PLAGA DENTINARA SI TRATAMENTUL EI

Def. Plaga dentinara este o suprafata de dentina expusa mediului extern, rezultata in urma

- timpului chirurgical de tratament al cariei simple (prepararea de cavitati)

- slefuirii dintilor cu obtinerea de bonturi care vor fi acoperite cu microproteze

CARACTERISTICI

1. nesangeranda

a. avantaj vizibilitate buna datorita lipsei sangelui

b. dezavantaj capacitate de aparare redusa prin lipsa mijloacelor specifice

ale sangelui

2. expusa mediului extern sensibilitate crescuta la factori chimici, termici si

electrici

3. infectata

4. are pe suprafata limfa dentinara (lichid cu componenta diferita fata de limfa si

sange si are in alcatuire enzyme, aminoacizi si minerale)

a. avantaj rol trofic pentru complexul pulpo-dentinar

b. dezavantaj reprezinta mediul de cultura (hranitor) pentru

microorganisme

SMEAR LAYER (strat noroios =detritus dentinar remanent = DDR)

1. Def. strat care are in component microcristale incorporate intr-o matrice organica de

naturata alcatuita din

- fibre de colagen partial distruse

- limfa dentinara

- resturi de dentina alterata

- etc.

2. Grosimea variaza in functie de

a. profunzimea cavitatii stratul de DDR este cu atat mai gros cu cat cavitatea

este mai adanca deoarece diametrul canaliculelor dentinare creste

b. tipul de instrument utilizat stratul de DDR cel mai gros se obtine la folosirea

frezelor diamantate cu granulatie mare

c. cantitatea sau lipsa lichidului de lavaj DDR gros la lichid redus cantitativ

d. tipul de lichid de lavaj

3. Smear-plugs (dopuri de DDR)

Def. In dreptul canaliculelor DDR formeaza dopuri care oblitereaza portiunea

initiala a canaliculelor nepermitand trecerea microorganismelor dar permitand trecerea

produsilor metabolici ale acestora.

Hibridizarea plagii dentinare

Def. proces care realizeaza la nivel molecular in tesutul respectiv un hibrid adica o zona cu

proprietati fizico-chimice complet diferite

Hibridizarea se poate realiza

1. cu indepartarea completa a DDR la composite

a. gravarea acida (smalt + dentina) cu H3PO4

b. primer

c. adeziv

2. cu indepartarea partiala a DDR la CIS gravare cu acid poliacrilic

3. cu pastrarea DDR la compomeri primeri auto-gravanti (au acid, primer si

adeziv intr-o singrua componenta)

DDR liner natural dar care este penetrabil de produsii de metabolism ai

microorganismelor si care este dizolvat prin microfiltrare marginala

Tratamentul plagii dentinare

Def. cuprinde mijloace de protectie a complexului pulpo-dentinar

Protectia poate fi

1. activa protectia biologica si consta in aplicarea de substante

medicamentoase ce stimuleaza complexul pulpo-dentinar prin efecte:

a. analgetic

b. antimicrobian

c. neodentinogenetic

2. pasiva izolarea complexului pulpo-dentinar de actiunea agentilor

a. fizici

i. mecanic (presiune)

ii. termic

iii. electric

b. chimici

Calitatile unui material de protectie a plagii

- izolare termica, electrica, mecanica, chimica

- rezistent mecanic

- radioopac (pentru a vedea radiologic caria secundara)

- remineralizare

- neodentinogenetic

- sa blocheze microorganismele in canalicule

- sa nu coloreze dintele

- sa fie insolubile si inalterabile in lichidul bucal

- sa nu interactioneze cu materiale de obturatie definitive

Criteriile de alegere a unui material de protectie dentinara

1. profunzimea cavitatii

2. tipul de material definitive ales

3. permeabilitatea plagii

Cavitati superficiale

AMALGAM

- lacuri (varnish)

- protectie pasiva chimica care se

opune patrunderii produsilor de

coroziune a amalgamului catre

pulpa (NU PROTEJEAZA

TERMIC)

COMPOZIT

- hibridizare plaga dentinara

- gravaj

- primer

- adeziv

Cavitati medii

AMALGAM

- obturatia de baza propriu-zisa care poate

fi:

- CIS foto sau conventional

- FOZ

- FOZ antiseptic

- ZOE

- ZOE cu polimeri

- ZOE cu EBA

- ciment non-eugenat

- ciment policarboxilat de zinc

COMPOZIT

- obturatia de baza propriu-zisa care poate

fi:

- la dintii frontali Ca(OH)2 pentru ca

nu sunt foarte mari (liner!)

- la dintii laterali :

- CIS foto sau conventional

- FOZ

- FOZ antiseptic

- ciment policarboxil

- cimenturi non-eugenolate

CIS foto este ales mai frecvent datorita:

- aderentei foarte bune la pereti inchidere buna

- eliberare fluor

- mai rezistent mecanic decat celelalte (fara FOZ)

- foarte biocompatibil

Cavitati profunde

AMALGAM se aplica

1 baza intermediara = liner = Ca(OH)2

2 baza propriu-zisa (ca la cavitatile medii

dar fara FOZ pentru aciditate)

COMPOZIT se aplica

1 baza intermediara = liner = Ca(OH)2

2 baza propriu-zisa (ca la cavitatile medii

fara FOZ)

Obturatia de baza

Clasificare

- propriu-zisa are rezistenta mecanica mare

- intermediara are rezistenta mecanica mica

Baza intermediara material utilizat in tratamentul plagii dentinare in cavitati profunde

facand parte din manopera stomatologica de COAFAJ INDIRECT

COAFAJ INDIRECT Def. act terapeutic complex prin care se realizeaza:

- obliterarea canaliculelor dentinare

- dezinfectarea lor

- protectie fata de agentii chimici si fizici

- neodentinogeneza

Baza intermediara lineri (pentru cavitati profunde rar in cavitati medii pe care nu se

exercita presiuni in axul lung al dintelui)

Enumerare lineri:

- Ca(OH)2

- ZOE tip IV

- CIS

Se aplica oricare dintre ei NU in strat continuu ci doar in zonele profunde si in strat foarte

foarte subtire 0.5mm.

Rol

1 protectie chimica (nu lasa substantele straine sa patrunda la pulpa)

2 agent terapeutic pulpar prin neodentinogeneza

Baza propriu-zisa = strat protector suplimentar aplicat pe plaga dentinara intr-o cantitate

medie

Enumerare:

- CIS

o Foto o Conventional

- ZOE

- FOZ

- PCZ

Rol

1 suport mecanic pentru obturatii definitive

2 protectie fizica:

- termica

- electrica

Aspectul dentinei de pe fundul cavitatilor profunde dicteaza materialele ce vor fi alese

pentru tratamentul de coafaj indirect:

- dentrina dura cu aspect normal :

o CIS o ZOE (liner + obturatie propriu-zisa)

- Dentina dura pigmentata

o CIS o ZOE (liner + obturatie prorpiu-zisa)

- Dentina dura cu zone de dentina alterata

o Coafaj in I sau II timpi

In anumite conditii:

- pacient tanar, sanatos

- vizibilitate buna asupra dintelui

- dinte fara alte obturatii

- dentina alterata e punctiforma in dreptul coanelor pulpare

Coafaj indirect intr-un timp Coafaj indirect in 2 timpi

I sedinta

- se aplica Ca(OH)2 si eugenatul

- se lasa 10-14 zile

I sedinta

- se aplica pe fundul cavitatii in strat de

1mm antibiotice

- se lasa 48 de ore

a II a sedinta a II a sedinta

-

Daca nu doare

- obturatie definitiva

Daca doare

- se reface coafajul

- se inlatura antibioticul

- se aplica Ca(OH)2 si ZOE

- se lasa 10 14 zile

a III a sedinta

Daca doare

- extirpare

Daca nu doare

- obturatie definitiva

Coafajul modern Ca(OH)2 + CIS