în programele de reabilitare prin programele finanţate de UE sau

Banca Mondială, în cele mai multe cazuri, starea generală a infrastructurii (clădirile pentru spaţiile de

pregătire teoretică şi practică şi infrastructura de utilităţi) necesitată intervenţii majore de reabilitare sau

modernizări .

Dotarea multor unităţi este învechită; multe din atelierele existente nu au beneficiat de nici o

investiţie relevantă în echipamente după 1990. În cele mai multe cazuri dotările după 1990 s-au

limitat la ceea ce s-a putut obţine din efortul de autofinanţare, donaţii sau sponsorizări - insuficient

cantitativ şi calitativ. Se simte lipsa dotărilor moderne şi a echipamentelor de simulare necesare unui

învăţământ eficient, centrat pe elev.

Unsprezece unităţi (40,74 % din şcolile ÎPT) au fost cuprinse în Programele Phare pentru ÎPT,

situaţia infrastructurii şi dotărilor acestora ajungând la nivelul standardelor de pregătire profesională.

Majoritatea şcolilor au amenajările minime necesare pentru accesul persoanelor cu deficienţe

locomotorii

Deşi dotarea laboratoarelor de informatică s-a îmbunătăţit substanţial în ultimii ani, se simte

nevoia completării cu PC a dotării tuturor laboratoarelor şi cabinetelor de specialitate (pentru

dezvoltarea activităţilor de predare-învăţare asistate de calculator).

Ritmul noilor achiziţii pentru dotarea bibliotecilor şcolare este extrem de redus. Este necesar ca

unităţile ÎPT să aibă în vedere şi cartea de specialitate.

Lipsa manualelor de specialitate, pentru modulele din planul de învăţământ la liceul tehnologic,

școală profesională și școală postliceală, face ca procesul de predare – învăţare – evaluare să fie o

provocare continuă pentru cadrele didactice. În acest sens cadrele didactice de specialitate din judeţul

Suceava au elaborat sub îndrumarea IŞJ auxiliare curriculare pentru clasa a IX-a liceu tehnologic la toate

domeniile de pregătire de bază existente și la clasa a X-a, la modulele pentru care nu s-au editat manuale.

Se constată un număr relativ restrâns şi în general o varietate mică de titluri la abonamente pentru

publicaţii de specialitate.

II.4.2 INDICATORI DE PROCES

11

Mecanisme decizionale şi descentralizarea funcţională în ÎPT

Strategia de descentralizare a învăţământului preuniversitar vizează transferul de autoritate,

responsabilitate şi resurse în privinţa luării deciziilor şi a managementului general şi financiar către

unităţile de învăţământ şi comunitatea locală.

Descentralizarea funcţională implică şi antrenarea sporită în mecanismele decizionale a

partenerilor sociali, pentru a garanta apropierea deciziei de beneficiarii serviciului public de educaţie.

- Cadrul instituţional pentru dezvoltarea parteneriatului social în educaţie şi formare

profesională se bazează pe structurile consultative iniţiate în sprijinul deciziei la nivel local şi regional.

- la nivel naţional sunt încheiate acorduri tripartite pentru înfiinţarea a unui număr de 23

comitete sectoriale;

- la nivel regional: Consorţiul Regional TVET - organism consultativ al Consiliului de

Dezvoltare Regională;â

- la nivel local (judeţean): Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social (CLDPS)

- ca organism consultativ al Inspectoratelor şcolare judeţene;

- la nivelul şcolilor: Consiliile de administraţie / Consiliile profesorale.

În cadrul programului multianual Phare TVET, Consorţiul Regional şi Comitetele locale au fost

antrenate în elaborarea şi revizuirea primelor documente de planificare strategică pe termen lung la

nivel regional (PRAI) şi local (PLAI), pe baza cărora la nivelul fiecărei şcoli din program au fost

elaborate planuri şcolare de acţiune (PAS).

La nivelul unităţilor şcolare, principalul instrument de planificare strategică pe baza analizei

mediului intern (autoevaluare) şi extern este concretizat prin Planurile de acţiune ale şcolilor (PAS).

Cele 11 unități şcolare din Programul Phare TVET au beneficiat de formare şi asistenţă pentru

elaborarea PAS în raport cu PRAI şi PLAI, adoptarea planificării prin PAS, corelate cu PRAI şi

PLAI, s-a realizat în prezent de către toate unităţile de ÎPT, pentru buna corelare între nivelurile de

calificare şi solicitările pieţei forţei de muncă.

Având în vedere mecanismele de finanţare în vigoare şi autonomia comunităţii locale, este

esenţială antrenarea autorităţilor locale în procesul de planificare strategică pe termen lung în ÎPT.

Principalele probleme identificate în cadrul acestui proces sunt referitoare la:

➢ finanţarea învăţământului preponderent centrat pe activităţile curente pe termen scurt şi

foarte puţin pe nevoile şi priorităţile pe termen lung;

➢ antrenarea insuficientă a operatorilor economici în efortul de planificare pe termen lung în

ÎPT;

➢ neimplicarea sau implicarea formală a partenerilor din Consiliile de Administraţie ale

Şcolilor în procesul de planificare pe termen lung la nivelul şcolii.

Un alt domeniu al descentralizării funcţionale este Curriculum în dezvoltare locală (CDL),

care constituie oferta curriculară specifică fiecărei unităţi de învăţământ şi este realizat în parteneriat cu

operatorii economici / instituții publice partenere ale unității de învățământ. Prin această ofertă

curriculară se asigură cadrul necesar adaptării pregătirii profesionale a elevilor la cerinţele pieţei muncii

locale şi/sau regionale. Proiectarea și evaluarea curriculumului în dezvoltare locală asigură condiții

pentru implicarea partenerilor sociali (operatori economici, asociații/organizații locale ale angajatorilor

și/sau ale angajaților etc.) în procesul de identificare a competențelor specifice pieței forței de muncă

locale și/sau regionale, pentru a le transpune în rezultate ale învățării, și a situațiilor de învățare oferite

elevilor. Această componentă a curriculumului (CDL) răspunde nevoii de acordare a unei mai mari

12

flexibilități unităților de învățământ profesional și tehnic cu privire la planificarea și proiectarea ofertei

de pregătire profesională a elevilor în parteneriat cu operatorii economici/instituții publice partenere.

Asigurarea calităţii în ÎPT

Nevoia unor mecanisme reglementate de asigurare a calităţii serviciilor de educaţie şi formare

profesională care să garanteze aplicarea riguroasă a standardelor de pregătire şi satisfacţia beneficiarilor

(forţa de muncă şi angajatorii) a condus la adoptarea Legii nr. 87 din 13 aprilie 2006 pentru aprobarea

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/12.07.2005 privind asigurarea calităţii educaţiei.

La nivel naţional, activităţile privind asigurarea calităţii în sistemul naţional de învăţământ sunt

coordonate de către cele două agenţii nou înfiinţate – ARACIP (pentru învăţământul preuniversitar),

respectiv ARACIS (pentru învăţământul superior).

II.4.3 SERVICIILE DE ORIENTARE ŞI CONSILIERE. OPŢIUNILE ELEVILOR

Nu există o definiţie standard pentru indicatorii privitori la procesul de orientare şi consiliere. În

practica serviciilor de consiliere din unele ţări europene, se raportează în mod obişnuit indicatori cum ar

fi numărul de ore de consiliere per elev, numărul de elevi consiliaţi per consilier etc.

Totuşi, din analiza informaţiilor disponibile, se poate aprecia că, deşi ameliorat în ultimii ani,

gradul de acoperire a serviciilor de orientare şi consiliere este insuficient, în special în mediul rural, din

cauza unui număr încă insuficient de consilieri în sistem, arondării inegale a numărului de elevi care

revin unui consilier, numărul mic de elevi testaţi şi consiliaţi, respectiv al orelor de consiliere / elev

pentru orientarea carierei – practic nu se poate vorbi de un mecanism sistematic de orientare şi consiliere

în sprijinul unei decizii corect informate în alegerea carierei, respectiv a traseului de pregătire.

În urma sondajului realizat în anul școlar 2018-2019 de către CJRAE Suceava, la care au

participat 6133 elevi din clasa a VIII-a (84,22% din totalul elevilor înscriși în clasa a VIII-a) s-au obținut

următoarele rezultate: 4775 elevi au optat învățământul liceal, 896 elevi au optat pentru învățământ

profesional, 35 elevi au optat pentru unități de învățământ din alte județe, 307 elevi sunt nehotărâți și

120 elevi nu doresc să continue studiile.

II.4.4 INDICATORI DE IEŞIRE

Rata netă de cuprindere în sistemul de educaţie şi formare profesională

Rata netă de cuprindere școlară reprezintă numărul copiilor/elevilor/studenţilor de vârstă oficială

corespunzătoare fiecărui nivel de educaţie, cuprinşi în aceste niveluri de educaţie, calculat ca raport

procentual din populaţia rezidentă din aceeaşi grupă oficială de vârstă.

13

Diferenţele faţă de vârsta reglementată de începere a şcolii, respectiv de încadrare faţă de vârstele

“standard” din seria curentă influenţează valoarea indicatorului. Rata netă de cuprindereşcolară se

utilizează pentru a evidenţia gradul de participare a copiilor de vârstă oficială corespunzătoare nivelurilor

de educaţie.

Analizând rata de cuprindere în perioada 2009-2016 pe toate formele de învăţământ a populaţiei şcolare

se constată:

rata netă de cuprindere în învăţământul obligatoriu (7-16 ani) pentru anul școlar 2016- 2017 la

nivel judeţean este (82,7%) fiind mai mare față de regiunea Nord-Est (79,0%) și față de rata la nivel

național (79.8,6%);

rata netă de cuprindere pentru grupa de vârstă 15-18 ani a cunoscut o creştere semnificativă

comparativ cu anul școlar 2009-2010, fiind în anul școlar 2016-2017 (73,2%), superioară regiunii

(68,6%) și ratei naționale (69,9%).

Grad de cuprindere în învăţământ (Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste)

Gradul de cuprindere în învăţământ (rata specifică de cuprindere şcolară pe grupe de vârstă) reprezintă

numărul total al copiilor/elevilor/studenților dintr-o anumită grupă de vârstă, indiferent de nivelul de

educaţie în care sunt cuprinşi, calculat ca raport procentual din populaţia rezidentă din aceeaşi grupă de

vârstă.

14

Începând cu anul școlar 2012-2013, conform legislației în vigoare (Legea educației nr.1/2011), grupele

de vârstă pentru populația de vârstă școlară sunt: 3-5 ani, 6-10 ani, 11-14 ani, 15-18 ani, 19-23 ani și

peste. Începând cu anul școlar 2014-2015, în cadrul acestui indicator este inclus și numarul de copii din

creșe, formându-se o noua grupă de vârstă pentru copiii de 0-2 ani.

Acest indicator reflectă gradul de participare la educaţie a unei anumite cohorte de vârstă specifică.

Analizând evoluţia indicatorului în perioada 2009 – 2016 se constată:

- o scădere a gradului de cuprindere pentru totalul grupei de vârstă 0-23 ani, în anul școlar

2016/2017, comparativ cu anul școlar 2009-2010;

- o creştere semnificativă a gradului de cuprindere în învăţământ pentru grupele de vârstă 15-18 ani

în perioada 2009-2017.

Conform datelor statistice (INS), gradul de cuprindere în educaţie în judeţ este mai mare decât cel

calculat la nivel de regiune pentru majoritatea grupele de vârstă, dar încă inferior celui național.

15

Rata abandonului în învăţământul primar şi gimnazial, 2009-2017

Din analiza acestui indicator pe perioada 2007-2014, la nivel de regiune, se constată:

rata de absolvire în învăţământul liceal este în creştere de la 56% în anul şcolar 2007- 2008 la

80,7,5% în anul şcolar 2014-2015;

rata de absolvire în învăţământul profesional a înregistrat scădere, ca urmare a reformei TVET de

şcolarizare a elevilor prin liceul tehnologic, de la 34,3% în anul 2007-2008, la 7,3% în anul şcolar 2014-

2015;

rata de absolvire în învăţământul postliceal prezintă o creştere de la 2,7% la 11,6% în perioada

2007-2015.

Comparând valorile acestui indicator la nivel judeţean, în perioada analizată 2007-2015 se constată:

rata de absolvire la învăţământul liceal a crescut de la 61,6% la 85,8% în perioada 2007-2015;

rata de absolvire în învăţământul profesional a înregistrat scădere, ca urmare a reformei TVET

de şcolarizare a elevilor prin liceul tehnologic, de la 35,6% în anul școlar 2007-2008, la 9,4% în anul

şcolar 2014-2015;

16

II.5 RATA DE SUCCES

Ratele de succes la examenele naționale (bacalaureat și certificarea calificărilor

profesionale) au cunoscut fluctuații importante, mai ales la învățământul liceal. Astfel, la nivel național,

rata de succes a scăzut de la 88,1% în anul școlar 2007-2008, la 58,0% în anul școlar 2014-2015.

La nivel de județ, o scădere semnificativă a ratei de succes se înregistrează la liceu, de la 97,4%

în 2007-2008, la 60,3% în anul şcolar 2014-2015. Acelaşi lucru se observă şi la nivel regional şi naţional.

Valoarea acestui indicator, în anul școlar 2014-2015 este mai mare la nivelul judeţului (60,3), comparativ

cu valoarea națională (58,0), dar mai mic decât la nivel regional (61,3).

Și la învățământul profesional, se constată o scădere a ratei de succes, la nivel județean, regional

și național, în perioada analizată. Valoarea ratei de succes la învățământul profesional este mai mică cu

aproximativ 0,3%, la nivel județean, fată de nivelul național și regional, în anul școlar 2014-2015.

Măsurile care trebuie avute în vedere în raport cu aceste rezultate trimit, pe de o parte, la asigurarea

calităţii în procesul de evaluare în raport cu standardele de pregătire, iar pe de altă parte la

necesitatea unor programe remediale (ex. şcoala de după şcoală) pentru elevii cu dificultăţi de învăţare.

II.6. INDICATORI DE IMPACT

Impactul sistemului de învăţământ profesional şi tehnic asupra ratei şomajului

Ar putea fi evaluat prin stabilirea unor corelaţii în timp între rata de inserţie profesională,

respectiv rata şomajului absolvenţilor şi rata totală a şomajului. În acest moment, în lipsa unui sistem

unitar de monitorizare a inserţiei profesionale a absolvenţilor, şcolile raportează propriile evaluări.

Aceste evaluări sunt însă parţiale (bazate în general pe feedback-ul obţinut de la absolvenţii care vin să-

şi ridice diplomele, de obicei într-un interval scurt de la absolvire) şi sunt dificil de validat.

Totuşi, rata ridicată a şomajului tinerilor din grupa de vârstă 15-24 de ani, şi ponderea ridicată a

acestora în numărul total al şomerilor (21,1% în 2008 şi 21,2% la data de 31.10.2016), sugerează o

problemă serioasă a sistemului de pregătire în raport cu finalităţile obţinute în plan ocupaţional.

17

Din acest motiv, se reţine ca un prim indicator de impact, care poate fi măsurat pe baza datelor statistice

disponibile, şomajul tinerilor din grupa de vârstă 15-24 de ani, cu rezerva că acesta nu este diferenţiat

pentru absolvenţii ÎPT.

Rata de inserţie a absolvenţilor la 6 luni de la absolvire, pe niveluri de educaţie

Indicatorul nu este disponibil din surse statistice. Dificultăţile sunt similare cu cele menţionate mai

sus. Totuşi, având în vedere şomajul de lungă durată (peste 6 luni), care afectează circa 60% din

absolvenţii înregistraţi în şomaj .se deduce ca prioritară furnizarea unor măsuri active de ocupare

adecvate, în sprijinul tinerilor care după 6 luni de la absolvire nu se integrează pe piaţa muncii.

La nivel național s-a realizat monitorizarea absolvenților de școală profesională cu durata de 2 ani,

promoția 2014.

Învățământul profesional cu durata de 2 ani a fost organizat, ca formă de școlarizare, după clasa a

IX-a, începând cu anul școlar 2012-2013, în conformitate cu OMECTS nr. 3168 din 2012.

Aceasta formă de școlarizare a fost solicitată de agenții economici chiar din perioada în care nu s-

a mai școlarizat, pentru nivelul 2 de calificare (actualmente nivelul 3 conform HG 918/2013), prin Școala

de Arte și Meserii.

Dificultățile inerente unui început, au constat în atragerea elevilor către această formă de

învățământ și lupta cu mentalitățile adulților, realizarea unei promovări susținute în mass media și prin

intermediul site-ului „alegeți drumul” dar și în rândul agenților economici și chiar a unităților școlare

pentru a se demara cu bine învățământul profesional cu durata de 2 ani.

Solicitările din partea agenților economici și ale elevilor, centralizate la nivel național, au condus

la concluzia că au fost școlarizați doar pentru 58 de calificări din cele 131 calificări posibile a fi obținute

de către elevii care se înscriu la învățământul profesional, în conformitate cu HG 866 din 13.08.2008

respectiv HG 1555 din 2009 în vederea actualizării acesteia.

În cadrul regiunii de dezvoltare NORD–EST, au fost declarați 2.658 absolvenți în toate cele șase

județe componente. În cadrul județelor distribuția absolvenților este prezentată în tabelul:

Distribuția

absolvenților în

județele regiunii

NORD-EST

Total

absolvenți

Absolvenți ce

continuă

studiile

Total

absolvenți

angajați

Pondere

absolvenți

angajați

Absolvenți angajai la

agentul econ.

- practică

Total regiunea NORD

- EST 2.658 667 456 17,16% 152

Bacău 433 138 94 21,71% 45

Botoșani 239 56 33 13,81% 10

Iași 744 142 139 18,68% 44

Neamț 334 60 57 17,07% 15

Suceava 764 229 121 15,84% 27

Vaslui 144 42 12 8,33% 11

După cum se observă din tabel, județul Suceava are cel mai mare număr de absolvenți din

regiune, dar sunt angajați doar 15,84% dintre aceștia.

II.7. OFERTA ŞCOLILOR ÎPT DIN JUDEŢUL SUCEAVA

18

Evoluţia planurilor de şcolarizare

Analiza planurilor de şcolarizare realizate în anii trecuţi demonstrează că exerciţiul de planificare

în ÎPT pe baza PRAI şi PLAI au contribuit la o mai bună orientare a ofertei de pregătire. Datele sintetice

privind structura şi evoluţia cifrelor de şcolarizare în ÎPT în perioada 2002-2019.

Scăderea generală a populaţiei şcolare s-a reflectat în scăderea la nivel judeţean a ponderii

elevilor înscrişi în clasa a IX-a liceu şi implicit la liceul tehnologic. .

Începând cu anul școlar 2014-2015 elevii de clasa a VIII-a au putul opta și pentru școala

profesională de stat

Pentru anul școlar 2019-2020 se constată o scădere a numărului de elevi de la liceul tehnologic

cu 38,52% față de anul școlar 2013-2014, ca urmare a apariției școlii profesionale de 3 ani după clasa a

VIII-a, începând cu anul școlar 2014-2015. Ca pondere a profilului din totalul liceului tehnologic, se

constată o scădere a profilul tehnic cu 58,96% în anul școlar 2019-2020 față de 2013-2014, ca urmare a

opțiunii elevilor pentru școala profesională de 3 ani pentru calificări din profilul tehnic.

Analiza ofertei curente (pentru anul şcolar 2019-2020)

Analiza planurilor de şcolarizare realizate în anii trecuţi demonstrează ca exerciţiul de planificare

în ÎPT pe baza PRAI şi PLAI au contribuit la o mai bună orientare a ofertei de pregătire.

Din analiza distribuției pe filiere, se constată o depășire a cifrelor planificate pentru învățământul

liceal cu 1,4% (filiera teoretică – 2,1%, filiera tehnologică – 0,2%, filiera vocațională – 3,6%) și

nerealizarea cifrelor planificate pentru învățământul dual – 11,5%, învățământul profesional

– 19% , procentele fiind calculate la numărul de elevi (total nerealizare 4,61%).

19

Din fig. se observă o nerealizare importantă a claselor propuse la domeniile: Construcții, instalații și

lucrări publice, Fabricarea produselor din lemn, Electric, Electronică automatizări deși sunt domenii

importante în economia județului Suceava.

Trebuie remarcat faptul că există pierderi importante la tranziția de la clasa a VIII-a la clasa a

IX-a, iar cifrele planificate pentru clasa a IX-a trebuie să fie egale cu numărul prognozat de absolvenți

ai clasei a VIII-a în luna iunie, conform aplicației SIIIR. Aceste pierderi au valori cuprinse între 4-9%

și se reflectă de regulă, în cifrele de școlarizare de la învățământul profesional și învățământul dual.

Evoluţia ofertei şcolare în perioada 2010-2019

Nr.

crt.

Anul școlar

Liceu - Filiera

teoretică și

vocațională

Liceu - Filiera tehnologică

Învățământ profesional și

dual

Planificat Realizat Planificat Realizat Planificat Realizat

1. 2010-2011 46,93 46,9 53,07 53,1

2. 2011-2012 46,25 48,3 53,75 51,7

3. 2012-2013 48,19 48,7 51,81 51,3

4. 2013-2014 44,81 49,7 55,19 50,3

5. 2014-2015 45,29 49,97 38,77 35,04 15,94 14,99

6. 2015-2016 44,41 47,64 37,41 36,41 18,18 15,95

7. 2016-2017 45,98 49,46 38,69 35,98 15,33 14,56

8. 2017-2018 45,17 46,73 33,21 33,79 21,62 19,48

9. 2018-2019 39,38 42,25 35,14 35,81 25,48 21,94

10. 2019-2020 39,34 42,19 29,51 30,99 31,15 26,82

Luând în considerare că 26,82% din planul realizat la clasa a IX-a este reprezentat de

învățământul profesional (22,59%) și învățământul dual (4,23%), putem aprecia că 57,81% din totalul

elevilor din clasa a IX-a se află în învățământul profesional și tehnic.

Analiza planului de şcolarizare realizat – Liceu tehnologic în anul şcolar 2019-2020

20

Învăță

mânt

liceal

filiera

tehnol

ogică

Domeniul pregătirii de bază

Existent

clasa a IX-a,

zi liceu 2018-

2019

Plan propus

pentru anul

școlar 2019-

2020

cl a IX-a ZI,

liceu

Realizat

anul școlar

2019-2020

cl a IX-a ZI,

liceu

Pondere

plan

realizat

nr.

clas

e

nr.

elev

i

nr.

clas

e

nr.

elev

i

nr.

clas

e

nr.

elev

i %

Filiera tehnologică, total, din care: 92 2405 78 2184 78 2188 100.2%

Profil tehnic, total, din care: 31.5 784 25.5 714 25.5 683 95.7%

fabricarea produselor din lemn 1 23 1 28 1 30 107.1%

electronică automatizări 5 137 3.5 98 3.5 88 89.8%

producţie media 0 0 0 0 0 0

construcţii instalaţii şi lucrări publice 3 73 3.5 98 3.5 75 76.5%

mecanică 13.5 315 10.5 294 10.5 296 100.7%

electric 3 71 3 84 3 84 100.0%

industrie textilă şi pielărie 4 109 4 112 4 110 98.2%

materiale de construcţii 0 0 0 0 0 0

electromecanică 2 56 0 0 0 0

chimie industrială 0 0 0 0 0 0

tehnici poligrafice 0 0 0 0 0 0

Profil servicii, total, din care: 40.5 1087 35.5 994 35.5 1039 104.6%

turism şi alimentaţie 21.5 580 19 532 19 556 104.5%

economic 17 454 13.5 378 13.5 395 104.5%

comerţ 2 53 3 84 3 88 104.8%

estetica şi igiena corpului omenesc 0 0 0 0 0 0

Profil R.N.P.M., total, din care: 20 534 17 476 17 466 97.9%

agricultură 3 74 2.5 70 2.5 62 88.6%

silvicultură 4 106 4 112 4 110 98.2%

protecţia mediului 6 156 5.5 154 5.5 152 98.7%

industrie alimentară 7 198 5 140 5 142 101.4%

Analiza planului de şcolarizare realizat – Învățământ profesional și învățământ dual în anul şcolar

2019-2020

Domeniul de pregătire /

Calificarea profesională

Plan aprobat

clasa a IX-a, zi

2019-2020

Plan realizat

clasa a IX-a, zi

2019-2020

Forma de

organizare

(înv.

profesional

/

învăţământ

dual)

Învăţământ

de masă/

Învăţământ

special

Forma de

proprietate

(de stat/

particular)

Pondere

plan

realizat Nr.

clase

Nr.

locuri

Nr.

clase

Nr.

elevi

TOTAL GENERAL, din

care, pe domenii de

pregătire şi calificări:

90

2306

80

1894

82.13%

21

TOTAL Mecanică, din

care, pe calificări: 32,84 898 31 785

87.42%

Lăcătuş mecanic prestări servicii

4 112 3 89 înv. profesional

Învăţământ de masă

de stat 79.46%

Mecanic auto 19 532 18,5 479 înv. profesional

Învăţământ de masă

de stat 90.04%

Mecanic auto 3 82 3 87 înv. dual Învăţământ de masă

de stat 106.10%

Mecanic auto 0,5 7 0,5 7 înv. profesional

Învăţământ de masă

particular 100.00%

Mecanic utilaje și instalații

în industrie 0,34 10 0,5 8 înv. dual

Învăţământ de

masă de stat 80.00%

Operator la maşini cu

comandă numerică 1 27 1 20 înv. dual

Învăţământ de

masă de stat 74.07%

Sudor 0.5 18 0 0 înv. dual Învăţământ de

masă de stat 0.00%

Tinichigiu vopsitor auto 1 12 1 9 înv. profesional

Învăţământ special

de stat 75.00%

Tinichigiu vopsitor auto 2,5 70 2,5 62 înv. profesional

Învăţământ de masă

de stat 88.57%

Tinichigiu vopsitor auto 1 28 1 24 înv. dual Învăţământ de masă

de stat 85.71%

TOTAL Electromecanică,

din care, pe calificări: 1 27 1 27

100.00%

Electromecanic utilaje şi

instalaţii industriale 1 27 1 27 înv. dual

Învăţământ de

masă de stat 100.00%

TOTAL Electronică -

automatizări, din care, pe

calificări:

1

24

0

0

0.00%

Electronist aparate şi

echipamente 0,5 14 0 0

înv.

profesional

Învăţământ de

masă de stat 0.00%

Electronist aparate şi echipamente

0,5 10 0 0 înv. dual Învăţământ de masă

de stat 0.00%

TOTAL Electric, din care,

pe calificări: 4 109 3 74

67.89%

Electrician constructor 2 56 1 22 înv. profesional

Învăţământ de masă

de stat 39.29%

Electrician exploatare joasă

tensiune 1 28 1 27

înv.

profesional

Învăţământ de

masă de stat 96.43%

Electrician exploatare joasă tensiune

1 25 1 25 înv. dual Învăţământ de masă

de stat 100.00%

TOTAL Construcţii

instalaţii şi lucrări

publice, din care, pe calificări:

4,33

118

3,5

53

44.92%

Instalator instalaţii tehnico -

sanitare şi de gaze 0,5 14 0,5 13 înv. dual

Învăţământ de

masă de stat 92.86%

Fierar betonist - montator

prefabricate 0,5 14 0 0

înv.

profesional

Învăţământ de

masă de stat 0.00%

Zidar - pietrar - tencuitor 0,33 10 0 0 înv. dual Învăţământ de

masă de stat 0.00%

Dulgher -tâmplar-parchetar 0,5 14 0 0 înv.

profesional

Învăţământ de

masă de stat 0.00%

Zugrav, ipsosar, vopsitor,

tapetar 1 12 1 14 înv. dual

Învăţământ

special de stat 116.67%

Mozaicar, montator placaje 1 12 1 9 înv.

profesional

Învăţământ

special de stat 75.00%

22

Zugrav, ipsosar, vopsitor,

tapetar 1,5 42 1 17

înv.

profesional

Învăţământ de

masă de stat 40.48%

TOTAL Agricultură, din

care, pe calificări: 1,5 42 2 37

88.10%

Horticultor 1 28 1 23 înv.

profesional

Învăţământ de

masă de stat 82.14%

Lucrător în agroturism 0,5 14 1 14 înv.

profesional

Învăţământ de

masă de stat 100.00%

TOTAL Silvicultură, din

care, pe calificări: 0,5 14 0,5 10

71.43%

Pădurar 0,5 14 0,5 10 înv. dual Învăţământ de masă

de stat 71.43%

TOTAL Comerţ, din care,

pe calificări: 2 56 1,5 43

76.79%

Comerciant-vânzător 2 56 1,5 43 înv.

profesional

Învăţământ de

masă de stat 76.79%

TOTAL Turism şi

alimentaţie, din care, pe

calificări:

21,33

529

19

429

81.10%

Bucătar 1 28 0,5 15 înv.

profesional

Învăţământ de

masă de stat 53.57%

Bucătar 2 24 2 36 înv.

profesional

Învăţământ

special de stat 150.00%

Cofetar - patiser 1 28 1 31 înv.

profesional

Învăţământ de

masă de stat 110.71%

Cofetar - patiser 1 12 1 8 înv.

profesional

Învăţământ

special de stat 66.67%

Lucrător hotelier 5,5 154 5,5 145 înv.

profesional

Învăţământ de

masă de stat 94.16%

Lucrător hotelier 1 12 1 9 înv.

profesional

Învăţământ

special de stat 75.00%

Ospătar (chelner) vânzător în

unităţi de alimentaţie 1 12 1 21 înv. dual

Învăţământ

special de stat 175.00%

Ospătar (chelner) vânzător în

unităţi de alimentaţie 1,33 39 1,5 40 înv. dual

Învăţământ de

masă de stat 102.56%

Ospătar (chelner) vânzător în

unităţi de alimentaţie 7,5 210 5,5 124

înv.

profesional

Învăţământ de

masă de stat 59.05%

TOTAL Industrie

alimentară, din care, pe

calificări:

5

129

5

134

103.88%

Brutar - patiser -preparator

produse făinoase 3,5 91 3,5 94

înv.

profesional

Învăţământ de

masă de stat 103.30%

Preparator produse din lapte 0,5 10 0,5 10 înv. dual

Învăţământ de

masă de stat 100.00%

Preparator produse din carne

şi peşte 1 28 1 30

înv.

profesional

Învăţământ de

masă de stat 107.14%

TOTAL Fabricarea

produselor din lemn, din care, pe calificări:

55

122

4

77

63.11%

Tâmplar universal 3,5 98 2 54 înv.

profesional

Învăţământ de

masă de stat 55.10%

Tâmplar universal 2 24 2 23 înv.

profesional

Învăţământ

special de stat 95.83%

TOTAL Industrie textilă şi

pielărie, din care, pe calificări:

8,5

206

8

182

88.35%

Confecţioner articole din piele

şi înlocuitori 1 28 1 30

înv.

profesional

Învăţământ de

masă de stat 107.14%

23

Confecţioner produse textile 5.5 154 5 134

înv.

profesional

Învăţământ de

masă de stat 87.01%

Confecţioner produse textile 2 24 2 18

înv.

profesional

Învăţământ

special de stat 75.00%

TOTAL Estetica şi igiena

corpului omenesc, din care,

pe calificări:

1,5

42

1,5

43

102.38%

Frizer - coafor - manichiurist

- pedichiurist 1,5 42 1,5 43

înv. profesional

Învăţământ de masă

de stat 102.38%

Concluzii din analiza ofertei TVET

Concluziile formulate din analiza planurilor de şcolarizare conduc la nevoia de:

➢ acoperirea raţională a nevoilor de calificare în teritoriu;

➢ ajustarea ţintelor PLAI pentru oferta educaţională, pe profiluri şi domenii profesionale în acord cu

investiţiile din ultimii ani şi aportul diferitelor ramuri ale economiei la Produsul Intern Brut;

➢ utilizarea optimă a resurselor materiale şi umane cu impact în creşterea eficienţei şi calităţii

serviciilor;

➢ creşterea interesului liceelor tehnologice de a-şi diversifica oferta către nivelul 5 (şcoală postliceală

şi şcoală de maiştri) în scopul asigurării unei posibilităţi de continuare a studiilor pentru absolvenţii care

nu promovează examenul de bacalaureat;

➢ asigurarea soluţiilor celor mai bune pentru asigurarea accesului la educaţie şi continuării studiilor,

în condiţii de şanse egale (acces, calitate, varietate de opţiuni).

Oferta şcolilor din ÎPT pentru formarea adulţilor

Formarea pe tot parcursul vieţii, reprezintă şi pentru învăţământul românesc ca şi pentru toate

sistemele de învăţământ din Europa, un deziderat important, generat de Strategia Europa 2020.

Şcolile ÎPT, reprezintă cadrul ideal pentru derularea programelor de formare a adulţilor, mediul

propice pentru derularea atât a pregătirii teoretice, cât mai ales a pregătirii practice. Judeţul Suceava s-a

remarcat printr-un număr mare de programe autorizate de către CNFPA (16 programe autorizate) şi

derulate în şcolile ÎPT, 23% dintre acestea fiind autorizate pentru formarea adulţilor.

Din păcate, legislativul şi concurenţa, au făcut ca majoritatea cursurilor de formare să fie derulate

prin ONG-uri, SRL-uri, instituții publice etc.

În anul 2006 a fost înființată Asociația Școlară Suceveană pentru Educație și Dezvoltare

(ASSED) Suceava care este organizație nonguvernamentală cu personalitate juridică. Membrii fondatori

sunt reprezentanții din 23 de școli cu învățământ profesional și tehnic din județ. În prezent organizația

are ca membri asociați în nume colectiv elevii și cadrele didactice din 20 de unități școlare cu învățământ

profesional și tehnic.

Plan de Acţiune al Şcolii 2019- 2023

24

Distribuţia unităţilor IPT în judeţul Suceava

II.13. ANALIZA SWOT A CORELĂRII OFERTEI DE FORMARE PROFESIONALĂ CU

CEREREA, PENTRU JUDEŢUL SUCEAVA

Puncte tari Puncte slabe

1. Domenii cu dinamică pozitivă şi

potenţial de absorţie pe piaţa muncii:

industrie prelucrătoare, comerţ, construcţii,

turism şi alimentaţie, transporturi.

2. Investiţiile importante în

industria prelucrătoare și comerț.

3. Numărul mare de

microîntreprinderi, existente în județ,

89% din total.

4. Oferta educațională județeană pentru

formarea profesională inițială cuprinde

calificări din 15 domenii profesionale (din

18 existente la nivel național).

5. Personal didactic calificat pentru toate

domeniile profesionale din oferta

educațională.

1. Proporţie ridicată a populaţiei care trăieşte în

mediul rural (56,00% din total populaţie,

ianuarie 2019).

2. Existența unui segment semnificativ de

populaţie şcolară dezavantajată, incluzând 2 %

populaţie de etnie rromă.

3. Insuficienta dotare a atelierelor şcoală, în

concordanţă cu noile tehnologii apărute.

4. Număr mic de programe acreditate ANC

pentru formarea adulţilor, la nivelul

unităţilor ÎPTşi ale asociaţiei ASSED.

Oportunităţi Ameninţări

Plan de Acţiune al Şcolii 2019- 2023

25

1. Implementarea proiectelor de infrastructură

din fondurile comunitare în perioada 2016-

2025 va determina o creştere a locurilor de

muncă în construcţii, industrie şi servicii.

2. Posibilitatea accesării fondurilor

comunitare, pe proiecte, care să dezvolte

activitatea economică ca sursă de locuri de

muncă.

3. Posibilitatea derulării unor programe de

dezvoltare a resurselor umane, conform

cererii pieţei muncii, cu susţinere din

fonduri europene.

4. Existența fondurilor europene destinate

mobilităţii internaţionale în formarea

profesională a cadrelor didactice şi a elevilor

din învăţământul profesional şi tehnic

( ERASMUS +).

1. Scăderea populaţiei cu vârsta cuprinsă între

15-18 ani cu 11,1% în anul 2025, raportat la

anul 2015.

2. Accentuarea migraţiei în afara judeţului,

având ca efect reducerea populaţiei şcolare.

3. Nivelul scăzut al resurselor bugetare, mai

ales în mediul rural, combinat cu lipsa de

experienţă la nivelul consiliilor locale

privind specificul finanţării unităţilor de

învăţământ.

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI PENTRU PLANUL DE

MĂSURI

1. Pentru ameliorarea efectelor punctelor slabe 1 şi 2 utilizând oportunitatea 2 este necesară

adaptarea ofertei de formare la cerinţele pieţei muncii contribuind la scăderea ratei şomajului în

rândul tinerilor absolvenți raportat la total şomeri indemnizați, de la 26% (2019) la 15% (2025).

2. Corelând punctele slabe 1 şi 4 cu oportunităţile 3 şi 4 se va urmări ca creşterea populaţiei cu

nivel ridicat de educaţie prin programe de formare continuă, prin autorizarea a cel puţin 15 programe

de către ASSED, până în 2025.

3. Asigurarea egalităţii de şanse în formarea iniţială şi reducerea ratei abandonului la

învăţământul liceal şi profesional de la 1,7 % în 2017 la 1,5% în 2025.

4. Corelând punctul slab 3 cu oportunitatea 4 sunt necesare măsuri de dezvoltare a resurselor

umane din sistemul IPT, în vederea asigurării calităţii în formare.

5. Pentru ameliorarea efectelor punctului slab 3 şi în corelaţie cu oportunitatea 2 se poate dezvolta

infrastructura unităţilor şcolare ipt în vederea asigurării calităţii în formare.

6. Corelând punctul slab 1 cu oportunitatea 3 este necesară dezvoltarea învăţământului rural şi

a diversificării ofertei de formare susţinută de funcţionarea în reţea a şcolilor, prin învățământ

profesional și învățământ dual.

7. Pentru a mări rata de tranziţie este necesară o mai bună orientarea şi consiliere şcolară şi

profesională din clasele de gimnaziu şi cointeresarea partenerilor sociali pentru acordarea de burse

pentru a sprijini şi motiva elevii.

8. Încurajarea partenerilor sociali şi cointeresarea în participarea la programele de formare,

informarea şi demonstrarea eficienţei sistemului de calificare bazat pe competenţe pentru asigurarea

calităţii şi eficienţei în întreprinderi.

Nr.

crt. Recomandare

Nivel de

competenţă

Plan de Acţiune al Şcolii 2019- 2023

26

1. Măsuri de susţinere a activităţilor ce urmăresc adaptarea reţelei şcolare

şi a ofertei de formare profesională iniţială şi continuă, la cerinţele pieţei

muncii şi a opţiunilor elevilor. Regional/Local

2. Susţinerea activităţilor ce urmăresc formarea continuă şi creşterea

ponderii populaţiei cu grad ridicat de pregătire /calificare. Regional/Local

3. Măsuri care să determine asigurarea egalităţii de şanse în formarea profesională iniţială. Regional/Local

4. Măsuri de formare continuă a cadrelor didactice din sistemul IPT, în vederea asigurării calităţii în formare.

Național/Regional/

Local

5. Dezvoltarea infrastructurii unităţilor şcolare, în vederea asigurării calităţii în IPT. Naţional/ Local

6. Realizarea unui cadru legislativ/normativ care să încurajeze parteneriatul şcoală

– intreprindere, necesar dezvoltării învăţământului profesional dual şi

asigurării calităţii în IPT.

Naţional

7. Realizarea unui sistem de selecţie în formare, pe baza aptitudinilor elevilor şi a achiziţiilor anterioare începutului traseului de formare. Naţional

II. 8. ANALIZA MEDIULUI INTERN

PREDAREA SI ÎNVĂŢAREA

Obţinerea informaţiilor privind procesul de predare învăţare a fost posibila pe baza analizei făcute

de fiecare catedra, a chestionarelor date la clase la fiecare nivel.

In urma strângerii informaţiilor, colectării si analizării datelor formulam următoarele judecăţi :

- Profesorii dovedesc o buna cunoaştere a curriculum-ului si îşi stabilesc strategiile de predare –

învăţare in funcţie de standardele de pregătire profesionala, de specificul fiecărui colectiv de elevi

(atitudini, grad de motivare, interese), de rezultatele la testele predictive, de progresul elevilor.

- A crescut numărul profesorilor care au adoptat strategii didactice in scopul învăţării centrate pe elev

- Derularea în bune condiții a celor 2 proiecte Erasmus+: K229 Nr. Ref. 2018-1-RO01-KA2049134_1

și K229: Nr.ref.2018-1-IT02-KA229-048596_4

- Derularea în bune condiții a celor 2 proiecte europene Pro-edu și E-profi.

- Prin metodele de evaluare folosite s-a urmărit promovarea egalităţii şanselor, evitarea unor atitudini

discriminatorii

- Relaţiile de lucru stabilite cu elevii sunt eficiente, prin activităţile de învăţare s-a urmărit nu numai

facilitarea comunicării profesor – elev, ci si a comunicării elev – elev si dezvoltarea capacităţii de lucru

in echipa ( aspect atestat de fisele asistentelor la ore si de proiectele unităţilor de învăţare )

- S-au găsit modalităţi adecvate de descoperire si de stimulare a elevilor performanţi

- La orele de instruire practica si la cele de specialitate s-au manifestat preocupări de a dezvolta la

elevi abilităţi practice, spirit economic

- Oferta de mijloace de învăţământ si accesorii curriculare este valorificata eficient

- Exista o mare dificultate in realizarea performantelor şcolare la disciplinele care au alocate un număr

mic de ore in planul de învăţământ

- Curriculum-ul la decizia scolii nu a reuşit totdeauna sa acopere paleta de discipline

- Nu exista o strategie coerenta la nivelul tuturor catedrelor pentru stabilirea lacunelor elevilor si

ameliorarea lor

- Exista încă deficiente in consemnarea ritmica a rezultatelor şcolare in caietele personale si in

cataloage

Pe baza constatărilor făcute s-au formulat ţintele si s-au stabilit priorităţile in ceea ce priveşte

aceste ţinte :

Plan de Acţiune al Şcolii 2019- 2023

27

- Pregătirea ofertelor de discipline opţionale care sa acopere o paleta mai larga de profesii căutate pe

piaţa muncii

- Monitorizarea si desfăşurarea cu responsabilitate si rigoare a programelor de perfecţionare la nivelul

catedrelor de specialitate

- Iniţierea si derularea unor cursuri pentru personalul din unitate

- Dezvoltarea programelor de parteneriat in vederea aplicării reformei învăţământului

- Activitatea profesorului diriginte va fi centrata pe consiliere si orientare profesionala si pe stabilirea

dialogului cu familiile elevilor

- Creşterea gradului de motivare al elevilor prin implicarea lor activa in procesul didactic

MATERIALE SI RESURSE DIDACTICE

- La cabinetele si laboratoarele de informatica, fizica, biologie, chimie există dotarea cu truse,

aparatura, ustensile si substanţe conform noilor programe şcolare (fise de gestiune

- Baza materiala a cabinetelor de informatica, la care au acces toti elevii este moderna, existând un

număr 3 laboratoare informatice.

- Toate calculatoarele sunt legate la reteaua internet oferind elevilor posibilitatea unei informari

moderne si actualizate

- Biblioteca scolii este dotata cu un număr de peste 24055 de volume, iar 50 % din elevi si 30 % din

personalul didactic au fise si consulta cartile de care dispune biblioteca

- Personalul didactic, in proportie de 70% considera ca prioritate dezvoltarea bazei materiale

(chestionar)

- Personalul didactic, in proportie de 75% considera ca prioritate perfectionarea in domeniul T.I.C.

REZULTATELE ELEVILOR

Eficienta procesului de predare – învăţare este oglindita de rezultatele elevilor la concursurile

şcolare, de mediile semestriale si anuale, de rezultatele la examenele de bacalaureat si admitere in

facultate

- La examenul de bacalaureat in anul şcolar 2017–2018 promovabilitatea a fost de 63,4%

- La concursurile şcolare s-au obtinut rezultate bune şi foarte bune

- Gradul de promovabilitate al elevilor a fost de 98.2 % in anul şcolar 2017 – 2018

- Absenteismul elevilor este mare, 31absențe nemotivate per elev, in special la clasele terminale;

- Au existat cazuri de abandon şcolar, cât şi cazuri de retragere de la cursuri cu motivatii sociale

(plecare în străinătate cu familia)

CONSILIEREA SI ORIENTAREA VOCATIONALA OFERITA ELEVILOR

- S-au organizat cursuri de formare a profesorilor pe linia orientarii in cariera;

- In planul de actiuni este prevazuta organizarea de cursuri de dezvoltare la elevi a abilitatilor necesare

ocuparii unui loc de munca

- Existenţa psihologului şcoalar asigură dezvoltarea activitatii de consiliere si sprijină profesorii

diriginti in tratarea diferentiata a elevilor cu nevoi speciale

- Creșterea eficientei relatiei diriginte – parinte – Consiliu profesoral – elev pentru o mai buna

comunicare si informare

CALIFICARI SI CURRICULUM

Învățământ liceal de zi

I. Filiera teoretică

Profilul real: specializarea

– Matematica-informatica

– Științe ale naturii

Plan de Acţiune al Şcolii 2019- 2023

28

Profilul umanist: specializarea

– Științe sociale

– Filologie

II. Filiera tehnologică

Profil tehnic: specializarea

– tehnician in prelucrarea lemnului

– tehnician in industria textila

– tehnician in industria pielăriei

Învățământ profesional de zi

Profil tehnic: specializarea

– confecţioner articole din piele şi înlocuitori

– confecționer articole textile

– tâmplar universal

Învățământ „A doua șansă” - tehnic

Învățământ liceal cu frecventa redusa

Filiera teoretica

Profil umanist: specializarea

– Științe sociale

Resurse materiale

In administrarea scolii exista urmatoarele cladiri: 6 corpuri cladire scoala, două săli de sport,

două terenuri de sport, două corpuri atelier tamplarie, atelier de croitorie, internat, cantină.

Scoala are 63 sali de clasa, 7 laboratoare, 2 ateliere.

Date suplimentare despre unitatea noastra scolara se gasesc pe pagina web a liceului:

www.ltin.ro.

Adresa de e-mail la care putem fi contactati este: [email protected].

II.8.1. RESURSE UMANE

Liceul Tehnologic „Ion Nistor” a avut în anul școlar 2018-2019 un numar de 126 angajați, in

care: cadre didactice 96, un consilier școlar, 10 personl didactic auxiliar, 20 persnal nedidactic. Cadrele

didactice sunt în proporţie de 98 % calificate,cu un număr mare de titulari, cu un procent mare de

profesori cu gradul didactic I : 39,5% , gradul II: 25 % şi definitivat 21,8 % şi 12 ,5 % fară grad didactic,

exista un număr mare de profesori tineri înscrişi la diferite forme de perfecţionare didactica şi pedagogică

Număr personal didactic calificat: Număr personal

didactic

Necalificat An școlar Cu

doctorat

Cu gradul

I Cu gradul

II

Cu

Definitivat

Fără

definitivat

2015-2016 2 37 21 23 12 3

2016-2017 1 40 20 27 7 3

2017-2018 1 41 24 21 10 2

2018-2019 1 44 21 24 8 2

Plan de Acţiune al Şcolii 2019- 2023

29

Liceul Tehnologic

“Ion Nistor”

Numar total

cadre

didactice

Personal

didactic

auxiliar

Personal

nedidactic

Total

angajaţi

Număr

total de

elevi

Număr

de clase

2014-2015 103 9 16 128 2325 94

2015-2016 98 9 16 123 2129 83

2016-2017 98 10 17 124 2137 81

2017-2018 96 11 20 127 2171 81

2018-2019 97 11 21 129 2163 82

În anul școlar 2019/2020 situația este următoarea:

Personal didactic:

Educatoare 7

Învățătoare 13

Profesori 75

Maiștri instructori 4

Consilier școlar 1

Total 100

Personalul didactic auxiliar - număr pe categorii:

Categorie de personal

Număr de

persoane

încadrate

Număr de norme pentru fiecare

categorie de personal

SECRETAR 4 4

INFORMATICIAN 2 2

ADMINISTRATOR FINANCIAR 2 2

Nr. total

de cadre

didactic

e

Nr. total

de cadre

didactic

e

calificate

Numărul cadrelor pe nivel de calificare

Absolvent

al unei

instituţii

în

domeniul

postului

Definitivat Grad

II

Grad

I

Absolvent

cursuri

postuniversitare

Masterat în

domeniul

specializării

sau în

domeniul

educaţiei

Doctorat în

domeniul

specializării

sau în

domeniul

educaţiei

100 97 97 22 20 49 3 9 1

Plan de Acţiune al Şcolii 2019- 2023

30

LABORANT 1 1

BIBLIOTECAR 1 1

ADMINISTRATOR PATRIMONIU 2 2

PEDAGOG 1 1

TOTAL 13 13

Personal nedidactic:

Muncitori 4

Îngrijitori 12

Fochiști 4

Paznici 2

Total 22

II.8.2. PARTENERIATE SI COLABORARE

• Parteneriate cu administratia publica locala care se concretizeaza intr-o serie de actiuni ce au ca

obiect educarea si formarea tinerilor

• Derularea celor 2 proiecte Erasmus+: K229 Nr. Ref. 2018-1-RO01-KA2049134_1 și

K229: Nr.ref.2018-1-IT02-KA229-048596_4

• Derularea proiectului Erasmus+Vet:Leather workshop- tradiție și inovație în prelucrarea

produselor din piele, Nr. Ref. 2019-1-RO01-KA102/116-062782

• Derularea celor 2 proiecte europene Pro-edu și E-profi.

• Parteneriate cu angajatorii din regiune in vederea efectuarii instruirii practice in domeniile : comert

si prelucrarea lemnului

• Parteneriate cu alte institutii si organizatii: Inspectoratul Scolar Judetean, Casa Corpului Didactic,

Universitatea „Stefan cel Mare” Suceava

• Parteneriate sau colaborari cu alte unitati de invatamant de acelasi nivel din tara

• Programe si proiecte nationale

• Asa cum a fost mentionat si in randurile anterioare, s-a elaborat un plan de actiune pentru retelele

de colaborare interregionale

• Proiecte şi parteneriate internaţionale cu școli din Ucraina, Franța și Republica Moldova.

II.8.3. CALENDARUL ANUAL AL ACTIVITATILOR EDUCATIVE

ŞCOLARE ŞI EXTRAŞCOLARE

Plan de Acţiune al Şcolii 2019- 2023

31

NR.

CRT. ACTIVITATEA RESPONSABIL TERMEN OBS.

1. Deschiderea festivă a anului şcolar

Direcţiunea şcolii

Diriginţii

Învăţătorii

09.09.2019

2. Ziua internaţională a educaţiei Diriginţii

Învăţătorii 04.10.2019

3. Să comemorăm Holocaustul Proefesorii de istorie 7.10.2019

4. Marșul cărților și al cititorilor Învăţătorii

Prof. diriginţi Octombrie 2019

5. Balul bobocilor

Prof. diriginţi de la clasele a XII-a șa

a IX-a

Consiliul elevilor

14.11. 2019

6. Ziua internaţională pentru toleranţă Învăţătorii

Prof. diriginţi 15.11.2019

7. Ziua internaţională pentru eliminarea

violenţei asupra femeii

Învăţătorii

Prof. diriginţi 25.11.2019

8.

Unirea Bucovinei cu România

- concurs istorie

- concurs port national

Prof Istorie, religie , muzică 28.11.2019

9. 1 Decembrie – ziua mondială de luptă

împotriva HIV / SIDA

Prof. diriginţi

Prof. Cardei Mihai 30.11.2019

10.

1 Decembrie – ziua naţională a

României

- prezentare istorică

- moment literar artistic

Prof Istorie, religie , muzică 27-1.12.2019

11. Ziua Internaţională a Drepturilor

Omului

Prof. Puha Cristi

Prof. Cîrdei Mihai 10.12.2019

12. Concurs cea mai curată și mai

frumoasă clasă

Învăţătorii

Diriginți Decembrie 2019

13. Datini şi obiceiuri de iarnă

Profreligie, muzică

Învăţătorii 15.12.2019

14. Concurs interjudetean Bucovina –

Traditie si spiritualitate

Conducerea scolii

Prof. Schipor Vasile

Prof. Cardei Mihai

16.12. 2019

15.

Eminescu – Luceafărul poeziei

româneşti

- expoziţie de carte

- moment artistic

Prof. de limba română, educație

muzicală 15.01.2020

16. „Unire-n cuget şi-n simţiri” – concurs

interdisciplinar istorie – literatură Prof. Pistorie și limba română 24.01.2020

Plan de Acţiune al Şcolii 2019- 2023

32

NR.

CRT. ACTIVITATEA RESPONSABIL TERMEN OBS.

17. Campionatul de şah şi tenis de masă Prof. educație fizică

Consiliul elevilor Februarie 2020

18. Perechea populară LTIN de Dragobete Februarie 2020

19. Ziua francofoniei Prof. limba franceză 19-20.03.2020

20. Marșul pentru viață LTIN Prof. diriginți

Consiliul elevilor Martie 2020

21. Concurs – “spelling” Catedra de engleza Ianuarie-

Februarie 2020

22. Școala Altfel Prof. diriginți

Consiliul elevilor Aprilie 2020

23. „Să lăsăm pământul să respire” –

acţiune de igienizare a spaţiilor verzi

Prof. diriginți

Consiliul elevilor Aprilie 2020

24. Tradiții și obiceiuri laice și religioase

Învierea Domnului

Prof. religie, muzică, desen

Consiliul elevilor Aprilie 2020

25. 1 Mai- ziua muncii (drumeții) Prof. diriginți

Consiliul elevilor 1 Mai 2020

26.

Concursul județean ″Români și

românitate în afara granițelor

țării.Destin și dăruire“

Conducerea scolii

Prof. Schipor Vasile

Mai 2020

27. Ziua Europei – manifestări cultural

artistice Diriginţii, învăţătorii 9 Mai 2020

28. Ziua sportului preferat

Prof. educație fizică

Învăţătorii

Consiliul elevilor

Mai 2020

29.

1 Iunie – Ziua internaţională a

copilului

- program artistic

- expoziţie de desene

- concursuri

Învăţătorii, Diriginţii

Consiliul elevilor 1.06.2020

30. Cheia succesului

Direcţiunea şcolii

Diriginţi

Învăţătorii

Iunie 2020

31. Concursul „Cea mai bună patrulă de

circulaţie”

Prof. educație fizică

Consiliul elevilor Iunie 2020

32. Încheierea anului şcolar – serbări,

premierea elevilor

Conducerea scolii

Dirigintii

Învăţătorii

Iunie 2020

Plan de Acţiune al Şcolii 2019- 2023

33

II.8.4 REZULTATELE PROCESELOR DE AUTOEVALUARE

PUNCTE TARI

• echipa manageriala competenta si responsabila, dialog eficient pe toate nivelurile

• ponderea insemnata a specialistilor in domeniu a tinerilor in total personal angajat

• schimburi de experienta intre elevi si cadrele didactice din scoala noastra cu elevi si cadre

didactice din scoli similare din tara

• existenţa unui cabinet de consiliere psihopedagogică

• Participarea elevilor lși profesorilor la proiecte Erasmus +

• existenta retelei de calculatoare conectate la Internet, ce deserveste toate sectoarele scolii

• rezultatele obtinute la olimpiade si concursuri scolare atesta nivelul de performanta in pregatirea

de specialitate a elevilor

• interesul manifestat de majoritatea cadrelor didactice pentru ridicarea nivelului de pregatire

profesionala generala si de specialitate

• existenta unor parteneriate solide cu institutii si agenti economici locali

PUNCTE SLABE

• lipsa unei baze moderne de practica necesara pregatirii de specialitate in domeniu

• conservatorismul si inertia manifestate de unele cadre didactice in fata schimbarilor inerente din

peisajul educational

• rezultate relativ modeste la examenele naţionale şi olimpiade şcolare;

• lipsa criteriilor, standardelor, coerentei si coordonării in predare si evaluare;

• motivaţie preponderant extrinseca pentru dezvoltarea profesionala, automulţumire, tendinţe de a

exagera rolul propriu in succesele elevilor

• insuficienta implicare a parintilor in demersul scolar

• calitatea necorespunzatoare a grupurilor sanitare

• rata scazuta a profesorilor care utilizeaza calculatorul in procesul instructiv – educativ

ACTIVITĂŢILE PRIVIND DEZVOLTAREA STABILITE ÎN URMA AUTOEVALUĂRII

Actualizarea bazei de practica prin:

• Atragerea si implicarea elevilor intr-o masura mai mare in procesul de invatamant prin utilizarea

unor medotde de predare si evaluare mai atractive pentru combaterea absenteismului scolar

• Stimularea interesului parintilor pentru implicarea in demersul scolar prin organizarea unor

actiuni comune la care sa participe si elevii si parinti

• Participarea profesorilor care nu sunt utilizatori ai calculatorului la cursuri de initiere

• Utilizarea softurilor educationale si a programului AEL intr-o masura mai mare si la mai multe

discipline scolare

ANALIZA SWOT

In concordanta cu cerintele economiei de piata si cu procesul de reforma al invatamantului romanesc,

colectivul de cadre didactice al Liceului Tehnologic „Ion Nistor” Vicovu De Sus Suceava urmareste,

prin permanenta activitate de perfectionare si autoperfectionare, formarea unui absolvent autonom

responsabil, in masura sa decida asupra propriei cariere.

PUNCTE TARI:

- pregătire academică bună a cadrelor didactice;

- Încadrarea cu personal didactic calificat în proporție

de 98 % la majoritatea disciplinelor de învățământ;

- rezultate destul de bune la examenele naţionale;

- atmosfera destinsa, de încredere reciprocă;

PUNCTE SLABE:

- Lipsa criteriilor, standardelor, coerentei si coordonării

in predare si evaluare;

- Motivaţie preponderant extrinseca pentru dezvoltarea

profesionala, automulţumire, tendinţe de a exagera

rolul propriu in succesele elevilor;

Plan de Acţiune al Şcolii 2019- 2023

34

- oferta variată de programe şcolare care conduc la

personalizarea procesului instructiv-educativ;

- oferta variată de opţionale şcolare;

- colaborarea foarte bună cu părinţii si comunitatea

locală, agenţi economici;

- parteneriate cu primăria, poliţia, jandarmeria,

pompieri, unitatea sanitară. - parteneriate cu alte unităţi şcolare din ţară şi din

străinătate;

- existenţa unui cabinet de consiliere psihopedagogică;

- contracte de colaborare încheiate cu agenţii economici

care dau posibilitatea desfăşurării instruirii practice la

aceştia;

- existenţa unor laboratoare moderne de informatică,

fizică, chimie, biologie, isorie, geografie.

- elevii au posibilitatea de a se informa prin tehnologia

de calcul şi comunicare;

- implicarea elevilor şi profesorilor în activităţi extracurriculare;

- Realizarea în totalitate a planului de școlarizare.

- Colaborarea foarte bună cu autoritățile locale și

județene în realizarea unor activități educative,

asigurarea resurselor financiare necesare, asigurarea

securității în scoli ş.a.

- Organizarea învățământului cu frecvență redusă și

învățământului „A doua șansă” – în scopul integrării

școlare a categoriilor defavorizate

- Existența laboratorului acreditat ECDL

- Indiferenta, pasivitatea, lipsa de atitudine in ceea ce

priveşte relaţia profesor – elev;

- Formalism în desfăşurarea unor activităţi;

- Timpul nu este întotdeauna dozat corect;

- Nu se aplică o abordare diferenţiată în funcţie de

nivelul elevilor;

- Nu se folosesc strategii adecvate pentru elevii cu un nivel scăzut de pregătire;

- Numărul mare de absente acumulate de către unii

elevi în anul școlar trecut;

- Lipsa de comunicare reala, coordonare, cooperare

intre cadrele didactice pentru amortizarea influenţelor

negative;

- lipsa cabinetului medical;

- Prezenta personalului necalificat

- Rezultate relativ modeste la olimpiade şcolare;

- Evaluarea subiectiva si inconsecventa;

- Insuficienta colaborare dintre unii diriginţi cu părinţii - Dotarea necorespunzătoare atelierelor de practică .

OPORTUNITATI

- Derularea în bune condiții a celor 2 proiecte

Erasmus+: K229 Nr. Ref. 2018-1-RO01-

KA2049134_1 și K229: Nr.ref.2018-1-IT02-KA229-

048596_4

- Derularea proiectului Erasmus+Vet:Leather

workshop- tradiție și inovație în prelucrarea

produselor din piele, Nr. Ref. 2019-1-RO01-

KA102/116-06278

- Derularea în bune condiții a celor 2 proiecte europene

Pro-edu și E-profi

- Finanţarea per elev aduce la bugetul şcolii sume

important - Finalizarea campusului şcolar a dus la îmbunătăţirea

considerabilă a condiţiilor de studiu;

- Existenţa Planului de Acţiune al Scolii, conferind

posibilitatea diversificării pregătirii profesionale a

elevilor, în cadrul învăţământului liceal tehnologic şi

postliceal, în meserii cerute pe piaţa muncii;

- Amplasarea școlii în zona centrală, în vecinătatea unor

puncte de interes: Primăria, Poliția, Biserica, Unitatea

de Asistență Medico-Socială;

- Sistem de transport al elevilor în regim propriu şi

privat eficient; - Continuarea derulării Programelor guvernamentale

de susţinere elevilor provenind din familii cu

venituri mici (“Bani de liceu”, Bursa profesională,

“Euro200”);

- Pregătirea deosebita si profesionalismul cadrelor

didactice constituie garanţia unei activităţi instructiv –

educative de cea mai buna calitate

- Cursuri de formare pentru profesori in programe

convenabile.

FACTORI DE RISC

- Sistem legislativ instabil şi inconsecvent;

- Resurse bugetare insuficiente;

- Situaţia socio-economică precară a familiilor din care

provin unii elevi;

- Mediul infracţional ridicat specific unei localităţi de

frontieră;

- Număr foarte mare de elevi ai căror părinţi sunt

plecaţi în străinătate

- Motivaţia financiară scăzută a personalului şcolii;

- Modul în care se realizează în prezent admiterea în

liceu;

- Scăderea populației școlare.

Plan de Acţiune al Şcolii 2019- 2023

35

- Posibilitatea obținerii certificatului ECDL de către

elevi și cadre didactice;

- Oferta şcolară diversificată şi parteneriate de practică

cu agenţi economici din zonă.

- Programe de pregatire suplimentară a elevilor pentru

examene și concursuri școlare.

- Activităţi extracurriculare variate, exemple: programul Zilele Liceului „Ion Nistor” - noiembrie,

festivalul concurs „Bucovina tradiţie, cultură,

spiritualitate”- decembrie, concursul de matematică:

„Compas” - aprilie, programe de culturale, sociale și

de voluntariat cu ocazia sărbătorilor .

REZUMATUL ASPECTELOR PRINCIPALE CARE NECESITĂ DEZVOLTARE DETALII

PRIVIND DEZVOLTAREA PROFESIONALA A PERSONALULUI

Cadrele didactice din scoala noastra realizeaza o perfectionare in vederea sustinerii examenelor de

acordare a definitivarii si a gradelor didactice II si I in invatamant.

In afara de aceasta activitate, exista un interes sustinut pentru imbunatatirea calitatii actului didactic,

motiv pentru care un numar mare de cadre didactice au participat la activitati de formare la nivel judetean

si national. Astfel cursurile pe care le-au urmat au fost

• Abilitare in proiectare didactica

• Metodologia predarii-invatarii pe baza noului Curriculum national

• Proiectarea de curriculum la decizia scolii

• Lectura si scrierea pentru dezvoltarea gandirii critice

• Utilizarea tehnologiei informatiei si a comunicatiei in educatie

• Curs intensiv de limba engleza

• Managementul proiectelor

• Principii si practici in elaborarea de proiecte

• Identificarea surselor de finantare a proiectelor

• Invatarea centrata pe elev

• Educatia pentru calitate

• Formarea continuă a profesorilor de matematică şi ştiinţe economice în societatea cunoaşterii

Valorificarea participarii la cursul de formare continua s-a efectuat prin :

• Diseminare in colectivul profesoral

• Diseminare în cadrul comisiilor metodice

• Diseminare in cadrul cercurilor pedagogice pe discipline

• Impartasirea experientei in lectoratele cu parintii

• Desfasurarea de activitati de consiliere prin Consiliul Elevilor si Comisia Dirigintilor

• Initierea de proiecte europene Erasmus+, parteneriate scolare

DEZVOLTAREA CURRICULARĂ

• Stabilirea obiectivelor pe termen mediu şi lung.

• Planificarea numărului de clase pentru fiecare specializare.

• Diversificarea planului de şcolarizare prin introducerea treptată în fiecare an de studiu, pe lângă

specializările existente, a altor specializări care au cerinţă pe piaţa muncii.

• Repartizarea numărului de ore aparţinând trunchiului comun.

• Proiectarea şi dezvoltarea disciplinelor opţionale prin adaptarea ofertei de învăţare la specificul

local, la nevoile şi interesele elevilor.

• Selectarea manualelor alternative pe baza tehnicilor de evaluare şi a criteriilor cunoscute.

DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE ELEVI

Plan de Acţiune al Şcolii 2019- 2023

36

• Ameliorarea politicii de recrutare a viitorilor elevi, în vederea atragerii tinerilor capabili de

performanţă şcolară.

• Intensificarea activităţilor de consiliere privind orientarea şcolară şi profesională pentru elevii

claselor terminale.

• Sprijinirea activităţilor Consiliului elevilor.

CADRE DIDACTICE

• Evidenţa clară a profesorilor înscrişi la gradele didactice.

• Popularizarea activităţii de informare şi perfecţionare a Casei Corpului Didactic.

• Antrenarea profesorilor la elaborarea unor materiale utile în procesul de învăţământ.

ECHIPA MANAGERIALĂ ŞI ADMINISTRATIVĂ

• Stabilirea planurilor operaţionale anuale şi semestriale.

• Crearea unui climat afectiv propice desfăşurării procesului de învăţământ.

• Elaborarea tematicii şedinţelor Consiliului de administraţie, pe baza diagnozei şi prognozei.

• Informarea cadrelor didactice referitor la criteriile de acordare a salariului de merit şi a gradaţiei

de merit.

• Organizarea unor întâlniri cu sponsorii şi stabilirea unor parteneriate locale şi naţionale.

• Colaborarea cu părinţii, prin Consiliul Reprezentativ al Părinţilor.

ATRAGEREA DE RESURSE FINANCIARE ŞI DEZVOLTAREA BAZEI MATERIALE

• Optimizarea / activităţilor de management financiar, în vederea identificării unor noi resurse

financiare, prin activităţi extrabugetare, donaţii, sponsorizări şi stabilirea unor parteneriate locale şi

naţionale.

• Dezvoltarea bazei didactico-materiale în laboratoare şi cabinete, prin dotare şi autodotare.

• Modernizarea infrastructurii unităţii şcolare.

• Achiziţionarea de materiale informative şi mijloace audio-vizuale care să completeze baza

materială a cabinetului de consiliere şi orientare.

• Modernizarea bibliotecii şcolare, prin amenajarea unei săli de lectură cu calculatoare conectate la

internet şi deschiderea unei mini-librării care va fi utilizată şi în pregătirea practică a elevilor.

Plan de Acţiune al Şcolii 2019- 2023

37

III. PLANUL OPERAŢIONAL

An școlar 2019- 2020

PRIORITATEA I: Cresterea adaptabilitatii ofertei educationale la cerintele pietei muncii

Obiectiv: Cresterea ponderii calificarior în sectoarele prioritare transformând retaua scolara într-o structura flexibila, deschisa în permanenta spre

cerintele angajatorilor (piata fortei de munca) si în concordanta cu tendintele de dezvoltare socio-economica a comunitatii

Ţinta 1 : Realizarea planului de scolarizare in proportie de 90 %

Ţinta 2 : 3 premii sau mentiuni la olimpiadele scolare

Ţinta 3 : 5 parteneriate cu agenti economici pentru desfasurarea acivitatilor practice

.

Context: (Scurtă descriere a problemei şi a motivelor pentru care reprezintă un aspect care necesită îmbunătăţire) Tendintele demografice vor

afecta fluxul de intrari în sistemul IPT, imprimând redimensionarea planului de scolarizare şi schimbari în structura economica a zonei

Acţiuni pentru atingerea

obiectivului: (ce anume

trebuie să se întâmple?)

Rezultate aşteptate

(măsurabile)

Data până la care

vor fi finalizate

Persoana /

persoanele

responsabile

Indicatori de realizare Sursa de

finanţare

Plan de Acţiune al Şcolii 2019- 2023

38

Evaluarea tendintei

demografice

În comunitatea locală

Cunoasterea efectivelor de

populatie scolara în vârsta de

14-19 ani

Octombrie 2019

Dir.adj. Chira

Gheorghe

Psiholog şcolar

CEAC

Analiza PLAI Nu este cazul

Evaluarea schimbarilor în

structura economica a zonei

Cunoasterea tendintelor de

dezvoltare a unor ramuri

industriale în perioada 2019-

2023

Octombrie 2019

Dir.adj. Florin

Gheorghiţă

CEAC

Analiza PLAI Nu este cazul -

Evaluarea structurii fortei de

munca prognozate

Cunoasterea noilor meserii

(calificari profesionale) cerute,

precum si a noilor abilitati

necesare absolventilor

Octombrie 2019

Dir.adj. Florin

Gheorghiţă

Dir.adj. Chira

Gheorghe

CEAC

Analiza PLAI Nu este cazul -

Parteneriate cu agentii

economici

Creşterea gradului de

implicare a agenţilor

economici în activitatea şcolii

Iunie 2020

Dir. Cătălin Bărbuţă

Dir.adj. Florin

Gheorghiţă

CEAC

Cresterea gradului de

absorbtie la cel putin 70% Bugetul şcolii

Parteneriate cu scolile

gimnaziale Colaborare instutuţională Iunie 2020

Dir. Cătălin Bărbuţă

Dir.adj. Chira

Gheorghe

Realizarea în totalitate a

planului de scolarizare

Realizarea unei retele

scolare

Bugetul şcolii

Fundamentarea planului de

scolarizare pentru anul scolar

2020-2021

Înscrierea elevilor în clasele şi

la specializările în care

unitatea pregăteşte meseriaşi şi

tehnicieni

Februarie 2020

Dir. Cătălin Bărbuţă

Dir.adj. Florin

Gheorghiţă

Realizarea planului de

şcolarizare Bugetul şcolii

Plan de Acţiune al Şcolii 2019- 2023

39

Elaborarea ofertei de

scolarizare pentru anul scolar

2020-2021 si tiparirea de

materiale de prezentare;

Prezentarea ofertei de

scolarizare parintilor

absolventilor claselor a VIII-a

si absolventilor claselor a X-a;

Ziua „Porţilor deschise”.

Săptămâna meseriilor

Tipărirea a aproximativ 300 de

exemplare de pliante cu oferta

de scolarizare şi creşterea

numărului de absolvenţi de

clasa a VIII-a care optează

pentru unitatea noastră;

Participarea unei delegaţii din

cadrul scolii la sedintele cu

parintii absolventilor claselor a

VIII-a.

iunie 2020

Dir.adj. Chira

Gheorghe

Dir.adj. Florin

Gheorghiţă

Oferta de şcolarizare Bugetul şcolii

Prioritatea II : Dezvoltarea parteneriatului social și îmbunatatirea serviciilor de consiliere si orientare profesionala pentru elevi si adulti

OBIECTIV 1: Formarea abilitatilor necesare pentru cresterea eficientei lucrului în parteneriat cu comunitatea locala în vederea sprijinirii

învatamântului profesional si tehnic. Dezvoltarea relatiilor de parteneriat la nivel national si international

OBIECTIV 2: Dezvoltarea competentelor profesorilor consilieri (diriginti) în utilizarea unor instrumente specifice, cunoasterea si vehicularea

informatiilor certe despre lumea ocupatiilor si valorificarea fiecarei discipline scolare în aceasta directie

Ţinta 1 : Stabilirea unei noi strategii a Liceului Tehnologic privind colaborarea cu partenerii;

2. Recunoasterea Liceului Tehnologic ca participant (partener) important în dezvoltarea comunitatii, furnizor de personal calificat;

3. Cresterea prestigiului Liceului Tehnologic si prin relatii de colaborare (parteneriat) pe plan national si international

Context: (Scurtă descriere a problemei şi a motivelor pentru care reprezintă un aspect care necesită îmbunătăţire) Insuficienta sustinere a

procesului de învatamânt din partea unor parteneri; Implicarea redusa a angajatorilor în asigurarea bazei materiale pentru instruire practica; Implicarea

redusa a angajatorilor pentru organizarea stagiilor de practica; Slaba constientizare a rolului parintilor ca parteneri, rezultate modeste la concursurisi

olimpiade școlare

Acţiuni pentru atingerea

obiectivului: (ce anume

trebuie să se întâmple?)

Rezultate aşteptate

(măsurabile)

Data până la care

vor fi finalizate

Persoana /

persoanele

responsabile

Indicatori de realizare Sursa de

finanţare

Plan de Acţiune al Şcolii 2019- 2023

40

Derularea în bune condiții a

celor 2 proiecte Erasmus+:

K229 Nr. Ref. 2018-1-RO01-

KA2049134_1

2 mobilități LTT în Turcia și

Cehia și o activtate LTT

organizată în luna martie în

România în cadrul proiectului

Erasmus+ : K229 Nr. Ref.

2018-1-RO01

Septembrie 2020

Manager proiect

Dir. Cătălin Bărbuţă

Coordonator proiect

Dir.adj. Florin

Gheorghiţă

Echipa de proiect

Raportul final ANPCDEFP

Derularea în bune condiții a

celor 2 proiecte Erasmus+

K229: Nr.ref.2018-1-IT02-

KA229-048596_4

o mobilitate LTT în Italia și o

activitate LTT organizată de

liceul nostru în luna noiembrie

în cadrul proiectului

Erasmus+ :2018-1-IT02-

KA229-048596_4

Septembrie 2020

Manager proiect

Dir. Cătălin Bărbuţă

Coordonator proiect

Dir.adj. Florin

Gheorghiţă

Echipa de proiect

Raportul final ANPCDEFP

Derularea proiectului

Erasmus+Vet:Leather

workshop- tradiție și inovație în

prelucrarea produselor din piele,

Nr. Ref. 2019-1-RO01-

KA102/116-062782

-Selecția participanților

- desfășurarea unei mobilități

în Spania în luna martie pentru

un flux de 14 elevi de la IPT

clasa a 10-a specializarea

confecționer produse din piele

și înlocuitori

Septembrie 2020

Manager proiect

Dir. Cătălin Bărbuţă

Coordonator proiect

Dir.adj. Florin

Gheorghiţă

Echipa de proiect

Raportul intermediar ANPCDEFP

Finalizarea programelor de

formare POCU:

E-profi și programul Școală

după școală: Pro-EDU

Derularea programelor de

formare a cadrelor din cadrul

formare programului POCU:

E-profi - programe de formare

și Școală după școală în cadrul

proiectului POCU: Pro-edu

Septembrie 2020

Dir. Cătălin Bărbuţă

CCD Suceava

ISJ Suceava

Raportul final ISJ Suceava

Realizarea unor relatii de

parteneriat cu celelalte colegii

tehnice, grupuri scolare si scoli

generale din zona

Împartasirea exemplelor de

buna practica cu alte scoli,

cunoasterea de catre elevii din

gimnaziu a caracteristicilor si

beneficiilor învatamântului

profesional si tehnic

Mai 2020

Dir. Cătălin Bărbuţă

Dir.adj. Florin

Gheorghiţă

CEAC

Minim trei parteneriate

realizate cu licee din

zonă

Bugetul şcolii

Plan de Acţiune al Şcolii 2019- 2023

41

Realizarea de parteneriate cu

unitati scolare din tara si

strainatate

Îmbunatatirea calitatii

învatamântului teoretic,

profesional si tehnic.

Mai 2020

Dir. Cătălin Bărbuţă

Dir.adj. Florin

Gheorghiţă

CEAC

Realizarea de

parteneriate cu ce putin 3

școli gimnaziale sau

licee din regiunea

Cernauti Ucraina

Bugetul şcolii

Îmbunatatirea relatiilor de

parteneriat cu parintii în

vederea antrenarii acestora în

întregul proces instructiv-

educativ din scoala

O mai buna colaborare scoala

–familie, profesor-elev –

parinte.

Elaborarea si apoi semnarea de

catre toti parintii a acordului

de educatie.

Realizarea unui forum on-line

de comunicare cu părinţii

Noiembrie 2019

Dir. Cătălin Bărbuţă

Dir.adj. Florin

Gheorghiţă

Dir. Adj. Chira

Gheorghe

Consiliul elevilor

Consiliul părinților

Procese verbale ale

şedinţelor efectuate

Site-ul școlii

Contul de facebook al

liceului

Bugetul şcolii

Pregătirea elevilor în vederea

participării la olimpiade,

concursuri şi competiţii şcolare

recunoscute la nivel local ,

judeţean, naţiona

Rezultate mai bune la

concursurile și olimpiadele

școlare

Creșterea prestigiului

școlii

Iunie 2020

Dir. Cătălin Bărbuţă

Dir.adj. Florin

Gheorghiţă

Dir. Adj Chira

Gheorghe

Consiliul de

Administrație

Comisii metodice

Participare la faza

judeţeană a câte unui

reprezentat pe fiecare

disciplinaă de

învățământ sau domeniu

de calificare

Resurse proprii

Realizarea unui produs/unei

lucrări în atelier, ca rezultat al

probei practice la proiectul

pentru susținerea examenului .

de competențe profesionale.

Utilarea școlii cu mobilier

școlar, crearea de obiecte

vestimentare pentru practica

Iunie 2020

Cadrele didactice de

specialitate

Responsabil comisie

metodica

Produsul realizat

individual sau în echipă

Resurse

extrabugetare

Prioritatea III Dezvoltarea infrastructurii unității școlare, în vederea asigurării calității în formare

Obiective: • Modernizarea bazei materiale și atragerea de resurse financiare

• Obținerea autorizațiilor și avizelor de funcționare;

Plan de Acţiune al Şcolii 2019- 2023

42

Ţinta:

1. Modernizarea laboratoarelor și sălilor de clasă prin dotarea cu videoproiectoare.

2. Construirea casei-muzeu- tradiționale.

3. Amenajarea cabinetului medical și dotarea acestuia cu materialele necesare funcționării

4. Autorizații sanitare și avizelor de funcționare ISU și de securitatea clădirilor;

Context: (Scurtă descriere a problemei şi a motivelor pentru care reprezintă un aspect care necesită îmbunătăţire) Modernizarea învățământului

în concordanță cu standardele europenee

Acţiuni pentru atingerea

obiectivului: (ce anume

trebuie să se întâmple?)

Rezultate aşteptate

(măsurabile)

Data până la care

vor fi finalizate

Persoana /

persoanele

responsabile

Indicatori de realizare Sursa de

finanţare

Utilizarea eficientă a resurselor

și gestionarea corectă a

patrimoniului școlii

Inventarierea mijloacelor fixe și

de inventar existente Iunie 2020

Comisia de

inventariere

Administrator

patrimoniu

Contabil șef

Realizarea unei baze de

date privind inventarierea

mijloacelor fixe și de

inventar

Utilizarea

eficientă a

resurselor și

gestionarea

corectă a

patrimoniului

școlii

Întocmirea unui proiect de

buget realist si în conformitate

cu nevoile scolii

Gestionarea eficienta a

fondurilor

Noiembrie 2019

Anul şcolar

2019-2020

Dir. Cătălin Bărbuţă

Consiliul de

administratie

Administrator

financiar Elena

Cornea

Proiect de buget întocmit Bugetul şcolii

Atragerea de fonduri

extrabugetare din sponsorizari

si donatii

Implicarea membrilor

comunitatii (agenti economici,

diferiţi sponsori) în dotarea şi

modernizarea scolii

Anul şcolar

2019-2020

Dir. Cătălin Bărbuţă

Dir.adj. Chira

Gheorghe

Minim trei contracte/

parteneriate cu agenţi

economici/sponsori

Resurse

extrabugetare

Plan de Acţiune al Şcolii 2019- 2023

43

Dotarea laboratoarelor și

sălilor de clasă cu

videoproiectoare

Achiziționare videoproiectoare 1 septembrie 2020

Director

Profesori informatică

Inginer sistem

Administrator

patrimoniu

Contabil șef

Consiliu de

administrație

Realizarea planurilor de

achiziție

Bugetul local

Bugetul școlii

Construirea casei-muzeu-

tradiționale.

Întocmirea documentație

tehnice.

Construcția clădirii

Inaugurarea clădirii

1 septembrie 2020

Director

Administrator

Contabil șef

Cosilier educativ

Recepționarea lucrării Bugetul local

Bugetul școlii

Amenajarea cabinetului medical

și dotarea acestuia cu

materialele necesare funcționării

Amenajarea cabinetului.

Dotarea cabinetului. 1 septembrie 2020

Director

Administrator

Contabil șef

Darea în funcțiune a

cabinetului, dotat și

echipat.

Bugetul local

Bugetul școlii

Obținerea autorizațiilor și

avizelor de funcționare;

Întocmirea documentației

tehnice

Autorizații sanitare și avizelor

de funcționare ISU pentru toate

spatiile LTIN;

1 septembrie 2020

Director

Consiliu de

administrație

Număr autorizații Bugetul local

Bugetul școlii

Achiziția de cărți pentru

completarea fondului de carte al

bibliotecii

Realizare plan de achiziție

pentru bibliotecă 30 ianuarie 2020

Director

Consiliu de

administrație

Comisii metodice

Raport privind necesarul

de carte

Număr cărți

achiziționate

Bugetul local

Bugetul școlii

PRIORITATEA NR. IV: Cresterea calitatii procesului educational

Obiectiv 1 : Întelegerea temeinica a conceptului de învatare centrata pe elev si de a elabora strategii de implementare a acestui concept. Impartasirea

exemplelor de buna practica între profesori si a metodelor si tehnicilor de îmbunatatire a calitatii actului de predare

Obiectiv 2: Asigurarea unui management eficient, bazat pe motivare, implicare, participare

Plan de Acţiune al Şcolii 2019- 2023

44

Ţinta 1: Cresterea procentului de promovabilitate la bacalaureat cu 2 %.

Ţinta 2. Cresterea procentului de promovabilitate la Evaluare Nationala cu 2 %.

Ţinta 3. Creşterea gradului de utilizare a TIC de către profesori cu 10 %.

Context: (Scurtă descriere a problemei şi a motivelor pentru care reprezintă un aspect care necesită îmbunătăţire) În prezent exista o serie de

mecanisme prin care bunele practici se pot propaga. Un numar de profesori utilizeaza cu success, cu preponderenţă, învatarea centrata pe elev si îsi aleg

strategiile de predare în concordanta cu stilurile de învatare ale elevilor, iar această experienţă trebuie împărtăţită şi profesorilor debutanţi sau fără prea

îndelungată experienţă didactică.

Acţiuni pentru atingerea

obiectivului: (ce anume

trebuie să se întâmple?)

Rezultate aşteptate

(măsurabile)

Data până la care

vor fi finalizate

Persoana /

persoanele

responsabile

Indicatori de realizare Sursa de

finanţare

Monitorizarea situatiei elevilor

dupa absolvire

Cunoaşterea situaţiei

absolvenţilor Septembrie 2020

Dir. Cătălin Bărbuţă

Dir.adj. Chira

Gheorghe

Raport anual privind

inserţia profesională a

elevilor

Bugetul şcolii

Monitorizarea pregatirii

elevilor pentru examenele de

absolvire si bacalaureat

Procentul de promovabilitate

la examenul de bacalaureat cel

putin 60 %.

Procentul de promovabilitate

la Evaluare Naţională cel putin

80 %

Anul şcolar

2019-2020

Dir. Cătălin Bărbuţă

Dir.adj. Florin

Gheorghiţă

Raport al responsabililor

comisiilor metodice

privind desfăşurarea

pregătirii suplimentare

Bugetul şcolii

Monitorizarea frecventei

elevilor atât la cursurile

teoretice cât si la instruire

practica

Frecventa medie pe scoala la

sfârsitul anului scolar va fi cel

putin 80% din totalitatea

cursurilor, iar ponderea

elevilor cu note scazute la

purtare sub 4 de 4%

iunie 2020

Diriginţii

Comisia de

monitorizare a

notării ritmice şi a

frecvenţei elevilor

Raport lunar privind

prezenţa elevilor la

cursuri

Bugetul şcolii

Plan de Acţiune al Şcolii 2019- 2023

45

Programarea activitatilor de

învatare prin planificarile

calendaristice.

Elaborarea planificarilor

calendaristice

Aplicarea învatarii centrate pe

elev

Planificari (programe de

învatare planuri de lectii)

structurate pentru a promova si

încuraja învatarea individuala

centrata pe elev

Programele de învatare

raspund aspiratiilor si

potentialului elevilor

An şcolar

2019-2020

Dir.adj Chira

Gheorghe

Dir.adj. Florin

Gheorghiţă

Psiholog şcolar

Planificări

calendaristice, proiecte

didactice care aplică

învăţarea centrată pe

elev

Resurse umane

Elaborarea la nivelul tuturor

catedrelor a unor teste de

evaluare a cunostintelor si a

progresului realizat de elevi

Elevii sunt familiarizati cu

diferite activitati (forme) de

evaluare formativa si sumativa

înainte de evaluarea finala

Responsabilizarea elevilor

pentru propriul proces de

învatare (îsi cunosc punctele

tari si slabe)

Implicarea elevilor în

evaluarea propriilor progrese

Monitorizarea progresului

elevilor

Responsabilizarea parintilor

pentru progresul elevilor

An şcolar

2019-2020

Dir. Cătălin Bărbuţă

Dir.adj. Chira

Gheorghe

Dir.adj. Florin

Gheorghiţă

Comisii metodice

Psiholog şcolar

Fişe de progres Bugetul şcolii

Elaborarea de Curriculum în

Dezvoltare Locala (CDL)

adecvate cerintelor comunitatii

Identificarea nevoilor si

intereselor angajatorilor,

organizatiilor si comunitatii

Participarea activa a agentilor

economici la procesul de

învatare

Aprilie 2020

Dir.adj. Florin

Gheorghiţă

CEAC

Catedra Tehnologii

CDL elaborat şi aprobat Bugetul şcolii

Plan de Acţiune al Şcolii 2019- 2023

46

Organizarea de interasistenţe

sau lectii deschise urmate de

analiza în cadrul catedrelor

Valorificarea bunelor practici An şcolar

2019-2020

Dir. Cătălin Bărbuţă

Dir.adj Chira

Gheorghe

Dir.adj. Florin

Gheorghiţă

Responsabilii

comisiilor metodice

Număr de interasistenţe /

lecţii desfăşurate Resurse umane

Participarea personalului

didactic, în special a celor care

nu au mai aboslvit cursuri de

formare în vederea dezvoltarii

abilitatilor de utilizare a

tehnicii de calcul, a noilor

echipamente existente în

procesul de învăţământ,

precum si pentru dobândirea

cunostintelor necesare predarii

noilor tehnologii

Creşterea gradului de utilizare

a TIC de către profesori iunie 2020

Dir. Cătălin Bărbuţă

Membrii catedră

Informatica-TIC

10 profesori, ingineri si

maistri instructori

formati

Fonduri

extrabugetare

Participarea elevilor la

concursurile scolare, fazele pe

scoala, judetene si nationale

Obtinerea unor rezultate bune

la concursurile locale,

judetene, nationale sau

internationale.

An scolar

2019-2020

Dir. Cătălin Bărbuţă

Dir.adj. Chira

Gheorghe

Responsabilii

comisiilor metodice

Diplome / premii

obţinute Bugetul şcolii

Plan de Acţiune al Şcolii 2019- 2023

47

Organizarea de diferite

activitati în cadrul şcolii şi al

fiecarei catedre pentru

conştientizarea rolului activ al

scolii în dezvoltarea personală

a tinerilor

Organizarea a diferite activitati

la nivelul şcolii şi al fiecarei

catedre în vederea atingerii

obiectivelor propuse si

indicatorilor din Legea

Calitatii.

- organizarea de referate şi

comunicări ale elevilor;

- vizite la muzee şi diferite

locaşuri de cult;

- organizarea de festivităţi CU

OCAZIA Zilelor Liceului ,

Organizarea festivalului

concurs interjudețean:

„Bucovina-traditie, cultură

spiritualitate”,

Organizarea concursului

național „România pitorească“

în parteneriat cu CN „E.

Hurmuzachi” Rădăuți

Desfășurarea concursului

județean „Români și românitate

în afara granițelor țării. Destin

și dăinuire”

Festivități dedicate zilei

naţionale, Unirii Principatelor,

proclamării Independenţei de

stat:

- organizarea de festivităţi de

tip Ziua Mărţişorului şi Balul

bobocilor;

- organizarea unui simpozion

de referate pentru profesori şi

Anul şcolar

2019-2020

Dir. Cătălin Bărbuţă

Dir.adj. Chira

Gheorghe

Dir.adj. Florin

Gheorghiţă

Consilier educativ

Responsabilii

comisiilor metodice

Consiliul elevilor

Activităţi Consiliului

Școlar al Elevilor cu

elevii şcolii

Activitați ale comisiilor

metodice

Proiecte ale elevilor și

profesorilor

Bugetul şcolii

Plan de Acţiune al Şcolii 2019- 2023

48

elevi.

Prioritatea V: Asigurarea egalității de șanse și promovarea educației incluzive

Obiectiv: Obiectiv: Îmbunătăţirea nivelului de educaţie, dezvoltare personală și formare profesională. Promovarea educației incluzive și asigurarea

șanselor egale

Ţinta 1: Informarea întregului personal didactic si auxiliar despre incluziune.

Ţinta 2: Reducerea abandonului şcolar cu 2% în 2018- 2019 faţă de nivelul anului 2017-2018 și reducerea absenteismului cu 2%

Context: (Scurtă descriere a problemei şi a motivelor pentru care reprezintă un aspect care necesită îmbunătăţire) Procesul de consiliere se

asigura respectând traseul: profesori consilieri – diriginti – elevi; consilieri – parinti; consilieri – personal auxiliar.

Acţiuni pentru atingerea

obiectivului: (ce anume

trebuie să se întâmple?)

Rezultate aşteptate

(măsurabile)

Data până la care

vor fi finalizate

Persoana /

persoanele

responsabile

Indicatori de realizare Sursa de

finanţare

Identificarea elevilor cu cerinţe

educative speciale

Evaluarea elevilor respectivi,

prin chestionare, de

consilierul psiholog şcolar

Octombrie 2018

Toţi profesorii

Diriginţii

Psiholog şcolar

Categorii şi număr de

elevi identificaţi Bugetul şcolii

Informarea şi consilierea

parintilor pentru a-i constientiza

asupra acceptarii si sprijinirii

elevilor cu cerinte educationale

speciale pentru a nu intelege

incluziunea ca un pas inapoi

pentru propriii copii.

Informarea şi Consilierea

părinţilor elevilor respectivi

pentru a înţelege situaţia în

care se găsesc copiii lor, care

au nevoie de sprijin special

în educaţie.

Noiembrie 2018

Permanent

Dir. Cătălin

Bărbuţă

Dir.adj Chira

Gheorghe

Diriginţii

Psiholog şcolar

Lectorate/consiliere cu

părinţii Resurse umane

Plan de Acţiune al Şcolii 2019- 2023

49

Identificarea situațiilor deosebite

care conduc la absenteism și

abandon școlar

Colaborarea cu diriginții

Informarea părinților

Activități extrașcolare prin

Consiliul elevilor

Colaborarea cu poliția,

primaria , parteneri economici

Februarie 2018 Dir. Cătălin

Bărbuţă

Dir.adj. Chira

Gheorghe

Dir.adj.Gheorghiță

Florin

Diriginţii

Consiliul elevilor

Psiholog şcolar

Reducerea ratei de

absenteism cu 2 %

Realizarea unei baze de

date privind rata

abandonului

Identificarea

situațiilor

deosebite care

conduc la

absenteism și

abandon școlar

Evaluarea stilurilor de învatare

ale elevilor

Cunoasterea stilurilor de

învatare ale elevilor tuturor

claselor

Octombrie 2018

Dir. adj. Chira

Gheorghe

Psiholog şcolar

Fişe psihopedagogice Bugetul şcolii

Consilierea profesorilor pentru

dezvoltarea abilitatilor de

relationare profesor-elev

Consolidarea abilităţilor

dobândite de profesori Conform graficelor

Consilier educativ

Dir. Cătălin

Bărbuţă

Dir.adj. Florin

Gheorghiţă

Procese verbale ale

întâlnirilor Bugetul şcolii

Consilierea elevilor pentru

dezvoltarea abilitatilor de

relationare

Testarea elevilor privind

abilitatile dobândite Conform graficelor

Consilier educativ

Diriginţii

Psiholog şcolar

Teme ale activităţilor de

dirigenţie/consiiere Bugetul şcolii

Monitorizarea si evaluarea

progresului elevilor

Evaluarea cunostintelor

elevilor apreciaţi conform

punctajului

iunie 2019 Dir.adj. Chira

Gheorghe Rapoarte statistice Bugetul şcolii

Consilierea elevilor din clasele

terminale privind cariera

Consilierea tuturor elevilor

din anii terminali iunie 2019

Dir.adj. Chira

Gheorghe

Consilier educativ

Psiholog şcolar

Număr absolvenţi

încadraţi pe piaţa muncii Bugetul şcolii

Plan de Acţiune al Şcolii 2019- 2023

50

Elaborarea ofertei de scolarizare

pentru anul scolar 2019-2020 si

tiparirea de materiale de

prezentare;

Prezentarea ofertei de

scolarizare parintilor

absolventilor claselor a VIII-a si

absolventilor claselor a X-a;

Ziua „Porţilor deschise”.

Săptămâna meseriilor

Tipărirea a aproximativ 300

de exemplare de pliante cu

oferta de scolarizare şi

creşterea numărului de

absolvenţi de clasa a VIII-a

care optează pentru unitatea

noastră; Participarea unei

delegaţii din cadrul scolii la

sedintele cu parintii

absolventilor claselor a VIII-

a.

iunie 2019

Dir.adj. Chira

Gheorghe

Dir.adj. Florin

Gheorghiţă

Oferta de şcolarizare Bugetul şcolii

Plan de Acţiune al Şcolii 2019- 2023

51

IV. ANEXE

ANEXA 1

CONSULTARE, MONITORIZARE ŞI EVALUARE

CONSULTARE

ACŢIUNI ÎN VEDEREA ELABORĂRII PAS:

1. Stabilirea echipei de lucru şi a responsabilităţilor.

2. Informarea partenerilor sociali în legătură cu procesul de elaborare a PAS

3. Culegerea informaţiilor pentru elaborarea PAS prin: chestionare aplicate elevilor, părinţilor,

profesorilor şcolii, inspectorilor şcolari, agenţilor economici, autorităţilor locale, altor parteneri

interesaţi în formarea profesională; discuţii colective şi individuale cu principalii „actori” implicaţi în

formarea profesională; interpretarea datelor statistice la nivel regional şi local. Aceste informaţii au fost

corelate cu priorităţile identificate la nivel regional şi local prin PRAI şi PLAI.

4. Colaborarea cu celelalte şcoli din judeţ pentru colectarea şi prelucrarea informaţiilor în vederea

analizei mediului extern.

5. Stabilirea priorităţilor, obiectivelor şi domeniilor care necesită dezvoltare.

6. Prezentarea priorităţilor, obiectivelor şi domeniilor care necesită dezvoltare spre consultare

personalului şcolii, în cadrul Consiliului profesoral şi în cadrul şedinţelor de catedră, elevilor şcolii, în

cadrul Consiliului elevilor, părinţilor, în cadrul întâlnirilor cu părinţii şi partenerilor sociali cu care şcoala

are relaţii de parteneriat.

7. Structurarea sugestiilor formulate în urma consultărilor şi, pe baza acestora, a reformularea

obiectivelor priorităţilor.

8. Elaborarea planurilor operaţionale.

SURSE DE INFORMARE:

• Documente de proiectare a activităţii şcolii (documente ale catedrelor, comisiei diriginţilor,

Consiliului elevilor, Consiliului reprezentativ al părinţilor, documente care atestă parteneriatele şcolii,

oferta de şcolarizare)

• Documente de analiză a activităţii şcolii (rapoarte ale catedrelor, rapoarte ale Consiliului de

Administraţie, rapoarte ale echipei manageriale, rapoarte ale celorlalte compartimente ale şcolii –

secretariat, administraţie, contabilitate, bibliotecă)

• Documente de prezentare şi promovare a şcolii

• Site-uri de prezentare a judeţului Suceava

• PRAI Nord-Est

• PLAI Suceava

• Anuarul statistic al judeţului Suceava, ediţia 2019

• Date statistice - AJOFM Suceava

• Chestionare, discuţii, interviuri

• Rapoarte scrise ale ISJ şi MEC întocmite în urma inspecţiilor efectuate în şcoală

MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA

Implementarea PAS-ului va fi realizată de către întregul personal al şcolii.

Procesul de monitorizare şi evaluare va fi asigurat de echipa de elaborare a PAS prin:

• întâlniri şi şedinţe de lucru lunare pentru informare, feed-back, actualizare;

Plan de Acţiune al Şcolii 2019- 2023

52

• prezentarea de rapoarte semestriale în cadrul Consiliului profesoral şi al Consiliului de

Administraţie;

• Corectare periodică şi actualizare.

Programul activităţii de monitorizare şi evaluare

Tipul activităţii

Responsabilitatea

monitorizării şi

evaluării

Frecvenţa

monitorizării

Datele întâlnirilor de

analiză

Intocmirea seturilor de

date care să sprijine

monitorizarea ţintelor

Cătălin Bărbuţă lunar noiembrie

februarie,

Monitorizarea periodică a

implementării acţiunilor

individuale

Cătălin Bărbuţă

Florin Gheorghiţă

Gheorghe Chira

semestrial decembrie

iunie

Urmărirea progresului în

atingerea ţintelor.

Cătălin Bărbuţă

Florin Gheorghiţă

Gheorghe Chira

anual Iulie

Stabilirea impactului

asupra comunităţii

Consiliul de

administraţie al

şcolii

anual Septembrie

Evaluarea progresului în

atingerea ţintelor.

Actualizarea acţiunilor din

PAS în lumina evaluării

Consiliul de

administraţie anual Iulie

Plan de Acţiune al Şcolii 2019- 2023

53

ANEXA 2

SPAȚIILE ȘCOLARE

Cod

clădire Denumire clădire

Anul

construcției

Nr.

etaje

Suprafață

construită

(mp)

Supraveghere

video

Supraveghere

audio

Autorizație

sanitară de

funcționare

Local 01 Local I 1964 1 767.69 Da Da Da

Local 02 Local II 1977 1 585.01 Da Da Da

Local 03 Local III 1984 1 523.49 Da Nu Da

Local 04 Local IV Atelier 1980 1 194.43 Da Nu Da

Local 05 Local V GRĂDINIȚA 2016 1 283.48 Da Nu În curs

Local 06 Local VI PRIMAR 2016 1 268.38 Da Nu În curs

Local 07 Local VII Sală de sport 2016 1 1300.0 Da Nu Da

Local 08 Local VIII- centrală termică

LICEU 1993 0 64.8 Da Nu Da

Local 09 Local IX -Școala 10 clase

Campus 2016 2 716.9 Da Nu Da

Local 10 Local X - Atelier campus 2016 0 305.5 Da Nu Da

Local 11 Local XI - Garsoniere profesori 2016 1 360.0 Nu Nu În curs

Local 12 Local XII - Internat elevi 2016 1 770.0 Nu Nu În curs

Local 13 Local XIII - Cantina 2016 1 390.0 Nu Nu În curs

Plan de Acţiune al Şcolii 2019- 2023

54

Cod

clădire Denumire clădire

Anul

construcției

Nr.

etaje

Suprafață

construită

(mp)

Supraveghere

video

Supraveghere

audio

Autorizație

sanitară de

funcționare

Local 14 Local XIV - Centrala termica

campus 2016 0 103.0 Nu Nu În curs

Local 15 Cabina portar liceu 1999 0 9.0 Nu Nu Da

Local 16 Cabina paznici campus 2016 0 12.0 Nu Nu Da

Plan de Acţiune al Şcolii 2019- 2023

55

ANEXA 3

OFERTA EDUCAȚIONALĂ An școlar 2019 / 2020

Nr.

crt.

Nivel de

învățământ Filiera Profil Domeniul Specializarea Clasa

Forma de

învățământ Nr. clase

1. Preșcolar - - - - - Zi 7

2. Primar - - - - pregătitoare Zi 2

I Zi 3

II Zi 3

III Zi 2

IV Zi 3

3. Gimnazial - - - - V Zi 2

VI Zi 2

VII Zi 3

VIII Zi 2

4. Liceal Teoretică Real - Matematică

informatică

IX Zi 0

X Zi 0

XI Zi 1

XII Zi 2

Matematică

informatică

- Intensiv

informatică

IX Zi 1

X Zi 1

XI Zi 1

XII Zi 0

Științe ale naturii IX Zi 2

Plan de Acţiune al Şcolii 2019- 2023

56

Nr.

crt.

Nivel de

învățământ Filiera Profil Domeniul Specializarea Clasa

Forma de

învățământ Nr. clase

X Zi 2

XI Zi 2

XII Zi 3

Științe ale naturii

- Intensiv limba

engleză

IX Zi 0

X Zi 0

XI Zi 1

XII Zi 0

Uman - Științe sociale IX Zi 2

X Zi 2

XI Zi 2

XII Zi 4

IX Frecvență

redusă

1

X Frecvență

redusă

1

XI Frecvență

redusă

1

XII Frecvență

redusă

1

XIII Frecvență

redusă

1

Științe sociale

- Intensiv limba

engleză

IX Zi 1

X Zi 1

XI Zi 1

XII Zi 0

Filologie

IX Zi 1

X Zi 1

XI Zi 1

XII Zi 1

Tehnologică Tehnic IX Zi 1

Plan de Acţiune al Şcolii 2019- 2023

57

Nr.

crt.

Nivel de

învățământ Filiera Profil Domeniul Specializarea Clasa

Forma de

învățământ Nr. clase

Industrie textilă și

pielărie

Tehnician în

industria pielăriei

X Zi 1

XI Zi 0

XII Zi 1

Fabricarea produselor din

lemn

Tehnician în

prelucrarea

lemnului

IX Zi 1

X Zi 1

XI Zi 0

XII Zi 0

5. Școala

profesională

- - Industrie textilă și

pielărie

Confecționer

articole din piele și

înlocuitori

IX Zi 1

X Zi 1

XI Zi 1

Confecționer

produse textile

IX Zi 1

X Zi 0

XI Zi 0

Fabricarea produselor din

lemn

Tâmplar universal IX Zi 1

X Zi 1

XI Zi 1

6. Gimnazial - A

doua șansă

- - - - An I A doua

șansă

0

An II A doua

șansă

0

An III A doua

șansă

1

An IV A doua

șansă

1

DIRECTOR

Prof. Angelo Cătălin BĂRBUȚĂ

Plan de Acţiune al Şcolii 2019- 2023

58

ANEXA 4

ORGANIGRAMA LICEULUI TEHNOLOGIC „ION NISTOR”