Plan Afaceri Firma Mobila

8/10/2019 Plan Afaceri Firma Mobila

1/7

Plan de afaceri: Infiintarea unei firme producatoare de mobila


2/7

Cuprins

1. Sinteza planului de afaceri.. 3

2. Datele de identificare ale firmei... 3

3. Descrierea afacerii 3

4. Definirea pietei. 4

5. r!anizarea firmei si mana!ementul acesteia.. 4

". Situatia economico#financiara. "

2


3/7

1. Sinteza planului de afaceri

Societatea noastra SC $obila#%u& S' are o mare parte din personal cu un inalt !rad

de pre!atire( e&perienta si competenta profesionala.)ste o companie cu capital 1**+ pri,at. Societatea are un capital social ,arsat de

5*.*** -( di,izat in 5*.*** actiuni( fiecare a,and ,aloarea nominala de 1 -.

biecti,ul principal e acela de a oferi o mobila de cea mai buna calitate in cel mai

scurt timp.

Produsul principal este reprezentat de c/erestea dar si de panoul de lemn( care( dupa

prelucrare ,a da nastere elementelor de mobilier.

Produsele oferite sunt reprezentate de piesele de mobilier.

2. Datele de identificare ale firmei Societatea comerciala din punct de ,edere a formei se doreste a fi (( Societate pe

actiuni00

Denumirea firmei: SC $obila#%u& S'

are ca principal obiect de acti,itate: fabricarea de mobile( cod C') 31*1

capital social: 5*.*** ron

sediul social: Ploiesti( udetul Pra/o,a

r. re!istrul comertului: se ,a aloca

CI: se ,a aloca

3.Descrierea afacerii

otiunea de fabrica de mobila este una foarte lar!a. ama de produse poate fi e&trem de

di,ersificata( pornind de la ceea ce se numeste mic mobilier 6aici intrand produse si accesorii de mici

dimensiuni( cum ar fi: etaere( scaune( suporturi pentru di,erse obiecte( c/iar si ucarii din lemn7( usi si

3


4/7

ferestre 6inclusi, tamplarie ferestre pentru !eam termopan7( mobilier pentru camere 6paturi( canapele(

seturi de canapele( dulapuri( ,itrine( etaere( biblioteci( mese 8 inclusi, mese pentru 9( audio#,ideo( pentru

ser,ire etc.7( mobilier de bucatarie( aun!andu#se si la mobilier de birou 6in special birouri( mese pentru

calculator 8 adesea dotate cu suporturi pentru tastatura( unitate centrala( imprimanta sau pentru toate acestea

#( mese pentru conferinte( biblioteci( corpuri mobile7.

Din cele de mai sus rezulta marea di,ersitate de produse care intra in aceasta cate!orie( iar

specializarea in fabricarea uneia sau a cator,a dintre aceste produse este esentiala( fiind imposibil( mai ales

pentru o firma aflata la inceput de drum( sa realizeze toate aceste produse la standarde de calitate ridicate.Pentru ca materia prima de baza in productia de mobilier este lemnul( este preferabil ca fabrica s; fie

amplasata intr#o zona in care sa e&iste o disponibilitate mare de masa lemnoasa si lemnului 6inima rosie( noduri cazatoare( parti de coaa infundata etc.7. %amele

de lun!imi( latimi si !rosimi ,ariate 6 lun!imi 5*** mm( latimi 12** mm si !rosimi 1"#4* mm7 se obtin cu

autorul unor masini industriale speciale. Panoul de lemn a adus o noua perspecti,a in industria mobilei

si tinde sa elimine inlocuitorii lemnului 6P'%( P'( P?% etc.7. Posibilitatea de producere a acestui panou duce

la obtinerea unui produs armonios( ec/ilibrat( ce se poate prelucra fara restrictii.

Produsele oferite sunt reprezentate de piesele de mobilier ce pot fi de dimensiuni ,ariate( cum ar fi:

etaere( scaune( suporturi pentru di,erse obiecte( c/iar si ucarii din lemn( usi si ferestre 6inclusi, tamplarie

ferestre pentru !eam termopan7( mobilier pentru camere 6paturi( canapele( seturi de canapele( dulapuri(

,itrine( etaere( biblioteci( mese 8 inclusi, mese pentru 9( audio#,ideo( pentru ser,ire etc.7( mobilier

de bucatarie( aun!andu#se si la mobilier de birou 6in special birouri( mese pentru calculator 8 adesea dotate

cu suporturi pentru tastatura( unitate centrala( imprimanta sau pentru toate acestea( mese pentru conferinte(

biblioteci( corpuri mobile7.

Ser,iciul in sine este prelucrarea lemnului( conceperea desi!nu#ul in functie de dorintele clientilor(ambalarea si e&pedierea lui.

4. Definirea pietei

Clientii

In functie de tipul de mobilier fabricat( clientii pot fi persoane fizice sau uridice. In cazul mobilierului

de comanda( maoritatea cumparatorilor sunt persoane fizice.

In cazul fabricilor mari( care produc cantitati insemnate( apare ,arianta e&portului( situatie in

care se pune problema competiti,itatii mobilierului produs in -omania in tarile niunii )uropene( principalele

importatoare la acest moment.Concurenta

Concurenta este deosebit de bine reprezentata. Dintotdeauna prelucrarea lemnului a reprezentat o

indeletnicire de baza a romanilor 6date fiind resursele deosebite de care dispune teritoriul tarii in acest

sens7( iar aceasta traditie s#a pastrat din !eneratie @n !eneratie.

'stfel( dupa 1ABA au aparut o serie de fabrici de profil care actioneaza pe scara mai lar!a sau mai

restransa. cate!orie aparte o constituie fabricile e&istente inca de pe ,remea fostului re!im( maoritatea

functionand in continuare pe sc/eletul mostenit. Pe piata functioneaza o serie de companii mari si foarte

mari care desfasoara acti,itati comple&e de productie( distributie prin ma!azine specializate proprii sau prin

dealeri( e&port. Pentru a acoperi cererea nesatisfacuta de catre acestea( au aparut si o serie de fabrici mici(

a&ate in special pe mobilier de comanda( acestea a,and a,antaul fle&ibilitatii in productie si al costurilor si

implicit al preturilor mai mici.

Promovarea

4


5/7

mare parte din produsele de mobilier realizate in -omania sunt destinate e&portului. In cazul acestora(

o modalitate de promo,are foarte uzitata este Internetul. $obila fabricata in -omania este foarte cautata in

afara !ranitelor tarii( iar o pa!ina eb bine realizata 6preferabil si in una


6/7

# proiectul de constructie a /alei permite o compartimentarea rapida( cu c/eltuieli miciG

# zona in care este amplasat centrul de productie 6in apropierea unei sosele udetene si a zonelor de

e&ploatare forestiera 7( recomanda pastrarea destinatiei initiale de fabrica de prelucrarea a lemnuluiG

Procesele tehnologice

Procesul te/nolo!ic de fabricatie a mobilei consta dintr#o serie de operatii desfasurate @n sectiile

de prelucrare mecanica a lemnului si sectiile de ,opsitorie( lacuire si lustruire. In fabricile de mobila la

care finisarea se face cu nitrolac( operatiile te/nolo!ice sunt: pre!atirea suprafetelor de finisat( umplerea

porilor( aplicarea !rundului( slefuirea uscata si @ndreptarea defectelor( aplicarea nitrolacurilor( slefuireaumeda si lustruirea.

Pericolul si masurile de pre,enire a incendiilor pe timpul prelucrarii mecanice a lemnului 6croit(

incleiat( finisa etc.7 si de pre!atire a suprafetei de finisat( de umplere a porilor( de aplicare a !rundului( de

slefuire uscata sunt similare cu cele analizate pentru sectiile de prelucrare mecanica a lemnului. %a

fabricarea mobilei curbate( in sectiile de slefuit e&ista un accentuat pericol de incendiu. 'ici este locul unde

se produce cel mai mult praf. peratia de slefuit se e&ecuta cu autorul diferitelor masini cu disc( orizontale(cu

cilindri( in functie de forma pieselor care se slefuiesc. )&istenta prafului fin si incantitati destul de mari(

@n atmosfera unor incaperi( este un fapt specific unitatilor de mobila( in special la mobila curbata( deoarece

la astfel de piese nu este posibila folosirea instalatiei locale de ,entilatie pentru absorbtia perfecta a prafului.

n accentuat pericol de incendiu e&ista la sectia de !runduit. 'ici se lucreaza cu spirt si nitrolacuri(

substante care se aprind usor de la scantei( flacari( ti!ari etc. runduirea pieselor se poate face manual( cu

tampoane imbibate cu solutie( mecanic cu masini de !runduit sau in instalatii de imersie cu nitrolac. In

sectia de ,opsitorie( pericolul de incendiu este determinat de folosirea( in cantitati mari( a uleiului de in

fiert si a unei serii de ,opseluri pe baza de ulei.

leiul de in fiert se aprinde la temperaturi oase( cuprinse @ntre 3" si 1F*HC. In astfel de sectii se

folosesc carpe pentru sters( care( imbibate cu ulei si aruncate in depozite fara a se respecta anumite re!uli( se

pot autoaprinde.

na din metodele de aplicare a lacului este pul,erizarea. %a aplicarea lacurilor cu autorul

pul,erizatorului( o parte din materialul pul,erizat ramane in suspensie sub forma de ceata( particulelesaturand aerul foarte repede. aporii de sol,ent creeaza un mare pericol de indendiu si e&plozie.

In ultimul timp( aplicarea lacului pe suprafetele finisate se face prin turnare( inlocuind metoda

prin pul,erizare( care prezinta un accentuat pericol de incendiu si e&plozie( fiind si mai putin

economica.

In cazul introducerii si scoaterii manuale a pieselor din masina( acestea se aseaza pe stelae si

ramn @n sectie un timp mai @ndelun!at( din care cauza de!aarea ,aporilor este si mai accentuata.

Camerele de pul,erizare se pre,ad cu iluminat din e&terior( @ntrea!a instalatie fiind proteata

@mpotri,a patrunderii ,opselelor si particulelor de sol,enti si lac.

)lectricitatea statica care se formeaza pe timpul pul,erizarii se @nlatura prin le!area la pamnt acamerei si cabinei de pul,erizare( precum si a instalatiei de ,entilatie.

Instalatia de compresoare se monteaza @ntr#o @ncapere separata de camerele si cabinele de

pul,erizare.

Curatirea cabinelor si camerelor de pul,erizare de depuneri de lacuri si ,opsele trebuie sa se

faca numai cu rac/ete din lemn sau metale neferoase( ca: aluminiu( cupru( alama etc.

Solutiile de lacuri si de ,opsele se transporta prin conducte sau se aduc in con,eiere din

incaperile special amenaate pentru prepararea( insa sub nici o forma nu se admite pre!atirea lor in camerele si

cabinele de pul,erizare.

In sectiile in care se folosesc sol,enti inflamabili( concentratia de

,apori se ,erifica sistematic( tinandu#se seama de !reutatea moleculara a sol,entului sau al

lacului in care se e,apora( de tensiunea ,aporilor saturati( precum si de ,olumul incaperii.

Prepararea lacului se face intr# o incapere separata( in ,ase pre,azute cu dispoziti,e mecanice de

amestecare. -ezer,orul pentru lac de la masina de turnare ,a a,ea capacul etans.

"


7/7

%a tunelele pentru uscarea lacului trebuie sa se asi!ure o primenire permanenta a aerului(

pentru a se pre@ntmpina pericolul de e&plozie. In acest scop( tunelele se pre,ad cu desc/ideri in partea

superioara( prin care se e,acueaza aerul @ncarcat cu ,apori de nitrolac e&istenti in interior( si cu instalatii

de ,entilatie in partea inferioara( pentru e,acuarea ,aporilor de sol,enti mai !rei ca aerul 6acetona7.

Sectiile de lustruire a mobilei se pre,ad cu instalatii de ,entilatie capabile sa e,acueze intrea!a

cantitate de ,apori care se de!aa( !urile de aspiratie montandu#se atat in partea superioara cat si in

cea inferioara( in raport cu !reutatea specifica a ,aporilor. n principiu care nu trebuie ne!liat la

construirea si e&ploatarea instalatiei de ,entilatie este acela al e,acuarii separate a prafului si a altordeseuri de lemn de cele de ,apori inflamabili.

6. Situatia economico-financiara

Investitii

Pentru o fabrica a&ata e&clusi, pe mic mobilier( este suficient un spatiu 6/ala de productie7 mai

restrans.

De asemenea( utilaele si ec/ipamentele sunt minimale 8 poate fi ac/izitionata o masina uni,ersala de

tamplarie 6estimata in ur de 1.5** 8 2.*** )-7.

%a aceste c/eltuieli se adau!a pretul ec/ipamentelor de birou 6unul#doua calculatoare( telefon(

fa&( copiator etc.7 si c/eltuielile de inre!istrare a societatii 6mai putin de 3** )-7.

De asemenea( este aproape obli!atoriu sa se ac/izitioneze cel puJin o masina de transport marfa(

a,and in ,edere faptul ca aproape toti concurentii ofera si aceasta facilitate 8transport !ratuit la

domiciliu. Pretul unei masini utilizabile pentru transport mobila incepe de la apro&imati, ".*** )-.

.

F

Plan Afaceri Firma Mobila

Documents

Transcript of Plan Afaceri Firma Mobila